Datasets:

chrisgru

/

ro_wiki_chatml_small

like 0

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune despre Anii 1220?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1160 Anii 1170 Anii 1190 Anii 1200 Anii 1210 - Anii 1220 - Anii 1230 Anii 1240 Anii 1250 Anii 1260 Anii 1270\n\nAni: 1220 1221 1222 1223 1224 1225 1226 1227 1228 1229\n\nAnii 1220" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți să îmi spui despre acest subiect: Anii 1210?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1160 Anii 1170 Anii 1180 Anii 1190 Anii 1200 - Anii 1210 - Anii 1220 Anii 1230 Anii 1240 Anii 1250 Anii 1260\n\nAni: 1210 1211 1212 1213 1214 1215 1216 1217 1218 1219\n\nAnii 1210" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre Anii 1200?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1150 Anii 1160 Anii 1170 Anii 1180 Anii 1190 - Anii 1200 - Anii 1210 Anii 1220 Anii 1230 Anii 1240 Anii 1250\n\nAni: 1200 1201 1202 1203 1204 1205 1206 1207 1208 1209\n\nAnii 1200" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii îmi poți spune despre Anii 1190?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1140 Anii 1150 Anii 1160 Anii 1170 Anii 1180 - Anii 1190 - Anii 1200 Anii 1210 Anii 1220 Anii 1230 Anii 1240\n\nAni: 1190 1191 1192 1193 1194 1195 1196 1197 1198 1199\n\nAnii 1190" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii ai despre Anii 1180?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1130 Anii 1140 Anii 1150 Anii 1160 Anii 1170 - Anii 1180 - Anii 1190 Anii 1200 Anii 1210 Anii 1220 Anii 1230\n\nAni: 1180 1181 1182 1183 1184 1185 1186 1187 1188 1189\n\nAnii 1180" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile principale despre Anii 1170?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1120 Anii 1130 Anii 1140 Anii 1150 Anii 1160 - Anii 1170 - Anii 1180 Anii 1190 Anii 1200 Anii 1210 Anii 1220\n\nAni: 1170 1171 1172 1173 1174 1175 1176 1177 1178 1179\n\nAnii 1170" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune pe larg despre Anii 1160?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1110 Anii 1120 Anii 1130 Anii 1140 Anii 1150 - Anii 1160 - Anii 1170 Anii 1180 Anii 1190 Anii 1200 Anii 1210\n\nAni: 1160 1161 1162 1163 1164 1165 1166 1167 1168 1169\n\nAnii 1160" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre Limbaj (dezambiguizare)?" }, { "from": "assistant", "value": "Un limbaj este un sistem de comunicare între două entități.\n\nLimbaj poate fi:\n Limbaj natural\n Limbaj uman: vezi: limbă.\n Limbaj animal: modul de comunicare între două animale.\n Limbaj artificial\n Limbaj de programare: limbajele de programare sunt folosite pentru intermedierea comunicației între om și calculator. Tot în această categorie se poate include și limbajul mașină care este un set de instrucțiuni fundamentale care depind de tipul de calculator utilizat.\n Limbaj de marcare, utilizat pentru adnotarea textului (de exemplu, paginile Web)." } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți împărtăși despre Limbă artificială?" }, { "from": "assistant", "value": "Limbile artificiale sunt limbi a căror fonologie, gramatică și vocabular au fost inventate de către un om sau un grup mic de oameni, spre deosebire de limbile naturale apărute prin evoluție în decursul istoriei ca parte a culturii unei populații relativ numeroase.\n\nLimbile artificiale se pot clasifica în\n limbi auxiliare, inventate pentru a folosi în comunicarea dintre oameni;\n limbi fictive, care apar în creații artistice;\n limbi experimentale, create de lingviști ca metodă de cercetare;\n limbi secrete, pentru codificarea informației;\n limbi inventate doar pentru amuzament.\n\nUnele limbi auxiliare, între care se numără esperanto, au fost create cu scopul de a fi folosite ca limbă internațională, de exemplu pentru a evita folosirea limbii unei națiuni sau a alteia. În particular, esperanto a evoluat într-o asemenea măsură încât astăzi numărul de vorbitori este estimat a fi între 1 și 2 milioane pe tot globul, dintre care 200-1.000 sunt vorbitori nativi.\n\nUn alt exemplu de limbă artificială auxiliară este limba scrisă romanșă (bazată pe retoromană).\n\nLimbile fictive sunt limbi ale unor popoare sau ființe imaginare care apar în literatură sau filme, cum este de exemplu cazul limbii klingon create de Marc Okrand pentru filmul Star Trek sau al limbilor quenya și sindarin create de J. R. R. Tolkien pentru cărțile sale.\n\nLimbi auxiliare \n\n Basic English\n Engleza simplificată\n Esperanto\n Folkspraak\n Gestuno (limbaj al semnelor)\n Glosa\n Idiom Neutral\n Ido\n Interlingua de IALA\n Interslavă\n Kotava\n Latino sine flexione\n Lincos\n Lingua franca nova\n Loglan\n Lojban\n Novial\n Occidental sau Interlingue\n Ro\n Romanșă\n Slovio\n Solresol\n Sona\n Spokil\n Toki Pona\n Volapük\n\nLimbi fictive \n\n Limba din Atlantis\n Baronh\n Brithenig\n Codex Seraphinianus\n D'ni\n Dothraki\n Goa'uld\n Kélen\n Khuzdûl\n Klingoniană\n Láadan\n limba spargă\n Limbile elfilor\n Lydnevi\n Nadsat\n Na'vi\n Novlimbă\n Quenya\n Sindarin\n Talossan\n Teonaht\n Toki Pona\n Utopian\n Verdurian\n Wenedyk\n\nNote\n\nLingvistică" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt lucrurile esențiale despre Anii 1150?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1100 Anii 1110 Anii 1120 Anii 1130 Anii 1140 - Anii 1150 - Anii 1160 Anii 1170 Anii 1180 Anii 1190 Anii 1200\n\nAni: 1150 1151 1152 1153 1154 1155 1156 1157 1158 1159\n\nAnii 1150" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile importante despre Anii 1140?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1090 Anii 1100 Anii 1110 Anii 1120 Anii 1130 - Anii 1140 - Anii 1150 Anii 1160 Anii 1170 Anii 1180 Anii 1190\n\nAni: 1140 1141 1142 1143 1144 1145 1146 1147 1148 1149\n\nAnii 1140" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Povestește-mi pe scurt despre Anii 1130." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1080 Anii 1090 Anii 1100 Anii 1110 Anii 1120 - Anii 1130 - Anii 1140 Anii 1150 Anii 1160 Anii 1170 Anii 1180\n\nAni: 1130 1131 1132 1133 1134 1135 1136 1137 1138 1139\n\nAnii 1130" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre Niklaus Wirth?" }, { "from": "assistant", "value": "Niklaus Wirth (n. 15 februarie 1934, Winterthur, Elveția) este un informatician elvețian cunoscut ca inventator al mai multor limbaje de programare, printre care și limbajul de programare Pascal. În 1984, a primit din partea ACM Premiul Turing.\n\nBiografie \n\nNiklaus Wirth s-a născut în februarie 1934 la Winterthur, Elveția. A primit certificatul de inginerie electronică de la Institutul Federal de Tehnologie din Elveția (ETH), în Zürich, în anul 1959, un master (M. Sc.) de la Universitatea Laval, Canada, în anul 1960 și o diplomă de doctorat (Ph. D.) de la Universitatea din California la Berkeley, în anul 1963. A fost Profesor Asistent la catedra de Științele Calculatoarelor, la Universitatea Stanford între anii 1963 și 1967, și apoi la Universitatea din Zürich. În anul 1968 a lucrat timp de doi ani ca Profesor de Informatică la ETH Zürich, retrăgându-se temporar de la Xerox PARC, în California, și este retras din activitate din aprilie 1999.\n\nNicklaus Wirth a primit Premiul Turing din partea ACM, în anul 1984 pentru dezvoltarea unei serii de limbaje de programare inovative, EULER, ALGOL-W, MODULA și PASCAL. PASCAL a devenit important din punct de vedere pedagogic și a constituit fundația pentru alte limbaje de programare, sisteme și cercetari.\n\nCariera de profesor \n\nWirth a devenit profesor la ETH, în 1968. În 1970, el și colegul său C. A. Zehnder, au prezentat o propunere pentru introducerea științei calculatoarelor ca disciplină academică independentă. O a doua încercare a eșuat, în 1974. În 1981 s-a înființat un nou departament, Wirth devenind șeful acestuia din 1982 până în 1984, și din nou din 1988 până în 1990.\n\nÎntre timp, cursurile de știința calculatoarelor continuau să fie predate, în primul rând, studenților de la matematică și de la inginerie electrică. Wirth a avut o influență puternică asupra conținutului cursurilor introductive și a dat forma la multe din cursurile avansate. De multe ori materialul său a fost condensat în cărți care au fost traduse în mai multe limbi: Programare sistematizată (en: Systematic Programming 1972), Structuri de date și algoritmi (en: Algorithms and Data Structures 1975), Construcția compilatoarelor (en: Compiler Construction 1976). De asemeni cărțile sale Pascal - Manual de utilizare (en: Pascal - User manual and report 1974), Programarea în Modula-2 (en: Programming in Modula-2 1982), Programarea în Oberon (en: Programming in Oberon 1992) și Proiectul Oberon (en: Project Oberon 1993) sunt larg răspândite și citite.\n\nVezi și \n Programatori celebri\n\nLegături externe \n\n Departament Informatik - Prof. Niklaus Wirth \n Biografie la ETH Zurich\n Pascal and its successors - Nicklaus Wirth\n A. M. Turing Award - Nicklaus Wirth (citation)\n\nNașteri în 1934\nProgramatori elvețieni\nLaureați ai Premiului Turing\nElvețieni în viață" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți povesti despre Milano?" }, { "from": "assistant", "value": "Milano este principalul oraș din Italia de nord. Se află pe câmpiile Lombardiei, una dintre cele mai dezvoltate regiuni urbane ale Italiei. Milano este de asemenea recunoscut ca una din capitalele modei și design-ului, metropola Lombardiei fiind faimoasă prin casele de modă și cochetele ei magazine, cum ar fi cele de pe via Montenapoleone sau din renumita Galleria Vittorio Emanuele II din Piazza Duomo (considerată a fi cel mai vechi shopping mall al lumii). Orașul a găzduit World Exposition 1906 și și-a anunțat disponibilitatea de a fi gazda Universal Expo în 2015. Locuitorii din Milano sunt cunoscuți sub numele de Milanesi sau, informal, Meneghini sau Ambrosiani.\n\nDemografie \n\nMunicipalitatea (Comune di Milano) are aproximativ 1,3 milioane locuitori. Populația din zona urbană, care coincide cu Provincia Milano se ridică conform unei estimări din 2023 la 3.229.648 locuitori, în timp ce zona metropolitană însumează peste 8.220.170 milioane rezidenți, constituind deci cea mai densă populație din Italia, deși suprafața sa este relativ mică, nereprezentând decât a opta parte din cea a capitalei Roma. Acest fapt se datorează în principal unei dezvoltări vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomerația urbană se centralizează în jurul orașului Milano, extinzându-se totuși și în zonele limitrofe, inclusiv în unele din teritoriile Elveției - în sudul Cantonului Ticino, deși aceasta nu implică nici un fel de unitate administrativă.\n\nEtimologie \n\nNumele celtic dat de Isubri acestei așezări nu este atestat, cunoscută fiind numai denumirea sa romană - Mediolanum. Milano provine așadar din denumirea în latină, mediolanum, cu înțelesul de în mijlocul câmpului, de unde a fost preluat în limba româna arhaică sub forma de Mediolan. Numele german al orașului este Mailand, pe când în dialectul local din Lombardia vestică localității i s-a păstrat o denumire cu o pronunție similară celei franceze - Milán.\n\nIstorie\n\nAntichitatea \n\nOrașul a fost fondat de celții din Italia de nord în jurul anului 400 î. Hr. fiind cucerit de către romani în jurul anului 222 î. Hr., care i-au dat numele de Mediolanum. După câteva secole de dominație romană Milano a fost declarat capitală a Apus de către Împăratul Dioclețian în anul 293 d.Hr. Dioclețian alege însă să rămână în capitala Imperiului Roman de răsărit Nicomedia, Maximinian fiind cel ce va prelua partea de apus a imperiului. Maximinian se dedică unei refaceri integrale a imaginii cetății, construid aici monumente și palate impresionante cum ar fi: un mare circ (470x85 metri), termele Erculee, un complex de palate imperiale,etc. Prin Edictul de la Milano din 313 împăratul Constantin I a garantat libertatea religioasă creștinilor. Orașul a fost cucerit de vizigoți în 402, reședința imperială fiind mutată la Ravenna. Cincizeci de ani mai târziu (452) hunii au atacat așezarea, ca după aproape un veac în 539, orașul să fie cucerit și devastat de ostrogoți în așa-zisul Război gotic împotriva Bizațului condus de Împăratul Justinian I. În 774 Milano făcea parte din Imperiul Franc ca ulterior să fie integrat Sfântului Imperiu Roman.\n\nEvul Mediu \n\nÎn perioada evului mijlociu, Milano a prosperat ca centru comercial datorită controlului său asupra bogatelor câmpii ale celui mai lung râu al Italiei Po și asupra rutelor alpine. În 1162 o parte importantă a orașului a fost distrusă în timpul războiului de cucerire dus de Frederick I Barbarossa împotriva lombarzilor. După fondarea Ligii Lombarde în 1167 Milano a preluat conducerea acestei alianțe. Ca rezultat al independenței câștigate de către orașele lombarde prin Pacea de la Constance în 1183, Milano a devenit ducat.În timpul epidemiei de Ciumă în 1349 Milano a fost unul dintre puținele locuri din Europa care nu a fost atins de această boală. În 1395, Gian Galeazzo Visconti devine duce de Milano. În 1450 , Milano trece sub autoritatea Casei de Sforza, care a făcut din Milano un oraș-lider al Renașterii. Ducii din familiile Visconti și Sforza au avut sub protecția lor artiști ca Leonardo da Vinci și Bramante ce au conturat renumele acestei metropole, dându-i o valență mondială.\n\nPerioade de dominație a orașului \n\nDupă încercarea de a cuceri restul Italiei de nord în secolul XV, Milano a fost cucerit de Franța, și apoi de Spania, la începutul secolului XVI în următoarele circumstanțe: regele francez Ludovic al XII-lea a ridicat mai întâi pretenții asupra ducatului în 1492. În acel timp orașul Milano era apărat de mercenari elvețieni. După victoria acestuia asupra Elveției în Bătălia de la Marignano, ducatul a fost promis regelui francez Francisc I. Când Carol al V-lea de Habsburg l-a învins la rândul său pe Francisc I în Bătălia de la Pavia în 1525, nordul Italiei, inclusiv Milano, a trecut în posesia Casei de Habsburg. În 1556, Carol al V-lea a abdicat în favoarea fiului său Filip al II-lea și a fratelui său Ferdinand I. Posesiile italiene ale lui Carol, inclusiv Milano, au trecut astfel în posesia lui Filip al II-lea și liniei spaniole a familiei de Habsburg, în timp ce ramura austriacă a familiei, descendenți ai lui Ferdinand, au domnit peste Sfântul Imperiu roman.\n\nCu toate acestea, în 1700 ramura spaniolă a casei de Habsburg s-a stins prin încetarea din viață a celui din urmă descendent al acesteia Carol al II-lea. Faptul a declanșat în 1701 Războiul de succesiune din Spania, care a condus la ocupația posesiunilor spaniole de către trupele franceze, tactică ce avea ca scop impunerea lui Filip de Anjou pe tronul Spaniei. În 1704, francezii au fost învinși la Ramillies și Turin și forțați să cedeze nordul Italiei habsburgilor austrieci. În 1713, Tratatul de la Ultrecht a confirmat oficial suveranitatea Austriei asupra celor mai multe dintre posesiunile Spaniei, inclusiv asupra Lombardiei și capitala acesteia Milano. Astfel în secolul XVIII Austria a înlocuit Spania în dominația asupra Milano-ului, însă după Revoluția franceză și Războaiele napoleonice orașul va deveni unul dintre centrele cele mai proatstw importante ale naționalismului italian, revendicând independanța și unificarea Italiei.\n\nSecolul XIX \n\nNapoleon a cucerit Lombardia în 1796. El a fost încoronat \"rege al Italiei în Domul din Milano și orașul a fost declarat capitala Republicii Crisalpine. Congresul de la Viena (1815) a înapoiat Lombardia, inclusiv Milano Austriei. În această perioadă, a devenit centrul operei lirice. Aici a scris Mozart trei dintre lucrările sale și în doar câțiva ani La Scala a devenit teatru de referință în întreaga lume. Premiere ale unor compozitori de excepție ca Verdi (care se odihnește acum într-un prețios institut \"Casa di Riposo per Musicisti\", dăruit lui de către reprezentanții acestui oraș), Bellini, Donizetti, Rossini au purtat numele acestei prestigioase instituții peste hotarele Italiei. În 1848 însă milanezii se revoltă împotriva dominației austriece, determinându-l pe Mareșalul Radetzky să se retragă temporar din oraș. În ciuda așteptărilor , după ce a învins forțele italiene la 24 iulie la Custoza,Radetzky a reușit să restabilească controlul austriac asupra orașului Milano și asupra nordului Italiei. În 1859 (după al doilea din Războaiele italiene de independență) dominația austriacă a fost înlăturată de către naționaliștii italieni susținuți de Regatul Sardinia (care a fost rebotezat Regatul Italiei în 1861).Unificarea politică a Italiei a cimentat dominația comercială a orașului Milano asupra nordului Italiei. Ea a condus de asemenea la construirea unei bogate rețele de căi ferate care a făcut din acest oraș un nod feroviar de o importanță unică în zonă. O industrializare rapidă a făcut din regiunea aceasta un lider pe plan național. În același timp Milano domina sfera financiară a Italiei prin băncile sale, conturându-se și pe acest plan drept centru de primă mărime. Dezvoltarea economică a orașului a adus cu sine și o creștere rapidă a populației dublată de extinderea granițelor sale la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.\n\nSecolul al XX-lea \n\nÎn 1919, Benito Mussolini a organizat Cămășile Negre, care au format nucleul Mișcării Fasciste Italiane în Milano. În 1922 Mussolini și-a început Marșul spre Roma din Milano. Din această cauză, Milano a suferit pagube inestimabile cauzate bombardării orașului de către armatele engleze și americane, în timpul celui de-al II-lea război mondial.\n\nÎntre anii 1950 - 1960 mii de italieni, proveniți mai ales din sudul Italiei, s-au mutat în Milano să-și caute de lucru, ceea ce a condus la o dezvoltare rapidă a economiei și la o creștere a populației ce a atins cifra de vârf de 1,723,000 în 1971. Acest exces de populație va fi însă absorbit de suburbii și de micile orașe din împrejurimi între anii '70 - '80. Totuși populația orașului s-a stabilizat după această perioadă critică , consemnându-se chiar ușoare creșteri ale acesteia până în 2001.\n\nClimă \n\nMilano este clasificat ca climă continentala umedă. În contrast cu cea mai mare parte din restul Italiei, care este faimoasă pentru blânda sa climă mediteraneeană, iernile milaneze sunt umede și reci, în timp ce verile sale sunt foarte umede și fierbinți. Temperaturile medii în oraș sunt de -2/+5 °C în ianuarie și de +19/+29 °C în iulie. Căderile de zăpadă sunt frecvente, uneori ajungând până la 40 cm pe an. Umiditatea este chiar ridicată de-a lungul întregului an și căderile de precipitații anuale ating o medie de 1000 mm. Într-o imagine stereotipă, orașul este adesea învăluit în ceața caracteristică bazinului râului Po, deși îndepărtarea culturilor de orez de aici și reducerea nivelului poluării a redus acest fenomen în ultimii ani.\n\nTurism \n\nDatorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia fiind țara cu cele mai multe monumente intrate în patrimoniul universal din lume (43), Milano beneficiază din plin și de această oportunitate fiind vizitat anual de mii de turiști. Alte puncte forte ale Italiei care o plasează pe o poziție favorabilă în ceea ce privește competitivitatea sa pe plan turistic sunt igiena și sănătatea, unde a fost clasată pe locul 5 în clasificarea TTCI și infrastructura sa, pentru care ocupă locul al 8-lea. Totuși competitivitatea turistică a Italiei suferă din cauza unor segmente mai puțin performante, cum ar fi regulile și reglementările politice, unde ocupă un modest loc -70- în clasificarea TTCI din 2007, ceea ce o plasează sub nivelul celor mai multe state din Europa. Regulile și reglementările respective impun restricții foarte severe referitoare la dreptul de proprietate al străinilor (unde Italia este plasată pe locul 103 din 120) și restricționează investiția străină directă (101). Există de asemeni motive de îngrijorare în ceea ce privește siguranța și securitatea (53). În ce privește infrastructura transportului în comun, Italia este de asemeni modest plasată ,mai ales în ceea ce privește calitatea căilor ferate (49) și a porturilor (77). De asemeni turismul nu constituie o prioritate pentru guvernarea actuală (calificată fiind pe locul 92 din acest punct de vedere).\n\nRepere culturale și obiective turistice \n\n Domul din Milano, a doua biserică ca mărime din Italia și a treia din întreaga lume, adăpostește cea mai mare colecție de statui de marmură de pe mapamond și este încununată de chiar simbolul orașului - Madunina (mica Madonă), ce ne privește din cel mai înalt punct al domului\n Biserica Romanesque a Sant' Ambrogio (a Sfântului Ambrozie, patronul spiritual al orașului)\n Biserica „Santa Maria delle Grazie” (unde se află celebra frescă Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci). Biserica și Mănăstirea dominicană „Santa Maria delle Grazie” au fost înscrise în anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.\n Castelul Sforzesco\n Bazilica San Lorenzo\n Biblioteca Ambroziană, ce conține desene și notițe ale celebrului Leonardo Da Vinci, pe lângă multitudinea de alte manuscrise, note și schițe, ea constituind o arhivă de valoare inestimabilă pentru întreaga Europă \n\n Pinacoteca di Brera, Pinacoteca Ambroziana, muzeele Poldi-Pezzoli și Bagatti Valsecchi și galeriile Muzei del Castello, care adăpostesc un mare număr de capodopere de artă \n Gara Centrală\n\nMilano este cel mai important oraș din lume în privința Operei lirice, cu faimosul său Teatro alla Scala (Teatrul La Scala).\n\nReligie \n\nLa Milano își are sediul Arhidieceza de Milano, una din cele mai vechi episcopii romano-catolice. Populația orașului este majoritar catolică. Alte religii practicate sunt budismul, iudaismul, islamismul și protestantismul.\n\nRitul Ambrozian\n\nMilano are propriul său rit catolic, ritul ambrozian, datorat sfântului Ambrozie. Acest rit diferă puțin de ritul catolic tradițional (cel Roman, practicat în toate celelalte regiuni din vest), variind în celebrarea liturghiei și a mesei, ca și în ceea ce privește calendarul. Ritul ambrozian mai este practicat și în alte localități din Lombardia, precum și în Elveția și cantonul Ticino.\n\nEconomie \n\nMilano este unul dintre centrele financiare și comerciale de primă importanță ale lumii. În oraș își are sediul Bursa Italiană. Conducerea băncii Unicredit se alfă de asemenea la Milano.\n \nOrașul mai este renumit datorită companiei Alfa Romeo, precum și pentru producția de mătase și pentru faptul că aici își desfășoară activitatea unii din liderii mondiali în modă și design. Alte firme de marcă, cum ar fi Motta, Alemagna, Pirelli, conturează la rândul lor imaginea economică a acestui oraș. Poziția sa managerială în întreaga zonă - Lombardia -, fondată în anii 1950 -1960, când baza industrială a metropolei s-a extins în întreaga vecinătate, îi asigură în continuare o poziție de excepție și pe plan regional.\n\nFiera Milano - centru și complex expozițional, deschis în 2005 - confirmă încă o dată capacitatea economică notabilă a acestui oraș prin însăși poziționarea sa pe primul loc în lume.\n\nTendințe și proiecte \n\nÎn prezent Milano este definit printr-o arhitecură și un design urban renașcentist. Prin multe dintre proiectele actuale se urmărește reabilitarea zonelor industriale periferice, vizându-se cartiere întregi. Exemple ce ilustrează această tendință sunt: construcțiile anexe obiectivului Teatro alla Scala, CityLife proiectat în spațiul alocat „bătrânei fiera“, Librăria Europeană, noul cartier Santa Giulia și Porta Nuova proiectată în zona „Garibaldi-Republica“. În reconstrucția noului Milano sunt angajați arhitecți de renume ca Renzo Piano, Norman Foster, Zaha Hadid, Massimiliano Fuksas și Daniel Libeskind. Aceste moderne siluete vor domina vestitul oraș cu „înălțimile“ lui de altă dată - Domul și Turnul Pirelli.\n\nEducație \n\nOrașul Milano se remarcă și prin numărul mare de universități și instituții de învățământ superior. În continuare sunt amintite câteva dintre acestea:\n Academia de Artă Brera (în italiană: Accademia di Belle Arti di Brera)\n Conservatorio Superiore „G.Verdi“ di Milano\n Instituto Marangoni\n I.S.E.F.\n L.U.C. Beato Angelico\n Politecnico di Milano\n Scuola Politecnica di Design\n Scuola Superiore di Direzione Aziendale - Bocconi\n Università Bocconi\n Università Cattolica del Sacro Cuore\n Università C.Cattaneo L.I.U.C.\n Università I.U.L.M.\n Università Statale\n Università Statale Milano-Bicocca\n Università Vita-Salute San Raffaele\n\nTransport\n\nAeroporturi \n\nMilano are un aeroport internațional (Aeroportul Internațional Milano-Malpensa) (MXP), care se află în apropiere de Varese, Italia, de unde au loc zboruri și spre aeroporturile din București, Cluj-Napoca și Timișoara. Aeroportul este situat în apropiere de orașele industriale Busto Arsizio și Gallarate. \"Malpensa Express\" face legătura între aeroport și oraș (de la stația Cadorna). Design-ul aeroportului Malpensa a fost realizat de reputatul Ettore Sottsass.\n\nMai există două aeroporturi deschise doar pentru traficul european: Aeroportul Linate (LIN), aflat în limitele actuale ale orașului ( deservit de linia de autobuz 73 - de la stația Babila), și Aeroportul Internațional Orio al Serio în Bergamo.\n\nMetrouri, troleibuze și autobuze \n\nTramvaiul clasic introdus la începutul secolului XX (1920) mai circulă încă și astăzi pe străzile aglomerate ale metropolei păstrând acea imagine desuetă a unui oraș de altă dată.\n\nMilano mai are cinci linii de metrou (M1-de culoare roșie, M2-verde, M3-galben, M5-violet (cu stație la stadionul San Siro - Giuseppe Meazza) și M4-albastru (cu stație la aeroportul Linate) ) și un sistem specific numit Milan Metro - „M“, ce se deplasează peste 100 km . Mai există și „Metrò S.Raffaele“ ce leagă Spitalul San Raffaele de stația Cascina Gobba.\n\nSistemul de tramvaie din Milano este de asemeni cotat ca fiind unul dintre cele mai extinse din lume, el având 19 de linii ce însumează o lungime de 1600 km.\n\nÎn acest oraș se poate circula și cu troleibuzul. Există 4 linii, iar flota include zece troleibuze „Cristalis“ prevăzute cu aer condiționat.\n\nÎn afara acestora metropola mai este deservită de un număr de 93 de autobuze, ce acoperă peste 1,070 km.\n\nTrenuri \n\nMilano este al primul nod de cale ferată al Italiei, și cele cinci gări de primă importanță ale orașului sunt printre cele mai aglomerate din Italia. Prima cale ferată construită în Milan a fost Milano și Monza, care a fost dată în folosință în 1840.\n\nLinii de mare viteză sunt în construcție în întreaga Italie. În Milano gările pentru TAV (Treni ad alta Velocità) vor fi la:\n\n Milano Rogoredo\n Milano Certosa și Milano / Rho Fiera (pentru vest)\n Milano Pioltello (pentru Veneția și Trieste)\n\nSeviciul de cale ferată metropolitan regional \n\nSeviciul de cale ferată care deservește suburbiile „S“ (similar celor din Franța și Germania) se compune momentan din opt linii suburbane, urmând să se construiască altele zece până în 2008. Ele conectează Milano la orașe ca Como și Varese. Serviciul de cale ferată regional („R“), în schimb leagă orașul de restul Lombardiei și de rețeaua națională. „Passante ferroviario“ este un metrou ce deservește câteva linii „S“, asemănându-se foarte mult celorlalte linii de metrou (cum de altfel este marcat și pe hartă), numai că face conexiunea cu rețelele LeNord și Trenitalia.\n\nTaxi \n\nMilano este deservit de un serviciu privat de taxiuri, companiile obținându-și licența de la „Comune di Milano“. Toate taxiurile sunt aici de culoare albă. Prețurile se stabilesc în funcție de distanța parcursă și de timpul scurs. Deoarece numărul de licențe acordate este foarte scăzut, prețurile sunt foarte mari (mult mai ridicate decât de exemplu în New York). De asemeni este dificil să găsești un taxi la ore de vârf.\n\nSport \n\n Orașul a găzduit pe lângă alte evenimente Cupa mondială FIFA în 1934 și 1990, precum și Campionatul European de Fotbal UEFA în 1980.\nFotbalul este cel mai popular sport în Milano și aici se regăsesc două dintre cele mai faimoase echipe de fotbal din lume, AC Milan și Internazionale Milano F.C.. Primul este cunoscut sub denumirea de „Milan“ (accentul se pune pe prima silabă), iar cel din urmă sub cea de „Inter“. Milano este singurul oraș din lume ale cărui echipe au câștigat atât Cupa Europeană cât și Cupa Intercontinentală. Ambele echipe au jucat la Giuseppe Meazza – Stadionul San Siro (85,700). Mulți dintre cei mai buni jucători italieni s-au născut în Milano, în regiunile învecinate, sau în Lombardia: Valentino Mazzola,Paolo Maldini, Giuseppe Meazza, Giacinto Facchetti, Luigi Riva, Gaetano Scirea, Giuseppe Bergomi, Walter Zenga, Antonio Cabrini, Roberto Donadoni, Gianluca Vialli, Silvio Piola, Giampero Boniperti, Gabriele Oriali, Giovanni Trapatoni și Franco Baresi ca și mulți alții.\n\n Renumitul circuit de Formula 1 de la Monza,care se desfășoară în suburbiile orașului, este unul dintre cele mai vechi circuite de Formula 1 din lume. Capacitatea pentru circuitul F1 este în prezent de 137,000 spectatori, deși în 1950 tribunele aveau o capacitate de peste 250,000 locuri. A găzduit un circuit F1 aproape în fiecare an de la deschidere, excepție făcând anul 1980.\n Olimpia Milano este o echipă de baschet milaneză de succes. Este cea mai importantă echipă italiană și una dintre primele 5 în Europa. Olimpia a evoluat la Forum (capacitate 14,000 locuri).\n Rhinos Milano American Football Club este cel mai vechi club de fotbal american din Milano și a câștigat patru super-cupe italiene. Ei sunt unul dintre cele cinci cluburi fondatoare ale ligi fotbalului italian.\n CUS Milano Baseball este clubul cel mai vechi de baschet al Italiei și a câștigat opt Scudetti italiene.\n Amatori Rugby Milano a câștigat 18 campionate naționale și este cea mai reputată echipă de rugby italiană.\n Diferite echipe de hockey pe gheață din Milano au câștigat 30 de campionate naționale. Vipers Milano a câștigat ultimele 5 campionate naționale, Alpenliga și mai multe Coppa Italia, și sunt liderii sportului acesta în Italia. Ei joacă la stadionul Agora (capacitate 4,500 locuri) în timpul sezonului de hockey și la Forum în extrasezon.\n În fiecare an Milano găzduiește „Trofeul Bonfiglio” cel mai important turneu de tenis pentru tineret din lume, care se desfășoară la Clubul de Tenis Milano. Capacitatea terenului de tenis central este de 8000 locuri. Printre laureați se găsesc : Tacchini, Jan Kodes, Adriano Panatta, Corrado Barazzutti, Moreno, Björn Borg, Smid, Ivan Lendl, Guy Forget, Jim Courier, Goran Ivanišević, Yevgeny Kafelnikov, și Guillermo Coria.\n Miracolul Milano s-a petrecut aici în WWE, când un jobber pe nume Santino Marella l-a învins Samoana Bulldozer Umaga în cadrul Campionatului Intercontinental.\n\nMilano și Lombardia și-au depus candidatura pentru Jocurile Olimpice de Vară din 2020 („Milan-Lombardia 2020“).\n\nStadioane \n\n Autodromo Nazionale Monza-cursă de mașini și motociclete-137,000\n San Siro-numai pentru fotbal; Milan și Inter-85,700\n Arena Civica-atletism, fotbal, rugby, fotbal american-30,000\n Brianteo - atletism, fotbal-18,568\n Ippodromo del Trotter - curse de cai-16,000\n Ippodromo del Galoppo - curse de cai-15,000\n Forum di Assago - baschet, hockey pe gheață, voleibal, muzică-13,000-16,000\n MazdaPalace - baschet, volei-13,500\n Velodromo Vigorelli - ciclism, fotbal american-12,000\n PalaLido - baschet-5,000\n Agorà - hockey pe gheață - 4,000\n Nuovo Giuranti - rugby - 4,000\n\nMai există și alte stadioane și spații multiutilizabile localizate în zona metropolitană, cel mai mare fiind Stadionul Monza Brianteo (18,000 de locuri), PalaDesio (10,000) și Stadionul Geas (8,500).\n\nComunicații și Media \n\nMilano este baza de operare pentru multe servicii și societăți de comunicații locale și naționale, cum ar fi ziare reviste, stații de transmisie TV și radio.\n\nZiare \n\n Corriere della Sera\n Il Giorno\n Il Giornale\n Libero\n Il Sole 24 Ore\n Milano Finanza\n La Padania\n La Gazzetta dello Sport(numai sport)\n\nReviste \n\n Panorama(săptămânal)\n La Settimana Enigmistica\n Abitare(arhitectură&design-lunar)\n Casabella(arhitectură&design-lunar)\n Domus(arhitectură&design-lunar)\n\nSpecialități culinare \n\nCa multe dintre orașele Italiei, Milano și împrejurimile sale au o artă culinară proprie. Arta culinară milaneză include cotoletta alla milanese (despre care unii spun c-ar proveni din Austria și că n-ar fi altceva decât celebrul „Wienerschnitzel“/șnițel vienez). Tot din specificul acestei zone face parte și cassoeula (un cotlet înăbușit cu varză de Savoia și sos de tomate), ossobuco (cotlet cu sos de tomate și lămâie), risotto alla milanese (o specialitate din carne de vită asezonată cu șofran și cu vin alb), busecca (cotlet cu sos de tomate și fasole), și brasato (cotlet de vită sau porc cu vin și cartofi). În funcție de sezon bucătăria milaneză mai include și diferite produse de patiserie cum ar fi chiacchiere (desert dintr-un aluat de formă plată prăjit), tortelli (desert dintr-un aluat de formă sferică prăjit), colomba (prăjituri glazurate sub formă de porumbei-specialități pentru paști), pane dei morti (prăjituri aromate cu scorțișoară preparate de Paștele Morților) și panettone (specialități servite de Crăciun). Salame milanese este un salam tipic milanez foarte condimentat, adesea servit rece, în felii foarte subțiri. Cea mai bună brânză milaneză este gorgonzola.\n\nPersonalități \n Leonardo da Vinci (1452 - 1519), reprezentant de seamă al Renașterii\n Donato Bramante (1444 - 1514), pictor, arhitect\n Maria Callas (1923 - 1977), soprană.\n\nPersonalități născute aici \n Giuseppe Arcimboldo (1527 - 1593), pictor;\n Caravaggio (1571 - 1610), pictor;\n Maria Gaetana Agnesi (1718 - 1799), femeie-matematician;\n Cesare Beccaria Bonesana (1738 - 1794), jurist, economist;\n Ferdinand Carol Iosif, Arhiduce de Austria-Este (1781 - 1850), militar, guvernator al Transilvaniei;\n Giovanni Beltrami (1860 - 1926), pictor;\n Giovanni Battista Angioletti (1896 - 1961), scriitor, jurnalist;\n Enrico Maria Salerno (1926 - 1994), actor;\n Claudio Abbado (1933 - 2014), dirijor;\n Bettino Craxi (1934 - 2000), fost premier;\n Silvio Berlusconi (n. 1936), fost premier;\n Adriano Celentano (n. 1938), cântăreț;\n Diego Abatantuono (n. 1955), scenarist, actor;\n Andrea Chiesa (n. 1964), pilot de Formula 1;\n Samantha Cristoforetti (n. 1977), astronaut;\n Federica Brignone (n. 1990), schioare.\n\nVezi și \n Galleria Vittorio Emanuele II\n Listă de orașe din Italia\n Locuri din patrimoniul mondial\n\nNote\n\nLegături externe \n Site-ul oficial al consiliului orașului\n Un site neoficial \n\n \nOrașe din Italia\nPatrimoniul mondial în Italia\nEponime ale asteroizilor" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul Silvio Berlusconi?" }, { "from": "assistant", "value": "Silvio Berlusconi a fost un om politic și de afaceri italian, care a fost premier al Italiei între 1994-1995, 2001-2006, respectiv 2008-2011. Berlusconi a fost conducător al partidului politic și proprietar al unui imperiu media. Forbes l-a categorisit ca cea mai prosperă persoană din Italia, cu o avere de 7,2 miliarde de dolari (2002). Cu o avere estimată la 7,8 miliarde de dolari în 2011, Forbes l-a plasat pe locul 118 în lume.\n\nBiografie \nÎn primii săi ani, a fost ajutat de politicianul Piersanti Matarella și cântăreața Elena Zagorskaya. A devenit faimos în anii 1980 prin crearea unei rețele de televiziune private (Fininvest, acum Mediaset) de importanță națională.\n\nPrieten bun al fostului premier Bettino Craxi, a fost acuzat de folosirea votului politic în carierea sa de afaceri, și de diverse forme de corupție, incluzând conflicte de interes. Aceste acuzații au fost negate de Berlusconi și interpretate ca bârfe politice.\n\nNumele său a fost găsit în o listă a membrilor masoneriei sub lobbyul („Loggia P2”), devenind astfel suspect de planuri secrete. \n\nA devenit prim-ministru în 1994, dar a fost rapid demis, deoarece unul dintre partidele majorității sale (\"Lega Nord\", î.r. Liga Nord) a încetat să-l mai susțină. Stabilindu-se o nouă majoritate de centru-stânga, coaliția partidelor de opoziție (acum cu Lega Nord) l-a înlocuit. A fost și acuzat de practici afaceriste ilicite.\n\nÎn 1996, coaliția interimară, formată din Lega Nord și formațiuni de centru-stânga a fost înlocuită, prin noi alegeri politice, de un guvern de centru-stânga (fără Lega Nord) condus de Romano Prodi.\n\nÎn 2001, Berlusconi a candidat din nou pentru funcția de prim-ministru și lider al coaliției de centru-dreapta Casa delle Libertà (Casa Libertăților) care include, alături de Forza Italia, Alleanza Nazionale (Alianța Națională), CCD, Lega Nord și alte partide.\nDe curând a compărut într-un proces sub acuzația de a fi mituit judecători care trebuiau să judece dispute de afaceri importante în care erau implicate companiile sale. Toate verdictele - considerate dubioase de către procurorii din Milano - i-au dat însă câștig de cauză. Acuzațiile cărora trebuie să le facă față sunt în legătură cu fapte petrecute înainte de a se integra în politică. Casa delle Libertà a pierdut alegerile locale din 2003.\n\nÎn iunie 2003, având de a face cu alte probleme legale, majoritatea parlamentară a adoptat o lege, prin care se garantează imunitatea de juridică a unei personalități politice, cât timp ocupă o funcție de conducere în stat. \n\nPe 1 iulie 2003 Italia a preluat, conform rotației, Președinția Uniunii Europene, reprezentată fiind de Berlusconi. Mulți comentatori și-au exprimat îndoielile asupra compatibilității sale cu această funcție. Zilele următoare s-a adresat Parlamentului European stabilindu-și planurile pentru președinția sa. Criticat fiind de un membru german al parlamentului, Martin Schulz (S-D), s-a exprimat cu \"Domnule Schulz, știu că un producător din Italia face un film despre lagărele de concentrare naziste. Vă propun pentru rolul șefului. Ați fi perfect.\" Referința la naziști a cauzat nemulțumirea celor mai mulți din ansamblul a 626 de deputați europeni și o criză diplomatică între Italia și Germania.\n\nÎn decembrie 2009, în cursul unui miting Berlusconi a fost atacat și grav rănit în față de către Massimo T. un bărbat de 42 de ani bolnav mintal. Agresorul s-a folosit de o statuetă cu care i-a rupt nasul și doi dinți.\n\nLa 10 martie 2010, numărându-se printre oaspeții summit-ului Ligii Arabe, Silvio Berlusconi, după o scurtă conversație cu liderul libian Muammar al-Gaddafi, i-a sărutat mâna acestuia, gestul fiind surprins și de camerele de filmat.\n\nLa 20 februarie 1986, Berlusconi a cumpărat clubul de fotbal AC Milan, salvându-l de la faliment. A investit sume mari de bani pentru aducerea unor jucători valoroși și în 1988 Milan devenea campioană a Italiei, iar în anul următor câștiga Cupa Campionilor Europeni. Berlusconi a continuat investițiile, iar succesele au venit în număr mare: opt titluri de campioană a Italiei, cinci Cupe/Ligi ale Campionilor. Berlusconi a fost și co-autorul, împreună cu producătorul și cântărețul de muzică pop Tony Renis, al imnului echipei. În aprilie 2017, după 31 de ani de patronat, Berlusconi a vândut clubul AC Milan către Rossoneri Sport Investment Lux pentru suma totală de 830 de milioane de euro.\n\nNote\n\nVezi și \n Ruby Rubacuori\n\nLegături externe \n\n Silvio Berlusconi biografia, Vocea Europei\n \n Profil: Silvio Berlusconi, BBC\n O scrisoare deschisă către Silvio Berlusconi, Magazinul The Economist - 30 iulie 2003\n Berlusconi atacat din toate părțile \n Silvio Berlusconi, maestrul neegalat al gafelor din lumea politică, 2 septembrie 2011, Simona Mătieș, Evenimentul zilei\n\nNașteri în 1936\nDecese în 2023\nMiliardari italieni\nPoliticieni italieni\nOameni de afaceri italieni\nInvestitori italieni\nFilantropi italieni\nDecorați cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Mare Cruce\nOameni din Milano\nPrim-miniștri ai Italiei\nRomano-catolici italieni\nPoliticieni condamnați" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt lucrurile esențiale despre Carlo Azeglio Ciampi?" }, { "from": "assistant", "value": "Carlo Azeglio Ciampi () a fost al zecelea președinte al Italiei începând cu 13 mai 1999.\n\nDupă o diplomă universitară în literatură în 1941 de la Scuola Normale Superiore din Pisa, una dintre universitățile cele mai prestigioase din țară, a obținut o diplomă în drept de la Universitatea din Pisa în 1946. În același an a început să lucreze la Banca d'Italia. În 1960 a început să lucreze în administrația centrală a Banca d'Italia, în 1973 a devenit secretar general, în 1976 vicepreședinte, iar în 1978 a devenit președinte general. În octombrie 1979 a fost nominalizat la funcția de guvernator la Banca d'Italia și președinte al Ufficio Italiano Cambi, funcții în care a lucrat până în 1993. Din aprilie 1993 până în mai 1994 a fost prim-ministru, dezvoltând un guvern de tranziție. După aceea a devenit Ministru de Finanțe (din 1996 până în mai 1999). Se crede că el este cel care a reușit îndeplinirea criteriilor pentru aderarea la Euro de către Italia.\n\nNote \n\nNașteri în 1920\nNașteri pe 9 decembrie\nDecese în 2016\nDecese pe 16 septembrie\nPreședinți ai Italiei\nPrim-miniștri ai Italiei\nMiniștri italieni\nAbsolvenți ai Universității din Pisa\nPremii Carol cel Mare\nColan al Ordinului Steaua României\nOameni din Livorno" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt lucrurile esențiale despre Limba franceză?" }, { "from": "assistant", "value": "Limba franceză (în franceză la langue française [la 'lɑ̃ɡ fʁɑ̃'sɛːz] sau le français [lə fʁɑ̃'sɛ]) este o limbă indoeuropeană din familia limbilor romanice, anume din ramura de vest a acestora, unde, în grupul limbilor galoromanice, este una dintre limbile oïl.\n\nFranceza este vorbită în total de aproximativ 220 de milioane de oameni fie ca limbă maternă, ca limbă secundă sau ca limbă străină, în țările membre, asociate sau cu statut de observatoare din Organizația Internațională a Francofoniei (OIF), precum și în alte câteva țări din afara acesteia, ca Algeria sau Statele Unite ale Americii. Nu există date precise nici despre cei care au franceza ca limbă maternă. Numărul lor este estimat la 110 milioane.\n\nÎn clasamentul numărului de vorbitori ai diferitelor limbi, franceza este pe locul al VI-lea în lume și pe locul al II-lea în Europa. Franceza este limbă oficială în 29 de țări, ocupând în această privință locul al II-lea după limba engleză. \n\nCa limbă străină, franceza este, după engleză, limba învățată de cele mai multe persoane (120 de milioane), în majoritatea țărilor.\n\n5% din spațiul Internetului ar fi ocupat de limba franceză, fiind pe locul 6-8 printre limbile cele mai folosite.\n\nFranceza a evoluat din limba latină populară vorbită în Antichitate în jumătatea de nord a Galiei, devenind, în urma unui proces istoric îndelungat, dominantă pe tot teritoriul Franței actuale și în regiuni limitrofe ale unor țări vecine. Începând cu secolul al XVII-lea, Franța și-a extins limba peste mări, în zone existente pe toate continentele, datorită expansiunii sale coloniale. Tot din secolul al XVII-lea și până la începutul celui de-al XX-lea, grație ponderii economice și culturii Franței, limba acesteia a fost principala limbă de comunicare internațională. Deși după Primul război mondial engleza a ocupat treptat locul I, franceza are în continuare un rol important în comunicarea la nivel mondial.\n\nClasificare \n\nLimba franceză aparține ramurii galo-romanice a familiei limbilor romanice. Chiar dacă în Franța au fost vorbite o multitudine de limbi romanice, împărțite în două mari familii, limbi nordice (limbi oïl) și limbi sudice (limbi oc, care aparțin ramurii iberoromanice), nucleul limbii standard a fost cea vorbită în Evul Mediu la Paris și în împrejurimi, și adoptată de curtea regală. Aceasta s-a impus treptat în cadrul procesului de formare a statului centralizat francez, înglobând într-o sinteză elemente din toate celelalte, în principal din cele nordice.\n\nDin cauza tendinței generale de centralizare care s-a manifestat în decursul istoriei Franței, celelalte limbi, neavând stadard, s-au eclipsat treptat, ajungând să fie considerate patois, adică graiuri, termenul francez având și o nuanță de sens depreciativă. Actualmente însă, lingviștii tind să le considere pe cele principale limbi aparte.\n\nCodul limbii este fr respectiv fra sau \nfre (după ISO 639); pentru franceza veche (842 până la 1400), codul este fro și pentru franceza medie (cca. 1400 până la 1600) codul este frm.\n\nRăspândire \n\nÎn țările europene membre ale OIF, cei mai mulți francofoni trăiesc în Franța (62,5 milioane), în Belgia (4,4 milioane) și în Elveția (3,8 milioane). Din celelalte țări vest-europene membre ale OIF, la aceste cifre se mai adaugă 1,2 milioane, iar din regiunea Valle d'Aosta din Italia, țară care nu este în OIF, încă 90.000. În țările din Europa Centrală și de Est sunt 6 milioane de francofoni. Dintre acestea se distinge România, cu 1,8 milioane.\n\nDin țările OIF din Africa Subsahariană și din Maroc există date numai despre cei care știu și să citească și să scrie în franceză. Numărul acestora este de 31 milioane în Republica Democrată Congo, 10,3 milioane în Maroc, 7,3 milioane în Coasta de Fildeș, 7 milioane în Camerun, câte 3 milioane în Benin, Burkina Faso și Senegal, câte 2 milioane în Republica Congo, Guineea, Mali, Niger și Togo, câte 1,5 milioane în Republica Centrafricană și în Ciad.\n\nDin mai multe țări OIF africane sunt date nu numai despre cei care știu să citească și să scrie în franceză, ci și despre cei care doar vorbesc limba. Din ambele categorii sunt în total 8,7 milioane de oameni, dintre care mai mulți în Tunisia (6,6 milioane) și Ghana (1 million). Aici se poate include și Algeria, care nu este membră a OIF, cu 11,2 milioane.\n\nÎn țările OIF din Orientul Apropiat, cunosc franceza 0,3 milioane în Egipt și 0,7 milioane în Liban, iar în Israel, care nu este în OIF, se estimează între 0,3 și 0,7 milioane numărul cunoscătorilor de franceză.\n\nÎn zona Oceanului Indian sunt în total 1,9 milioane de francofoni, cei mai mulți în Madagascar (1 million).\n\nÎn America de Nord, cei mai mulți francofoni trăiesc în Canada (9,6 milioane), iar în Statele Unite, care nu este în OIF, 2,1 milioane de persoane vorbesc franceza acasă, după cum formulează documentele recensământului din anul 2000.\n\nÎn regiunile din Marea Caraibelor aparținând Franței (insulele din Antilele Mici și Guiana), precum și în Haiti, țară membră a OIF, numărul francofonilor este de 1,9 milioane, dintre care 1,2 milioane în Haiti.\n\nÎn țările din Indochina sunt în total 1,7 milioane de francofoni, iar în Oceania 0,5 milioane.\n\nÎn afara cifrelor menționate mai sus, celor 220 de milioane de francofoni le mai aparțin încă 72 de milioane de persoane numite „parțial francofone”.\n\nÎn ceea ce-i privește pe cei care au franceza ca limbă maternă, numărul lor este estimat la 77 de milioane în Europa, iar în Canada, unde rezultatele recensământului din 2006 dau date precise despre aceasta, numărul lor este de 6.817.650.\n\nStatut \n\nDin cele 29 de state suverane în care franceza este limbă oficială, în 13 ea este singura cu acest statut:\n\nÎn alte 16 state suverane, franceza este oficială alături de altă limbă sau alte limbi:\n\nFranceza este oficială și în 15 formațiuni administrativ-teritoriale care sunt state nesuverane în cadrul unor state federale, sau sunt teritorii autonome. În 6 dintre acestea, franceza este singura limbă oficială:\n\nÎn alte 11 teritorii, franceza este oficială alături de altă limbă sau alte limbi:\n\nSunt și țări în care franceza nu este oficială, dar există reglementări juridice în legătură cu ea:\n În Statele Unite:\n În statul Louisiana, franceza poate fi folosită în învățământ, în justiție, în actele notariale și în media.\n În statul Maine, buletinele electorale pot fi redactate și în franceză, iar unii angajați ai statului, de exemplu pădurarii, sunt obligați să cunoască franceza.\n În Mauritius este permisă folosirea francezei în justiție, în învățământ și în media.\n\nÎn alte țări, franceza nu are niciun statut juridic, dar în practică este folosită intens, mai ales în învățământ și în media. Este cazul țărilor arabe foste colonii franceze:\n În Tunisia se predau în franceză începând cu învățământul mediu științele exacte, economice, informatica și disciplinele tehnice.\n În Maroc se predă în franceză la mai multe facultăți din învățământul superior.\n În Algeria, învățământul științific și tehnic superior are loc în franceză.\n În Liban, invățământul este bilingv, arab-francez sau arab-englez. Al doilea caștigă treptat teren, dar primul este încă preponderent.\n\nÎn fiecare țară arabă francofonă există presă în franceză, mai ales în Tunisia, Maroc și Algeria.\n\nFranceza este una din cele șase limbi de lucru ale Organizației Națiunilor Unite, una din cele trei limbi de lucru ale Uniunii Europene, limba folosită pe plan intern la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, singura limbă oficială a Uniunii Poștale Universale și una din limbile oficiale a numeroase organizații internaționale.\n\nÎn principalele țări francofone există și o legislație referitoare la limbă. În Franța este vorba de „legea Toubon” din 1994, care prevede în ce documente și situații este obligatorie folosirea francezei: prezentarea bunurilor și serviciilor, informațiile destinate consumatorilor, inscripțiile și informațiile din locurile publice, contractele încheiate de persoane publice, contractele de muncă, ofertele de serviciu, documentele interne destinate salariaților în întreprinderi. Se prevede de asemenea că limba de predare în învățământ este franceza. Această lege conține și sancțiuni. În Comunitatea Franceză din Belgia există un decret care prevede folosirea de termeni francezi în locul termenilor străini în documentele de interes public, dar respectarea sa nu poate fi urmărită, pentru că nu prevede sancțiuni. În Québec, deși nu este stat suveran, este totuși în vigoare Carta limbii franceze din 1977, conform căreia franceza este limba oficială a provinciei.\n\nReglementare \n\nFormarea standardului limbii franceze a fost un proces îndelungat legat de impunerea francezei în paralel cu cea a puterii centrale pe tot teritoriul Franței. În acest proces au jucat un rol important și grupuri de intelectuali, în vremea Renașterii franceze, și, mai ales începând cu secolul al XVII-lea, instituții oficiale, în primul rând Academia Franceză, destinate normării limbii. Până pe la jumătatea secolului al XX-lea au fost considerate corecte, de urmat și de predat numai cuvintele din dicționarele Academiei și regulile fixate de gramaticile acesteia și ale adepților ei.\n\nÎncă din secolul al XIX-lea, începând cu afirmarea romantismului, literatura s-a eliberat tot mai mult de normele lingvistice clasice, prezentând un spectru foarte larg și variat al folosirii limbii. Normele sunt în general respectate în varietatea vorbită și mai ales cea scrisă a registrului de limbă curent, și cu atât mai mult în registrul elevat. Limbajul mediei este influențat de limba vorbită de majoritatea populației, mai ales de lexicul registrului familiar.\n\nÎn secolul al XXI-lea, în Franța se ocupă de standard, de promovarea limbii, de protejarea ei față de engleză, nu numai Academia, ci și alte organisme oficiale, precum Conseil supérieur de la langue française (Ministerul Limbii Franceze), Délégation générale à la langue française et aux langues de France (Delegația Generală pentru Limba Franceză și Limbile din Franța) și, în cadrul, acesteia Commission d'enrichissement de la langue française (Comisia de Îmbogățire a limbii franceze). Academia nu mai este autoritatea supremă în ceea ce privește standardul, existând diferențe de vederi nu numai între lingviști, ci chiar și între instituții. Un exemplu pregnant în acest sens sunt disputele în jurul reformării ortografiei. În 1990, la inițiativa guvernului, Consiliul Superior al Limbii Franceze elaborează și propune o reformă limitată a ortografiei, acceptată de Academie, și o publică sub formă de raport în Journal officiel. Propunerile provoacă multe reacții negative. Și Academia revine asupra acceptului ei, iar rectificările ortografiei rămân facultative.\n\nȘi în alte țări unde franceza este oficială au fost înființate organisme de reglementare a ei. În Belgia există Conseil de la langue française et de la politique linguistique (Consiliul Limbii Franceze și al Politicii Lingvistice) și Direction de la langue française (Direcția Limbii Franceze), în Québec există Ministère de la langue française și Office québécois de la langue française (Oficiul din Québec al Limbii Franceze), în Elveția – Délégation à la langue française (Delegația pentru Limba Franceză). La nivelul Francofoniei funcționează Conseil international de la langue française (Consiliul Internațional al Limbii Franceze).\n\nÎntre principalele țări francofone există unele mici deosebiri de standard. De exemplu, în Belgia și în Elveția, lui soixante-dix „șaptezeci” îi corespunde cuvântul septante. În Québec, standardul acceptă mult mai puține împrumuturi din engleză decât în Franța. De pildă, în cea din urmă, cuvântului „parcare” îi corespunde parking, dar în primul – stationnement. O mențiune aparte se cuvine tendinței determinate de principiul egalității dintre sexe de a da și o formă de feminin substantivelor nume de persoană ce desemnează ocupații, profesiuni, funcții și titluri care au tradițional numai formă de masculin. În Québec, aceasta s-a generalizat și a intrat în standard încă din anii 1980. În Franța, Institut national de la langue française (INaLF) (Institutul Național al Limbii Franceze), din cadrul Centre national de la recherche scientifique (CNRS) (Centrul Național al Cercetării Științifice), a scos un ghid care prezintă principiile acestor feminizări, formele feminine deja existente și cele nou propuse. Aceste inovații au fost sprijinite de guvern, dar nu au fost acceptate de Academie. Și în Elveția s-a oficializat feminizarea. Între formele acceptate sunt unele deosebiri de la țară la țară. De exemplu, pentru cuvântul „autoare”, ghidul din Franța recomandă une auteur sau une auteure, în Québec s-a adoptat numai une auteure, iar în Elveția se recomandă une autrice.\n\nInfluența asupra altor limbi \n\nBogăția lexicului francez datorează mult împrumuturilor din diferite alte limbi (vezi Lexicul limbii franceze), dar și franceza a influențat lexicul multor limbi.\n\nAceastă influență se exercita deja în Evul Mediu. În secolul al XI-lea a început influența francezei asupra limbii engleze, când Anglia a fost cucerită de oșteni care vorbeau limbi oïl, mai ales cea normandă. Nobilimea și curtea regală vorbea așa-numita limbă anglo-normandă, regii vorbind-o până la sfârșitul secolului al XIV-lea. A continuat apoi să influențeze engleza limba franceză formată complet între timp pe continent. Se datorează mai ales prestigiului limbii franceze scrise faptul că lexicul limbii engleze a fost francez în proporție de 60% până în secolul al XVIII-lea.\n\nPoezia truverilor s-a răspândit și în Italia și în teritoriile de limbă germană. Cuvintele mangiare „a mânca” (< franceză manger) și avventura „aventură” (< franc. aventure) au ajuns în limba italiană în secolul al XII-lea. Cel din urmă a intrat în același timp în germană, sub forma Abenteuer. În secolul al XVI-lea a continuat intrarea de cuvinte franceze în aceste limbi.\n\nCuvinte franceze au ajuns în și mai multe limbi europene în secolul al XVII-lea, când Franța era o mare putere politică și culturală, apoi în secolul al XVIII-lea, când puterea țării scăzuse, dar impactul său cultural a crescut datorită ideilor Epocii Luminilor. Pe vremea aceea, din America de Nord și până în Rusia, aristocrații și intelectualii nu se puteau lipsi de cunoașterea limbii franceze. Franceza devenise limba comunicării internaționale în locul latinei, în diplomație și în științe.\n\nÎn secolul al XIX-lea, influența francezei s-a extins și asupra limbilor care se vorbeau în coloniile Franței.\n\nCuvinte franceze sunt prezente în multe domenii, mai ales în gastronomie, în modă, în cosmetică, în domeniul militar și în cel al sentimentelor și caracterului.\n\nEngleza este limba care a împrumutat cele mai multe cuvinte din franceză. În secolul al XXI-lea, lexicul limbii engleze încă mai este, după unii autori în proporție de 30%, după alții în proporție de 33% de origine franceză.\n\nAltă limbă în care sunt relativ multe cuvinte de origine franceză este româna: 22,12% din lexic.\n\nÎn limba poloneză au intrat circa 3.500 de cuvinte franceze, în urma relațiilor strânse dintre Franța și Polonia începute în secolul al XVIII-lea.\n\nȘi în limba spaniolă sunt circa 2.000 de cuvinte din franceză, 7,1% din lexic.\n\nAu fost împrumutate cuvinte franceze și de către limbi îndepărtate de franceză, genetic, geografic sau din ambele puncte de vedere. Astfel sunt, printre altele, limba maghiară sau limba persană, care ambele au adoptat, de exemplu, cuvântul rouge „ruj”, sau chiar limba chineză, în care „alo” la telefon se spune wei, de la cuvântul ouais din registrul de limbă familiar al francezei, corespunzător lui oui „da”, din registrul curent.\n\nLimbi creole cu bază lexicală franceză \n\nÎn imperiul colonial francez s-au creat numeroase limbi creole. În secolul al XXI-lea sunt repertoriate 15:\n în America: creola din Louisiana, cea din Haiti, cea din Guadelupa, cea din Martinica, cea din Dominica, cea din Sfânta Lucia, cea din Trinidad, cea din Guyana, cea din insulele Les Saintes;\n în Oceanul Indian, având ca trunchi comun creola mascarin, numită și bourbonnais: creola din Réunion, cea din Mauritius, cea din insula Rodrigues, cea din Seychelles, cea din arhipelagul Chagos (vorbită în Mauritius de urmașii celor deportați aici din Chagos);\n în Oceania: creola tayo (în Noua Caledonie).\n\nÎn două țări, creola locală este limbă oficială: în Haiti (pe lângă franceză) și în Seychelles (pe lângă engleză și franceză).\n\nVarietăți regionale \n\nConform interpretării din secolul al XXI-lea, varietăți regionale ale limbii franceze sunt considerate ansamblurile de particularități cu care este folosită limba complet formată și însușită de toți vorbitorii din Francofonie, în diferitele teritorii din lume ale acesteia. Aceste varietăți nu se confundă cu graiurile numite tradițional patois în franceză, vorbite pe teritoriul din Franța al limbii franceze din Evul Mediu până prin secolul al XIX-lea, și care practic au dispărut. Varietățile regionale ale limbii franceze actuale nu se confundă nici cu celelalte limbi oïl vorbite în jumătatea de nord a Franței, care n-au dispărut total, și care sunt considerate oficial limbi regionale, împreună cu alte limbi romanice din afara grupului oïl și cu alte limbi neromanice.\n\nFranceza are foarte multe varietăți regionale. Principalele varietăți și grupuri de varietăți sunt următoarele (reprezentate pe harta de mai sus):\n\nFiecare dintre cele de mai sus se subîmparte în alte varietăți regionale, de exemplu în cea din sudul Franței este o varietate lyoneză, în cea din Québec una montréaleză, în cea din Antile una haitiană, în cea din Oceanul Indian una din Mauritius etc.\n\nIstorie \n\nIstoria limbii franceze începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea. Limba galică o influențează pe cea latină, constituind substratul viitoarei limbi franceze. Se formează astfel o limbă numită de lingviști galo-romană.\n\nSecolele V-VIII sunt perioada limbii galo-romane, la începutul căreia nordul Galiei este cucerit de către tribul germanic al francilor. Acesta își impune puterea politică înființând un regat, dar limba galo-romană o asimilează pe cea a francilor. Totuși, elemente ale acesteia dau un suprastrat viitoarei limbi franceze. Limba galo-romană este fărâmițată în dialecte. Cele din nordul Galiei, sub influența francă, încep să formeze o grupare numită oïl, iar cele din sud, cu alte trăsături comune, încep să formeze gruparea dialectelor oc.\n\nDin perioada limbii protofranceze (sec. VIII-X) datează primele texte scrise ce reflectă o limbă diferită de latină. În secolul al IX-lea se diferențiază net dialectele oïl de cele oc.\n\nÎn perioada francezei vechi (secolele X-XIV) se scrie în mai multe dialecte oïl, dar în ele, trăsăturile comune sunt relativ numeroase. Deși primele opere literare nu sunt scrise în acesta, unul dintre dialecte, numit françois, vorbit în regiunea din jurul Parisului, corespunzătoare aproximativ domeniului regal, câștigă prestigiu. Trăsăturile comune încep să se răspândească în vorbire datorită prestigiului dialectului françois, de asemenea formându-se și răspândindu-se treptat o limbă scrisă comună, deoarece începe să fie folosită și în administrația regală, pe lângă latină. De aici încolo, istoria limbii franceze va fi cea a răspândirii și impunerii treptate a acestei limbi comune, pe măsură ce regatul își extinde dominația pe tot teritoriul Franței actuale, în partea de sud a Belgiei, în vestul Elveției și în teritorii de pe alte continente, evoluând și îmbogățindu-se continuu cu elemente din idiomurile pe care le înlocuiește în mare parte, și cu împrumuturi din multe limbi străine.\n\nÎn secolele XIV-XVI (perioada francezei medii), limba evoluează, printre altele simplificându-se prin eliminarea declinării. În secolul al XVI-lea, cel al Renașterii, se împrumută multe latinisme și italianisme, iar limba literară se îmbogățește și cu cuvinte din celelalte idiomuri vorbite în țară. Apar primele lucrări lingvistice (dicționare, gramatici) care se ocupă de limba franceză, împreună cu preocupări de unificare a limbii literare. În același timp, regalitatea caută să înlocuiască latina în administrație și în justiție.\n\nSecolele XVII (cel al clasicismului) și XVIII (epoca Luminilor) sunt perioada francezei clasice și de trecere la franceza modernă. În secolul al XVII-lea, limba literară este standardizată în contextul mai general al autoritarismului ce caracterizează regimul, normele impunând un lexic „purificat”, relativ sărac, dar o structură gramaticală fixată în mod rațional, iar în secolul al XVIII-lea, și lexicul ajunge să țină pasul cu necesitățile limbajelor de specialitate. Este perioada în care, datorită prestigiului culturii pe care o poartă, franceza este limba de comunicare internațională a elitelor politice și intelectuale, dar încă nu se impune majoritar în vorbirea curentă din provinciile Franței, unde domină idiomurile locale.\n\nÎn secolul al XVIII-lea, franceza intră în perioada sa modernă. Revoluția franceză de la sfârșitul secolului face din franceză o limbă națională, pe care caută să o impună în mod autoritar în toată Franța. În această perioadă, franceza continuă să câștige teren, deși nu în măsura dorită de autoritățile revoluționare. Impunerea francezei ca politică de stat se intensifică în cursul secolului al XIX-lea prin intermediul școlii, momentul decisiv fiind instituirea învățământului primar public, gratuit și obligatoriu. De atunci, extinderea treptată a duratei școlarizării duce la utilizarea francezei de către toți locuitorii, în detrimentul idiomurilor locale.\n\nÎn secolul al XX-lea, franceza contemporană cunoaște o pierdere de teren pe plan mondial în favoarea limbii engleze, dar continuă să fie una din limbile de comunicare internațională, căutându-se printr-o politică lingvistică oficial adoptată să se limiteze pe cât posibil influența englezei asupra ei, și să se mențină răspândirea pe care o mai are în lume.\n\nFonologie, fonetică și prozodie \n\nAspectul sonor al limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale:\n Articularea sunetelor se face cu o tensiune musculară mare și constantă, ceea ce determină în principal o mare stabilitate a timbrului sunetelor.\n În franceză sunt preponderente sunetele cu loc de articulare anterior.\n Sunt preponderente silabele deschise (55%) față de cele închise, ceea ce conferă francezei un caracter de limbă foarte vocalică, deci clară și sonoră.\n Vorbirea este segmentată în grupuri ritmice, a căror unitate este asigurată de un singur accent principal, pe ultima silabă a grupului ritmic, de înlănțuirea (enchaînement) consonantică și vocalică, de elidare și de legătură (liaison).\n Ritmul vorbirii se caracterizează prin periodicitatea relativ regulată a silabelor accentuate și neaccentuate, prin egalitatea de durată și de intensitate a acestora și prin numărul nici prea mic, nici prea mare de silabe dintr-un grup ritmic (3-7).\n\nGramatică \n\nCa limbă romanică, franceza prezintă asemănări, dar și deosebiri față de limba română în ceea ce privește structura gramaticală.\n\nMorfologie\n\nDeterminanții și părțile de vorbire nominale \n\nMajoritatea determinanților abstracți folosiți în franceză au corespondenți exacți în română. Aceștia sunt articolul hotărât, articolul nehotărât, adjectivele pronominale și numeralul, atunci când este folosit ca determinant. Doar funcția articolului partitiv este îndeplinită prin alte procedee în română. Altă deosebire între determinanți în cele două limbi este că adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare.\n\nAproape toate părțile de vorbire nominale din franceză se regăsesc și în română. Este vorba de substantiv, de adjectivul calificativ, de numeral în general și de pronume: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât. Doar pronumele adverbial nu are corespondent exact în română.\n\nCa în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical (masculin și feminin), precum și prin număr (singular și plural), deși aceste trăsături nu sunt totdeauna reprezentate de forma sonoră a cuvintelor. Pluralul este auzibil numai în mod excepțional, dar este totdeauna marcat în scris. Genul majorității substantivelor și al unor adjective nu este indicat de forma cuvintelor, dar în general se poate deduce din forma celor cu care se acordă, deși de multe ori numai în scris. Unele pronume sunt invariabile și genul lor este indicat numai de acordul cu alte cuvinte (de exemplu pronumele personale de persoana a II-a), altele sunt neutre, anume cele care se referă la o propoziție sau la un verb la infinitiv (de exemplu pronumele demonstrativ cela „aceasta”).\n\nFranceza modernă, ca și celelalte limbi romanice, în afară de română, nu cunoaște declinarea, ci doar câteva vestigii ale ei în domeniul pronumelui personal.\n\nVerbul \n\nVerbul francez exprimă aceleași categorii gramaticale ca și cel din română, adică diateza, modul, timpul, persoana și genul (masculin și feminin), acesta fiind limitat la modul participiu. O diferență importantă între cele două limbi este că în franceză formele temporale sunt mai numeroase.\n\nDat fiind că ortografia limbii franceze este în foarte mare măsură etimologică, deci nu redă fidel pronunțarea, în conjugare trebuie să se țină seamă de faptul că în vorbire sunt mai puține desinențe personale decât în scris. Sunt de exemplu categorii de verbe la care, la anumite timpuri, patru desinențe se scriu în trei feluri, dar în vorbire se aude numai rădăcina verbului, deci la patru persoane verbul sună la fel. De aceea, morfemul persoanei a devenit în mare măsură subiectul exprimat prin alt cuvânt. Ca urmare, verbul apare numai pe lângă un asemenea cuvânt. La persoana a treia acesta este un substantiv, un pronume sau, mai rar, un verb la infinitiv, iar la persoanele I și a II-a, un pronume personal. Singura excepție este cea a modului imperativ, la care pronumele se folosește numai pentru scoaterea în evidență a persoanei.\n\nPărțile de vorbire neflexibile \n\nPărțile de vorbire neflexibile din limba franceză sunt aceleași ca cele din română. Adverbul are funcție sintactică, iar prepoziția și conjuncția sunt cuvinte gramaticale. Interjecția nu are funcție gramaticală în propoziție, putând doar constitui singură o propoziție neanalizabilă. La fel pot fi folosite și unele cuvinte considerate în mod tradițional adverbe. Astfel de cuvinte mai pot avea și alte două funcții nesintactice, cea de modalizator și cea de conector.\n\nSpre deosebire de română, în franceză sunt rare adjectivele folosite cu aceeași formă și ca adverbe. În schimb sunt foarte frecvente adverbele, mai ales de mod, derivate din adjective.\n\nÎn franceză, toate atributele substantivale și pronominale, precum și toate complementele exprimate prin substantiv sau pronume accentuat sunt formate cu prepoziții, înlocuind complet declinarea.\n\nConjuncțiile și locuțiunile conjuncționale subordonatoare sunt asociate cu un anumit mod verbal la care se folosește predicatul propoziției subordonate circumstanțiale.\n\nSintaxă \n\nPentru limba franceză este caracteristic faptul că în grupul substantival poate fi folosit un singur determinant abstract dintre articole (nehotărât, hotărât, partitiv) sau dintre adjectivele posesiv, demonstrativ și interogativ. Numai determinantul numeral și anumite adjective nehotărâte pot fi folosite împreună cu un articol. Este o chestiune complexă cea a cazurilor când substantivul se folosește fără articol.\n\nÎn grupul substantival cu atribut(e) este de asemenea o chestiune complexă cea a locului atributului adjectival față de substantiv și a atributelor subordonate unui același substantiv față de acesta, precum și al acestor atribute unul față de celălalt/celelalte.\n\nÎn ceea ce privește propoziția, nu sunt diferențe esențiale între franceză și română în analiza sintactică, deși sunt diferențe de interpretare a părților de propoziție între gramaticile celor două limbi. În schimb sunt diferențe esențiale în procedeele (topică, prozodie, construcții) prin care se exprimă rolul de temă și de remă al diferitelor părți ale propoziției și prin care se scoate în evidență una sau alta dintre ele.\n\nPrivitor la propoziția interogativă, specific pentru franceză este că o anume întrebare totală sau parțială poate avea de cele mai multe ori nu o singură construcție, ci două, trei sau patru.\n\nPentru propoziția negativă este caracteristic faptul că în limba standard aceasta se bazează totdeauna pe cuvântul negativ ne și aproape totdeauna pe cel puțin încă un cuvânt negativ.\n\nFraza franceză care cuprinde numai propoziții coordonate și corespondenta ei românească nu prezintă diferențe esențiale, însă cea cu propoziție/propoziții subordonată/subordonate diferă în mai multe privințe. Una este folosirea modului la care se exprimă predicatul subordonatei, dar și a timpului acestuia, deoarece în franceză concordanța timpurilor este mai puțin suplă decât în română.\n\nAltă deosebire între cele două limbi este că procesul subordonat se exprimă cu verbul la infinitiv mult mai frecvent decât în română, uneori putând fi exprimat numai prin propoziție subordonată, alteori numai prin infinitiv, în câteva cazuri cele două construcții fiind la alegere.\n\nLexic \n\nLexicul limbii franceze se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii. Există și un substrat galic, din care au rămas relativ puține cuvinte. În număr ceva mai mare au rămas cuvinte dintr-un suprastrat germanic, din care provin cele mai vechi împrumuturi. În tot cursul istoriei sale, limba franceză s-a îmbogățit cu numeroase cuvinte din limbi foarte diferite, care au intrat în limbă fie direct, fie indirect. Cele mai multe împrumuturi au provenit mai demult din limba italiană, iar astăzi predomină cele din engleză.\n\nDintre mijloacele interne de îmbogățire a lexicului, o sursă foarte importantă a fost și rămâne derivarea. Și prin compunere s-au creat și se creează cuvinte noi, dar mai puține decât în limbi precum germana.\n\nOrtografie \n\nOrtografia limbii franceze se caracterizează în primul rând prin faptul că redă pronunțarea într-un mod mult mai puțin fidel decât cum este redată cea a limbii române, de exemplu. Acest fapt are drept cauze îndelungata evoluție istorică a scrierii acestei limbi, în care s-au combinat contactele dintre culturi diferite, schimbările fonetice ale limbii, progresele tehnice, normele sociale și factori de putere politică.\n\nÎn secolul al XVI-lea, când au apărut primele încercări de regularizare a scrierii, au apărut și două tendințe: pe de o parte cea de a apropia grafia de pronunțare, pe de altă parte cea de a respecta tradiția și de a scrie așa cum s-a fixat mai înainte, chiar dacă pronunțarea a evoluat între timp și scrierea a rămas în urmă. La adâncirea neconcordanței dintre scriere și pronunțare a contribuit și introducerea unor litere numai cu scopul de a arăta originea latină a cuvintelor. Tendința de a face scrierea mai fidelă față de pronunțare și cea tradiționalistă s-au confruntat de atunci și continuă să se opună până în prezent, deocamdată având câștig de cauză a doua orientare.\n\nNote\n\nSurse bibliografice \n\n L’apport du français aux autres langues (Aportul francezei adus altor limbi), Le Robert, Dixel, Dossiers thématiques mensuels\n Delatour, Yvonne et al., Nouvelle grammaire du français (Noua gramatică a francezei), Paris, Hachette, 2004 ISBN 2-01-155271-0 (accesat la 24 august 2018)\n Desrochers, A.; Martineau, F.; Morin, Y.-C. (coord.), Orthographe française. Évolution et pratique (Ortografia franceză. Evoluție și practică), Ottawa, David, 2008, ISBN 978-2-89597-068-2 (accesat la 24 august 2018)\n Diccionario de la lengua española (Dicționarul limbii spaniole) (DLE), ediția a XXII-a, Real Academia Española, 2001 (accesat la 24 august 2018)\n Finkenstaedt, Thomas și Wolff, Dieter, Ordered profusion; studies in dictionaries and the English lexicon, C. Winter, 1973, ISBN 3-533-02253-6\n France Diplomatie, État des lieux du français dans le monde (Situația limbii franceze în lume), ultima actualizare la 8 ianuarie 2013 (accesat la 24 august 2018)\n Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9 (accesat la 4 ianuarie 2022)\n Kalmbach, Jean-Michel, La grammaire du français langue étrangère pour étudiants finnophones (Gramatica limbii franceze ca limbă străină pentru studenți vorbitori de finlandeză), versiunea 1.5., Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), 2017, ISBN 978-951-39-4260-1 (accesat la 24 august 2018)\n Kalmbach, Jean-Michel, Phonétique et prononciation du français pour apprenants finnophones (Fonetica și pronunțarea limbii franceze pentru vorbitorii de limba finlandeză), versiunea 1.1.9., Universitatea din Jyväskylä (Finlanda), 2013b, ISBN 978-951-39-4424-7 (accesat la 24 august 2018)\n Klinkenberg, Jean-Marie, Des langues romanes (Despre limbile romanice), ediția a II-a; partea I, capitolul II, Paris / Bruxelles, Duculot, 1999. Variantă Internet: La variété linguistique (Varietatea lingvistică)], 2003 (accesat la 24 august 2018)\n Leclerc, Jacques, L’aménagement linguistique dans le monde (Amenajarea lingvistică în lume), Québec, Universitatea Laval, 2017 (accesat la 24 august 2018)\n Leclerc, Jacques, Histoire de la langue française (Istoria limbii franceze), Agence intergouvernementale de la Francophonie, 2017-2019 (accesat la 29 aprilie 2020)\n Léon, Pierre și Léon, Monique, Introduction à la phonétique corrective (Introducere în fonetica corectivă), ediția a II-a, Paris, Hachette / Larousse, 1971\n Mauger, Gaston, Grammaire pratique du français d’aujourd’hui (Gramatica practică a limbii franceze de azi), ediția a IV-a, Paris, Hachette, 1971\n Moreau, Thérèse, Écrire les genres : guide romand d’aide à la rédaction administrative et législative épicène (Scrierea genurilor: ghid romand în sprijinul redactării administrative și legislative epicene), État de Genève, DF-SPPÉgalité-CLDE, 2001 (accesat la 24 august 2018)\n Picoche, Jacqueline și Marchello-Nizia, Christiane, Histoire de la langue française (Istoria limbii franceze), ediția a III-a, Paris, Nathan, 1999\n Saint Robert, Philippe de, Mémoire sur le rapport du groupe de travail sur les rectifications de l’orthographe (Memoriu despre raportul grupului de lucru asupra rectificărilor ortografiei), site-ul Asselaf, f.a. (accesat la 24 august 2018)\n Sala, Marius, Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988\n Thibault, André, Francophonie et variété des français (Francofonia și varietatea limbii franceze), cursuri universitare, Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV), 2014 (accesat la 24 august 2018)\n Vitrine linguistique, Banque de dépannage linguistique (Bancă de ajutor lingvistic) (BDL), Office québécois de la langue française (accesat la 23 martie 2023)\n Wolff, Alexandre (coord.), La langue française dans le monde 2010 (Limba franceză în lume 2010), Paris, Nathan, 2010, ISBN 978-2-09-882407-2 (accesat la 24 august 2018)\n Wyler, Gabriel, Manuel de la grammaire française (Manualul gramaticii franceze), actualizat la 31.07.2019 (accesat la 24 august 2018)\n\nLegături externe \n\nIstoria limbii franceze inainte de Imperiul Roman\n\nOrganisme de reglementare a limbii \n\n Académie française (accesat la 24 august 2018)\n Délégation générale à la langue française et aux langues de France (DGLFLF) (accesat la 24 august 2018)\n FranceTerme – site consacrat termenilor recomandați de Comisia Generală de Terminologie și de Neologie prin Journal officiel (accesat la 24 august 2018)\n Ministère de la langue française (Québec) (accesat la 4 ianuarie 2022)\n Office québécois de la langue française (accesat la 24 august 2018)\n Grand dictionnaire terminologique (Marele dicționar terminologic) – conține termenii recomandați de Oficiul din Québec al Limbii Franceze (accesat la 24 august 2018)\n Direction de la langue française (Belgia) (accesat la 24 august 2018)\n Conseil de la langue française et de la politique linguistique (Belgia) (accesat la 24 august 2018)\n Délégation à la langue française (Elveția) (accesat la 24 august 2018)\n Conseil international de la langue française (accesat la 24 august 2018)\n\nDicționare\n\nDicționare explicative \n Lexilogos. Dictionnaire français (accesat la 24 august 2018)\n\nDicționare francez-român / român-francez \n Lexilogos. Dictionnaire roumain (accesat la 24 august 2018)\n\nLimba franceză ca limbă străină \n\n Alliance française (accesat la 24 august 2018)\n FLE de joie – materiale de predare/învățare a limbii franceze pentru vorbitori de română (accesat la 24 august 2018)\n Ghid de conversație francez (accesat la 24 august 2018)\n Le Point du FLE – portal al predării/învățării limbii franceze ca limbă străină (accesat la 24 august 2018)\n\nVezi și \nListă de țări în care franceza este limbă oficială\n Alianța Franceză\n\nLimbi oïl\nLimbi romanice de vest\nLimba franceză\nLimbi vorbite în Mauritania" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ar trebui să știu despre Limba ladină?" }, { "from": "assistant", "value": "Limba ladină (în ladină: ladin, italiană: ladino, germană: Ladinisch) este o limbă romanică retică (rhețiană), vorbită în Munții Dolomiți din Italia, între regiunile Trentino-Alto Adige și Veneto. \n\nFiind o limbă romanică retică, este apropiată de retoromana elvețiană precum și de friulană din zona Friuli din Italia.\n\nPentru ladină lipsesc texte scrise foarte vechi, primele fiind din secolul al XVIII-lea.\n\nArie de râspândire \nLimba ladină se vorbește în: \n provincia Bozen-Bolzano (denumirile sunt date în germană, italiană și ladină) în:\n St. Ulrich-Ortisei-Urtijëi, \n St. Christina - Santa Cristina - S. Cristina, \n Wolkenstein - Selva di Val Gardena - Sëlva, \n Abteital - Badia - Badia, \n Kurfahr - Corvara - Curvara, \n Enneberg - Marebbe - Maréo; \n provincia Trento, în Val di Fassa, în următoarele șapte municipalități: \n Canazei (în ladină, Cianacei), \n Campitello (în ladină, Ciampedèl), \n Mazzin (în ladină, Mazin), \n Pozza di Fassa (în ladină, Poza), \n Vigo di Fassa (în ladină, Vich), \n Soraga (în ladină, Soraga ori Sorega) și \n Moena (în ladină, Moena). \n\nLadina vorbită în Valea Fassa (în ladină, Val de Fascia, în italiană Val di Fassa) este la rândul său împărțită în alte două subdiviziuni, \"Cazét\" (pronunțată \"cazet\") vorbită în jumătatea de nord a văii și \"Brach\" (pronunțată \"brak\"), care este vorbită în jumătatea sa sudică. Astfel, în Cazét, apă este \"ega\", iar în Brach este \"aga\". \n\n provincia Belluno în:\n Valea Livinallongo (în ladină Fèdom, în germană Buchenstein) și în \n Cortina d'Ampezzo (în ladină Anpëz)\n\nLimba ladină este recunoscută oficial ca limbă minoritară având ceva drepturi oficiale în regiunea Trentino-Tirolul de Sud, dar nu are statut oficial în provincia Belluno (regiunea Veneto). \n\nEste vorbită de asemenea ca limbă oficială în provincia Bolzano la Ortisei (Urtejei), Selva di val Gardena (Selva), Badia (Badia), Corvara in Badia (Curvara), Marebbe (Mareo), în provincia Trento la Canazei (Chanacei), Vigo di Fassa (Vich) și la Pozza di Fassa (Fasha).\n\nVezi și \n A nu se confunda cu Limba ladino, limba romanică a evreilor sefarzi spanioli.\n Limba retoromană \n Limba ladină\n Limba friulană \n Limba română\n Limba valonă\n\nLegături externe \n Oficiul pentru regularea limbii ladine \n\nLimbi romanice de vest\nLimbi rhețiene" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Împărtășește-mi câteva lucruri despre Limba slovenă." }, { "from": "assistant", "value": "Limba slovenă (slovenščina sau slovenski jezik) este o limba indo-europeană din ramura limbilor slave sudice. Este folosită de aproximativ 2 milioane de oameni în toată lumea. Majoritatea vorbitorilor trăiesc în Slovenia. Slovena este una din câteva limbi, care au păstrat numărul dual din proto-indo-europeana. De asemenea, slovena și slovaca sunt cele două limbi slave, al cărora nume înseamnă literar „slav” (slověnьskъ în slavona veche). Slovena este și una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.\n\nIstorie\n\nDialecte \nSlovena este o limbă foarte diversificată deoarece are 48 de dialecte. Motivele principale ale numărului mare de dialecte sunt: repartiția geografică, influențele lingvistice ale țărilor vecine. \nMarea diferența dintre dialectele slovene constă in faptul că același gând poate fi exprimat prin două cuvinte diferite. De aceea oameni din diferite părți ale țării întampină câteodata probleme în a se întelege. După particularitățile dialectelor, Slovenia a fost divizată în șapte grupe: Primorska, Koroška, Gorenjska, Rovtarska, Štajerska, Dolenjska, Panonska.\n\nLiteratură \nSe spune despre sloveni că sunt o \"națiune de poeți\" în ciuda dificultății limbii. Poeții France Prešeren și Edvard Kocbek, precum și scriitorul Ivan Cankar sunt autorii cei mai importanți, în timp ce Vladimir Bartol, Srečko Kosovel, Tomaž Šalamun, Boris Pahor, Drago Jančar și Aleš Debeljak sunt cei mai faimoși.\n\nAlfabet \n\nLimba slovenă folosește alfabetul latin și conține 25 de litere (fără x,w,y,q). În scriere nu sunt folosite accente, sensul omografelor deducându-se din context. De exemplu:\n jêsen (frasin), jesén (toamnă) ;\n kót (unghi,colț), kot (ca) ;\n med (între), méd (miere) .\n\nDacă 'l' si 'v' sunt la sfârșitul cuvântului sau înaintea unei consoane se pronunță 'u':\n\nGrupul de consoane 'dž' se pronunță in română 'gi'\n\nexemplu: Madžiarska (Ungaria)\n\nGramatică \nVezi articolul Gramatica limbii slovene.\n\nLegături externe \n Traducere texte română-slovenă și slovenă-română\n\nVezi și \n Limbi slave \n Poeți sloveni\n Literatura slovenă\n Limba prekmură\n\nSlovenă, Limba" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți să îmi spui despre acest subiect: Lista țărilor după suprafață?" }, { "from": "assistant", "value": "Aceasta este o listă a statelor lumii și a teritoriilor dependente întocmită după suprafața totală, incluzând entitățile care au primit coduri oficiale în standardul ISO 3166-1. Numerele din tabel reprezintă suprafața totală, compusă din suprafața de uscat la care se adaugă suprafața apelor interioare (lacuri naturale și artificiale, ape curgătoare). Pentru unele suprafețe a fost inclusă și suprafața mării interioare. Marea teritorială și zona economică exclusivă nu intră în calculul suprafeței totale. Suprafața totală a uscatului este de 148.940.000 km², adică aproximativ 29,1% din suprafața Pământului.\n\nÎn această listă sunt cuprinse toate statele suverane și recunoscute ca atare la nivel internațional. Teritoriile care nu fac parte integrantă dintr-un stat, ca teritoriile dependente, au fost trecute în tabel separat (cu caractere italice) sau au fost notate ca incluse în suprafața statului de care depind. Nu sunt incluse în această listă teritoriile nelocuite, ca, de exemplu, teritoriile din Antarctica revendicate de diferite state ale lumii (14.400.000 km²), entitățile ca Uniunea Europeană 4.324.782 km² care au o oarecare suveranitate, dar care nu intră nici în categoria statelor suverane, nici în aceea a teritoriilor dependente. Statele nerecunoscute diplomatic, care nu sunt enumerate în standardul ISO 3166-1, au fost listate ca făcând parte din țările corespunzătoare care au primit recunoaștere internațională.\n\nLista țărilor după suprafața totală\n\nNote\n\nReferințe\n\nVezi și \n Lista statelor lumii\n Lista țărilor după continent\n Lista țărilor după densitatea populației\n Lista țărilor după populație\n Listă de țări în funcție de PIB\n Listă de insule grupate după suprafață\n Listă de monede după țară\n Lista capitalelor lumii\n\n Suprafață\nTȚări" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre Piatra Neamț?" }, { "from": "assistant", "value": "Piatra Neamț este municipiul de reședință al județului Neamț, Moldova, România, format din localitățile componente Ciritei, Doamna, Piatra Neamț (reședința) și Văleni. Situat pe valea Bistriței, în nord-estul României, orașul avea la nivelul anului 2011 o populație de de locuitori. În Piatra-Neamț se află sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.\n\nGeografie\n\nDate generale \n\nMunicipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, pe malurile râului Bistrița, mai exact la ieșirea acestuia dintre munți, la confluența cu pârâul Cuejdiu.\n\nOrașul este traversat de șoseaua națională DN15, care o leagă spre sud-est de Bacău și spre vest de Toplița, Târgu Mureș și Turda. Din acest drum, la Piatra-Neamț se ramifică șoseaua națională DN15C, care duce spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D).\n\nEste amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest și Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest și, parțial extramontan în zona subcarpatică spre est, pe o parte dintre terasele Bistriței și din Depresiunea Cracău-Bistrița.\n\nÎn onoarea acestui oraș, numele lui a fost atribuit asteroidului cu indicativul 100897 de către Alfredo Caronia (care actual trăiește în Piatra Neamț), atunci când asteroidul a fost descoperit la San Marcello, Italia în 1998.\n\nClimă \nOrașul se bucură de câteva avantaje, o climă temperat continentală cu veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari. Beneficiind de un cadru natural avantajos și de legături ușoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire.\n\nRețeaua hidrografică \n\nÎn Piatra Neamț, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistrița și Cuiejdi. Printre pârâiașele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean.\n\nLacurile de pe raza municipiului Piatra Neamț sunt acumularea Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriței). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistrița. \n\nAltitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate și altitudini mai mari în vest și în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est și sud-est.\n\nEcosistem \nPădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid și pin; și din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, plop; dar și din arbuști: corn, măceș, alun, etc.\n\nAlături de conifere, foioase și arbuști mai sunt prezente și numeroase specii de graminee, flori și plante caracteristice stepei.\n\nDemografie \n\nConform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Piatra Neamț se ridică la 79.679 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 85.055 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,93%), iar pentru 18,99% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,08%), cu o minoritate de romano-catolici (2,57%), iar pentru 20,04% nu se cunoaște apartenența confesională.\n\nPolitică și administrație \nMunicipiul Piatra Neamț este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:\n\nIstorie \nCele mai vechi urme de locuire umană ce datează din Preistorie se regăsesc pe teritoriul actual al orașului în așezarea de la Poiana Cireșului (pe culmea Cernegura - spre gura de vărsare a pârâului Bâtca Doamnei), datată din mezolitic (cca. 12.000 î.e.n.).\n\nAntichitatea este reprezentată inițial prin fragmente de ceramică, obiecte de piatră și silexuri aparținând civilizației Cucuteni (cca. 3.600 - 2.600 i.e.n.) și epocii bronzului (mileniul II i.e.n.), descoperite în Ciritei, Lutărie, Văleni - zona Bolovoaia. La Bâtca Doamnei, Cozla și Dărmănești s-au evidențiat elemente aparținând civilizației geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.), căreia îi aparține un segment semnificativ al istoriei locale. Așezările fortificate de la Bâtca Doamnei și Cozla (sec. I i.e.n. - I e.n.) sunt marca existenței unui centru politic, economic și spiritual, cetatea Petrodava fiind menționată în Geographica lui Ptolemeu. După cucerirea romană, rolul de punct fortificat a dispărut, dar continuarea locuirii pe teritoriul orașului s-a menținut.\n\nEvul Mediu începe cu un nivel de locuire al așezării de la Lutărie - datat din secolele V-VI - când influența popoarelor migratoare dar și cea a civilizației romane sau romano-bizantine a dus la apariția culturii Costișa-Botoșana (secolele V-VII e.n.). Pentru perioada secolelor VIII-IX, semnificativă este așezarea limitrofă de la Brășăuți-Dumbrava Roșie, care aparțin culturii Dridu.\n\nInformațiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente. În schimb se cunosc elemente legate de populația din secolului XIII, dar mai ales despre așezările medievale de la Piatra-Neamț - Bâtca Doamnei și Pietricica. Astfel, primele mențiuni scrise despre Piatra Neamț se întâlnesc în Cronica rusească (cca. 1387-1392) sub numele de Kamena (Piatra) - în Lista orașelor valahe de la Dunare și în documentele asociate cu expediția regelui maghiar Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395, când apare prima mențiune maghiară a localității: Karácsonkő: „in terra nostra Molduana ante villam Karácsonkő.”. În actul din 31 iulie 1431 prin care Alexandru cel Bun a dat Mănăstirii Bistrița două prisăci, este menționată și o \"casă a lui Crăciun de la Piatra\". Dreptul de târg este atestat din evul mediu, însă statutul de târg domnesc îl primește doar în anul 1453. Conform datelor strânse în Codex Bandinus (secolul al XVII-lea), Piatra a fost locuită în majoritate de maghiari și de sași. Cu timpul Târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici (estimată a fi între 1468-1475) a unei Curți Domnești (menționată ulterior în mai multe rânduri - 1552, 1570, 1594), de către Ștefan cel Mare. Aceasta a exercitat o puternică influență atât în plan economic, politic, cât și administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală. În urma săpăturilor efectuate în anii 1950, atât aici, cât și la Bâtca Doamnei, au fost descoperite vestigii medievale. Marco Bandini a menționat că în anul 1646 încă mai erau vizibile ruinele vechii biserici catolice medievale.\n\nÎn perioada Renașterii și Revoluției industriale evoluția continuă. Spre începutul secolului XVII orașul devenise un centru de producție, iar în 1797 Piatra încetează de a mai fi târg voievodal. Pe fondul diversificării producției meșteșugărești și comerciale, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea - începutul secolului al XIX-lea, orașul devine cel mai important centru urban și comercial al ținutului Neamț. Treptat construcțiile încep să acopere și terasele mai joase ale Bistriței și Cuejdiului, iar la mijlocul secolului al XIX-lea sunt incluse în perimetrul orașului și satele Mărăței și Dărmănești.\n\nÎn Epoca Modernă revoluția tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenței de stat în 1877 și măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară” de hârtie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea căii ferate Piatra-Neamț - Bacău. Se deschide și filiala locală a Băncii Naționale, în 1832 apare prima școală publică, iar în 1871 este construit primul teatru. Râul Bistrița a jucat rolul de veritabilă arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului. Pe Bistrița veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea și de hârtie și tot ea constituia o cale de legătură cu Bacău și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană.\n\nLocalitatea era frecvent afectată de calamități inundații și, mai ales, incendii, (mai 1847, 9 iulie 1883, 14 iunie 1887, 6 iulie 1889, 18 august 1891 și 26 martie 1902). În anul 1897 o porțiune din dealul Cozla alunecă. În 1901 se începe consolidarea și amenajarea terenului alunecat, se plantează arbori și se construiesc alei, luînd astfel naștere \"Parcul Cozla\", iar în august 1904 se deschide Parcul zoologic.\n\nReorganizarea armatei din 1 ianuarie 1877, face ca județele Neamț și Suceava să devină baze de recrutare pentru al XV-lea regiment de Dorobanți, compus din 2 batalioane și cu reședința la Piatra (primul comandant fiind Locotenent colonelul Alexandru Fotea). Regimentul a participat în Războiului de independență de la 1877-1878 la luptele de la Plevna, Grivița II (citat fiind aici printr-un ordin de zi de către domnitorul Carol I), Rahova, Vidin și Smârdan. La 15 martie 1878 regimentul este retras în țară. Acesta este în august 1891 desființat, fiind înlocuit de Regimentul 15 infanterie \"Războieni\", care participă în 1913 la campania din Bulgaria, fiind printre unitățile care au ajuns până aproape de Sofia. \n\nÎn ultima parte a secolului XIX se adoptă măsuri semnificative de sistematizare (adaptarea străzilor la circulația trăsurilor și pavarea lor, amenajarea de piețe, canalizarea apelor uzate și a pârâului Cuiejdi, modernizarea centrului orașului și instituirea iluminatului public, amenajarea unor bulevarde, scuaruri, grădini și parcuri), controlul riguros al construcțiilor, norme de construcție și planuri urbanistice, extindere și modernizare, construcție de monumente.\n\nLa sfârșitul secolului al XIX-lea, orașul era reședința plășii Piatra-Muntele și a județului Neamț și avea 17.391 de locuitori, aproximativ jumătate fiind de confesiune iudaică, iar cartierele lui erau: Mahalaua Poștei, Dărmănești, Bordeiele, Mărăței, Bistrița, Precista, Borzogheanu, Preideanu și Valea Viei. În oraș se aflau trei școli primare de băieți cu 619 elevi, trei școli de fete cu 409 eleve, un gimnaziu real cu 120 de elevi, trei pensioane private cu 90 de eleve și o școală de muzică bisericească; un spital cu 45 de paturi și două farmacii; și șapte biserici.\n\nLa începutul Secolului XX, intrarea României în Primul Război Mondial a făcut ca situația locală să aibă mult de suferit. În campaniile acestuia, unitatea din Piatra - Neamț a pierdut peste 2.000 de ostași. \n\nÎn anii de după război s-a reușit refacerea vieții economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu același statut, având 18981 de locuitori. În 1929 este finalizată o a doua uzină electrică. În 1925 satele Sărata, Văleni și Vânători intră în compunerea localității.\n\nIntrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, moment ce l-a găsit pe mareșalul Ion Antonescu la Piatra Neamț, a determinat trimiterea pe front a unităților militare din zonă. Evoluția ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificației Târgu Neamț-Pașcani, a făcut ca multe dintre localitățile aflate în estul orașului și județului să sufere mari distrugeri. Anii de după război și schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o nouă etapă în evoluția istorică locală, în care se pot distinge, totuși, și transformări pozitive, care și-au pus amprenta asupra zonei și locuitorilor săi. În 1950, orașul a primit statut de oraș regional și a devenit reședința raionului Piatra Neamț din Regiunea Bacău. În 1968, în urma reformei administrativ-teritoriale, orașul redevine reședința județului Neamț, ceea ce dă pe plan local un nou impuls economic. După construirea barajului de la Bicaz și punerea în funcțiune a întregului sistem hidroenergetic pe cursul mijlociu și inferior ale râului Bistrița în anii 1960, rolul economic și aspectul râului s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei.\n\nLa apogeu, zona industrială și agricolă a municipiului includea: un combinat de îngrășăminte chimice și unul de fire și fibre sintetice (Platforma Săvinești-Roznov) o fabrică de utilaje agricole (Mecanica Ceahlău), o fabrică de hârtie și cartoane (Comuna din Paris), una de celuloză și hârtie (Reconstrucția), o fabrică de mobilă, una de semifabricate lemnoase (Combinatul de Prelucrare a Lemnului), una de cărămidă și țiglă (Zonoceram), una de tricotaje (8 Martie) un abator de păsări (Izvoare), 2 fabrici de pâine, o fabrică de industrializare a laptelui (Montana), o fabrică de bere (Steagul Roșu --> Zimca), un complex de sere (Izvoare), o întreprindere de industrializare a viei și vinului, un IAS, o herghelie de cabaline (Dumbrava) și o întreprindere de exploatare forestieră și transport.\n\nÎn perioada contemporană, căderea regimului comunist s-a asociat cu falimentul masiv al activității industriale, scăderea dramatică a investițiilor pe plan local, creșterea șomajului și scăderea nivelului de trai, precum și cu depopularea semnificativă. După anul 2000 o serie de investiții edilitare și comerciale sprijinite direct de primărie - cu suportul unor credite bancare - apar în oraș, revigorându-i aspectul. Tot în primul deceniu al secolului XXI se conturează proiectul de transformare a municipiului în oraș turistic. În 2009 evoluția acestui proiect face ca orașul să fie atestat drept stațiune de interes național, dar ulterior pe fondul crizei economice și a unor dificultăți suplimentare, derularea sa capătă aspecte controversate.\n\nRepere administrative sociale și politice \n Repere administrative\nSuprafața totală a orașului este de 7743 ha. În componența zonei periurbane intră localitățile: Doamna (situată pe valea pârâului Doamna) și Văleni (situată la confluența cu Pârâul Turcului, pe dreapta Bistriței la poalele Cernegurei) - spre sud și Ciritei (situat spre est între Pietricica și Dealul Vulpii)..\n\nMunicipiul este împărțit între micro-cartierele: Sărata, Valea Viei, Țărăncuța, Precista, Ștefan cel Mare (nord-est), Centru, Dacia (centru), Obor, Ocol, Dărmănești (nord), Pietricica, Speranța (est), Gara Veche, Mărăței, 1 Mai, Vânători (sud-est).\n\nSe învecinează cu comunele: Gârcina - nord-vest, Dobreni - nord-est, Girov - spre est, Dumbrava Roșie - sud-est, Piatra-Șoimului - sud, Alexandru cel Bun - vest.\n\nRepere sociale\nAsistența medicală este structurată în jurul unui Spital Județean de Urgență de categoria a III-a.\n\nExistă mai multe cluburi sportive susținute de administrația locală: Fotbal Club Ceahlăul, Volei Club \"Unic\" Piatra-Neamț și Volei Club Municipal LPS Piatra-Neamț, Handbal Club Municipal Piatra Neamț și Handbal Club Feminin Piatra Neamț, a căror activitate este susținută de o serie de baze sportive ca Stadionul, Complexul Sportiv «Ceahlăul», Sala Polivalentă.\n\nMass-media locală are în componență: o serie de televiziuni (1 TV și Tele M), radiouri (Terra), ziare (tipărite: Ceahlăul, Monitorul de Neamț și Roman, Mesagerul de Neamț, Realitatea Media, online: CityNeamț, Ziar Piatra Neamț).\n\nÎnvățământul, pe plan local, are în componență:\n 12 Școli Gimnaziale, un Centru școlar pentru Educație incluzivă „Alexandru Roșca”\n Liceul Economic \"Alexandru Ioan Cuza\", Liceul Tehnologic „Spiru Haret”, Liceul Tehnologic „Dimitrie Leonida”, Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu”, Colegiul Tehnic de transporturi, Colegiul Tehnic forestier, Liceul cu program sportiv, Liceul de Arte „Victor Brauner”, Seminarul teologic ortodox „Sfinții Împărați Constantin și Elena”\n Colegiul Național Petru Rareș, Colegiul Național Calistrat Hogaș, Colegiul Național de Informatică, Colegiul Național „Gheorghe Asachi”\n O Școală postliceală sanitară\n Filiale ale Universităților Petre Andrei din Iași, Spiru Haret și Titu Maiorescu din București, ale Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași și ASE București.\n\nRețeaua instituțiilor culturale din Piatra Neamț se compune din:\n Galeriile de artă „Lascar Viorel”\n Teatrul Tineretului\n Complexul Muzeal Neamț\n\nRepere politice\nLocalitatea este condusă de un Primar ca organ executiv împreună cu un Consiliu Local ca organ deliberativ (format din 23 de consilieri) - aleși odată la 4 ani.\n\nConsulate:\n Consulatul onorific al Italiei.\n\nUrmătoarele orașe s-au înfrățit cu Municipiul Piatra-Neamț:\n Roanne, Franța (din 1992)\n Riorges, Franța (din 1992)\n Villerest, Franța (din 1992)\n Hliboca, Ucraina (din 1992)\n Kiriat Malachi, Israel (din 1994)\n Alpharetta, SUA (din 1994)\n Lod, Israel (din 1994)\n Orhei, Republica Moldova (din 1999)\n Beinasco, Italia (din 2001)\n Manilva, Spania (din 2002)\n Bergama, Turcia (din 2007)\n Chișinău, Republica Moldova (din 2010)\n\nTransportul \n\nTransportul public local\nActivitatea de transport public local este asigurată in mare parte de compania S.C. Troleibuzul S.A.. Aceasta deține troleibuzele din oraș (de tip Renault Berliet ER 100 și Rocar de Simon) și autobuzele (de tip MAN, Higer, Karsan, Isuzu).\n Există 3 linii de troleibuz între cartierele orașului.\n Exista 18 linii de autobuz care leagă suburbiile de centru.\n Mai multe firme private operează transportul local pe microbuze (tip Mercedes-Benz, Volkswagen, Iveco și Ford)\n\nLegătura cu alte localități\nLegătura cu alte localități se face printr-o gară și 3 autogări.\n\nTaximetria \nMai multe firme locale își desfășoară activitatea in regim de taxi.\n\nEconomie \n\nExistă câteva proiecte de dezvoltare, printre care:\n Proiectul de amenajare turistică, ce implică: \n Restaurarea și punerea în valoare a zonei istorice „Curtea Domnească”\n Amenajarea pârâului Cuiejdi\n Dezvoltarea infrastructurii turistice pe dealul Cozla\n Amenajarea traseelor de drumeție din jurul municipiului\n Construcția unei baze pentru practicarea sporturilor nautice pe lacul Bâtca Doamnei\n\nObiective turistice locale\n\nMuzee \nOrașul conține următoarele muzee:\n Muzeul de Istorie și arheologie\n Muzeul de Artă neolitică Cucuteni\n Muzeul de Artă\n Muzeul de Etnografie\n Muzeul de Științe naturale\n Muzeul Memorial Calistrat Hogaș\n Curtea Domnească\n\nCetatea dacică de la Bâtca Doamnei \n\nSituată la 4 km sud-vest de oraș. Primele elemente de cultură materială aparțin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află un nivel de locuințe din epoca bronzului și apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă dezvoltare a fost între sec. I î.e.n. și I e.n. Monument istoric accesibil doar arheologic.\n\nObiective ecleziastice de interes arhitectural și istoric \n Curtea domnească, Biserica Sf. Ioan și Turnul Clopotnița \n\nSituat în centrul orașului, în Piața Libertății, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica \"Sf. Ioan\" și Turnul Clopotnița își are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Ștefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă, îmbinând tipul cu plan dreptunghiular și bolți semicilindrice cu cel trilobat și turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.\n\n Biserica Precista \n Biserica Sfinții Petru și Pavel\n\nArhitectură ecleziastică veche din lemn \n Biserica schitului Draga \n\nBiserica “Buna Vestire” este construită între anii 1779-1780. A fost situată inițial în vestul orașului în cartierul Sărata. După incendiul din 1992 care a distrus biserica de lemn a Schitului Draga, a fost mutată pe amplasamentul acesteia. Actual, se poate vizita pornind din centrul orașului spre Tîrgu Neamț. Schitul se află într-o poiană de pe malul drept al Cuiejdiului, pe versantul Dealului Cozla, către limita nord-vestică a cartierului Dărmănești lângă DN 15C. Punctul de reper este la 1,5-1,6 km anterior de ieșirea DN din oraș, unde un indicator arată o străduță aflată pe stînga sensului de mers. Cu mașina se poate merge numai pînă la o punte aruncată peste Cuiejdi, de unde accesul se face pe jos. Clădirea este din bârne de brad. Actual restaurarea nu este terminată și cercevelele ferestrelor nu au geamuri, astfel că icoanele dinăuntru și iconostasul sunt supuse variațiilor termice și de umiditate ambientale. Nu se slujește în biserica de lemn, ci în cea nouă.\n\n Biserica de lemn din cartierul Văleni \nEste situată în Văleni pe strada Magnoliei, având drept ctitori mai întâi de Petru Rareș și apoi de Alexandru Lăpușneanu în 1574.\n\nConstrucția este executată din bârne și scânduri groase de brad și de stejar pe temelie de piatră, fiind de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale și cu altar pentagonal, clopotnița aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperișul de șindrilă este unitar, fără a sublinia la exterior decât prezența altarului. Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar. Pridvorul de la apus reprezintă un adaos recent (1924).\n\nChenarele ferestrelor și cel al ușii de la intrare sunt ornamentate cu încrustații dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuție. La ușă, frecventul decor al șnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ștefan cel Mare. Boltirea semicilindrică a pronaosului este rezolvată în mod original, mai ales în ceea ce privește susținerea ce se realizează în trepte de formă poligonală, ale căror dimensiuni se reduc în partea superioară. Catapeteasma actuală este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe departe forma tradițională. În trecut în locul fundalului de lemn sculptat care separă naosul de altar și pe care sunt pictate scenele și portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci rânduri de icoane așezate pe un perete de scânduri, fără a se respecta o succesiune prestabilită. Aceste icoane însă, în marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistică deosebită. Este vorba de cel puțin trei grupe de icoane distincte ca stil și chiar ca structură plastică, fiind executate, fără nicio excepție, pe bucăți de scândură atent pregătite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau în întregime secolele XVI și XVII, iar ca factură artistică multe dintre ele se impun printre cele mai reușite creații ale genului iconografic.\n\n Biserica de lemn din cartierul Vânători \n\nEste ctitorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani.\n\nEste construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale și cea a altarului fiind ușor pronunțate. Pridvorul de la sud și pronaosul ce prelungește spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca și turla oarbă cu acoperământul bulbat. Acoperișul de draniță, în două ape, cu margini evazate, se rotunjește la absidele laterale și cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte.\n\nÎn interior, pridvorul și pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalță printr-o elegantă boltă en berceau (semicilindrică), ce se desfășoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susținere spre care converg nervurile unui segment de sferă. Catapeteasma originară este lucrată în lemn de tei și stejar, respectând cu strictețe dispunerea ierarhică și spațială specifică iconografiei creștine ortodoxe. Psihologia personajelor biblice emană un anume hieratism bizantin, cromatica folosită creează o transparență renascentistă, iar frecvența planurilor secundare de inspirație locală trimite cu insistență la frescele de la Mănăstirea Voroneț și Mănăstirea Sucevița. Ușile împărătești sunt tratate preponderent pictural și mai puțin sculptural.\n\n Sinagoga \n\nSinagoga de lemn aflată la extremitatea estică a fostei Curți Domnești în imediata apropiere a Liceului \"Petru Rareș\", este o mărturie a numeroasei comunități evreiești care a existat în acest oraș încă din Evul Mediu.\n\nActuala construcție s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagogă a fost de piatră, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explică și materialul folosit la construirea acestui monument.\n\nConstrucția este făcută din bârne groase învelite cu taban atât la interior cât și la exterior. Temelia înaltă de piatră face ca intrarea în edificiu să se realizeze prin coborârea mai multor trepte, iar interiorul se prezintă ca o galerie închisă cu două etaje la nord și un singur etaj la vest, unde e sinagoga femeilor, la sud aflându-se o altă galerie de mai mici dimensiuni destinată copiilor. Cupola și pereții laterali sunt părțile originale ale construcției. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani. Sinagoga este legată de numele lui Baal Shemtov, întemeietorul hasidismului.\n\nÎn peretele estic al sinagogii este așezată Urna Sfântă, operă de artă executată în lemn sculptat și dispusă în trei etaje, fiecare nivel fiind așezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz și argint. Această urnă a fost lucrată în 1835 de Saraga Itchok ben Moische. În patrimoniul lăcașului s-a mai păstrat și o frumoasă perdea cu șapte triunghiuri și o inscripție în ebraică din care rezultă că a fost realizată în 1767, deci la numai un an de la construirea actualului edificiu.\n\nFaptul că Sinagoga se află atât de aproape de Biserica \"Sf. Ioan\", nerespectându-se tradiționala distanță de 150 de stânjeni (aproximativ 300 m) care trebuie s-o despartă de o biserică creștină, a fost explicat de regulă prin marea vechime a edificiului inițial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Ștefan cel Mare. Adepții acestui punct de vedere pleacă de la premisa că nimeni nu ar fi îngăduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curții și Bisericii Domnești și că aceasta deja exista în 1497-1499 când Ștefan cel Mare a construit biserica și turnul-clopotniță, lăsând-o apoi pe vechiul amplasament. Se consideră că este vorba de o simplă nesocotire a regulilor tradiționale, deoarece dacă s-ar fi avut în vedere stricta respectare a acestora, nimic nu l-ar fi împiedicat pe Ștefan cel Mare să dispună demolarea și strămutarea sinagogii la o distanță convenabilă. Nu trebuie să se uite că în vechiul cimitir evreiesc de pe muntele Cârloman, cele mai vechi pietre de mormânt datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea și că Sinagoga se află pe pământ domnesc, comunitatea evreiască plătind o dare anuală (bezman) pentru folosirea acestuia. Foarte probabil că vechea construcție de piatră să se fi ridicat pe la mijlocul secolului al XVII-lea pe actualul amplasament, cu aprobare domnească, fără a se ține seamă de respectarea distanței prestabilite față de Biserica \"Sf. Ioan\" așa cum a procedat de altfel și Grigore III Ghica în 1766 când a încuviințat actuala sinagogă de lemn.\n\nArealele protejate Cozla, Pietricica, Cernegura, Agârcia și Dealul Vulpii-Botoaia \n\nZonele au fost declarate arie protejate prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate).\n\nÎn arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cernegura, Pietricica și Agârcia, reprezentând zone de interes paleontologic situate în Oligocen pe fundul Mării Paratethys. Aici, în stratele de rocă moale alcătuită din conglomerate de marne, gresii și șisturi disodilice s-au descoperit depozite fosilifere de pești și scoici, caracteristice zonelor cu un climat subtropical ale acestei perioade. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț.\n\nDealul Vulpii-Botoaia (Ochiul de Stepă) este o arie protejată de tip floristic)situată în partea estică a orașului pe versantul sud-vestic al dealului Vulpea (478 m). Aici vegetează mai multe elemente floristice xerofite de stepă ilustrate de 28 de specii specifice acesteia.\n\nColinele Cozla, Cernegura, Cârloman și Pietricica \nDealurile Pietricica (530 m), Cozla (679 m), Cârloman (617 m) și Cernegura (852 m) străjuiesc orașul Piatra Neamț la est, nord și respectiv sud, reprezentând - cu excepția Pietricicăi care reprezintă un deal subcarpatic - ultima treaptă a Carpaților Orientali la zona de contact cu Subcarpații Moldovei.\n\n Dealul Cozla \nÎn partea de nord a orașului se ridică dealul Cozla, cu altitudini de în punctul numit „Trei Coline” și în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud și este alcătuit din straturi de marne diferite, șisturi argiloase, straturi bogate în fosile de pești și alge, reprezentate și la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț.\n\nDin punctul numit „Trei Coline” pornesc trasee turistice care duc spre Dărmănești, spre Cârloman sau spre zona marmitelor de piatră numite de localnici „La trei căldări”. Aici într-o stâncă izolată se află săpate trei scobituri rotunde cu diametrul de cca. 60 cm, a căror origine nu a întrunit consensul, considerându-se că ne aflăm fie în fața unui fenomen carstic, fie periglaciar, sau cu caracter de marmite eoliene formate prin acțiunea îndelungată a vânturilor.\n \nPe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice și sulfuroase, caracterizate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, și care se foloseau în tratarea afecțiunilor digestive și circulatorii. În timp exploatarea nerațională a dus la colmatarea lor.\n\nLa poalele colinei se află Parcul și Grădina Zoologică cu același nume. Un drum șerpuit pavat cu piatră de granit duce de la poale până în vârf, de-a lungul lui fiind amplasate locuri special amenajate de unde se poate privi spre oraș. Deasupra Parcului Zoologic se află restaurantul Colibele Haiducilor iar puțin mai sus restaurantul Gospodina și barul-restaurant Grădina cu Flori.\n\n Dealul Cernegura \n Dealul Cârloman \n Dealul Pietricica\n\nFacilități turistice \nȘtrandul municipal \n Telegondola, telescaunul și pârtia de schi \n\nTelegondola face legătura dintre gară și cota Trei Coline de pe Cozla. Traseul are o lungime de , la punctele finale ale traseului fiind amenajate spații comerciale și cafenele (sunt în construcție pe deal și spații de cazare,).\n\nIarna se schiază pe pârtia special amenajată, iluminată noaptea.\n\nExistă telescaun pentru transportul de la bază până în vârful pârtiei, precum și centru de închirieri echipament necesar pentru schi.\n\n Baza Hipică „Virgil Bărbuceanu”\n\nPersonalități asociate cu Piatra Neamț\n\nCultură\n\n Calistrat Hogaș (1847 - 1917), scriitor;\n Gheorghe Teodorescu Kirileanu (1872 - 1960), enciclopedist, bibliotecar regal \n Florina Cercel (n. 1943), actriță;\n Mihai Trăistariu (n. 1979), muzician;\n Cristian Grețcu (n. 1960), umorist, membru al grupului Divertis;\n Victor Brauner (1903 - 1966), pictor suprarealist, poet;\n Harry Brauner (1908 - 1988), folclorist;\n Vasile Urechia-Alexandrescu (1834 - 1901), istoric, scriitor, membru fondator al Academiei Române\n Constantin Matase, prozator, folclorist, arheolog și lingvist;\n Iulian Antonescu (1932 - 1991), profesor universitar, istoric;\n Vincenzo Puschiasis (1874 - 1941), sculptor\n Vasile Baghiu (n. 1965), scriitor;\n Aurel Dumitrașcu, poet;\n Mihaela Enăchescu, arhitect\n Vladimir Tescanu, scriitor\n Adrian Alui Gheorghe, scriitor\n Emil Nicolae, poet\n Radu Florescu , poet\n Nicolae Sava, poet\n Grigore Caraza, scriitor\n Laura Vasiliu, actriță\n Adolphe Ad. Chevallier, artist fotograf\n Lascăr Vorel, pictor\n Iulia Hălăucescu, pictor\n Tereza Gogu, artist plastic\n Vasile Trăistariu, artist plastic\n Dumitru Bezem, pictor\n Virginia Rogin, actriță\n Daniel Tătaru, matematician;\n Richard Hette (1890 - 1981), sculptor;\n Avram Leib Zissu (1888 - 1956), scriitor, om de afaceri, emigrat în Israel;\n Teodora Sava (n. 2001), cântăreață și actriță;\n\nSport\n Alexandru Maxim, fotbalist\nConstantin Lăcătușu, geolog, alpinist\n Adrian Iencsi, fotbalist\n Lucian Burdujan, fotbalist\n Florin Axinia, fotbalist\n Bogdan Țăruș, sportiv\n Luminița Dinu-Huțupan, sportivă\n Paula Pavăl, sportivă\n Dragoș Cîmpanu, sportiv\n Iulia Beșliu-Ionescu, alergătoare\n Radu Păltineanu, explorator\n\nMedicină\n Anton Vorel, farmacist, consul austriac la Piatra-Neamț\n Iuliu Nițulescu, medic anatomo-patolog, profesor universitar, membru titular al Academiei Române\n Alfred T. Sapse, medic oftalmolog, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române de Știinte Medicale;\n Leon Sculy Logothetides (1853 - 1912), medic chirurg, deputat, profesor la Facultatea de Medicină din Iași, unul din întemeietorii școlii de chirurgie ieșene.\n\nMedia\n Mihaela Rădulescu, prezentatoare TV\n Adelina Elisei, prezentatoare TV\n\nVaria\n Nicolae Vicol (1861 - 1936), general, medic militar;\n Emil Costinescu, ministru de finanțe\n Nicu Albu, primar, prefect, deputat și senator\n Constantin I. Borș, profesor universitar, om de știință\n Marcel Adams (1920 - 2020), om de afaceri;\n Ioan I. Costinescu, primar al Bucureștilor (1923-1928)\n Carol Zani, antreprenor în construcții\n Eugen Herovanu (1874 - 1956), jurist, prozator și om politic român, care a îndeplinit funcția de primar al municipiului Iași.\n\nStudii monografice \n Monografia localității Piatra Neamț, Ginju Tamara-Silvica, Ed. Rovimed, ISBN 978-606-583-287-9\n Piatra-Neamț. Plimbări la pas și cu telegondola (Ghid turistic trilingv), Bostan Constantin, Ed. Acțiunea, 2011, ISBN 978-606-93052-0-1\n Bine ați venit la Piatra-Neamț, (Ghid turistic trilingv), Bostan Constantin, Ed. Acțiunea, Piatra-Neamț, 2010, ISBN 978-973-88811-7-4\n Piatra-Neamț și împrejurimi: Parfumul amintirilor, aroma evocărilor; Bostan Constantin, Ed. Acțiunea, Piatra-Neamț, 2009, ISBN 978-973-88811-3-6\n Piatra-Neamț file de monografie, Marcel Drăgotescu, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2004, ISBN 978-973-99857-5-8\n Piatra-Neamț la început de mileniu, Damian P., Ing.Homoc Nicolae, Editura Alfa a corpului Didactic, Piatra-Neamț, 2002, ISBN 978-973-85209-6-7\n La pas prin Piatra-Neamț, Găbureac Sergiu-Marin, Ed. Cetatea doamnei, Piatra Neamț, 2001, ISBN 978-973-99857-1-0\n Monografia orașului Piatra-Neamț, Apăvaloae M.,Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2000, ISBN 978-973-99857-8-9\n Piatra-Neamț - monografie ilustrată, Constantin Pațilea, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 1996\n Ghidul turistic Piatra - Neamț, Gicoveanu Mihai & Pruteanu Vasile, Ed. Panteon, Piatra Neamț, 1995, ISBN 978-973-96844-7-5\n Piatra-Neamț, Nădrag Ion, Ed. Sport-Turism, București, 1986\n Piatra Neamț : mic îndreptar turistic, Drăgotescu Mircea, Ed. Sport-Turism, București, 1980\n Mic ghid turistic Piatra-Neamț, Nămolaru Victor, Ed. Meridiane, București, 1969\n Pași prin Piatra-Neamț. Album-monografie, Găbureac Sergiu-Marin, Ed. Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, ISBN 978-973-8369-38-2.\n\nVezi și \n Lista primarilor din Piatra Neamț\n Teatrul Tineretului Piatra Neamț\n Biserica de lemn Schimbarea la Față din Piatra Neamț\n Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului din Piatra Neamț\n Sinagoga de lemn din Piatra Neamț\n\nNote de completare\n\nNote bibliografice\n\nBibliografie \n Itinerare turistice nemțene, Casa editorială pentru turism și cultură Abeona, București, 1992, ISBN 973-48-0072-8\n Monografia localității Piatra Neamț accesat 2012.06.23\n Portalul Neamț Ro accesat 2012.06.23\n Statutul Municipiului Piatra Neamț accesat pe 3 februarie 2013\n\nLegături externe \n\nInstituții\n Complexul Muzeal Județean Neamț\n\nPortale\n Portalul nemțean piatra-neamt.net accesat 2013.02.03\n Piatra-Neamt văzut la 360 de grade accesat 2013.02.03\n\nDespre\n Piatra Neamț - istorie și edilitate, portal bucurestiivechisinoi.ro accesat 2013.02.03\n FOTO Piatra Neamț de altădată. Prima urbe din Moldova în care s-a introdus energia electrică, 24 mai 2013, Florin Jbanca, Adevărul\n Piatra-Neamț, de la străvechea Petrodava, la Piatra lui Crăciun. Cum s-a schimbat denumirea orașului de la poalele Pietricicăi, 28 mai 2013, Florin Jbanca, Adevărul\n Piatra Neamț - De ce e numit Perla Moldovei 26-Jan-2014, Cătălin Țînțăreanu, România Turistică\n\nPiatra Neamț\n \nPiatra Neamț\nPiatra Neamț\nPiatra Neamț" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Povestește-mi pe scurt despre Anii 1120." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1070 Anii 1080 Anii 1090 Anii 1100 Anii 1110 - Anii 1120 - Anii 1130 Anii 1140 Anii 1150 Anii 1160 Anii 1170\n\nAni: 1120 1121 1122 1123 1124 1125 1126 1127 1128 1129\n\nAnii 1120" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi tot ce știi despre Anii 1110." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1060 Anii 1070 Anii 1080 Anii 1090 Anii 1100 - Anii 1110 - Anii 1120 Anii 1130 Anii 1140 Anii 1150 Anii 1160\n\nAni: 1110 1111 1112 1113 1114 1115 1116 1117 1118 1119\n\nAnii 1110" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi informații despre Anii 1100." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea\n\nDecenii: Anii 1050 Anii 1060 Anii 1070 Anii 1080 Anii 1090 - Anii 1100 - Anii 1110 Anii 1120 Anii 1130 Anii 1140 Anii 1150\n\nAni: 1100 1101 1102 1103 1104 1105 1106 1107 1108 1109\n\nAnii 1100" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune pe larg despre Anii 1090?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 1040 Anii 1050 Anii 1060 Anii 1070 Anii 1080 - Anii 1090 - Anii 1100 Anii 1110 Anii 1120 Anii 1130 Anii 1140\n\nAni: 1090 1091 1092 1093 1094 1095 1096 1097 1098 1099\n\nAnii 1090" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații concise poți oferi despre Anii 1080?" }, { "from": "assistant", "value": "1087\n William II devine regele Angliei.\n\nSecole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 1030 Anii 1040 Anii 1050 Anii 1060 Anii 1070 - Anii 1080 - Anii 1090 Anii 1100 Anii 1110 Anii 1120 Anii 1130\n\nAni: 1080 1081 1082 1083 1084 1085 1086 1087 1088 1089\n\nAnii 1080" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile importante despre Anii 1070?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 1020 Anii 1030 Anii 1040 Anii 1050 Anii 1060 - Anii 1070 - Anii 1080 Anii 1090 Anii 1100 Anii 1110 Anii 1120\n\nAni: 1070 1071 1072 1073 1074 1075 1076 1077 1078 1079\n\nAnii 1070" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Cum ai descrie Anii 1060?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 1010 Anii 1020 Anii 1030 Anii 1040 Anii 1050 - Anii 1060 - Anii 1070 Anii 1080 Anii 1090 Anii 1100 Anii 1110\n\nAni: 1060 1061 1062 1063 1064 1065 1066 1067 1068 1069\n\nAnii 1060" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune pe larg despre Anii 1050?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Anii 1030 Anii 1040 - Anii 1050 - Anii 1060 Anii 1070 Anii 1080 Anii 1090 Anii 1100\n\nAni: 1050 1051 1052 1053 1054 1055 1056 1057 1058 1059\n\nEvenimente \n 1054 - Marea Schismă dintre bisericile creștine occidentale și orientale.\n\nAnii 1050" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Cum ai descrie Anii 1040?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Anii 1030 - Anii 1040 - Anii 1050 Anii 1060 Anii 1070 Anii 1080 Anii 1090\n\nAni: 1040 1041 1042 1043 1044 1045 1046 1047 1048 1049\n\nAnii 1040" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii ai despre Anii 1030?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 - Anii 1030 - Anii 1040 Anii 1050 Anii 1060 Anii 1070 Anii 1080\n\nAni: 1030 1031 1032 1033 1034 1035 1036 1037 1038 1039\n\nAnii 1030" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ar trebui să știu despre Anii 1020?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 - Anii 1020 - Anii 1030 Anii 1040 Anii 1050 Anii 1060 Anii 1070\n\nAni: 1020 1021 1022 1023 1024 1025 1026 1027 1028 1029\n\nAnii 1020" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre Anii 1010?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 960 Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 - Anii 1010 - Anii 1020 Anii 1030 Anii 1040 Anii 1050 Anii 1060\n\nAni: 1010 1011 1012 1013 1014 1015 1016 1017 1018 1019\n\nAnii 1010" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împărAnii 1000?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea - Secolul al XII-lea\n\nDecenii: Anii 950 Anii 960 Anii 970 Anii 980 Anii 990 - Anii 1000 - Anii 1010 Anii 1020 Anii 1030 Anii 1040 Anii 1050\n\nAni: 1000 1001 1002 1003 1004 1005 1006 1007 1008 1009\n\nAnii 1000" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante poți oferi despre 1973?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1973 (MCMLXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Marea Britanie, Irlanda și Danemarca intră în Comunitatea Europeană, care mai târziu va deveni Uniunea Europeană. Astfel, Europa celor 6 devine Europa celor 9.\n 2 ianuarie: Asteroidul 11785 Migaic este desoperit de N. S. Cernîh la Observatorul Astrofizic din Crimeea.\n 6 ianuarie: Richard Nixon este declarat oficial câștigător al Alegerilor prezidențiale din Statele Unite din 1972. \n 7 ianuarie: La Paris, Henry Kissinger, consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, și Le Duc Tho, conducătorul delegației nord-vietnameze, duc negocieri de pace cu privire la războiul din Vietnam.\n\n 17 ianuarie: Ferdinand Marcos devine președinte pe viață al statului Filipine.\n\n 23 ianuarie: Președintele american, Richard Nixon, anunță încheierea unui acord de încetare a ostilitățiilor din Vietnam. Acordul va fi semnat pe 27 ianuarie, la Paris.\n\nFebruarie \n 7 februarie: Afacerea Watergate: Senatul Statelor Unite votează cu 77–0 pentru stabilirea unui comitet restrâns care să investigheze Watergate.\n 10 februarie: Formația ABBA interpretează melodia \"Ring Ring\" la concursul care selectează piesa Suediei în viitorul concurs Eurovision. Vor ieși pe locul trei.\n\nMartie \n 7 martie: Cometa Kohoutek este descoperită de astonomul ceh Luboš Kohoutek.\n 17 martie: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit inaugurează noul London Bridge.\n 29 martie: Ultimul soldat american părăsește Vietnamul.\n\nAprilie \n 5 aprilie: La o clinică chirurgicală din Târgu Mureș, o echipă de medici, condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa, efectuează prima operație pe cord deschis din România.\n 6 aprilie: NASA lansează Pioneer 11 cu misiunea de a studia sistemul solar.\n\nMai \n 3 mai: Sears Tower din Chicago devine cea mai înaltă clădire din lume, cu o înălțime totală de 527 m. \n 26 mai: În cursul vizitei oficiale de stat în Italia, Nicolae Ceaușescu este primit în audiență de Papa Paul al VI-lea. Ceaușescu se arată interesat de reglementarea situației Bisericii Române Unite, prin trecerea greco-catolicilor la ritul latin (romano-catolic), propunere respinsă de Vatican.\n\nIunie \n 1 iunie: Junta militară greacă abolește monarhia și proclamă republica.\n 5 iunie: Ilie Năstase câștigă turneul de tenis de la Roland Garros.\n 24 iunie: Leonid Brejnev este primul lider sovietic care se adresează poporului american într-o emisiune televizată.\n 30 iunie: Cea mai lungă eclipsă totală de soare al secolului XX (6 min. 20 sec.).\n\nSeptembrie \n 17 septembrie: Adrian Păunescu înființează Cenaclul Flacăra, pe care îl va conduce vreme de 12 ani.\n\nOctombrie \n 6 octombrie: A început al cincilea (dintr-o serie de șase) război arabo-israelian. Egiptul și Siria au atacat Israelul (Războiul de Yom Kippur), însă, în ciuda unui succes al arabilor, conflictul nu a avut un final hotărâtor. Conflictul s-a încheiat la 26 octombrie 1973.\n 20 octombrie: A fost inaugurată clădirea Operei din Sydney, creație a arhitectului danez Jørn Utzon. A fost construită între martie 1959-1973.\n 30 octombrie: La Istanbul, președintele turc Fahri Korutürk, inaugurează Podul Bosfor, al patrulea pod suspendat din lume ca lungime la acea dată.\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Nicolae Ceaușescu ajunge în Statele Unite pentru o vizită oficială. Va fi primit cu toate onorurile de stat. Ceaușescu își dorea obținerea clauzei națiunii celei mai favorizate, ce presupunea facilități vamale pentru produsele românești importate de SUA. Mai dorea, de asemenea, un credit de 500-600 milioane dolari, pe termen lung, cu o dobândă de 2%. Creditul, a spus Ceaușescu la Washington, urma să fie folosit de România pentru achiziționarea unor tehnologii americane necesare industriei românești. Va părăsi SUA fără a obține nici clauza, nici împrumutul.\n 20 decembrie: Este inaugurată noua clădire a Teatrului Național \"I.L.Caragiale\" din București.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 24 martie: Trupa rock Pink Floyd, lansează albumul Dark Side of the Moon.\n Aleksandr Soljenițîn publică Arhipelagul Gulag.\n Apare Cahiers roumains d'études littéraires sub conducerea lui Adrian Marino. \n Constantin Noica publică Creație și frumos în rostirea românească.\n Emil Cioran publică la Paris De l'inconvénient d'être né (Despre neajunsul de a te fi născut).\n Eugen Ionescu publică la Paris romanul Însinguratul.\n Mircea Eliade publică la Paris Fragments d'un journal (1945-1969).\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Elek Jakab, pictor român (d. 2005)\n1 ianuarie: Madeleine Peyroux, compozitoare, chitaristă și cântăreață de jazz, americană\n 3 ianuarie: Gigi Gorga, fotbalist român (atacant)\n 5 ianuarie: Irinel Ioan Stativă, politician român\n 9 ianuarie: Sean Paul (Sean Paul Ryan Francis Henriques), cântăreț jamaican\n 10 ianuarie: Iker Jiménez, jurnalist spaniol\n 11 ianuarie: Rockmond Dunbar, actor american\n 12 ianuarie: Remus Borza, politician român\n 12 ianuarie: Hande Yener, cântăreață turcă\n 14 ianuarie: Giancarlo Fisichella, pilot italian de Formula 1\n 15 ianuarie: Tomáš Galásek, fotbalist ceh\n 17 ianuarie: Cuauhtémoc Blanco (Cuauhtémoc Blanco Bravo), fotbalist mexican (atacant)\n 19 ianuarie: Tania Popa, actriță română\n 20 ianuarie: Liana Dumitrescu, politiciană română (d. 2011)\n 20 ianuarie: Gabriel Badea-Păun, istoric de artă și eseist român\n 22 ianuarie: Rogério Ceni (Rogério Mücke Ceni), fotbalist brazilian (portar)\n 23 ianuarie: Dmitri Isaev, actor rus\n23 ianuarie: Iudif (Maria Katz), cântăreață rusă\n 23 ianuarie: Alin Augustin Florin Popoviciu, politician român\n 24 ianuarie: Veaceslav Platon, politician din R. Moldova\n 24 ianuarie: Andrei Popov, politician din R. Moldova\n 24 ianuarie: Adi de la Vâlcea (n. Adrian Nicolae Dinuț), cântăreț român de manele\n 27 ianuarie: Eugen Baștină (Daniel Eugen Baștină), fotbalist român\n 30 ianuarie: Mihaela Ciobanu, handbalistă spaniolă de etnie română\n\n 31 ianuarie: Portia de Rossi, actriță americană de film\n\nFebruarie \n 1 februarie: Mihai Guriță, fotbalist român (atacant)\n1 februarie: Yuri Landman, muzician neerlandez și constructor de instrumente muzicale\n 4 februarie: Oscar De La Hoya, pugilist profesionist american, de etnie mexicană\n 5 februarie: Sergiu Chirilov (n. Serghei Chirilov), fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 5 februarie: Trijntje Oosterhuis, cântăreață neerlandeză\n 6 februarie: Gabriela Potorac, sportivă română (gimnastică artistică)\n 8 februarie: Peter V. Brett, scriitor american\n 11 februarie: Varg Vikernes (n. Kristian Larssøn Vikernes), muzician norvegian\n 15 februarie: Oliver Jens Schmitt, istoric elvețian\n 17 februarie: Goran Bunjevčević, fotbalist sârb (d. 2018)\n 18 februarie: Claude Makélélé (Claude Makélélé Sinda), fotbalist francez\n20 februarie: Liviu Ioan Zgârciu, istoric român\n 24 februarie: Chris Fehn (Christopher Michael Fehn), percuționist american (Slipknot)\n24 februarie: Philipp Rösler, politician german, ministru federal (2009-2013)\n 26 februarie: ATB (Andre Tanneberger), DJ german\n 26 februarie: Ole Gunnar Solskjær, fotbalist norvegian (atacant)\n 26 februarie: Małgorzata Szumowska, regizoare de film, poloneză\n 27 februarie: Li Bingbing, actriță chineză\n\nMartie \n 3 martie: Prințul Charles Philippe, Duce de Anjou (n. Charles-Philippe Marie Louis)\n 3 martie: Xavier Bettel, politician luxemburghez\n 4 martie: Len Wiseman, regizor de film, american\n 5 martie: Juan Esnáider (Juan Eduardo Esnáider), fotbalist argentinian (atacant)\n 6 martie: Alin Lupeică, scrimer român\n 8 martie: Tony Campos (Antonio Campos), muzician american de etnie mexicană\n 9 martie: Rona Hartner, cântăreață și actriță de film română\n 9 martie: Matteo Salvini, politician italian\n10 martie: Nick Bostrom (Niklas Boström), filosof suedez\n 10 martie: Eva Herzigová, fotomodel ceh\n 10 martie: John LeCompt (John Charles LeCompt), muzician american\n 12 martie: Mihai-Aurel Donțu, politician român\n 13 martie: Edgar Davids (Edgar Steven Davids), fotbalist neerlandez\n 14 martie: Cristian Coroian (Cristian Ambrozie Coroian), fotbalist român (atacant)\n 18 martie: Max Barry, scriitor australian\n 19 martie: Sebastian Cavazza, actor sloven\n 22 martie: Elvira Deatcu, actriță română de film și teatru\n 23 martie: Jerzy Dudek (Jerzy Henryk Dudek), fotbalist polonez (portar)\n23 martie: Milorad Mažić, arbitru sârb de fotbal\n 23 martie: Bojana Radulović, handbalistă maghiară\n24 martie: Jacek Waldemar Bąk, fotbalist polonez\n 24 martie: Jim Parsons (James Joseph Parsons), actor american\n 25 martie: Dolunay Soysert, actriță turcă\n26 martie: T. R. Knight (Theodore Raymond Knight), actor american\n26 martie: Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf, politician român\n29 martie: Marc Overmars, fotbalist neerlandez\n 29 martie: Cristian Panait, procuror român (d. 2002)\n 30 martie: Jan Koller, fotbalist ceh (atacant)\n 31 martie: Cătălin Țăranu, jucător român (go)\n\nAprilie \n 2 aprilie: Monica Iagăr, atletă română\n 3 aprilie: Eugen Pîrvulescu, politician român\n 4 aprilie: Lăcrămioara Filip, sportivă română (gimnastică artistică și aerobică)\n 5 aprilie: Élodie Bouchez, actriță franceză de film\n 7 aprilie: Jeanine Hennis-Plasschaert, politiciană neerlandeză\n 9 aprilie: Andreas Schwab, politician german\n 9 aprilie: Dan Șova, politician român\n 10 aprilie: Roberto Carlos (Roberto Carlos da Silva Rocha), fotbalist brazilian\n10 aprilie: Dănuț Șomcherechi, fotbalist român \n 11 aprilie: Jennifer Esposito, actriță de film și TV, dansatoare și fotomodel american\n 12 aprilie: Christian Panucci, fotbalist italian\n 14 aprilie: Roberto Ayala (Roberto Fabián Ayala), fotbalist argentinian\n 15 aprilie: Adrien Brody, actor american de film și TV\n 16 aprilie: Gabriela-Lola Anghel, politiciană română\n 16 aprilie: Oksana Ermakova, scrimeră sovietică\n16 aprilie: Aliaune Thiam, cântăreț senegalezo-american\n 18 aprilie: Inna Gliznuța, atletă din R. Moldova\n 19 aprilie: Roger Nilsson, muzician suedez\n 20 aprilie: Toshihide Saito, fotbalist japonez\n 21 aprilie: Yoshiharu Ueno, fotbalist japonez\n 22 aprilie: Marius Manolache, șahist român\n 23 aprilie: Nicu Paleru, muzician român\n 27 aprilie: Sharlee D'Angelo, muzician suedez\n 28 aprilie: Pauleta (Pedro Miguel Carreiro Resendes), fotbalist portughez (atacant)\n 28 aprilie: Andrzej Szejna, politician polonez\n 29 aprilie: David Belle, actor francez\n 30 aprilie: Leigh Francis (Leigh Szaak Francis), actor britanic\n\nMai \n 1 mai: Diana Hayden, actriță de film și fotomodel indian\n 1 mai: Radu Mudreac, politician din R. Moldova\n 1 mai: Oliver Neuville (Oliver Patric Neuville), fotbalist german (atacant)\n 1 mai: Susanne Wolff, actriță germană\n 5 mai: Radu Ghidău, politician român\n 8 mai: Hiromu Arakawa, artistă japoneză (manga)\n 10 mai: Rüștü Reçber, fotbalist turc (portar)\n 11 mai: Spencer Smith, triatlonist britanic\n 12 mai: Mirela Oprișor, actriță română\n12 mai: Lutz Pfannenstiel, fotbalist german (portar)\n 13 mai: Viorel-Ionel Blăjuț, politician român\n 14 mai: Ionela Bruchental-Pop, politiciană română\n 15 mai: Laura Codruța Kövesi, procuror român, procuror-șef la Parchetul European\n 16 mai: Ștefan Creangă, politician din R. Moldova\n 19 mai: Dario Franchitti, pilot britanic de formula Indy Car\n 19 mai: Hugues Obry, scrimer francez\n24 mai: Jill Johnson (Jill Anna Maria Johnsson), cântăreață suedeză\n 24 mai: Ruslana (Ruslana Stepanivna Lîjiciko), cântăreață ucraineană\n 24 mai: Vladimír Šmicer, fotbalist ceh\n 28 mai: Lionel Letizi, fotbalist francez (portar)\n 29 mai: Alpay Özalan, fotbalist turc\n 31 mai: Natașa Koroleva, cântăreață rusă\n\nIunie \n 1 iunie: Heidi Klum, fotomodel și moderatoare TV americană, de etnie germană\n 4 iunie: Miki (Mihaela Rodica Marinache), cântăreață română\n 5 iunie: Cavanșir Rahimov, militar azer (d. 1992)\n 7 iunie: Daniel Baston (Daniel Eugen Baston), fotbalist român (atacant)\n 7 iunie: Cristi Gram (Cristian Gram), chitarist român (rock)\n 8 iunie: Radu Rebeja, fotbalist din R. Moldova\n 9 iunie: Attila Cseke, avocat român de etnie maghiară\n 10 iunie: Faith Evans (Faith Renée Evans), cântăreață americană\n 12 iunie: Cosmin Bodea, fotbalist român\n15 iunie: Tore André Flo, fotbalist norvegian (atacant)\n 15 iunie: Neil Patrick Harris, actor de film, teatru și TV, cântăreț, regizor, producător american\n 15 iunie: Sandu Pop, comedian, actor și prezentator de televiziune, român\n 16 iunie: Nikos Machlas, fotbalist grec (atacant)\n16 iunie: Federica Mogherini (Federica Maria Mogherini), politiciană italiană\n 16 iunie: Oana Zăvoranu (n. Ioana Zăvoranu), actriță, cântăreață română\n 17 iunie: Louis Leterrier, regizor de film, francez\n 17 iunie: Leander Paes, jucător indian de tenis\n 19 iunie: Anatolie Dimitriu, politician din R. Moldova\n 20 iunie: Reggie Elliot, baschetbalist american\n23 iunie: Eisuke Nakanishi, fotbalist japonez\n 23 iunie: Marija Naumova, cântăreață letonă\n 23 iunie: Adrian Wiener, politician român\n 24 iunie: DJ Tonka (n. Thomas-René Gerlac), muzician german\n 26 iunie: Marian Jilăveanu, fotbalist român (atacant)\n 27 iunie: Nicolae Marin, politician român\n28 iunie: Clotilde Armand (Clotilde Marie Brigitte Armand), politiciană română, primar al sectorului 1 (din 2020)\n 28 iunie: Kjetil-Vidar Haraldstad, baterist norvegian\n 29 iunie: Kento Masuda, compozitor japonez\n 30 iunie: Emi Stambolova, cântăreață bulgară\n\nIulie \n 4 iulie: Jan Magnussen, pilot danez de Formula 1\n4 iulie: Tony Popovic, fotbalist australian\n 5 iulie: Marcus Allbäck (Marcus Christian Allbäck), fotbalist suedez (atacant)\n 6 iulie: Takafumi Ogura, fotbalist japonez (atacant)\n 9 iulie: Shigeyoshi Mochizuki, fotbalist japonez\n 10 iulie: Sofía Vergara (Sofía Margarita Vergara Vergara), actriță mexicană\n 12 iulie: Christian Vieri, fotbalist italian (atacant)\n 15 iulie: Brian Austin Green, actor american\n 15 iulie: Theodor Paleologu, profesor român\n 16 iulie: Katherina Reiche, politiciană germană\n19 iulie: Monica Anisie (Monica Cristina Anisie), ministru al Educației și Cercetării (2019-2020)\n 19 iulie: Aurel Bratu, scrimer român\n 19 iulie: Csaba Pataki, senator român\n 20 iulie: Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei\n 20 iulie: Monkhaen Kaenkoon, cântăreț thailandez\n 20 iulie: Claudio Reyna, fotbalist american\n 21 iulie: Roberto Bisconti, fotbalist belgian\n25 iulie: Yoichi Doi, fotbalist japonez (portar)\n 25 iulie: Kevin Phillips (Kevin Mark Phillips), fotbalist englez (atacant)\n 26 iulie: Kate Beckinsale (Kathryn Bailey Beckinsale), actriță britanică de film\n 26 iulie: Chris Pirillo, scriitor american\n 29 iulie: Florian Bichir, istoric și publicist român\n 30 iulie: Ümit Davala, fotbalist turc\n 31 iulie: Oleh Vînnîk, cântăreț și actor ucrainean\n\nAugust \n 9 august: Filippo Inzaghi, fotbalist italian (atacant) și antrenor\n 19 august: Mette-Marit, Prințesă a Norvegiei, soția Prințului Moștenitor Haakon al Norvegiei\n 30 august: Ana Birchall, politiciană română\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Savo Milošević, fotbalist sârb (atacant)\n 5 septembrie: Corneliu Papură, fotbalist român\n 5 septembrie: Valentin Adrian Velcea, fotbalist român\n 6 septembrie: Carlo Cudicini, fotbalist italian (portar)\n6 septembrie: Iuri Șatunov, cântăreț rus (d. 2022)\n 8 septembrie: Petre Marin, fotbalist român\n 8 septembrie: Florin-Dan Tripa, politician român\n 9 septembrie: Bogdan Aurescu, diplomat român, ministru de Externe (din 2019)\n 10 septembrie: György Dragomán, scriitor maghiar\n 11 septembrie: In-Grid (n. Ingrid Alberini), cântăreață italiană\n 12 septembrie: Paul Walker (Paul William Walker), actor american de film și TV (d. 2013)\n13 septembrie: Fabio Cannavaro, fotbalist italian\n 13 septembrie: Olve Eikemo (n. Abbath Doom Occulta), muzician norvegian\n 13 septembrie: Roman Iagupov, cântăreț din R. Moldova\n 14 septembrie: Andrew Lincoln (Andrew James Clutterbuck), actor britanic\n 16 septembrie: Camiel Eurlings, politician neerlandez\n 18 septembrie: Mário Jardel (Mário Jardel de Almeida Ribeiro), fotbalist brazilian (atacant)\n 19 septembrie: Cristiano da Matta (Cristiano Monteiro da Matta), pilot brazilian de Formula 1\n 23 septembrie: Toshihiro Hattori, fotbalist japonez\n 25 septembrie: Tijani Babangida, fotbalist nigerian\n 27 septembrie: Vratislav Lokvenc, fotbalist ceh (atacant)\n27 septembrie: Stanislav Pozdniakov, sabrer rus\n 29 septembrie: Zsolt Török, alpinist român de etnie maghiară\n\nOctombrie \n 2 octombrie: Susana González, actriță mexicană\n 3 octombrie: Neve Campbell (Neve Adrianne Campbell), actriță canadiană de film\n 4 octombrie: Chris Parks (Christopher Joseph Parks), wrestler american\n 5 octombrie: Cédric Villani, matematician francez, laureat cu Medalia Fields\n 6 octombrie: Silviu Biriș, actor român de film\n 6 octombrie: Maiko Tono, actriță japoneză\n 7 octombrie: Dida (Nélson de Jesus Silva), fotbalist brazilian (portar)\n 7 octombrie: Sami Tuomas Hyypiä, fotbalist finlandez\n 8 octombrie: Arsen Avetisian, fotbalist armean (atacant)\n8 octombrie: Igor Cașu, istoric din R. Moldova\n 8 octombrie: Alberto Undiano Mallenco, medic chirurg spaniol\n 11 octombrie: Radu-Adrian Pau, politician român\n 13 octombrie: Sven Voelpel (Sven Constantin Voelpel), economist german\n 15 octombrie: Alex Nyarko, fotbalist ghanez\n 18 octombrie: Silviu Hurduzeu, politician român\n 21 octombrie: Matthias Groote, politician german\n 22 octombrie: Andrés Palop Cervera, fotbalist spaniol (portar)\n22 octombrie: Ichiro Suzuki, jucător japonez de baseball\n 23 octombrie: Cassanova (n. Laurian Cozma), rapper român\n 24 octombrie: Adrian George Scutaru, politician român\n 25 octombrie: Suheir Hammad, poetă, scriitoare, actriță de film și activistă de etnie palestiniană\n 26 octombrie: Oleg Brega, jurnalist român\n 28 octombrie: Adrian Ianculescu, sportiv român (gimnastică artistică)\n28 octombrie: Montel Vontavious Porter, wrestler american\n 29 octombrie: Masakiyo Maezono, fotbalist japonez\n 29 octombrie: Robert Pirès (Robert Emmanuel Pirès), fotbalist francez\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Assia (Assia Maouene), cântăreață franceză\n1 noiembrie: Aishwarya Rai, actriță indiană\n 3 noiembrie: Mick Thomson (Mickael Gordon Thomson), muzician american\n 6 noiembrie: Daniel Usvat, fotbalist român\n 7 noiembrie: Martín Palermo, fotbalist argentinian (atacant)\n 10 noiembrie: Patrik Berger, fotbalist ceh\n 15 noiembrie: Lilian Popescu, fotbalist din R. Moldova\n18 noiembrie: Darko Kovačević, fotbalist sârb (atacant)\n 20 noiembrie: Mihai Donțu, actor român și regizor de teatru (d. 2020)\n 28 noiembrie: Leonard Nemțanu, fotbalist român\n 28 noiembrie: Marilen-Gabriel Pirtea, politician român\n 29 noiembrie: Ryan Joseph Giggs (n. Ryan Joseph Wilson), fotbalist galez\n 30 noiembrie: Nimród Antal, scenarist, actor de film și regizor american de etnie maghiară\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Monica Seleș, jucătoare americană de tenis, de etnie iugoslavă\n2 decembrie: Jan Ullrich, ciclist german\n 3 decembrie: Holly Marie Combs, actriță americană de film și TV, producătoare TV\n3 decembrie: Tyler Ramsey (Tyler Capen Ramsey), artist american\n 3 decembrie: Gheorghe-Mirel Taloș, politician român\n 4 decembrie: Tyra Banks (Tyra Lynne Banks), actriță americană de film, moderatoare TV, cântăreață și fotomodel\n 5 decembrie: Neil Codling (Neil John Codling), muzician britanic\n 5 decembrie: Sorin Grindeanu (Sorin Mihai Grindeanu), politician român\n5 decembrie: Ciprian Vălcan, eseist și filosof român\n 6 decembrie: Mihai Goțiu, activist și politician român\n 8 decembrie: Corey Taylor (Corey Todd Taylor), cântăreț și compozitor american\n 9 decembrie: Nicolae Constantin, fotbalist român\n 10 decembrie: Gabriela Spanic, actriță venezueleană\n 13 decembrie: Eduard-Stelian Martin, politician român\n 14 decembrie: Ioan Narcis Chisăliță, politician român\n 14 decembrie: Jean-Paul Mendy, pugilist francez\n 15 decembrie: Cristina Bontaș, sportivă română (gimnastică artistică) și antrenoare\n 16 decembrie: Scott Storch (Scott Spencer Storch), rapper și producător american\n 18 decembrie: Andrei Aradits, actor român\n18 decembrie: Romeo Gontineac, rugbist român\n 18 decembrie: Ruslan Ivanov, ciclist din R. Moldova\n 23 decembrie: Liviu-Ionuț Moșteanu, politician român\n 24 decembrie: Grutle Kjellson (n. Grutle Kjetil), muzician norvegian\n24 decembrie: Stephenie Meyer (n. Stephenie Morgan), scriitoare americană\n 25 decembrie: Tadatoshi Masuda, fotbalist japonez\n25 decembrie: Gabriel Popescu, fotbalist român\n 26 decembrie: Elena Udrea (Elena Gabriela Udrea), politiciană română, ministru al turismului (2008-2012)\n 30 decembrie: Alin Banceu, fotbalist român (atacant)\n 30 decembrie: Jason Behr (Jason Nathaniel Behr), actor american\n30 decembrie: Tiberiu Ușeriu, ultramaratonist român\n 31 decembrie: Amir Karič, fotbalist sloven\n\nDecese \n\n 1 ianuarie: František Běhounek, 74 ani, fizician ceh, explorator și scriitor (n. 1898)\n 1 ianuarie: Nicolae Mișu, 79 ani, jucător român de tenis (n. 1893)\n 2 ianuarie: Petre Borilă (n. Iordan Dragan Rusev), 66 ani, comunist român (n. 1906)\n 2 ianuarie: José Eleazar López Contreras, 89 ani, politician venezuelean (n. 1883)\n 17 ianuarie: Tarsila do Amaral, 86 ani, pictoriță braziliană (n. 1886)\n 22 ianuarie: Lyndon B. Johnson, 64 ani, al 36-lea președinte al Statelor Unite (1963-1969), (n. 1908)\n 31 ianuarie: Ragnar Anton Kittil Frisch, 77 ani, economist norvegian laureat al Premiului Nobel (1969), (n. 1895)\n 3 februarie: Alexandru Tyroler, 81 ani, șahist slovac (n. 1891)\n 11 februarie: J. Hans D. Jensen, 65 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (1963), (n. 1907)\n 5 martie: Leo Vaz, scriitor brazilian (n. 1890)\n 6 martie: Pearl S. Buck (n. Pearl Comfort Sydenstricker), 80 ani, scriitoare americană, laureată a Premiului Nobel (1938), (n. 1892)\n 18 martie: Demostene Botez, 80 ani, scriitor român (n. 1893)\n 18 martie: Roland Dorgelès, 87 ani, scriitor francez (n. 1885)\n 24 martie: Haim Hazaz, 74 ani, scriitor israelian (n. 1898)\n 26 martie: Noel Coward, 73 ani, scenarist, compozitor și actor de etnie britanică (n. 1899)\n 30 martie: Mendel Haimovici, 67 ani, matematician român (n. 1906)\n 4 aprilie: Teodor M. Popescu, 79 ani, jurnalist român (n. 1893)\n 7 aprilie: Hagop Djololian Siruni, 83 ani, istoric armean (n. 1890)\n 8 aprilie: Pablo Picasso (Pablo Diego José Francisco de Paula Juan Nepomuceno María de los Remedios Cipriano de la Santísima Trinidad Ruiz y Picasso), 91 ani, pictor spaniol (n. 1881)\n 25 aprilie: Frank Jack Fletcher, 87 ani, ofițer american (n. 1885)\n 28 aprilie: Robert Buron, 63 ani, politician francez (n. 1910)\n 28 aprilie: Jacques Maritain, 90 ani, filosof francez (n. 1882)\n 1 mai: Asger Jorn (n. Asger Oluf Jørgensen), 59 ani, artist danez (n. 1914)\n 4 mai: Efraim Auerbach (aka Froim Oyerbach), 81 ani, poet israelian-american de limba idiș (n. 1891)\n 8 mai: Alexander Archer Vandegrift, 86 ani, ofițer american (n. 1887)\n 11 mai: Lex Barker (n. Alexander Crichlow Barker Jr.), 54 ani, actor american (n. 1919)\n 17 mai: Maggie Laubser (n. Maria Magdalena Laubser), 87 ani, pictoriță sud-africană (n. 1886)\n 18 mai: Avraham Shlonsky, 73 ani, poet israelian (n. 1900)\n 21 mai: Grigore Constantin Moisil, 67 ani, matematician român (n. 1906)\n 4 iunie: Maurice René Fréchet, 94 ani, matematician francez (n. 1878)\n 10 iunie: Erich von Manstein (n. Fritz Erich von Lewinski), 85 ani, ofițer nazist german (n. 1887)\n10 iunie: Rudolf Woinaroski, 63 ani, matematician român (n. 1910)\n 18 iunie: Prințul Vsevolod Ivanovici al Rusiei, 59 ani (n. 1914)\n 20 iunie: Prințesa Maria di Grazia a celor Două Sicilii (n. Maria da Graça Pia Clara Ana Teresa Isabela Adelaide Apolônia Ágata Cecília Filomena Antônia Lúcia Cristina Catarina), 94 ani (n. 1878)\n 20 iunie: Márton Keleti, 68 ani, regizor maghiar de film (n. 1905)\n 3 iulie: Mihail Corbuleanu, 79 ani, ofițer român (n. 1894)\n 7 iulie: Veronica Lake, 50 ani, actriță americană de film (n. 1922)\n 11 iulie: Robert Ryan, 63 ani, actor american (n. 1909)\n 13 iulie: Marțian Negrea, 80 ani, compozitor român (n. 1893)\n 18 iulie: Masao Mishima (n. Masao Nagaoka), 67 ani, actor japonez (n. 1906)\n20 iulie: Mihail Isakovski, 73 ani, poet rus (n. 1900)\n 20 iulie: Bruce Lee (n. Lee Jun-fan), 32 ani, actor chinezo-american, instructor de arte marțiale (n. 1940)\n 25 iulie: Dezső Pattantyús-Ábrahám, 98 ani, politician maghiar (n. 1875)\n 28 iulie: Mihail Roșianu, 72 ani, comunist român (n. 1900)\n 1 august: Walter Ulbricht, 80 ani, comunist german, președinte al Republicii Democate Germane (1950-1971), (n. 1893)\n 2 august: Jean-Pierre Melville (n. Jean-Pierre Grumbach), 55 ani, regizor de film, francez (n. 1917)\n 6 august: Sică Alexandrescu, 76 ani, regizor român (n. 1896)\n 6 august: Fulgencio Batista, 72 ani, ofițer, politician și dictator cubanez, al 19-lea președinte al Cubei (1940-1944 și 1952-1959), (n. 1901)\n 11 august: Karl Ziegler, 74 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1963), (n. 1898)\n 12 august: Walter Rudolf Hess, 92 ani, fiziolog elvețian, laureat al Premiului Nobel (1949), (n. 1881)\n 17 august: Conrad Aiken, 84 ani, scriitor american (n. 1889)\n 31 august: John Ford, 79 ani, regizor american (n. 1895)\n 2 septembrie: Voinea Marinescu (n. Voinea Marinoff), 58 ani, medic chirurg român (n. 1915)\n2 septembrie: John Ronald Reuel Tolkien, 81 ani, scriitor englez, (n. 1892)\n 7 septembrie: Nicolae Argintescu-Amza, 68 ani, traducător român (n. 1904)\n 11 septembrie: Salvador Allende, 65 ani, medic și politician chilian, al 29-lea președinte al Republicii Chile (1970-1973), (n. 1908)\n 15 septembrie: Gustaf al VI-lea Adolf, 90 ani, rege al Suediei (n. 1882)\n 17 septembrie: Contesa Ina Marie von Bassewitz, 85 ani, soția prințului Oskar al Prusiei (n. 1888)\n 23 septembrie: Pablo Neruda (n. Ricardo Eliezer Neftalí Reyes y Basoalto), 69 ani, poet chilian, laureat al Premiului Nobel (1971), (n. 1904)\n 26 septembrie: Anna Magnani, 65 ani, actriță italiană de film, laureată al Premiului Oscar (1956), (n. 1908)\n 29 septembrie: Wystan Hugh Auden, 66 ani, scriitor englez (n. 1907)\n 2 octombrie: Paavo Nurmi, 76 ani, atlet finlandez (n. 1897)\n 5 octombrie: Milunka Savić-Gligorević, 83 ani, femeie-soldat sârbă (n. 1890)\n 7 octombrie: Alexandru Froda, 79 ani, matematician român (n. 1894)\n 8 octombrie: Gabriel Marcel, 83 ani, filosof, dramaturg, critic literar și teatral, muzician și teatrolog francez (n. 1889)\n 17 octombrie: Ingeborg Bachmann, 47 ani, poetă austriacă (n. 1926)\n 22 octombrie: Pablo Casals, 96 ani, violoncelist și dirijor spaniol (n. 1876)\n 25 octombrie: Abebe Bikila, 41 ani, atlet etiopian, campion olimpic la maraton (n. 1932)\n 26 octombrie: Semion Budionnîi, 90 ani, ofițer sovietic (n. 1883)\n 10 noiembrie: Zeke Zettner (n. Thomas Zettner), 25 ani, muzician american (The Stooges), (n. 1948)\n 11 noiembrie: Artturi Ilmari Virtanen, 78 ani, chimist finlandez, laureat al Premiului Nobel (1945), (n. 1895)\n 25 noiembrie: Elisa Leonida Zamfirescu, 86 ani, ingineră română (n. 1887)\n 27 noiembrie: Constantin T. Nicolau, 76 ani, medic român (n. 1897)\n 28 noiembrie: Martha Bibescu, 84 ani, poetă, om politic, memorialistă de etnie română (n. 1889)\n 1 decembrie: David Ben Gurion, 87 ani, politician israelian, prim-ministru al Israelului (n. 1886)\n 3 decembrie: József Darvas, 61 ani, scriitor și om politic maghiar (n. 1912)\n 6 decembrie: Arhiducesa Isabella de Austria, 86 ani (n. 1887)\n 8 decembrie: Griffith Conrad Evans, 86 ani, matematician american (n. 1887)\n 17 decembrie: Charles Greeley Abbot, 101 ani, astrofizician american (n. 1872)\n 20 decembrie: Bobby Darin (n. Walden Robert Cassotto), 37 ani, cântăreț, compozitor și actor de film american (n. 1936)\n 25 decembrie: Ismet Inönü, 89 ani, politician turc, al 2-lea președinte al Turciei (1938-1950), (n. 1887)\n 30 decembrie: Alexandru Bogza, 78 ani, muzician și filosof român (n. 1895)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Leo Esaki (Japonia), Ivar Giaever (Norvegia), Brian David Josephson (Regatul Unit)\n Chimie: Ernst Otto Fischer (RFG), Geoffrey Wilkinson (Regatul Unit)\n Medicină: Karl von Frisch, Konrad Lorenz (Austria), Nikolaas Tinbergen (Țările de Jos)\n Literatură: Patrick White (Australia)\n Pace: Henry A. Kissinger (RFG), Lê Ðức Thọ (Vietnam)\n\n1973" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi informații despre 1000." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1000 (M) a fost un an bisect al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n 9 septembrie: Bătălia de la Svolder, luptă navală notabilă în timpul Erei vikingilor.\n 25 septembrie: Ștefan cel Sfânt întemeiază în Câmpia Panonică Regatul Ungariei.\n\nNedatate \n\n Împăratul german Otto al III-lea face un pelerinaj de la Roma la Aachen și Gniezno (Gnesen), oprindu-se la Regensburg, Meissen, Magdeburg și Gniezno. Congresul de la Gniezno (la care a participat regele Boleslau I al Poloniei) este o parte a pelerinajului său. În Roma, își construiește bazilica din San Bartolomeo all'Isola, pentru a găzdui relicvele Sfântului Bartolomeu.\nOrașul Oslo din Norvegia este fondat (anul exact este discutabil, dar aniversarea a 1.000 de ani a avut loc în anul 2000).\n Regatul Unit al Angliei anexează Regatul de Cornwall.\nSancho al III-lea de Navara devine rege al Aragonului și al Navarei.\n Sweyn I stabilește controlul danez asupra unei părți a Norvegiei.\n\nArte, științe, literatură și filozofie\n\nNașteri \n Adalbert, Duce de Lorraine (d. 1048)\n\nDecese \n\n Abu-Mahmud Khojandi, 60 ani, matematician persan din Hadjand (azi, Leninabad, Tadjikistan), (n. ?)\nGarcia Sanchez al II-lea de Pamplona (Navarra), 36 ani, regele Pamplonei și Conte de Aragon (n. 964)\nManfred I de Torino, cel de al doilea marchiz de Torino (977-1000), (n. ?)\n Olaf I al Norvegiei, 37 ani, rege al Norvegiei (995-1000), (n. ?)\nRogneda de Polotsk, Marea Prințesă de Kiev (n. 962)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1000\n\nLegături externe \n Anul 1000: în așteptarea Apocalipsei, 21 ianuarie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă\n\n1000" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu 1001." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1001 (MI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian. A fost primul an al secolului XI și al mileniului II. Cel mai mare imperiu din lume era Califatul Fatimid (care controla nordul Africii și Orientul Apropiat), urmat de Imperiul Chinez Song (care controla teritoriul Chinei de azi), Imperiul Ghaznavid (Iranul de azi), Imperiul Bizantin (Turcia, Armenia, Grecia și sudul Italiei) și Sfântul Imperiu Roman (Germania și nordul Italiei de azi). \n\n1001 este anul în care primul european pune piciorul pe continentul american, Leif Erikson, în cadrul expediției vikinge spre America de Nord.\n\nEvenimente\n\nAfrica\n Khazrun ben Falful, din familia Maghrawa Banu Khazrun, începe să conducă Tripoli.\n\nAsia\n\n \n 17 martie: Conducătorul budist din Butuan, Filipine, Sari Bata Shaja, face prima misiune tributară în China.\n Fostul împărat Đinh Phế Đế moare, în timp ce suprimă rebeliunea Cửu din provincia Thanh Hoa.\nÎncepe construcția pagodei Liaodi, cea mai înaltă pagodă din istoria Chinei (finalizată în 1055).\n Mahmud din Ghazni, liderul musulman al Ghazni, începe o serie de incursiuni în nordul Indiei, extizand Imperiul Ghaznavid în cea mai mare parte a Afganistanului, Iranului de est și Pakistanului.\nOqropiri (Ioane I), Svimeon III și Melkisedek I sunt Catholici in Iberia în decurs de un an.\n Regele Khmer Jayavarman V este urmat de Udayadityavarman I / Suryavarman I.\nRegiunea Tao / Tayk din Armenia este anexată de bizantini.\nVulcanul Munților Changbai, situat la actuala frontieră chino-coreeană, erupe cu o forță de 6,5 a patra cea mai mare explozie holocenică (dată aproximativă).\n\nEuropa \n\n 1 ianuarie: Ștefan, marele prinț al ungurilor, este încoronat drept rege al Ungariei, ca Ștefan I.\n 6 februarie: După ce a condus revolta împotriva împăratului Otto III și i-a expulzat pe Crescentii, Grigorie I, contele de Tusculum este numit „Șeful Republicii”.\n 31 iulie: Împăratul Otto III confirmă posesiunile lui Ulric Manfred al II-lea din Torino și îi acordă privilegii.\n\nNedatate \n iulie: Sergiu al II-lea devine patriarh al Constantinopolului.\nBătălia de la Pinhoe. Vikingii îi înving pe anglo-saxoni în Devon.\n Boleslaw I al Poloniei începe să conducă părți din Slovacia.\nBrian Boru atacă Ui Neill.\n Bryachislav din Polotsk începe să conducă Polotsk.\nÆlfgar, episcop de Elmham, este canonizat.\nErmengol I din Urgell face a doua călătorie la Roma.\n Æthelred devine episcop al Cornwallului, dar moare la scurt timp după aceea.\nÞorgeirr Ljósvetningagoði încetează să fie un reprezentant al legii în Althing din Islanda.\n Împăratul bizantin Vasile al II-lea încearcă să recucerească Bulgaria.\nOrașul Lloret de Mar este fondat în Catalonia.\nOtto al III-lea, împăratul Sfântului Roman a deschis bolta lui Carol cel Mare la Catedrala din Aachen.\nPrima bătălie de la Alton: invadatorii danezi îi înving pe englezi.\nPrima referire făcută lui Khotyn, oraș ucrainean, și Nyalka, sat maghiar, ca Chimudi.\nRobert al II-lea, regele Franței, se căsătorește pentru a treia oară, cu Constance Taillefer d'Arles.\nWerner I, episcop de Strasbourg începe să conducă arhiepiscopia de Strasbourg.\n\nAmerica de Nord\n Vikingii, conduși de Leif Eriksson, înființează mici așezări în jurul Vinlandului din America de Nord (dată aproximativă).\n\nDupă subiect\n\nReligie\n Regele Edward, martirul Angliei este canonizat.\n S-a înființat Arhiepiscopia Romano-Catolică din Esztergom.\n Un mormânt al Sfântului Ivo (posibil) este descoperit în Huntingdonshire.\n\nNașteri \n\n 29 martie: Sokkate, rege de Burma (d. 1044) \n Al-Qa'im, calif abbasid (d. 1075) \n Duncan I, rege al Scoției (d. 1040) \n Godwin, nobil englez (d. 1053) \n Herluin de Conteville, nobil normand (d. 1066) \n Ingegerd Olofsdotter, marea prințesă a Kievului (d. 1050) \nNicefor III Botaneiates, împărat bizantin (d. 1081)\n\nDecese \n 13 ianuarie: Fujiwara no Teishi, împărăteasă a Japoniei (n. 977)\n 7 octombrie: Æthelstan, episcop de Elmham (n. ?)\n 21 decembrie: Hugh, margraf al Toscanei (n. ?)\n Conrad, margraf al lui Ivrea (n. ?)\n David al III-lea din Tao (cel Mare), prinț georgian (n. ?)\n Đinh Phế Đế, primul împărat vietnamez (n. 974)\n Ermengarda de Vallespir, contesă spaniolă (n. ?)\n Izyaslav, prinț al Kievului din Polotsk (n. ?)\n Ja'far ibn al-Furat, Ikhshidid și vizir fatimid (n. 921)\n Jayapala, conducătorul indian al hindusului Shahi (n. ?)\n Jayavarman V, împăratul Imperiului Khmer (n. ?)\n Wang Yucheng, oficial și poet chinez (n. 954)\n Ziri ibn Atiyya, emir al Marocului (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1001\n\n1001" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi tot ce știi despre 1002." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1002 (MII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente\n\nEuropa\n\n 24 ianuarie: Împăratul Otto III moare, la vârsta de 22 de ani, de variolă la Castelul Paterno (lângă Roma) după o domnie de 19 ani. Nu lasă niciun fiu și nici un frate supraviețuitor care să aiba acces, prin drept ereditar, la tron. Otto este înmormântat în Catedrala din Aachen alături de trupul lui Carol cel Mare.\n 15 februarie: La o adunare la Pavia a nobililor lombarzi și a militilor secondi (nobilii minori), Arduin din Ivrea (nepotul fostului rege Berengar II) este readus în domeniile sale și încoronat ca rege al Italiei în Bazilica San Michele Maggiore. Arduin este susținut de Arnulf al II-lea, arhiepiscop de Milano.\n 7 iunie: Henric al II-lea, un văr al lui Otto al III-lea, este ales și încoronat drept rege al Germaniei de arhiepiscopul Willigis la Mainz. Henry nu recunoaște încoronarea lui Arduin. Otto din Worms își retrage nominalizarea la titlul de împărat al Sfântului Roman și primește Ducatul Carintiei (Austria modernă).\n8 august: Al-Mansur moare după o domnie de 24 de ani și este succedat de fiul său Abd al-Malik al-Muzaffar în calitate de conducător (hajib) al califatului omeilor din Córdoba (Spania modernă).\n 15 octombrie: Henric I, duce de Burgundia, moare și este urmat de fiul său vitreg, Otto-William. El moștenește ducatul, acest lucru este contestat de regele Robert al II-lea (Cuviosul) al Franței.\n13 noiembrie: Masacrul de Ziua Sf. Brice. Regele Æthelred al II-lea ordonă uciderea tuturor danezilor din Anglia. Æthelred se căsătorește cu Emma (a doua soție), ​​fiica ducelui Richard I de Normandia.\n\nNedatate \n iunie: Frederick, arhiepiscop de Ravenna, este trimis ca legat imperial la Sinodul din Pöhlde, pentru a media între revendicările episcopului Bernward de Hildesheim și Willigis, privind controlul asupra abatului Gandersheim.\niulie: Bătălia de la Calatañazor: armatele creștine conduse de Alfonso al V-lea din León, Sancho al III-lea din Pamplona și Sancho García al Castiliei, înfrâng saracenii invadatori sub comanda lui Al-Mansur, conducătorul de facto al Al-Andalusului.\n Brian Boru, regele Leinsterului și al Munsterului, devine Înaltul Rege al Irlandei. După depunerea lui Máel Sechnaill mac Domnaill de la tron, Brian Boru face o expediție în nord.\nÆthelred II aduce un omagiu lui Sweyn Forkbeard. El face o plată masivă de 24.000 de kilograme argint drept tribut pentru a opri raidurile vikingilor împotriva Angliei.\n O revoltă organizată de nobilii boemi ai clanului rival Vršovci, îl obligă pe ducele Boleslaus al III-lea (Roșul) să fugă în Germania. El este succedat de Vladivoj (până în 1003).\n\nAsia\n Khalaf ibn Ahmad, emirul safarid al Sistanului (Iranul modern), este depus de la tron după o domnie de 39 de ani (dată aproximativă).\n\nNașteri \n\n 10 mai: Al-Khatib al-Baghdadi, savant musulman (d. 1071)\n 21 iunie: Leon IX (n. Bruno d'Egisheim-Dadsburg), papă al Bisericii Catolice (d. 1054)\n Adolf al II-lea al Lotharingiei, nobil german (d. 1041)\n Alice din Normandia, contesă de Burgundia (d. 1038)\n Aristakes Lastivertsi, istoric armean (d. 1080)\n Mei Yaochen, poet al dinastiei Song (d. 1060)\n\nDecese \n 8 ianuarie: Wulfsige III, episcop de Sherborne (n. ?)\n 23 ianuarie: Otto III, împărat al Sfântului Imperiu Roman (n. 980)\n 23 aprilie: Æscwig, episcop de Dorchester (n. ?)\n 30 aprilie: Eckard I, margraf din Meissen (n. ?)\n 6 mai: Ealdwulf, arhiepiscop de York (n. ?)\n 8 august: Al-Mansur, vizir omayyad și conducător de facto (n. ?)\n 15 octombrie: Henric I, duce de Burgundia (n. 946)\nAtanasie al IV-lea, patriarhul sirian al Antiohiei (n. ?)\n Domonkos I, arhiepiscop de Esztergom (n. ?)\n Gisela, prințesă franceză (n. 989/990)\n Godfrey I (Prizonierul), nobil franc (n. ?)\nIoan călugărul iberic, georgian (n. ?)\n Kisai Marvazi, autor și poet persan (n. 953)\n Pallig, căpitan danez din Devonshire (n. ?)\n Sa'id al-Dawla, emir Hamdanid din Alep (Siria), (n. ?)\n Sancho Ramírez, regele Viguera (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1002\n\n1002" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata pe scurt despre 1003?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1003 (MIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente\n\nEuropa\n 9 februarie: Boleslau al III-lea este readus la autoritate cu sprijinul armat al ducelui Boleslau I cel Viteaz din Polonia. În lunile următoare, frații lui Boleslaus, Jaromír și Oldřich, fug în Germania și se plasează sub protecția regelui Henric al II-lea, în timp ce Boleslaus ordonează masacrul boierilor săi nobili de la Vyšehrad.\n12 mai: Papa Silvestru al II-lea moare după un pontificat de 4 ani. El este succedat de Ioan al XVII-lea ca al 140-lea papă al Bisericii Catolice.\n 6 noiembrie: Ioan al XVII-lea moare după un pontificat de aproximativ 7 luni și este îngropat în Bazilica Lateranului de la Roma.\n\nNedatate \nBătălia de la Albesa. Forțele musulmane ale califatului de Cordoba înving armatele creștine nordice din León, Pamplona și Castilia.\nContele Oliba (Taillefer) Ripoll preia obiceiul benedictin la Mănăstirea Santa Maria de Ripoll.\nHeribert, arhiepiscop de Köln, întemeiază mănăstirea Deutz (Germania).\n Războiul germano-polonez: Bolesław I anexează Boemia și părți ale Moraviei (Slovacia modernă). Nobilii germani sub Henric de Schweinfurt se revoltă împotriva lui Henric al II-lea (căruia i s-a promis ducatul Bavariei).\n Regele Robert al II-lea (cel Cuvios) invadează Burgundia, dar nu reușește. După acest eșec, Robert divorțează de a doua soție, Bertha de Burgundia, și se căsătorește cu Constance de Arles, care devine regină consortă a Franței.\n Regele Rudolf al III-lea al Burgundiei îl învestește pe Humbert I (Mâna Albă) cu domeniile Ducatului de Aosta. El devine primul conte al Casei de Savoia.\nRegele Sweyn I (Forkbeard) debarcă cu o flotă vikingă daneză în Anglia de Est, devastând peisajul rural. Northumbria i se predă.\n Regele Ștefan I al Ungariei invadează Transilvania și înființează Eparhia Transilvaniei (dată aproximativă).\n\nAsia\n\n Construirea Templului Brihadisvara din Tamil Nadu (India modernă), în timpul dinastiei Chola.\nÎmpăratul Sheng Zong al Kithanului (dinastia Liao) conduce o expediție în Mongolia și supune tribul Zubu, care este obligat să plătească un tribut anual.\n\nNașteri \n\n Amatus, episcop de Nusco (d. ?)\n Conrad al II-lea (cel Tânăr), duce de Carintia (d. 1039)\n Eduard (Eadweard Confesorul), rege al Angliei (d. 1066)\n Frederick, duce de Lorena de Jos (d. ?)\n Hedwig (sau Advisa), prințesă franceză (d. ?)\n Herleva, nobilă normandă (d. ?)\n Ibn Hayyus, poet și panegir sirian (d. 1081)\n Ibn Zaydún, poet și scriitor andaluz (d. 1071)\n Jing Zong, împăratul chinez al Xia de Vest (d. 1048)\n Liudolf de Brunswick, margraf din Frisia (d. 1038)\n Musharrif al-Dawla, emirul Buyid al Irakului (d. 1025)\n\nDecese \n 19 ianuarie: Kilian de Köln, stareț irlandez (n. ?)\n 25 ianuarie: Lothair I, margraf al Nordmarkului (n. ?)\n 4 mai: Herman II, duce de Suabia (Germania), (n. ?)\n 12 mai: Silvestru II, papă al Bisericii Catolice (n. ?)\n 11 iulie: Al-Mansur al-Qasim al-Iyyani, Zaidi imam (n. ?)\n 3 august: At-Ta'i, calif abbasid din Bagdad (n. 932)\n 6 noiembrie: Ioan XVII, papă al Bisericii Catolice (n. ?)\n 24 decembrie: William al II-lea, nobil german (n. ?)\n 27 decembrie: Emma de Blois, ducesă de Aquitaine (n. ?)\n Atanasie Athonitul, călugăr bizantin (n. 920)\n Brian McMaelruanaidh, rege al Maigh Seóla (Irlanda), (n. ?)\n Didda, regină consortă și regentă din Kashmir (India), (n. ?)\n Erik cel Roșu, explorator viking norvegian (n.c. 950) \n Flannchad ua Ruaidíne, starețul Clonmacnoise (n. ?)\n Grigorie de Narek, teolog armean (n. 951)\n Gurgen IV, rege al Vaspurakanului (Armenia), (n. ?)\n Ibrahim ibn Baks, savant Buyid și medic (n. ?)\n Philotheos, patriarh al Alexandriei (Egipt), (n. ?)\n Rozala, regină franceză și contesă de Flandra (n. ?)\n Vladivoj, duce de Boemia (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1003\n\n1003" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre 1004?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1004 (MIV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian. Este un an caracterizat prin războaiele dintre bulgari și bizantini, germani și italieni, dintre bizantini/venețieni și sarazini, și incursiuni vikinge prin Anglia.\n\nEvenimente\n\nEuropa\n\n 14 mai: Henric al II-lea este încoronat rege al Italiei de către arhiepiscopul Arnulf al II-lea la Pavia. Urmează o ceartă între trupele germane și cetățenii pavezi. Henry ordonă masacrarea populației ca răspuns, distrugând orașul. \nBătălia de la Skopje: Împăratul Vasile al II-lea învinge forțele bulgare lângă Skopje (Macedonia de Nord modernă). Lăsându-și armata în urmă, Samuel al Bulgariei reușește să scape. Vasile își continuă campania și asediază cetatea Pernik. Până la sfârșitul anului, Vasile a cucerit aproximativ jumătate din Imperiul Bulgar.\nForțele maure sub vizirul Abd al-Malik al-Muzaffar au capturat orașul catalan Manresa (Spania modernă).\nForțele venețian-bizantine înfrâng sarazinii la Bari. Cetatea este pe punctul de a capitula după un asediu de 3 zile. Giovanni, fiul lui Doge Pietro Orseolo II, este căsătorit cu prințesa bizantină Maria Argyra.\nO flotă vikingă daneză sub Sweyn I (Forkbeard) debarcă în Norfolk. Ealdorman Ulfcytel ordonă trupelor sale anglo-saxone să ardă corabiile. Planul eșuează și mica armată a lui Ulfcytel este învinsă de vikingi.\nPapa Ioan al XVIII-lea își începe domnia ca cel de-al 141-lea papa al Bisericii Catolice de la Roma (1004-1009).\nPirații sarazini sub emirul Mugahid au jefuit Pisa, distrugând aproape un sfert din oraș.\nRăzboiul germano-polonez: ducele Bolesław I al Poloniei pierde Boemia. Cu sprijinul german, Jaromír ocupă Praga și se proclamă noul duce. La Merseburg, el promite să dețină Boemia ca vasal al lui Henric al II-lea.\n Regele Henric al II-lea traversează cu o forță expediționară prin Pasul Brenner către Trento. După succesele militare inițiale împotriva lui Arduin din Ivrea, el primește omagiul clerului italian și al familiilor nobile lombarde.\n Sancho al III-lea devine rege al Pamplona, ​​Aragon și Castilla (1004-1035).\n\nAfrica\n Un episod de ciumă și foamete izbucnește în Africa de Nord.\n\nChina\n Împăratul Sheng Zong din Liao lansează o ofensivă majoră împotriva dinastiei Song. El invadează Shanyang și amenință capitala Song din Kaifeng.\n Porțelanul Jingdezhen intră într-o perioadă de producție semnificativă în timpul dinastiei Song.\n\nNașteri \n\n Abdallah ibn Al-Aftas, fondatorul dinastiei Aftasidă (d. 1060)\n Dedi I (sau Dedo), margraf al sașului Ostmark (d. 1075)\n Godgifu, fiica lui Æthelred (cel Nemulțumit), (d. ?)\n Guido de Acqui (sau Wido), episcop italian (d. ?)\n Minamoto no Takakuni, nobil japonez (d. 1077)\n Nasir Khusraw, poet și filosof persan (d. 1088)\n William al VI-lea (cel Gras), nobil francez (d. 1038)\n\nDecese \n 11 iulie: Theobald II, nobil francez (n. ?) \n 4 noiembrie: Otto I, duce de Carintia (n. ?) \n 13 noiembrie: Abbo de Fleury, stareț al Mănăstirii Fleury \n Adelaida din Aquitania, regină consortă a Franței (n. ?)\n Aderald, preot și arhidiacon francez (n. ?)\n Eochaid (sau Flannacáin), cleric și poet irlandez (n. 935) \n Frederick (sau Federico), arhiepiscop de Ravenna (n. ?)\n Gisilher (sau Giselmar), arhiepiscop de Magdeburg (n. ?)\n Khusrau Shah, regele Justanizilor (n. ?)\n Li, împărăteasa consoartă a dinastiei Song (n. 960) \n Li Jiqian, guvernator chinez și lider rebel (n. 963) \n Soběslav (sau Soběbor), nobil boem (n. ?)\n Wulfric Spot, nobil englez (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1004\n\n1004" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi informații despre 1005." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1005 (MV) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente\n\nEuropa\n\n 25 martie: Regele Kenneth III al Scoției este ucis în bătălia de la Monzievaird din Strathearn. El este succedat de vărul său Malcolm al II-lea (Distrugătorul) ca rege al Scoției. \n16 noiembrie: Ælfric de Abingdon, arhiepiscop de Canterbury, lasă corăbiile oamenilor din Wiltshire și Kent în testamentul său. Lăsându-l pe cel mai bun, echipat pentru 60 de bărbați, regelui Æthelred cel Neprest.\n\nNedatate \n Războinicii vikingi danezi sub conducerea lui Sweyn I (Forkbeard) continuă să devasteze orașele (majoritatea slab apărate) din sudul Angliei. O foamete lovește armata lui Sweyn, care trebuie să părăsească țara.\nRegele Brian Boru face o a doua expediție spre nord, pentru a lua ostatici din regatele nordice. În timpul acestei campanii, el vizitează Armagh - făcând o ofrandă de 20 de uncii de aur bisericii și confirmând scaunului apostolic Sf. Patrick, supremația ecleziastică asupra întregii Irlanda. \nRepublica Pisa desfășoară o ofensivă militară împotriva cetăților sarazine din sudul Italiei. Flota pisanilor pradă orașul Reggio Calabria. Pisa devine una dintre cele patru republici maritime comerciale (celelalte trei sunt Genova, Veneția și Amalfi), care luptă reciproc pentru controlul Mării Mediterane.\n\nAsia\n\n 13-18 ianuarie: Tratatul Shanyuan este negociat între Dinastia Liao și Dinastia Song. Guvernul Song este de acord să plătească un tribut anual de 200.000 buloane mătase brută și 100.000 de taeli de argint. Confruntarile de frontieră sunt incheiate. \n Lê Trung Tông îi succede tatălui său Lê Hoàn ca împărat al dinastiei Lê (Vietnamul modern), precedând anarhia și războiul de succesiune de 8 luni cu alți prinți. Lê Long Đĩnh îi succede pe fratele său Lê Trung Tông, ucigându-l după doar 3 zile de domnie.\n\nNașteri \n\n 20 iunie: Al-Zahir li-i'zaz Din Allah, calif fatimid al Egiptului (d. 1036)\n 26 septembrie: Fujiwara no Nagaie, nobil japonez (d. 1064)\n A Nong, șaman și matriarh chinezesc (d. ?)\n Berenguer Ramon I, nobil spaniol, conte de Barcelona (d. 1035)\n Bertha de Blois, ducesă consoarta Bretaniei (d. ?)\n Eilika din Schweinfurt, nobilă germană (d. ?)\n Frederic al II-lea, nobil și domn german (d. 1075)\n Llywelyn Aurdorchog, nobil galez (d. ?)\n Mahmud al-Kashgari, lexicograf turc (d. 1102)\n\nDecese \n 25 martie: Kenneth al III-lea (n. Cináed mac Duib), (șeful), rege al Scoției (n. 967)\n 31 octombrie: Abe no Seimei, astrolog japonez (n. 921)\n 16 noiembrie: Ælfric de Abingdon, arhiepiscop de Canterbury (n. ?)\n 14 decembrie: Adalbero II, episcop de Verdun și Metz (n. ?)\n 27 decembrie: Nilus cel Tânăr, stareț bizantin (n. 910)\n Abu Hilal al-Askari, cărturar musulman și scriitor (n. 920)\n Cynan ap Hywel, prințul lui Gwynedd (n. ?)\n Lê Hoàn, împăratul dinastiei Lê timpurii (n. 941)\n Lê Trung Tông, împăratul dinastiei Lê timpurii (n. 983)\n Isma'il Muntasir (cel Victorios), conducător al Samanidelor (n. ?)\n Mael Ruanaidh Ua Dubhda, regele al Connacht (n. ?)\n Ma Yize, astronom musulman al dinastiei Song (n. ?)\n Sigmundur Brestisson, șef viking al insulelor Feroe (n. 961)\n Yves de Bellême, nobil normand (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1005\n\n1005" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre 1006?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1006 (MVI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n1 mai - Cea mai strălucitoare supernovă înregistrată vreodată, SN 1006, are loc în constelația Lupus. Este observata, consemnată și descrisă în China, Japonia, Irak, Egipt și Europa și America de Nord. Astronomii moderni estimează distanța sa la aproximativ 7.200 de ani lumină. Supernova oferă suficientă lumină pentru a fi vazută într-o noapte cu o lună nouă.\n\nEuropa\nVara - Flota saracenilor apare în fața Pisa, dar pleacă din nou. Pisanii își duc flota la mare pentru a fugi și a învinge flota arabă la bătălia de la Reggio Calabria (sudul Italiei).\nBrian Boru vizitează Ulsterul și rămâne necontestat\nToamnă - războinicii vikingi danezi conduși de Sweyn I (Forkbeard) atacă și distrug trecerea râului la Wallingford. Danezii atacă și ard orașul Reading (situat în Valea Tamisei).\n\nOceania\n\nO erupție majoră a vulcanului Muntelui Merapi acoperă toată Java centrală cu cenușă vulcanică și distruge regatul hindus Mataram de pe insula Java.\n\nNașteri \n\n 23 octombrie - Wen Yanbo, mare cancelar (d. 1097)\n Al-Lakhmi, cărturar și jurist fatimid (d. 1085)\n Constantin X, împărat bizantin (d. 1067)\n Ísleifur Gissurarson, episcop islandez (d. 1080)\n Khwaja Abdullah Ansari, poet sufist persan (d. 1088)\n\nDecese \n\n 13 februarie - Fulcran, episcop de Lodève (Franța)\n 21 iulie - Gisela de Burgundia, ducesă de Bavaria\n 26 decembrie - Gao Qiong, general chinez (n. 935)\n Ælfhelm din York, ealdorman (dux) din Northumbria\n Azon Venerabilul (sau Atso), prelat francez\n Cenwulf, episcop de Winchester \n Fiachra Ua Focarta, starețul Clonfert (Irlanda)\n Giovanni Orseolo, nobil venețian (n. 981)\n Ibn Marzuban, oficial și medic persan\n Maud al Normandiei, nobilă franceză\n Olaf Păunul, negustor islandez\n Sherira Gaon, lider spiritual evreiesc\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1006\n\n1006" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți descrie [Titlu] p1007?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1007 (MVII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n 1 noiembrie: Regele Henric al II-lea al Germaniei întemeiază Arhiepiscopia Bambergului în timpul unui sinod organizat la Frankfurt.\n\nNedatate \nCartea Kells este furată de la Abația din Kells. \nÆlfheah din Canterbury călătorește la Roma pentru a primi paliul său - simbol al statutului său de arhiepiscop - de la Papa Ioan al XVIII-lea. \n Este construit Turnul monumentului Gonbad-e Qabus din Iran.\nKeraiții, un trib turco-mongol, sunt convertiți la nestorianism (o sectă a creștinismului).\nRegele Æthelred al II-lea plătește vikingilor danezi o sumă de 36.000 de lire sterline de argint pentru a opri alte invazii.\n\nNașteri \n\n Emeric, prinț și co-moștenitor maghiar (d. ?)\n Gervais de Château-du-Loir, nobil francez (d. 1067)\n Giselbert, conte de Luxemburg (d. ?)\n Hughues Capet, rege al Franței (d. 1025)\n Ibn Sidah, lingvist și lexicograf andaluz (d. 1066)\n Isaac I Komnenos, împărat bizantin (d. ?)\n Maitripada, filosof budist indian (d. 1085)\n Ouyang Xiu, istoric și poet chinez (d. 1072)\n Peter Damian, cardinal-episcop de Ostia (d. 1073)\n Welf III, duce de Carintia (d. ?)\n\nDecese \n 27 februarie: Ælfwaru, nobilă engleză (n. ?)\n 20 martie: Abu Rakwa, prinț omayyad andaluz (n. ?)\n 21 iulie: Gisela de Burgundia, ducesă de Bavaria (n. ?)\n 31 octombrie: Heriger, stareț de Lobbes (Belgia), (n. ?)\n Attilanus, episcop de Zamora (Spania), (n. 937)\n Badi 'al-Zaman al-Hamadani, poet persan (n. 969)\n Guo, împărăteasa dinastiei Song (n. 975)\n Manjutakin, general și guvernator fatimid (n. ?)\n Maslama al-Majriti, chimist andaluz (n. ?)\n Pelayo Rodríguez, conte (vine) din León (n. ?)\n Sebestyén, arhiepiscop de Esztergom (n. ?)\n Urraca Fernández, regina consort al Navarrei (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1007\n\n1007" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Îmi poți povesti despre [Titlu] 1008?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1008 (MVIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente\n\nEuropa\n\n Bagrat al III-lea adaugă mai multe pământuri tărâmului său și devine primul conducător al Regatului Georgiei (până în 1014). \nBătălia de la Herdaler: Olaf Haraldsson navighează spre coasta de sud a Finlandei pentru a jefui, unde el și oamenii săi sunt ambuscadați și învinși în pădure.\nBruno de Querfurt, un episcop misionar, și 18 însoțitori își propun misiunea de a răspândi creștinismul printre prusieni.\nCea mai veche mențiune cunoscută făcută orașului Gundelfingen (sudul Germaniei).\nOlaf Haraldsson, viitor rege al Norvegiei, face incursiuni în Marea Baltică. El debarcă pe insula Saaremaa din Estonia, câștigă o bătălie acolo și îi obligă pe locuitori să plătească tribut.\n Olof Skötkonung, rege al Suediei, este botezat în Husaby (Västergötland) de misionarul Sigfrid și face donații generoase pe loc. \n Regele Æthelred al II-lea (cel Nepregătit) comandă construirea unei noi flote de nave de război, organizate la scară națională. Este o întreprindere uriașă, dar este finalizată în anul următor.\n\nAsia\n Califul Al-Hakim bi-Amr Allah trimite o misiune tributară către împăratul Zhen Zong din dinastia Song, pentru a restabili relațiile comerciale dintre califatul fatimid și China.\n\nNașteri \n\n 4 mai: Henric I, viitor rege al Franței (d. 1060)\n 12 octombrie: Go-Ichijō, împărat al Japoniei (d. 1036)\n Al-Mu'izz ibn Badis, conducător zirid al Ifriqiya (d. 1062)\n Anselm din Liège, cronicar și istoric francez (d. ?)\n Di Qing, general al dinastiei Song (d. 1057)\n Gothelo II (Gozelo), duce al Lorenei de Jos (d. 1046)\n Sugawara no Takasue, scriitor japonez (d. ?)\n Wulfstan, episcop de Worcester (d. ?)\n\nDecese \n 17 martie: Kazan, împăratul Japoniei (n. 968)\n 7 aprilie: Ludolf (Liudolf), arhiepiscop de Trier (n. ?)\n 10 aprilie: Notker din Liège, episcop francez (n. 940)\n 25 mai: Matilda de Saxonia, contesă de Flandra (n. ?)\n 6 octombrie: Menendo González, nobil galician (n. ?)\n 20 noiembrie: Geoffrey I, duce de Bretania (n. 980)\n Abd al-Malik al-Muzaffar, oficial al instanței andaluze (n. ?)\n Clothna mac Aenghusa, poet irlandez (n. ?)\n Gunnlaugr Ormstunga, poet islandez (n. ?)\n George II (Magistros), rege al Iberiei-Kartli (Georgia), (n. ?)\n Ibn Zur'a, medic și filosof abbasid (n. 943)\n Madudan mac Gadhra Mór, regele al Síol Anmchadha (n. ?)\n Poppo, episcop misionar polonez (n. ?)\n Raymond III, nobil francez (n. ?)\n Rotbold I (Rotbaud), nobil francez (n. ?)\n Sarolt, Marea Prințesă a Ungariei (n. 950)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1008\n\n1008" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi câteva informații de bază despre 1009." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1009 (MIX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente\n\nEuropa\n 14 februarie (sau 9 martie): Se face prima mențiune cunoscută a numelui Lituaniei, în legătură cu asasinarea lui Bruno de Querfurt. El este decapitat și cei 18 însoțitori ai săi sunt spânzurați în aceeași zi în timpul unei misiuni de predicare printre prusieni din regiunea baltică. \n 9 mai: Revolta lombardă: forțele lombarde conduse de Melus, un nobil italian, se revoltă la Bari împotriva Catepanatului Italiei (o provincie a Imperiului Bizantin). El și cumnatul său Dattus (sau Datto) mobilizează o armată mare și invadează sudul Italiei. \n29 august: Catedrala din Mainz suferă daune considerabile din cauza unui incendiu, care distruge clădirea în ziua inaugurării sale.\n 1 noiembrie: Forțele berbere conduse de Sulayman ibn al-Hakam înving califul omayyad Muhammad II în bătălia de la Alcolea. Intră în orașul Córdoba, care este demis de berberi și castilieni. Sulayman este ales calif al califatului din Córdoba.\n\nNedatate \naugust: O mare armată vikingă condusă de Thorkell the Tall debarcă pe Kent și începe să terorizeze majoritatea sudului Angliei. \n Doge Pietro II Orseolo moare după o domnie de 18 ani în care a început expansiunea Venetiei prin cucerirea insulelor Lastovo și Korčula de-a lungul coastei dalmate. Pietro este urmat de fiul său de 16 ani, Otto Orseolo, ca unic conducător al Veneției.\n Legea privind planificarea și construirea a fost adoptată în Serbia în timpul domniei prințului Jovan Vladimir.\nPapa Ioan al XVIII-lea moare după un pontificat de 5 ani. El este succedat de Sergiu al IV-lea ca al 142-lea papa al Bisericii Catolice. \n Raiderii vikingi danezi conduși de Svend I (Forkbeard) atacă în mod repetat sudul Angliei, distrugând pământul pentru a răzbuna masacrul de Sf. Brice (vezi 1002).\n\nAsia\n 18 octombrie: Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este distrusă de califul fatimid Al-Hakim bi-Amr Allah.\n\nNedatate \n Dinastia Lý din Vietnam este proclamată de împăratul Lý Thái Tổ (fost comandant al gărzii palatului) după moartea lui Lê Long Đĩnh, ultimul monarh al dinastiei Lê.\n Generalul Gang Jo conduce o lovitură de stat împotriva regelui Mokjong. El este destituit și trimis în exil în Chungju. După uciderea lui Mokjong, Gang Jo îl plasează pe Hyeonjong pe tron ​​ca conducător al lui Goryeo.\n\nNașteri\n 22 mai: Su Xun, scriitor chinez (d. 1066)\n 14 decembrie: Go-Suzaku, împăratul Japoniei (d. 1045)\n Adèle a Franței, contesă de Flandra (d. 1079)\n Ali Hariri, poet și filosof marwanid (d. 1079)\n George Hagioritul, caligraf georgian (d. 1065)\n Qatran Tabrizi, poet și scriitor persan (d. 1072)\n Toirdelbach Ua Briain, regele Munsterului (d. 1086)\n Yusuf ibn Tashfin, sultan al Marocului (d. 1106)\n\nDecese\n 14 februarie: Bruno de Querfurt, episcop misionar german (n. ?)\n 2 martie: Mokjong, rege al Goryeo (Coreea), (n. 980)\n 3 martie: Abd al-Rahman Sanchuelo, ministru-șef al Umayyad (n. 983)\n18 iulie: Ioan al XVIII-lea, papă al Bisericii Catolice (n. ?)\n 13 noiembrie: Dedo I, nobil german (n. 950)\n 25 decembrie: Bernard William, nobil francez (n. ?)\n Abu al-Hasan Ali, conducătorul Ma'munid din Khwarezm (Iran), (n. ?)\n Abu Muhammad Lu'lu 'al-Kabir, emir din Alep (Siria), (n. ?)\n Fujiwara no Nagatō, birocrat și poet japonez (n. 949)\n Ibn Yunus, astronom și matematician fatimid (n. ?)\n Khalaf ibn Ahmad, emir al dinastiei saffaride (n. 937)\n Lê Long Đĩnh, împăratul dinastiei Lê (n. 986)\n Pietro II Orseolo, doge al Veneției (n. 961)\n Xiao Yanyan, împărăteasă Khitan chineză (n. 953)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1009\n\n1009" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Împărtășește-mi câteva lucruri despre 1010." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nAnul 1010 (MX) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente\n\nAfrica\n Fluviul Nil din Egipt îngheață.\n\nAsia\n\n 8 martie: Poetul persan Firdousi termină de scris Shahnameh (Cartea Regilor), care va fi considerat epopeea națională a culturii iraniene.\n\nNedatate \nAl doilea conflict în războiul Goryeo-Khitan: regele Goryeo este destituit într-o revoltă, rezultând o invazie a dinastiei Liao și arderea capitalei coreene Gaegyeong.\nConstrucția Templului Brihadisvara la Tamil Nadu (India modernă) este finalizată în timpul dinastiei Chola.\n Dinastia Lý este înființată în Vietnam (sau 1009) și mută capitala în Thăng Long (Hanoi modern).\n În dinastia Chola, primele voturi sunt sărbătorite prin adăugarea unui buletin de vot într-o urnă.\nMurasaki scrie Povestea lui Genji.\nRajaraja I și Învățătorul Său, detaliul unei picturi de perete din Templul Brihadisvara este realizat în timpul dinastiei Chola, perioada medievală timpurie.\n Song Zhun din China dinastiei Song completează opera geografului anterior Lu Duosun, un atlas enorm al Chinei, care este scris și ilustrat în 1.556 de capitole, care arată hărțile fiecărei regiuni, oraș, oraș și sat (atlasul a durat 39 de ani pentru a fi finalizat ).\n\nAmerica\n\n Exploratorul viking Thorfinn Karlsefni încearcă să întemeieze o așezare în America de Nord .\n\nEuropa\n\n 2 iunie: Bătălia de la Aqbat al-Bakr. Are loc în contextul Fitna din al-Andalus, rezultând o înfrângere pentru califatul din Córdoba.\n\nNedatate \nAliatul rebelilor musulmani, Ramon Borrell, contele de Barcelona, ​​a prădat Córdoba.\nEilmer din Malmesbury încearcă să zboare într-un planor.\ndin Córdoba, succedând lui Muhammad II al-Mahdi.\nHisham al II-lea Nephastul este restaurat ca calif omeyy al califatului \nOrașul rus Yaroslavl este fondat ca un avanpost al principatului Rostov Veliky.\n Poemul anonim Beowulf este scris.\n\nNașteri\n 30 mai: Zhao Zhen, împăratul Renzong al dinastiei Song (d. 1063)\n Adalbero, episcop de Würzburg (d. ?)\n Adalbero III al Luxemburgului, nobil german (d. 1072)\n Akkadevi, prințesa dinastiei Chalukya (d. 1064)\n Anno II, arhiepiscop de Köln (d. ?)\n Arialdo, nobil și diacon italian (d. ?)\n Benno, episcop de Meissen (d. ?)\n Eberhard, arhiepiscop de Trier (d. ?)\n Eleonora Normandiei, contesa Flandrei (d. 1077)\n Gebhard, arhiepiscop de Salzburg (d. ?)\n Gomes Echigues, cavaler și guvernator portughez (d. 1065)\n Honorius II, antipapa Bisericii Catolice (d. ?)\n Ioan al V-lea de Gaeta, nobil italian (d. ?)\n Mihail al IV-lea (Paflagonianul), împărat bizantin (d. 1041)\n Odo (Eudes), nobil francez (d. ?)\n Otloh din Sankt Emmeram, călugăr german (d. ?)\n Siegfried I, nobil german (d. ?)\n Tunka Manin, conducător al Imperiului Ghana (d. 1078)\n\nDecese\n 14 februarie: Fujiwara no Korechika, nobil japonez (n. 974)\n Abu'l-Nasr Muhammad, conducător farighunid (n. ?)\n Aimoin, călugăr francez și cronicar (n. ?)\n Aisha, poet și scriitor andaluz (n. ?)\n Cathal McConchobar McTaidg, regele Connachtului (n. ?)\nÆlfric al lui Eynsham, stareț și scriitor englez (n. ?)\n Ermengol I (Armengol), conte de Urgell (n. 974)\n John Kourkouas, catepan bizantin (n. ?)\n Maelsuthan Ua Cerbhail, consilier și cronicar irlandez (n. ?)\n Vijayanandi, matematician indian (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1010\n\n1010" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii îmi poți spune despre 1011?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Regele Henric I al Franței (Henri I), (d. 1060)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1011\n\n1011" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Povestește-mi pe scurt despre 1012." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n19 August- Balduin al V-lea, conte de Flandra(decedat la 1 Septembrie 1067)\n\nMaria Dobroniega de Kiev, ducesă a Poloniei\n\nDecese \n\n Ælfheah de Canterbury, arhiepiscop de Canterbury (n. 954)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1012\n\n1012" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt lucrurile esențiale despre 1013?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Guaimar al IV-lea de Salerno, principe de Salerno (1027-1052), principe de Capua (1038-1047), duce de Amalfi (1039-1052), duce de Gaeta (1040-1041), (d. 1052)\n\nDecese \n\n Al-Zahrawi, medic, chirurg, chimist, cosmetician arab (n. 936)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1013\n\n1013" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi tot ce știi despre 1014." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente \n\n23 aprilie: Bătălia de la Clontarf (Irlanda). Confruntare între forțele conduse de regele irlandez Brian Boru și cele ale regelui de Leinster, Máel Mórda mac Murchada, încheiată cu moartea lui Brian Boru.\n29 iulie: Bătălia de la Kleidion. Victorie decisivă a Imperiul Bizantin în Războaiele Bizantino-Bulgare.\n\nNedatate \niulie: Bătălia de la Salonic (Grecia). Guvernatorul bizantin al Salonicului, Teofilact Botaniates obține victoria asupra bulgarilor.\naugust: Bătălia de la Strumica (Macedonia). Armata guvernatorului bizantin de Salonic este înfrântă de bulgarii răsculați, conduși de Gabriel Radomir.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 3 februarie: Svend I, rege al Angliei, Danemarcei și Norvegiei (n.c. 960)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1014\n\n1014" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante ai despre 1015?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n ianuarie: Harold I (Picior-de-Iepure), rege al Angliei (d. 1040)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1015\n\n1015" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți descrie [Titlu] p1016?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 30 noiembrie: Edmund al II-lea (Braț-de-Fier), rege al Angliei (1016), (n. 989)\nEthelred al II-lea (cel Șovăielnic), regele Angliei (978-1013 și 1014-1016), (n. 968)\n Gerberga de Burgundia, fiica regelui Conrad al Burgundiei (n. 965)\n Vasile Mesardonites, catepan de Italia, reprezentant bizantin (1010-1016), (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1016\n\n1016" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata despre 1017?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n 28 octombrie: Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman (d. 1056)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1017\n\n1017" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii ai despre 1018?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente \n\n A doua bătălie de la Cannae (Italia). Bătălie între bizantinii comandați de catepanul Vasile Boioannes și longobarzii de sub Melus din Bari, încheiată cu victoria bizantinilor.\n\nNașteri \n\n 10 aprilie: Nizam al-Mulk, vizir persan (d. 1092)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1018\n\n1018" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile importante despre 1019?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente \n\n Ingigerd Olofsdotter, fiica regelui Suediei Olof Skötkonung, s-a căsătorit cu Iaroslav I cel Înțelept, Mare Cneaz al Novgorodului și Kievului.\nTimișoara (Tibiscum/Tibiskos/Tibiskon/Timbisko) este menționată pentru prima dată în documente scrise ale împăratului bizantin Basil al II-lea (Vasile II)\n\nNașteri\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1019\n\nNote \n\n1019" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre 1020?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Wulfhilda (Ulfhilda) de Norvegia, prințesă a Norvegiei (d. 1071)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1020\n\n1020" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune pe larg despre 1021?" }, { "from": "assistant", "value": "Anul 1021 (MXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n Noiembrie - Împăratul Henric al II-lea desfășoară a patra campanie militară italiană. Trece pasul Brenner cu o armată de 60.000 de oameni și ajunge la Verona, unde primește recruți lombarzi. Henry merge la Mantua și apoi la Ravenna, pentru a petrece Crăciunul acolo.\n Taifa din Valencia, un regat maur din Al-Andalus (Spania modernă), devine independentă de Califatul din Córdoba (dată aproximativă).\n Senekerim-Hovhannes Artsruni, rege al Vaspurakanului (Armenia Mare), își predă regatul Imperiului Bizantin. El primește în schimb Sebasteia și devine guvernator al Capadociei. \n Bătălia de la Shirimni, Imperiul Bizantin sub Vasile al II-lea, învinge Regatul Georgiei sub conducerea lui Giorgi I la Shirimni, la Lacul Palakazio, acum Lacul Çıldır, Turcia.\n Hovhannes-Smbat III, rege al regatului armean Ani a fost atacat de fratele său mai mic Ashot al IV-lea și și-a pierdut o mare parte din puterea sa, devenind rege concurent al teritoriilor periferice.\n Capitala chineză Kaifeng are aproximativ jumătate de milion de locuitori până în acest an; inclusiv toți cei prezenți în cele nouă suburbii desemnate, populația este de peste un milion de oameni.\n Împăratul Rajendra Chola I își extinde influența asupra Imperiului Chola la malurile râului Ganges (nordul Indiei) și invadează Bengalul.\n Sultanul Mahmud din Ghazni îl numește pe Malik Ayaz pe tron, făcând din Lahore (Pakistanul modern) capitala Imperiului Ghaznavid.\n\nNașteri \n 8 decembrie - Wang Anshi, cancelar chinez (d. 1086)\n Eudokia Makrembolitissa, împărăteasă bizantină (d. 1096)\n Fujiwara no Kanshi, consoarta împărătesei japoneze (d. 1102)\n Wugunai, căpetenia chineză a tribului Wanyan (d. 1074)\n\nDecese \n 13 februarie - Al-Hakim bi-Amr Allah, calif fatimid (n. 985)\n 16 martie - Heribert, arhiepiscop de Köln (n. C. 970)\n 7 iulie - Fujiwara no Akimitsu, birocrat japonez (n. 944)\n 17 august - Erkanbald, stareț și arhiepiscop german\n 29 august - Minamoto no Yorimitsu, nobil japonez (n. 948)\n Arnulf, arhiepiscop francez și fiul nelegitim al lui Lothair III\n Fujiwara no Yoshikane, nobil japonez (n. 957)\n Hamid al-Din al-Kirmani, cărturar și filosof fatimid\n Hamza ibn 'Ali ibn-Ahmad, lider fondator al druzilor\n Liu Mei, oficial și general chinez (data aproximativă)\n Mac Cú Ceanain, rege al Uí Díarmata (Irlanda)\n Shams al-Dawla, emir Buyid din Hamadan (Iran)\n Trilochanapala, rege al dinastiei Kabul Shani\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1021\n\n1021" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi un rezumat despre 1022." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Rajaraja Narendra, conducător indian (d. 1061)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1022\n\n1022" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1023?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Lý Thánh Tông, împărat vietnamez (d. 1072)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1023\n\n1023" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii îmi poți spune despre 1024?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente \n\n Biserica Catolică s-a detașat de Biserica Ortodoxă.\n\nNașteri\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1024\n\n1024" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ar trebui să știu despre 1025?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 17 iunie: Boleslau I al Poloniei, primul rege al Poloniei (n. 967)\n Vasile al II-lea al Bizanțului, împărat bizantin din dinastia macedoneană (n. 958)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1025\n\n1025" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii interesante poți oferi despre 1026?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\n Frederic II, 30 ani, duce de Lorena (n.c. 995)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1026\n\n1026" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împăr1027?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Albert al III-lea, conte de Namur (d. ?)\n\nDecese \n\n 3 ianuarie: Fujiwara no Yukinari, caligraf japonez (n. 972)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1027\n\n1027" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii ai despre 1028?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente \n\n Prima mențiune documentară a zonei Aradului.\n\nNașteri \n\n William I (William de Normandia), rege al Angliei (1066-1087), (d. 1087)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1028\n\n1028" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu 1029." }, { "from": "assistant", "value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n 20 ianuarie: Alp Arslan, sultan al Imperiului Selgiuc (d. 1072)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1029\n\n1029" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi tot ce știi despre Limba sardă." }, { "from": "assistant", "value": "Limba sardă (în sardă: limba sarda) este principala limbă vorbită în Sardinia, Italia și este considerată a fi cea mai conservatoare limbă romanică.\n\nDatorită acestei istorii a insulei, care a fost izolată de continent pentru mii de ani, și doar în vremurile recente a fost mai ușor de comunicat cu continentul, a fost posibil să se mențină anumite caracteristici ale limbii latine vulgare arhaice dispărute în alte zone.\n\nUna din caracteristicile acestei limbi este lipsa cuvintelor de origine grecească, care sunt prezente în toate celelalte limbi romanice.\n\nDe asemenea, limba sardă are și multe cuvinte care sunt mai apropiate de cele din limba română decât de latină sau italiană, deși influența acestor două limbi exercitată asupra sarzilor a durat sute de ani.\n\nDe pildă:\n\nIstorie și influențe \n\nSardinia a fost colonizată de sarzi, care au migrat, ca și latinii din regiunea Dunării. A fost cucerită de Romani în 238 î.Hr., dar nu va fi considerată ca o provincie importantă și va fi părăsită, astfel că în secolul V, vandalii se vor așeza în această insulă, fiind apoi urmați de arabi. Aceștia vor avea o influență mică asupra limbii. \n\nInsula va fi apoi sub influența Imperiului Bizantin, Spaniei, limba spaniolă influențând puternic limba, în special în domeniul administrativ.\n\nDin 1861, Sardinia va fi atașată Italiei, dar în 1948 va o obține o oarecare autonomie, rămânând o regiune a Italiei.\n\nRăspândire\nDialectele tradiționale ale limbii sarde se folosesc pe tot teritoriul Sardiniei cu excepția orașelor Algguer unde se vorbește o catalană veche și în San Pietro și San Antioco unde se vorbesc un grai al limbii ligure.\n\nDialecte\nLimba sardă propriu-zisă se împarte în două dialecte:\nsardă logudoreză (sardu logudoresu) care este vorbită în jumătatea nordică a insulei și care cuprinde la rândul său două graiuri printre care și sarda nogureză, graiul cel mai conservator al limbii sarde care se aseamănă cel mai bine cu limba latină dintre toate limbile romanice. \nsardă campidaneză (sardu campidanesu) este dialectul cu cei mai mulți vorbitori și este răspândit în jumătatea sudică a insulei. \n\nDialectele sasarez (sassaresu) și galurez (gadduresu), în mod tradițional sunt considerate dialecte ale limbii sarde dar ca structură gramaticală se aseamănă mai mult cu limba corsicană. Dialectul galurez este vorbit în extremitatea nord-vestică a insulei și este înrudit cu graiurile meridionale ale limbii corsicane. Dialectul sasarez este vorbit în extremul nord-vest al Sardinei și reprezintă o formă de trecere de la dialectul galurez la cel logudorez.\n\nRecunoaștere oficială\nLimba sardă a fost recunoscută prin legea regională Nº 26 din 15 octombrie 1997 ca a doua limbă oficială a Sardinei, după limba italiană. \n\nCodurile ISO 639-3 sunt:\npentru sarda capidaneză \"sro\"\npentru sarda logudoreză \"src\"\npentru dialectul galurez \"sdn\"\npentru dialectul sasarez \"sdc\"\n\nComparații lexicale\nNumerele în dialectele Continuum dialectal sardo-corsican din Sardinia:\n{|class=wikitable style=text-align:center;\n|-\n! rowspan=2|GLOSA\n! colspan=2|Sardă\n! colspan=2|Corsicană\n|-\n! Logudoreză !! Campidaneză\n! Galureză !! Sasareză\n|-\n| '1' || unu / unaunu / una || unu / unaunu / una\n| unu / una unu / una || unu / una unu / una\n|-\n| '2' || duɔs / duasduos / duas || duzu / duasduus / duas\n| duidui || duidui\n|-\n| '3' || tɾɛs tres || tɾɛsitresi\n| tɾetre || tɾetre\n|-\n| '4' || batˑɔɾbat(t)or || kwatˑɾˑu cuat(t)ru\n| katːɾucuattru || kwatːɾuquattru\n|-\n| '5' || kimbɛchimbe || ʧiŋku cincu\n| ʧiŋku cincu || ʦiŋku tzincu\n|-\n| '6' || sɛsses || sɛsises\n| sɛisei || sɛisei\n|-\n| '7' || sɛtˑɛset(t)e || sɛtˑiset(t)i\n| sɛtːisetti || sɛtːisetti\n|-\n| '8' || ɔtˑɔot(t)o || ɔtˑuot(t)u\n| ɔtːuottu || ɔtːuottu\n|-\n| '9' || nɔɛnoe || nɔinoi\n| nɔinoi || nɔβinobi\n|-\n| '10' || dɛɣɛdeghe || dɛʒidexi\n| dɛʧideci || dɛʧideci\n|}\nDialectele logurdanez și campidanez se disting pentru că au forme de masculin și feminin pentru numerele '1' și '2'.\n\nTabel de comparație între limbile romanice: \n{| class=\"wikitable\" style=\"text-align:center;\"\n|----- bgcolor=\"#eeeeee\"\n||Latină|| Franceză || Asturiană || Italiană || Spaniolă || Occitană || Catalană || Aragoneză || Portugheză || Galiciană || Română || Sardă||Retică/Reto-Romană || Corsicană || Siciliană\n|----- \n|CLAVE \n|clef/clé\n|llave\n|chiave \n|llave \n|clau \n|clau\n|clau\n|chave\n|chave \n|cheie \n|crai/jae\n|clav\n|chjave/chjavi\n|chiàvi \n|-----\n||NOCTE(M)\n||nuit\n||nueche \n||notte \n||noche \n||nuèit/nuèch\n||nit\n||nueit\n||noite\n||noite \n||noapte\n||notti\n||notg/not\n||notte/notti\n||notti \n|----- \n||CANTARE \n||chanter||cantar \n||cantare \n||cantar \n||cantar \n||cantar||cantar||cantar \n||cantar||cântare||cantai\n||chant/cant||cantà||cantàri \n|----- \n||CAPRA\n||chèvre\n||cabra \n||capra \n||cabra \n||cabra/craba \n||cabra\n||craba\n||cabra \n||cabra\n||capra\n||craba\n||chavra\n||capra\n||capra \n|----- \n||LINGUA\n||langue\n||llingua \n||lingua \n||lengua \n||lenga/lengua \n||llengua\n||luenga\n||língua \n||lingua\n||limbă\n||lingua/limba||lingua\n||lingua\n||lingua \n|----- \n||PLATEA\n||place\n||plaza \n||piazza \n||plaza \n||plaça \n||plaça\n||plaza\n||praça \n||praza\n||piață\n||pratza||plazza/plaz\n||piazza\n||chiazza \n|----- \n||PONTE(M)\n||pont\n||ponte \n||ponte \n||puente \n||pònt \n||pont\n||puent\n||ponte \n||ponte\n||pod punte: „pod îngust”, „pasarelă”\n||ponti||punt\n||ponte/ponti \n||ponti\n|----- \n||ECCLESIA,BASILICA(classical Lat.)\n||église\n||ilesia \n||chiesa \n||iglesia \n||glèisa \n||església\n||ilesia\n||igreja \n||igrexa\n||biserică\n||cheja/creia/cresia||basilegna\n||ghjesgia\n||cresia \n|----- \n||HOSPITALE(M)\n||hôpital\n||hospital \n||ospedale \n||hospital \n||espital/espitau \n||hospital\n||espital\n||hospital \n||hospital\n||spitalclinică\n||ispidale||hospital/clinica\n||spedale/uspidali\n||spitàli \n|----- \n||CASEUSlat. vulg.FORMATICU(M)\n||fromage\n||quesu \n||formaggio \n||queso \n||formatge \n||formatge\n||formache/queso\n||queijo \n||queixo\n||brânzăcaș\n||casu'''\n||chaschiel||casgiu||furmàggiu/caciu|}\n\n Note \n\nBibliografie\n Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007), Noul dicționar universal al limbii române'', Editura Litera Internațional, București - Chișinău ISBN 978-973-675-307-7\n\nLegături externe \n LimbaSarda.it\n\nSardă\nSardinia" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu Limbă oficială." }, { "from": "assistant", "value": "O limbă oficială este o limbă care este desemnată în mod special să fie așa în constituția țărilor, statelor, și a altor teritorii. (După această definiție, statele și zonele fără constituție duc lipsă de limbă oficială.)\n\nLimba oficială este limba prevăzută pentru oficiile și instituțiile statului, atât ele între ele, cât și în comunicația cu cetățenii. Limba oficială trebuie folosită de ex. la formularea documentelor administrative, a legilor și normelor, la procese (pentru cereri, dezbateri, protocoale), informarea cetățenilor, relațiile poliției cu cetățenii și multe altele.\n\nAproximativ o jumătate din țările lumii își definesc o limbă oficială. Unele au o singură limbă oficială, ca de ex. Franța. Altele ca Belgia, Finlanda, Elveția, Afganistan, Bolivia, India și Africa de Sud au chiar mai multe limbi oficiale. \n\nÎn unele țări, ca Irak, Italia și Spania, există o limbă oficială pentru țară, dar în unele regiuni importante există în plus și limbi co-oficiale. Unele țări, așa ca Statele Unite ale Americii, nu au o limbă oficială, însă în unele state federale americane există totuși limbi oficiale (Vezi Limbi în Statele Unite). În final, unele țări nu au specificată o limbă oficială, cum sunt Eritreea, Luxemburg, Suedia, Tuvalu sau Regatul Unit.\n\nDrept consecință a colonizării, în unele țări din Africa și în Asia limbile oficiale și limbile de studiu (franceza și engleza) nu sunt limbile naționale sau limbile cele mai răspândite. În Irlanda „limba națională” oficială a statului, irlandeza, este de fapt vorbită doar de către un mic contingent de oameni, pe când limba căreia îi este dată o stare legală inferioară (engleza) este de fapt limba vorbită de majoritate. \n\nÎn India, unde sunt folosite zeci de limbi, dintre care 18 sunt oficiale, pentru a ușura comunicarea, limba folosită în parlament nu a fost aleasă dintre acestea, ci, ca un compromis, a fost aleasă engleza.\n\nVezi și \n Limbă standard\n Limbă națională\n Limba administrativă\n\nLimbi" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile principale despre Capitală?" }, { "from": "assistant", "value": "Capitala sau capitala politică a unei țări sau a unei alte entități politice este orașul ce conține sediul guvernului. \n\nIstoric, a fost și locul în care au fost concentrate diverse instituții economice în scopul protecției. \n\nO țară poate avea mai mult de o capitală oficială simultan. Sediul guvernului poate fi separat de celălalte capitale, sau se poate muta sezonier. Diferite filiale ale guvernului pot fi situate în diferite orașe.\n\nVezi și \n Lista capitalelor lumii\n Lista capitalelor europene\n Lista capitalelor și orașelor principale după țară\n Listă a fostelor capitale naționale\n Lista țărilor după continent\n Reședință de județ\n Reședință de comitat\n Reședințele Casei Regale a României\n Consiliu județean\n\nLegături externe \n Capitală" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata pe scurt despre 1972?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1972 (MCMLXXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 2 ianuarie: Mobutu Sese Seko, președintele Zairului, anunță noua sa campanie, „Authenticité\", de a elimina toate urmele trecutului colonial belgian în favoarea numelor, obiceiurilor și hainelor „africanizate\". Schimbându-și propriul nume din Joseph-Desire Mobutu, președintele cere cetățenilor cu nume care au sonoritate europeană să le schimbe cu altele cu rezonanță africană.\n 9 ianuarie: RMS Queen Elizabeth, cel mai mare vas de linie de croazieră în momentul lansării sale din 1938, a fost distrus de un incendiu în portul Hong Kong.\n 14 ianuarie: De la balconul Palatului Christiansborg din Copenhaga, prim-ministrul Jens Otto Krag proclamă de trei ori „Regele Frederik al IX-lea a murit! Trăiască Majestatea Sa Regina Margareta a II-a!\" Cu aceasta, Margareta devine a doua regină a Danemarcei, cu același nume ca și strămoașa sa, care a domnit din 1353 până în 1412.\n 19 ianuarie: Imnul Europei, bazat pe finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven (Oda Bucuriei), a fost adoptat de Consiliul Europei la Strasbourg, și a devenit imnul pentru Uniunea Europeană creată în 1993.\n 24 ianuarie: În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că Al Doilea Război Mondial e încă în desfășurare.\n\nFebruarie \n 3 februarie: Ceremonia de deschidere a Jocuriler Olimpice de iarnă de la Sapporo, Japonia.\n 4 februarie: Mariner 9 trimite fotografii de pe Marte.\n 21-28 februarie: Președintele Statelor Unite, Richard Nixon, face o vizită fără precedent de 8 zile în China unde îl întâlnește pe Mao Zedong.\n\nMartie \n 26 martie: Pe muntele Fuji 19 alpiniști mor într-o avalanșă.\n\nAprilie \n 5 aprilie: În timpul vizitei din Egipt, Nicolae Ceaușescu se întâlnește prima dată cu Yasser Arafat, care se afla la Cairo.\n 10 aprilie: Un cutremur de 7 grade pe scara Richter omoară 1/5 din populația iraniană a provinciei Fars.\n 16 aprilie: A fost lansată naveta spațială Apollo 16, care a aselenizat la 20 aprilie. Este a cincea aterizare pe Lună (după Apollo 11, Apollo 12, Apollo 14 și Apollo 15).\n\nMai \n 8 mai: A fost inaugurat Muzeul Național de Istorie a României.\n 16 mai: A fost inaugurat Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I, cu o putere de 1050 MW, în partea românească și tot atât în partea iugoslavă; lucrările sistemului au început în septembrie 1964. Insula Ada Kaleh este una din principalele victime ale construcției barajului.\n\nIunie \n 18 iunie: RFG învinge Uniunea Sovietică cu 3-0 și câștigă Euro '72.\n 25 iunie: Juan Peron este ales președinte al Argentinei.\n\nAugust \n 26 august: Ediția a XX-a a Jocurilor Olimpice de Vară, Munchen, Germania; România a obținut 16 medalii (3 aur, 6 argint, 7 bronz).\n\nSeptembrie \n 5 septembrie: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant „Septembrie Negru\", au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.\n\nDecembrie \n 7 decembrie: Începe ultima misiune lunară a lui „Apollo 17\".\n18-29 decembrie: Operațiunea Linebacker II. Bombardamente ale SUA în Vietnam, soldate cu 1.400 morți.\n 21 decembrie: Germania de Est și Germania de Vest se recunosc reciproc.\n 23 decembrie: Cutremur de 6,2 pe scara Richter în Managua, capitala statului Nicaragua. Au decedat 12.000 de persoane. Mai târziu, președintele Somoza a fost acuzat că a deturnat milione de dolari din ajutoarele externe.\n\nNedatate \n 1972-1979: SALT II (Strategic Arms Limitation Talks, Tratative privind limitarea armelor strategice). Ulterior a fost denumite START. A doua rundă de negocieri purtate între Statele Unite și Uniunea Sovietică, având ca subiect reducerea producției de rachete nucleare strategice. A fost semnat de Jimmy Carter și Leonid Brejnev.\n Tigri Tamili. Organizație de gherilă care urmărea formarea unui stat independent pe teritoriul statului Sri Lanka. A fost desființată în 2009.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 12 mai: Rolling Stones lansează Exile On Main Street, considerat cel mai bun album al lor.\n Gellu Naum publică Tatăl meu obosit, poeme.\n Marin Preda publică romanele Marele singuratic și Imposibila întoarcere.\n România este gazda celei de a VI-a Olimpiadă internațională de fizică, la care au participat 9 țări.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Lilian Thuram (Ruddy Lilian Thuram-Ulien), fotbalist francez\n 2 ianuarie: Alexandru Mazăre, politician român\n 3 ianuarie: Ghervazen Longher, politician român\n 8 ianuarie: Giuseppe Favalli, fotbalist italian\n 11 ianuarie: Mathias Énard, scriitor francez\n11 ianuarie: Konstantin Habenski, actor rus\n11 ianuarie: Amanda Peet, actriță americană\n13 ianuarie: Cătălin Mitulescu, regizor de film, român\n 13 ianuarie: Toni Tecuceanu (n. Aurelian-Antonio Tecuceanu), actor român (d. 2010)\n 14 ianuarie: Norbert Niță, fotbalist român\n 19 ianuarie: Siarhei Mihalok, cântăreț belarus\n 20 ianuarie: Nikki Haley, politiciană americană\n 21 ianuarie: Joana Benedek (Joana Benedek Godeanu), actriță mexicană de etnie română\n21 ianuarie: Catherine Siachoque, actriță columbiană\n 24 ianuarie: Corina Dănilă, actriță română\n 25 ianuarie: Chantal Andere, actriță mexicană\n 25 ianuarie: Sînziana Popescu, scriitoare română\n 29 ianuarie: Pavel Liška, actor ceh\n 30 ianuarie: Ovidiu Popa, actor român\n\nFebruarie \n 3 februarie: Jesper Kyd, compozitor danez\n3 februarie: Mart Poom, fotbalist estonian (portar)\n 4 februarie: Vasile Sansiro Ciocoi, fotbalist român\n 6 februarie: Andrei Boncea, producător român de film\n6 februarie: Gheorghe Roman, politician român\n 7 februarie: Sabri Gürses, scriitor turc\n 7 februarie: Amon Tobin, muzician brazilian\n 9 februarie: Ioan-Cristian Chirteș, politician român\n11 februarie: Craig Jones, muzician american\n11 februarie: Lisa Martinek (n. Lisa Wittich), actriță germană (d. 2019)\n 11 februarie: Steve McManaman, fotbalist britanic\n 17 februarie: Billie Joe Armstrong, muzician american\n 17 februarie: Taylor Hawkins, cântăreț, muzician și baterist rock american (d. 2022)\n 17 februarie: Ovidiu-Ioan Sitterli, politician român\n 25 februarie: Anneke Kim Sarnau, actriță germană\n 25 februarie: Viorel Talapan, canotor român\n 27 februarie: Bogdan Vintilă (Bogdan Argeș Vintilă), fotbalist român (portar)\n 28 februarie: Ion Chicu, economist, prim-ministru al Republicii Moldova (2019-2020)\n28 februarie: Dorin Dobrincu, istoric român\n29 februarie: Sylvie Lubamba, fotomodel și actriță italiană\n 29 februarie: Pedro Sánchez (Pedro Sánchez Pérez-Castejón), politician spaniol, prim-ministru (din 2018)\n\nMartie \n 2 martie: Mihnea Cosmin Costoiu, politician român\n 2 martie: Mauricio Pochettino (Mauricio Roberto Pochettino Trossero), fotbalist argentinian\n 3 martie: William Gabriel Brânză, politician român\n 3 martie: Alexandru Deaconu, fotbalist și arbitru român\n 4 martie: Nocturno Culto (n. Ted Skjellum), muzician norvegian\n 4 martie: Veaceslav Negruța, economist din R. Moldova\n 5 martie: Petre Guran, istoric român\n 6 martie: Shaquille O'Neal, baschetbalist american\n 7 martie: Vladislav Gavriliuc, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n8 martie: Stanislav Barețki, poet rus\n 8 martie: Costel Gâlcă (Constantin Gâlcă), fotbalist și antrenor român\n8 martie: Kalinikos Kreanga, jucător grec de tenis de masă\n 8 martie: Fergal O’Brien, jucător de snooker irlandez\n 10 martie: Timbaland (Timothy Zachery Mosley), muzician american\n 10 martie: Mark Waschke, actor german\n 11 martie: Sorin Dorel Colceag, fotbalist român (portar)\n 11 martie: Bogusław Rogalski, politician polonez\n 14 martie: Bogdan Cantaragiu, politician român\n 17 martie: Mia Hamm (Mariel Margaret Hamm), fotbalistă americană (atacant)\n 18 martie: Dumitru Cobzaru, arhimadrit român\n 19 martie: Csaba Pindroch, actor maghiar\n 20 martie: Dorin Damir, judoka din R. Moldova\n 20 martie: Emily Giffin, scriitoare americană\n 21 martie: Piotr Adamczyk, actor polonez\n 22 martie: Dănuț Moisescu, fotbalist român\n 23 martie: Daniel Prodan (Daniel Claudiu Prodan), fotbalist român (d. 2016)\n 25 martie: Naftali Bennett, politician israelian\n 27 martie: Simona Richter, judoka română\n 28 martie: Michał Kamiński, politician polonez\n 29 martie: Hera Björk, cântăreață islandeză\n29 martie: Rui Costa (Rui Manuel César Costa), fotbalist portughez\n29 martie: Robert Sorin Negoiță, politician și om de afaceri român\n 30 martie: Karel Poborský, fotbalist ceh (atacant)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Florin Cîțu (Florin Vasile Cîțu), politician și economist român, prim-ministru al României (2020-2021)\n 2 aprilie: Masahiro Ando, fotbalist japonez\n 3 aprilie: Lola Pagnani (n. Anna Lola Pagnani Stravos), actriță italiană\n 8 aprilie: Piotr Świerczewski (Piotr Jarosław Świerczewski), fotbalist polonez\n 12 aprilie: Oxana Domenti, economistă din R. Moldova\n12 aprilie: Cătălin Lucian Matei, politician român\n 13 aprilie: Gurban Gurbanov, fotbalist (atacant) și antrenor azer\n 14 aprilie: Adam Duce, muzician american (Machine Head)\n 15 aprilie: Arturo Gatti, pugilist canadian (d. 2009)\n 17 aprilie: Jennifer Garner, actriță americană\n 19 aprilie: Irene Nelson, cântăreață rusă\n19 aprilie: Rivaldo (Rivaldo Vítor Borba Ferreira), fotbalist brazilian\n19 aprilie: Jennifer Bini Taylor, actriță americană\n 20 aprilie: Željko Joksimović, cântăreț sârb\n 21 aprilie: Ruby, actriță porno americană\n21 aprilie: Severina Vučković, cântăreață croată\n 23 aprilie: Monalisa Basarab, actriță română\n 24 aprilie: Sebastian Grapă, politician român\n 25 aprilie: Ahn Jae Hwan, actor sud-coreean (d. 2008)\n 28 aprilie: Koji Kondo, fotbalist japonez (d. 2003)\n 29 aprilie: Takahiro Yamada, fotbalist japonez\n 30 aprilie: Hiroaki Morishima, fotbalist japonez\n\nMai \n 1 mai: Angela Alupei, canotoare română\n 1 mai: Marius-Constantin Budăi, politician român\n 2 mai: Teruo Iwamoto, fotbalist japonez\n2 mai: Dwayne Johnson (Dwayne Douglas Johnson), wrestler și actor american de film\n 3 mai: Reza Aslan, scriitor iranian\n 3 mai: Karine Tuil, scriitoare franceză\n 5 mai: Nikolai Mladenov, politician bulgar\n 7 mai: Asghar Farhadi, regizor, scenarist și producător iranian\n 10 mai: Cary Guffey, copil-actor american\n 12 mai: Iulian Dumitrescu, politician român\n 13 mai: Iurie Muntean, politician din R. Moldova\n 15 mai: Liliana Lazăr, scriitoare română\n 15 mai: Ulrike C. Tscharre (Ulrike Claudia Tscharre), actriță germană\n 16 mai: Andrzej Duda (Andrzej Sebastian Duda), om politic, al 10-lea președinte al Poloniei (din 2015)\n 16 mai: Khary Payton, actor american\n 20 mai: Serghei Cleșcenco, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 21 mai: The Notorious B.I.G. (n. Christopher George Latore Wallace), rapper american (d. 1997)\n 22 mai: Csaba Zsolt Sarkady, politician român\n 23 mai: Rubens Barrichello, pilot brazilian de Formula 1\n23 mai: Nadia Uhl, actriță germană\n 24 mai: Maia Sandu, politiciană, al 6-lea președinte al R. Moldova (din 2020)\n 25 mai: Octavia Spencer (Octavia Lenora Spencer), actriță americană\n 26 mai: Brigitta Boccoli, actriță italiană\n\nIunie \n 1 iunie: Rick Gomez (Richard Harper Gomez), actor american\n 1 iunie: Miroslav König, fotbalist slovac (portar)\n 4 iunie: Nino Porzio, actor italian\n 5 iunie: Vlad Țurcanu, jurnalist din R. Moldova\n 6 iunie: Cristina Scabbia (Cristina Adriana Chiara Scabbia), cântăreață italiană\n 6 iunie: Lucheria Olga Voinea, politiciană română\n 7 iunie: Fiona Coors, actriță germană\n 7 iunie: Karl Urban, actor neozeelandez\n 8 iunie: Marius-Ionel Iancu, politician român\n 8 iunie: Adrian Igrișan, cântăreț român (Cargo)\n8 iunie: Gustavo Monje, actor argentimian\n 10 iunie: Dirk Hillbrecht, politician german\n 16 iunie: Simon Coveney, politician irlandez\n 17 iunie: Dan Burincă, sportiv român (gimnastică artistică)\n 18 iunie: Infernus (n. Roger Tiegs), muzician norvegian\n 19 iunie: Andrei Duban, actor român de film, radio, teatru, TV și voce\n19 iunie: Jean Dujardin, actor francez\n 19 iunie: Robin Tunney, actriță americană de teatru și film\n 20 iunie: Tudor Giurgiu, regizor român de film\n 22 iunie: Emanuele Filiberto, Prinț de Veneția și Piemont\n23 iunie: Go Oiwa, fotbalist japonez\n 23 iunie: Zinedine Zidane (Zinedine Yazid Zidane), fotbalist și antrenor francez\n 24 iunie: Lucian Marinescu (Lucian Cristian Marinescu), fotbalist român\n 26 iunie: Garou (Pierre Garand), cântăreț canadian\n 28 iunie: Ngô Bảo Châu, matematician vietnamez de cetățenie franceză\n 28 iunie: Alessandro Nivola, actor american\n 29 iunie: Daniel Isăilă (Daniel Ionuț Isăilă), fotbalist și antrenor român\n29 iunie: Cristina Pîrv, voleibalistă română\n 30 iunie: Ramon Menezes Hubner, fotbalist brazilian\n\nIulie \n1 iulie: Claire Forlani (Claire Antonia Forlani), actriță britanică\n 1 iulie: Steffi Nerius, atletă germană\n 1 iulie: Cristina Stocheci, politiciană română\n 4 iulie: Clara Mărgineanu, jurnalistă, realizatoare de emisiuni culturale și scriitoare română (d. 2020)\n 8 iulie: Viorel Moldovan, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 9 iulie: Ákos-Daniel Mora, politician român\n10 iulie: Sofia Vergara (Sofía Margarita Vergara Vergara), fotomodel și actriță columbiano-americană\n 11 iulie: Henrique Capriles Radonski, avocat și politician venezuelean\n 12 iulie: Jake Wood, actor britanic de film, televiziune și voce\n 13 iulie: Murilo Benício (Murilo Benício Ribeiro), actor brazilian\n 13 iulie: Gabriela Firea (n. Gabriela Vrânceanu), jurnalistă română, primar general al municipiului București (2016-2020)\n 14 iulie: Manfred Weber, politician german\n16 iulie: Ionica Constanța Popescu, politician român\n 17 iulie: Jaap Stam (Jakob Stam), fotbalist neerlandez\n 18 iulie: Fredrik Åkesson, chitarist suedez\n18 iulie: Vladimir Vitiuc, politician din R. Moldova\n 21 iulie: Korey Cooper (n. Korene Marie Pingitore), muziciană americană\n 22 iulie: Oleg Mutu, operator de imagine din R. Moldova\n 22 iulie: Natașa Ninkovici, actriță sârbă\n 22 iulie: Claudiu-Lucian Pop, episcop român greco-catolic\n 23 iulie: Élber Giovane (Élber Giovane de Souza), fotbalist brazilian (atacant)\n23 iulie: Vasile Oană (Ion Vasile Oană), fotbalist român (atacant)\n 23 iulie: Masaki Tsuchihashi, fotbalist japonez\n23 iulie: Marlon Wayans (Marlon Lamont Wayans), actor, fotomodel, producător, comedian, scenarist și regizor american\n 25 iulie: Masayuki Okano, fotbalist japonez (atacant)\n 29 iulie: Sérgio Sousa Pinto, politician portughez\n29 iulie: Metin Kazak, politician bulgar\n\nAugust \n 3 august: Erika Marozsán, actriță maghiară\n 5 august: Paul Cernat, critic literar român\n 5 august: Simona-Allice Man, politiciană română\n 8 august: Yvonne de Bark (n. Yvonne Wunschel), actriță germană\n 9 august: Juanes (Juan Esteban Aristizábal Vásquez), cântăreț columbian\n 12 august: Paolo Orlandoni, fotbalist italian (portar)\n12 august: Marius Florea Vizante (n. Marius Dorin Florea), actor român\n 15 august: Ben Affleck (Benjamin Géza Affleck-Bold), actor, scenarist și producător american\n 15 august: Abiy Ahmed, politician etiopian\n 16 august: Emmanuel Godfroid, fotbalist belgian\n16 august: Ionel Palăr, politician român\n 19 august: Roberto Abbondanzieri (n. Roberto Carlos Abbondancieri), fotbalist argentinian (portar)\n 21 august: Octavian Țîcu, istoric din R. Moldova\n 22 august: Nicoleta-Cătălina Bozianu, politiciană română\n 22 august: Sylwester Chruszcz, politician polonez\n 23 august: Claudiu Marin, canotor român\n 24 august: Diana Singer, jurnalistă română\n 25 august: Aliona Grati, critic și istoric literar din R. Moldova\n 27 august: Horia Brenciu (n. Horea Augustus Brenciu), cântăreț și prezentator român de televiziune\n 28 august: Franck Boidin, scrimer francez\n 29 august: Andreea Esca (Andreea Esca Eram), jurnalistă și prezentatoare română de știri TV\n29 august: Kentaro Hayashi, fotbalist japonez\n 29 august: Irina Lachina, actriță din R. Moldova\n 30 august: Cameron Diaz (Cameron Michelle Diaz), actriță americană de film\n30 august: Pavel Nedvěd, fotbalist ceh\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Dănuț Oprea (Dănuț Stelian Oprea), fotbalist român (atacant)\n 4 septembrie: Daniel Nestor, jucător canadian de tenis\n 7 septembrie: Dan Mircea Cipariu, critic literar român\n 8 septembrie: Peter Connelly, compozitor britanic\n 10 septembrie: Bledar Sejko, cântăreț albanez\n10 septembrie: Takeshi Watanabe, fotbalist japonez\n 12 septembrie: Stephen van Haestregt, muzician neerlandez\n 15 septembrie: Jimmy Carr (James Anthony Patrick Carr), comedian britanic, gazdă de televiziune și actor\n19 septembrie: Daniel Florea, politician român\n 19 septembrie: N. K. Jemisin (Nora Keita Jemisin), scriitoare americană\n 20 septembrie: Victor Ponta (Victor-Viorel Ponta), politician român, prim-ministru (2012-2015)\n21 septembrie: Kevin Downes, actor american\n 21 septembrie: Liam Gallagher, muzician și compozitor englez (Oasis)\n 22 septembrie: Kim Rasmussen, antrenor de handbal, danez\n 23 septembrie: Jermaine Dupri, muzician american\n27 septembrie: Thorsten Havener, scriitor german\n 27 septembrie: Marie Jeanne Ion, jurnalistă română\n 27 septembrie: Lhasa (Lhasa de Sela), cântăreață americano-mexicană (d. 2010)\n 27 septembrie: Gwyneth Paltrow (Gwyneth Kate Paltrow), actriță americană de film\n 30 septembrie: Nelu Tătaru, politician român\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Vadim Vacarciuc, politician din R. Moldova\n 3 octombrie: Gianluca Arrighi, scriitor italian\n3 octombrie: Vitalie Butescu, pictor român\n 5 octombrie: Tom Hooper, regizor britanic de film\n 7 octombrie: Andreea Păduraru, regizoare, scenaristă și scriitoare română\n 11 octombrie: Isis Gee (n. Tamara Diane Wimer), cântăreață poloneză\n11 octombrie: Marian Savu, fotbalist român (atacant)\n 13 octombrie: Rafał Sznajder, scrimer polonez (d. 2014)\n 15 octombrie: Sandra Kim, cântăreață belgiană\n15 octombrie: Roland Michel Tremblay, scriitor canadian\n 15 octombrie: Hiroshige Yanagimoto, fotbalist japonez\n 17 octombrie: Eminem (n. Marshall Bruce Mathers III), rapper, artist, cantautor și actor american\n 17 octombrie: Tarkan (Tarkan Tevetoğlu), cântăreț turc\n 18 octombrie: Wojciech Kuczok, scriitor polonez\n 21 octombrie: Ilaria Latini, actriță italiană\n 23 octombrie: Radu Preda, teolog român\n 24 octombrie: Ruxandra Dragomir, jucătoare română de tenis\n25 octombrie: Esther Duflo, economistă franceză, laureată a Premiului Nobel (2019)\n 25 octombrie: Cristian Dulca (Cristian Alexandru Dulca), fotbalist și antrenor român\n 26 octombrie: Andi Moisescu (Alexandru Moisescu), jurnalist român\n26 octombrie: Shan Sa, scriitoare franceză de etnie chineză\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Cristina Elena Dobre, politiciană română\n 3 noiembrie: Simion Costea, istoric român\n 4 noiembrie: Luís Figo (Luís Filipe Madeira Caeiro Figo), fotbalist portughez\n 5 noiembrie: Angelo Mitchievici, istoric român\n 6 noiembrie: Doru Buzducea, profesor universitar român, decan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială\n6 noiembrie: Elena Gorohova, biatlonistă din R. Moldova\n 9 noiembrie: Eric Dane (Eric William Dane), actor american\n 10 noiembrie: Luigi Tarantino, scrimer italian\n 11 noiembrie: Alessia Marcuzzi, actriță italiană \n 12 noiembrie: Cornel Ciurea, politician din R. Moldova\n12 noiembrie: Reynaldo Gianecchini, actor brazilian\n 12 noiembrie: Romeo Florin Nicoară, politician român\n 13 noiembrie: Lilia Bolocan, politician din R. Moldova\n 14 noiembrie: Edyta Górniak, cântăreață poloneză\n 16 noiembrie: Aurelia Dobre, sportivă (gimnastică artistică), antrenoare și coregrafă română stabilită în SUA\n 17 noiembrie: Kimya Dawson, muziciană americană\n 24 noiembrie: Ibrahim Dossey (Ibrahim Dossey Allotey), fotbalist ghanez (portar), (d. 2008)\n24 noiembrie: József-György Kulcsár-Terza, politician român de etnie maghiară\n 26 noiembrie: Keiji Kaimoto, fotbalist japonez\n 27 noiembrie: Alexandr Petkov, politician din R. Moldova\n 28 noiembrie: Hiroshi Nanami, fotbalist japonez\n 29 noiembrie: Dan Mihai Marian, politician român\n 29 noiembrie: Diego Ramos, actor argentinian\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Norbert Wójtowicz, istoric, teolog și publicist polonez\n 2 decembrie: András Gyürk, politician maghiar\n 5 decembrie: Ovidiu Stîngă, fotbalist și antrenor român\n 6 decembrie: Ramona Mănescu, politiciană română\n 15 decembrie: Cristian Boureanu, politician român\n 16 decembrie: Željko Kalac, fotbalist australian (portar)\n 17 decembrie: Anamaria Prodan, impresară română de fotbal și realizatoare de televiziune\n 18 decembrie: DJ Lethal (n. Leors Dimant), DJ leton\n18 decembrie: Eimear Quinn, cântăreață irlandeză\n 21 decembrie: Claudia Poll, sportivă costaricană (înot)\n 22 decembrie: Vanessa Paradis (Vanessa Chantal Paradis), cântăreață franceză, actriță și fotomodel\n 25 decembrie: Khalid Fouhami, fotbalist marocan (portar)\n 28 decembrie: Patrick Rafter, jucător australian de tenis\n 28 decembrie: Shinobu Terajima, actriță japoneză\n 31 decembrie: Grégory Coupet, fotbalist francez (portar)\n\nDecese \n 1 ianuarie: Maurice Chevalier (Maurice Auguste Chevalier), 83 ani, actor și cântăreț francez (n. 1888)\n 7 ianuarie: John Berryman, 57 ani, poet american (n. 1914)\n 11 ianuarie: Padraic Colum, 91 ani, scriitor irlandez (n. 1881)\n 11 ianuarie: Eugeniu Sperantia, 83 ani, poet român (n. 1888)\n 12 ianuarie: Aurel Ghițescu, 76 ani, actor român (n. 1895)\n 17 ianuarie: Nicolae Simache, 66 ani, profesor, istoric și muzeograf român (n. 1905)\n 22 ianuarie: Miguel Gustavo, jurnalist, textier și compozitor, (n. 1922)\n 28 ianuarie: Dino Buzzati (Dino Buzzati Traverso), 66 ani, scriitor italian (n. 1906)\n 30 ianuarie: Ion Luca, 77 ani, dramaturg român (n. 1894)\n 7 februarie: Margit Altay (n. Margit Gomperz), 90 ani, jurnalistă maghiară (n. 1882)\n 10 februarie: Zaharie Muntean, 90 ani, avocat, membru al Marelui Sfat Național Român (n. 1881)\n 15 februarie: Jef Last (Josephus Carel Franciscus Last), 73 ani, scriitor neerlandez (n. 1898)\n 17 februarie: Ion Petrovici, 90 ani, filosof și om politic român (n. 1882)\n 19 februarie: Franz Karl Franchy, 75 ani, jurnalist austriac (n. 1896)\n 20 februarie: Maria Goeppert-Mayer, 65 ani, fiziciană germană (n. 1906)\n 22 februarie: Dániel Antal, 70 ani, scriitor român (n. 1901)\n 25 februarie: Hugo Steinhaus (Władysław Hugo Dionizy Steinhaus), 85 ani, matematician polonez (n. 1887)\n 27 februarie: Richard von Coudenhove-Kalergi, 77 ani, politician austriac (n. 1894)\n 27 februarie: Ivar Rooth, 83 ani, economist suedez (n. 1888)\n 2 martie: Kiyotaka Kaburaki, 93 ani, pictor japonez (n. 1878)\n 8 martie: Alexandru Ciucă, 91 ani, medic român (n. 1880)\n 11 martie: John Spencer-Churchill, al 10-lea Duce de Marlborough, 74 ani (n. 1897)\n 14 martie: Ion Enescu, 88 ani, medic român (n. 1884)\n 27 martie: M.C. Escher (n. Maurits Cornelis Escher), 73 ani, artist plastic și gravor neerlandez (n. 1898)\n 28 martie: Vera Nikolić Podrinska, 85 ani, pictoriță și baroneasă croată (n. 1886)\n 4 aprilie: Gheorghe Atanasiu, 79 ani, fizician român (n. 1893)\n 4 aprilie: Miksa Fenyő, 94 ani, scriitor maghiar (n. 1877)\n 5 aprilie: Isabel Jewell, 64 ani, actriță americană (n. 1907)\n 10 aprilie: Mihail Boico (n. Meyer Rosner), 60 ani, militar român (n. 1912)\n 15 aprilie: Meyer Abraham Halevy, 72 ani, rabin și istoric evreu-român (n. 1900)\n15 aprilie: Frank Knight, 86 ani, economist american (n. 1885)\n 16 aprilie: Yasunari Kawabata, 72 ani, prozator japonez (n. 1899)\n 19 aprilie: Alexander Penn (n. Avraham Pepliker-Stern), 66 ani, poet israelian (n. 1906)\n 20 aprilie: Jorge Mistral, 51 ani, actor și regizor spaniol (n. 1920)\n 27 aprilie: Kwame Nkrumah (n. Francis Nwia Nkrumah), 62 ani, om politic, președinte al statului Ghana (1952-1966), (n. 1909)\n 2 mai: John Edgar Hoover, 77 ani, ofițer american, director FBI (n. 1895) \n 5 mai: Oscar Szuhanek, 85 ani, pictor român (n. 1887)\n 9 mai: Alexei Zinovievici Petrov, 61 ani, matematician rus (n. 1910)\n 25 mai: Charles C. Coleman (Charles Clifford Coleman), 71 ani, regizor american de film (n. 1900)\n 28 mai: Regele Eduard al VIII-lea al Angliei (n. Edward Albert Christian George Andrew Patrick David), 77 ani (n. 1894)\n 29 mai: Lucian Bernhard (n. Emil Kahn), 89 ani, artist german (n. 1883)\n 1 iulie: Bazil Munteanu (n. Vasile Munteanu), 74 ani, istoric literar român (n. 1897)\n 3 iulie: Dumitru Ghiață, 83 ani, pictor român (n. 1888)\n 5 iulie: Raúl Leoni (Raúl Leoni Otero), 67 ani, avocat venezuelean (n. 1905)\n 8 iulie: Ghassan Kanafani, 36 ani, scriitor palestinian (n. 1936)\n 31 iulie: Ernst Fischer (aka Pierre Vidal), 73 ani, politician austriac (n. 1899) \n31 iulie: Paul-Henri Spaak, 73 ani, politician belgian (n. 1899) \n 20 august: Nichifor Crainic, 83 ani, editor, filosof, poet și teolog român (n. 1889)\n 22 august: Ștefan Procopiu, 82 ani, fizician român (n. 1890)\n 28 august: Harry Gold, 63 ani, chimist american (n. 1910)\n28 august: Traian Trestioreanu, 53 ani, pictor și muralist român (n. 1919)\n 2 septembrie: Anișoara Odeanu (n. Doina Stella Grațiana Peteanu), 60 ani, scriitoare română (n. 1912)\n 6 septembrie: Andre Spitzer, 27 ani, scrimer israelian (n. 1945)\n 20 septembrie: Viorel Tilea (Viorel-Virgil Tilea), 76 ani, diplomat român (n. 1896)\n 21 septembrie: Henry de Montherlant (Henry Marie Joseph Frédéric Expédite Millon de Montherlant), 77 ani, scriitor francez (n. 1895)\n 20 octombrie: Harlow Shapley, 86 ani, astronom american (n. 1885)\n 27 octombrie: Ana Colda, 52 ani, actriță română (n. 1920)\n 28 octombrie: Mitchell Leisen, 74 ani, regizor american de film (n. 1898)\n 31 octombrie: Onisifor Ghibu, 89 ani, pedagog, om politic, memorialist român (n. 1883)\n 5 noiembrie: Reginald Owen (John Reginald Owen), 85 ani, actor britanic (n. 1887)\n 8 noiembrie: Athanase Joja, 68 ani, filosof și logician român (n. 1904)\n 17 noiembrie: Thomas C. Kinkaid (Thomas Cassin Kinkaid), 84 ani, ofițer american (n. 1888)\n 20 noiembrie: Ennio Flaiano, 62 ani, scriitor italian (n. 1910)\n 21 noiembrie: Vasile Posteucă, 60 ani, scriitor român (n. 1912)\n 22 noiembrie: Horia Hulubei, 76 ani, fizician român (n. 1896)\n 25 noiembrie: Henri Coandă, 86 ani, academician și inginer român, pionier al aviației, fizician, inventator (n. 1886)\n 27 noiembrie: Victor Eftimiu, 83 ani, poet, dramaturg român (n. 1889)\n 28 noiembrie: Havergal Brian (n. William Brian), 96 ani, compozitor britanic (n. 1876)\n 5 decembrie: Raluca Ripan, 78 ani, chimistă română (n. 1894)\n 13 decembrie: Jan Cybis, 75 ani, artist polonez (n. 1897)\n 26 decembrie: Harry S. Truman, 88 ani, politician american, al 33-lea președinte al SUA (1945-1953), (n. 1884)\n 29 decembrie: Joseph Cornell, 69 ani, sculptor american (n. 1903)\n\nNedatate \n Ilie Costinescu, 75 ani, arhitect român (n. 1896)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: John Bardeen, Leon Neil Cooper, John Robert Schrieffer (SUA)\n Chimie: Christian B. Anfinsen, Stanford Moore, William H. Stein (SUA)\n Medicină: Gerald M. Edelman (SUA), Rodney R. Porter (Marea Britanie)\n Literatură: Heinrich Böll (Germania)\n Pace: Premiul în bani a fost alocat Fondului Principal\n\nNote\n\n1972" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile importante despre 1971?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1971 (MCMLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de vineri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 31 ianuarie: Are loc lansarea navei spațiale americane Apollo 14.\n\nFebruarie \n 2 februarie: Idi Amin a devenit președinte al Ugandei.\n 4 februarie: NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotation). Piață americană pentru titlurile de valoare tranzacționate fără intermediar.\n 5 februarie: Aselenizarea navei cosmice americane Apollo 14. \n 7 februarie: Femeile și-au câștigat dreptul de vot în Elveția.\n\nMartie \n 26 martie: Pakistanul de Est (azi Bangladesh) și-a proclamat independența.\n\nAprilie \n 19 aprilie: Sierra Leone devine republică.\n 24 aprilie: La Washington, 500.000 de oameni și 125.000 la San Francisco, protestează împotriva războiului din Vietnam.\n 25 aprilie: Todor Jivkov este reales ca lider al Partidului Comunist Bulgar.\n\nIunie \n 1 iunie: Începe vizita de stat de 9 zile a lui Nicolae Ceaușescu în China (1-9 iunie). Discuții cu președintele Mao Zedong, cu premierul Ciu En Lai și cu Hua Guofeng, al 2-lea președinte al Partidului Comunist Chinez.\n 6 iunie: A fost lansată nava Soyuz-11, prima navă cosmică de transport, într-o misiune ce a durat 23 de zile, 17 ore și 40 minute.\n 9 iunie: Începe vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în Republica Populară Democrată Coreeană (9-15 iunie).\n 15 iunie: Începe vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în Republica Democrată Vietnam (15-19 iunie).\n 21 iunie: Începe vizita de stat a lui Nicolae Ceaușescu în Republica Populară Mongolă (21-24 iunie).\n 29 iunie: Toți cei trei membri ai echipajului Soyuz-11, Georgi Dobrovolski, Viktor Patsayev și Vladislav Volkov, au murit la aterizare în urma unei depresurizări.\n\nIulie \n 9 iulie: Marea Britanie mărește la 11.000 numărul soldaților staționați în Irlanda de Nord.\n 22 iulie: Descoperirea „Femeii de la Baza”, o statuetă din piatră din secolul IV î.Hr. în necropola orașului Baza din provincia Granada, Spania.\n\nAugust \n 15 august: Numărul soldaților britanici staționați în Irlanda de Nord a ajuns la 12.500.\n 15 august: Președintele american, Richard Nixon, și-a anunțat Noua Politică Economică, un program „pentru a crea o nouă prosperitate fără război”. Cunoscută colocvial ca „șocul Nixon”, inițiativa a marcat începutul sfârșitului sistemului Bretton Woods de rate de schimb fixe (ce constituia conversia dolarilor americani în aur) instituit la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.\n\nOctombrie \n 25 octombrie: Oficialitățile ONU au acceptat China ca membru și au declarat statul Taiwan independent de această țară. \n 28 octombrie: Marea Britanie devine a 6-a națiune care lansează un satelit pe orbită, Prospero X-3, din zona Australiei.\n 30 octombrie: Accidentul ecologic de la Certej, România, au murit 89 de persoane și 76 au fost rănite.\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Land Rover-ul Mars-3 atinge suprafața planetei Marte. Acesta reușește să transmită timp de câteva secunde date.\n 17 decembrie: Marea Adunare Națională adoptă Legea nr. 24, a cetățeniei române, care prevedea pierderea cetățeniei române de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându-se în străinătate, se fac vinovați de „fapte ostile\". \n 21 decembrie: A fost creată organizația umanitară \"Medici fără frontiere\" (Medecines sans frontieres/MSF); organizația non-guvernamentală (ONG) are ca scop acordarea de ajutor medical în situații de urgență care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale.\n\nNedatate \n iulie: „Tezele din iulie\" a început cu așa-numita „minirevoluție culturală\", adică îndreptarea României spre modelul chinez.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 23 aprilie: Rolling Stones lansează albumul Sticky Fingers.\n 8 noiembrie: Trupa britanică Led Zeppelin își lansează al patrulea album, care include una dintre cele mai cunoscute piese, Stairway to Heaven.\n Ioan Chezan înființează prima școală de muzică din județul Sălaj și creează formația corală camerală a Clubului tineretului din Zalău (în prezent Camerata Academica Porolissensis).\nMichel Foucault publică Ordinea discursului.\n Mircea Eliade publică la Paris eseul La nostalgie des origines.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Erkan Petekkaya, actor turc\n 2 ianuarie: Taye Diggs, actor american\n 7 ianuarie: Jeremy Renner, actor american\n 8 ianuarie: Pascal Zuberbühler, fotbalist elvețian (portar)\n 11 ianuarie: Mary Jane Blige, cântăreață americană\n 11 ianuarie: Olesea Smarovoz, pictoriță ucraineană\n 14 ianuarie: Antonios Nikopolidis, fotbalist grec (portar)\n 18 ianuarie: Christian Fittipaldi, pilot brazilian de Formula 1\n 21 ianuarie: Ioan Nasleu, politician român\n 23 ianuarie: Robert Lazu, scriitor român\n 25 ianuarie: Luca Badoer, pilot italian de Formula 1\n 26 ianuarie: Dorian Gregory, actor american\n30 ianuarie: Lee Seo Jin, actor sud-coreean\n 30 ianuarie: Viesturs Kairišs, director lituanian\n 31 ianuarie: Lee Young Ae, actriță sud-coreeană\n\nFebruarie \n 1 februarie: Marcelinho Carioca, fotbalist brazilian\n1 februarie: Michael Carlyle Hall, actor american\n 4 februarie: Tatiana Potîng, politiciană din R. Moldova\n 6 februarie: Brian Stepanek, actor american\n 7 februarie: Stanislav Belkovski, politolog rus\n 9 februarie: Igor Ursenco, critic literar român\n 10 februarie: Efim Moțpan, atlet din R. Moldova\n 13 februarie: Tommy Dreamer, wrestler american\n 14 februarie: Nelson Frazier Jr., wrestler american (d. 2014)\n14 februarie: Gheorghe Mureșan (Gheorghe Dumitru Mureșan), jucător român de baschet\n15 februarie: Renee O'Connor (n. Lucille Frances Ryan), actriță americană\n 17 februarie: Ionel Fulga, fotbalist român\n 19 februarie: Mihail Barbulat, politician din R. Moldova\n 20 februarie: Virgil Ianțu, jurnalist român\n 20 februarie: Jari Litmanen (Jari Olavi Litmanen), fotbalist finlandez\n 20 februarie: Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu, politician român\n 22 februarie: Arnon Grünberg, scriitor neerlandez\n 23 februarie: Dan Negru, moderator TV român\n 24 februarie: Flavius-Luigi Măduța, politician român\n24 februarie: Alexandru Tănase, jurist și politician din Republica Moldova\n 25 februarie: Andaluzia Luca, politiciană română\n25 februarie: Daniel Powter, muzician canadian\n 26 februarie: Hélène Ségara, cântăreață franceză\n\nMartie \n 2 martie: Norbert Hofer, politician austriac\n2 martie: Carmen Șerban, cântăreață română\n 7 martie: Peter Sarsgaard, actor american\n 10 martie: Eugenia Golea, sportivă română (gimnastică artistică)\n 11 martie: Cristina-Ionela Iurișniți, politician român\n 13 martie: Berrit Arnold, actriță germană\n 15 martie: Constanța Burcică, canotoare română\n 15 martie: Marius Lazurca, diplomat român\n 18 martie: Victor Său, politician din R. Moldova\n 22 martie: Keegan-Michael Key, actor american\n 23 martie: Leszek Możdżer, muzician polonez\n 24 martie: Albrecht Behmel, istoric, scriitor german\n 26 martie: Liviu Ciobotariu, fotbalist român\n 26 martie: Francis Lawrence, regizor american\n27 martie: Victor Bodiu, economist din R. Moldova\n 27 martie: David Coulthard, pilot britanic de Formula 1\n 29 martie: Attila Csihar, muzician maghiar (Mayhem)\n 30 martie: Elena Jemaeva, scrimeră azeră\n 30 martie: Thede Kahl, istoric austriac\n30 martie: Manuel Medina, boxer mexican\n 31 martie: Ewan McGregor, actor britanic\n31 martie: Cristian Petrescu, politician român\n\nAprilie \n 1 aprilie: Shinji Nakano, pilot japonez de Formula 1\n 2 aprilie: Francisco Arce, fotbalist paraguayan\n2 aprilie: Edmundo Alves de Souza Neto (aka Edmundo), fotbalist brazilian (atacant)\n2 aprilie: Dener (Dener Augusto de Sousa), fotbalist brazilian (atacant), (d. 1994)\n 3 aprilie: Gabriel Vlase, politician român\n 6 aprilie: Sergiu Palihovici, politician din R. Moldova\n 7 aprilie: Guillaume Depardieu, actor francez (d. 2008)\n 9 aprilie: Jacques Villeneuve, pilot canadian de Formula 1\n 9 aprilie: Kim Young-ho, scrimer sud-coreean\n 11 aprilie: Oliver Riedel, muzician german (Rammstein)\n 13 aprilie: Roman Burțev, criminal și pedofil rus\n 16 aprilie: Selena Quintanilla-Pérez, cântăreață, compozitoare, actriță și designer de modă de etnie mexicano-americană (d. 1995)\n 18 aprilie: Jens Holm, politician suedez\n18 aprilie: David Tennant (n. David John McDonald), actor britanic\n 19 aprilie: Luminița Dobrescu, sportivă română (înot)\n19 aprilie: Gad Elmaleh, actor francez\n 21 aprilie: Jule Ronstedt, actriță germană\n 23 aprilie: Lorena Bogza, jurnalistă română\n 24 aprilie: Dorian Boguță, actor din R. Moldova\n 26 aprilie: Ciprian Dobre, politician român\n 29 aprilie: Claudiu Vasile Răcuci, politician român\n\nMai \n 3 mai: Douglas Carswell, politician britanic\n 4 mai: Leonid Sluțki, fotbalist rus (portar)\n 7 mai: Thomas Piketty, economist francez\n 9 mai: Paul McGuigan, chitarist britanic (Oasis)\n 10 mai: Tomasz Wałdoch (Tomasz Wojciech Wałdoch), fotbalist polonez\n 11 mai: Nicoleta Pauliuc, politiciană română\n 13 mai: Teofil Roman, episcop român\n 16 mai: Constantin Barbu, fotbalist român\n17 mai: Mihai Culeafă, politician român\n 17 mai: Prințesa Máxima a Țărilor de Jos, soția lui Willem-Alexander, Prinț de Orania\n 18 mai: Dan Sorin Mihalache, politician român\n 24 mai: Cristian Presură, fizician român\n 25 mai: Marco Cappato, politician italian\n 26 mai: Matt Stone, scenarist, producător, artist vocal, muzician și actor american\n 27 mai: Paul Bettany, actor britanic\n 27 mai: Kaur Kender, scriitor estonian\n\nIunie \n 1 iunie: Monica Anghel, cântăreață și actriță română \n 3 iunie: Luigi Di Biagio, fotbalist italian\n 4 iunie: Zvonimir Jurić, regizor de film, croat\n 4 iunie: Tony McCarroll, muzician britanic\n 8 iunie: Radu Muntean, regizor român\n 10 iunie: Giusto Catania, politician italian\n 10 iunie: Tadashi Nakamura, fotbalist japonez\n 11 iunie: Vladimir Gaidamașciuc, fotbalist din R. Moldova\n 12 iunie: Victoria Lepădatu, canotoare română\n 14 iunie: Stig Håkan Mild, fotbalist suedez\n 16 iunie: Tupac Shakur (n. Lesane Parish Crooks Crooks), rapper și actor american (d. 1996)\n 20 iunie: Oana Cuzino, jurnalistă română\n20 iunie: Josh Lucas (Joshua Lucas Easy Dent Maurer), actor american\n21 iunie: Nonna Grișaeva, actriță rusă\n21 iunie: Faryd Mondragón (Faryd Camilo Mondragón Alí), fotbalist columbian (portar)\n 21 iunie: Zsolt Nagy, politician român\n 21 iunie: Anette Olzon, cântăreață suedeză\n24 iunie: Dyab Abou Jahjah, artist belgian\n 24 iunie: Ji Jin-hee, actor sud-coreean\n 24 iunie: Christopher Showerman, actor american\n 25 iunie: Patrick Sensburg, politician german\n 26 iunie: Kartika Liotard, politiciană neerlandez\n 27 iunie: Sergio Claudio dos Santos (aka Serginho), fotbalist brazilian\n28 iunie: Fabien Barthez (Fabien Alain Barthez), fotbalist francez (portar)\n 28 iunie: Elon Reeve Musk, antreprenor și inventator sud-african\n 29 iunie: Pavel Liška, actor ceh\n 30 iunie: Marian Zlotea, politician român\n\nIulie \n 1 iulie: Missy Elliott (Melissa Arnette Elliott), muziciană americană\n 2 iulie: Georgeta Voinovan, cantautoare din Republica Moldova\n 3 iulie: Benedict Wong, actor britanic\n 8 iulie: Adrian Falub, fotbalist român\n 13 iulie: Murilo Benício, actor brazilian\n 14 iulie: Howard Webb, arbitru de fotbal, britanic\n 19 iulie: Naoki Soma, fotbalist japonez\n 20 iulie: Sandra Oh, actriță canadiană\n 23 iulie: Mohsin Hamid, scriitor pakistanez\n 23 iulie: Alison Krauss, cântăreață și compozitoare americană de bluegrass și muzică country\n 24 iulie: Liana Stanciu, jurnalistă română\n 25 iulie: Aleš Križan, fotbalist sloven\n 28 iulie: Abu Bakr al-Bagdadi, membru al-Qaeda în Iraq (d. 2019)\n 31 iulie: Tiberiu Nițu, jurist român\n\nAugust \n 3 august: Kazuaki Tasaka, fotbalist japonez\n 6 august: Merrin Dungey, actriță americană\n 7 august: Cristina-Elena Dinu, politician român\n 7 august: Mihaela Sîrbu, actriță română\n10 august: Fábio Assunção, actor brazilian\n 10 august: Roy Maurice Keane, fotbalist irlandez\n 10 august: Rüdiger Klink, actor german\n 11 august: Lidija Dimkovska, scriitoare macedoneană\n 12 august: Pete Sampras (Peter Sampras), jucător american de tenis\n12 august: Eugen Teodorovici, politician român\n 13 august: Moritz Bleibtreu, actor german\n 14 august: Raoul Bova, actor italian\n 19 august: João Manuel Vieira Pinto, fotbalist portughez (atacant)\n 22 august: Richard Armitage, actor britanic\n 25 august: Vaja Tarhnișvili, fotbalist georgian\n 29 august: Iulică Ruican, canotor român\n\nSeptembrie \n1 septembrie: Mihai Chirica, politician român, primar al Iașului (din 2016)\n1 septembrie: Daniel Hannan, politician britanic\n 1 septembrie: Hakan Șükür, fotbalist turc (atacant)\n 1 septembrie: Ivan Trevejo, scrimer francez de etnie cubaneză\n 5 septembrie: Will Hunt, muzician american\n 6 septembrie: Mary Amiri, prezentatoare de televiziune, germană\n6 septembrie: Florian Dorel Bodog, politician român\n 6 septembrie: Dolores O'Riordan, cântăreață irlandeză (d. 2018)\n 7 septembrie: Kjersti Grini, handbalistă norvegiană\n 7 septembrie: Caroline Peters, actriță germană\n 8 septembrie: Cornel Milan, scrimer român\n 11 septembrie: Nicoleta Grasu, atletă română\n 12 septembrie: Daniel Movilă, fotbalist român\n 12 septembrie: Gigel Știrbu, politician român\n13 septembrie: Ezio Bosso, compozitor italian, muzician clasic și dirijor (d. 2020)\n 13 septembrie: Goran Ivanišević, jucător croat de tenis\n13 septembrie: Radu Sabo, fotbalist român\n 13 septembrie: Alexandru Tudor, arbitru de fotbal român\n 15 septembrie: Alexandru Dedu, handbalist român\n 16 septembrie: Amy Poehler, actriță americană\n 17 septembrie: Edílson (Edílson da Silva Ferreira), fotbalist brazilian (atacant)\n 18 septembrie: Lance Armstrong, ciclist american\n18 septembrie: Jada Koren Pinkett Smith, actriță americană\n 20 septembrie: Henrik Larsson (Henrik Edward Larsson), fotbalist suedez (atacant)\n 21 septembrie: Alfonso Ribeiro, actor american\n 26 septembrie: Alexandra Dobolyi, politiciană maghiară\n26 septembrie: Mike Paradinas, muzician britanic\n27 septembrie: Caco Ciocler (Carlos Alberto Ciocler), actor brazilian\n 27 septembrie: Oleg Garizan, politician din R. Moldova\n 30 septembrie: Stephane Christophe Bride, economist francez\n30 septembrie: Giancarlo Judica Cordiglia, actor italian\n\nOctombrie \n 3 octombrie: Valentina Fătu, actriță română\n 4 octombrie: Friderika Bayer, cântăreață maghiară\n4 octombrie: Toshiya Fujita, fotbalist japonez\n5 octombrie: Cristian Albeanu, fotbalist român (atacant)\n 5 octombrie: Adrian Baldovin, fotbalist român\n 6 octombrie: Vadîm Hutțait, scrimer și antrenor ucrainean\n 7 octombrie: Liviu-Ioan Balint, politician român\n 8 octombrie: Victor Osipov, politician din R. Moldova\n 12 octombrie: Ionel Tersinio Gane, fotbalist român (atacant)\n 13 octombrie: Sacha Baron Cohen, actor, scenarist, producător și regizor de film, englez\n 14 octombrie: Jorge Costa (Jorge Paulo Costa Almeida), fotbalist portughez\n 15 octombrie: Andrew Alexander Cole, fotbalist englez (atacant)\n 15 octombrie: Niko Kovač, fotbalist croat\n 16 octombrie: Michael von der Heide, cântăreț elvețian\n 16 octombrie: Popi Malliotaki, cântăreață greacă\n 16 octombrie: Ondřej Sokol, actor ceh\n20 octombrie: Snoop Dogg (n. Calvin Cordozar Broadus, Jr.), rapper, cântăreț, producător muzical, compozitor și actor american\n29 octombrie: Ben Foster (Benjamin A. Foster), actor american\n 29 octombrie: Bogdan Olteanu, politician român\n 29 octombrie: Winona Ryder (n. Winona Laura Horowitz), actriță americană\n 30 octombrie: Anca Puiu, producătoare de film, română\n\nNoiembrie \n 4 noiembrie: Andrew Noymer, astronom american\n 5 noiembrie: Jonny Greenwood, muzician britanic\n 6 noiembrie: Laura Flessel-Colovic, scrimeră franceză\n 6 noiembrie: Luminița Dinu-Huțupan, handbalistă română\n 7 noiembrie: Constantin Dumitriu, politician român\n 10 noiembrie: Leif Magnus Johansson, fotbalist suedez\n 11 noiembrie: David DeLuise, actor american\n 12 noiembrie: Chen Guangcheng, avocat chinez\n 14 noiembrie: Chloe, acțriță porno\n 15 noiembrie: Victoria Longher, politician român\n16 noiembrie: Alexandr Popov, înotător rus\n 16 noiembrie: Laurent Wolf, DJ și producător francez de muzică electro-house\n 19 noiembrie: Toshihiro Yamaguchi, fotbalist japonez\n21 noiembrie: Serghei Belous, fotbalist din R. Moldova\n 21 noiembrie: Mette Klit, handbalistă și antrenoare daneză\n 23 noiembrie: Chris Hardwick (Christopher Ryan Hardwick), comedian, actor, prezentator de televiziune, scriitor și cântăreț american\n 25 noiembrie: Christina Applegate, actriță americană\n 26 noiembrie: Robert Cazanciuc, politician român\n26 noiembrie: Akira Narahashi, fotbalist japonez\n26 noiembrie: Liliana Palihovici, politiciană din R. Moldova\n 27 noiembrie: Victoria Lungu, cântăreață din R. Moldova\n 28 noiembrie: Fenriz (n. Gylve Nagell), muzician norvegian\n 28 noiembrie: Siminica Mirea, politician român\n 29 noiembrie: Daniela Nane, actriță română\n 30 noiembrie: Emil-Marius Pașcan, politician român\n 30 noiembrie: Aden Young, actor australian\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Vasile Bîtca, politician din R. Moldova\n 2 decembrie: Francesco Toldo, fotbalist italian (portar)\n 3 decembrie: Aura (Aurica Cotelnic), cântăreață din R. Moldova\n 5 decembrie: Karl-Theodor zu Guttenberg, politician german\n 12 decembrie: Tiberiu Csik, fotbalist român\n 14 decembrie: Zhai Chao, handbalistă chineză\n 15 decembrie: Octavian Grama, politician din R. Moldova\n 15 decembrie: Clint Lowery, muzician american\n 18 decembrie: Gheorghe Ifrim, actor român de film și teatru\n 18 decembrie: Arantxa Sánchez Vicario, jucătoare spaniolă de tenis\n 23 decembrie: Corey Haim, actor canadian (d. 2010)\n24 decembrie: Iorgos Alkeos, cântăreț grec\n 24 decembrie: Ricky Martin (n. Enrique Martín Morales), cântăreț portorican\n 25 decembrie: Dido (Florian Cloud de Bounevialle O'Malley Armstron), cântăreață britanică\n 25 decembrie: Vladislav Borisovici Galkin, actor rus (d. 2010)\n 26 decembrie: Tatiana Nikolaevna Sorokko, fotomodel rus\n 27 decembrie: Duncan Cowan Ferguson, fotbalist scoțian (atacant)\n 28 decembrie: Cristina Dogaru, handbalistă română\n 29 decembrie: Jens Niclas Alexandersson, fotbalist suedez\n 30 decembrie: Chris Vance (George Christopher Vance), actor britanic\n\nDecese \n 4 ianuarie: Ștefan Braborescu, 90 ani, actor român (n. 1880)\n 10 ianuarie: Coco Chanel (n. Gabrielle Bonheur Chanel), 87 ani, creatoare franceză de modă (n. 1883)\n 18 ianuarie: Karl Kurt Klein, 74 ani, teolog, filozof, scriitor de limba germană din România (n. 1897)\n 24 ianuarie: Hermann Matern, 77 ani, politician german (n. 1893)\n 27 ianuarie: Prințesa Adelaide de Schaumburg-Lippe, 95 ani, soția ultimului Duce de Saxa-Altenburg (n. 1875)\n 1 februarie: Serghei Bobrov, 81 ani, matematician rus (n. 1889)\n 10 februarie: Larry Burrows (Henry Frank Leslie Burrows), 44 ani, jurnalist britanic (n. 1926)\n 17 februarie: Miron Radu Paraschivescu, 60 ani, poet, publicist și traducător român (n. 1911)\n 25 februarie: Theodor Svedberg, 86 ani, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel (n. 1884)\n26 februarie: Fernandel (n. Fernand Joseph Désiré Contandin), 67 ani, actor francez de film (n. 1903)\n 28 februarie: Paul de Kruif (Paul Henry de Kruif), 80 ani, scriitor și microbiolog din Statele Unite ale Americii (n. 1890)\n 4 martie: Constantin Cândea, 83 ani, profesor universitar doctor inginer în chimie, rectorul Universității Politehnica Timișoara (n. 1887)\n 9 martie: Ion I. Agârbiceanu, 64 ani, fizician român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1907)\n 16 martie: Thomas E. Dewey (Thomas Edmund Dewey), 68 ani, politician american (n. 1902)\n 29 martie: Perpessicius (n. Dumitru S. Panaitescu), 79 ani, istoric și critic literar român (n. 1891)\n 31 martie: Marius Bunescu, 89 ani, pictor român (n. 1881)\n 6 aprilie: Igor Stravinski, 88 ani, compozitor și pianist rus (n. 1882)\n 8 aprilie: Fritz von Opel (n. Fritz Adam Hermann Opel), 71 ani, inginer german (n. 1899)\n 9 aprilie: André Cavens, 58 ani, regizor de film, belgian (n. 1912)\n 11 aprilie: André Billy, 89 ani, scriitor francez (n. 1882)\n12 aprilie: Wolfgang Krull, 71 ani, matematician german (n. 1899)\n 12 aprilie: Igor Tamm, 75 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1895)\n 13 aprilie: Constantin Brătescu, 79 ani, ofițer român (n. 1892)\n 15 aprilie: Simion Coman, 80 ani, ofițer român (n. 1890)\n 17 aprilie: Nicu Stănescu, 67 ani, violonist, interpret de muzică populară românească (n. 1903)\n 18 aprilie: Alexandru Lascarov–Moldovanu, 86 ani, scriitor român (n. 1885)\n 19 aprilie: Luigi Piotti, 57 ani, pilot italian de Formula 1 (n. 1913)\n 21 aprilie: Nicolae Bagdasar, 75 ani, filosof român (n. 1896)\n 3 mai: Alexandre Vialatte, 70 ani, scriitor francez (n. 1901)\n 10 mai: Mihail Jora, 80 ani, compozitor român (n. 1891)\n 17 mai: Alexe Dumitru, 35 ani, caiacist român (n. 1935)\n 21 mai: Dennis King (n. Dennis Prat), 73 ani, actor britanic (n. 1897)\n 15 iunie: Wendell Meredith Stanley, 66 ani, chimist american (n. 1904)\n 18 iunie: Thomas Gomez, 65 ani, actor american (n. 1905)\n 18 iunie: Paul Karrer, 82 ani, chimist elvețian de origine rusă (n. 1889)\n 22 iunie: Gheorghe Bujorean, 77 ani, botanist român (n. 1893)\n 29 iunie: Gheorghi Dobrovolski, 43 ani, astronaut sovietic (Soiuz 11), (n. 1928)\n 29 iunie: Viktor Pațaev, 38 ani, astronaut sovietic născut în Kazahstan (Soiuz 11), (n. 1933)\n 29 iunie: Vladislav Volkov, 35 ani, astronaut sovietic (Soiuz 11), (n. 1935)\n 1 iulie: William Lawrence Bragg, 81 ani, fizician australian, cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel (n. 1890)\n 3 iulie: Jim Morrison (n. James Douglas Morrison), 27 ani, muzician și compozitor american (The Doors), (n. 1943)\n 4 iulie: Károly Weichelt, 65 ani, fotbalist român (portar), (n. 1906)\n 6 iulie: Louis Armstrong (Satchmo), 69 ani, muzician american (n. 1901)\n 10 iulie: Olga Sturdza, 86 ani, sculptoriță română (n. 1884)\n 19 iulie: M. H. Maxy (Max Hermann Maxy), 75 ani, artist român (n. 1895)\n 26 iulie: Theofil Sauciuc-Săveanu, 86 ani, istoric român (n. 1884)\n 17 august: Wilhelm List (Siegmund Wilhelm Walther Von List), 91 ani, ofițer german (n. 1880)\n 3 septembrie: Alexandru Borza, 84 ani, botanist român (n. 1887)\n 11 septembrie: Nikita Hrușciov, 76 ani, lider comunist sovietic (1953-1964), (n. 1894)\n 21 septembrie: Bernardo Houssay, 84 ani, medic argentinian laureat al Premiului Nobel (1947), (n. 1887)\n 23 septembrie: James Waddell Alexander II, 83 ani, matematician american (n. 1888)\n 1 octombrie: Maguba Sîrtlanova, 59 ani, femeie-pilot militar, Erou al Uniunii Sovietice (n. 1912)\n3 octombrie: Lester Germer, 74 ani, fizician american (n. 1896)\n 3 octombrie: Adelheid de Habsburg-Lorena, 57 ani, fiica cea mare a împăratului Carol I al Austriei (n. 1914)\n 13 octombrie: János Kemény, 68 ani, scriitor maghiar (n. 1903)\n 23 octombrie: Ion Rîmaru, 25 ani, criminal în serie român (n. 1946)\n 27 octombrie: Andrei Scobioală, 87 ani, politician din R. Moldova (n. 1884)\n 29 octombrie: Emerich Vogl, 66 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1905)\n 30 octombrie: Lucian Valeriu Bologa, 78 ani, medic român (n. 1892)\n 25 noiembrie: Hank Mann (n. David William Lieberman), 84 ani, actor american (n. 1887)\n 28 noiembrie: Dimitrie Stelaru (n. Dumitru Petrescu), 54 ani, scriitor de literatură pentru copii, român (n. 1917)\n 30 noiembrie: Ilie Crețulescu, 79 ani, ofițer român (n. 1892)\n 5 decembrie: Gaito Gazdanov, 67 ani, scriitor rus (n. 1903) \n 10 decembrie: Mihail Miluță Gheorghiu, 74 ani, actor român (n. 1897)\n 12 decembrie: Frank Wolff (Walter Frank Hermann Wolff), 43 ani, actor american (n. 1928)\n 16 decembrie: Richard James Mulcahy, 85 ani, politician irlandez (n. 1886)\n 18 decembrie: Aleksandr Tvardovski, 61 ani, poet rus (n. 1910)\n 20 decembrie: Shigeyoshi Suzuki, 69 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1902)\n 28 decembrie: Max Steiner (Maximilian Raoul Walter Steiner), 83 ani, compozitor american (n. 1888)\n 31 decembrie: Lucien Hubbard, 83 ani, producător american de film (n. 1888)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Dennis Gabor (Ungaria)\n Chimie: Gerhard Herzberg (Canada)\n Medicină: Earl W Sutherland, jr. (SUA)\n Literatură: Pablo Neruda (Chile)\n Economie: Simon Kuznets (SUA)\n Pace: Willy Brandt (RFG)\n\nVezi și: Premiul Nobel\n\n1971" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ai detalii despre 1970?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1970 (MCMLXX) a fost un obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n 18 ianuarie: Accidentul nuclear de la uzina Krasnoie Sormovo, Gorki, URSS.\n\nFebruarie \n 10 februarie: România: în ședința Secretariatului PCR s-a discutat despre filmul „Reconstituirea“ în regia lui Lucian Pintilie. Regizorului i s-au imputat subminarea poziției milițienilor în societate și cheltuielile „nejustificate“. \n 11 februarie: Japonia devine cel de-al patrulea stat din lume (după URSS, SUA și Franța) care a lansat un satelit pe orbita Pământului.\n 19 februarie: S-a desfășurat, la București, adunarea generală de constituire a Academiei de Științe Sociale și Politice. Președinte de onoare al Academiei a fost ales șeful statului, Nicolae Ceaușescu.\n 28 februarie: Membrii echipajului navetei spațiale americane \"Apollo 12\", împreună cu soțiile, au întreprins o vizită la București.\n\nMartie \n 31 martie: Explorer 1 reintră în atmosfera Pământului, după 12 ani pe orbită.\n\nAprilie \n 9 aprilie: A fost inaugurat Aeroportul Internațional București–Otopeni. \n 10 aprilie: Paul McCartney anunță destrămarea trupei \"The Beatles\". \n 13 aprilie: Echipajul navei spațiale \"Apollo 13\" a anunțat primele probleme, în zborul spre Lună, de îndată ce a observat explozia unei butelii cu oxigen. Echipajul s-a întors pe Terra la 17 aprilie.\n 24 aprilie: Este lansat primul satelit chinez.\n\nMai \n 5 mai: Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade pe scara Richter face 54.000 de victime în Ancash, Peru.\n 9 mai: La Washington, 100.000 de oameni protestează împotriva războiului din Vietnam.\n 27 mai: O expediție britanică a escaladat partea sudică a vârfului Annapurna I (8.091 m), unul dintre vârfurile masivului Annapurna din Himalaya.\n\nIunie \n 2 iunie: Norvegia anunță că a descoperit mari depozite de petrol în Marea Nordului.\n 15 iunie: Începe vizita oficială de două zile a lui Nicolae Ceaușescu în Franța la invitația președintelui Georges Pompidou. La sfârșitul interviului acordat televiziunii de stat – ORTF (Office de radiodiffusion-télévision française), Ceaușescu s-a lăudat gazetarilor că instaurase un regim al echității sociale în toate domeniile, România fiind superioară chiar Franței. \n 21 iunie: Brazilia învinge Italia cu 4-1 și căștigă Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic.\n\nIulie \n10 iulie: S-a înființat Banca Internațională de Investiții (BII) cu sediul la Moscova. Acționari: Rusia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, România, Cuba, Vietnam și Mongolia.\n 21 iulie: A fost terminată construcția barajului egiptean de la Assuan.\n\nAugust \n 17 august: Sovieticii lansează modulul spațial Venera 7, care avea să transmită primele imagini de pe suprafața planetei Venus.\n\nOctombrie \n 12 octombrie: Președintele american, Richard Nixon, anunță că SUA vor retrage 40.000 de trupe înainte de Crăciun.\n 17 octombrie: Anwar Sadat devine președintele Egiptului.\n 26 octombrie: Cercetători spațiali americani și sovietici se întâlnesc la Moscova.\n\nNoiembrie \n 8 noiembrie: Egipt, Sudan și Libia anunță că intenționează să formeze o federație.\n 24 noiembrie: Vizita oficială în Marea Britanie a președintelui Consiliului de ministri, I. Gh. Maurer; este primit de Regina Elisabeta a II-a și poartă convorbiri cu prim-ministrul Harold Wilson.\n 26 noiembrie: Papa Paul al VI-lea începe un tur asiatic.\n\nDecembrie \n 29 decembrie: Conducerea Partidului Comunist Român a aprobat deshumarea osemintelor lui Iuliu Maniu, aflate în incinta penitenciarului Sighet, și reînhumarea lor în satul Bădăcin, județul Sălaj. De asemenea, a fost aprobată deshumarea osemintelor lui Ion Mihalache aflate în incinta penitenciarului Râmnicu-Sărat și reînhumarea lor în comuna Topoloveni, județul Argeș.\n\nNedatate \n A fost înființată de președintele Richard Nixon, Agenția de Protecție a Mediului (EPA).\n Brigate Rosse (Brigăzile Roșii), o organizație teroristă de extremă stânga, din Italia, înființată de Renato Curcio. A fost desființată în 1988.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 18 decembrie: Premiera, la București, a spectacolului cu piesa Acești nebuni fățarnici, de Teodor Mazilu.\n 20 aprilie: A fost lansat în Marea Britanie primul album solo semnat Paul McCartney.\n 15 mai: Beatles lansează în SUA ultimul lor album, numit Let It Be.\n Cezar Baltag publică volumul Șah orb.\n Constantin Noica publică Rostirea filozofică românească.\n Gellu Naum publică volumul de proză Poetizați, poetizați....\n La Paris, apare De Zalmoxis a Gengis-Khan de Mircea Eliade, o sinteză asupra miturilor geto-dace.\n Marin Sorescu publică volumul de poezii Tușiți.\n Nichita Stănescu publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa, cu un titlu neutru, Poezii.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Alexandru Maftei, regizor român de film\n 2 ianuarie: Sanda Ladoși, cântăreață română\n4 ianuarie: Edward Olive, actor britanic de filme și progame de televiziune\n 9 ianuarie: Lara Fabian (n. Lara Crokaert), cântăreață, cantautoare și actriță belgiană\n 11 ianuarie: Daniel Buda, politician român\n 12 ianuarie: Masaaki Sawanobori, fotbalist japonez\n 13 ianuarie: Marco Pantani, ciclist italian (d. 2004)\n17 ianuarie: Cristi Borcea, om de afaceri român\n 17 ianuarie: Genndy Tartakovsky (n. Gennady Borisovich Tartakovsky), animator de cinematografie și televiziune, regizor și producător american, de etnie rusă\n 22 ianuarie: Remus Pricopie, politician român\n 23 ianuarie: Alex Gaudino, muzician italian\n 24 ianuarie: Octavian Goga, politician român\n 27 ianuarie: Andrei Bogdanov, politician rus\n 28 ianuarie: Augustin Constantin Mitu, politician român\n 29 ianuarie: Heather Graham, actriță americană\n 30 ianuarie: Maria Luísa Mendonça, actriță braziliană\n\nFebruarie \n 1 februarie: Nicoleta Matei (Nico), interpretă română de muzică pop\n 2 februarie: Aurelian Preda, interpret român de muzică populară (d. 2016)\n 3 februarie: Iulian Vizitiu, canotor român\n 16 februarie: Armand Van Helden, muzician american\n 20 februarie: Julia Franck, scriitoare germană\n 20 februarie: Marian Vasiliev, politician român\n 23 februarie: Costel Cașcaval, actor român\n23 februarie: Loretta Handrabura, politiciană din R. Moldova\n 25 februarie: Narcisa Iorga, jurnalistă română\n 27 februarie: Laurențiu Țigăeru Roșca, politician român\n\nMartie \n 1 martie: Camelia Voinea, sportivă română (gimnastică artistică)\n 2 martie: Haralambie Vochițoiu, politician român\n 4 martie: Valentin Rusu, politician român\n 5 martie: John Frusciante, chitarist, cântăreț, compozitor și producător muzical american\n 7 martie: Rachel Weisz, actriță britanico-americană\n 8 martie: Valeriu Streleț, politician din R. Moldova\n 8 martie: Clara Vodă, actriță română\n 10 martie: Michel van der Aa, compozitor neerlandez\n10 martie: George Epurescu, scrimer român\n 13 martie: Tim Story (Timothy Kevin Story), regizor american de film\n 16 martie: Radu Banciu, jurnalist român\n 17 martie: Florin Răducioiu, fotbalist român (atacant)\n17 martie: Cristian-George Sefer, politician român\n 17 martie: Sanda Toma, canoistă română\n 20 martie: Sebastian Lăzăroiu, sociolog și politolog român\n 22 martie: Anja Kling, actriță germană\n 22 martie: Leontien Zijlaard-van Moorsel, ciclistă neerlandeză\n 23 martie: Gianni Infantino (Giovanni Vincenzo), preșsdinte FIFA, italian\n 24 martie: Lara Flynn Boyle, actriță americană de film\n 26 martie: Ion-Andrei Gherasim, politician român\n 27 martie: Kathalijne Buitenweg, politiciană neerlandeză\n 27 martie: Gaia Zucchi, actriță italiană\n 28 martie: Laura Badea, scrimeră română\n 28 martie: Vince Vaughn (Vincent Anthony Vaughn), actor, comedian, activist politic, producător și scenarist american\n 29 martie: Dorin Arcanu, fotbalist român (portar)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Antonio López-Istúriz White, politician spaniol\n 2 aprilie: Antoneta Ioniță, politician român\n 6 aprilie: Irîna Bilîk, cântăreață ucraineană\n 7 aprilie: Mackenzie Bezos, romancieră americană\n 8 aprilie: Catherine Chidgey, romancieră neozeelandeză\n 10 aprilie: Leonard Doroftei, pugilist român, campion mondial WBA la categoria semi-ușoară\n 11 aprilie: Cezar Boghină, actor român\n 14 aprilie: Aurel-Robert Boroianu, politician român\n 14 aprilie: Vadim Krasnoselski, om politic din Transnistria\n 18 aprilie: George Băeșu, politician român\n19 aprilie: Nechita-Stelian Dolha, politician român\n 19 aprilie: Ildikó Pádár, handbalistă maghiară\n 21 aprilie: Bogdan Bucur, fotbalist român\n 26 aprilie: Melania Trump (n. Melanija Knavs), fotomodel și femeie de afaceri americană de etnie slovenă, soția președintelui american, Donald Trump\n 28 aprilie: Diego Simeone, fotbalist argentinian\n 28 aprilie: Zsa Zsa Speck, muzician american\n 29 aprilie: Andre Agassi, jucător american de tenis\n 29 aprilie: Antonel Borșan, canoist român\n 30 aprilie: Halit Ergenç, actor turc\n\nMai \n\n1 mai: Salvador del Solar, actor peruan\n 3 mai: Bobby Cannavale, actor american\n 5 mai: Sviatoslav Șevciuc, preot ucrainean\n 8 mai: Luis Enrique Martínez García, fotbalist spaniol (atacant)\n8 mai: Anca Țurcașiu, actriță și cântăreață română\n 10 mai: Mihai-Viorel Fifor, politician român\n 12 mai: Tiberiu Valentin Hossu, politician român\n 12 mai: David Andrew Roy White, actor american\n 12 mai: Ovidiu Cornel Hanganu, fotbalist român (atacant)\n 14 mai: Carmen-Ileana Mihălcescu, politiciană română\n14 mai: Tibor Selymes, fotbalist român de etnie maghiară\n 14 mai: Kenichi Shimokawa, fotbalist japonez\n 15 mai: Victor Ciutacu, jurnalist român\n 15 mai: Mioara David, scrimeră română\n 15 mai: Kentaro Sawada, fotbalist japonez\n16 mai: Grig Chiroiu, actor român\n16 mai: Gabriela Sabatini, jucătoare argentiniană de tenis \n 18 mai: Tina Fey (n. Elizabeth Stamatina Fey), actriță, comediană, scenaristă și producătoare americancă\n 21 mai: Rade Bogdanović, fotbalist sârb (atacant)\n 22 mai: Naomi Elaine Campbell, fotomodel britanic\n 22 mai: Pedro Diniz, pilot brazilian de Formula 1\n 24 mai: Anatol Durbală, actor din R. Moldova\n 26 mai: Alex Garland, scriitor, scenarist și regizor de film, englez\n 30 mai: Valeriu Răchită, fotbalist român\n30 mai: Erick Thohir, om de afaceri indonezian\n\nIunie \n 5 iunie: Koji Noguchi, fotbalist japonez (atacant)\n 7 iunie: Cafu (Marcos Evangelista de Moraes), fotbalist brazilian\n 8 iunie: Remus-Daniel Nițu, politician român\n10 iunie: Dan Andronic, jurnalist român\n 10 iunie: Loredana Groza Boncea, cântăreață, actriță, femeie de afaceri, dansatoare, autoare și compozitoare română\n 14 iunie: Ștefan-Radu Oprea, politician român\n 15 iunie: Romulus Adrian Buia, fotbalist român\n16 iunie: Clifton Collins Jr., actor american\n 16 iunie: Cobi N'Gai Jones, fotbalist american\n 16 iunie: Vitalie Marinuța, politician din R. Moldova\n 17 iunie: Kamel Daoud, scriitor algerian\n 18 iunie: Ștefan Gabriel Preda, fotbalist român (portar)\n 23 iunie: Tamara Costache, înotătoare română\n 23 iunie: Ionel Antonel Pârvu, fotbalist român\n23 iunie: Yann Tiersen, compozitor francez\n 26 iunie: Sean Hayes, actor american\n 28 iunie: Radu Cristian Georgescu, politician român\n\nIulie \n\n2 iulie: Cozmin Gușă, politician român\n 2 iulie: Serghei Mureico, sportiv din R. Moldova (lupte greco-romane)\n 3 iulie: Ioan Sorin Roman, politician român\n 5 iulie: Călin Rus, politician român\n 6 iulie: Demonaz Doom Occulta, muzician norvegian\n 6 iulie: Monica Ramirez, scriitoare română\n 7 iulie: Vali Vijelie, cântăreț român\n 8 iulie: Beck (Bek David Campbell), muzician american\n11 iulie: Saj Karim, politician britanic\n 11 iulie: Basarab Nică Panduru, fotbalist și antrenor român\n 11 iulie: Paul Ryzhenko, pictor rus (d. 2014)\n 12 iulie: Celestina Popa, sportivă română (gimnastică artistică)\n 13 iulie: Petru Vlah, politician din R. Moldova\n 19 iulie: Nicola Sturgeon, politiciană scoțiană\n 22 iulie: Sofian Pătrunjel, episcop român\n 23 iulie: Ghenadii Orbu, fotbalist ucrainean\n 24 iulie: Doina Spircu, canotoare română\n24 iulie: Radu Tudor, jurnalist român\n31 iulie: Ben Chaplin, actor britanic\n 31 iulie: Dan Doboș, jurnalist român\n\nAugust \n 1 august: Ioana-Jenica Dumitru, politiciană română\n 1 august: David James, fotbalist englez\n 3 august: Masaharu Suzuki, fotbalist japonez\n 6 august: Yutaka Akita, fotbalist japonez\n6 august: Ricardo Villalobos, muzician chilian\n 11 august: Andy Bell, muzician și compozitor britanic, basist (Oasis) și chitarist (Ride)\n 14 august: Julia Richter, actriță germană\n 15 august: Mirela Adomnicăi, politician român\n 15 august: Masahiro Endo, fotbalist japonez\n17 august: Jim Courier, jucător american de tenis\n 19 august: Fat Joe (n. Joseph Buco Cartagena), rapper și actor american\n 21 august: Murilo Rosa, actor brazilian\n 22 august: Tímea Nagy, scrimeră maghiară\n22 august: Gianluca Ramazzotti, actor italian\n 23 august: River Phoenix (n. River Jude Bottom), actor, muzician și activist american (d. 1993)\n 25 august: Romică Andreica, politician român\n 25 august: Claudia Schiffer, fotomodel german\n 27 august: Silvia Ciornei, politiciană română\n 27 august: Tony Kanal, muzician american\n27 august: Edson Cholbi Nascimento, fotbalist brazilian (portar), fiul lui Pelé\n 29 august: Alessandra Negrini, actriță braziliană\n31 august: Nikola Gruevski, politician macedonean\n 31 august: Regina Rania, soția regelui Iordaniei Abdullah al II-lea\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Constantin-Cătălin Zamfira, politician român\n 6 septembrie: Kinga Gál, politiciană maghiară\n 9 septembrie: Natalia Streignard, actriță venezueleană\n 11 septembrie: Dan Motreanu, politician român\n 13 septembrie: Sorin Blejnar, politician român\n 14 septembrie: Zoltán Teszári, om de afaceri român\n 16 septembrie: Nick Sagan, scriitor american\n 21 septembrie: Igor Bergler, romancier român\n 22 septembrie: Emmanuel Laurent Petit, fotbalist francez\n 24 septembrie: Radu Moraru, jurnalist român\n 25 septembrie: David Benioff, scenarist american și producător TV\n25 septembrie: Richard Billingham, fotograf britanic\n26 septembrie: Julie Frost, muziciană americană\n 26 septembrie: Corneliu Popovici, istoric din R. Moldova, ministru al educației (2019-2020)\n 28 septembrie: Kimiko Date, jucătoare japoneză de tenis\n 29 septembrie: Emily Lloyd, actriță britanică\n 30 septembrie: Silas Weir Mitchell, actor american\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Ilona Csáková, cântăreață cehă\n 5 octombrie: Tord Gustavsen, muzician norvegian\n5 octombrie: Maria Pădurariu, canotoare română\n 7 octombrie: Viorel Tănase, fotbalist român\n 8 octombrie: Matt Damon (Matthew Paige Damon), actor, scenarist, producător de film și filantrop american\n 8 octombrie: Sadiq Khan, politician britanic\n 9 octombrie: Carmen Daniela Dan, politiciană română\n 12 octombrie: Cláudia Abreu, actriță braziliană\n 12 octombrie: Ovidiu-Cristian Iane, politician român\n 16 octombrie: Holger Krahmer, politician german\n 20 octombrie: Sander Bernard Jozef Boschker, fotbalist neerlandez (portar)\n 20 octombrie: Chavo Guerrero, Jr., wrestler american\n 23 octombrie: Grant Imahara, expert american în electronică și control radio (d. 2020)\n 24 octombrie: Gabriela Nedelcu, politician român\n29 octombrie: Phillip John-William Cocu, fotbalist neerlandez\n 29 octombrie: Edwin van der Sar, fotbalist neerlandez (portar)\n 29 octombrie: Toby Grafftey-Smith, muzician britanic (Jamiroquai), (d. 2017)\n 31 octombrie: Otilia Bădescu, jucătoare română de tenis de masă\n 31 octombrie: Linn Berggren, cântăreață suedeză\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Igor Cvitanović, fotbalist croat (atacant)\n 1 noiembrie: Sabine Zissener, politiciană germană\n 3 noiembrie: Pedro Proença, arbitru portughez de fotbal\n 4 noiembrie: Silvia Irina Zimmermann, scriitoare germană\n 6 noiembrie: Mihai Găinușă, realizator și prezentator român de radio și TV\n 6 noiembrie: Ethan Hawke, actor, scriitor, muzician, scenarist și director american\n 8 noiembrie: Diana King (aka KingSinga), cântăreață jamaicană\n 9 noiembrie: Theo Anghel, scriitoare română\n 11 noiembrie: Pavel Stratan, muzician din R. Moldova\n 14 noiembrie: Chiril Lucinschi, politician din R. Moldova\n14 noiembrie: Silvia Adriana Țicău, politiciană română\n 15 noiembrie: Patrick M'Boma, fotbalist camerunez (atacant)\n 16 noiembrie: Luigi Morleo, compozitor italian\n 17 noiembrie: Silvana Koch-Mehrin, politiciană germană\n 18 noiembrie: Johan Liiva, cântăreț suedez\n 18 noiembrie: Peta Wilson, actriță australiană\n 22 noiembrie: Corneliu-Florin Buicu, politician român\n 23 noiembrie: Daniel David, psiholog român\n 24 noiembrie: Jean de la Craiova (n. Jean Dumitrache), cântăreț român\n 24 noiembrie: Julieta Venegas, cântăreață mexicană\n 28 noiembrie: Édouard Philippe, politician francez\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Treach (n. Anthony Criss), muzician american\n3 decembrie: Christian Lali Karembeu, fotbalist francez \n 3 decembrie: Matt Haimovitz, violoncelist israelo-american și canadian\n 5 decembrie: Marko Saaresto, muzician finlandez\n 7 decembrie: Sebastian Bodu, politician român\n 8 decembrie: Jolanta Dičkutė, politiciană lituaniană\n 9 decembrie: Djalminha (n. Djalma Feitosa Dias), fotbalist brazilian\n 9 decembrie: Anna Gavalda, scriitoare franceză\n 10 decembrie: Mihai Frățilă, preot român\n 11 decembrie: Erkan Petekkaya, actor turc\n 12 decembrie: Jennifer Connelly, actriță americană\n 15 decembrie: Florin Preda-Dochinoiu, pictor român\n 15 decembrie: Michael Shanks, actor canadian\n18 decembrie: DMX (n. Earl Simmons), rapper și actor american (d. 2021)\n 18 decembrie: Yiannis Ploutarhos, cântăreț grec\n 20 decembrie: Édouard Montoute, actor francez\n21 decembrie: Yasmine Boudjenah, politiciană franceză\n 21 decembrie: Adrian Suciu, scriitor român\n 22 decembrie: Ted Cruz (Rafael Edward Cruz), politician american\n 23 decembrie: Vasile Ilea, politician român\n 24 decembrie: Christian Ulrik von Boetticher, politician german\n 24 decembrie: Amaury Nolasco, actor portorican\n 25 decembrie: Violeta Tudorie, politiciană română\n 29 decembrie: Kevin Weisman, actor american\n\nDecese \n 1 ianuarie: Eduard von Borsody, 71 ani, regizor, scenarist, cameraman maghiar (n. 1898)\n 4 ianuarie: Edith Soterius von Sachsenheim, 83 ani, pictoriță română (n. 1887)\n\n 5 ianuarie: Max Born, 87 ani, fizician și matematician german, laureat al Premiului Nobel (1954), (n. 1882)\n 11 ianuarie: Géza Kiss, 87 ani, politician maghiar (n. 1882)\n 12 ianuarie: Blanche Stuart Scott, 85 ani, aviatoare americană (n. 1884)\n 15 ianuarie: Nicolae Coval, 65 ani, politician din R. Moldova (n. 1904)\n 15 ianuarie: Lea Goldberg, 58 ani, poetă israeliană (n. 1911)\n 27 ianuarie: Erich Heckel, 87 ani, artist german (n. 1883)\n 1 februarie: Alice Săvulescu, 65 ani, botanistă română (n. 1905)\n 2 februarie: Bertrand Russell, 97 ani, filosof, logician, matematician, istoric, critic social și eseist britanic, laureat al Premiului Nobel (1950), (n. 1872) \n 14 februarie: Grigore Vasiliu Birlic (n. Grigore Vasiliu), 65 ani, actor român de teatru și film (n. 1905)\n 17 februarie: Șemuel Iosef Agnon, 81 ani, scriitor israelian, laureat al Premiului Nobel (1966), (n. 1888)\n 17 februarie: Alfred Newman, 68 ani, compozitor american de muzică de film (n. 1901)\n 21 februarie: Johannes Semper, 77 ani, scriitor estonian (n. 1892)\n 27 februarie: Reizo Fukuhara, 38 ani, fotbalist japonez (n. 1931)\n 1 martie: Toshio Iwatani, 44 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1925) \n 15 martie: Arthur Adamov, 61 ani, dramaturg francez (n. 1908)\n 15 martie: Tarjei Vesaas, 72 ani, poet norvegian (n. 1897)\n 21 martie: Marlen Haushofer (n. Marie Helene Frauendorfer), 49 ani, scriitoare austriacă (n. 1920)\n 24 martie: Amado Vera Hernández, 66 ani, scriitor filipinez (n. 1903)\n 27 martie: Leon Silviu Daniello, 72 ani, medic român (n. 1898)\n 28 martie: Nathan Alterman, 59 ani, poet israelian (n. 1910)\n 29 martie: Laurențiu Oanea, 81 ani, avocat român (n. 1888)\n 3 aprilie: Avigdor Hameiri, 79 ani, scriitor și poet israelian (n. 1890)\n 3 aprilie: Nikolaus (n. Nikolaus Friedrich Wilhelm), 72 ani, politician german (n. 1897)\n 8 aprilie: Iacob Zadik, 103 ani, general român din Primul Război Mondial (n. 1867)\n 20 aprilie: Paul Celan (n. Paul Peisah Antschel), 49 ani, poet, traducător și eseist de limbă germană, evreu originar din România (n. 1920)\n 26 aprilie: John Knittel, 79 ani, scriitor elvețian (n. 1891)\n 12 mai: Nelly Sachs (n. Leonie Sachs), 78 ani, scriitoare germană de etnie evreiască, laureată a Premiului Nobel (1966), (n. 1891)\n 19 mai: Tadeusz Breza, 65 ani, romancier polonez (n. 1905)\n 23 mai: Josef Dobretsberger, 67 ani, economist austriac (n. 1903)\n 25 mai: Sándor Asztalos, 50 ani, scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (n.1919)\n 28 mai: Iuliu Hossu, 85 ani, episcop greco-catolic, cardinal, senator de drept al Parlamentului României, deținut politic, membru de onoare al Academiei Române (n. 1885)\n 2 iunie: Orhan Kemal (n. Mehmet Rașit Öğütçü), 55 ani, romancier turc (n. 1914)\n 3 iunie: Hjalmar Schacht (Hjalmar Horace Greeley Schacht), 93 ani, politician german (n. 1877)\n 4 iunie: Josep Carner (Josep Carner i Puig-Oriol), 86 ani, poet spaniol (n. 1884)\n 5 iunie: Roman Witold Ingarden, 77 ani, filosof polonez (n. 1893)\n 6 iunie: Herberth Egon Herlitschka, 76 ani, traducător austriac (n. 1893)\n 7 iunie: Edward Morgan Forster, 91 ani, scriitor englez (n. 1879)\n 8 iunie: Abraham Maslow, 62 ani, psiholog american de etnie evreiască (n. 1908)\n\n 11 iunie: Alexandr Kerenski, 82 ani, al doilea prim-ministru al Guvernului Provizoriu rus (1917), (n. 1881)\n 13 iunie: Zoltán Vass, 71 ani, medic român (n. 1898)\n 16 iunie: Heino Eller, 83 ani, compozitor estonian (n. 1887)\n 18 iunie: N. P. van Wyk Louw (Nicolaas Petrus van Wyk Louw), 64 ani, poet sud-african (n. 1906)\n 21 iunie: Victor Vâlcovici, 85 ani, matematician român, membru al Academiei Române (n. 1885)\n 23 iunie: István Fekete, 70 ani, scriitor maghiar (n. 1900)\n 26 iunie: Leopoldo Marechal, 70 ani, scriitor argentinian (n. 1900)\n 29 iunie: Stefan Paul Andres, 64 ani, romancier german (n. 1906)\n 30 iunie: Ștefan Barbu, 62 ani, fotbalist (atacant) și arbitru român (n. 1908)\n 2 iulie: Alice Cocea, 70 ani, actriță franceză de etnie română (n. 1899)\n 10 iulie: Félix Gaillard d'Aimée, 50 ani, politician francez (n. 1919)\n 22 iulie: George Henry Johnston, 58 ani, scriitor australian (n. 1912)\n 26 iulie: Ahmed Zeki Velidi Toğan, 79 ani, istoric turc (n. 1890)\n 27 iulie: Marioara Tănase, 29 ani, interpretă română de muzică populară și romanțe (n. 1940)\n 28 iulie: Costin Dimitrie Nenițescu, 68 ani, chimist român (n. 1902)\n 29 iulie: Ionel Perlea, 69 ani, compozitor și dirijor român (n. 1900)\n 12 august: Arne Nyberg, 57 ani, fotbalist suedez (atacant), (n. 1913)\n 27 august: Ștefan Ciubotărașu, 60 ani, actor român (n. 1910)\n 27 august: Savel Rădulescu, 84 ani, diplomat român (n. 1885)\n 1 septembrie: François Charles Mauriac, 84 ani, scriitor francez (n. 1885)\n 2 septembrie: Margarete Depner (n. Margarete Scherg), 85 ani, artistă română (n. 1885)\n 5 septembrie: Siegfried Jägendorf, 85 ani, inginer american (n. 1885)\n 13 septembrie: Sanda Movilă, 70 ani, poetă română (n. 1900)\n 14 septembrie: Rudolf Carnap, 79 ani, filosof german (n. 1891)\n 18 septembrie: Jimi Hendrix (Johnny Allen Hendrix), 27 ani, muzician, cântăreț de muzică rock, chitarist, textier și producător american (n. 1942)\n 19 septembrie: Nicolae Goldberger, 66 ani, politician român (n. 1904)\n 23 septembrie: Zhao Shuli (Djau Shu-Li), 64 ani, scriitor chinez (n. 1906)\n 25 septembrie: Erich Maria Remarque (n. Erich Paul Remark), 72 ani, romancier german (n. 1898)\n 4 octombrie: Janis Lyn Joplin, 27 ani, cântăreață, compozitoare și textieră americană (n. 1943)\n 6 octombrie: Julian Przyboś, 69 ani, scriitor polonez (n. 1901)\n 8 octombrie: Lucien Goldmann, 57 ani, filosof francez (n. 1913)\n 10 octombrie: Édouard Daladier, 86 ani, politician francez (n. 1884)\n 10 octombrie: Adam Rapacki, 60 ani, politician polonez (n. 1909)\n 3 noiembrie: Petru al II-lea (Petru al II-lea Karađorđević), 47 ani, rege al Iugoslaviei (1934-1945), (n. 1923)\n 4 noiembrie: Tudor Mușatescu, 67 ani, poet, prozator, dramaturg și umorist român (n. 1903)\n 9 noiembrie: Charles de Gaulle (n. Charles André Joseph Marie de Gaulle), 79 ani, general și politician francez, al 18-lea președinte al Franței (1959-1969), (n. 1890)\n 17 noiembrie: Andrejs Upīts, 92 ani, scriitor leton (n. 1877)\n 21 noiembrie: Chandrasekhara Venkata Raman, 82 ani, fizician indian (n. 1888)\n 26 noiembrie: Vladimir Streinu, 68 ani, critic și istoric literar, scriitor român (n. 1902)\n 26 noiembrie: Per Sigfrid Siwertz, 88 ani, scriitor suedez (n. 1882)\n 2 decembrie: Elena Drăgulinescu-Stinghe, 88 ani, interpretă de operă și profesoară română (n. 1881)\n 2 decembrie: Augustin Rațiu, 86 ani, avocat român (n. 1884)\n 4 decembrie: Antonin Ciolan, 87 ani, dirijor român (n. 1883)\n 12 decembrie: Vera Myller, 90 ani, matematiciană română (n. 1880)\n 15 decembrie: Zaidee Jackson, 71 ani, actriță americană (n. 1898)\n 18 decembrie: Stane Sever, 56 ani, actor sloven (n. 1914)\n 21 decembrie: Anna Elisabet Weirauch, 83 ani, scriitoare germană de etnie română (n. 1887)\n 29 decembrie: Prințul Adalbert de Bavaria (n. Prinz Adalbert Alfons Maria Ascension Antonius Hubertus Joseph omnes sancti von Bayern), 84 ani, diplomat german (n. 1886)\n 30 decembrie: Sonny Liston (Charles L. Liston), 38 ani, pugilist american (n. 1932)\n\nNedatate \n Alexandrina (Lixandra) Ceaușescu, 81 ani, mama lui Nicolae Ceaușescu (n. 1888)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Hannes Olof Gösta Alfvén (Suedia), Louis Eugène Félix Néel (Franța)\n Chimie: Luis Federico Leloir (Argentina)\n Medicină: Bernard Katz (RFG), Ulf von Euler (Suedia), Julius Axelrod (SUA)\n Literatură: Aleksandr Isaievici Soljenițîn (URSS)\n Pace: Norman E. Borlaug (SUA)\n\nMedalia Fields \n Alan Baker (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord)\n Heisuke Hironaka (Japonia)\n Serghei Novikov (URSS)\n John Griggs Thompson (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord)\n\n1970" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante poți oferi despre 1969?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1969 (MCMLXIX) a fost un obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 5 ianuarie: Uniunea Sovietică lansează Venera 5 spre planeta Venus.\n 10 ianuarie: Uniunea Sovietică lansează Venera 6 spre planeta Venus.\n 12 ianuarie: Se lansează primul album al formației Led Zeppelin, 'Led Zeppelin', în Statele Unite.\n 16 ianuarie: Studentul ceh Jan Palach, în vârstă de 20 de ani, își dă viața, la Praga, lângă clădirea Muzeului Național, pentru a protesta împotriva invaziei armatei sovietice.\n 20 ianuarie: Republicanul Richard Nixon devine cel de-al 37-lea președinte al Statelor Unite.\n 27 ianuarie: 14 oameni, dintre care nouă evrei, sunt executați la Bagdad pentru spionaj în favoarea Israelului.\n\nFebruarie \n 2 februarie: Sovieticii realizează primul transfer de echipaje între două vehicule spatiale, Soyuz 4 și Soyuz 5.\n 15 februarie: A fost inaugurată linia ferată electrificată București – Brașov, prima de acest fel din România.\n\nMartie \n 2 martie: Primul zbor al supersonicului franco-britanic de călători, Concorde 001, care va depăși viteza sunetului la 1 octombrie 1969.\n 3 martie: Programul Apollo: Se lansează Apollo 9 pentru testarea modulului lunar.\n 20 martie: John Lennon și Yoko Ono se căsătoresc în Gibraltar. Știind că acest lucru este un mare eveniment de presă, ei au decis să folosească publicitatea pentru a promova pacea mondială. Au petrecut luna de miere în pat la Hotelul Hilton din Amsterdam pentru o săptămână între 25 și 31 martie, invitând presa din lumea întreagă în camera lor de hotel în fiecare zi între orele 9:00 și 21:00, eveniment cunoscut sub numele \"În pat pentru pace\" (Bed-in for Peace).\n 29 martie: Eurovision 1969 se desfășoară la Madrid; sunt 4 câștigători, fiecare obținând 18 voturi: Spania, Marea Britanie, Olanda și Franța.\n\nAprilie \n 17 aprilie: Alexander Dubček, părintele \"Primăverii de la Praga\", a fost înlocuit în funcția de prim-secretar al CC al PC din Cehoslovacia de către Gustav Husak.\n 17 aprilie: Sirhan Bishara Sirhan este condamnat la închisoare pe viață, pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.\n 28 aprilie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de președinte al Franței.\n\nMai \n 16 mai: Sonda sovietică Venera 5 aterizează pe Venus.\n 17 mai: Sonda sovietică Venera 6 începe să coboare în atmosfera planetei Venus, trimițând date atmosferice înainte de a fi zdrobită de presiune.\n 18 mai: Programul Apollo: Se lansează Apollo 10, o repetiție pentru aselenizare.\n23 mai :S-a nascut presedintele Nico\n\nIunie \n20 iunie: Georges Pompidou este ales președinte al Franței.\n\nIulie \n 1 iulie: Prințul Charles este investit Prinț de Wales la Caernarfon.\n 14 iulie: Războiul fotbalului - un război de 4 zile între El Salvador și Honduras.\n 16 iulie: Este lansată racheta Saturn V în cadrul misiunii Apollo 11, care va duce pentru prima dată oameni pe Lună.\n 17 iulie: Legația României în Israel a fost ridicată la rangul de ambasadă.\n 18 iulie: Au început lucrările pentru construcția barajului Brazi-Valea Neagră, în cadrul sistemului hidrotehnic Runcu-Baia Mare.\n 20 iulie: Astronautul american Neil Armstrong, membru al echipajului Apollo 11, coboară pe suprafața Lunii, fiind primul om care a pășit pe Lună. Echipajul se va întoarce pe Terra pe 24 iulie.\n\nAugust \n 2 august: Vizita președintelui american, Richard Nixon, în România. Este considerată prima vizită a unui președinte american după cel de-al doilea război mondial într-o țară socialistă.\n 8 august: Fotograful scoțian, Iain Macmillan, face fotografia iconică care devine imaginea de copertă a albumului Beatles, Abbey Road. Fotografia a fost făcută la ora 11:35 și îi arată pe cei patru muzicieni traversând o trecere de pietoni din fața Abbey Road Studios. Primul este John Lennon, urmat de Ringo Starr, Paul McCartney în picioarele goale și George Harrison. În timpul sesiunii foto, care a durat șase minute, Macmillan a realizat șase fotografii; a cincea dintre ele, cea în care membrii trupei merg la unison, a fost aleasă pentru coperta celui de-al unsprezecelea album de studio.\n 15 august: La Bethel, New York începe \"Festivalul Woodstock\" în fața a 400.000 de oameni; o mișcare de protest a tineretului hippie contra războiului din Vietnam.\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Ziua națională a Libiei (Marea Jamahirie Arabă Libiană Populară Socialistă). Ziua revoluției.\n 26 septembrie: The Beatles lansează albumul Abbey Road; primesc laude de la critici și un enorm succes comercial.\n\nOctombrie \n 13 octombrie: Au fost stabilite relațiile diplomatice dintre România și Noua Zeelandă.\n 21 octombrie: Willy Brandt devine cancelar al Germaniei de Vest.\n\nNoiembrie \n 14 noiembrie: NASA lansează Apollo 12, a doua misiune cu echipaj uman pe Lună.\n 15 noiembrie: La Washington, între 250.000 - 500.000 de oameni au protestat față de Războiul din Vietnam.\n 25 noiembrie: John Lennon returnează \"Ordinul Imperiului Britanic\" pentru a protesta împotriva poziției guvernului britanic de a susține SUA în războiul din Vietnam.\n\nDecembrie \n 21 decembrie: Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL–18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km.\n24 decembrie: S-a nascut Csaba Pap aka 1Q\n\nNedatate \n 1969-1972: SALT I (Strategic Arms Limitation Talks, Tratative privind limitarea armelor strategice). Prima rundă de negocieri purtate între Statele Unite și Uniunea Sovietică, având ca subiect reducerea producției de rachete nucleare strategice. A fost semnat de Richard Nixon și Leonid Brejnev în 1972.\n 1969-1970: A început al patrulea dintr-o serie de șase războaie arabo-israeliene. Războiul de uzură între Egipt și Israel desfășurat de-a lungul canalului Suez, a fost oprit cu ajutorul eforturilor diplomației internaționale.\n PBS (Public Broadcasting Service). Serviciul de televiziune publică. Corporație americană privată non-profit de posturi de TV publice.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 13 ianuarie: Beatles lansează albumul Yellow Submarine.\n 11 aprilie: Are loc, la Teatrul Mic din București, premiera piesei Iona de Marin Sorescu.\n 26 septembrie: Beatles lansează albumul Abbey Road în Anglia.\n 1 noiembrie: Piesa lui Elvis Presley, Suspicious Minds, ajunge pe locul 1 în Billboard Music.\n 28 noiembrie: The Rolling Stones își lansează albumul Let It Bleed.\n Anton Dumitriu publică Istoria logicii.\n Constantin Noica publică Douăzeci și șapte de trepte ale realului.\n Emil Cioran publică Demiurgul cel rău.\n Se înființează formația britanică Judas Priest de către K. K. Downing, Ian Hill și Alan Atkins.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Vasile-Cristian Achiței, politician român\n 2 ianuarie: Glen Johnson (Glengoffe Donovan Johnson), pugilistr jamaican\n3 ianuarie: James Carter, muzician american\n3 ianuarie: Michael Schumacher, pilot german de Formula 1\n 5 ianuarie: Marilyn Manson (n. Brian Hugh Warner), cântăreț, muzician, producător de înregistrări, actor, artist vizual, jurnalist muzical și compozitor american\n 5 ianuarie: Paul McGillion, actor canadian\n 6 ianuarie: Ilie Dumitrescu (Ilie Vasile Dumitrescu), fotbalist (atacant), antrenor și analist sportiv român\n 8 ianuarie: R. Kelly (Robert Sylvester Kelly), cântăreț și compozitor american\n 8 ianuarie: Marius-Gheorghe Surgent, politician român\n 12 ianuarie: Toni Ionescu, actor român\n 13 ianuarie: Victoria Iftodi, juristă din R. Moldova\n 14 ianuarie: Jason Bateman, actor american de film\n 15 ianuarie: Tudorel Pelin, fotbalist român\n 16 ianuarie: Tudor Ciuhodaru, politician român\n16 ianuarie: Daniela Escobar (Daniela Escobar Duncan), actriță braziliană\n16 ianuarie: Per Yngve Ohlin, muzician, cântăreț și textier suedez (Mayhem), (d. 1991)\n 17 ianuarie: Naveen Andrews, actor britanic\n 19 ianuarie: Dănuț Andrușcă, politician român\n 19 ianuarie: Predrag Mijatović, fotbalist muntenegrean (atacant)\n 21 ianuarie: George Lungoci, actor român\n 22 ianuarie: Ion Ștefan, politician român\n 27 ianuarie: Eliette Abécassis, scriitoare franceză\n 29 ianuarie: Rob Barrett, muzician american\n 29 ianuarie: Wagner Lopes, fotbalist japonez (atacant)\n29 ianuarie: Motohiro Yamaguchi, fotbalist japonez\n\nFebruarie \n 1 februarie: Gabriel Omar Batistuta, fotbalist argentinian (atacant)\n 1 februarie: Brian Krause (Brian Jeffrey Krause), actor american\n 1 februarie: Gabriel Dan Nichita, politician român\n 3 februarie: Matt Johnson, muzician britanic\n 4 februarie: Sven Erik Kristiansen, cantautor norvegian\n 5 februarie: Stana Izbașa, interpretă română de muzică populară\n 11 februarie: Jennifer Aniston (Jennifer Joanna Aniston), actriță, regizoare, producătoare de film și femeie de afaceri americană\n 11 februarie: Yoshiyuki Hasegawa, fotbalist japonez (atacant)\n 12 februarie: Hong Myung-Bo, fotbalist sud-coreean\n 13 februarie: T. O. Bobe (Teodor Dobrin), scriitor român\n13 februarie: Mihai Leu, boxer român\n13 februarie: Rudi Vata, fotbalist albanez\n 14 februarie: Vadim Fotescu, jurist și politician din R. Moldova\n14 februarie: Vlad-George Nădejde, politician român\n14 februarie: Matt Olmstead, scenarist american\n 16 februarie: David Heath, wrestler american\n 17 februarie: Răzvan Lucescu, fotbalist (portar) și antrenor român\n 18 februarie: Jeanette Hain, actriță germană\n 18 februarie: Michiel van Hulten, politician neerlandez\n 22 februarie: Brian Laudrup, fotbalist danez\n 26 februarie: Maria Buză, actriță și cântăreață română\n 28 februarie: Roman Mihăeș, politician din R. Moldova\n 28 februarie: Eva Glawischnig-Piesczek, politiciană austriacă\n\nMartie \n 1 martie: Javier Bardem, actor spaniol\n 2 martie: Mihail Porecenkov, actor rus\n 4 martie: Herbert Dorfmann, politician italian\n 5 martie: MC Solaar (n. Claude Honoré M'Barali), cântăreț francez\n6 martie: Ilinca Goia, actriță română \n 6 martie: Jintara Poonlarp, actriță thailandeză\n 6 martie: Nicholas Rogers, actor australian\n 7 martie: Afrodita Androne, actriță română\n 7 martie: Hideki Noda, pilot japonez de Formula 1 și IndyCar\n 10 martie: Ivan Bușko, politician ucrainean\n 11 martie: Marcelino Oreja Arburúa, politician spaniol\n 11 martie: Terrence Howard, actor american\n 12 martie: Beatrix Kökény, handbalistă maghiară\n14 martie: Daniel Waters, scriitor american\n 14 martie: Antônio Carlos Zago, fotbalist brazilian\n 16 martie: George-Nicolae Marussi, politician român\n 17 martie: Ilie Gavril Bolojan, politician român, primar al municipiului Oradea (2008-2020)\n 17 martie: Alexander McQueen, fashion designer (d. 2010)\n 18 martie: Eric W. Weisstein, matematician american\n 20 martie: Brian Gerard James, wrestler american\n 21 martie: Simon Busuttil, politician maltez\n 24 martie: Cristina Burciu, politician român\n 26 martie: Ovidiu Liviu Donțu, politician român\n 28 martie: Brett Ratner, regizor de film, american\n\nAprilie \n 1 aprilie: Costi Gurgu, scriitor român\n 2 aprilie: Mariella Ahrens, actriță germană\n2 aprilie: Traian Vasilcău, poet român\n 5 aprilie: Evelina Bleodans, actriță rusă\n 6 aprilie: Paul Rudd, actor american\n 8 aprilie: Radu-Mihai Mihail, manager și politician român\n 9 aprilie: Nicușor Păduraru, politician român\n 11 aprilie: Goldust (n. Dustin Patrick Runnels), wrestler american\n 11 aprilie: Leonard Miron, jurnalist român\n 15 aprilie: Marian Ghiveciu, politician român\n 17 aprilie: Liliana Ciobanu, politiciană română\n 18 aprilie: Rumiana Jeleva, politiciană bulgară\n 19 aprilie: Hiromitsu Isogai, fotbalist japonez\n 20 aprilie: Marietta Slomka, jurnalistă germană\n 25 aprilie: Alla Dolință, politiciană din R. Moldova\n25 aprilie: Renée Zellweger, actriță americană\n 26 aprilie: Simona Șomăcescu, actriță română\n 27 aprilie: Stas Mihailov, cântăreț rus\n 29 aprilie: Paul Adelstein, actor american\n30 aprilie: Justine Greening, politiciană britanică\n\nMai \n 1 mai: Mary Lou McDonald, politiciană irlandeză\n 1 mai: Yasuyuki Moriyama, fotbalist japonez\n 3 mai: Andrei Păunescu, muzician și scriitor român\n 3 mai: Amy Ryan (n. Amy Beth Dziewiontkowski), actriță americană\n 5 mai: Gheorghe Coman, politician român\n 6 mai: Vladimir Filat, politician, prim-ministru al R. Moldova (2009-2013)\n 7 mai: Marie Bäumer, actriță germană\n7 mai: Robert Licu, handbalist și antrenor român\n 9 mai: Dan Tătaru, politician român (d. 2020)\n 10 mai: Dennis Nicolaas Bergkamp, fotbalist neerlandez (atacant)\n 13 mai: Valeri Lebedev, fotbalist rus\n 14 mai: Irinel Anghel, compozitoare română\n 14 mai: Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett), actriță australiană\n 16 mai: Ursula Buschhorn, actriță germană\n 21 mai: Georghi R. Gongadze, jurnalist ucrainean (d. 2000)\n24 mai: Erlend Loe, romancier norvegian\n24 mai: Nicoleta Luca-Meițoiu, pianistă română de muzică clasică\n 25 mai: Dora Ortelecan-Dumitrescu, actriță română\n 29 mai: Sándor Bende, politician român\n 30 mai: Vladimir Alexandru Mănăstireanu, politician român\n\nIunie \n\n 1 iunie: Marian Ivan, fotbalist român\n1 iunie: Siv Jensen, politiciană norvegiană\n 1 iunie: Mugurel Liviu Sârbu, politician român\n 6 iunie: Paul Dicu, atlet român\n 6 iunie: Fernando Carlos Redondo Neri, fotbalist argentinian\n 8 iunie: J. P. Manoux (Jean-Paul Christophe Manoux), actor american\n 9 iunie: Florence Kuntz, politiciană franceză\n 10 iunie: Cosmin Olăroiu (Cosmin Aurelian Olăroiu), fotbalist și antrenor român\n 11 iunie: Gabriela Muskała, actriță poloneză\n11 iunie: Daniel Vasile Oajdea, politician român\n 12 iunie: Heinz-Christian Strache, politician austriac\n 14 iunie: Steffi Graf, jucătoare germană de tenis\n 15 iunie: Ice Cube (n. O'Shea Jackson), rapper, actor și regizor american\n 15 iunie: Oliver Rolf Kahn, fotbalist german (portar)\n 17 iunie: Lucian-Manuel Ciubotaru, politician român\n 17 iunie: Mircea Stănescu, politician român (d. 2009)\n 19 iunie: Roel Reiné, regizor de film neerlandez\n19 iunie: Yoshiaki Sato, fotbalist japonez\n 19 iunie: Sever Voinescu, politician român\n 20 iunie: Paulo Bento, fotbalist portughez\n 21 iunie: Dan Păsat, politician român\n 22 iunie: Yariv Levin, om politic israelian, președinte al Knessetului\n 23 iunie: Ahinoam Nini, cântăreață israeliană\n 24 iunie: Iulian Iacomi, politician român\n 25 iunie: Yasuto Honda, fotbalist japonez\n 27 iunie: Alessandro Esseno, compozitor italian\n 28 iunie: Phil Masinga, fotbalist sud-african (d. 2019)\n 29 iunie: Costin Mărculescu, actor și cântăreț român (d. 2020)\n 30 iunie: Corneliu Furculiță, politician din R. Moldova\n\nIulie \n 3 iulie: María Esther Herranz García, politiciană spaniolă\n 3 iulie: Shawnee Smith, actriță și cântăreață americană\n 6 iulie: Rareș Șerban Mănescu, politician român\n 7 iulie: Cristian Ghica, politician român\n7 iulie: Shiro Kikuhara, fotbalist japonez\n 11 iulie: John Kiffmeyer, muzician american\n 13 iulie: Traian Cihărean, halterofil român\n 13 iulie: Oleg Serebrian, politolog, eseist și politician din R. Moldova\n 14 iulie: Jean-Luc Couchard, actor belgian\n14 iulie: Rung Suriya, actor thailandez\n 16 iulie: Sahra Wagenknecht, politician german\n 17 iulie: F. Gary Gray (Felix Gary Gray), regizor de film, american\n24 iulie: Jennifer López (Jennifer Lynn Lopez), actriță, cântăreață, dansatoare, producătoare, designer și femeie de afaceri americană\n 25 iulie: Costin Maleș, fotbalist român\n 26 iulie: Ioana Abur, actriță română\n 27 iulie: Dacian Cioloș, inginer agronom și om politic român\n 29 iulie: Răzvan Exarhu, ziarist român\n 30 iulie: Maciej Kowalewski, actor polonez\n30 iulie: Ilie Toma, politician român\n 31 iulie: David Cash, wrestler american\n 31 iulie: Ben Chaplin (n. Benedict John Greenwood), actor britanic\n\nAugust \n\n 2 august: Jan Axel Blomberg, baterist norvegian (Mayhem)\n 2 august: Codruț Șereș, politician român\n 3 august: Mihaela Rădulescu (n. Mihaela Țiganu), realizatoare de emisiuni TV, română\n3 august: Tomáš Zatloukal, politician ceh\n 4 august: Max Cavalera, muzician brazilian\n4 august: Vlad Ivanov, actor român\n6 august: Valentin David, fotbalist român\n 6 august: Elliott Smith (n. Steven Paul Smith), cântăreț american de muzică rock (Heatmiser), (d. 2003)\n 9 august: Marius-Sorin-Ovidiu Bota, politician român\n 12 august: Simona Mihăescu, actriță română\n12 august: Tanita Tikaram, cântăreață britanică\n 18 august: Edward Norton (Edward Harrison Norton), actor american\n 19 august: Matthew Perry (n. Matthew Langford Perry), actor, comedian, scenarist, producător executiv și dramaturg canadiano-american (d. 2023)\n 20 august: Ozana Barabancea, cântăreață română\n 24 august: Florian Daniel Geantă, politician român\n 24 august: Gabriel Mutu, politician român\n 25 august: Ioan Isaiu, actor român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Francesco Munzi, scenarist italian\n 3 septembrie: Valeriu Todirașcu, economist român\n 4 septembrie: Louis Aliot, politician francez\n 4 septembrie: Ghiorghi Margvelașvili, politician și politolog georgian, președintele Georgiei (din 2013)\n 5 septembrie: Leonardo Araújo, fotbalist și antrenor brazilian\n 6 septembrie: Norio Omura, fotbalist japonez\n 9 septembrie: Csilla Hegedüs, ministru al culturii, de etnie maghiară (2014)\n 11 septembrie: Ștefan-Petru Dalca, politician român\n 13 septembrie: Daniel Fonseca, fotbalist uruguayan\n 15 septembrie: Dan Lungu, scriitor român\n 17 septembrie: Ken Doherty, jucător de snooker, irlandez\n 17 septembrie: Bismarck Barreto Faria, fotbalist brazilian\n 19 septembrie: Candy Dulfer, muziciană neerlandeză\n 19 septembrie: Simona Păucă, sportivă română (gimnastică artistică)\n19 septembrie: Tapio Wilska, cântăreț finlandez\n 20 septembrie: Richard Witschge, fotbalist neerlandez\n 22 septembrie: Pavel Kolobkov, scrimer rus\n 23 septembrie: Zsolt-Istvan Biro, politician român\n24 septembrie: Shawn Crahan (Michael Shawn Crahan), muzician american\n 24 septembrie: Raluca Prună (Raluca Alexandra Prună), om politic român, ministru al justiției (2015-2016)\n 26 septembrie: Dan Stulbach, actor brazilian\n 27 septembrie: Bogdan Suceavă, matematician român\n 28 septembrie: Anant Kumar, scriitor german\n 29 septembrie: Ivica Vastić, fotbalist austriac\n\nOctombrie \n 3 octombrie: Gwen Stefani (Gwen Renée Stefani), cântăreață, compozitoare, designer de modă, actriță și producătoare americană\n 9 octombrie: PJ Harvey (Polly Jean Harvey), cântăreață engleză\n 19 octombrie: Trey Parker, scenarist, producător, artist vocal, muzician și actor american\n 21 octombrie: Salman bin Hamad bin Isa al Khalifa, prinț moștenitor al statului Bahrain\n\nNoiembrie \n 4 noiembrie: Sean Combs (Sean John Combs), rapper, cântăreț, compozitor, director executiv, creator de modă, producător și actor american\n 4 noiembrie: Matthew McConaughey, actor american\n 10 noiembrie: Khalaf Ali AlKhalaf, scriitor sirian\n 10 noiembrie: Faustino Asprilla, fotbalist columbian\n10 noiembrie: Jens Lehmann, fotbalist german\n 10 noiembrie: Ellen Pompeo (Ellen Kathleen Pompeo), actriță americană\n10 noiembrie: Francisc Vaștag, boxer român\n 12 noiembrie: Tomas Christiansen, cântăreț danez\n 13 noiembrie: Stephen Full, actor american\n13 noiembrie: Eugenia Șerban, actriță română\n 14 noiembrie: Luminița Erga, actriță română\n 20 noiembrie: Cătălin-Daniel Fenechiu, avocat, politician român\n 20 noiembrie: Wolfgang Stark, arbitru de fotbal, german\n 27 noiembrie: Oleg Balan, politician din R. Moldova\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Eugen Voica, fotbalist român\n 3 decembrie: Melanie Marschke, actriță germană\n 4 decembrie: Jay-Z (n. Shawn Corey Carter), rapper, cântăreț, om de afaceri, filantrop, antreprenor, compozitor, producător de înregistrări și actor american\n 4 decembrie: Dorel Zegrean, fotbalist român\n 6 decembrie: Ildikó Mincza-Nébald, scrimeră maghiară\n 6 decembrie: Konrad Szymański, politician polonez\n 9 decembrie: Sebastian Spence, canadian actor\n 11 decembrie: Stig Inge Bjørnebye, fotbalist norvegian\n 12 decembrie: Cătălin Necula, fotbalist român\n 16 decembrie: Michelle Smith de Bruin, înotătoare irlandeză\n 17 decembrie: Igor Corman, politician din R. Moldova\n 18 decembrie: Santiago Cañizares, fotbalist spaniol\n 19 decembrie: Aziza Mustafa Zadeh, cântăreață azeră\n 20 decembrie: Alain de Botton, scriitor elvețian\n 20 decembrie: Serhii Holubîțkîi, scrimer ucrainean\n 20 decembrie: Nicușor Dan, matematician, activist civic, politician român\n 20 decembrie: Ahn Jung-hoon, actor sud-coreean\n 21 decembrie: Antonio Alexe, baschetbalist român (d. 2005)\n 22 decembrie: Beatrice Tudor, politiciană română\n 23 decembrie: Cătălin Tofan, fotbalist român\n 24 decembrie: Ed Miliband (Edward Samuel Miliband), om politic social-democrat britanic\n 27 decembrie: Jean-Christophe Boullion, pilot francez de Formula 1\n27 decembrie: Alexander Rubel, istoric german\n 29 decembrie: Allan McNish, pilot britanic de Formula 1\n\nDecese \n 4 ianuarie: Corneliu Robe, 60 ani, fotbalist român (n. 1908)\n 31 ianuarie: Stoian Zagorcinov, 79 ani, scriitor bulgar (n. 1889)\n 12 februarie: Ferenc Agárdi, 70 ani, scriitor, publicist și istoric, membru fondator al Partidului Comunist Maghiar (n. 1898)\n 13 februarie: Kazimierz Wierzyński, 74 ani, poet polonez (n. 1894)\n 20 februarie: Henry Deutschmeister, 66 ani, producător de film francez de etnie română (n. 1902)\n 21 februarie: Vasile Lăzărescu, 75 ani, mitropolit român (n. 1894)\n 22 februarie: Nicolae Dașcovici, 81 ani, istoric român (n. 1888)\n 26 februarie: Levi Eșkol, 73 ani, politician israelian (n. 1895)\n 26 februarie: Karl Jaspers, 86 ani, filosof și psihiatru german (n. 1883)\n 9 martie: Richard Crane, 50 ani, actor american (n. 1918)\n 19 martie: Florica Musicescu, 81 ani, muziciană română (n. 1887)\n 21 martie: Franz Kräuter, 83 ani, lider politic german din România, deținut politic (n. 1885)\n 23 martie: Tudor Teodorescu-Braniște, 69 ani, jurnalist român (n. 1899)\n 26 martie: John Kennedy Toole, 31 ani, romancier american (n. 1937)\n 28 martie: Dwight D. Eisenhower (Ike), 78 ani, al 34-lea președinte american (1953-1961), (n. 1890)\n 31 martie: Ilie Matei, 73 ani, chimist român (n. 1895)\n 4 aprilie: Joseph Schubert, 78 ani, arhiepiscop romano-catolic de București, deținut politic (n. 1890)\n 9 aprilie: Georg Hoprich, 31 ani, scriitor român (n. 1938)\n 12 aprilie: D. F. Malherbe (Daniël Francois Malherbe), 87 ani, scriitor sud-african (n. 1881)\n 13 aprilie: Silviu Ploeșteanu, 56 ani, fotbalist român (n. 1913)\n 2 mai: Franz von Papen, 89 ani, cancelar german (1932), (n. 1879)\n 6 mai: Bohumil Bydžovský, 89 ani, matematician ceh (n. 1880)\n 10 mai: Eli Lotar (Eliazar Lotar Teodorescu), 64 ani, fotograf francez de etnie română (n. 1905)\n 20 mai: Victor Daimaca, 76 ani, astronom român (n. 1892)\n 5 iulie: Walter Gropius, 86 ani, arhitect și pedagog german (n. 1883)\n 15 iulie: Gheorghe Demetrescu, 84 ani, matematician român (n. 1885)\n 19 iulie: Stratis Myrivilis (n. Efstratios Stamatopoulos), 77 ani, scriitor grec (n. 1892)\n 24 iulie: Witold Gombrowicz, 64 ani, scriitor polonez (n. 1904)\n 26 iulie: Ilie Motrescu, 27 ani, scriitor român (n. 1941)\n 31 iulie: Virgilia Braniște, 83 ani, participantă în calitate de soră de caritate, la campanile Armatei României în Primul Război Mondial (n. 1885)\n 5 august: Ducele Adolf Friedrich de Mecklenburg (n. Adolf Friedrich Albrecht Heinrich de Mecklenburg), 95 ani (n. 1873)\n 5 august: Nereo Costantini, 63 ani, sculptor italian (n. 1905)\n 6 august: Theodor W. Adorno, 65 ani, filosof, sociolog, teoretician și compozitor german (n. 1903)\n 9 august: Constantin Ion Parhon, 94 ani, medic endocrinolog, politician român (n. 1874)\n 9 august: Cecil Frank Powell, 65 ani, fizician britanic (n. 1903)\n 10 august: János Kodolányi, 69 ani, scriitor maghiar (n. 1899)\n 14 august: George Oprescu, 87 ani, istoric român (n. 1881)\n 17 august: Otto Stern, 81 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (1943), (n. 1888)\n 17 august: Ludwig Mies van der Rohe (n. Ludwig Mies), 83 ani, arhitect german (n. 1886)\n 25 august: Marcel Allain, 83 ani, scriitor francez (n. 1885)\n 31 august: Rocky Marciano, 45 ani, boxer american, campion mondial (n. 1923)\n 2 septembrie: Ho Chi Minh, 79 ani, președinte al Vietnamului de Nord (1955-1969), (n. 1890)\n 10 septembrie: Constantion Bădescu, 77 ani, general român (n. 1892)\n 11 septembrie: Baladine Klossowska, 83 ani, pictoriță franceză (n. 1886)\n 13 septembrie: Dumitru Petrescu, 63 ani, politician român (n. 1906)\n 19 septembrie: Bert Bakker, 57 ani, scriitor neerlandez (n. 1912)\n 25 septembrie: Paul Scherrer, 79 ani, fizician elvețian (n. 1890)\n 1 octombrie: Alexandru Moghioroș, 58 ani, comunist român (n. 1911)\n 4 octombrie: Léon Brillouin, 80 ani, fizician francez (n. 1889)\n 9 octombrie: Celia Calderón, 48 ani, artistă mexicană (n. 1921)\n 11 octombrie: Boris Ștefanov, 86 ani, jurnalist român de etnie bulgară (n. 1883)\n 14 octombrie: August Sang, 55 ani, poet estonian (n. 1914)\n 29 octombrie: Cecilia Cuțescu-Storck, 90 ani, pictoriță română (n. 1879)\n 1 noiembrie: Ion Bărbulescu (aka B'Arg), 81 ani, pictor român (n. 1887)\n 8 noiembrie: Vesto Slipher, 93 ani, astronom american (n. 1875)\n 28 noiembrie: José María Arguedas, 58 ani, scriitor peruan (n. 1911)\n 4 decembrie: Achille Chavée, 63 ani, poet belgian (n. 1906)\n 4 decembrie: Alexandru Marky, 50 ani, fotbalist român (n. 1919)\n 13 decembrie: Bunroku Shishi, 76 ani, scriitor japonez (n. 1893)\n 15 decembrie: Nicolae Nestorescu, 68 ani, medic român (n. 1901)\n\nNedatate \n Andruță Ceaușescu, 82 ani, tatăl lui Nicolae Ceaușescu (n. 1886)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Murray Gell-Mann (SUA)\n Chimie: Derek Barton (Marea Britanie), Odd Hassel (Norvegia)\n Medicină: Max Delbrück, Alfred Hershey, Salvador Luria (SUA)\n Literatură: Samuel Beckett (Irlanda)\n Pace: Organizația Internațională a Muncii\n\n1969" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi informații despre 1968." }, { "from": "assistant", "value": "\n1968 (MCMLXVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 5 ianuarie: Alexander Dubček este ales lider al Partidului Comunist Cehoslovac; începe „Primăvara de la Praga\" în Cehoslovacia.\n 25 ianuarie: Submarinul israelian, Dakar, se scufundă în Marea Mediterană. Au decedat 69 de persoane.\n 27 ianuarie: Un submarin francez se scufundă în Marea Mediterană cu 52 de oameni la bord.\n 31 ianuarie: Soldații Viet Cong atacă ambasada Statelor Unite din Saigon, Vietnamul de Sud.\n\nFebruarie \n 16 februarie: România renunță la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și reînființează unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; se organizează 39 de județe, plus municipiul București.\n\nMartie \n 8 martie: La Praga, studenții cehoslovaci își declară sprijinul față de mișcarea de liberalizare cunoscută sub numele de „Primăvara de la Praga”.\n 12 martie: Proclamarea independenței statului Mauritius. Sărbătoarea națională a acestui stat.\n 16 martie: Masacrul de la Mỹ Lai. Ucidere în masă a mai mult de 500 de oameni neînarmați, de către soldații americani, în timpul Războiului din Vietnam.\n\nAprilie \n 4 aprilie: Martin Luther King, Jr. este asasinat de James Earl Ray.\n\nMai \n 2 mai: Se lansează postul național de televiziune Programul 2, care va fi închis în 1985 și redeschis în februarie 1990.\n 6 mai: Demonstrații ale studenților din Paris, care cer redeschiderea Universității Paris-Nanterre și retragerea poliției din Sorbona. Refuzul autorităților duce la escaladarea conflictului.\n 11 mai: Premierul francez Georges Pompidou își întrerupe vizita în Afganistan și se întoarce în Franța pentru a soluționa revendicările studenților. \n 14 mai: Vizita oficială în România a președintelui Charles de Gaulle, în pofida evenimentelor din Franța (grevă generală și manifestații studențești).\n 22 mai: Submarinul nuclear american USS Scorpion se scufundă cu 99 de oameni la bord, în apropiere de Azore.\n 28 mai: Se rejudecă „Procesul Pătrășcanu\"; Tribunalul Suprem îi achită pe toți membrii „lotului Pătrășcanu\", iar Lucrețiu Pătrășcanu este declarat erou național.\n\nIunie \n 5 iunie: Robert F. Kennedy, candidat la președinția Statelor Unite, este împușcat la „Ambassador Hotel\" în Los Angeles, California de către Sirhan Sirhan.\n 10 iunie: Italia învinge Iugoslavia cu 2-0 și câștigă Campionatul European de Fotbal. Finala originală, din 8 iunie s-a terminat cu scorul de 1-1.\n 27 iunie: La Praga, are loc „manifestul celor 2.000 de cuvinte\", redactat de un grup de intelectuali, care cer instituirea unui regim liberal. \n 29 iunie: Papa Paul al VI-lea anunță următoarea enciclică intitulată Humanae Vitae, condamnând reglementarea nașterilor.\n\nIulie \n 18 iulie: Este fondată Intel Corp. Cea mai mare companie specializată în fabricarea de semiconductori, înființată de Robert Noyce și Gordon Moore, cu sediul în Santa Clara, California, SUA.\n 23 iulie: Exercitând presiuni asupra guvernului liberal cehoslovac, sovieticii anunță desfășurarea, la scară largă, de manevre militare în apropiere de Cehoslovacia.\n 25 iulie: Președintele american, Richard Nixon, declară într-un interviu că în cazul unor viitoare conflicte în Asia, asiaticii, mai mult decât americanii, trebuie să aibă responsabilități mai mari. Acest punct de vedere este denumit „doctrina Nixon\".\n\nAugust \n 20 august: Inaugurarea Uzinei de la Pitești, prima uzină de autoturisme din România. Primul autoturism românesc, Dacia 1100, este gata din 3 august.\n 20 august: Invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, mai puțin România și Albania, cu 200.000 de trupe și 5.000 de tancuri.\n 21 august: Discursul lui Nicolae Ceaușescu după invadarea Cehoslovaciei de către sovietici: „Nu există nici o justificare, nu poate fi acceptat nici un motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenției militare în treburile unui stat socialist frățesc [...] Noi considerăm că, pentru a așeza relațiile dintre țările socialiste, dintre partidele comuniste pe baze cu adevărat marxist-leniniste trebuie, o dată pentru totdeauna, să se pună capăt amestecului în treburile altor state, altor partide.” Leonid Brejnev, secretarul PCUS, cataloghează discursul drept „gălăgie nesănătoasă”.\n\nSeptembrie \n 6 septembrie: Swaziland devine stat independent față de Marea Britanie.\n\nOctombrie \n 7 octombrie: Accidentul feroviar de la Bucerdea, soldat cu 22 de morți, 72 de răniți grav și importante pagube materiale.\n 11 octombrie: NASA lansează Apollo 7, prima misiune americană cu trei oameni la bord (astronauții: Wally Schirra, Donn F. Eisele și Walter Cunningham). Lansarea are loc la peste 20 de luni după accidentul Apollo 1.\n 12 octombrie: Se deschide cea de-a XIX-a ediție a Jocurilor Olimpice de Vară, la Mexico City, în Mexic. România obține 15 medalii (4 de aur, 6 de argint, 5 de bronz).\n 12 octombrie: Guineea Ecuatorială devine stat independent față de Spania.\n 20 octombrie: Fosta primă doamnă a Statelor Unite, Jacqueline Kennedy, se căsătorește cu armatorul grec, Aristotel Onassis.\n 22 octombrie: Apollo 7 aterizează conform planului, coborând în Oceanul Atlantic după ce a orbitat de 163 de ori în jurul Terrei.\n\nDecembrie \n 9 decembrie: În Statele Unite, are loc prima demonstrație a utilizării mouse-ului.\n 21 decembrie: Apollo-8 efectuează primul zbor translunar și orbitează în jurul Lunii. Astronomii Frank Borman, Jim Lovell și William A. Anders devin primii oameni care văd partea nevăzută a Lunii și planeta Terra în întregime.\n\nNedatate \n Au fost inaugurate Jocurile Paralimpice. Sediul internațional se află la Washington, DC.\n Incidentul Pueblo. Capturare a vasului de spionaj american Pueblo de către Coreea de Nord.\n Parcul Național Sequoia. Parc național situat în statul California, Statele Unite ale Americii.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 18 ianuarie: Marin Sorescu publică piesa Iona.\n 5 -10 martie: Prima ediție a Festivalului Internațional de muzică ușoară Cerbul de Aur.\n 7 aprilie: Aureliu Manea debutează la Teatrul din Sibiu cu spectacolul Rosmersholm de H. Ibsen.\n 27 iulie: Pink Floyd lansează în SUA albumul A Saucerful of Secrets.\n 22 noiembrie: The Beatles lansează dublul album The Beatles mai cunoscut drept, The White Album.\n mai: Georges Dumézil publică vol.I din Mit și Epopee.\n Alexandr Soljenițîn publică în Occident Primul cerc și Pavilionul Canceroșilor.\n În Franța, Serge Gainsbourg lansează albumul 69, année érotique.\n La Paris, Eugen Ionescu publică Prezent trecut, trecut prezent.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Stelian Fuia, politician român\n1 ianuarie: Ovidiu Ohanesian, jurnalist român\n1 ianuarie: Davor Šuker, fotbalist croat (atacant)\n1 ianuarie: Ciprian Urican, antrenor de fotbal, român\n 2 ianuarie: Cuba Gooding, jr., actor american de film\n 2 ianuarie: Dumitru-Dian Popescu, politician român\n3 ianuarie: Ștefan-Alexandru Băișanu, politician român\n 3 ianuarie: Marius Iriza, politician român\n 4 ianuarie: Veli Karahoda, scriitor albanez\n 6 ianuarie: Claudia Laura Grigorescu, scrimeră română\n 7 ianuarie: Gheorghi Gospodinov, scriitor bulgar\n 7 ianuarie: Carl Schlyter, politician suedez\n 10 ianuarie: Santi Duangsawang, actor thailandez (d. 2016)\n 11 ianuarie: Titus Corlățean, politician român\n 11 ianuarie: Aglaia Szyszkowitz, actriță austriacă\n13 ianuarie: Igor Klipii, politician din R. Moldova\n 13 ianuarie: Gianni Morbidelli, pilot italian de Formula 1\n 14 ianuarie: LL Cool J (James Todd Smith), rapper, antreprenor și actor american\n 14 ianuarie: Alexandra Fenoghen, scriitoare română\n14 ianuarie: Antuza Genescu, scriitoare română\n 15 ianuarie: Iñaki Urdangarín, Duce de Palma de Mallorca, handbalist spaniol, soțul Infantei Cristina a Spaniei\n 17 ianuarie: Florin Oancea (Nicolae-Florin Oancea), politician român, primar al Devei\n 18 ianuarie: Ovidiu Haidu, tenor român (d. 2006)\n18 ianuarie: Dragana Mirković, cântăreață sârbă\n 20 ianuarie: Cătălin Micula, politician român\n 22 ianuarie: Ecaterina Szabó, sportivă română (gimnastică artistică)\n 25 ianuarie: Liviu Codârlă, politician român\n 25 ianuarie: Carolina Ferraz, actriță braziliană\n 26 ianuarie: Silvia Luca, actriță din R. Moldova\n 26 ianuarie: George Cosac, jucător român de tenis\n 28 ianuarie: Sarah McLachlan, cântăreață și textieră canadiană\n 29 ianuarie: Andrei Bădin, jurnalist român\n 30 ianuarie: Regele Felipe al VI-lea (n. Felipe Juan Pablo Alfonso de Todos los Santos)\n\nFebruarie \n 4 februarie: Virgil Pop, politician român\n 5 februarie: Marcus Grönholm, pilot de raliuri, finlandez\n 6 februarie: Akira Yamaoka, compozitor japonez\n 7 februarie: Hong Ri-Na, actriță sud-coreeană\n 8 februarie: Sorin Apostu, politician român\n 8 februarie: Gary Wayne Coleman, actor american (d. 2010)\n8 februarie: Joy Lynn Fawcett (n. Joy Biefeld), fotbalistă americană\n 11 februarie: Lavinia Agache, sportivă română (gimnastică artistică)\n12 februarie: Emanuel-Gabriel Botnariu, politician român\n12 februarie: Josh James Brolin, actor american\n 12 februarie: Christopher McCandless, explorator american\n 12 februarie: Ioan Ovidiu Sabău, fotbalist român\n 12 februarie: Kabary Salem, boxer egiptean\n 13 februarie: Niamh Kavanagh, cântăreață irlandeză\n 13 februarie: Adrian Pop, scrimer și antrenor român\n 14 februarie: Gheorghe Craioveanu, fotbalist român (atacant)\n 14 februarie: Georgeta-Carmen Holban, politician român\n 15 februarie: George Ivașcu, actor român de film și teatru\n 16 februarie: Eugen Caminschi, muzician român (Vama Veche)\n 16 februarie: Adina Ioana Vălean, politiciană română\n 18 februarie: Molly Kathleen Ringwald, actriță americană de film\n 19 februarie: Petrică Cercel, cântăreț român (d. 2021)\n 23 februarie: George Sabin Cutaș, politician român\n 24 februarie: Laila Lalami, scriitoare americană\n 25 februarie: Paweł Piskorski, politician polonez\n 26 februarie: Róbert Kálmán Ráduly, politician român\n 28 februarie: Marian Vanghelie, politician român, primar al sectorului 5 București (2000-2016)\n 29 februarie: Adrian Matei, fotbalist și antrenor român\n\nMartie \n 1 martie: Camelia Macoviciuc, canotoare română\n 2 martie: Daniel Craig (Daniel Wroughton Craig), actor britanic\n 3 martie: Brian Cox, fizician și muzician englez\n 4 martie: Patsy Kensit (Patricia Jude Francis Kensit), actriță britanică de film\n 5 martie: Gordon Bajnai, politician maghiar\n5 martie: Theresa Villiers, politiciană britanică\n 6 martie: Moira Kelly, actriță americană de film\n 6 martie: Sunaree Rachasima, cântăreață thailandeză\n 8 martie: Michael Bartels, pilot german de Formula 1\n 9 martie: Youri Djorkaeff, fotbalist francez (atacant)\n 9 martie: Simona Noja, dansatoare și profesoară română de dans\n 12 martie: Aaron Eckhart, actor american\n 13 martie: Damian Băncilă, fotbalist român\n 15 martie: Sabrina Salerno, cântăreață italiană\n15 martie: John Tardy, cântăreț american\n 15 martie: Anca Tănase, canotoare română\n 21 martie: Gabriel Spahiu, actor român\n 22 martie: Øystein Aarseth, muzician și chitarist norvegian (Mayhem), (d. 1993)\n 22 martie: Kazuya Maekawa, fotbalist japonez (portar)\n 23 martie: Fernando Ruiz Hierro, fotbalist spaniol\n 24 martie: Laurențiu Mironescu, politician român\n 27 martie: Cristian Bădiliță, teolog, eseist, traducător și poet român\n 27 martie: Šako Polumenta, cântăreț muntenegrean\n 29 martie: Sabrina Impacciatore, actriță italiană\n 29 martie: Lucy Lawless (n. Lucille Frances Ryan), actriță neozeelandeză\n 30 martie: Céline Dion, cântăreață, textieră și actriță canadiană\n31 martie: Olivia Newton Bundy, muzician american\n 31 martie: George Ionescu, politician român\n31 martie: César Sampaio, fotbalist brazilian\n\nAprilie \n 1 aprilie: Alexander Stubb, politician finlandez\n 2 aprilie: Garrelt Duin, politician german\n 2 aprilie: Manuela Hărăbor, actriță română\n 2 aprilie: Andrei Iancu, avocat american de etnie română\n 3 aprilie: Sebastian Bach, cântăreț canadian\n 4 aprilie: Radu-Cătălin Drăguș, politician român\n 5 aprilie: Șerban Nicolae, politician român, jurist\n 6 aprilie: Nicolae Velcea, politician român\n 8 aprilie: Patricia Arquette, actriță americană de film și TV\n 10 aprilie: Orlando Jones, actor american\n 13 aprilie: Ioan Deneș, politician român\n 13 aprilie: Jørn Stubberud, muzician norvegian (Mayhem)\n 13 aprilie: Margrethe Vestager, politiciană daneză\n 14 aprilie: Ionel Agrigoroaei, politician român\n 15 aprilie: Gheorghe Andriev, canoist român\n 15 aprilie: Ion Manolescu, prozator român\n 16 aprilie: Gregory Baker, actor american\n 17 aprilie: Valeria (Alla Iurievna Perfilova), cântăreață rusă\n 18 aprilie: Sorin Cîmpeanu, politician român\n 18 aprilie: Péter Olajos, politician maghiar\n 19 aprilie: Mswati al III-lea al Eswatiniului (n. Makhosetive Dlamini), rege al statului Eswatini (din 1986)\n 20 aprilie: Platon (Platon Antoniou), fotograf britanic\n 23 aprilie: Mihaela Zavolan, cercetătoare în biologia sistemică, română\n 24 aprilie: Aurelia Cristea, politiciană română\n 24 aprilie: Aidan Gillen, actor irlandez\n 25 aprilie: Virgil-Daniel Popescu, politician român\n 26 aprilie: Tudor Sălăgean, istoric român\n 27 aprilie: Cristian Mungiu, regizor român de film\n 28 aprilie: Daisy Berkowitz, muzician american (d. 2017)\n 29 aprilie: Dragoș-Florin David, politician român\n 29 aprilie: Kolinda Grabar-Kitarović, politician croat\n\nMai \n\n 1 mai: Oliver Bierhoff, fotbalist german (atacant)\n 3 mai: Paul Bogdan, scriitor român\n 3 mai: Amy Ryan, actriță americană\n 4 mai: Vasile Iliuță, politician român\n 4 mai: Veronica Dijmărescu-Niculescu, jurnalistă română\n 5 mai: Boban Babunski, fotbalist macedonean\n5 mai: Vasile Jercălău, fotbalist român\n6 mai: Maksim Fadeev, cântăreț rus\n 6 mai: Nicole Marischka, actriță germană\n7 mai: Traci Lords, actriță americană de film\n 8 mai: Hisashi Kurosaki, fotbalist japonez (atacant)\n 10 mai: Boris Focșa, politician din R. Moldova\n 10 mai: William Regal, wrestler britanic\n 13 mai: Oana Sârbu, interpretă română de muzică ușoară și actriță \n 15 mai: Cecilia Malmström, politiciană suedeză\n 16 mai: Noemi Lung, înotătoare română\n 16 mai: Ľuboš Micheľ, arbitru de fotbal, slovac\n 17 mai: Petru Călian, politician român\n 17 mai: Hynek Fajmon, politician ceh\n 20 mai: Carmen Ion, profesoară de limba română\n20 mai: Valeriu Lazăr, politician din R. Moldova\n 21 mai: Ovidiu Florin Orțan, politician român\n 22 mai: Igor Ledeahov, fotbalist rus\n 25 mai: Alexander Liebreich, dirijor german\n 26 mai: Prințul Frederic (n. Frederik André Henrik Christian), prinț moștenitor al Danemarcei\n 28 mai: Kylie Ann Minogue, cântăreață australiană\n 29 mai: László-Attila Klárik, politician român\n\nIunie \n 1 iunie: Jason Donovan (Jason Sean Donovan), cântăreț și actor australian\n 2 iunie: Teo Trandafir (n. Teodora Virginia Uță), prezentatoare TV și actriță română\n 3 iunie: Ada Solomon, producătoare de film, română\n7 iunie: Carla Marins, actriță braziliană\n 7 iunie: Juan Antonio Pizzi Torroja, fotbalist spaniol (atacant)\n 8 iunie: Anișoara Radu, politiciană română\n 11 iunie: Alois, Principe Ereditar al Liechtensteinului (n. Alois Philipp Maria)\n 12 iunie: Gabriel Berca, inginer român\n 12 iunie: Alexa Maria Surholt, actriță germană\n 15 iunie: Traian Bendorfean, fotbalist (portar) român și antreprenor \n16 iunie: Olga Bolșova, atletă din R. Moldova\n 16 iunie: James Patrick Stuart, actor american\n 18 iunie: Alexandru Cimbriciuc, politician din R. Moldova\n 19 iunie: Marian Bălan, politician român\n21 iunie: Viorel Riceard Badea, politician român\n 21 iunie: Liviu Câmpanu, politician român\n 21 iunie: Keo (n. Cosmin Mustață) cântăreț român\n21 iunie: Sonique (Sonia Clarke), cântăreață britanică\n 23 iunie: Lee Jae-yong, om de afaceri sud-coreean\n25 iunie: Oleg Babenco, politician din R. Moldova\n 25 iunie: Dorinel Ionel Munteanu, fotbalist român\n 26 iunie: Paolo Cesare Maldini, fotbalist italian\n 29 iunie: Florin Aurelian Popescu, politician român\n 30 iunie: Phil Anselmo, muzician, cântăreț, producător muzical și compozitor american (Pantera/Down)\n\nIulie \n\n 1 iulie: Dan Grigore, politician român\n 5 iulie: Marian Hoinaru, politician român\n 5 iulie: Radu Ștefan Mazăre, politician român\n 7 iulie: Danny Jacobs, actor american\n7 iulie: Jeff VanderMeer, scriitor american\n 8 iulie: Billy Crudup, actor american\n 8 iulie: Magnus Erlingmark, fotbalist suedez\n 9 iulie: Paolo Di Canio, fotbalist italian (atacant)\n 9 iulie: Daniel Iordăchioaie, cântăreț român\n 10 iulie: Bogdan-Iulian Huțucă, politician român\n 12 iulie: Matei Suciu, politician român\n 13 iulie: Zoltan Ritli, fotbalist român (portar)\n 15 iulie: Leticia Calderón, actriță mexicană\n15 iulie: Eddie Griffin (n. Edward James Griffin, Jr.), actor și comedian american\n 17 iulie: Beth Littleford, actriță americană\n 18 iulie: Florin Piersic, actor român\n20 iulie: Gheorghe Barbu, fotbalist și antrenor român (d. 2021)\n20 iulie: Leiba Sorin, tehnician audio-video\n21 iulie: Gheorghe-Dănuț Bogdan, politician român\n 21 iulie: Brandi Chastain, fotbalistă americană\n 21 iulie: Gergely Kovács, arhiepiscop de Alba Iulia\n 22 iulie: Karin Scheele, politiciană austriacă\n 26 iulie: Frédéric Diefenthal, actor francez\n 27 iulie: Ion Bazac, politician român\n27 iulie: Cliff Curtis, actor neozeelandez\n 27 iulie: Ricardo Rosset, pilot brazilian de Formula 1\n 28 iulie: Iulian Chifu, jurnalist român\n 29 iulie: Zsolt Szilágyi, politician român\n 30 iulie: Terry Crews, actor american și jucător de fotbal american\n 31 iulie: Annika Pages, actriță germană\n\nAugust \n 1 august: Dan Donegan, muzician american\n 1 august: Daniel Olteanu, politician român\n 4 august: Olga Neuwirth, compozitoare austriacă\n 5 august: Marine Le Pen, politiciană franceză\n 6 august: Jens Seipenbusch, politician german\n 7 august: Pepe Aguilar, muzician american\n7 august: Cezar Paul-Bădescu, prozator și publicist român\n 8 august: Florin Prunea, fotbalist român (portar)\n 9 august: Gillian Leigh Anderson, actriță americano-britanică\n 9 august: Adrian Ursu, jurnalist român\n 10 august: Tsuyoshi Kitazawa, fotbalist japonez\n 10 august: Lene Rantala, fotbalistă daneză (portar)\n 11 august: Prințesa Mabel a Țărilor de Jos\n13 august: Luis G. Abbadie, scriitor mexican\n 13 august: Adrian Bîrzu, chimist român (d. 2017)\n 13 august: Cristian Stragea, politician român\n 14 august: David McKenna, scenarist american\n 15 august: Monika Beňová, politiciană slovacă\n15 august: Stela Grigoraș, politiciană din R. Moldova\n 17 august: Ion Cupă, politician român\n17 august: Anja Fichtel, scrimeră germană\n 22 august: Sorin Adam, pictor român\n 23 august: Hajime Moriyasu, fotbalist japonez\n 26 august: Florina Ilis, scriitoare română\n 26 august: Valérie Karsenti, actriță franceză\n 27 august: Aurel Silviu Panait, fotbalist român\n27 august: Cătălin Predoiu, avocat, politician român\n 28 august: Alessandro Puccini, scrimer italian\n\nSeptembrie \n 5 septembrie: Simon Hix, politolog și profesor britanic.\n 6 septembrie: Leah Fadida, politiciană israeliană\n 7 septembrie: Marcel Desailly, fotbalist francez\n 8 septembrie: Paul Mazurkiewicz, muzician american\n 8 septembrie: Ștefan Dumitru Nanu, fotbalist român\n 10 septembrie: Big Daddy Kane, muzician american\n10 septembrie: Guy Ritchie, regizor britanic\n 11 septembrie: Slaven Bilić, fotbalist și antrenor croat\n 11 septembrie: Emmanuelle Charpentier, profesoară și cercetătoare franceză, laureată a Premiului Nobel (2020)\n 13 septembrie: Laura Cutina, sportivă română (gimnastică artistică)\n 13 septembrie: Emma Sjöberg, actriță suedeză\n 16 septembrie: Marc Anthony (n. Marco Antonio Muñiz), cântăreț, compozitor, actor și producător american, de etnie portorican\n16 septembrie: Mihai Alexandru Voicu, politician român\n17 septembrie: Anastacia (Anastacia Lyn Newkirk), cântăreață, textieră și producătoare muzicală, americană\n 17 septembrie: Emil Radu Moldovan, politician român\n 21 septembrie: Marina Anca, scriitoare franceză\n 22 septembrie: Mihai Răzvan Ungureanu, istoric, diplomat și politician român, prim-ministru al României (2012)\n 23 septembrie: Daniel Dumitrescu, boxer român\n23 septembrie: Wendelin Werner, matematician francez\n25 septembrie: Dan Aurel Ioniță, politician român\n 25 septembrie: Will Smith (n. Willard Carroll Smith, jr.), actor, producător, compozitor și rapper american\n 26 septembrie: Jim Caviezel, actor american\n26 septembrie: Ben Shenkman, actor american\n 27 septembrie: Marko Attila, politician român\n 28 septembrie: Naomi Watts, actriță britanică de film și TV\n 29 septembrie: Traian Igaș, politician român\n\nOctombrie \n3 octombrie: Dan Dungaciu, sociolog român\n 3 octombrie: Dumitru-Verginel Gireadă, politician român\n 6 octombrie: Silviu Petrescu, arbitru de fotbal, canadian\n 6 octombrie: Ovidiu Rădoi, politician român\n 7 octombrie: Luminița Anghel, cântăreață română\n 8 octombrie: Zvonimir Boban, fotbalist croat\n8 octombrie: Stephanie Philipp, actriță germană\n 10 octombrie: Marinos Ouzounidis, fotbalist grec\n11 octombrie: Claudiu Săftoiu, politician român\n12 octombrie: Daniela Gyorfi, cântăreață română\n 12 octombrie: Hugh Jackman, actor de film și producător australian\n 13 octombrie: Bogdan Ciucă, politician român\n 15 octombrie: Didier Deschamps (Didier Claude Deschamps), fotbalist francez\n 18 octombrie: Cristian Iacob, actor român de teatru și film\n 18 octombrie: Naoto Otake, fotbalist japonez\n 18 octombrie: Michael Stich, jucător german de tenis\n 19 octombrie: Laura Pavel, scriitoare română\n 22 octombrie: Shaggy (n. Orville Richard Burrell), cântăreț jamaican, genul reggae\n 23 octombrie: Gesine Cukrowski, actriță germană\n 23 octombrie: Șerban Marin, istoric român\n 24 octombrie: Osmar Donizete Cândido, fotbalist brazilian (atacant)\n 30 octombrie: Gheorghe Butoiu, fotbalist român\n\nNoiembrie \n 4 noiembrie: Marius Bălu, politician român\n 4 noiembrie: Troy McLawhorn, muzician american\n 5 noiembrie: Vasile Măstăcan, canotor român\n5 noiembrie: Sam Rockwell, actor american\n5 noiembrie: Ion Vlădoiu, fotbalist român (atacant)\n 6 noiembrie: Liliana Nicolaescu-Onofrei, politiciană din R. Moldova\n 7 noiembrie: Liviu Almășan, politician român\n7 noiembrie: Mark Preston, inginer australian\n 7 noiembrie: Oleg Tiagnibok, politician ucrainean\n 9 noiembrie: Nazzareno Carusi, pianist italian\n 10 noiembrie: Ishtar Alabina, cântăreață israeliană\n10 noiembrie: Alexandru Florin Tene, fotbalist român (portar)\n 13 noiembrie: Susann Atwell, prezentatoare de televiziune, germană\n 13 noiembrie: Shinichiro Tani, fotbalist japonez (atacant)\n 14 noiembrie: Nicolae Comănescu, pictor român\n 16 noiembrie: David Casa, politician maltez\n 18 noiembrie: Owen Wilson (Owen Cunningham Wilson), actor și scenarist american\n 20 noiembrie: Paul Scheuring, scenarist american\n 21 noiembrie: Nicu Marcu, politician român\n 22 noiembrie: Sidse Babett Knudsen, actriță daneză\n 26 noiembrie: Francisc Vaștag, pugilist român\n 29 noiembrie: Ramona Bădescu, actriță română de film\n 30 noiembrie: Anca Boagiu, politician român\n 30 noiembrie: Gabriel Pantelimon, scrimer român\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Lucy Liu, actriță americană de film\n 6 decembrie: Héctor Suárez Gomís, actor mexican\n 9 decembrie: Kurt Angle, wrestler american\n9 decembrie: Ionuț Angelo Lupescu, fotbalist român\n 12 decembrie: Kate Humble, prezentatoare de televiziune, britanică\n 14 decembrie: Kelley Armstrong, scriitoare canadiană\n14 decembrie: Florin Chilian, muzician român\n 15 decembrie: Pat O'Brien, muzician american\n 18 decembrie: Casper Van Dien, actor american\n 19 decembrie: Adrian Majuru, jurnalist român\n20 decembrie: Doina Ignat, canotoare română\n 20 decembrie: Codrin Ștefănescu, politician român\n 20 decembrie: Karl Wendlinger, pilot austriac de Formula 1\n 22 decembrie: Luis Hernández (Luis Arturo Hernández Carreón), fotbalist mexican (atacant)\n 23 decembrie: Manuel Rivera-Ortiz, fotograf american\n 24 decembrie: Marian Pană, fotbalist român\n 25 decembrie: Helena Christensen, fotomodel danez\n 25 decembrie: Mihai Netea, medic și profesor universitar român\n 28 decembrie: Brian Steen Nielsen, fotbalist danez\n 29 decembrie: Dorin-Liviu Nistoran, politician român\n\nDecese \n 6 ianuarie: Siegfried Kurt Baschwitz, 81 ani, jurnalist german (n. 1886)\n 14 ianuarie: László Kiss, 48 ani, actor maghiar (n. 1919)\n 15 ianuarie: Leopold Infeld, 69 ani, fizician polonez (n. 1898)\n 30 ianuarie: Wilhelm Busch, 75 ani, politician german nazist (n. 1892)\n 1 februarie: Gherman Pântea, 73 ani, politician român (n. 1894)\n 2 februarie: Juan Iliesco (n. Ioan Traian Iliescu), 69 ani, șahist argentinian de etnie română (n. 1898)\n 2 februarie: Ivan Ribar, 87 ani, politician iugoslav (n. 1881)\n\n 12 martie: Yoshio Kosugi, 64 ani, actor japonez (n. 1903)\n 14 martie: Erwin Panofsky, 75 ani, eseist și istoric de artă german (n. 1892)\n 16 martie: Gunnar Ekelöf, 60 ani, scriitor suedez (n. 1907)\n 20 martie: Carl Theodor Dreyer, 79 ani, regizor de film, danez (n. 1889)\n 27 martie: Iuri Alexeevici Gagarin, 34 ani, cosmonaut sovietic (n. 1934)\n 1 aprilie: Lev Landau, 60 ani, fizician rus (n. 1908)\n 4 aprilie: Martin Luther King Jr., 39 ani, pastor baptist nord-american, activist politic și militant pentru apărarea drepturilor civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite, laureat al Premiului Nobel (1964), (n. 1929)\n 5 aprilie: Félix Couchoro, 67 ani, scriitor togolez (n. 1900)\n 16 aprilie: Ion D. Iulian, 71 ani, arhitect și inginer român (n. 1897)\n 20 aprilie: Adrian Maniu, 77 ani, scriitor și poet român (n. 1891)\n 22 aprilie: Virgil Birou, 64 ani, scriitor român (n. 1903)\n 27 aprilie: Vasili Nikolaevici Ajaev, 53 ani, scriitor rus (n. 1915)\n 30 aprilie: Béla Barsy, 62 ani, actor maghiar (n. 1906)\n 5 mai: Rosalie Slaughter Morton, 91 ani, medic chirurg american (n. 1876)\n 14 mai: Husband Edward Kimmel, 86 ani, ofițer american (n. 1882)\n 15 mai: Gheorghe Naum, 81 ani, pictor român (n. 1907)\n 29 mai: Matthias Lackas, 62 ani, editor german (n. 1905)\n 30 mai: Constantin S. Nicolaescu-Plopșor (n. Constantin S. Nicolaescu), 68 ani, scriitor român (n. 1900)\n 31 mai: Johan Erik Lindegren, 57 ani, scriitor suedez (n. 1910)\n 1 iunie: Helen Adams Keller, 87 ani, scriitoare și activistă americană (n. 1880)\n 6 iunie: Robert Francis Kennedy, 42 ani, politician american, procuror general și senator al SUA (n. 1925)\n 14 iunie: Salvatore Quasimodo, 66 ani, poet și traducător italian, laureat al Premiului Nobel (1959), (n. 1901)\n 17 iunie: José Nasazzi Yarza, 67 ani, fotbalist uruguayan (n. 1901)\n\n 18 iunie: Sándor Földes (n. Pál Ács), 73 ani, scriitor expresionist, redactor al radiodifiziunii maghiare, poet și jurnalist maghiar (n. 1895)\n 28 iulie: Otto Hahn, 89 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1944), (n. 1879)\n 7 august: Vasile Chițu, 72 ani, ofițer român (n. 1896)\n 9 august: Friedrich Christian (n. Friedrich Christian Albert Leopold Anno Sylvester Macarius von Sachsen), 74 ani, Margraf de Meissen (n. 1893)\n 10 august: Eugen Schileru (n. Eugen Schiller), 51 ani, critic literar și de artă, eseist și traducător român (n. 1916)\n 16 august: Suraphol Sombatcharoen, 37 ani, cântăreț thailandez (n. 1930)\n 17 august: Jean Yonnel (aka Jean-Estève Schachmann), 77 ani, actor francez (n. 1891)\n 19 august: George Gamow, 84 ani, fizician și astrofizician american de etnie rusă (n. 1904)\n 27 august: Prințesa Marina a Greciei și Danemarcei, 61 ani, născută în Regatul Unit (n. 1906)\n 30 august: William Talman (William Whitney Talman, Jr.), 53 ani, actor american (n. 1915)\n 2 septembrie: Ernest Claes (Andreas Ernestus Josephus Claes), 82 ani, scriitor belgian (n. 1885)\n 3 septembrie: Sever Burada (n. Sever Burădescu), 72 ani, pictor român (n. 1896)\n 4 septembrie: Victor Iliu, 55 ani, regizor de film, român (n. 1912)\n 18 septembrie: León Felipe (León Felipe Camino Galicia), 84 ani, poet spaniol (n. 1884)\n 18 septembrie: Franchot Tone (Stanislaus Pascal Franchot Tone), 63 ani, actor american (n. 1905)\n 2 octombrie: Marcel Duchamp, 81 ani, artist francez (n. 1887)\n 7 octombrie: Emil Petrovici, 69 ani, lingvist și folclorist român din Voivodina, Serbia (n. 1899)\n 9 octombrie: Jean Paulhan, 83 ani, scriitor francez (n. 1884)\n 13 octombrie: Manuel Bandeira, 82 ani, scriitor brazilian (n. 1886)\n 13 octombrie: Gunnar Källén (Anders Olof Gunnar Källén), 42 ani, fizician suedez (n. 1926)\n 26 octombrie: Serghei Bernstein, 88 ani, matematician rus (n. 1880)\n 27 octombrie: Lise Meitner (Elise Meitner), 88 ani, fiziciană austriacă (n. 1878)\n 30 octombrie: Ramón Novarro (n. Jose Ramón Gil Samaniego), 69 ani, actor mexican de film, teatru și televiziune (n. 1899)\n 14 noiembrie: Ramón Menéndez Pidal, 99 ani, istoric spaniol (n. 1869)\n 23 noiembrie: Schlomo Winninger, 90 ani, scriitor austriac (n. 1877)\n 26 noiembrie: Arnold Zweig, 81 ani, scriitor german (n. 1887)\n 28 noiembrie: Wanda Dubieńska (n. Wanda Nowak), 73 ani, scrimeră poloneză (n. 1895)\n 30 noiembrie: Prințul Feodor Alexandrovici al Rusiei, 69 ani (n. 1898)\n 18 decembrie: Dorothy Garrod, 76 ani, arheolog și cercetătoare britanică (n. 1892)\n 20 decembrie: John Ernest Steinbeck, 66 ani, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (1962), (n. 1902)\n 22 decembrie: Otto Gelsted, 80 ani, poet danez (n. 1888)\n 31 decembrie: Sabin V. Drăgoi, 74 ani, compozitor român (n. 1894)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Luis Walter Alvarez (SUA)\n Chimie: Lars Onsager (SUA)\n Medicină: Robert William Holley (SUA), Har Gobind Khorana (SUA), Marshall William Nirenberg (SUA)\n Literatură: Yasunari Kawabata (Japonia)\n Pace: René Cassin (Franța)\n\n1968" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune despre 1967?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1967 (MCMLXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 26 ianuarie: Parlamentul Regatului Unit decide să naționalizeze 90% din industria britanică de oțel.\n 27 ianuarie: Semnarea de către URSS, SUA și Marea Britanie a Tratatului privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani (a intrat în vigoare la 10 octombrie).\n 27 ianuarie: Trei astronauți americani, Gus Grissom, Ed White și Roger Chaffee, au murit, fiind carbonizați de o flacără izbucnită la bordul navetei spațiale „Apollo 1”, în timpul simulării unei lansări a acesteia de la Cape Canaveral, Statele Unite.\n 31 ianuarie: Germania de Vest și România stabilesc relații diplomatice. România va fi singura țară comunistă care menține relații cu Israelul după Războiul de șase zile.\n\nFebruarie \n 4 februarie: A început construcția primei autostrăzi din România - Autostrada A1- București-Pitești.\n 7 februarie: Guvernul chinez anunță că nu mai poate garanta siguranța diplomaților sovietici în afara clădirii ambasadei sovietice.\n 15 februarie: Uniunea Sovietică anunță că a trimis trupe în apropierea granițelor cu China.\n 24 februarie: Moscova interzice \"statelor satelit\" să întrețină relații diplomatice cu Germania de Vest.\n 26 februarie: Test nuclear sovietic în estul Kazahstanului.\n 27 februarie: Dominica își câștigă independența față de Marea Britanie.\n\nMartie \n 6 martie: Fiica lui Iosif Stalin, Svetlana Allilueva, a depus o cerere oficială de azil politic la ambasada americană din India.\n 28 martie: Papa Paul al VI-lea emite enciclica Populorum Progressio.\n 29 martie: Este lansat Le Redoutable, primul submarin nuclear francez.\n 31 martie: Jimi Hendrix și-a ars chitara la London's Astoria Theatre. A fost spitalizat pentru că și-a ars mâinile.\n\nAprilie \n 5 aprilie: Stabilirea de relații diplomatice între România și Canada.\n 8 aprilie: Se constituie Automobil Clubul Român (ACR), care preia atribuțiile Asociației Automobiliștilor din România.\n 12 aprilie: Este inaugurat Teatrul Ahmanson.\n 15 aprilie: Mari demonstrații împotriva războiului din Vietnam la New York și San Francisco.\n 21 aprilie: Grecia este preluată de o dictatură militară condusă de George Papadopoulos; ex prim-ministru Andreas Papandreou devine prizonier politic la 25 decembrie.\n 24 aprilie: A fost lansată nava cosmică sovietică \"Soiuz–1\", pilotată de Vladimir Komarov, care devine primul astronaut ucis în timpul misiunilor spațiale; naveta s-a prăbușit la aterizare.\n\nMai \n 1 mai: Elvis Presley se căsătorește cu Priscilla Beaulieu la Las Vegas.\n 19 mai: Iuri Andropov devine șeful KGB-ului.\n 29 mai: Karol Wojtyla, viitorul Papă Ioan Paul al II-lea, este numit cardinal.\n\nIunie \n 1 iunie: The Beatles lansează cel de-al optulea album de studio, Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band.\n 5 iunie: A început al treilea dintr-o serie de șase războaie arabo-israeliene (Războiul de șase zile), cu atacul Israelului asupra Egiptului, Iordaniei și Siriei. Și acest război s-a încheiat cu ocuparea de către Israel a unor zone din teritoriul arab.\n 12 iunie: Venera-4 devine prima sondă ce intră în atmosfera planetei Venus.\n 14 iunie: China testează prima sa bombă cu hidrogen. \n 26 iunie: Papa numește 276 noi cardinali (printre ei și Karol Wojtyła).\n 27 iunie: Primul ATM (Automated Teller Machine) din lume este instalat în fața unei bănci Barclays din Enfield, Londra, fiind invenția lui John Shepherd-Barron.\n\nIulie \n 5 iulie: Israelul anexează Fâșia Gaza.\n\nAugust \n 1 august: Israelul declară anexarea Ierusalimului de Est.\n\nSeptembrie \n 3 septembrie: În Vietnamul de Sud, generalul Nguyen Van Thieu câștigă cu 38% din voturi, alegerile la președinția țării.\n\nOctombrie \n 8 octombrie: Liderul Che Guevara și oamenii lui au fost capturați în Bolivia.\n 9 octombrie: Che Guevara a fost executat în Bolivia la o zi după ce a fost prins. \n 10 octombrie: Intră în vigoare Tratatul privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA și Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.\n 13 octombrie: S-a desfășurat, la București, primul colocviu internațional consacrat operei lui Constantin Brâncuși.\n 18 octombrie: Stația interplanetară automată Venus–4, lansată la 12 iunie 1967, a atins suprafața planetei Venus. \n 29 octombrie: S-a inaugurat Stadionul Central din Craiova, cu ocazia meciului internațional de fotbal dintre echipele României și Poloniei.\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Chirurgul sud-african Christian Barnard a efectuat, cu succes, primul transplant de inimă din lume. \n 9 decembrie: Marea Adunare Națională a ales în funcția de președinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceaușescu, în locul lui Chivu Stoica.\n 13 decembrie: Regele Constantin al II-lea al Greciei fuge din țară, când încercarea sa de lovitură de stat eșuează.\n 24 decembrie: Se înființează trupa rock Creedence Clearwater Revival.\n\nNedatate \n\n Comunitatea Europeană (CE). Organizație înființată prin fuzionarea dintre Comunitatea Economică Europeană, Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (din 1993, prin Tratatul de la Maastricht devine Uniunea Europeană). \n Corneliu Mănescu devine primul președinte al Adunării Generale a ONU care provine dintr-un stat comunist.\nMcDonnell Douglas Corp. Producător american de avioane militare cu reacție, aeronave comerciale și vehicule spațiale. A apărut în urma fuzionării dintre McDonnell Aircraft Co. (fondată în 1939) și Douglas Co. (fondată în 1921). Firma a fost cumpărată în 1997 de Boeing Co.\n Polonia este prima țară din lume care organizează olimpiada internațională de fizică a elevilor.\n SUA adoptă pușca de asalt semiautomată M16 (AR-15) ca armă standard în armată. A fost concepută de Eugene M. Stoner.\n Suedia este prima țară din lume care legalizează pornografia.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 15 ianuarie: Louis Leakey anunță descoperirea unei fosile pre-umane în Kenya; a numit specia Kenyapithecus africanus.\n 14 februarie: Aretha Franklin înregistrează Respect (va fi lansat în aprilie).\n 1 iunie: The Beatles lansează albumul Sgt. Pepper's Lonely Hearts Club Band.\n 5 august: Pink Floyd lansează albumul lor de debut The Piper at the Gates of Dawn în Marea Britanie.\n Charlie Chaplin lansează ultimul său film, A Countess From Hong Kong, în Marea Britanie.\n Marin Preda publică vol. II din Moromeții.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Igor Pavliuk, scriitor ucrainean\n2 ianuarie: Basile Boli, fotbalist francez\n2 ianuarie: Tia Carrere (n. Althea Rae Janairo), actriță americană de film\n 5 ianuarie: Joe Flanigan, actor american de film\n 7 ianuarie: Nicholas Clegg, politician britanic\n 8 ianuarie: Guilherme Fontes, actor brazilian\n8 ianuarie: Robert Sylvester Kelly, cântăreț și compozitor american\n 9 ianuarie: Claudio Paul Caniggia, fotbalist argentinian (atacant)\n 14 ianuarie: Emily Watson, actriță engleză\n 14 ianuarie: Zakk Wylde, muzician american\n 17 ianuarie: Valentin Robu, canotor român\n 18 ianuarie: Anjem Choudary, musulman englez social și activist politic\n18 ianuarie: Iván Luis Zamorano Zamora, fotbalist chilian (atacant)\n 19 ianuarie: Adrian Borza, compozitor român\n 22 ianuarie: Ioan Balan, politician român\n 29 ianuarie: Philippe Besson, scriitor francez\n 31 ianuarie: Chad Channing, muzician american\n31 ianuarie: Roberto Palazuelos, actor mexican\n\nFebruarie \n1 februarie: Ioan Dîrzu, politician român\n 1 februarie: Jessica Stockmann, actriță germană\n 1 februarie: Victor Țopa, politician din R. Moldova\n 2 februarie: Catherine Flemming, actriță germană\n 3 februarie: Lucia-Ana Varga, politiciană română\n 6 februarie: Viorica Neculai, canotoare română\n6 februarie: Ioana Olteanu, canotoare română\n 7 februarie: Nicolae Ciucă, general român\n 8 februarie: Florin Niculescu, muzician român\n 10 februarie: Marcel Răducan, politician din R. Moldova\n 14 februarie: Mark Rutte, om politic, prim-ministru al Țărilor de Jos (din 2010)\n 15 februarie: Syed Kamall, politician britanic\n 15 februarie: Richard Siken, poet american\n 16 februarie: Eluned Morgan, politiciană britanică\n 18 februarie: Roberto Baggio, fotbalist italian (atacant)\n 18 februarie: Colin Jackson, atlet britanic\n 18 februarie: Costel Șoptică, politician român\n 19 februarie: Sven Erik Kristiansen, solist vocal norvegian\n 20 februarie: Kurt Donald Cobain, cântăreț, chitarist și compozitor american (Nirvana), (d. 1994)\n 20 februarie: Dănuț Dobre, canotor român\n 20 februarie: Kath Soucie, actriță americană\n 22 februarie: Dragan Đilas, om politic sârb\n 22 februarie: Gheorghe Falcă, politician român\n 22 februarie: Avi Gabbay, politician israelian\n 23 februarie: Tetsuya Asano, fotbalist japonez\n 26 februarie: Kazuyoshi Miura, fotbalist japonez (atacant)\n 27 februarie: Dănuț Lupu, fotbalist român\n 28 februarie: Dragoș Neagu, canotor român\n\nMartie \n 1 martie: Stuart Conquest, șahist britanic\n 3 martie: Nicolae Guță (n. Nicolae Linguraru), cântăreț român\n 5 martie: Jon Jones, scenarist britanic\n 6 martie: Glenn Greenwald, jurnalist și scriitor american\n6 martie: Mihai Tudose, om politic român\n 9 martie: Sulfina Barbu, politiciană română\n 10 martie: Daniel-Cătălin Zamfir, senator român\n 11 martie: Reka Szabo, scrimeră română\n 12 martie: Jenny Erpenbeck, regizoare de film, germană\n 13 martie: Nicu Fălcoi, politician și aviator român\n 13 martie: Fantastic Plastic Machine (n. Tomoyuki Tanaka), DJ japonez\n 15 martie: Julia Biedermann, actriță germană\n 16 martie: Dan Dediu, compozitor român\n 18 martie: Anna Hedh, politiciană suedeză\n 22 martie: Mario Cipollini, ciclist italian\n22 martie: Jan van Helsing, autor german\n\nAprilie \n 1 aprilie: Dragoș Moștenescu, actor și scenarist român\n 3 aprilie: Malena Engström, actriță suedeză\n 7 aprilie: Alex Christensen, muzician german\n7 aprilie: Alexandru Rădulescu, politician român\n 9 aprilie: Sam Harris, scriitor american\n 12 aprilie: Shinkichi Kikuchi, fotbalist japonez (portar)\n12 aprilie: Nicolae Țaga, canotor român\n 14 aprilie: Jeff Jarrett, wrestler american\n 18 aprilie: Maria Bello, actriță americană\n 22 aprilie: Artur Cozma, politician din R. Moldova\n 25 aprilie: Elan Schwartzenberg (n. Emilian Schwartzenberg), om de afaceri român\n 27 aprilie: Willem-Alexander (n. Willem-Alexander Claus George Ferdinand), actualul monarh al Regatului Țărilor de Jos (din 2013)\n 27 aprilie: Erik Thomson, actor australian\n 30 aprilie: Ausra Fridrikas, handbalistă austriacă\n\nMai \n 1 mai: Ioan Botiș, politician român\n 3 mai: Liliana Sbîrnea, politiciană română\n 5 mai: Cristian Dumitru Pustai, fotbalist român (atacant)\n 6 mai: Adrian Covic, medic nefrolog român\n 6 mai: Daniel Tătaru, matematician român\n 7 mai: Béla Glattfelder, politician maghiar\n 8 mai: Tatiana Botnariuc, politiciană din R. Moldova\n 10 mai: Nobuhiro Takeda, fotbalist japonez (atacant)\n 15 mai: Veronica Necula, canotoare română\n 16 mai: Virgil Widrich, regizor austriac\n 17 mai: Radu Țîrle, politician român\n 18 mai: Heinz Harald Frentzen, pilot german de Formula 1\n 19 mai: Lucian Romașcanu, manager și politician român\n 23 mai: Anna Ibrisagic, politiciană suedeză\n 25 mai: Ancelin Roseti, scriitor român\n29 mai: Noel Thomas David Gallagher, muzician britanic (Oasis)\n\nIunie \n\n 1 iunie: Vlad-Octavian Moisescu, politician român\n 3 iunie: Alexandru Stoianoglo, om politic, Procuror General al Republicii Moldova\n 5 iunie: Costel Grasu, atlet român\n 5 iunie: Jacek Protasiewicz, politician polonez\n 6 iunie: Paul Giamatti, actor american\n 7 iunie: Malina (cântăreață), cântăreață bulgară\n 7 iunie: Cristina-Adela Foișor, șahistă română (d. 2017)\n7 iunie: Yuji Sakakura, fotbalist japonez\n 8 iunie: Gheorghe Erizanu, jurnalist român\n 10 iunie: Pavel Badea, fotbalist român\n10 iunie: Katja Weitzenböck, actriță germană\n 11 iunie: Isabela Garcia, actriță braziliană\n 11 iunie: Eugen Neață, politician român\n 12 iunie: Dan Tudor, actor și regizor român de teatru și film\n 15 iunie: Suha Beșara, scriitoare libaneză\n 17 iunie: Zinho (Crizam César de Oliveira Filho), fotbalist și antrenor brazilian\n 18 iunie: Jörg Leichtfried, politician austriac\n 20 iunie: Nicole Kidman, actriță australiană de film, laureată a Premiului Oscar pentru cea mai bună actriță (2002)\n 23 iunie: Ștefan Stoica, fotbalist român (atacant)\n24 iunie: Corina Crețu, politiciană română\n 24 iunie: Richard Zven Kruspe (n. Sven Kruspe), muzician, chitarist și cântăreț german (Rammstein/Emigrate)\n 25 iunie: Valentin Ștefan, fotbalist român\n 26 iunie: Benoît Hamon, politician francez\n 27 iunie: Roxana Daniela Dumitrescu, scrimeră română\n\nIulie \n 1 iulie: Pamela Anderson (Pamela Denise Anderson), fotomodel și actriță canadiană\n 2 iulie: Florinel Stancu, politician român\n 3 iulie: Iulia Bobeică, canotoare română\n3 iulie: Bogdan Pascu, om politic român\n 4 iulie: Mădălina Sava, jurnalistă română (d. 2008)\n 5 iulie: Gheorghe Bălăceanu, fotbalist român\n 6 iulie: Mihaela Stoica, politiciană română\n 8 iulie: Magnus Erlingmark, fotbalist suedez\n 8 iulie: Hanno Höfer, regizor de film, român\n 11 iulie: Daniel Chițoiu, economist român\n 12 iulie: Cătălin Avramescu, jurnalist român\n 13 iulie: Adrian Vîlcu, actor român\n 14 iulie: Marius Gherman, sportiv român (gimnastică artistică)\n14 iulie: Mădălina Manole, cântăreață, compozitoare și instrumentistă română (d. 2010)\n 16 iulie: Mihaela Stănuleț, sportivă română (gimnastică artistică)\n 17 iulie: Jules De Martino, muzician britanic\n 18 iulie: Vin Diesel (n. Mark Sinclair Vincent), actor, regizor și producător american\n 19 iulie: Robb Flynn (n. Lawrence Matthew Cardine), muzician american (Machine Head)\n19 iulie: Dumitru Răducanu, canotor român\n 20 iulie: Ghiorghi Kvirikașvili, politician georgian, economist și medic\n 22 iulie: Doina Robu, canotoare română\n 22 iulie: Ileana Șipoteanu, interpretă română de muzică ușoară\n 23 iulie: Philip Seymour Hoffman, actor american de film, laureat al Premiului Oscar (2005), (d. 2014)\n 24 iulie: Slobodan Despot, jurnalist elvețian\n 25 iulie: Matthew Steven LeBlanc, actor american\n 26 iulie: Neil Brook Johnson, regizor de film, australian\n\nAugust \n 1 august: Anders Samuelsen, politician danez\n 2 august: Marin Dună, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 4 august: Christel Schaldemose, politiciană daneză\n 8 august: Florin Motroc, fotbalist român\n 10 august: Claudius Mihail Zaharia, om politic român\n 11 august: Massimiliano Allegri, fotbalist și antrenor italian\n 13 august: Jeanine Áñez, politiciană boliviană\n 13 august: Vasile Brătianu, fotbalist român\n 14 august: Marian Avram, politician român\n 14 august: Cornel Penescu, om de afaceri român\n 15 august: Nicolae Vasilescu, politician român\n 16 august: Jason Everman, muzician american\n 16 august: Mihai Gheorghiu, politician român\n 16 august: Donovan Leitch, actor britanic\n16 august: Aurel-Horea Soporan, politician român\n 17 august: David Conrad, actor american\n 17 august: Adina Cristescu, actriță română (d.2023)\n 19 august: Leontin Florian Grozavu, fotbalist român\n 21 august: Carrie-Anne Moss, actriță canadiană\n 21 august: Serj Tankian, muzician american\n 22 august: Adewale Akinnuoye-Agbaje, actor britanic\n22 august: Layne Thomas Staley, cântăreț american (Alice in Chains), (d. 2002)\n 24 august: Alina Radu, jurnalistă din R. Moldova\n 26 august: Michael Gove, om politic britanic\n 26 august: Oleg Sîrbu, politician din R. Moldova\n 27 august: Igor Dobrovolski, fotbalist ucrainean\n27 august: Cătălin Dorian Florescu, psiholog elvețian și scriitor\n 30 august: Gelil Eserghep, om politic român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Victor-Gheorghe Manea, deputat român\n 3 septembrie: Kamer Daron Acemoglu, economist american de etnie turcă\n3 septembrie: Zacharie Benedek, politician român\n3 septembrie: Valeriu Ștefan Zgonea, om politic român\n 4 septembrie: Ion Popa, politician român\n 6 septembrie: Macy Gray (n. Natalie Renee McIntyre), cântăreață, textieră și actriță americană\n\n 11 septembrie: Adriana Săftoiu, om politic român\n 13 septembrie: Gábor Gerstenmájer, fotbalist român de etnie maghiară\n13 septembrie: Slobodan Kovač, voleibalist sârb\n 14 septembrie: Cezar Petry, scriitor român\n 15 septembrie: Violeta Ivanov, politiciană din R. Moldova\n 18 septembrie: Masami Ihara, fotbalist japonez\n 20 septembrie: Constantin Trușcă, politician român\n 21 septembrie: Faith Hill (n. Audrey Faith Perry), cântăreață americană\n21 septembrie: Suman Pokhrel, poet, textier, traducător și artist\n 22 septembrie: Cătălin Baba, profesor universitar român\n22 septembrie: Félix Savón, boxer cubanez\n 23 septembrie: Masashi Nakayama, fotbalist japonez (atacant)\n 28 septembrie: Mihai Cioroianu, alpinist de altitudine român (d. 1999)\n 28 septembrie: Alexandri Nicolae, politician român\n 29 septembrie: Horațiu Cioloboc, fotbalist român\n 29 septembrie: Felicia Țilea-Moldovan, atletă română\n29 septembrie: Meskie Shibru-Sivan, actriță israeliană\n 30 septembrie: Ionel Chebac, fotbalist român\n30 septembrie: Vladimir Cosse, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 30 septembrie: Teodora Enache-Brody, cântăreață română\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Petru Godiac, politician din R. Moldova\n 1 octombrie: Daniel Timofte, fotbalist și antrenor român\n 3 octombrie: Mioara Mantale, politiciană română\n 4 octombrie: Marius Cheregi, fotbalist român\n4 octombrie: Isaac Liev Schreiber, actor american\n 5 octombrie: Guy Pearce, actor și muzician australian de etnie britanică\n 7 octombrie: Adam Taubitz, muzician german\n 9 octombrie: Eddie Guerrero, wrestler mexican\n 9 octombrie: Gheorghe Popescu, fotbalist român\n 10 octombrie: Laura Stoica (n. Adriana-Laurenția Stoica), interpretă română de muzică rock și pop, compozitoare și actriță (d. 2006)\n 10 octombrie: Șerban-Cezar Strătilă, politician român\n 10 octombrie: Bogdan Uritescu, actor român\n 17 octombrie: Anca Pătrășcoiu, înotătoare română\n 17 octombrie: Ilie Stan, fotbalist și antrenor român\n 18 octombrie: Ștefan Bănică Jr., actor, cântăreț, compozitor, producător și regizor român, fiul actorului și cântărețului Ștefan Bănică Sr.\n 18 octombrie: Petru Nicolae Ioțcu, politician român\n18 octombrie: Hunor Kelemen, politician român de etnie maghiară\n 19 octombrie: Stefano Pesce, actor italian\n 23 octombrie: Mirela Barbălată, sportivă română (gimnastică artistică)\n 24 octombrie: Radu Niculescu, actor român de teatru și film\n 26 octombrie: Petru Movilă, om politic român\n 27 octombrie: Scott Weiland, muzician american (d. 2015)\n 28 octombrie: Julia Roberts, actriță și producătoare americană, laureată a Premiului Oscar pentru cea mai bună actriță (2000)\n 28 octombrie: Sophie, Prințesă Ereditară a Liechtensteinului\n 28 octombrie: Octavian Ursu, politician german\n 31 octombrie: Jean-Noël Grandhomme, istoric francez\n31 octombrie: Vanilla Ice (n. Robert Matthew Van Winkle), rapper și actor american\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Viorel Ion, fotbalist român\n\n 3 noiembrie: Sofronie Drincec, episcopul românilor ortodocși din Ungaria\n 3 noiembrie: Maria Răducanu, muziciană română\n 4 noiembrie: Augusta-Maria Moș, politiciană română\n 4 noiembrie: Mino Raiola, impresar de fotbal italian (d. 2022)\n 6 noiembrie: Grigore Obreja, canoist român (d. 2016)\n 6 noiembrie: Peter Westenthaler, politician austriac\n 7 noiembrie: David Guetta, DJ și producător muzical francez de muzică house\n 7 noiembrie: Sharleen Spiteri, cântăreață britanică\n 8 noiembrie: Dragoș Chitic, politician român\n 9 noiembrie: Yoshiro Moriyama, fotbalist japonez\n 11 noiembrie: Romulus Cristea, jurnalist și revoluționar român (d. 2020)\n 12 noiembrie: Takuya Takagi, fotbalist japonez (atacant)\n12 noiembrie: Dragoș Gabriel Zisopol, politician român\n 13 noiembrie: Susann Atwell, prezentatoare de televiziune, germană\n 14 noiembrie: Timofei Scriabin, boxer din R. Moldova\n 15 noiembrie: Dan Găureanu, scrimer român (d. 2017)\n15 noiembrie: Pandeli Majko, politician albanez\n 16 noiembrie: George Maior, politician român\n17 noiembrie: Dean Lorey, scriitor american\n 17 noiembrie: Domenico Schiattarella, pilot italian de Formula 1\n 21 noiembrie: Aura Twarowska (n. Aurora Eleonora Avram), solistă română de operă (mezzosoprană)\n22 noiembrie: Geany Bălan (Doru Geany Bălan), politician român\n 22 noiembrie: Boris Becker (Boris Franz Becker), jucător german de tenis\n 22 noiembrie: Mark Ruffalo, actor american\n28 noiembrie: Marcel Ciolacu, politician român, lider al Partidului Social Democrat (din 2019)\n28 noiembrie: Gheorghe Dumitrașcu, fotbalist român\n28 noiembrie: Christopher Heaton-Harris, politician britanic\n28 noiembrie: Toni Ionel Sedecaru, fotbalist român\n 28 noiembrie: Anna Nicole Smith, actriță de film și fotomodel american (d. 2007)\n 30 noiembrie: Cristian Tabără, jurnalist român\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Nestor Carbonell, actor american\n1 decembrie: Daniel Mogoșanu, fotbalist român\n 2 decembrie: Cornel-Mircea Sămărtinean, politician român\n 3 decembrie: Mark Deklin, actor american\n 4 decembrie: Daniel Ilușcă, politician român\n4 decembrie: Dănuț Liga, om politic român\n 5 decembrie: Bogdan Gheorghe Stelea, fotbalist (portar) și antrenor român\n 5 decembrie: Florin-Cristian Tătaru, politician român\n 9 decembrie: Dan Diaconescu, jurnalist român\n 11 decembrie: Florinel Dumitrescu, politician român\n 13 decembrie: Jamie Foxx (n. Eric Marlon Bishop), actor american de film, laureat al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor (2004)\n 13 decembrie: Colin Kolles, pilot german de Formula 1\n 16 decembrie: Constantin-Daniel Cadariu, politician român\n 19 decembrie: Jens Lehmann, ciclist german\n 19 decembrie: Damian Militaru, fotbalist român\n 20 decembrie: Dmitri Bîkov, scriitor rus\n 22 decembrie: Valeriu Andriuță, actor și regizor din Republica Moldova\n 22 decembrie: Erik L'Homme, romancier francez\n22 decembrie: Dan Petrescu (Daniel Vasile Petrescu), fotbalist și antrenor român\n 23 decembrie: Carla Bruni, cântăreață și actriță italiano-franceză\n 24 decembrie: Gelu Măgureanu, jurnalist român (d. 2009)\n 25 decembrie: Aledin Amet, om politic român de etnie tătară\n 26 decembrie: Cristian David, politician român\n 29 decembrie: Chris Barnes, cântăreț american\n29 decembrie: James McTeigue, regizor de film, australian\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Ramón Zabalo Zubiaurre, 56 ani, fotbalist spaniol (n. 1910)\n 8 ianuarie: Zbigniew Hubert Cybulski, 39 ani, actor polonez (n. 1927)\n 14 ianuarie: Miklós Kállay, 79 ani, politician maghiar (n. 1887)\n 19 ianuarie: Kazimierz Funk, 83 ani, biochimist polonez (n. 1884)\n\n 27 ianuarie: Roger Bruce Chaffee, 31 ani, astronaut, ofițer naval, aviator, inginer aeronautic și pilot de încercare american (Apollo 1), (n. 1935)\n27 ianuarie: Gus Grissom (n. Virgil Ivan Grissom), 40 ani, astronaut, pilot de încercare și inginer mecanic american (Apollo 1), (n. 1926)\n27 ianuarie: Coriolan Suciu, 71 ani, istoric român (n. 1895)\n 27 ianuarie: Edward Higgins White II, 36 ani, astronaut, pilot de încercare și inginer aeronautic american (Apollo 1), (n. 1930)\n 29 ianuarie: Ion Buzdugan (n. Ivan Alexandrovici Buzdâga), 79 ani, politician din R. Moldova (n. 1887)\n\nFebruarie \n 4 februarie: Herman Louis Cesar Teirlinck, 87 ani, scriitor belgian (n. 1879)\n 14 februarie: Shūgorō Yamamoto, 63 ani, scriitor japonez (n. 1903)\n 17 februarie: Ciro Alegría Bazán, 57 ani, scriitor peruvian (n. 1909)\n 17 februarie: André Migot, 74 ani, explorator francez (n. 1892)\n 18 februarie: Julius Robert Oppenheimer, 62 ani, fizician american, părintele bombei atomice (n. 1904)\n 21 februarie: Charles Beaumont, 38 ani, scriitor american de literatură SF (n. 1929)\n 21 februarie: Eduardo Viana, 85 ani, pictor portughez (n. 1881)\n\nMartie \n 5 martie: Mohammad Mosaddegh, 84 ani, prim-ministru al Iranului (1951-1953), (n. 1882)\n 6 martie: Zoltán Kodály, 84 ani, compozitor maghiar (n. 1882)\n 17 martie: Thrasos Kastanakis, 65 ani, scriitor grec (n. 1902)\n 17 martie: Zaharia Tănase, 75 ani, comunist român (n. 1891)\n 27 martie: Jaroslav Heyrovský, 76 ani, chimist ceh laureat al Premiului Nobel (1959), (n. 1890)\n\nAprilie \n 5 aprilie: Johan Falkberget (n. Johan Petter Lillebakken), 87 ani, politician norvegian (n. 1879)\n 19 aprilie: Konrad Adenauer (n. Konrad Hermann Joseph Adenauer), 91 ani, politician creștin-democrat german, cancelar al Germaniei (1949-1963), (n. 1876)\n 20 aprilie: Léo-Paul Desrosiers, 71 ani, scriitor canadian (n. 1896)\n 21 aprilie: André-Louis Danjon, 77 ani, astronom francez (n. 1890)\n 26 aprilie: Nicolae Cernescu, 63 ani, chimist român (n. 1904)\n 29 aprilie: Anthony Mann, 60 ani, regizor de film, american (n. 1906)\n\nMai \n 1 mai: Gheorghe Racoveanu, 67 ani, jurnalist român (n. 1900)\n 12 mai: Liviu Deleanu (n. Lipe Kligman), 56 ani, scriitor din R. Moldova (n. 1911)\n 12 mai: John Edward Masefield, 88 ani, poet, dramaturg și eseist englez (n. 1878)\n 14 mai: Osvaldo Moles, 54 ani, jurnalist și textier brazilian (n. 1913)\n 15 mai: Edward Hopper, 84 ani, pictor american (n. 1882)\n 15 mai: Tudor Paraschiva, 47 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1919)\n 22 mai: Josip Plemelj, 93 ani, matematician sloven (n. 1873)\n 30 mai: Claude Rains, 77 ani, actor britanic (n. 1889)\n\nIunie \n 7 iunie: Serghei Gorodețki, 83 ani, poet rus (n. 1884)\n 8 iunie: Otilia Cazimir (n. Alexandrina Gavrilescu), 73 ani, poetă română (n. 1894)\n 10 iunie: Spencer Bonaventure Tracy, 67 ani, actor american (n. 1900)\n 19 iunie: Mircea T. Bădulescu, 49 ani, aviator militar român (n. 1917)\n 23 iunie: Benjamin Abrams, 73 ani, inginer american de etnie română (n. 1893)\n 26 iunie: Françoise Dorléac, 25 ani, actriță franceză (n. 1942)\n\nIulie \n 3 iulie: Ioan Lupaș, 87 ani, istoric român (n. 1880)\n 8 iulie: Vivien Leigh (n. Vivian Mary Hartley), 53 ani, actriță engleză de film și teatru, dublu laureată a Premiului Oscar (1939 și 1951), (n. 1913)\n 14 iulie: Tudor Arghezi (n. Ion Nae Theodorescu), 87 ani, poet, prozator și jurnalist român, membru titular al Academiei Române (n. 1880)\n 17 iulie: John William Coltrane, 40 ani, saxofonist și compozitor de jazz american (n. 1926)\n21 iulie: Eižens Laube, 87 ani, arhitect leton (n. 1880)\n 21 iulie: Albert Lutuli, 68 ani, politician sud-african, laureat al Premiului Nobel (1960), (n. 1897)\n 21 iulie: Philip St. John Basil Rathbone, 75 ani, actor britanic (n. 1892)\n\n 26 iulie: Alexandru Cișman, 70 ani, fizician român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1897)\n 26 iulie: Milán Füst, 79 ani, scriitor maghiar (n. 1888)\n\nAugust \n 1 august: Richard Kuhn (n. Richard Johann Kuhn), 66 ani, chimist austriac, laureat al Premiului Nobel (1938), (n. 1900)\n 4 august: Frank DeSimone, 57 ani, mafiot american (n. 1909)\n 9 august: Anton Walbrook (n. Adolf Anton Wilhelm Wohlbrück), 70 ani, actor austriac (n. 1896)\n 14 august: Bob Anderson, 36 ani, motociclist și pilot englez de Formula 1 (n. 1931)\n 15 august: René Magritte (n. René François Ghislain Magritte), 68 ani, pictor belgian suprarealist (n. 1898)\n 22 august: Gregory Goodwin Pincus, 64 ani, biochimist american (n. 1903)\n\nSeptembrie \n 12 septembrie: Vladimir Bartol, 64 ani, scriitor sloven (n. 1903)\n 18 septembrie: John Douglas Cockcroft, 70 ani, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (1951), (n. 1897)\n 18 septembrie: Tudor Șoimaru (n. Gheorghe Drăgușanu), 68 ani, critic literar și scriitor român (n. 1898)\n 19 septembrie: Zinaida Serebriakova, 82 ani, pictoriță rusă (n. 1884)\n 21 septembrie: Dimitrie Mârza, 72 ani, politician român (n. 1894)\n 23 septembrie: Ștefan Nădășan, 66 ani, inginer român, membru titular al Academiei Române (n. 1901)\n 27 septembrie: Leonard Colebrook, 84 ani, medic bacteriolog britanic (n. 1883)\n 29 septembrie: Carson McCullers, 50 ani, scriitoare americană (n. 1917)\n29 septembrie: Basil Theodorescu, 76 ani, medic român (n. 1891)\n\nOctombrie \n 8 octombrie: Clement Attlee, 84 ani, politician britanic, prim-ministru al Regatului Unit (1945-1951), (n. 1883)\n 9 octombrie: Che Guevara (n. Ernesto Guevara), 39 ani, revoluționar marxist argentinian, medic, autor, diplomat și teoretician militar (n. 1928)\n 11 octombrie: Halina Poświatowska, 32 ani, poetă poloneză (n. 1935)\n 13 octombrie: Dimitrie I. Ghica, 92 ani, politician român (n. 1875)\n13 octombrie: Georges Sadoul, 63 ani, jurnalist francez (n. 1904)\n 14 octombrie: Marcel Aymé, 65 ani, dramaturg francez (n. 1902)\n 15 octombrie: Ștefan S. Nicolau, 71 ani, medic virusolog român (n. 1896)\n 17 octombrie: Pu Yi, 61 ani, împărat chinez (n. 1906)\n\nNoiembrie \n 6 noiembrie: Jean Claude Barthélemy Dufay, 71 ani, astronom francez (n. 1896)\n 7 noiembrie: John N. Garner, 98 ani, politician american (n. 1868)\n 14 noiembrie: Petre P. Panaitescu, 67 ani, istoric și filolog român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1900)\n 24 noiembrie: George Cristea Nicolescu, 56 ani, critic literar român (n. 1911)\n 30 noiembrie: Josias, Prinț Ereditar de Waldeck și Pyrmont, 71 ani, politician german (n. 1896)\n\nDecembrie \n 16 decembrie: Alexandru A. Hodoș, 74 ani, jurnalist român (n. 1893)\n 19 decembrie: Samoilă Mârza, 81 ani, fotograf român (n. 1886)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Hans Albrecht Bethe (SUA)\n Chimie: Manfred Eigen (Germania), Ronald George Wreyford Norrish, George Porter (Regatul Unit)\n Medicină: Ragnar Granit, Haldan Keffer Hartline, George Wald (SUA)\n Literatură: Miguel Angel Asturias (Guatemala)\n Pace: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n\nVezi și \n 1967 în cinematografie\n\n1967" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii ai despre 2018?" }, { "from": "assistant", "value": "2018 (MMXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost al 2018-lea an d.Hr., al 18-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 9-lea din deceniul 2010-2019. A fost desemnat: A fost desemnat:\n Anul European al Patrimoniului Cultural, de către Consiliul UE.\n Anul Centenarului Marii Uniri, în România aniversându-se 100 de ani de la înfăptuirea României Mari.\n Anul orașelor Leeuwarden (Țările de Jos) și Valletta (Malta), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Bulgaria a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Estonia.\n 1 ianuarie: Guvernele Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite introduc TVA-ul pentru prima dată în istoria lor.\n 1 ianuarie: Alain Berset preia funcția de președinte al Confederației Elvețiene. În vârstă de 45 de ani, Berset este cel mai tânăr președinte al Elveției din 1934. \n 2 ianuarie: În urma refuzurilor repetate ale președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, de a ratifica mai mulți miniștri proeuropeni, Curtea Constituțională a suspendat temporar atribuțiile de numire a noilor miniștri.\n 7 ianuarie: În orașul australian Sydney, s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din ultimii 79 de ani, termometrele înregistrând 47,3 °C în timp ce în estul Statelor Unite și a Canadei s-au înregistrat temperaturi record de aproape -50 °C În România, de Bobotează și de Sf. Ioan s-au înregistrat temperaturi de aproape 20 °C.\n 12-13 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Cehia.\n 13 ianuarie: Agenția de gestionare a situațiilor de urgență din Hawaii au trimis o alarmă falsă de avertizare cu privire la un atac de rachetă balistică care a provocat panica în stat. \n 14 ianuarie: În Peru are loc un cutremur cu magnitudinea de 7,1 pe scara Richter, înregistrîndu-se două decese și 26 de răniți.\n 14 ianuarie: Scufundarea petrolierului iranian MV Sanchi în marea Chinei de Est provoacă cea mai importantă scurgere de ulei din ultimii 27 de ani.\n 15 ianuarie: La finalul ședinței Comitetului Executiv Național al PSD, după retragerea sprijinului politic, prim-ministrul Mihai Tudose și-a anunțat demisia.\n 16 ianuarie: Prima vizită în România a unui prim-ministru din Japonia. Premierul Shinzo Abe a vizitat Muzeul Satului (în lipsa unei întâlniri cu premierul demisionar al României) și a fost primit de președintele Klaus Iohannis.\n 17 ianuarie: Președintele Klaus Iohannis a desemnat-o pe Vasilica-Viorica Dăncilă, propusă de PSD, pentru funcția de prim-ministru al României.\n 17 ianuarie: Guvernul ceh, condus de premierul Andrej Babis, și-a anunțat demisia la o zi după ce nu a reușit să obțină votul de încredere din partea camerei inferioare a legislativului de la Praga.\n\n 17 ianuarie: Tapiseria de la Bayeux, care descrie Cucerirea normandă a Angliei și care măsoară aproape 70 de metri lungime, va fi expusă pentru prima dată în Marea Britanie, după ce președintele francez Emmanuel Macron a fost de acord să o împrumute pentru prima dată în 950 de ani.\n 20 ianuarie: Proteste de amploare în București și în marile orașe din țară împotriva modificărilor legilor justiției. În București protestatarii s-au deplasat în marș de la Piața Universității către Palatul Parlamentului, unde zeci de mii de oameni și-au aprins luminile de la telefoane.\n 20 ianuarie: Turcia, condusă de președintele Recep Tayyip Erdoğan, anunță începerea unei ofensive militare pentru a captura o parte din Siria de nord de la forțele kurde, în contextul actualului conflict kurd-turc. \n 24 ianuarie: Celebrarea a 159 de ani de la Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român.\n 24 ianuarie: Două primate din genul macac, au fost clonate în premieră mondială într-un laborator din China, prin aceeași metodă cu care a fost creată oaia Dolly, cu 22 de ani în urmă.\n 27 ianuarie: Președintele ceh în funcție, Miloš Zeman, care s-a opus imigrației și a obiectat împotriva sancțiunilor UE împotriva Rusiei, este ales pentru al doilea mandat ca președinte al Republicii Cehe, după ce a obținut 51,8% din voturi în fața contracandidatului pro-UE Jiří Drahoš.\n 29 ianuarie: Viorica Dăncilă este confirmată de Parlament și devine prim-ministru, fiind prima femeie din România care ocupa acest post. Ea este al treilea prim-ministru al României în mai puțin de 13 luni.\n 31 ianuarie: Are loc o eclipsă totală de Lună vizibilă în Oceania, Asia și America de Nord, care coincide cu o SuperLuna și o Lună albastră. Această coincidență a celor trei evenimente astronomice nu a mai fost observată de 35 de ani.\n\nFebruarie \n\n 1 februarie: Revista National Geographic publică un articol despre un grup de cercetare americano-european care a descoperit în jungla Guatemalei ruinele de acum aproximativ 60.000 de ani ale unor structuri aparținând civilizației maya. Cercetatorii au folosit în munca lor tehnologia laserului LIDAR.\n 1 februarie: Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor a redus prevenirea globală cu 80% din cauza lipsei de finanțare. \n 4 februarie: Nicos Anastasiades (Partidul Conservator și Creștin-Democrat), (DYSY), în vârstă de 71 de ani, a fost reales în funcția de președinte al Ciprului pentru încă un mandat de 5 ani.\n 5 februarie: Indicele bursier Dow Jones au avut o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008. \n 6 februarie: SpaceX a lansat cu succes cea mai puternică rachetă din lume, Falcon Heavy. Racheta, fără echipaj uman, are la bord o mașină electrică Tesla Roadster.\n 9 februarie: Deschiderea Jocurile Olimpice de iarnă de la Pyeongchang (Coreea de Sud). Sportivii din Coreea de Nord și Coreea de Sud au defilat sub același drapel la ceremonia de deschidere. România participă cu o delegație de 28 sportivi, cuprinzând 8 probe olimpice. \n 11 februarie: Un avion de pasageri al companiei ruse Saratov Airlines, cu 71 de persoane la bord, s-a prăbușit la scurt timp după ce a decolat de pe aeroportul Domodedovo din Moscova. Nu există supraviețuitori.\n 14 februarie: Are loc un masacru într-un liceu din Parkland, Florida, Statele Unite, în care au fost ucise 17 persoane și alte 17 au fost rănite. Evenimentul a ajuns să fie cunoscut ca: \"masacrul de la liceul Marjory Stoneman Douglas\".\n 14 februarie: Controversatul președinte al Africii de Sud, Jacob Zuma, și-a anunțat demisia \"cu efect imediat\", cedând ordinelor partidului său, Congresul Național African.\n 15 februarie: Hailemariam Desalegn demisionează din funcția de prim-ministru al Etiopiei după un mandat de șase ani, pe fondul tulburărilor în desfășurare din regiunile Oromia și Amhara.\n 16 februarie: Dorin Chirtoacă demisionează din funcția de primar al Chișinăului după mai bine de 10 ani în funcție.\n 22 februarie: Ministrul justiției Tudorel Toader anunță că va declanșa procedura de revocare a Laurei Codruța Kövesi din funcția de procuror-șef al DNA. Anunțul a fost urmat rapid de proteste în câteva orașe mari din țară.\n 25 februarie: Are loc ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de iarnă. Echipa Norvegiei conduce în clasamentul pe medalii cu 39 medalii (14 aur, 14 argint și 11 bronz), urmată de Germania și Canada.\n\nMartie\n\n 1 martie: Valul de ger siberian care a cuprins Europa în ultimele zile a făcut 48 de victime. Frontul rece din Siberia, numit \"Bestia din Est\" în presa britanică, \"Ursul siberian\" în Olanda și \"Tunul de zăpadă\" în Suedia, a acoperit regiuni întregi de zăpadă, a închis școlile și a provocat haos în rețeaua de transport.\n 4 martie: Alegeri legislative în Italia.\n 4 martie: Oscar 2018: The Shape of Water câștigă 4 oscaruri, inclusiv premiul pentru Cel mai bun film și premiul pentru Cel mai bun regizor pentru Guillermo del Toro.\n 4 martie: Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal, este dus la spital în stare critică după ce a fost atacat în localitatea Salisbury, Anglia, cu o substanță neurotoxică de genul gazului sarin sau VX. Fostul colonel în serviciile secrete ruse fusese condamnat în 2006 la închisoare pentru spionaj în favoarea Marii Britanii. În 2010, primise azil în Marea Britanie după un schimb de agenți de spionaj efectuat între UK și Rusia.\n 5 martie: Parlamentul maltez a aprobat, în unanimitate, amendamentul constituțional care prevede coborârea vârstei de vot de la 18 la 16 ani pentru toate tipurile de alegeri.\n 5 martie: Liderul nord-coreean Kim Jong-Un, s-a întâlnit la Phenian cu o delegație a Coreei de Sud. Este pentru prima dată când liderul de la Phenian se întâlnește cu înalți oficiali sud-coreeni, arătând o disponibilitate de a îmbunătăți relațiile cu statul vecin.\n 14 martie: Marea Britanie expulzează 23 de diplomați ruși și rupe toate legăturile de nivel înalt cu Rusia ca pedeapsă pentru atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent rus și pe fiica acestuia în orășelul britanic Salisbury. Atacul a fost descris de premierul Theresa May ca o \"utilizare ilegală a forței de către statul rus împotriva Regatului Unit\".\n 18 martie: Armata turcă a cucerit orașul sirian Afrin.\n 18 martie: Alegeri prezidențiale în Rusia. Actualul președinte Vladimir Putin, liderul partidului Rusia Unită, a obținut încă un mandat cu 76,69% din voturile exprimate.\n\n 19 martie: \"Sudan\", ultimul mascul de rinocer alb nordic de pe Terra a fost eutanasiat în Kenya, într-o rezervație situată la 200 de km la nord de Nairobi, din cauza complicațiilor legate de vârsta sa înaintată (45 de ani). Decesul lui Sudan este sinonim cu stingerea acestei subspecii. \n 21 martie: Primul ministru peruan Pedro Pablo Kuczynski, demisionează din cauza acuzațiilor de corupție.\n 23 martie: Într-un atac cu luarea de ostatici în orașul francez Trèbes din sudul Franței, cinci persoane, inclusiv atacatorul, au fost ucise. Atacatorul, care și-a declarat apartenența la gruparea teroristă Stat Islamic, a cerut eliberarea lui Salah Abdleslam, unul dintre autorii atentatelor teroriste de la Paris din 2015, în urma cărora 130 de oameni au murit.\n 25 martie: Cel puțin 64 de persoane sunt ucise într-un incendiu la un centru comercial din Kemerovo, Siberia.\n 26 martie: Comisia Federală americană pentru Comerț a confirmat că investighează politicile de confidențialitate ale Facebook, Inc., proprietarul serviciilor Facebook, Instagram și WhatsApp, după ce a descoperit că o companie de consultanță politică, Cambridge Analytica, a oferit acces la datele personale ale utilizatorilor.\n 26 martie: Peste 100 de diplomați ruși sunt expulzați din peste 20 de țări, ca răspuns la uciderea dublului spion rus pe teritoriul Marii Britanii. România a anunțat expulzarea unui diplomat rus.\n 21 martie: Pelicula „Un pas în urma serafimilor” a obținut premiul pentru cel mai bun film la ediția a XII-a a Premiilor Gopo.\n 29 martie: Consulatul american din Sankt Petersburg este închis și 60 de diplomați americani sunt expulzați din Rusia, ca măsură simetrică pentru închiderea consulatului rus din Seattle.\n\nAprilie\n\n 5 aprilie: Ca parte a procesului de modernizare, familia regală saudită acordă pentru prima dată o licență cinematografică după 35 de ani. La 18 aprilie se va deschide primul cinematograf în capitala Arabiei Saudite. Cinematografele au fost scoase în afara legii în anii '80 din motive religioase (fiind considerate izvoare de depravare). Totuși, în sălile cinematografice va rămâne segregația locurilor în funcție de sex.\n 5 aprilie: Adunarea Generală a Academiei Române l-a ales pe Ioan-Aurel Pop drept noul președinte al Academiei Române cu 86 de voturi. Contracandidatul său, Victor Voicu, a obținut 56 de voturi. Mandatul de președinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deține această funcție de două ori.\n 8 aprilie: Un atac chimic raportat a fost efectuat în orașul sirian Douma, cu aproximativ 70 de persoane ucise. Guvernul sirian și aliații săi neagă ca ar fi utilizat arme chimice.\n 8 aprilie: La alegerile legislative din Ungaria, Fidesz, partidul premierului naționalist de dreapta Viktor Orbán, a obținut 44,87% din voturile exprimate.\n 11 aprilie: Trump a avertizat Rusia printr-o postare de pe Twitter că va bombarda Siria, adăugând că \"Rusia nu ar trebui să fie partener cu un animal care își ucide oamenii\". Avertismentul președintelui american vine la scurt timp după ce ambasadorul Rusiei în Libia, Alexander Zasypkin, a declarat că orice rachetă lansată de SUA către Siria va fi doborâtă, iar bazele de lansare vor fi atacate.\n 11 aprilie: 257 oameni sunt uciși într-un accident aviatic în Algeria.\n 14 aprilie: Statele Unite, Marea Britanie și Franța au lansat 103 rachete de croazieră împotriva Siriei, ca răspuns la un atac chimic atribuit administrației Bashar al-Assad, și în care au fost ucise cel puțin 60 de persoane. Rusia a cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU pentru a se discuta despre \"acțiunile de agresiune ale Statelor Unite și ale aliaților lor\".\n 17 aprilie: Fostul președinte Ion Iliescu este oficial acuzat de crime împotriva umanității pentru rolul său în revoluția din 1989, alături de fostul prim-ministru Petre Roman.\n 20 aprilie: Adunarea Națională l-a desemnat pe Miguel Díaz-Canel, un candidat desemnat de Partidul Comunist, ca succesor al fostului președinte Raúl Castro. Frații Fidel și Raúl Castro au condus Cuba timp de peste 60 de ani.\n 23 aprilie: O camionetă a intrat în mai mulți oameni în Toronto, Canada, ucigând 10 persoane și rănind încă 15. Suspectul Alek Minassian a fost arestat.\n 27 aprilie: Președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong-un, s-au întâlnit la summitul intercoreean și au traversat simbolic linia de demarcație dintre cele două state, linie care există încă din 1953. Mai târziu, ambii șefi de stat au declarat că susțin o \"denuclearizarea completă a Peninsulei Coreene\".\n 30 aprilie: Opt militari români aflați în Afganistan au fost răniți în timpul unei misiuni în zona de responsabilitate, fiind ținta unui autovehicul capcană.\n 30 aprilie: Primul Ministru israelian, Benjamin Netanyahu, acuză Iranul că nu și-a respectat acordul nuclear după ce a prezentat peste 100.000 de documente care detaliază amploarea programului nuclear al Iranului. Iran denunță prezentarea lui Netanyahu drept \"propagandă\".\n\nMai\n\n 2 mai: Grupul separatist ETA anunță oficial dizolvarea finală după 40 de ani de conflict și peste 800 de decese în Spania. \n 3 mai: Erupția de la Puna cauzează distrugerea structurilor și forțează mulți cetățeni din Hawaii să evacueze insula în urma inundațiilor cu lavă.\n 4 mai: Academia Suedeză a anunțat că Premiul Nobel pentru Literatură nu va fi acordat în 2018, în urma unui scandal de hărțuire sexuală care îl vizează pe soțul uneia dintre membrele academiei. Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură din 2018 va fi desemnat și anunțat în același timp cu laureatul din 2019.\n 5 mai: Sonda InSight a NASA este lansată. Este de așteptat să aterizeze pe Marte în noiembrie .\n 7 mai: Vladimir Putin a depus jurământul pentru cel de-al patrulea mandat ca președinte al Rusiei, care va dura până în 2024.\n 8 mai: Cea de-a 71-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes se deschide cu filmul Todos lo saben (\"Toată lumea știe\") a regizorului iranian Asghar Farhadi.\n 8 mai: Donald Trump anunță că va retrage Statele Unite din acordul nuclear cu Iranul. Acesta conține norme menite să prevină construirea de arme nucleare de către Iran. Liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit au semnat o declarație comună în care arată că statele lor rămân angajate în acordul nuclear semnat în 2015. Rusia se declară \"profund dezamăgită\" de decizia președintelui american.\n 12 mai: Ediția Eurovision 2018 este câștigată de cântăreața israeliană Netta Barzilai cu piesă nonconformistă \"Toy\". \n 14 mai: Statele Unite ale Americii își mută ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la fondarea statului Israel. Palestinienii au organizat proteste violente. 58 de palestinieni au fost uciși și peste 2400 au fost răniți de trupele israeliene.\n 18 mai: Un avion Boeing 737 cu 113 persoane la bord s-a prăbușit după decolarea de pe aeroportul din Havana, Cuba. Doar 3 persoane au supraviețuit, din care una a decedat mai târziu din cauza rănilor.\n 19 mai: La Capela Sfântul Gheorghe de la Palatul Windsor are loc căsătoria Prințului Harry cu Meghan Markle. Cu câteva ore înainte de ceremonie, Prințul Harry a fost numit Duce de Sussex.\n 20 mai: Nicolás Maduro a fost reales în funcția de președinte al Venezuelei pentru un nou mandat de 6 ani, după ce a obținut 67,7% din voturile alegătorilor. Procesul electoral a fost contestat atât în țară, cât și pe plan extern, iar prezența la vot a fost de 46,1% după ce principalele forțe de opoziție au făcut apel la boicot.\n 25 mai: Regulamentul UE privind protecția generală a datelor (GDPR) intră în vigoare prin impunerea unor controale stricte de confidențialitate pentru cetățenii europeni din întreaga lume.\n 31 mai: SUA anunță că își va extinde tarifele la oțel importat (25%) și aluminiu (10%).\n\nIunie\n\n 1 iunie: Intră în vigoare tarifele suplimentare impuse de guvernul Statelor Unite la importurile de oțel (25%) și de aluminiu (10%) din Uniunea Europeană, Canada și Mexic. Ca reacție, Comisia Europeană anunță impunerea de taxe vamale suplimentare la produse fabricate în Statele Unite, începând din iulie.\n 3 iunie: Cel puțin 69 de persoane au murit, iar alte câteva sute au fost rănite, după erupția vulcanului Fuego din Guatemala, cea mai violentă din ultimii 40 de ani, anunță oficialii locali, care au confirmat că printre victime sunt mai mulți copii.\n 4 iunie: După zile de proteste din cauza situației economice și a creșterii fiscale, prim-ministrul Iordanian Hani al-Mulki demisionează. Regele Abdullah al II-lea a acceptat demisia și a doua zi l-a numit pe Omar al-Razzaz noul prim-ministru.\n 4 iunie: Commonwealth Bank din Australia a declarat că va plăti o amendă de 700 de milioane de dolari australieni (530 milioane de dolari americani) pentru încălcarea legilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. 53.000 de tranzacții suspecte au fost realizate, iar banca nu a anunțat autoritățile.\n 7 iunie: NASA anunță că a detectat materia organică cea mai complexă descoperită vreodată pe suprafața planetei Marte, în interiorul Craterului Gale, considerat un lac străvechi. Roverul Curiosity a descoperit probe de variații sezoniere în emanațiile de metan, relevând că acest gaz, care este adesea semn al activității biologice, provine chiar de pe planetă.\n 9 iunie: Simona Halep câștigă primul ei Grand Slam la Roland Garros învingând-o în finală pe americana Sloane Stephens. Victoria vine după 40 de ani de când Virginia Ruzici a câștigat trofeul Roland Garros.\n 9 iunie: Miting organizat de coaliția majoritară PSD-ALDE în Piața Victoriei din București împotriva \"abuzurile din justiție\", peste 200.000 de oameni din toată țara fiind aduși cu autocare, microbuze, mașini personale și chiar garnituri de tren închiriate.\n 12 iunie: Întâlnire istorică la Singapore între președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump și liderul suprem al Republicii Populare Democrate Coreene, Kim Jong Un.\n 17 iunie: În disputa asupra numelui Macedonia, miniștrii de externe ai Greciei și Republicii Macedonia au semnat un acord prin care numele fostei republici iugoslave devine \"Republica Macedonia de Nord\". Acordul trebuie aprobat de ambele parlamente, iar în Macedonia trebuie organizat și un referendum.\n 19 iunie: Ambasadorul ONU, Nikki Haley, anunță retragerea Statelor Unite de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.\n 24 iunie: Alegeri prezidențiale și parlamentare în Turcia: Recep Erdoğan obține un nou mandat de președinte, cu 52,59% din voturile exprimate.\n 24 iunie: Femeile din Arabia Saudită au dreptul la permis de conducere. \n 26 iunie: Reciful coralian din Belize, al doilea ca mărime din lume după Marea Barieră de Corali din Australia, a fost retras de UNESCO de pe lista patrimoniului în pericol.\n 27 iunie: Cabinetul Viorica Dăncilă supraviețuiește unei moțiuni de cenzură depusă de PNL, USR și PMP, primind 166 de voturi „pentru” și 4 „împotrivă” (din numărul necesar de 233). În paralel cu evenimentele din Parlament, în stradă au protestat câteva mii de persoane, scandând împotriva Puterii.\n\nIulie\n\n 1 iulie: În Franța, gangsterul Rédoine Faid, condamnat la 25 de ani de închisoare, pentru un jaf armat eșuat, în timpul căruia un polițist a fost ucis, a evadat din închisoare după ce trei complici înarmați au aterizat cu elicopterul în curtea penitenciarului. Este a doua evadare a lui Faid, în 2013 el a evadat după ce a luat ostatici patru gardieni, pe care i-a folosit drept scut uman.\n 6 iulie: Președintele turc Recep Erdogan, a semnat un decret prin care vor fi demiși 18.632 de funcționari publici, din care aproximativ 9.000 ofițeri de poliție, 6.000 de militari și 199 de angajați universitari. Trei ziare (inclusiv ziarul pro-kurd Özgürlükcü Demokrasi), un post de televiziune și douăsprezece cluburi vor fi închise.\n 7 iulie: La mitingul aviatic de la Baza 86 Aeriană Borcea, un pilot militar și-a pierdut viața după ce s-a prăbușit cu avionul de vânătoare MIG-21 Lancer.\n 8 iulie: La operațiunea de salvare din peștera Luang Tham din Thailanda, au fost salvați patru din cei 12 copii blocați. Un total de 50 de scafandri internaționali și 40 de scafandri thailandezi au participat la prima operațiune de salvare. Cu două zile mai devreme, un scafandru membru al Forțelor Speciale Thai Navy SEAL a murit din cauza lipsei de oxigen din peșteră.\n 9 iulie: Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din funcția de procuror șef al DNA. Decretul vine ca urmare a deciziei Curții Constituționale din 30 mai prin care Curtea a stabilit că președintele a declanșat un conflict între puteri când a refuzat să o demită.\n\n 9 iulieː În Japonia, ploile abundente aduse de un taifun au produs inundații, alunecări de teren, au distrus case, drumuri și linii de cale ferată, în special în regiunile Chugoku și Shikoku. 222 de persoane au murit și 30 sunt date dispărute. Acesta este a doua cea mai mare catastrofă cauzată de inundații din Japonia, după inundația din 1982, când au murit 299 de persoane.\n 13 iulieː Doisprezece ofițeri ai serviciilor de spionaj ruse sunt acuzați în Statele Unite pentru implicarea lor în timpul alegerilor prezidențiale din 2016.\n 15 iulie: Selecționata Franței a câștigat al doilea său titlu mondial, după ce a învins echipa Croației cu scorul de 4-2 în finala Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.\n 22 iulie: Parlamentul cubanez a adoptat o nouă constituție în care proprietatea privată este permisă într-o măsură limitată, termenul comunism dispare din Constituție și căsătoria este stabilită ca o uniune a două persoane. În noiembrie, noua constituție va fi votată prin referendum în Cuba.\n 23 iulie: Au loc cele mai grave incendii din Grecia din secolul secolul XXI. Autoritățile au decretat 3 zile de doliu național. Au fost confirmat 88 de victime.\n 25 iulie: Cercetătorii au anunțat descoperirea, cu ajutorul unui instrument de tip radar aflat pe o sondă spațială de pe orbita lui Marte, a unei lac subglacial aflat la 1,5 km sub calota de gheață de la Polul Sud a planetei. Rezerva de apă are un diametru de 20 km și reprezintă primul depozit de apă lichidă descoperit pe Marte.\n 27 iulie: Cea mai lungă eclipsă totală de Lună din secolul XXI găsește Luna la apogeu în cel mai îndepărtat punct al orbitei sale în jurul Pământului. În același timp, Marte se găsește în cel mai apropiat punct de Pământ al orbitei sale în jurul Soarelui în ultimii 15 ani, la doar 57,6 milioane de kilometri distanță de Pământ. Următoarea dată când Marte se va afla atât de aproape de Pământ va fi în anul 2035.\n\nAugust\n 10 august: Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei.\n 10 august: Statele Unite autorizează dublarea tarifelor la importurile de aluminiu și oțel din Turcia, lira turcească situându-se la un nivel record de scăzut față de dolarul american.\n 14 august: Un pod rutier pe de autostrada A10 s-a prăbușit în apropiere de orașul Genova. Agenția publică de știri, ANSA, relatează că mai multe persoane ar fi murit după ce câteva vehicule au fost zdrobite de bucățile de pod căzute.\n 23 august: Fostul președinte al Confederației de fotbal din America de Sud, Juan Ángel Napout, a fost condamnat la nouă ani de închisoare, fiind acuzat de ample afaceri de corupție în cadrul Federației Internaționale de Fotbal (FIFA). În cadrul procesului desfășurat la New York, paraguayanul găsit vinovat de corupție a fost condamnat și la plata unei amenzi de 1 milion de dolari, fiind obligat, de asemenea, să restituie 3,3 milioane de dolari primiți mită.\n 25 august: Palatul Episcopiei Greco-Catolice din Oradea a fost afectat grav de un puternic incendiu izbucnit la parterul clădirii.\n\nSeptembrie\n\n 3 septembrie: Muzeul Național din Rio de Janeiro, care adăpostea aproximativ 20 de milioane de piese și abia împlinise 200 de ani de existență, a fost distrus de un incendiu. Printre piesele distruse se numără și \"Prima braziliancă\", Luzia, o fosilă umană veche de aproximativ 12.000 de ani, scheletul unui dinozaur, 26.000 de fosile ale unor specii dispărute.\n 6 septembrie: Panzootia de pestă porcină africană se extinde în România. Aproape 160.000 de porci au fost sacrificați și 826 de focare au fost confirmate în 11 județe.\n 7 septembrie: Suedezul Svante Pääbo a primit premiul Körber pentru decodificarea genomului neanderthalienilor.\n 8 septembrie: Demolarea teatrului Cressoni, din orașul Como, Italia, a dus la descoperirea unei amfore datând din secolul al V-lea, plină cu 300 de monede de aur. Deschis în 1807 și închis în 1997, Teatro Cressoni a fost situat în apropierea forumului orașului roman Novum Comum, întemeiat în secolul I î.H. de împăratul Iulius Caesar.\n 9 septembrie: La alegerile generale din Suedia, blocul de centru-stânga a obținut 40,7% din voturi, în timp ce alianța de centru-dreapta a întrunit 40,2% din sufragii, iar partidul naționalist \"Democrații Suedezi\" 17,53%.\n 11 septembrie: De Ziua Națională a Cataloniei, un milion de oameni demonstrează încă o dată pentru independența regiunii autonome a Spaniei. \n 11 septembrie: Sub numele „Vostok-2018\", încep cele mai mari manevre militare rusești după sfârșitul Războiului Rece, cu aproximativ 300.000 de soldați, aproximativ 1.000 de avioane și elicoptere și 36.000 de vehicule.\n\n 12 septembrie: Cercetătorii raporteaza descoperirea celui mai vechi desen cunoscut a lui Homo sapiens, estimat că ar avea vreo 73.000 de ani, mult mai devreme decât artefactele vechi de 43.000 de ani, considerate a fi cele mai vechi desene umane moderne descoperite anterior.\n 13 septembrie: În România, în perioada de 13-15 septembrie se desfășoară la Hotelul Radisson Blu din București Congresul Societății Europene de Chirurgie Oculoplastică și Reparatorie (ESOPRS).\n 13 septembrie: Pesta porcină africană din România: au fost sacrificați un număr de 232.722 de porci, iar numărul de focare a ajuns la 898 în 12 județe. \n 17 septembrie: La București se desfășoară al treilea Summit al Inițiativei celor Trei Mări, care implică 12 state membre ale UE din Europa Centrală și de Est.\n 22 septembrie: Agenția spațială japoneză JAXA a anunțat aterizarea cu succes a două rovere pe asteroidul Ryugu pentru a colecta probe de minerale ce pot ajuta la descoperirea originilor Sistemului Solar. La scurt timp după asolizare, roverele au transmis imagini către Pământ. Având în vedere gravitația redusă a asteroidului, roboții vor putea sări pe suprafața lui la o înălțime de 15 metri și vor putea rămâne în aer timp de aproximativ 15 minute.\n 25 septembrie: Cercetătorii au stabilit că Vorombe titan, o pasăre elefant dispărută de pe insula Madagascar, care a ajuns la greutăți de 800 kg și înălțimi de 3 m, este cea mai mare pasăre despre care se știe că a existat vreodată.\n 28 septembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 7.5, urmat de un tsunami au provocat cel puțin 1.234 de victime pe insula Sulawesi, Indonezia. \n 30 septembrie: Referendumul constituțional în Republica Macedonia pentru schimbarea denumirii țării a eșuat, în ciuda publicității masive de către politicienii occidentali, din cauza participării prea scăzute la vot (numai 34% din cei 50% necesari). Referendumul este consultativ, iar rezultatul ar trebui să fie validat de votul a două treimi din deputați. Președintele Gjorge Ivanov s-a opus referendumului și schimbării numelui țării.\n\nOctombrie\n\n 1 octombrie: Curtea Internațională de Justiție a decis cu 12 voturi la 3, că statul Chile nu este obligată juridic să negocieze cu țara vecină, Bolivia accesul la Oceanul Pacific. Bolivia a devenit enclavă după ce și-a pierdut accesul la mare la sfârșitul unui război de patru ani împotriva Chile în 1883.\n 5 octombrie: Fostul președinte sud-corean, Lee Myung-bak, este condamnat la 15 ani de închisoare și o amendă de 20 de milioane de dolari, sub acuzația de luare de mită, delapidare și abuz de putere.\n 6 octombrie: Timp de două zile, românii merg la urne să voteze într-un referendum constituțional pentru a redefini căsătoria ca fiind doar între \"un bărbat și o femeie\". Prezența la vot în prima zi a fost de 5,72%.\n 7 octombrie: Prezența la referendumul de modificare a Constituției României a fost de 21,1%, sub pragul de 30% necesar pentru validare.\n 8 octombrie: IPCC lansează raportul său special privind încălzirea globală cu 1,5 °C, avertizând că sunt necesare \"schimbări rapide, profunde și fără precedent în toate aspectele societății\", pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 °C.\n 11 octombrie: Patriarhul Bartolomeu, arhiepiscopul din Constantinopol, Noua Romă și lider mondial al Bisericii Ortodoxe, a anunțat că biserica a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Patriarhia Constantinopolului a revocat o scrisoare din 1686 care i-a oferit patriarhului Moscovei controlul asupra bisericii ucrainene.\n 12 octombrie: Oficialii turci pretind că au dovezi audio și video că, la 2 octombrie, jurnalistul disident saudit Jamal Khashoggi a fost torturat și ucis în interiorul consulatului saudit de la Istanbul. Cinci zile mai târziu, Arabia Saudită a recunoscut că Khashoggi a fost ucis în acea zi.\n 14 octombrie: Papa Paul al VI-lea și arhiepiscopul salvadorian Óscar Romero, asasinat în 1980, au fost sanctificați, în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în Piața Sfântul Petru.\n 16 octombrie: Compania farmaceutica chineza Changchun Changsheng din provincia Guizhou, a fost condamnată de Administrația însărcinate cu reglementarea medicamentelor și alimentelor (CFDA) la plata unei amenzi record de aproximativ 9,1 miliarde de yuani (1,1 miliarde de euro). Începând cu aprilie 2014, laboratorul a falsificat datele și a modificat parametrii de fabricare și, în parte, a produs vaccinuri antirabice ineficiente și expirate. Mai mulți angajați au fost arestați în iulie 2018.\n 17 octombrie: Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a efectuat o vizită de două zile în Republica Moldova, prima de astfel în ultimii 24 de ani.\n 17 octombrie: Legalizarea utilizării canabisului în Canada a intrat în vigoare. Fiecare rezident poate deține în jur de 30 de grame de canabis. Comerțul este reglementat de stat și este impozitat. Canada devine astfel prima țară din G20 care a legalizat canabisul recreațional, și a doua țară din lume, după Uruguay (2013).\n 19 octombrie: România a preluat de la Bulgaria Președinția Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), mandatul urmând să debuteze formal la 1 noiembrie și să dureze până la 31 octombrie 2019.\n 20 octombrie: BepiColombo, prima misiune spațială europeană spre planeta Mercur, a fost lansată cu succes spre cea mai mică planetă și mai apropiată de Soare din sistemul nostru solar. BepiColombo va încerca să confirme existența gheții, să explice contracția internă a planetei, sau de ce câmpul său magnetic se află la 400 kilometri de centrul său.\n 23 octombrie: Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, Comisia Europeană nu a confirmat proiectul de buget al unui stat membru. Bugetul prezentat de Italia pentru 2019 constituie o încălcare deosebit de gravă a recomandărilor bugetare ale Consiliului din iulie 2018.\n 28 octombrie: Cutremur cu magnitudinea 5,8 pe scara Richter în județul Buzău, zona seismică Vrancea, la ora 3:38, la o adâncime de 150 de kilometri. Nu s-au produs pagube.\n 29 octombrie: Un Boeing 737, de la Jakarta la Pangkal Pinang, s-a prăbușit în ocean, în apropiere de Karawang, Indonezia, ucigând pe toți cei 189 de oameni aflați la bord (181 pasageri și 8 membri ai echipajului).\n 30 octombrie: Sonda spațială Parker lansată de NASA în august 2018 a devenit obiectul care s-a apropiat cel mai mult de Soare în întreaga istorie a omenirii, ea aflându-se la o distanță de 42,73 milioane de kilometri față de astru. Recordul precedent a fost stabilit în 1976 și aparținea sondei americano-germane Helios 2. Este de așteptat ca sonda Parker să ajungă la 6,1 milioane de km de Soare, în 2024.\n 31 octombrie: India a finalizat construcția celei mai înalte statui, numită Statuia Unității, având înălțimea de 182 m, de aproape două ori mai mult decât Statuia Libertății din SUA (93 m).\n\nNoiembrie\n\n 4 noiembrie: Noua Caledonie, teritoriu francez din Pacificul de Sud, a votat \"NU\" pentru independența față de Franța cu 56,4% din voturile exprimate.\n 6 noiembrie: La Lisabona are loc deschiderea \"Web Summit\", cel mai important congres dedicat noilor tehnologii din Europa. Sunt așteptați aproximativ 70.000 de vizitatori, reprezentanți și vorbitori și vor fi prezente marile companii Amazon, Apple, Google, Microsoft, Mozilla, Netflix, Shell, SAP, Facebook, Tinder, Nintendo, etc.\n7 noiembrie: Jayne Svenungsson anunță că pleacă de la Academia Suedeză, persoana care acordă Premiul Nobel pentru Literatură. Ea este cea de-a opta persoană dintr-un grup exclusivist care a renunțat după mai multe scandaluri de abuz sexual și crimă financiară.\n 11 noiembrie: Se împlinesc 100 de ani de la terminarea Primului Război Mondial (1914-1918). La Paris a avut loc o ceremonie de comemorare și o paradă militară pe Champs-Élysées la care au participat, printre alții, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. Șaptezeci de șefi de stat și de guvern au convenit să participe la Forumul de pace de la Paris.\n 13 noiembrie: Parlamentul European a adoptat rezoluția privind statul de drept din România, cu 473 voturi \"pentru\", 151 \"împotrivă\" și 40 abțineri. Eurodeputații au fost nemulțumiți de modificările aduse legilor Justiției și Codurilor penale. De asemenea, textul \"condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018\" și recomandă autorităților române \"să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție\".\n 14 noiembrie: Prim-ministru Theresa May anunță aprobarea acordului privind termenii retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană de către guvern, deși mulți deputați conservatori și de opoziție și-au exprimat o puternică dezaprobare. După 29 martie 2019, Regatul Unit va rămâne în continuare membru al Uniunii vamale europene (EUCU), iar Irlanda de Nord va rămâne pe piața unică europeană.\n 14 noiembrie: Tensiuni în Guvernul din Israel, în urma armistițiului încheiat cu organizația islamistă Hamas. Avigdor Lieberman, ministrul israelian al Apărării și-a dat demisia.\n 16 noiembrie: La Conferința generală de metrologie de la Versailles, Franța, s-a decis o nouă definire a unităților SI, de exemplu, kilogramul, amperul etc. Acum ele sunt definite în întregime de constante fizice și nu mai sunt dependente de nici un obiect fizic, așa cum a fost cazul pentru kilogram.\n 25 noiembrie: Într-un summit extraordinar desfășurat la Bruxelles, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (fără Marea Britanie) au aprobat acordul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.\n 25 noiembrie: Peste 40.000 de oameni au participat la sfințirea Catedrala Mântuirii Neamului Românesc din București.\n 25 noiembrie: Rusia și Ucraina se acuză reciproc că au încălcat legile maritime internaționale, după ce autoritățile ruse au încercat să oprească două nave de luptă și un remorcher din Ucraina să navigheze în jurul Crimeei în drumul spre un port ucrainean. A doua zi, Ucraina declară legea marțială în mai multe regiuni ale acesteia.\n 26 noiembrie: Landerul robotic InSight al NASA a amartizat cu succes pe planeta Marte, la Elysium Planitia, pentru a studia geologia planetei roșii.\n\nDecembrie\n\n 1 decembrie: Ceremonii și mai multe parade militare la aniversarea a 100 de ani de la fondarea României Mari. Odată cu Marea Unire, teritoriul românesc a fost mărit cu aproximativ o treime.\n 1 decembrie: Andrés Manuel López Obrador devine cel de-al 58-lea președinte al Mexico. El promite o \"revoluție pașnică\" în politica economică a țării.\n 1 decembrie: Mai multe proteste ale \"Mișcării Vestelor Galbene\" în Franța au dus la rănirea a 130 de persoane, dintre care 23 polițiști și cel puțin 380 de arestări. Vestele Galbene reprezintă un val de contestare împotriva creșterii taxelor la carburanți, a scăderii nivelului de trai și, în general, împotriva guvernului și a politicilor lui Emmanuel Macron. Au avut loc mai multe vandalizări, inclusiv Arcul de Triumf din Paris. Ministrul de Interne al Franței a declarat despre cei care au vandalizat \"Cei de acolo nu erau demonstranți, nu erau 'veste galbene'\".\n 3 decembrie: Qatar anunță că se retrage din OPEC în ianuarie 2019, după ce a fost membru al acestei organizații timp de 60 de ani, pentru a se concentra asupra producției de gaze naturale.\n 4 decembrie: În urma unor mari proteste împotriva creșterii planificate a președintelui francez Emmanuel Macron privind impozitele pe carburanți, premierul francez Édouard Philippe anunță că aceste planuri vor fi suspendate timp de cel puțin șase luni.\n 5 decembrie: Președintele american Donald Trump și foștii președinți americani George W. Bush, Jimmy Carter, Barack Obama și Bill Clinton, alături de cancelarul german Angela Merkel și de Prințul Charles participă la funeraliile de stat ale lui George H. W. Bush.\n 6 decembrie: Conform unui studiu realizat de Pew Research Center, românii sunt cei mai religioși dintre europeni, 55% dintre ei declarându-se \"foarte religioși\".\n 7 decembrie: Are loc al 31-lea Congres al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) din Germania. În urma demisiei anunțate a președintelui partidului, Angela Merkel, și a alegerilor interne, Annegret Kramp-Karrenbau a obținut președinția CDU cu 517 voturi din 999.\n 8 decembrie: 125.000 de \"veste galbene\" protestează la Paris pentru justiția socială și împotriva politicilor de reformă ale președintelui Emmanuel Macron. La nivel național 1.385 de persoane sunt reținute. Protestatarii au instalat baricade pe Champs-Élysées și au dat foc anvelopelor auto. Mai multe magazine din capitală sunt închise și traficul este restricționat. Peste 89.000 de polițiști au fost desemnați să asigure ordinea la nivel național, inclusiv vehicule blindate ale Jandarmeriei Naționale.\n 10 decembrie: NASA anunță că Voyager 2 a părăsit heliosfera la 5 noiembrie și a intrat în spațiul interstelar, devenind cel de-al doilea obiect antropic care a făcut acest lucru.\n 12 decembrie: Atac armat în Târgul de Crăciun de la Strasbourg, în estul Franței, soldat cu trei morți și 13 răniți. Forțe speciale de poliție și ale armatei participă la căutarea autorului atacului.\n 17 decembrie: Comisia Europeană a amendat cu 77 de milioane de euro Holdingul Energetic Bulgar (BEH Group) pentru că, în perioada 2010-2015, au abuzat de poziția dominantă de pe piața bulgară a gazelor și au blocat accesul unor firme private la rețeaua de distribuție a gazelor și la depozitul de gaze, încălcând normele antitrust ale UE.\n 19 decembrie: Guvernul SUA anunță retragerea forțelor americane din Siria. A doua zi, secretarul american al apărării Jim Mattis a anunțat că demisionează la sfârșitul lunii februarie 2019. Mattis spune că opiniile sale nu sunt bine \"aliniate\" cu cele ale președintelui.\n 23 decembrie: Cel puțin 373 de persoane au murit și 1459 au fost rănite după ce un val tsunami a lovit zona de coastă a Indoneziei, în zona strâmtorii Sunda.\n 28 decembrie: După o călătorie de 56 de zile, căpitanul Armatei Britanice, Lou Rudd, devine a doua persoană care a traversat Antarctica singur și fără ajutor (BBC), 2 zile după ce americanul Colin O'Brady devine prima persoană care a făcut acest lucru (BBC).\n\nNașteri \n 23 aprilie: Prințul Louis de Cambridge (n. Louis Arthur Charles), al doilea fiu al Prințului William și al soției acestuia, Catherine\n\nDecese\n\nIanuarie\n 2 ianuarie: Garabet A. Kümbetlian, 81 ani, profesor universitar român de etnie armeană (n. 1936)\n 4 ianuarie: Aharon Appelfeld, 85 ani, scriitor evreu (n. 1932)\n 5 ianuarie: Marián Labuda, 73 ani, actor slovac (n. 1944)\n 5 ianuarie: John Watts Young, 87 ani, astronaut, ofițer de marină și aviator, pilot de încercare și inginer aeronautic american (n. 1930)\n 6 ianuarie: Elza Brandeisz, 110 ani, dansatoare, profesoară și supercentenară maghiară (n. 1907)\n 7 ianuarie: France Gall (n. Isabelle Geneviève Marie Anne Gall), 70 ani, cântăreață franceză, câștigătoare Eurovision (1965), (n. 1947)\n 10 ianuarie: Eddie Clarke, 67 ani, chitarist britanic (n. 1950)\n 10 ianuarie: Nicolae Edroiu, 78 ani, istoric român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1939)\n 10 ianuarie: Lucky Marinescu (Lucreția Marinescu), 83 ani, interpretă română de muzică ușoară și moderatoare TV (n. 1934)\n 10 ianuarie: Ștefan Papadima, 64 ani, matematician român (n. 1953)\n 11 ianuarie: Elisabeta Isanos (n. Elisabeta Camilar), 76 ani, scriitoare română (n. 1941)\n 14 ianuarie: Dan Gurney (n. Daniel Sexton Gurney), 86 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1931)\n 14 ianuarie: Hugh Wilson (regizor), 74 ani, regizor de film, scenarist și showrunner de televiziune american (n. 1943)\n 15 ianuarie: Dolores O'Riordan (Dolores Mary Eileen O'Riordan), 46 ani, cântăreață și compozitoare irlandeză (The Cranberries, D.A.R.K.), (n. 1971)\n 17 ianuarie: Fedor Vidas, 94 ani, scriitor, jurnalist, redactor și scenarist croat (n. 1924)\n 18 ianuarie: Peter Mayle, 78 ani, scriitor britanic (n. 1939)\n 19 ianuarie: Serghei Litvinov, 59 ani, atlet rus, campion olimpic (1988), (n. 1958)\n 19 ianuarie: Dorothy Malone, 93 ani, actriță americană de film (n. 1924)\n 19 ianuarie: Fredo Santana, 27 ani, rapper american (n. 1990)\n 20 ianuarie: Paul Bocuse, 91 ani, bucătar șef francez, expert în gastronomie (n. 1926)\n 21 ianuarie: Tsukasa Hosaka, 80 ani, fotbalist japonez (portar), (n. 1937)\n 21 ianuarie: Gheorghe Munteanu, 83 ani, pictor și profesor sovietic din R. Moldova (n. 1934)\n 22 ianuarie: Ursula K. Le Guin (n. Ursula Kroeber), 88 ani, scriitoare americană de literatură SF (n. 1929)\n 24 ianuarie: Attila Verestóy, 63 ani, senator român de etnie maghiară (n. 1954)\n 25 ianuarie: Claribel Alegría (n. Clara Isabel Alegría Vides), 93 ani, jurnalistă și scriitoare din Nicaragua (n. 1924)\n 25 ianuarie: Neagu Djuvara, 101 ani, istoric, filosof și diplomat român (n. 1916)\n 27 ianuarie: Ingvar Kamprad, 91 ani, om de afaceri suedez, fondatorul retailer-ului suedez de mobilă IKEA (n. 1926)\n 27 ianuarie: Uta Poreceanu-Schlandt, 81 ani, sportivă română (gimnastică artistică), (n. 1936)\n 29 ianuarie: Ion Ciubuc, 74 ani, economist și om politic din R. Moldova, prim-ministru (1997-1999), (n. 1943)\n\nFebruarie\n 1 februarie: Barys Kit, 107 ani, om de știință belaruso-american (n. 1910)\n 2 februarie: Dennis Edwards, 74 ani, cântăreț american de muzică soul și R&B (The Temptations), (n. 1943)\n 2 februarie: Jon Meade Huntsman, 80 ani, om de afaceri și filantrop american (n. 1937)\n 3 februarie: Leon Chancler, 65 ani, baterist de jazz funk, percuționist, compozitor și producător muzical american (n. 1952)\n 4 februarie: Etelka Barsiné Pataky, 76 ani, om politic maghiar, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1941)\n 4 februarie: Séamus Pattison, 81 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1979–1984), (n. 1936)\n 6 februarie: Radion Cucereanu, 90 ani, autor de manuale, român (n. 1927)\n 7 februarie: John Perry Barlow, 70 ani, poet, eseist și activist politic american (n. 1947)\n 8 februarie: Marie Gruber, 62 ani, actriță germană de teatru și film (n. 1955)\n 9 februarie: John Gavin (n. John Anthony Golenor), 86 ani, actor american de film (n. 1931)\n 10 februarie: Andrei Avram, 87 ani, lingvist român (n. 1930);\n 10 februarie: Alan R. Battersby, 92 ani, specialist britanic în chimie organică (n. 1925)\n 12 februarie: Tănase-Pavel Tăvală, 89 ani, senator român (1992-1996), (n. 1928)\n 12 februarie: Andrei Timuș, 96 ani, academician, doctor habilitat în economie, profesor universitar din R. Moldova (n. 1921)\n 13 februarie: Florin Nicolae Diacu, 58 ani, matematician român (n. 1959)\n 13 februarie: Dobri Dobrev, 103 ani, ascet (pustnic) bulgar (n. 1914)\n 13 februarie: Henrik, Prinț Consort al Danemarcei (n. Henri Marie Jean André de Laborde de Monpezat), 83 ani, nobil danez născut în Franța (n. 1934)\n 14 februarie: Zoltán Kallós, 91 ani, folclorist maghiar din Transilvania (n. 1926)\n 15 februarie: Sergiu Singer, 89 ani, arhitect, scenograf, scriitor și gastrozof de etnie română (n. 1928)\n 16 februarie: Arsenie Voaideș, 67 ani, arhimandrit ortodox român (n. 1951)\n 17 februarie: Vasili Krîlov, 71 ani, biolog rus (n. 1947)\n 19 februarie: Paul Urmuzescu, 89 ani, compozitor român (n. 1928)\n 19 februarie: Serghei Litvinov, atlet sovietic (n. 1958)\n 21 februarie: Billy Graham (n. William Franklin Graham, jr.), 99 ani, evanghelist creștin, pastor de orientare baptistă de sud (n. 1918)\n 22 februarie: Richard Edward Taylor, 88 ani, fizician american de etnie canadiană, laureat al Premiului Nobel (1990), (n. 1929)\n 27 februarie: Quini (Enrique Castro González), 68 ani, fotbalist spaniol (atacant), (n. 1949)\n 28 februarie: Liviu Leonte, 88 ani, critic și istoric literar român (n. 1929)\n 28 februarie: Ștefan Tașnadi, 64 ani, sportiv român (haltere), laureat cu medalia de argint (1984), (n. 1953)\n\nMartie \n 2 martie: Jesús López Cobos, 78 ani, dirijor spaniol (n. 1940)\n 3 martie: Eugen Noveanu, 89 ani, pedagog și lingvist român (n. 1929)\n 3 martie: Traian Sabău, 77 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1941)\n 3 martie: Robert Scheerer, 89 ani, regizor, actor și producător american de film și televiziune (n. 1928)\n 3 martie: Daniel Walther, 77 ani, scriitor francez (n. 1940)\n 3 martie: David Ogden Stiers, 75 ani, actor american (n. 1942)\n 4 martie: Davide Astori, 31 ani, fotbalist italian (n. 1987)\n 5 martie: Hayden White, 89 ani, istoric și teoretician american (n. 1929)\n 6 martie: Peter Freund, 81 ani, fizician american, evreu originar din România (n. 1936)\n 6 martie: Lavrente Calinov, 81 ani, canoist român (n. 1936)\n 8 martie: Constantin Gudima, 75 ani, unul dintre cei mai performanți fizicieni din Republica Moldova, cercetător științific coordonator la Institutul de Fizică aplicată al Academiei de Științe a Moldovei, specialist în fizică nucleară (n. 1942)\n 8 martie: Alexandru Jdanov, 85 ani, deputat din R. Moldova (n. 1932)\n 8 martie: Kate Wilhelm (Katie Gertrude Meredith), 89 ani, scriitoare americană (n. 1928)\n 9 martie: Oskar Gröning, 96 ani, subofițer SS german (n. 1921)\n 9 martie: Ion Voinescu, 88 ani, fotbalist român (portar), (n. 1929)\n 11 martie: Karl Lehmann, 81 ani, cardinal german, episcop al Diecezei de Mainz (1983–2016), (n. 1936)\n 13 martie: Geta Caragiu, 88 ani, sculptoriță română (n. 1929)\n 14 martie: Stephen Hawking, 76 ani, fizician, teoretician al originii universului, scriitor, profesor universitar și cosmolog britanic (n. 1942)\n 14 martie: Liam O'Flynn, 72 ani, muzician irlandez (n. 1945)\n 16 martie: Ion Dogaru, 83 ani, jurist român (n. 1935)\n 16 martie: Mordechai Hager, 95 ani, rabin originar din Oradea, liderul mondial al dinastiei hasidice Vizhnitz (n. 1922)\n 19 martie: Andrei Gheorghe, 56 ani, prezentator și realizator de emisiuni radio și televiziune din România (n. 1962)\n 20 martie: Paul Colin, 98 ani, scriitor francez (n. 1920)\n 20 martie: Iosif Nagy (atlet), 71 ani, atlet român (n. 1946)\n 21 martie: Iosif Herțea, 81 ani, etnomuzicolog, compozitor și cercetător român (n. 1936)\n 22 martie: Dariush Shayegan, 83 ani, proeminent gânditor, teoretician cultural și filosof iranian (n. 1935)\n 23 martie: Philip Kerr, 62 ani, scriitor scoțian de thrillere pentru adulți (n. 1956)\n 23 martie: Seán Treacy, 94 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1979–1984), (n. 1923)\n 23 martie: Aileen Paterson, 83 ani, ilustratoare britanică (n. 1934)\n 24 martie: José Antonio Abreu, 78 ani, pianist, clavecinist, compozitor, pedagog, dirijor și economist venezuelan (n. 1939)\n 24 martie: Lys Assia (n. Rosa Mina Schärer), 94 ani, cântăreață elvețiană, prima câștigătoare a Concursului Muzical Eurovision (1956), (n. 1924)\n 24 martie: Rim Banna, 51 ani, cântăreață palestiniană (n. 1966)\n 25 martie: Nicolae Tilihoi, 61 ani, fotbalist român (n. 1956)\n 26 martie: Ksenia Mialo, 81 ani, politologă, culturologă, publicistă și personalitate publică sovietică și rusă (n. 1936)\n 27 martie: Stéphane Audran, 85 ani, actriță franceză de film și televiziune (n. 1932)\n 27 martie: Aimée Iacobescu (Gabriela-Aimée Iacobescu), 71 ani, actriță română (n. 1946)\n 28 martie: Octavian Dincuță, 70 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1947)\n 29 martie: Ștefan Vetrilă, 76 ani, medic din R. Moldova (n. 1941)\n 31 martie: Luigi De Filippo, 87 ani, actor italian (n. 1930)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Justin Andrei, 84 ani, inginer geolog și geofizician român (n. 1934)\n 1 aprilie: Efraín Ríos Montt, 91 ani, ofițer guatemalez (n. 1926)\n 2 aprilie: Vsevolod Moscalenco, 89 ani, fizician din R. Moldova (n. 1928)\n 3 aprilie: Darie Novăceanu, 80 ani, poet, traducător de limba spaniolă, scriitor și eseist român (n. 1937)\n 5 aprilie: Tim O'Connor (actor), 90 ani, actor american (n. 1927)\n 5 aprilie: Tim O'Connor, actor american (n. 1927)\n 6 aprilie: Șerban Papacostea, 89 ani, istoric român (n. 1928)\n 7 aprilie: Peter Grünberg, 78 ani, fizician german (n. 1939)\n 8 aprilie: Leila Abashidze, 88 ani, actriță, regizoare de film și scenaristă georgiană (n. 1929)\n 8 aprilie: Chuck McCann, 83 ani, actor american (n. 1934)\n 8 aprilie: John Miles, 74 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1943)\n 9 aprilie: Dewey Martin, 94 ani, actor american (n. 1923)\n 9 aprilie: Dewey Martin, actor american (n. 1923)\n 11 aprilie: Carmen Stănescu, 92 ani, actriță română (n. 1925)\n 12 aprilie: Valentin Munteanu, 79 ani, medic psihiatru român (n. 1939)\n 13 aprilie: Art Bell (Arthur William Bell, III), 72 ani, prezentator radio și autor american (n. 1945)\n 13 aprilie: Miloš Forman, 86 ani, actor, scenarist, profesor și regizor de film ceh (n. 1932)\n 14 aprilie: Mihai Stănescu, 78 ani, caricaturist român (n. 1939)\n 15 aprilie: Augustin Crecan, 71 ani, politician român (n. 1946)\n 15 aprilie: R. Lee Ermey (Ronald Lee Ermey), 74 ani, actor american (n. 1944)\n 15 aprilie: Nicolae Mischie (Alexandru Nicolae Mischie), 73 ani, politician român (n. 1945)\n 15 aprilie: Stefano Zappalà, 77 ani, politician italian (n. 1941)\n 15 aprilie: Alexandru Nicolae Mischie, politician român (n. 1945)\n 16 aprilie: Ionela Prodan, 70 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1947)\n 16 aprilie: Florea Dumitrescu, 91 ani, politician român (n. 1927)\n 17 aprilie: Barbara Bush, 92 ani, soția președintelui american George H. W. Bush (n. 1925)\n 19 aprilie: Hasan Kurti, 84 ani, medic albanez, radiolog de profesie și scriitor (n. 1933)\n 20 aprilie: Avicii (Tim Bergling), 28 ani, muzician, DJ și producător muzical suedez (n. 1989)\n 22 aprilie: Ivan Neumîvakin, 89 ani, medic rus, doctor în științe medicale (n. 1928)\n 24 aprilie: Călin Căliman, 82 ani, critic de film, profesor universitar și ziarist român (n. 1935)\n 24 aprilie: Dinu C. Giurescu, 91 ani, istoric român (n. 1927)\n 25 aprilie: Michael Anderson, 98 ani, regizor de film englez (n. 1920)\n 26 aprilie: Yoshinobu Ishii, 79 ani, fotbalist japonez (n. 1939)\n 28 aprilie: Ilie Gheorghe, 77 ani, actor român (n. 1940)\n 28 aprilie: Nina Škottová, 71 ani, politiciană cehă (n. 1946)\n 29 aprilie: Robert Mandan, 86 ani, actor american (n. 1932)\n 30 aprilie: Anatole Katok, 73 ani, matematician american de etnie rusă (n. 1944)\n\nMai \n 1 mai: Constantin Olteanu, 90 ani, ofițer, comunist român, (n. 1928)\n 3 mai: Doina Cornea, 88 ani, publicistă și disidentă anticomunistă din România (n. 1929)\n 6 mai: Ion Dodu Bălan, 88 ani, critic literar român (n. 1929)\n 6 mai: Paolo Ferrari (actor), 89 ani, actor și moderator de televiziune italian (n. 1929) \n 6 mai: Ioan Munteanu, 79 ani, medic obstetrician român (n. 1938)\n 6 mai: Jamal Naji, 63 ani, scriitor iordanian (n. 1954)\n 6 mai: Brad Steiger, 82 ani, autor american de lucrări de ficțiune și de non-ficțiune (n. 1936)\n 7 mai: Maurane, 57 ani, cântăreață și actriță belgiană (n. 1960)\n 8 mai: Lara Saint Paul, 73 ani, cântăreață italiană (n. 1945)\n 11 mai: Gérard Genette, 87 ani, teoretician literar francez (n. 1930)\n 13 mai: Glenn Branca, 69 ani, compozitor american (n. 1948)\n 13 mai: Margot Kidder, 69 ani, actriță americană de etnie canadiană (n. 1948)\n 14 mai: Tom Wolfe (Thomas Kennerly Wolfe Jr.), 88 ani, autor american (n. 1930)\n 15 mai: Cristian Țopescu, 81 ani, comentator sportiv și politician român (n. 1937)\n 16 mai: François Bréda, 62 ani, eseist, poet, critic literar, traducător, dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1956)\n 16 mai: Lucian Pintilie, 84 ani, regizor de teatru și film, român (n. 1933)\n 17 mai: Nicole Fontaine, 76 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1942)\n 19 mai: Vincent McEveety, 88 ani, regizor american de film (n. 1929)\n 21 mai: Anna Maria Ferrero, 83 ani, actriță italiană (n. 1935)\n 22 mai: Cabiria Andreian Cazacu, 90 ani, matematician, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române (n. 1928)\n 22 mai: Alberto Dines, 86 ani, scriitor și jurnalist brazilian (n. 1932)\n 22 mai: Mircea Malița, 91 ani, academician român, diplomat, matematician, profesor universitar și eseist (n. 1927)\n 22 mai: Philip Roth, 85 ani, romancier american de origine evreiască (n. 1933)\n 24 mai: Ileana Constantinescu, 88 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1929)\n 25 mai: Hildegard-Carola Puwak, 69 ani, deputat român (n. 1949)\n 26 mai: Alan Bean, 86 ani, astronaut american (Apollo 12, Skylab 3), (n. 1932)\n 27 mai: Gardner Dozois, 70 ani, scriitor și antologator american de SF și editor (n. 1947)\n 28 mai: Giuseppe Brienza, 79 ani, politician italian (n. 1938)\n 28 mai: Serge Dassault, 93 ani, afacerist și politician francez (n. 1925)\n 28 mai: Jens Christian Skou, 99 ani, chimist danez, laureat al Premiului Nobel (1997), (n. 1918)\n\nIunie \n 2 iunie: Paul Delos Boyer, 99 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1997), (n. 1918)\n 2 iunie: Emil Wolf, 95 ani, fizician american de etnie evreiască, membru de onoare al Academiei Române (n. 1922)\n 3 iunie: Frank Carlucci, 87 ani, politician și diplomat american (n. 1930)\n 3 iunie: Alexandru Jula, 83 ani, cântăreț român (n. 1934)\n 5 iunie: Karl Fritz Lauer, 80 ani, botanist german (n. 1938)\n 6 iunie: Kira Muratova, 83 ani, regizoare, scenaristă și actriță ucraineană (n. 1934)\n 7 iunie: Mina Dobzeu, 96 ani, arhimandrit român (n. 1921)\n 8 iunie: Anthony Bourdain, 61 ani, maestru bucătar (chef) și prezentator de televiziune, american (n. 1956)\n 10 iunie: Livia Ana Tătaru, 90 ani, profesor și om de știință român (n. 1927)\n 11 iunie: Maria Butaciu, 78 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1940)\n 14 iunie: Natalia Gliga, 77 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1940)\n 17 iunie: Dumitru Micu, 89 ani, istoric și critic literar român (n. 1928)\n 18 iunie: XXXTentacion (n. Jahseh Dwayne Ricardo Onfroy), 20 ani, rapper american (n. 1998)\n 18 iunie: Gō Katō, 80 ani, actor japonez (n. 1938)\n 20 iunie: Sándor Kányádi, 89 ani, poet maghiar din Transilvania (n. 1929)\n 20 iunie: Caroll Morgan (Carroll Joseph Morgan), 70 ani, boxer canadian (n. 1947)\n 21 iunie: Charles Krauthammer, 68 ani, cronicar⁠ și comentator conservator american (n. 1950)\n 21 iunie: Gernot Nussbächer, 78 de ani, istoric sas transilvănean (n. 1939)\n 22 iunie: Vinnie Paul, 54 ani, baterist și producător muzical american (Pantera), (n. 1964)\n 23 iunie: Dumitru Moțpan, 78 ani, politician din R. Moldova, președinte al Parlamentului Republicii Moldova (1997–1998), (n. 1940)\n 24 iunie: Ghenadie Gheorghe, 82 ani, episcop român (n. 1936)\n 25 iunie: Victor Volcinschi, 85 ani, doctor în drept, jurist, profesor și poet din Republica Moldova (n. 1931)\n 26 iunie: Yousif Seroussi, 85 ani, om de afaceri român de etnie sudaneză (n. 1933)\n 27 iunie: Harlan Ellison, 84 ani, scriitor și antologator american (n. 1934)\n 27 iunie: Joseph Jackson, 89 ani, fondatorul formației The Jackson 5, tatăl și managerul artistului Michael Jackson (n. 1928)\n 28 iunie: Goran Bunjevčević, 45 ani, fotbalist sârb de etnie croată (n. 1973)\n 29 iunie: Steve Ditko, 90 ani, artist și scriitor american de benzi desenate (n. 1927)\n 30 iunie: Leonard Gavriliu, 91 ani, psiholog, scriitor, publicist și traducător român (n. 1927)\n\nIulie \n 4 iulie: Dumitru Vatamaniuc, 97 ani, critic și istoric literar român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1920)\n 4 iulie: Dumitru Vatamaniuc, jurnalist român (n. 1920)\n 5 iulie: Claude Lanzmann, 92 ani, regizor și documentarist francez (n. 1925)\n 5 iulie: Jean-Louis Tauran, 75 ani, cardinal francez (n. 1943)\n 5 iulie: Mihai Zaharia, 74 ani, atlet român (n. 1943)\n 6 iulie: Marina Procopie, 59 ani, actriță română (n. 1959)\n 8 iulie: Carlo Vanzina, 67 ani, regizor de film, producător și scenarist italian (n. 1951)\n 10 iulie: Karl Schmidt, 86 ani, fotbalist german (n. 1932)\n 10 iulie: Karl Schmidt, fotbalist german (n. 1932)\n 13 iulie: Ciprian Chirvasiu, 54 ani, poet și jurnalist român (n. 1964)\n 13 iulie: Stan Dragoti, 85 ani, regizor american de etnie albaneză (n. 1932)\n 13 iulie: Corneliu Gârbea, 89 ani, actor român (n. 1928)\n 13 iulie: Hans Kronberger, 74 ani, om politic austriac, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1943)\n 13 iulie: Thorvald Stoltenberg, 87 ani diplomat norvegian (n. 1931)\n 15 iulie: Dumitru Drăgan, 78 ani, actor român (n. 1939)\n 18 iulie: Burton Richter, 87 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1976), (n. 1931)\n 19 iulie: Shinobu Hashimoto, 100 ani, scenarist japonez (n. 1918)\n 19 iulie: Romulus Maier, 58 ani, editor, jurnalist și om de afaceri român (n. 1960)\n 21 iulie: Harold Covington, 64 ani, activist și scriitor neonazist (n. 1953)\n 21 iulie: Ilie Micolov, 68 ani, cântăreț român (n. 1950)\n 27 iulie: George Cunningham, 87 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1973–1979), (n. 1931)\n 27 iulie: Paul Philippi, 94 ani, teolog român (n. 1923)\n 27 iulie: Julieta Strâmbeanu, 81 ani, poetă și actriță română de film și teatru (n. 1937)\n 27 iulie: Vladimir Voinovici, 85 ani, scriitor și disident sovietic (n. 1932)\n 29 iulie: Oliver Dragojević, 70 ani, muzician croat (n. 1947)\n 29 iulie: Tomasz Stańko, 76 ani, trompetist și compozitor polonez (n. 1942)\n\nAugust \n 2 august: Mihai Radu Pricop, 68 ani, senator român (2000-2004), (n. 1950)\n 2 august: Ion Stan, 62 ani, politician român (n. 1955)\n 2 august: Mihai-Radu Pricop, politician român (n. 1950)\n 5 august: Piotr Szulkin, 68 ani, regizor de film și scenarist polonez (n. 1950)\n 7 august: Dumitru Fărcaș, 80 ani, taragotist român de muzică populară (n. 1938)\n 9 august: Ștefan Oprea, 85 ani, dramaturg, prozator și critic de teatru și film român (n. 1932)\n 10 august: Koos Human, 86 ani, jurnalist, editor și muzicolog sud-african (n. 1931)\n 10 august: Kin Sugai, 92 ani, actriță japoneză (n. 1926)\n 11 august: Radu Demian, 80 ani, jucător de rugby, antrenor și inginer (n. 1938)\n 11 august: V. S. Naipaul (Vidiadhar Surajprasad Naipaul), 85 ani, scriitor de limba engleză din spațiul fostelor colonii britanice, laureat al Premiului Nobel (2001) (n. 1932)\n 14 august: Miron Ignat, 76 ani, politician român (n. 1941)\n 14 august: Dumitru Moldovan, 71 ani, economist moldovean (n. 1946)\n 15 august: Lucia Wald, 94 ani, filolog român (n. 1923)\n 16 august: Aretha Franklin (Aretha Louise Franklin), 76 ani, cântăreață americană (n. 1942)\n 16 august: Elena Șușunova, 49 ani, sportivă rusă (gimnastică artistică), multiplă campioană olimpică, mondială și europeană (n. 1969)\n 16 august: Atal Bihari Vajpayee, 93 ani, om politic indian, prim-ministru al Indiei (1996, 1998–2004), (n. 1924)\n 18 august: Kofi Annan, 80 ani, politician ghanez, secretar general al ONU, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2001), (n. 1938)\n 19 august: Margareta Niculescu, 92 ani, artist păpușar român, profesor, regizor și director de teatru (n. 1926)\n 19 august: Marius Sala, 85 ani, lingvist român (n. 1932)\n 20 august: Uri Avneri, 94 ani, ziarist de limbă ebraică, om politic și militant pacifist israelian, evreu originar din Germania (n. 1923)\n 21 august: Stefán Karl Stefánsson, 43 ani, actor și cântăreț islandez (n. 1975)\n 24 august: Giuseppe Bacci, 97 ani, pictor italian (n. 1921)\n 24 august: Rudi Rosenfeld, 77 ani, actor român de teatru și film, de etnie evreiască (n. 1941)\n 25 august: John McCain, 81 ani, senator american din statul Arizona (n. 1936)\n 25 august: Noam Sheriff, 83 ani, compozitor israelian în domeniul muzicii culte, dirijor și pedagog (n. 1935)\n 26 august: Neil Simon (Marvin Neil Simon), 91 ani, dramaturg și scenarist american de etnie evreiască (n. 1927)\n 29 august: James Mirrlees, 82 ani, economist britanic, laureat al Premiului Nobel (1996), (n. 1936)\n 30 august: Iosif Kobzon, 80 ani, cântăreț rus (n. 1937)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Randy Weston, 92 ani, muzician, compozitor și pianist american de jazz, de etnie jamaicană (n. 1926)\n 3 septembrie: Dan Bălășescu, 74 ani, antrenor român de handbal (n. 1944)\n 3 septembrie: Katyna Ranieri, 91 ani, cântăreață și actriță italiană (n. 1927)\n 4 septembrie: Bill Daily, 91 ani, actor american (n. 1927)\n 5 septembrie: Christopher Lawford, 63 ani, actor și scriitor american, nepot al președintelui american, John F. Kennedy (n. 1955)\n 6 septembrie: Oleg Lobov, 81 ani, politician rus, prim-ministru interimar (1991), (n. 1937)\n 6 septembrie: Burt Reynolds (Burton Leon Reynolds, Jr.), 82 ani, actor și regizor american (n. 1936)\n 7 septembrie: Mac Miller (n. Malcolm James McCormick), 26 ani, cântăreț american (n. 1992)\n 8 septembrie: Chelsi Smith (Chely Mariam Pearl Smith), 75 ani, fotomodel american (n. 1943)\n 12 septembrie: Nicu Boboc, 85 ani, matematician român (n. 1933)\n 13 septembrie: Marin Mazzie (n. Marin Joy Snedeger), 57 ani, actriță și cântăreață americană (n. 1960)\n 19 septembrie: Geta Brătescu, 92 ani, artist vizual din România (n. 1926)\n 21 septembrie: Tran Dai Quang, 61 ani, politician vietnamez, președinte al Vietnamului (2016–2018), (n. 1956)\n 22 septembrie: Al Matthews, 75 ani, actor și cântăreț american (n. 1942)\n 23 septembrie: Charles Kao, 84 ani, inginer britanic de etnie chineză, pionier al utilizării fibrei optice în telecomunicații, laureat al Premiului Nobel (2009), (n. 1933)\n 24 septembrie: Lars Wohlin, 85 ani, om politic suedez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1933)\n 26 septembrie: Ion Ficior, 90 ani, torționar român (n. 1928)\n 27 septembrie: Marty Balin, 76 ani, muzician american (n. 1942)\n 27 septembrie: Aurel Sasu, 75 ani, critic și istoric literar român, eseist, traducător și cadru didactic universitar (n. 1943)\n 27 septembrie: Siminică (n. Simion Avram), 81 ani, artist și acrobat român (n. 1936)\n 29 septembrie: Stepan Topal, 80 ani, om politic găgăuz din Republica Moldova, guvernator al Găgăuziei (1990–1995), (n. 1938)\n 30 septembrie: Walter Laqueur, 97 ani, istoric și publicist american de etnie germană (n. 1921)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Charles Aznavour (n. Shahnourh Vaghinag Aznavourian), 94 ani, muzician francez de etnie armeană (n. 1924)\n 2 octombrie: Jamal Khashoggi, 59 ani, jurnalist și comentator politic din Arabia Saudită (n. 1958)\n 3 octombrie: Leon Max Lederman, 96 ani, fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel (1988), (n. 1922)\n 3 octombrie: Victor Iuliu Moldovan, 91 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1927)\n 5 octombrie: Herbert Kleber (Herbert David Kleber), 84 ani, psihiatru american (n. 1934)\n 6 octombrie: Montserrat Caballé, 85 ani, solistă spaniolă de operă (soprană), (n. 1933)\n 6 octombrie: Victoria Marinova, 30 ani, jurnalistă bulgară (n. 1988)\n 7 octombrie: Paul Cornea, 94 ani, critic literar român (n. 1923)\n 9 octombrie: Thomas A. Steitz, 78 ani, biolog și biochimist american, laureat all Premiului Nobel (2009), (n. 1940)\n 11 octombrie: Robert Dean (ufolog), 89 ani, ufolog american (n. 1929)\n 11 octombrie: Doug Ellis (Herbert Douglas Ellis), 94 ani, om de afaceri englez (n. 1924)\n 13 octombrie: Georgeta Pitică, 88 ani, jucătoare română de tenis de masă (n. 1930)\n 14 octombrie: Eduardo Arroyo, 81 ani, pictor și grafician spaniol (n. 1937)\n 14 octombrie: Milena Dravić, 78 ani, actriță sârbă (n. 1940)\n 15 octombrie: Paul Allen (Paul Gardner Allen), 65 ani, antreprenor american, cofondator al companiei Microsoft (n. 1953)\n 15 octombrie: Arto Paasilinna, 76 ani, scriitor și jurnalist finlandez (n. 1942)\n 17 octombrie: Mandache Leocov, 89 ani, botanist român (n. 1928)\n 18 octombrie: Danny Leiner (Daniel Leiner), 57 ani, regizor și scenarist american (n. 1961)\n 19 octombrie: Osamu Shimomura, 90 ani, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel (2008), (n. 1928)\n 20 octombrie: Mihail Bălănescu, 95 ani, politician român (n. 1922)\n 21 octombrie: Ilie Balaci, 62 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1956)\n 21 octombrie: Robert Faurisson, 89 ani, profesor universitar franco-britanic și negaționist al Holocaustului (n. 1929)\n 21 octombrie: Jacob Guinsburg, 97 ani, evreu basarabean, critic de teatru, eseist și profesor brazilian (n. 1921)\n 22 octombrie: Mariana Celac, 82 ani, arhitectă română (n. 1936)\n 23 octombrie: James Karen (n. Jacob Karnofsky), 94 ani, actor american (n. 1923)\n 26 octombrie: Marin Burlea, 69 ani, medic și senator român (2012-2016), (n. 1949)\n 26 octombrie: György Károly, 65 ani, poet și scriitor maghiar (n. 1953)\n 26 octombrie: João W. Nery, 68 ani, scriitor, psiholog și activist brazilian (n. 1950)\n 27 octombrie: Vasile Mihalache, 79 ani, politician român (n. 1939)\n 28 octombrie: Konstantīns Konstantinovs, 40 ani, powerlifter letonian (n. 1978)\n 29 octombrie: István Bessenyei, 63 ani, actor, regizor și director de teatru maghiar din România (n. 1955)\n\nNoiembrie\n 1 noiembrie: Carlo Giuffré, 89 ani, actor italian (n. 1928)\n 2 noiembrie: Constantin Popescu, 90 ani, handbalist și antrenor român (n. 1928)\n 5 noiembrie: Alexandru Vișinescu, 93 ani, torționar comunist român (n. 1925)\n 6 noiembrie: Hugh McDowell, 65 ani, interpret englez la violoncel (n. 1953)\n 6 noiembrie: Dave Morgan, 74 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1944)\n 7 noiembrie: Christopher Lehmann-Haupt, 84 ani, jurnalist, redactor, critic literar și romancier american (n. 1934)\n 8 noiembrie: Rolf-Frieder Marmont, 73 ani, poet traducător și scriitor de limba germană, originar din România (n. 1944)\n 11 noiembrie: Shakti Gawain, 70 ani, autoare de literatură americană (n. 1948)\n 12 noiembrie: Stan Lee (n. Stanley Martin Lieber), 95 ani, scriitor de benzi desenate, redactor, actor, producător, personalitate de televiziune și editor american de origine evreiască (n. 1922)\n 14 noiembrie: Rolf Hoppe, 87 ani, actor, german de film și teatru (n. 1930)\n 14 noiembrie: Fernando del Paso, 83 ani, scriitor și poet mexican (n. 1935)\n 14 noiembrie: Simona Patraulea, 87 ani, prezentatoare TV, română (n. 1931)\n 14 noiembrie: Sorin Vieru, 84 ani, filosof și publicist român (n. 1934)\n 16 noiembrie: William Goldman, 87 ani, romancier, scenarist și dramaturg american (n. 1931)\n 18 noiembrie: Mihnea Constantinescu, 56 ani, diplomat român (n. 1961)\n 19 noiembrie: Witold Sobociński, 89 ani, operator de film, polonez (n. 1929)\n 20 noiembrie: Aaron Klug, 92 ani, chimist britanic de etnie lituaniană și evreiască, laureat al Premiului Nobel (1982), (n. 1926)\n 20 noiembrie: Anton Tauf, 72 ani, actor, regizor și profesor român (n. 1946)\n 21 noiembrie: Vasile Mihalachi, 70 ani, politician român (n. 1947)\n 23 noiembrie: Bujor Hălmăgeanu, 77 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1941)\n 23 noiembrie: Nicolas Roeg (Nicolas Jack Roeg), 90 ani, regizor de film, englez (n. 1928)\n 25 noiembrie: Randolph Lewis Braham, 95 ani, istoric american de etnie română (n. 1922)\n 25 noiembrie: Giuliana Calandra, 82 ani, actriță italiană (n. 1936)\n 26 noiembrie: Bernardo Bertolucci, 77 ani, regizor și scenarist de film, italian (n. 1941)\n 26 noiembrie: Stephen Hillenburg (Stephen McDannell Hillenburg), 57 ani, animator american (n. 1961)\n 27 noiembrie: Călin Ghibu, 79 ani, actor și director de imagine de film, român (n. 1939)\n 28 noiembrie: Thomas J. J. Altizer (Thomas Jonathan Jackson Altizer), 91 ani, teolog radical american (n. 1927)\n 30 noiembrie: George H. W. Bush (George Herbert Walker Bush), 94 ani, politician american, vicepreședinte (1981–1989), președinte al SUA (1989–1993), (n. 1924)\n 30 noiembrie: Victor Gyözö Hajdu, 89 ani, demnitar comunist român de etnie maghiară (n. 1929)\n\nDecembrie\n 5 decembrie : Eugen Rotaru, 77 ani, textier, poet și scenarist român din Basarabia (n. 1941)\n 6 decembrie: Vasile Adamescu, 74 ani, profesor și artist român, cu surdocecitate (n. 1944)\n 6 decembrie: Károly Lőwy, 93 ani, medic român (n. 1925)\n 6 decembrie: Károly Lőwi, medic maghiar (n. 1925)\n 9 decembrie: Riccardo Giacconi, 87 ani, fizician american de etnie italiană, laureat al Premiului Nobel (2002), (n. 1931)\n 15 decembrie: Girma Wolde-Giorgis, 93 ani, politician etiopian, președinte al Etiopiei (2001-2013), (n. 1924)\n 15 decembrie: Viorel Smărandache, 65 ani, fotbalist român (n. 1953)\n 16 decembrie: Mircea Petescu, 75 ani, fotbalist, impresar și antrenor român (n. 1942)\n 17 decembrie: Penny Marshall, 75 ani, actriță, producătoare și regizoare americană (n. 1943)\n 18 decembrie: Lajos Grendel, 70 ani, scriitor maghiar (n. 1948)\n 18 decembrie: Anca Pop, 34 ani, cântăreață canadiană de etnie română (n. 1984)\n 21 decembrie: Stan Stângaciu, 76 ani, general român (n. 1942)\n 22 decembrie: Jean Bourgain, 64 ani, matematician belgian (n. 1954)\n 24 decembrie: Eugenia Bosânceanu, 93 ani, actriță română de teatru și film (n. 1925)\n 26 decembrie: Aurel Ardelean, 79 ani, senator român (n. 1939)\n 26 decembrie: Roy Jay Glauber, 93 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (2005), (n. 1925)\n 26 decembrie: Samoilă Stoica, 79 ani, general de armată român (n. 1939)\n 27 decembrie: Constantin Corduneanu, 90 ani, matematician român (n. 1928)\n 27 decembrie: Dan Hatmanu, 92 ani, pictor și grafician român (n. 1926)\n28 decembrie: Amos Oz, 79 ani, scriitor israelian (n. 1939)\n28 decembrie: Sergiu Tudose, 82 ani, actor român (n. 1936)\n 28 decembrie: Peter Hill-Wood, 82 ani, om de afaceri englez, patronul clubului de fotbal Arsenal (n. 1936)\n 29 decembrie: Ștefan Ștefănescu, istoric român (n. 1929)\n 30 decembrie: Edgar Hilsenrath, 92 ani, scriitor evreu-german (n. 1926)\n 30 decembrie: Constantin Vasilică, 92 ani, profesor universitar român (n. 1926)\n 31 decembrie: Mark Killilea Jr., 79 ani, om politic irlandez (n. 1939)\n\nNedatate \n iunie: Alexandru Mocanu, 83 ani, activist de partid și om politic din Republica Moldova (n. 1934)\nGica Iuteș (n. Elena-Georgeta Drăgoi), 92 ani, prozatoare română (n. 1925)\nVasile Rusu, jurist din Republica Moldova (n. ?)\nIsabela Petrașincu, 87 ani, realizatoare de filme de animație cu păpuși, regizoare de filme de animație și profesoară română (n. 1931)\n\nGaleria celor decedați în 2018\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: James P. Allison (Statele Unite) și Tasuku Honjo (Japonia) pentru descoperirile lor în domeniul terapiei anticancer.\n Fizică: Arthur Ashkin (Statele Unite), Gérard Mourou (Franța) și Donna Strickland (Canada) pentru invențiile revoluționare din domeniul fizicii optice.\n Chimie: George P. Smith și Frances H. Arnold (ambii din Statele Unite) și Greg Winter (Marea Britanie) pentru crearea unei noi familii de proteine, care pot fi utile în orice domeniu.\n Premiul Nobel pentru Pace: Denis Mukwege (Congo) și Nadia Murad (Irak) pentru eforturile lor de a pune capăt folosirii violenței sexuale ca armă de război și conflict armat.\n Științe Economice: William Nordhaus și Paul Romer (ambii din Statele Unite) pentru integrarea schimbării climatice și inovații tehnologice în analiza macroeconomică.\n Literatură: Olga Tokarczuk (Polonia), „pentru imaginația narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă încrucișarea unor limite ca forme de viață” (decernat la 10 octombrie 2019).\n\nNote\n\nLegături externe" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații concise poți oferi despre Limbi frizone?" }, { "from": "assistant", "value": "Limbile frizone (sau friziane) formează un grup de trei limbi germanice, divizate în mai multe dialecte, vorbite de mici grupuri etnice din partea de nord-vest a Europei, cu precădere în Țările de Jos și Germania. Cele trei limbi sunt: frizona occidentală (Frysk), frizona nordică (Frasch, Fresk, Freesk și Friisk, în funcție de dialect) și frizona orientală (Fräisch).\n\nGradul de inteligibilitate reciprocă a limbilor frizone este mic, ceea ce face ca majoritatea lingviștilor să le considere limbi distincte. Fiecare dintre cele trei limbi se divide într-un număr de dialecte, unele dispărute azi, care la rîndul au în multe cazuri un grad redus de inteligibilitate reciprocă.\n\nO mare parte din vorbitori, în jur de 400.000, trăiesc în provincia Fryslân din Țările de Jos unde se vorbește limba frizonă occidentală, care are în Țările de Jos statut de limbă oficială alături de limba neerlandeză. Circa 10.000 de vorbitori de frizonă nordică trăiesc în landul Schleswig-Holstein din Germania. Frizona orientală este vorbită în Germania, Saxonia Inferioară, de circa 2000 de oameni.\n\nUrmare a originii comune și a apropierii geografice, limbile frizone se aseamănă cu limbile neerlandeză, daneză și germană. De asemenea, datorită faptului că engleza veche și frizona veche erau înrudite foarte îndeaproape, engleza și frizona de azi păstrează o parte din această asemănare; astfel, cu excepția limbii scots, cea mai apropiată limbă de engleză este frizona. Totuși, în urma evoluției separate de-a lungul secolelor, gradul de inteligibilitate reciprocă între cele două a scăzut foarte mult și nu permite comunicarea.\n\nEșantion \n\nIată rugăciunea „Tatăl nostru” în limba frizonă occidentală:\n\nUs Heit, dy't yn de himelen is \njins namme wurde hillige. \nJins keninkryk komme. \nJins wollen barre,\nallyk yn 'e himel \nsa ek op ierde. \nJou ús hjoed ús deistich brea. \nEn ferjou ús ús skulden, \nallyk ek wy ferjouwe ús skuldners. \nEn lied ús net yn fersiking, \nmar ferlos ús fan 'e kweade. \n[Want Jowes is it keninkryk en de krêft \nen de hearlikheid oant yn ivichheid.] Amen.\n\nBibliografie \n\n Ethnologue.com:\n frizona occidentală\n frizona nordică\n frizona orientală\n SIL International:\n frizona occidentală\n frizona nordică\n frizona orientală \n \n\nfrizona estică\n\nNote\n\nLegături externe \n\nFrizone" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre Monedele euro italiene?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro italiene conțin desene diferite pentru fiecare dintre cele opt valori, chiar dacă există o temă comună, toate fiind realizate pe baza capodoperelor unor celebri artiști italieni. Fiecare monedă este desenată de către un artist diferit, după cum urmează (de la 1 cent până la moneda de 2 euro): Eugenio Driutti, Luciana De Simoni, Ettore Lorenzo Frapiccini, Claudia Momoni, Maria Angela Cassol, Roberto Mauri, Laura Cretara și Maria Carmela Colaneri. Toate desenele conțin cele 12 stele ale UE, anul emiterii și inițialele \"RI\" pentru Repubblica Italiana (Republica Italiană).\n\nMonede comemorative italiene (2 €)\n\nLegături externe\nBanca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\nBanca d'Italia (www.bancaditalia.it)\n\nItalia\nMonede italiene" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata pe scurt despre Monedele euro portugheze?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro portugheze au pe fața lor națională trei desene diferite pentru fiecare din cele trei serii de valori, dar foarte asemănătoare deoarece conțin vechile sigilii regale înconjurate de șapte castele și cinci steme, intercalate între literele denumirii țării (PORTUGAL) și cifrele anului emisiunii. Toate desenele sunt realizate de Vitor Manuel Fernandes dos Santos și includ cele 12 stele ale UE.\n\nLegături externe \n Banca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\n Banco de Portugal (www.bportugal.pt)\n\nPortugalia" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți împărtăși despre 1966?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\n1966 (MCMLXVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de sâmbătă.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 19 ianuarie: Indira Gandhi este aleasă prim-ministru al Indiei.\n\nFebruarie \n 3 februarie: Stația rusească automată \"Luna 9\", lansată la 31 ianuarie 1966, a realizat prima aselenizare și a transmis imagini ale suprafeței lunare.\n\nMartie \n 4 martie: The Beatles: Într-un interviu publicat în „The Evening Standard\", John Lennon comentează: „Acum suntem mai populari decât Iisus”, afirmație ce a creat controverse în Statele Unite.\n 8 martie: Războiul din Vietnam: Australia anunță că va mări substanțial numărul trupelor trimise în Vietnam.\n 10 martie: Prințesa Moștenitoare Beatrix a Țărilor de Jos se căsătorește cu Claus von Amsberg. Unii spectatori protestează împotriva mirelui pentru că este german.\n 23 martie: Papa Paul al VI-lea și Arthur Michael Ramsey, arhiepiscopul de Canterbury, se întâlnesc la Roma. Este prima întâlnire oficială de 400 de ani dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Anglicană.\n 26 martie: În Statele Unite, oamenii protestează împotriva războiul din Vietnam.\n 29 martie: La cea de-a 23-a conferință a Partidului Comunist Sovietic, Leonid Brejnev cere SUA să părăsească Vietnam-ul și anunță că relațiile chinezo-sovietice sunt nesatisfăcătoare.\n\nAprilie \n 18 aprilie: Mao Zedung lansează conceptul de „marea revoluție culturală proletară”. China intră într-o fază de haos și teroare. \n 27 aprilie: Papa Paul al VI-lea și premierul sovietic, Gromyko, se întâlnesc la Vatican. Este prima întâlnire dintre un lider al Bisericii Romano-Catolice și Uniunea Sovietică.\n\nIunie \n 30 iunie: Franța părăsește NATO.\n\nIulie \n 4 iulie: Vietnamul de Nord declară mobilizare generală.\n 12 iulie: Indira Gandhi vizitează Moscova.\n 28 iulie: SUA anunță că două avioane de recunoaștere U-2 au dispărut deasupra Cubei.\n 30 iulie: Anglia învinge Germania de Vest cu 4-2 și câștigă Cupa Mondială la Fotbal din Anglia.\n\nAugust \n 5 august: Martin Luther King conduce marșul pentru drepturile civile din Chicago.\n 11 august: John Lennon ține o conferință de presă la Chicago, scuzându-se pentru „Jesus affair\".\n 13 august: Cutremur în Turcia - 2.394 morți, 10.000 răniți.\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Legația României din Olanda a fost ridicată la rang de ambasadă.\n\nOctombrie \n 2 octombrie: România: Se publică decretul Consiliului de Stat pentru întreruperea sarcinii, semnat de Chivu Stoica.\n 11 octombrie: Se publică modificările privitoare la divorțul în România. O căsătorie se poate desface doar în cazuri excepționale, iar taxa de timbru este de 3.000 până la 6.000 de lei.\n 7 octombrie: URSS declară că toți studenții chinezi trebuie să părăsească Uniunea Sovietică până la sfârșitul lunii octombrie.\n 22 octombrie: Spania cere Marii Britanii să oprească zborurile militare în Gibraltar. Marea Britanie răspunde „nu” a doua zi.\n\nNoiembrie \n 21 noiembrie: BNR pune în circulație noua bancnotă de 1 leu, cu denumirea statului „Republica Socialistă România\". Culoarea predominantă este olive-deschis.\n 30 noiembrie: Barbados și-a dobândit independența față de Marea Britanie.\n\nDecembrie \n 7 decembrie: Decret privind aderarea României la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra, la 17 iunie 1960.\n 7 decembrie: Intră în funcțiune hidrocentrala Bacău II, care încheie activitatea de construire a salbei de hidrocentrale de pe râul Bistrița.\n 9 decembrie: Intră în funcțiune hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeș.\n\nNedatate \n Începutul mișcării de contestare hippy.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 10 ianuarie: A avut loc premiera filmului „Duminica la ora 6\", în regia lui Lucian Pintilie, care a câștigat Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata.\n 17 ianuarie: Simon și Garfunkel lansează al doilea lor album, Sounds of Silence.\n 14 martie: A avut loc premiera filmului \"Răscoala\", după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, în regia lui Mircea Mureșan. Filmul a obținut premiul Opera prima, la Festivalul de Film de la Cannes. \n 11 mai: Mircea Eliade devine membru al Academiei Americane de Arte și Științe.\n 16 mai: Bob Dylan lansează albumul Blonde on Blonde.\n 16 mai: Beach Boys lansează albumul Pet Sounds.\n 5 august: Beatles lansează albumul Revolver.\n 29 august: Ultimul concert Beatles la San Francisco, California, SUA.\n8 septembrie: Apare primul episod din universul fictiv Star Trek, „The Man Trap\".\n 10 octombrie: Simon și Garfunkel au lansat albumul Parsley, Sage, Rosemary and Thyme.\n La Paris, apare Jurnal în fărâme de Eugen Ionescu.\n Mihail Bulgakov publică Maestrul și Margareta.\n Nichita Stănescu publică volumul de poezie 11 elegii.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Ivica Dačić, politician sârb\n1 ianuarie: Vladimir Plahotniuc, politician din R. Moldova\n 4 ianuarie: Christian Kern, politician austriac\n 6 ianuarie: A. R. Rahman (Allahrakka Rahman), director de muzică, cântăreț indian și producător de muzică\n\n 8 ianuarie: Romana Jordan Cizelj, politiciană slovenă\n13 ianuarie: Patrick Galen Dempsey, actor de film și pilot american de Formula 1\n 14 ianuarie: Marco Hietala, muzician finlandez\n 17 ianuarie: Nobuyuki Kojima, fotbalist japonez (portar)\n 18 ianuarie: Alexandre Varaut, politician francez\n 19 ianuarie: Stefan Edberg (Stefan Bengt Edberg), jucător suedez de tenis \n 19 ianuarie: Antoine Fuqua, regizor american de film\n 19 ianuarie: Lena Philipsson, cântăreață suedeză\n 20 ianuarie: Rainn Wilson, actor american\n 27 ianuarie: Rosalia Porcaro, actriță italiană\n 28 ianuarie: Mark Lawrence, romancier american\n 29 ianuarie: Romário (Romário de Souza Faria), fotbalist brazilian (atacant)\n 31 ianuarie: Müller (Luís Antônio Corrêa da Costa), fotbalist brazilian (atacant)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Michelle Akers, fotbalistă americană\n 7 februarie: Rick Astley (Richard Paul Astley), cântăreț, compozitor, prezentator de radio și muzician britanic\n 7 februarie: Kristin Otto, sportivă germană (înot)\n 7 februarie: Monica Weber, scrimeră germană\n 8 februarie: Hristo Stoicikov, fotbalist bulgar (atacant)\n 11 februarie: Cristina Grigoraș, sportivă română (gimnastică artistică)\n 20 februarie: Cindy Crawford (Cynthia Ann Crawford), fotomodel și actriță americană de film\n 20 februarie: George Ciamba, diplomat român (d. 2021)\n 22 februarie: Ecaterina Negară, poetă din Republica Moldova\n 23 februarie: Alexandre Borges, actor brazilian\n 23 februarie: Didier Queloz, astronom elvețian\n 24 februarie: Billy Zane (William George Zane, Jr.), actor și producător american de film\n 25 februarie: Pedro Guerreiro, politician portughez\n 25 februarie: Ioana Olteanu, canotoare română\n 28 februarie: Paulo Jorgr dos Santos Futre, fotbalist portughez (atacant)\n\nMartie \n 1 martie: Oh Eun-Sun, exploratoare sud-coreeană\n 2 martie: Ann Leckie, scriitoare americană\n2 martie: Emilia Popescu, actriță română\n 3 martie: Fernando Colunga, actor mexican de film\n 3 martie: Mihail Mișustin, economist rus și politician, prim-ministru al Rusiei (din 2020)\n 6 martie: Mircea Banias, politician român\n 13 martie: Nicolai Dudoglo, politician din R. Moldova\n 22 martie: Roberto Ballesteros, actor peruan\n 22 martie: Max Richter, compozitor britanic\n 24 martie: Valentin Gabriel Boboc, politician român\n 26 martie: Michael Imperioli, actor american\n 28 martie: Dumitru Becșenescu, politician român\n\nAprilie \n 4 aprilie: Ann-Kathrin Kramer, actriță germană\n4 aprilie: Valentin Vrabie, politician român\n 7 aprilie: Călin-Vasile-Andrei Matei, politician român\n 7 aprilie: Ștefan-Liviu Tomoiagă, politician român\n 8 aprilie: Mircea Gheorghe Drăghici, politician român\n 10 aprilie: Pavel Filip, politician din R. Moldova\n 11 aprilie: Lisa Stansfield, cântăreață britanică de soul\n 11 aprilie: Peter Stöger, fotbalist austriac\n 12 aprilie: Gregor Rosinger, investitor austriac și expert financiar\n 15 aprilie: Samantha Karen Fox, cântăreață, actriță de film și fotomodel britanic\n 21 aprilie: Jorgo Chatzimarkakis, politician german\n 22 aprilie: Octavian Buda, istoric al medicinei și medic psihiatru român\n 22 aprilie: Jeffrey Dean Morgan, actor american\n\nMai \n 4 mai: Dana Bartzer, cântăreață română\n 5 mai: Serghei Stanișev, politician bulgar\n 8 mai: Carmen Avram, politiciană română\n 8 mai: Cláudio André Mergen Taffarel, fotbalist brazilian (portar)\n 11 mai: Christoph Schneider, muzician și toboșar german (Rammstein)\n 12 mai: Deborah Kara Unger, actriță canadiană\n\n 16 mai: Mariana Anghel, muziciană română\n16 mai: Janet Jackson, cântăreață, compozitoare, actriță și dansatoare americană, sora lui Michael Jackson\n 17 mai: Mihaela Vasil, politician român\n 19 mai: Jodi Picoult, scriitoare americană\n 24 mai: Eric Cantona (Eric Daniel Pierre Cantona), fotbalist francez (atacant)\n 24 mai: Helena Ranaldi, actriță braziliană\n 25 mai: Eusebiu-Manea Pistru-Popa, politician român\n 26 mai: Helena Bonham Carter, actriță britanică\n\nIunie \n 4 iunie: Cecilia Bartoli, cântăreață italiană\n 5 iunie: Irina Movilă, actriță română\n 6 iunie: Angela Cavagna, cântăreață italiană\n 6 iunie: Faure Eyadéma, politician togolez\n 10 iunie: Filiz Hiusmenova, politiciană bulgară\n 11 iunie: Sorin-Constantin Lazăr, politician român\n 12 iunie: Adrian Enache, interpret român de muzică pop\n 12 iunie: Veaceslav Iordan, politician din R. Moldova\n 13 iunie: Grigori Perelman, matematician rus\n 19 iunie: Andrei Socaci, halterofil român\n 20 iunie: Marian Lupu, politician din Republica Moldova\n 21 iunie: Katsuo Kanda, fotbalist japonez\n 22 iunie: Alexandru Solomon, regizor român\n 23 iunie: María Isabel Salinas, politiciană spaniolă\n 24 iunie: Paul Clement (Paul Drew Clement), avocat american, general al SUA (Solicitor General)\n 24 iunie: Grațiela-Leocadia Gavrilescu, politiciană română\n 27 iunie: Jeffrey Jacob Abrams, regizor, scenarist, actor, compozitor și producǎtor american de film\n 28 iunie: John Cusack, actor american de film\n28 iunie: Adrian Lucaci, fotbalist român (d. 2020)\n 29 iunie: Massimo Brambati, fotbalist italian\n29 iunie: Lætitia Gabrielli, actriță franceză\n 30 iunie: Mike Tyson (Michael Gerard Tyson), boxer american, campion mondial\n\nIulie \n1 iulie: John McEnroe (Patrick William McEnroe), jucător american de tenis \n 11 iulie: Șab Mami, cântăreț algerian\n 12 iulie: Taiji Sawada, muzician japonez (d. 2011)\n12 iulie: Ioan Șnep, canotor român\n 14 iulie: Matthew Fox, actor american\n 17 iulie: Alexandru Gafton, lingvist și filolog român\n 18 iulie: Sorin Bumb, politician român\n 21 iulie: Sorin Gabriel Zamfir, politician român\n 24 iulie: Fabio Frittelli, muzician italian (d. 2013)\n 25 iulie: Corneliu Onilă, episcop ortodox român\n 29 iulie: Marius Tucă, jurnalist român\n 30 iulie: Viorica Cărare, economistă din R. Moldova\n 31 iulie: Valdas Ivanauskas, fotbalist (atacant) și antrenor lituanian\n 31 iulie: Yoshiyuki Matsuyama, fotbalist japonez\n\nAugust \n 3 august: Svenja Pages, actriță germană\n 7 august: Jimmy Donal Wales, antreprenor pe Internet, informatician și om de afaceri american, co-fondator al Wikipedia\n 10 august: Gintaras Didžiokas, politician lituanian\n10 august: Duarte Freitas, politician portughez\n 11 august: Bengt Evert Andersson, fotbalist suedez (portar)\n 13 august: Sean Hood, scenarist american\n\n 14 august: Halle Berry (Maria Halle Berry), fotomodel și actriță americană de film și televiziune, laureată a Premiului Oscar (2002)\n 14 august: Freddy Rincón (Freddy Eusebio Rincón Valencia), (El Coloso) fotbalist columbian (d. 2022)\n 15 august: Daniel Morar, magistrat român, procuror șef al DNA, judecător la CCR\n18 august: Ovidiu Ganț, politician român\n 18 august: Ovidiu Ioncu, interpret român de muzică rock, liderul formației Kempes\n 20 august: Dimebag Darrell (n. Darrell Lance Abbott), muzician, compozitor și chitarist american (Pantera/Damageplan), (d. 2004)\n 20 august: Enrico Letta, politician italian\n 24 august: Ahn Kil Kang, actor sud-coreean\n 25 august: Mihnea-Tudor Ioniță, politician român\n 26 august: Constantin Bosânceanu, fotbalist român (d. 2020)\n 27 august: Juhan Parts, politician estonian\n 28 august: Julen Lopetegui Agote, fotbalist (portar) și antrenor spaniol\n 29 august: Daniel Estulin, scriitor rus\n 30 august: Gelu Vlașin, poet român\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Salma Hayek Pinault (n. Salma Hayek Jiménez), actriță, regizoare și producătoare de film americană, de etnie mexicană\n 2 septembrie: Olivier Panis, pilot francez de Formula 1\n 3 septembrie: George Scripcaru, politician român\n 3 septembrie: Andrei Stratan, politician din R. Moldova\n 6 septembrie: Emil Boc, politician român, prim-ministru (2008-2012)\n 8 septembrie: Carola Häggkvist, cântăreață suedeză\n 9 septembrie: Adam Sandler (Adam Richard Sandler), actor, comedian, muzician, scenarist și producător de film, american\n 10 septembrie: Ahrik Țveiba, fotbalist rus\n 12 septembrie: Daniel Avram, cântăreț român\n12 septembrie: Malu Mader, actriță braziliană\n 13 septembrie: Maria Furtwängler, actriță germană\n 13 septembrie: Stella Jantuan, politiciană din R. Moldova\n 15 septembrie: Dejan Savićević, fotbalist muntenegrean\n 16 septembrie: Cristian Buican, politician român\n 17 septembrie: Minna Aaltonen, actriță finlandeză\n 22 septembrie: Marina Constantinescu, jurnalistă română\n22 septembrie: Sándor Tamás, politician român\n 23 septembrie: István Pálfi, politician maghiar (d. 2006)\n 26 septembrie: Mark Tkaciuk, politician din R. Moldova\n 29 septembrie: Bujar Nishani, politician albanez\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Scott Innes, actor american\n 1 octombrie: George Weah (George Tawlon Manneh Oppong Ousman Weah), fotbalist (atacant) și președintele Liberiei (din 2018)\n 3 octombrie: Dorin Ștef, scriitor și jurnalist român\n 4 octombrie: Dănuț Păle, politician român\n 5 octombrie: Mirela Dulgheru, atletă română\n 7 octombrie: Vincenzo Sospiri, pilot italian de Formula 1 și IndyCar\n 9 octombrie: David Cameron (David William Donald Cameron), politician britanic, prim-ministru al Regatului Unit (2010-2016)\n 10 octombrie: Bai Ling, actriță chineză\n 11 octombrie: Gheorghe Ceaușilă, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 11 octombrie: Fehaid Al-Deehani, sportiv kuweitian (tir)\n 17 octombrie: Donatus, Landgraf de Hesse\n 17 octombrie: Alexandra Laignel-Lavastine, jurnalistă franceză\n 19 octombrie: Dimitris Lyacos, scriitor grec\n\n 24 octombrie: Roman Abramovici, magnat rus al petrolului\n 26 octombrie: Cristian Preda, politician român\n 28 octombrie: Andy Richter (Paul Andrew Richter), actor american\n 29 octombrie: Nicușor Constantinescu, politician român\n 30 octombrie: Zoran Milanović, politician croat, prim-ministru (2011-2016), al 5-lea președinte al Croației (din 2020)\n 31 octombrie: Jörg Asmussen, economist german\n31 octombrie: Georg Friedrich, actor austriac\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Daniela Zeca-Buzura, prozatoare, critic literar și eseistă română\n 2 noiembrie: David Schwimmer (David Lawrence Schwimmer), actor, director și producător american\n 3 noiembrie: Caroline Beil, actriță germană\n 4 noiembrie: Sergio Sendel, actor mexican\n 5 noiembrie: Nicola (Nicoleta Alexandru), cântăreață română\n5 noiembrie: Nicolae Drăghiea, politician român\n 5 noiembrie: Alexander Graf Lambsdorff, politician german\n 6 noiembrie: Laurent Lafforgue, matematician francez\n 6 noiembrie: Juan Tomás Ávila Laurel, scriitor guineoecuatorian\n 10 noiembrie: Aka Mortschiladse, scriitor georgian\n 10 noiembrie: Gelu Vișan, politician român\n 11 noiembrie: Benedicta Boccoli, actriță italiană\n 11 noiembrie: Mihnea Motoc, diplomat român\n 12 noiembrie: Ana Maria Bamberger, dramaturgă română\n 14 noiembrie: Ronny Levy, fotbalist israelian\n 16 noiembrie: Christian Lorenz, muzician german (Rammstein)\n17 noiembrie: Jeff Buckley, cântăreț, chitarist și compozitor american (d. 1997)\n 17 noiembrie: Sophie Marceau (n. Sophie Danièle Sylvie Maupu), actriță, regizoare de film, scenaristă și autoare franceză\n 19 noiembrie: Jason Scott Lee, actor american\n 22 noiembrie: Filip Kaczmarek, politician polonez\n 22 noiembrie: Jason Starr, scriitor american\n 23 noiembrie: Vincent Cassel, actor francez\n 23 noiembrie: Liviu-Lucian Mazilu, politician român\n 25 noiembrie: Luis Baltazar (Luis Manuel Alves Rolão Baltazar), fotbalist portughez\n 26 noiembrie: Adrian-Nicolae Diaconu, politician român\n 26 noiembrie: Gabriele Corrado, politician italian\n 27 noiembrie: Valentina Sandu-Dediu, profesoară universitară română, pianistă, muzicolog\n30 noiembrie: David Nicholls, scriitor britanic\n 30 noiembrie: Dan Sava, comedian român, membru al grupului Vacanța Mare (d. 1999)\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Cătălin Botezatu, creator de modă și fotomodel român\n 5 decembrie: Patricia Kaas, cântăreață, cantautoare și compozitoare franceză\n 7 decembrie: Gem Archer (n. Colin Murray Archer), muzician britanic\n 7 decembrie: Lucía Etxebarría, scriitoare spaniolă\n 8 decembrie: Sinéad O'Connor (Sinéad Marie Bernadette O'Connor), (aka Shuhada’ Sadaqat), cântăreață, compozitoare și muziciană irlandeză (d. 2023)\n 10 decembrie: Oleg Savva, politician din R. Moldova\n 14 decembrie: Helle Thorning-Schmidt, politiciană daneză, prim-ministru al Danemarcei (2011-2015)\n 21 decembrie: Kiefer Sutherland (Kiefer William Frederick Dempsey George Rufus Sutherland), regizor, producător și actor britanic de film\n 23 decembrie: Cláudia Raia, actriță braziliană\n 27 decembrie: Masahiro Fukuda, fotbalist japonez (atacant)\n28 decembrie: Giulia Gam, actriță braziliană\n 28 decembrie: Kaliopi (Kaliopi Bukle), cântăreață din Macedonia de Nord\n 29 decembrie: Chris Barnes, cântăreț american\n 29 decembrie: Christian Kracht, scriitor elvețian\n 30 decembrie: Akosua Busia, actriță ghaneză\n\nDecese \n\n 1 ianuarie: Vincent Auriol (n. Vincent Jules Auriol), 81 ani, politician francez, al 16-lea președinte al Franței (1947-1954), (n. 1884)\n 2 ianuarie: René Béhaine, 85 ani, scriitor francez (n. 1880)\n 10 ianuarie: Hermann Kasack, 69 ani, scriitor german (n. 1896)\n 11 ianuarie: Hannes Kolehmainen (Juho Pietari Kolehmainen), 76 ani, atlet finlandez (n. 1889)\n11 ianuarie: Lal Bahadur Shastri, 61 ani, politician indian, prim-ministru (1964-1966), (n. 1904)\n 15 ianuarie: Abubakar Tafawa Balewa, 53 ani, politician nigerian, prim-ministru (1957-1966), (n. 1912)\n 15 ianuarie: Serghei Koroliov, 59 ani, cercetător rus al spațiului cosmic (n. 1907)\n 21 ianuarie: Mihail Lungianu, 86 ani, scriitor român (n. 1879)\n 24 ianuarie: Homi Jehangir Bhabha, 56 ani, fizician indian (n. 1909)\n 27 ianuarie: Víctor Català (n. Caterina Albert i Paradís), 96 ani, scriitoare spaniolă (n. 1869)\n 1 februarie: Buster Keaton (n. Joseph Frank Keaton), 70 ani, actor și regizor american de film (n. 1895)\n 7 februarie: Andor Adorján, 82 ani, scriitor, traducător și jurnalist maghiar (n. 1883)\n 9 februarie: Kaspar Muth, 90 ani, politician șvab, președinte al PGR (n. 1876)\n 20 februarie: Chester Nimitz (Chester William Nimitz), 80 ani, amiral american (n. 1885)\n 5 martie: Anna Ahmatova (n. Anna Andreevna Gorenko), 76 ani, poetă rusă (n. 1889)\n 9 martie: Pablo Birger, 42 ani, pilot argentinian de Formula 1 (n. 1924)\n 9 martie: Duiliu Marcu, 80 ani, arhitect român (n. 1885)\n 10 martie: Frits Zernike, 77 ani, fizician neerlandez, laureat al Premiului Nobel (1953), (n. 1888)\n 12 martie: Victor Brauner, 62 ani, pictor suprarealist român de etnie evreiască (n. 1903)\n 21 martie: Lauri Ilmari Ikonen, 77 ani, compozitor finlandez (n. 1888) \n 22 martie: Constantin Baraschi, 64 ani, sculptor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1902)\n 1 aprilie: Brian O'Nolan (aka Flann O'Brien), 54 ani, scriitor irlandez (n. 1911)\n 2 aprilie: C. S. Forester (n. Cecil Louis Troughton Smith), 66 ani, romancier britanic (n. 1899)\n 9 aprilie: Gheorghe D. Anghel, 62 ani, sculptor român (n. 1904)\n\n 10 aprilie: Evelyn Waugh (n. Arthur Evelyn St. John Waugh), 62 ani, scriitor britanic (n. 1903)\n 13 aprilie: Georges Duhamel, 81 ani, scriitor francez (n. 1884)\n 24 aprilie: Hans Christian Branner, 63 ani, scriitor danez (n. 1903)\n 30 aprilie: Nicolae Gh. Lupu, 82 ani, medic român (n. 1884)\n 7 mai: Mihai Popovici, 86 ani, politician român (n. 1879)\n 9 mai: Alfred Mendelsohn, 56 ani, compozitor și pedagog român de etnie evreiască (n. 1910)\n 24 mai: Alexandru Cazaban, 93 ani, scriitor român (n. 1872)\n 26 mai: Áron Tamási, 68 ani, scriitor maghiar (n. 1897)\n 30 mai: Oscar Walter Cisek, 68 ani, scriitor român de etnie germană (n. 1897)\n 4 iunie: Chang Myon, 66 ani, politician sud-coreean (n. 1899)\n 10 iunie: Erasmus Julius Nyárády, 85 ani, botanist maghiar (n. 1881)\n 12 iunie: Hermann Scherchen, 74 ani, dirijor german (n. 1891)\n 19 iunie: Ed Wynn (n. Isaia Edwin Leopold), 79 ani, actor american (n. 1886)\n 20 iunie: Georges Henri Lemaître, 71 ani, preot și fizician belgian, întemeietor al teoriei Big Bang (n. 1894)\n 30 iunie: Giuseppe Farina, 59 ani, pilot italian de Formula 1, nepotul constructorului auto Pinin Farina (n. 1906)\n 5 iulie: George de Hevesy (n. György Hevesy), 80 ani, chimist maghiar de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel (1943), (n. 1885)\n 10 iulie: Gafur Guliam, 63 ani, scriitor uzbec (n. 1903)\n 13 iulie: Beatrice de Saxa-Coburg-Gotha (n. Beatrice Leopoldine Victoria), 82 ani, ducesă de Galliera, sora reginei Maria a României (n. 1884)\n 13 iulie: Victorio Macho, 78 ani, sculptor spaniol (n. 1887)\n 19 iulie: Iuliu Moldovan, 84 ani, medic român (n. 1882)\n 23 iulie: Montgomery Clift, 45 ani, actor american de film (n. 1920)\n 4 august: Helen Tamiris (n. Elena Becker), 61 ani, coregrafă americană (n. 1905)\n 24 august: Tadeusz Komorowski, 71 ani, general polonez (n. 1895)\n 24 august: Lao She (n. Shu Qingchun), 67 ani, scriitor chinez (n. 1899)\n 29 august: Augusta Victoria de Hohenzollern-Sigmaringen, 76 ani, soția regelui Manuel al II-lea al Portugaliei (n. 1890)\n 31 august: Kasimir Edschmid (aka Kasimir Edschmid), 76 ani, scriitor german (n. 1890)\n 2 septembrie: Teodor Murășanu, 75 ani, preot român (n. 1891)\n 9 septembrie: Octav Mayer, 71 ani, matematician român (n. 1895)\n 12 septembrie: Iosif Czako, 60 ani, fotbalist român (n. 1906)\n 21 septembrie: Paul Reynaud (Jean Paul Reynaud), 87 ani, politician francez (n. 1878)\n 25 septembrie: Delfim Pinto dos Santos, 59 ani, filosof portughez (n. 1907)\n\n 28 septembrie: André Breton, 70 ani, scriitor, poet, eseist, editor și critic francez, unul dintre fondatorii curentului cultural suprarealism (n. 1896)\n 5 octombrie: Korbinian Aigner, 81 ani, preot catolic german (n. 1885)\n 31 octombrie: Radu Ralea, 58 ani, chimist român, profesor universitar (n. 1908)\n 2 noiembrie: Peter Debye (n. Petrus Josephus Wilhelmus Debije), 82 ani, fizician și chimist neerlandez, laureat al Premiului Nobel (1936), (n. 1884)\n 4 noiembrie: Traian Chelariu, 60 ani, scriitor român (n. 1906)\n 4 noiembrie: Dietrich von Choltitz, 71 ani, ofițer german, guvernator militar nazist al Parisului (n. 1894)\n 8 noiembrie: Peter Trumm, 78 ani, pictor german (n. 1888)\n 9 noiembrie: Jisaburo Ozawa, 80 ani, amiral japonez (n. 1886)\n 19 noiembrie: Marcel Lecomte, 66 ani, poet belgian (n. 1900)\n 22 noiembrie: Svetoslav Minkov, 64 ani, scriitor bulgar (n. 1902)\n 26 noiembrie: Siegfried Kracauer, 77 ani, sociolog german (n. 1889)\n 2 decembrie: Luitzen Egbertus Jan Brouwer, 85 ani, matematician neerlandez (n. 1881)\n 15 decembrie: Walt Disney (Walter Elias Disney), 65 ani, producător, regizor, animator, scenarist și antreprenor american, co-fondator al The Walt Disney Company și proiectant al parcului Disneyland (n. 1901)\n 16 decembrie: Paul Pruteanu (n. Pincu Solomonovici), 58 ani, medic român (n. 1908)\n 20 decembrie: Mihail Sorbul (n. Mihail Smolski), 81 ani, dramaturg și romancier român (n. 1885)\n 21 decembrie: Valeriu Ciobanu, 49 ani, istoric literar, folclorist și poet român (n. 1917)\n 22 decembrie: Harry Beaumont, 78 ani, regizor, actor de film și scenarist american (n. 1888)\n 23 decembrie: Franz Carl Heimito von Doderer, 70 ani, scriitor austriac (n. 1896)\n 23 decembrie: Arie de Jong (Adrianus Willem Egbert de Jong), 84 ani, scrimer neerlandez (n. 1882)\n 26 decembrie: Ina Boudier-Bakker (Klaziena Boudier-Bakker), 91 ani, scriitoare neerlandeză (n. 1875)\n 30 decembrie: Christian Herter, 71 ani, politician american (n. 1895)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Alfred Kastler (Franța)\n Chimie: Robert Sanderson Mulliken (SUA)\n Medicină: Peyton Rous, Charles Brenton Huggins (SUA)\n Literatură: Samuel Joseph Agnon (Palestina), Nelly Sachs (Germania)\n Pace: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii.\n\nMedalia Fields \n Michael Atiyah (Marea Britanie)\n Paul Joseph Cohen (SUA)\n Alexander Grothendieck (Franța)\n Stephen Smale (SUA)\n\nReferințe \n\n1966" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți să îmi spui despre acest subiect: 1965?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1965 (MCMLXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 26 ianuarie: Hindi devine limba oficială în India.\n 30 ianuarie: Au loc funeralii de stat pentru Sir Winston Churchill, cea mai mare adunare de stat din lume până în anul 2005, la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea.\n\nFebruarie \n 15 februarie: Noul steag al Canadei a devenit roșu cu alb și cu frunza de arțar.\n 18 februarie: Gambia devine stat independent față de Marea Britanie.\n\nMartie \n 18 martie: Un cosmonaut sovietic, lt. Alexei Leonov, pășește pentru prima dată în afara unei nave spațiale (pentru 12 minute). La 3 iunie, va fi imitat de astronautul american Edward White. \n 19 martie: Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, Gheorghe Gheorghiu Dej, moare de cancer la plămâni, la București.\n 22 martie: După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu devine prim-secretar al Partidului Muncitoresc Român (vechea denumire a PCR), la propunerea lui I.G. Maurer.\n 24 martie: Funcția de președinte al Consiliului de Stat al României a revenit lui Chivu Stoica, în urma decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.\n\nMai \n 21 mai: Debutează la Televiziunea Română, emisiunea \"Teleenciclopedia\" - record de audiență până în anul 1990.\n\nIunie \n 3 iunie: Astronautul Edward Higgins White, devine primul american care a ieșit în spațiu.\n 13 iunie: În finala Cupei campionilor europeni la volei masculin, desfășurată la Bruxelles, echipa Rapid București cucerește pentru a treia oară Cupa de Cristal decernată celei mai bune echipe de pe continent.\n\nIulie \n 16 iulie: Generalul Charles de Gaulle și președintele Italiei, Giuseppe Saragat, inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11.600 m), în prezent ocupă locul al patrulea.\n 18 iulie: A fost lansată stația automată rusească \"Sonda 3\" care a fotografiat partea nevăzută a Lunii.\n\nAugust \n 21 august: Prin hotărârea Marii Adunări Naționale, Republica Populară Română devine Republica Socialistă România. Se adoptă noua constituție a României.\n 29 august: Întoarcerea pe Pământ a navei spațiale americane Gemini 5. Primul zbor spațial care a durat o săptămână. \n 31 august: Super Guppy și-a finalizat primul său zbor. Avionul de fabricație americană este folosit pentru a transporta piese mari de aeronave.\n\nOctombrie \n 14 octombrie: Leonid Brejnev devine prim-secretar al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovitice).\n 25 octombrie: A fost înființat, la Mangalia, primul Muzeu al Marinei. \n 28 octombrie: Conciliul Vatican II adoptă declarația Nostra Aetate, în care arată, între altele, că evreii nu sunt responsabili, în mod colectiv, pentru uciderea lui Isus din Nazaret.\n\nNoiembrie \n 9 noiembrie: O pană de curent în câteva state americane și părți din Canada paralizează viața timp de 13,5 ore. Pana de curent a afectat rutina de zi cu zi a aproximativ 30 milioane de oameni. \n 16 noiembrie: Sovieticii lansează de la baza Baikonur din Kazahstan, sonda spațială Venera III.\n 18 noiembrie: Conciliul Vatican II adoptă constituția Dei Verbum, despre revelația divină. \n 26 noiembrie: A fost lansat primul satelit artificial francez, \"Asterix-1\", Franța devenind a patra putere spațială din lume.\n\nDecembrie \n 5 decembrie: Conciliul Vatican II adoptă declarația Dignitatis Humanae, despre libertatea religioasă și de conștiință.\n 7 decembrie: Papa Paul al VI-lea și patriarhul Athenagoras își ridică simultan excomunicările, care fuseseră emise de predecesorii lor în contextul Marii Schisme (1054).\n 18 decembrie: Întoarcerea pe Pământ a navei spațiale americane Gemini 7. Primul zbor spațial care a durat două săptămâni.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 2 martie: La Rivoli Theater în New York City are loc premiera peliculei Sunetul muzicii, unul din cele mai celebre filme muzicale.\n 16 martie: A avut loc premiera filmului \"Pădurea spînzuraților\", regia Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.\n 22 martie: Bob Dylan lansează albumul Bringing It All Back Home.\n 21 iunie: Trupa The Byrds lansează albumul Mr. Tambourine Man.\n 6 august: Beatles lansează albumul Help!.\n 3 decembrie: Beatles lansează albumul Rubber Soul.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n 4 ianuarie: Beth Gibbons, cântăreață britanică (Portishead)\n 4 ianuarie: Julia Karin Ormond, actriță britanică\n 5 ianuarie: Laurențiu Chirvăsuță, politician român\n 6 ianuarie: Steliana Sima, cântăreață română\n 8 ianuarie: Francisco Assis, politician portughez\n 10 ianuarie: Hiroshi Hirakawa, fotbalist japonez\n 12 ianuarie: Maybrit Illner, jurnalistă germană\n12 ianuarie: Rob Zombie, cântăreț american\n 15 ianuarie: Markus Ferber, politician german\n 15 ianuarie: Nicu Gheară, fotbalist român (atacant)\n16 ianuarie: Gabriela Crețu, politician român\n\n 20 ianuarie: Anton Weissenbacher, fotbalist român stabilit în Germania\n 21 ianuarie: Geena Davis (Virginia Elizabeth Davis), actriță americană\n 22 ianuarie: Diane Lane, actriță americană\n 24 ianuarie: Mike Awesome, wrestler american (d. 2007)\n 28 ianuarie: Vitalie Nagacevschi, politician din R. Moldova\n 30 ianuarie: Emeric Imre, muzician român\n\nFebruarie \n 1 februarie: Roberta Angelilli, politiciană italiană\n1 februarie: Sherilyn Fenn, actriță americană\n1 februarie: Brandon Bruce Lee, artist de arte marțiale și actor american (d. 1993)\n 2 februarie: Quique Sánchez Flores, fotbalist spaniol\n 5 februarie: Gheorghe Hagi, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 6 februarie: Sorina-Luminița Plăcintă, ingineră și om politic român\n 7 februarie: Chris Rock (Christopher Julius Rock), actor, scenarist, comedian, producător de televiziune și regizor american\n 8 februarie: Mathilda May, actriță franceză\n 12 februarie: Ion Stoica, informatician român\n 13 februarie: Emilia Arcan, politician român\n 15 februarie: Badri Kvarațkhelia, fotbalist azer (atacant)\n 16 februarie: Marko Babić, soldat croat (d. 2007)\n 16 februarie: Mihai Valentin Popa, politician român\n 16 februarie: Valérie Trierweiler, jurnalistă franceză\n 17 februarie: Jonathan Breck, actor american\n18 februarie: Florin Cazacu, politician român\n 18 februarie: Dr. Dre (n. Andre Romelle Young), muzician, rapper, compozitor, antreprenor, inginer audio, producător de înregistrare și actor american\n 23 februarie: Oleg Bodrug, politician din R. Moldova\n 27 februarie: Pedro António Matos Chaves, pilot portughez de Formula 1\n\nMartie \n 1 martie: Booker Huffman, wrestler american\n 1 martie: Emil Gheorghe Săndoi, fotbalist și antrenor român\n 3 martie: Dragan Stojković, fotbalist sârb\n 5 martie: Elena Bodnarenco, politiciană din R. Moldova (d. 2022)\n 10 martie: Simona Popescu, poetă română\n 11 martie: Erzsébet Kocsis, handbalistă maghiară\n 12 martie: Javier Moreno, politician spaniol\n12 martie: Gabriel Plăiașu, politician român\n 14 martie: Billy Sherwood, muzician american\n 15 martie: Mihai Stepanescu, politician român\n 17 martie: Isabelle Spennato, scrimeră franceză\n 19 martie: Viorel Ilie, politician român\n 19 martie: Rudolf Vouk, politician austriac\n 21 martie: Cătălin Voicu, politician român\n 24 martie: The Undertaker, wrestler american\n 25 martie: Sarah Jessica Parker, actriță americană\n 26 martie: Violeta Beclea-Szekely, atletă română\n 27 martie: Gregor Foitek, pilot elvețian de Formula 1\n 31 martie: Johannes Kabatek, lingvist german\n\nAprilie \n 2 aprilie: Sorin Mitu, istoric român\n 3 aprilie: Rovnag Abdullayev, om de afaceri azer\n3 aprilie: Katsumi Oenoki, fotbalist japonez\n 4 aprilie: Robert Downey, Jr., actor, producător, scenarist, cântăreț și comedian american\n 7 aprilie: Cătălin-Florin Teodorescu, politician român\n 8 aprilie: Țvetan Țvetanov, politician bulgar\n8 aprilie: Robin Wright, actriță americană\n 9 aprilie: Mark Pellegrino, actor american\n 12 aprilie: Iurie Scala, fotbalist din R. Moldova (atacant), de etnie ucraineană\n 12 aprilie: Mihai Stoica, fotbalist român\n 14 aprilie: Tom Dey, regizor de film american\n 15 aprilie: Perseo Miranda, muzician italian\n15 aprilie: Linda Perry, cântăreață americană\n 16 aprilie: Manuel Enrique Mejuto González, arbitru spaniol de fotbal\n 17 aprilie: William Mapother, actor american\n 18 aprilie: Rob Stenders, DJ neerlandez\n 19 aprilie: Melita Rühn, sportivă română (gimnastică artistică)\n 20 aprilie: Konstantinos Hatzidakis, politician grec\n 21 aprilie: Christina Plate, actriță germană\n 26 aprilie: Kevin James (n. Kevin George Knipfing), actor, comedian, scenarist și producător american\n 27 aprilie: Andrei Bodiu, scriitor român (d. 2014)\n 30 aprilie: Daniela Costian, atletă australiană\n\nMai \n 1 mai: Marian Damaschin, fotbalist român\n 2 mai: Dmitri Firtaș, om de afaceri ucrainean\n 3 mai: Adrian Inimăroiu, politician român\n3 mai: Sorin Vlaicu, fotbalist român\n5 mai: Irina Schrotter (n. Irina Dobrea), creatoare română de modă\n 7 mai: Owen Hart, wrestler canadian (d. 1999)\n 9 mai: Małgorzata Chodakowska, sculptoriță poloneză\n 13 mai: Rozália Biró, politician român\n 14 mai: Costel Câmpeanu, fotbalist român (portar)\n 14 mai: Bernd Fabritius, politician german\n 16 mai: Rodica Dunca, sportivă română (gimnastică artistică)\n 17 mai: Trent Reznor, muzician american\n 17 mai: Ian Wright, prezentator de televiziune britanic\n 20 mai: Peter Liese, politician german\n 23 mai: Manuel Sanchís Hontiyuelo, fotbalist spaniol\n 24 mai: Philip Claeys, politician belgian\n 24 mai: John C. Reilly, actor american\n\n 27 mai: Grațiela Iordache, politician român\n 28 mai: Mugur Călinescu, luptător român împotriva regimului totalitar (d. 1985)\n 30 mai: Antoine Fuqua, regizor de film, american\n 31 mai: Vasile Emilian Cutean, politician român\n\nIunie \n 1 iunie: Zita Gurmai, politiciană maghiară\n1 iunie: Nigel Short, șahist britanic\n5 iunie: Béla Sóki, politician român\n 5 iunie: George Șișcu, politician român\n 6 iunie: Valentin Busuioc, jurnalist român\n 7 iunie: Mihai Moldovanu, politician din R. Moldova\n 8 iunie: Frank Grillo, actor american\n 9 iunie: Mario-Ovidiu Oprea, politician român\n 10 iunie: Elizabeth Jane Hurley, actriță și fotomodel englez\n 11 iunie: Nelu Stratan, cântăreț din R. Moldova (d. 2017)\n 12 iunie: Karin Thaler, actriță germană\n 14 iunie: Mihaela Adriana Rusu, politician român\n 16 iunie: Andrea Ghez, astronomă americană, laureată a Premiului Nobel (2020)\n 17 iunie: Teodor Marius Spînu, politician român\n 18 iunie: Ivan Mandricenco, fotbalist și antrenor din R. Moldova\n 19 iunie: Ronaldo Rodrigues de Jesus, fotbalist brazilian\n 20 iunie: Zsolt Muzsnay, fotbalist român\n 22 iunie: Vlad Alexandrescu, istoric român\n22 iunie: Ľubomír Moravčík, fotbalist slovac\n 25 iunie: Jean Castex, politician francez\n 26 iunie: Jana Hybášková, politiciană cehă\n 29 iunie: Călin Vieru, politician din R. Moldova\n\nIulie \n 1 iulie: Leonard Cadăr, politician român\n 3 iulie: Relu Fenechiu, politician român\n 3 iulie: Connie Nielsen, actriță daneză\n 4 iulie: Kiriakos Karataidis, fotbalist grec\n 8 iulie: Franc Kangler, politician sloven\n 8 iulie: Dorel-Constantin Onaca, politician român\n8 iulie: Lee Allen Tergesen, actor american\n 9 iulie: Frank Bello, muzician american\n 9 iulie: Nechita-Adrian Oros, politician român\n 10 iulie: Gabriela Maria Schmeide, actriță germană\n 11 iulie: László Böcskei, episcop romano-catolic\n 11 iulie: Marian Iancu, om de afaceri român\n 12 iulie: Damian Florea, politician român\n 14 iulie: Igor Horoșev, compozitor rus\n 15 iulie: Yasutoshi Miura, fotbalist japonez\n 18 iulie: Vesselina Kasarova, cântăreață bulgară\n 19 iulie: Claudiu Ciprian Tănăsescu, politician român\n 20 iulie: Waberi Abdourahman, scriitor djiboutian\n 21 iulie: Gigel Valentin Calcan, politician român\n 26 iulie: Matthijs van Heijningen Jr., regizor de film neerlandez\n 27 iulie: José Luis Felix Chilavert González, fotbalist paraguayan (portar)\n 28 iulie: Pedro Troglio, fotbalist argentinian\n 29 iulie: Cristian Poteraș, politician român\n 31 iulie: Patrick Finn, actor american\n31 iulie: J. K. Rowling (n. Joanne Rowling), scriitoare britanică\n\nAugust \n 1 august: Adrian Țuțuianu, politician român\n 5 august: Laurențiu Leoreanu, politician român\n5 august: Dorin Mateuț, fotbalist român\n 6 august: Olivier Megaton, regizor de film, francez\n 6 august: Rudel Obreja, boxer român (d.2023)\n 9 august: Khames Farhan Ali Al-Khanjar Al-Issawi, politician irakian\n 14 august: Terry Richardson (Terrence Richardson), fotograf american\n 19 august: Kevin Dillon, actor american\n19 august: Victor Șelin, politician din R. Moldova\n 20 august: KRS-One, muzician american\n 21 august: Ilie Botoș, jurist român\n 24 august: Reggie Miller, baschetbalist american\n 27 august: José René Higuita Zapata, fotbalist columbian (portar)\n 27 august: Paulo Silas, fotbalist brazilian\n27 august: E-Type (n. Bo Martin Erik Eriksson), cântăreț suedez\n 28 august: Shania Twain (n. Eilleen Regina Edwards), cântăreață și textieră canadiană\n 30 august: Shekhar Gurera, caricaturist Indian\n\nSeptembrie \n 3 septembrie: Charlie Sheen, actor american\n 5 septembrie: David Brabham, pilot australian de Formula 1\n 5 septembrie: Osamu Maeda, fotbalist japonez (atacant)\n 6 septembrie: Takumi Horiike, fotbalist japonez\n 7 septembrie: Angela Gheorghiu, cântăreață română\n 7 septembrie: Darko Pančev, fotbalist macedonean (atacant)\n 8 septembrie: Matthew Theron Ruff, scriitor american\n 11 septembrie: Bashar Hafez al-Assad, președinte al Siriei (din 2000)\n 13 septembrie: Sorina Pintea, politiciană română, ministru al sănătății (2018-2019)\n 13 septembrie: Ludwik Sobolewski, avocat polonez\n 14 septembrie: Dmitri Medvedev, politician rus\n14 septembrie: Marian Oprișan, politician român\n 16 septembrie: Karl-Heinz Riedle, fotbalist german (atacant)\n 21 septembrie: Marius Neculoiu, politician român\n21 septembrie: David Wenham, actor australian\n 24 septembrie: Vlad Cubreacov, politician din R. Moldova\n 24 septembrie: Richard K. Morgan, scriitor britanic\n24 septembrie: Valeriu Andrei Steriu, politician român\n 25 septembrie: Ioan Cupșa, politician român\n 25 septembrie: Gordon Currie, actor canadian\n 25 septembrie: Kenta Hasegawa, fotbalist japonez (atacant)\n 26 septembrie: Petro Poroșenko, om de afaceri și politician ucrainean\n 29 septembrie: Grigori Kirienko, scrimer rus\n\nOctombrie \n 2 octombrie: Darren Cahill, jucător australian de tenis\n 4 octombrie: Micky Ward (George Michael Ward, Jr.), boxer american\n 6 octombrie: Aldis Kušķis, politician leton\n 7 octombrie: Marco Apicella, pilot italian de Formula 1\n 11 octombrie: Solofa Fatu, wrestler american\n11 octombrie: Sean Patrick Flanery, actor american\n 11 octombrie: Nicola Zingaretti, politician italian\n 13 octombrie: Philippe Torreton, actor francez\n 18 octombrie: Sleiman Tony Frangieh, politician libanez\n 20 octombrie: Carlos José Iturgáiz Angulo, politician spaniol\n 21 octombrie: Ion Andoni Goikoetxea, fotbalist spaniol\n21 octombrie: Petr Tomailî, politician din R. Moldova\n 22 octombrie: Claude Moraes, politician britanic\n 24 octombrie: Dave McClain, muzician german\n 31 octombrie: Cristian Marina, compozitor român\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Samuel Le Bihan, actor francez\n 4 noiembrie: Pata (n. Tomoaki Ishizuka), muzician japonez\n 10 noiembrie: Eddie Irvine, pilot britanic de Formula 1\n 13 noiembrie: Lucian-Ovidiu Heiuș, politician român\n 13 noiembrie: Željko Petrović, fotbalist muntenegrean\n 15 noiembrie: George Adamescu, regizor de film, român\n 15 noiembrie: Veronica Cochela-Cogeanu, canotoare română\n 19 noiembrie: Laurent Robert Blanc, fotbalist francez\n 20 noiembrie: Yoshiki (Yoshiki Hayashi), muzician japonez\n 20 noiembrie: Olga Velișko, scrimeră rusă\n 22 noiembrie: Mads Mikkelsen, actor danez\n27 noiembrie: Ekaterina Andreeva, jurnalistă rusă\n 27 noiembrie: Rachida Dati, politiciană franceză\n 27 noiembrie: Anvar Ibraghimov, scrimer rus (d.2023)\n 28 noiembrie: Nicolae Mihăilescu, scrimer român\n30 noiembrie: Marina Coste, politician român (d. 2017)\n 30 noiembrie: Ben Stiller (Benjamin Edward Stiller), actor, scenarist, comedian, regizor și producător american\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Ioan Drăgan, fotbalist român (d. 2012)\n 3 decembrie: Katarina Witt, patinatoare germană\n 5 decembrie: Vasile Baghiu, poet român\n 6 decembrie: Cornel Mihai Ungureanu, scriitor român\n 9 decembrie: Gheorghe Mihali, fotbalist român\n 10 decembrie: Sandu Minciu, fotbalist român\n 19 decembrie: Thomas Brussig, scriitor german\n 19 decembrie: Gary Fleder, regizor de film, american\n 21 decembrie: Cem Özdemir, politician german\n 26 decembrie: Slavoliub Adnagi, politician român\n 27 decembrie: Tănase Barde, politician român\n 27 decembrie: Salman Khan, actor indian de film\n 28 decembrie: Kazuo Echigo, fotbalist japonez\n\nDecese \n\n 4 ianuarie: Thomas Stearns Eliot, 76 ani, poet, dramaturg și critic literar britanic de origine americană, laureat al Premiului Nobel (1948), (n. 1888)\n 15 ianuarie: Dumitru Furtună, 74 ani, preot, etnograf, istoriograf și folclorist român (n. 1890)\n 17 ianuarie: Hans Marchwitza, 74 ani, scriitor german (n. 1890)\n 21 ianuarie: Jean Aimé Favard, 66 ani, matematician francez (n. 1902)\n 23 ianuarie: Constantin Bedreag, 81 ani, fizician român (n. 1883)\n 24 ianuarie: Winston Churchill, 90 ani, politician și scriitor britanic, prim-ministru al Regatului Unit, laureat al Premiului Nobel (1953), (n. 1874)\n 26 ianuarie: George Enacovici, 73 ani, compozitor român (n. 1891)\n 6 februarie: Frederic, Prinț de Hohenzollern, 73 ani, șeful Casei de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 1891)\n 10 februarie: Wilhelm Friedrich, Duce de Schleswig-Holstein, 73 ani, Șeful Casei de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glücksburg (n. 1891)\n 15 februarie: Nat King Cole (n. Nathaniel Adams Coles), 45 ani, pianist, compozitor, interpret de jazz, cântăreț și actor de film american (n. 1919)\n 20 februarie: René Jeannel, 85 ani, zoolog francez (n. 1879)\n 23 februarie: Stan Laurel (n. Arthur Stanley Jefferson), 74 ani, actor de comedie, director, comedian și regizor american de etnie britanică (n. 1890)\n 7 martie: Louise Mountbatten, 75 ani, regină a Suediei (n. 1889)\n 12 martie: George Călinescu, 65 ani, critic, istoric literar și scriitor român (n. 1899)\n 13 martie: Fan Noli (n. Theofan Stilian Noli), 83 ani, politician albanez (n. 1882)\n 14 martie: Dimitrie Leonida, 81 ani, inginer român (n. 1883)\n 18 martie: Regele Farouk al Egiptului, 45 ani (n. 1920)\n 19 martie: Gheorghe Gheorghiu-Dej (n. Gheorghe Gheorghiu), 63 ani, liderul comunist al României (1947-1965), (n. 1901)\n 28 martie: Mary a Marii Britanii (n. Victoria Alexandra Maria Alice Lascelles), 67 ani, fiica Regelui George al V-lea al Regatului Unit (n. 1897)\n 13 aprilie: Gheorghe Ciolac, 56 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1908)\n 22 aprilie: Petre Antonescu, 91 ani, arhitect român (n. 1873)\n 27 aprilie: Edward R. Murrow (n. Egbert Roscoe Murrow), 57 ani, jurnalist american (n. 1908)\n\n 7 mai: Prințesa Pauline de Württemberg (n. Pauline Olga Helene Emma), 87 ani (n. 1877)\n 19 mai: Maria Dąbrowska, 75 ani, scriitoare poloneză (n. 1889)\n 1 iunie: Vince Nagy, 79 ani, politician maghiar (n. 1886)\n 5 iunie: Prințul Wilhelm, Duce de Södermanland, 80 ani (n. 1884)\n 13 iunie: Martin Buber, 87 ani, filosof austriac de etnie evreiască (n. 1878)\n 22 iunie: David O. Selznick, 63 ani, producător american de film (n. 1902)\n 4 iulie: Alexandru Myller, 85 ani, matematician român (n. 1879)\n 9 iulie: Louis Harold Gray, 59 ani, fizician britanic (n. 1905)\n 14 iulie: Matila Ghyka (n. Matila Costiescu Ghica), 83 ani, ofițer de marină, diplomat, scriitor, estetician, matematician, inginer și istoric român (n. 1881)\n 19 iulie: Rhee Syng-man, 90 ani, primul Președinte al Coreei de Sud (1948-1960), (n. 1875)\n 28 iulie: Edogawa Rampo (n. Tarō Hirai), 70 ani, scriitor japonez (n. 1894)\n 3 august: Georges Le Roy, 80 ani, actor francez (n. 1885)\n 12 august: Constantin Kirițescu, 88 ani, istoric român (n. 1876)\n 27 august: Eusebiu Camilar, 55 ani, scriitor și traducător român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1910)\n 27 august: Le Corbusier (n. Charles-Édouard Jeanneret-Gris), 78 ani, arhitect, pictor, sculptor, teoretician și scriitor elvețian stabilit în Franța (n. 1887)\n 16 septembrie: Frederick C. Quimby, 79 ani, producător de film, american (n. 1886)\n 17 septembrie: Alejandro Casona (n. Alejandro Rodríguez Álvarez), 62 ani, dramaturg și poet spaniol (n. 1903)\n 15 octombrie: Abraham Fraenkel, 74 ani, matematician israelian (n. 1891)\n 18 octombrie: Oscar Beregi (n. Oszkár Beregi), 89 ani, actor maghiar (n. 1876)\n18 octombrie: Lauri Allan Törni, 46 ani, ofițer finlandez (n. 1919)\n 25 octombrie: Oszkár Ascher, 68 ani, actor maghiar (n. 1897)\n 28 octombrie: Lucian Grigorescu, 71 ani, pictor român postimpresionist (n. 1894)\n 5 noiembrie: René Blancard, 68 ani, actor francez (n. 1897)\n 7 noiembrie: Otto Karl Robert Wernicke, 72 ani, actor german (n. 1893)\n 18 noiembrie: Henry Agard Wallace, 77 ani, politician american (n. 1888)\n 22 noiembrie: Dipa Nusantara Aidit, 42 ani, politician indonezian (n. 1923)\n 23 noiembrie: Elisabeta de Bavaria, 89 ani, regină consort a Belgiei (n. 1876)\n 28 noiembrie: José Leoncio Belloni Garaycochea, 83 ani, artist uruguayan (n. 1882)\n 3 decembrie: Ilie Gropșianu, 76 ani, avocat român (n. 1889)\n 11 decembrie: George Constantinescu, 84 ani, inginer român (n. 1881)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Sin-Itiro Tomonaga (Japonia), Julian Schwinger, Richard Feynman (SUA)\n Chimie: Robert Burns Woodward (SUA)\n Medicină: François Jacob, André Lwoff, Jacques Monod (Franța)\n Literatură: Mihail Șolohov (URSS)\n Pace: UNICEF\n\nNote\n\nVezi și\n 1965 în știință\n 1965 în film\n 1965 în literatură\n 1965 în științifico-fantastic\n 1965 în televiziune\n\n1965" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1964?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1964 (MCMLXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian care a început într-o zi de miercuri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 5 ianuarie: Prima întâlnire, după secolul al XV-lea, între liderii Bisericii Romano Catolice și ai celei Ortodoxe; papa Paul al VI-lea și patriarhul Athenagoras I s-au întâlnit la Ierusalim.\n 29 ianuarie: Jocurile Olimpice de Iarnă se deschid la Innsbruck, Austria.\n 29 ianuarie: URSS lansează doi sateliți științifici, Elektron I și II, cu o singură rachetă.\n\nFebruarie \n 7 februarie: Membrii trupei The Beatles ajung pe aeroportul JFK din New York, având parte de o primire tumultoasă din partea fanilor, marcând prima apariție a \"Beatlemania\" în Statele Unite ale Americii.\n 11 februarie: Taiwanul taie relațiile diplomatice cu Franța, din cauza recunoașterii franceze a Republicii Populare Chineze.\n\nMartie \n 6 martie: Constantin al II-lea devine rege al Greciei.\n 15 martie: Richard Burton și Elizabeth Taylor se căsătoresc (pentru prima oară) la Montreal.\n 27 martie: Cutremur de 9,2 grade pe scara Richter în Alaska; au decedat 125 de oameni și a provocat mari distrugeri materiale în orașul Anchorage.\n 28 martie: Regele Saud al Arabiei Saudite abdică de la tron.\n\nAprilie \n 4 aprilie: The Beatles deținele primele 5 poziții în \"Billboard Top 40 singles\" în Statele Unite, o realizare fără precedent. Piesele, în ordine, sunt: Can't Buy Me Love, Twist and Shout, She Loves You, I Want to Hold Your Hand și Please Please Me.\n 26 aprilie: Tanganika și Zanzibar formează Tanzania.\n\nMai \n\n28 mai: OEP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei). Organizație politică reprezentând poporul palestinian în lupta pentru formarea unui stat palestinian. În 1969, Yasser Arafat, liderul grupării Fatah, a devenit președintele organizației.\n\nIunie \n 12 iunie: Nelson Mandela, militant al luptei împotriva apartheid-ului din Africa de Sud, a fost condamnat la închisoare pe viață. \n 21 iunie: Spania învinge URSS în finala Campionatului European de Fotbal din Spania.\n\nIulie \n 10 iulie: Trupa The Beatles se întoarce la Liverpool în triumf după succesul lor în Statele Unite, la timp pentru premiera filmului lor, A Hard Day's Night. Începând cu anul 2008, această zi este celebrată ca \"Ziua Beatles\" la Liverpool, Hamburg și alte orașe.\n 15 iulie: S-a înființat, la București, studioul cinematografic \"Animafilm\".\n 27 iulie: Războiul din Vietnam: încă 5.000 de soldați americani sunt trimiși în Vietnamul de Sud ridicând numărul total al forțelor americane în Vietnam la 21.000.\n\nSeptembrie \n 18 septembrie: La Atena, regele Constantin al II-lea al Greciei se căsătorește cu Prințesa Anne-Marie a Danemarcei.\n\nOctombrie \n 10 octombrie: Jocurile Olimpice de Vară se deschid la Tokyo, Japonia; Iolanda Balaș și Mihaela Peneș cuceresc medalii de aur. În total România a obținut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz). \n 12 octombrie: Sovieticii au lansat Voskhod I în spațiu, prima navă spațială capabilă să transporte trei persoane pe orbita Pământului. \n 14 octombrie: Dr. Martin Luther King devine cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. \n 14 octombrie: Nikita Hrușciov este deposedat de putere în URSS; Leonid Brejnev își asumă puterea.\n 16 octombrie: China a detonat prima bombă nucleară.\n\nDecembrie \n 10 decembrie: Filosoful francez Jean-Paul Sartre refuză Premiul Nobel.\n\nNedatate \n februarie: Vizita premierului român Ion Gheorghe Maurer la Beijing.\n septembrie: Au început lucrările la Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I.\nDecret de grațiere a deținuților politici din România comunistă.\n Declarația Drepturilor Civile. Lege americană care are drept scop încetarea discriminărilor pe motive rasiale.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 13 ianuarie: The Beatles lansează I Want to Hold Your Hand în SUA; acesta devine primul lor hit în SUA și reprezintă începutul Beatlemaniei.\n 20 ianuarie: Membrii trupei britanice The Beatles au lansat primul lor album din SUA, Meet the Beatles.\n21 ianuarie: Eugène Ionesco, dramaturg francez de origine română, este ales membru al Academiei Franceze.\n 16 aprilie: The Rolling Stones lansează albumul lor de debut, The Rolling Stones.\n 26 iunie: The Beatles lansează albumul A Hard Day's Night.\n 10 septembrie: Prima audiție, în țară, a poemului simfonic Vox Maris de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta.\n 24 decembrie: Inaugurarea Teatrului \"Ion Creangă\" din București cu premiera \"Povestea lui Harap Alb\", în regia lui Ion Lucian.\n La Paris, apare Căderea în timp de Emil Cioran.\n Marin Sorescu debutează cu volumul Singur printre poeti.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Constantin Sandu, muzician român\n7 ianuarie: Nicolas Cage (n. Nicholas Coppola), actor american de film\n 11 ianuarie: Patrícia Pillar, actriță braziliană\n 17 ianuarie: Michelle Obama (n. Michelle LaVaughn Robinson), politiciană, avocată și autoare americană, soția președintelui american, Barack Obama\n 18 ianuarie: Elena Moșuc, cântăreață română\n 20 ianuarie: Vasile Tomoiagă, canotor român\n 22 ianuarie: Tinel Gheorghe, politician român\n 23 ianuarie: Monalisa Găleteanu, politician român\n 24 ianuarie: Stefano Cerioni, scrimer și antrenor italian\n 25 ianuarie: Ciprian Chirvasiu, poet și jurnalist român (d. 2018)\n25 ianuarie: Frank Heinrich, politician german\n 27 ianuarie: Bridget Fonda, actriță americană de film\n 28 ianuarie: Rozalia Oros, scrimeră română\n 29 ianuarie: Carmen Rădulescu, cântăreață română\n 31 ianuarie: Yousef Al-Mohaimeed, jurnalist saudit\n\nFebruarie \n3 februarie: Michael Rummenigge, fotbalist german\n 4 februarie: Oleg Protasov, fotbalist (atacant) și antrenor rus\n 5 februarie: Laura Leggett Linney, actriță americană de film\n 5 februarie: Duff McKagan (n. Michael Andrew McKagan), muzician și compozitor american, basist (Guns N' Roses)\n 5 februarie: Piotr Trzaskalski, regizor polonez de film\n 10 februarie: Paco Tous (n. Francisco Martínez Tous), actor spaniol\n 11 februarie: Sarah Louise Heath Palin, politiciană americană\n 12 februarie: Dumitrița Turner, sportivă română (gimnastică artistică)\n 15 februarie: Christopher Crosby Farley, actor american de film și TV (d. 1997)\n 16 februarie: Bebeto (José Roberto Gama de Oliveira), fotbalist brazilian (atacant)\n16 februarie: Constantin Enceanu, interpret român de muzică populară din zona Olteniei\n 17 februarie: Dragoș Petre Dumitriu, politician român\n 18 februarie: Matthew Raymond Dillon, actor american de film\n19 februarie: Mircea Andrei, avocat român\n 19 februarie: Jennifer Doudna, biochimistă americană, laureată a Premiului Nobel (2020)\n20 februarie: William Garson Paszamant, actor american (d. 2021)\n 21 februarie: Evgheni Vodolazkin, scriitor rus\n 23 februarie: Raisa Apolschii, politiciană din R. Moldova\n 27 februarie: Daniel Tudorache, politician român\n\nMartie \n 1 martie: Paul Le Guen, fotbalist francez\n4 martie: Brian Crowley, politician irlandez\n 4 martie: Emilia Eberle, sportivă română (gimnastică artistică)\n5 martie: George Popescu, politician român\n 5 martie: Gerald Vanenburg, fotbalist neerlandez\n 6 martie: Madonna Wayne Gacy, muzician american\n 7 martie: Bret Easton Ellis, romancier american\n 8 martie: Yasuharu Sorimachi, fotbalist japonez\n 9 martie: Juliette Binoche, actriță franceză de film\n10 martie: Anton Polster, fotbalist austriac (atacant)\n 10 martie: Edward, Conte de Wessex, fiul reginei Elisabeta a II-a\n 11 martie: Vinnie Paul (n. Vincent Paul Abbott), toboșar și producător muzical american (Pantera/Damageplan), (d. 2018)\n 12 martie: Alina Mungiu-Pippidi, politolog român\n 14 martie: Iuliu Winkler, politician român\n 16 martie: Gore Verbinski, regizor de film, american\n 18 martie: Alex Caffi, pilot italian de Formula 1\n 19 martie: Nicola Larini, pilot italian de Formula 1\n 22 martie: Ioana Badea, canotoare română\n 27 martie: Kad Merad, actor francez\n 29 martie: Monica Babuc, politiciană din R. Moldova\n 30 martie: Tracy Chapman, cântăreață și compozitoare americană\n 31 martie: Georgică Dumitru, politician român\n\nAprilie \n 2 aprilie: Ghenadie Postolachi, poet, prozator și scenarist din R. Moldova\n 3 aprilie: Nigel Farage, politician britanic\n 4 aprilie: Sertab Erener, cântăreață turcă\n 5 aprilie: Marius Lăcătuș (Marius Mihai Lăcătuș), fotbalist român (atacant)\n 6 aprilie: David Woodard, dirijor și scriitor american\n\n 7 aprilie: Russell Crowe, actor, producător și muzician neozeelandezo-australian\n 7 aprilie: Bruce Williamson, muzician american (The Temptations), (d. 2020)\n 9 aprilie: Akihiro Nagashima, fotbalist japonez (atacant)\n 13 aprilie: Caroline Gilchrist Rhea, actriță canadiană\n 16 aprilie: Nicolae Soare, fotbalist român (atacant)\n 21 aprilie: Bae Do Hwan, actor sud-coreean\n 25 aprilie: Hank Azaria, actor american\n25 aprilie: Florică Ică Calotă, politician român\n 30 aprilie: Lorenzo Staelens, fotbalist belgian\n\nMai \n 4 mai: Vitalie Ciobanu, jurnalist din R. Moldova\n4 mai: Gunther Krichbaum, politician german\n 10 mai: Emmanuelle Devos, actriță franceză\n 11 mai: Stratos Apostolakis, fotbalist grec\n 12 mai: Pierre Morel, regizor francez de film\n 12 mai: Csaba Sógor, politician român\n 15 mai: Sulejman Demollari, fotbalist albanez\n15 mai: Lars Løkke Rasmussen, politician danez\n 17 mai: Cristian Popa, economist român\n 18 mai: Ignasi Guardans Cambó, politician spaniol\n 18 mai: Satoru Mochizuki, fotbalist japonez\n 20 mai: Miodrag Belodedici, fotbalist român\n 20 mai: Charles Spencer, al IX lea Conte Spencer, istoric britanic\n 23 mai: Angela Kovács, actriță suedeză\n 24 mai: Raed Arafat, medic român de etnie palestiniană\n 26 mai: Lenny Kravitz, muzician american\n 27 mai: Elena Ionceva, jurnalistă bulgară\n 30 mai: Andrea Montermini, pilot italian de Formula 1\n\nIunie \n 6 iunie: Andrei Safonov, politician din R. Moldova\n 10 iunie: Liviu Laza-Matiuța, politician român\n 10 iunie: Vincent Perez, actor elvețian\n 11 iunie: Mark Watts, politician britanic\n 15 iunie: Courteney Cox (Courteney Bass Cox), actriță americană de film\n15 iunie: Michael Laudrup, fotbalist danez\n 16 iunie: Robin S. Sharma, scriitor canadian\n 19 iunie: Cristian Ilie, politician român\n19 iunie: Boris Johnson (Alexander Boris de Pfeffel Johnson), politician și jurnalist britanic, de etnie americană\n 20 iunie: Lapo Pistelli, politician italian\n 21 iunie: Tit-Liviu Brăiloiu, politician român\n 22 iunie: Dan Brown, scriitor american\n 22 iunie: Sorin Ducaru, diplomat român\n 22 iunie: Emilian Galaicu-Păun, jurnalist român\n 23 iunie: Kenji Honnami, fotbalist japonez (portar)\n 25 iunie: Johnny Herbert, pilot britanic de Formula 1\n 26 iunie: Tommi Mäkinen, pilot finlandez de Formula 1\n 27 iunie: Wojciech Cejrowski, jurnalist polonez\n 28 iunie: George Boroi, atlet și conducător sportiv român\n 28 iunie: Sabrina Ferilli, actriță italiană\n 30 iunie: Alexandra von Frederiksborg, prima soție a prințului Joachim al Danemarcei\n\nIulie \n 2 iulie: Mino Cavallo, compozitor italian\n 2 iulie: Éric Srecki, scrimer francez\n 4 iulie: Dan Peter, cântăreț român\n 4 iulie: Edi Rama, politician albanez\n4 iulie: Elie Saab, antreprenor libanez\n 10 iulie: Dalton Vigh, actor brazilian\n 12 iulie: Valentin Popa, profesor universitar și politician român\n 15 iulie: Octavian Grigore, fotbalist român\n 15 iulie: Tetsuji Hashiratani, fotbalist japonez\n 16 iulie: Nino Burjanadze, politiciană georgiană\n 16 iulie: Miguel Indurain, ciclist spaniol\n 19 iulie: Aurel Băieșu, politician din R. Moldova\n 20 iulie: Bernd Schneider, pilot german de Formula 1\n20 iulie: Ionuț-Elie Zisu, politician român\n 22 iulie: Dana Dragomir, muziciană suedeză de etnie română\n 24 iulie: Banana Yoshimoto, scriitoare japoneză\n 26 iulie: Sandra Bullock (Sandra Annette Bulloc), actriță americană de etnie germană\n 27 iulie: Rex Robert Brown, muzician și autor american (Pantera)\n 30 iulie: Jürgen Klinsmann, fotbalist și antrenor german\n 31 iulie: C. C. Catch (Caroline Catherine Müller), cântăreață neerlandezo-germană\n\nAugust \n 1 august: Kaspar Capparoni, actor italian\n 2 august: Mary-Louise Parker, actriță americană\n 6 august: Oleg Flentea, fotbalist din R. Moldova\n8 august: Giuseppe Conte, jurist italian\n 8 august: Klaus Ebner, scriitor austriac\n8 august: Jan Josef Liefers, actor german\n 8 august: Elisabeta Tufan-Guzganu, scrimeră română\n 9 august: Felix Becker, scrimer german\n 9 august: Dan Dumitru Stângaciu, fotbalist român (portar)\n 10 august: Hiro Takahashi, muzician japonez (d. 2005)\n 12 august: Txiki Begiristain, fotbalist spaniol\n 14 august: Andrew Kevin Walker, scenarist american\n 16 august: Neculai Iftimie, politician român\n 16 august: Kimmo Pohjonen, muzician finlandez\n16 august: Marius Rogin, politician român\n 17 august: Jorginho (Jorge de Amorim Oliveira Campos), fotbalist brazilian\n 18 august: Jim Florentine (James Florentine), actor american\n 18 august: Věra Jourová, politiciană cehă\n 22 august: Tarcísio Filho, actor brazilian\n22 august: Mats Wilander, jucător suedez de tenis\n 24 august: Éric Bernard, pilot francez de Formula 1\n 26 august: Ovidiu-Virgil Drăgănescu, deputat român\n 28 august: Traci Harding, scriitoare australiană\n 30 august: Alexander Radwan, politician german\n\nSeptembrie \n2 septembrie: Ruxandra Donose, cântăreață română\n 2 septembrie: Keanu Charles Reeves, actor canadian de film\n\n 10 septembrie: Jack Ma (n. Ma Yun), antreprenor chinez, fondatorul Alibaba Group\n10 septembrie: Cristian Pațurcă, cantautor, compozitor, revoluționar și prodemocrat român (d. 2011)\n 13 septembrie: Mladen Mladenović, fotbalist croat\n 17 septembrie: Mario Almondo, inginer italian\n17 septembrie: Ursula Karven, actriță germană\n 19 septembrie: Yvonne Vera, scriitoare zimbabwiană (d. 2005)\n 20 septembrie: Attila László, politician român\n 22 septembrie: Gheorghe Ciobanu, politician român (d. 2015)\n 24 septembrie: Osamu Taninaka, fotbalist japonez (atacant)\n 25 septembrie: Carlos Ruiz Zafón, scriitor spaniol (d. 2020)\n 29 septembrie: Camil Marinescu, dirijor român (d. 2020)\n 30 septembrie: Monica Bellucci (Monica Anna Maria Bellucci), actriță italiană de film\n30 septembrie: Mihai Constantin, actor român de teatru, film și televiziune\n\nOctombrie \n 2 octombrie: Vitalie Vrabie, politician din R. Moldova\n 3 octombrie: Clive Owen, actor britanic de film, teatru și TV\n 7 octombrie: Marilena Dumitrescu, politician român\n 9 octombrie: Ion Butmalai, politician din R. Moldova (d. 2014)\n9 octombrie: Guillermo del Toro (Guillermo del Toro Gómez), regizor mexican de film\n 13 octombrie: Christopher Judge (Douglas Christopher Judge), actor american\n 14 octombrie: Cristiano Bergodi, fotbalist și antrenor italian\n 15 octombrie: Roberto Vittori, astronaut italian\n 20 octombrie: Kamala Harris, vicepreședinte al SUA (din 2021)\n 22 octombrie: TobyMac (n. Kevin Michael McKeehan), cântăreț american\n 23 octombrie: Petru Efros, fotbalist din R. Moldova, antrenor, manager sportiv, impresar FIFA\n23 octombrie: Robert Trujillo, muzician american de origine mexicană, basist (Metallica)\n 24 octombrie: Iliana Iotova, politiciană bulgară\n24 octombrie: Serhat (n. Ahmet Serhat Hacıpașalıoğlu), cântăreț turc\n 25 octombrie: Nicole Hohloch, cântăreață germană\n 26 octombrie: Elisabeta Lipă, canotoare română, președinte al Federației Române de Canotaj\n 29 octombrie: Valeriu Guma, politician din R. Moldova\n 30 octombrie: Alexandru Vegh, politician român\n 31 octombrie: Marco van Basten, fotbalist neerlandez (atacant)\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Daniel Gherasim, fotbalist român (portar)\n 5 noiembrie: Abédi Pelé (n. Abédi Ayew), fotbalist ghanez (atacant)\n 6 noiembrie: Koenraad Dillen, politician belgian\n 7 noiembrie: Clement Negruț, politician român\n 9 noiembrie: Sonja Kirchberger, actriță austriacă\n9 noiembrie: Nicolae Păun, deputat de etnie romă\n 10 noiembrie: Titi Holban, politician român\n10 noiembrie: Magnús Scheving, actor islandez\n10 noiembrie: Michael Jai White, actor american, practicant de arte marțiale, regizor și actor de voce\n 11 noiembrie: Gheorghe Brașovschi, agronom și politician din R. Moldova\n 12 noiembrie: David Ellefson, chitarist american\n12 noiembrie: Michael Kremer, economist american\n 13 noiembrie: Christian Tămaș, scriitor, filosof și traducător român\n 14 noiembrie: Patrick Warburton, actor american\n 15 noiembrie: Petre Grigoraș, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 16 noiembrie: Luciano Floridi, filosof italian\n 16 noiembrie: Diana Krall (Diana Jean Krall), muziciană canadiană\n 17 noiembrie: Fofi Gennimata, politiciană greacă (d.2021)\n 18 noiembrie: Mihai Weber, politician român\n 19 noiembrie: Petr Nečas, politician ceh\n 26 noiembrie: Chokri Belaïd, politician tunisian (d. 2013)\n 27 noiembrie: Dan Gîju, scriitor român, cercetător și jurnalist militar\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Salvatore Schillaci, fotbalist italian (atacant)\n 2 decembrie: Claudiu Leonard Iorga, muzician și cântăreț român (d. 2019)\n 4 decembrie: Sevil Shhaideh, politiciană română\n4 decembrie: Marisa Tomei, actriță americană de film\n 7 decembrie: Ilse Aigner, politician german\n7 decembrie: Siriporn Ampaipong, cântăreață thailandeză\n 9 decembrie: Paul Landers (n. Heiko Paul Hiersche), muzician și chitarist german (Rammstein)\n 10 decembrie: Edith González, actriță mexicană (d. 2019)\n 12 decembrie: Donna Burke, actriță si cântăreață australiană\n 12 decembrie: Sabu (n. Terry Michael Brunk), wrestler american\n 13 decembrie: Hide (n. Hideto Matsumoto), muzician japonez (d. 1998)\n13 decembrie: Mario Marinică, fotbalist și antrenor român\n 14 decembrie: Iuri Luțenko, politician ucrainean\n 16 decembrie: Heike Drechsler (n. Heike Gabriela Daute), atletă germană, campioană olimpică\n 16 decembrie: Mircia Giurgiu, politician român\n 18 decembrie: Pierre Nkurunziza, politician burundez (d. 2020)\n 19 decembrie: Thomas Brussig, scriitor german\n 25 decembrie: Ahn Nae Sang, actor sud-coreean\n 25 decembrie: Jonas Sjöstedt, politician suedez\n 30 decembrie: George Newbern, actor american\n 30 decembrie: Vilmoș Szabo, scrimer român\n 31 decembrie: Eugen Mátis, politician român\n\nDecese \n 27 ianuarie: Stanisław Piętak, 54 ani, scriitor polonez (n. 1909)\n 2 februarie: Ion Marin Sadoveanu (n. Iancu-Leonte Marinescu), 70 ani, scriitor român (n. 1893)\n\n 3 februarie: Infantele Alfonso, Duce de Calabria (n. Alfonso Maria Leo Christinus Alfonso di Liguori Antonio Francesco Saverio), 62 ani (n. 1901)\n 18 februarie: Fredrik Ljungström, 88 ani, inginer, constructor și industriaș suedez (n. 1875)\n 18 februarie: George Löwendal, 67 ani, pictor român (n. 1897)\n 27 februarie: Serghei Finikov, 80 ani, matematician rus (n. 1883)\n 2 martie: Nicolae Vasilescu-Karpen, 94 ani, fizician și inginer român (n. 1870)\n 6 martie: Paul I, 62 ani, rege al Greciei (n. 1901)\n 9 martie: Wilhelm Fabricius (Wilhelm August Julius Fabricius), 81 ani, jurist german (n. 1882)\n 12 martie: Abbas el-Akkad, 85 ani, scriitor egiptean (n. 1889)\n 15 martie: Paul Cavanagh, 75 ani, actor britanic (n. 1888)\n 17 martie: Păstorel Teodoreanu (n. Alexandru Osvald Teodoreanu), 69 ani, poet, scriitor, avocat și publicist român (n. 1894)\n 18 martie: Norbert Wiener, 69 ani, matematician american (n. 1894)\n 23 martie: Peter Lorre (n. László Löwenstein), 59 ani, actor american de origine austrio-ungară (n. 1904)\n 23 martie: Torstein Pedersen Raaby, 45 ani, explorator norvegian (n. 1918)\n 25 martie: Marin Simionescu-Râmniceanu, 70 ani, critic literar român (n. 1883)\n 5 aprilie: Douglas MacArthur, 84 ani, general american (n. 1880)\n 11 aprilie: Alexandru Ghika, 61 ani, matematician și pedagog român (n. 1902)\n 17 aprilie: George Vraca, 67 ani, actor român (n. 1896)\n 10 mai: Mihail Larionov, 82 ani, pictor rus (n. 1881)\n 17 mai: Dina König, 56 ani, actriță poloneză și română de limba idiș, de etnie evreiască (n. 1907)\n 21 mai: Tudor Vianu, 66 ani, critic literar, filosof român (n. 1897)\n 21 mai: James Franck, 81 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (1925), (n. 1882)\n 27 mai: Jawaharlal Nehru, 74 ani, politician indian, prim-ministru al Indiei (n. 1889)\n 3 iunie: Frans Eemil Sillanpää, 75 ani, scriitor finlandez (n. 1888)\n 6 iunie: Vasile Atanasiu, 78 ani, general român (n. 1886)\n 17 iunie: Mihail Gheorghiu Bujor, 82 ani, politician român (n. 1881)\n\n 25 iunie: Prințesa Auguste Maria de Bavaria (n. Auguste Maria Luise), 89 ani, arhiducesă de Austria (n. 1875)\n 6 iulie: Ion Vinea (n. Ion Eugen Iovanachi), 69 ani, poet și scriitor român (n. 1895)\n 11 iulie: Maurice Thorez, 64 ani, politician francez (n. 1900)\n 14 iulie: Prințul Axel al Danemarcei (n. Axel Christian Georg), 75 ani (n. 1888)\n 25 iulie: Corneliu Virgiliu Medrea, 76 ani, sculptor român (n. 1888)\n 26 iulie: William A. Seiter, 74 ani, regizor american de film (n. 1890)\n 31 iulie: Otto Huseklepp, 72 ani, politician norvegian (n. 1892)\n 7 august: Earl Charles Slipher, 81 ani, politician american (n. 1883)\n 10 august: Visarion Puiu (n. Victor Puiu), 84 ani, preot român (n. 1879)\n 12 august: Ian Lancaster Fleming, 56 ani, scriitor și jurnalist britanic, cunoscut pentru crearea personajului James Bond (n. 1908)\n 17 august: Mihai Ralea (Mihail Ralea), 78 ani, filosof, psiholog, sociolog și diplomat român (n. 1896)\n 30 august: Scarlat Lambrino, 73 ani, istoric român (n. 1891)\n 1 septembrie: George Georgescu, 76 ani, dirijor român, director al Orchestrei Filarmonice din București (n. 1887)\n6 septembrie: Iosif Sîrbu, 38 ani, sportiv român (tir), (n. 1925)\n 10 septembrie: Aram Frenkian, 66 ani, filolog român (n. 1898)\n 14 septembrie: Vasili Grossman, 58 ani, scriitor și jurnalist rus (n. 1905)\n 17 septembrie: Jean Ray (n. Raymond Jean Marie De Kremer), 77 ani, scriitor belgian (n. 1887)\n 18 septembrie: Sean O'Casey (n. John Casey), 84 ani, scriitor irlandez (n. 1880)\n 23 septembrie: Fred McLeod Wilcox, 56 ani, regizor american de film (n. 1907)\n 28 septembrie: Henri Gregoire, 83 ani, istoric belgian (n. 1881)\n 5 octombrie: Jean-Baptiste Janssens, 74 ani, preot catolic belgian (n. 1889)\n 10 octombrie: Jacques Byck, 66 ani, lingvist și filolog român de etnie evreiască (n. 1897)\n 19 octombrie: George Niculescu-Basu, 82 ani, solist român de operă (bas), (n. 1882)\n 27 octombrie: Willi Bredel, 63 ani, politician german (n. 1901)\n 27 octombrie: Rudolph Maté (n. Rudolf Mayer), 66 ani, regizor de film, polonez (n. 1898)\n 10 noiembrie: Sam Newfield (n. Samuel Neufeld), 74 ani, regizor american (n. 1899)\n 13 noiembrie: Oskar Becker, 75 ani, filosof german (n. 1889)\n 16 noiembrie: Gusztáv Vándory, 81 ani, actor maghiar (n. 1882)\n 17 noiembrie: Dimitrie Jurașcu (aka Dimitrie Iurașcu), 74 ani, diplomat român (n. 1890)\n 27 noiembrie: Elpidifor Chirilov, 81 ani, fizician rus (n. 1883)\n 6 decembrie: Consuelo Vanderbilt, 87 ani, politiciană britanică (n. 1877)\n 9 decembrie: Dame Edith Louisa Sitwell, 77 ani, poetă britanică (n. 1887)\n 12 decembrie: Edith Marion Collier, 79 ani, artistă neozeelandeză (n. 1885)\n 24 decembrie: Kukșa al Odessei (n. Kosma Veliciko), 89 ani, călugăr ortodox al Imperiului Rus, canonizat sfânt de Biserica Ortodoxă Ucraineană (n. 1875)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Charles Hard Townes (SUA), Nicolai Gennadiyevich Basov, Alexandr Mihailovici Prohorov (URSS)\n Chimie: Dorothy Crowfoot Hodgkin (Regatul Unit)\n Medicină: Konrad Bloch, Feodor Lynen (Germania)\n Literatură: Jean-Paul Sartre (Franța)\n Pace: Martin Luther King Jr. (SUA)\n\n1964" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ai despre 1963?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1963 (MCMLXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 9 ianuarie: Șahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, prezintă la Congresul Național de la Teheran, în 6 puncte, un program de reformă cuprinzător, care va fi cunoscut în istoria Iranului sub numele de \"Revoluția Albă\".\n 11 ianuarie: S-a deschis prima discotecă din lume, la Los Angeles, \"Whisky a-go-go\".\n 22 ianuarie: Reconcilierea franco-germană: Charles de Gaulle și Konrad Adenauer au semnat tratatul de la Elysée.\n 26 ianuarie: Programul de reformă cuprinzătoare a Revoluției Albe a șahului Mohammad Reza Pahlavi a fost adoptat într-un referendum cu o majoritate covârșitoare.\n\nFebruarie \n 27 februarie: Femeile obțin drept de vot în Iran.\n\nMartie \n 4 martie: La Paris, șase oameni sunt condamnați la moarte pentru conspirație de asasinat asupra președintelui Charles de Gaulle.\n 16 martie: A erupt vulcanul Agung din Bali, ducând la uciderea a 11.000 de oameni.\n 21 martie: S-a închis vestita închisoare Alcatraz din Statele Unite.\n\nAprilie \n 7 aprilie: Iugoslavia este proclamată republică socialistă, iar Iosip Broz Tito este numit președinte pe viață.\n 9 aprilie: Sir Winston Churchill devine cetățean de onoare al Statele Unite ale Americii.\n 11 aprilie: Enciclica Papei Ioan al XXIII-lea, Pacem in Terris.\n\nMai \n 23 mai: Fidel Castro vizitează Uniunea Sovietică.\n\nIunie \n 9 iunie: Primele probe cu o locomotivă electrică, s-a făcut pe tronsonul Brașov - Predeal, cu o locomotivă produsă de ASEA, Suedia. \n14 iunie: Cosmonautul sovietic, Valery Bykovski, începe cu Vostok 5 cel mai lung zbor în spațiu, pentru o perioadă de 4 zile și 23 de ore (81 de orbite). \n 16 iunie: A fost lansată nava cosmică, Vostok-6 (URSS), pilotată de Valentina Tereșcova, prima femeie în spațiu.\n 20 iunie: Reprezentanți ai SUA și URSS au semnat un acord de instalare a \"liniei fierbinți\" – telefonice – între Washington și Moscova. Ea a devenit operațională din luna august a anului 1963. \n 21 iunie: Papa Paul al VI-lea este ales de Colegiul Cardinalilor.\n 26 iunie: Exprimând sprijinul SUA pentru locuitorii Berlinului, președintele Kennedy vizitează orașul la doi ani după construirea Zidului Berlinului. Adresându-se unei mulțimi uriașe, el spune: „Astăzi, într-o lume a libertății, cea mai mare mândrie este să spun: Ich bin ein Berliner”.\n\nIulie \n 26 iulie: Are loc un cutremur la Skopje, Iugoslavia, unde au decedat 1.800 de persoane.\n\nAugust \n 8 august: Are loc \"Marele Jaf din Tren\" - Trenul poștal de Corespondență a Casei Regale, care călătorea de la Glasgow spre Londra, a fost jefuit de o bandă formată din 15 indivizi, conduși de Bruce Reynolds. Ei au pătruns în tren și au furat 2,3 milioane lire sterline (echivalentul a aproximativ 80 de milioane dolari în 2009). Treisprezece dintre membrii grupării au fost prinși, judecați și condamnați.\n 23 august: Astronautul american, Joseph A. Walker, devine prima persoană care a zburat în spațiu de două ori.\n 28 august: Marșul de protest de la Washington împotriva discriminării rasiale. Martin Luther King își rostește celebrul discurs care începe cu „I have a dream...”.\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: A luat ființă prima unitate specializată în domeniul informaticii și automatizării a Armatei române.\n 1 septembrie: Singapore devine stat independent față de Marea Britanie.\n\nOctombrie \n 15 octombrie: Konrad Adenauer demisionează din postul de cancelar al Germaniei.\n 16 octombrie: Ludwig Erhard devine cel de-al 2-lea cancelar al Germaniei.\n\nNoiembrie \n 14 noiembrie: După o erupție vulcanică sub mare în apropiere de Islanda s-a format o nouă insulă, Surtsey.\n 22 noiembrie: Asasinarea președintelui american John F. Kennedy, la Dallas, Texas, Statele Unite.\n 24 noiembrie: Au loc funeraliile președintelui american, John F. Kennedy.\n 24 noiembrie: Lee Harvey Oswald, asasinul președintelui Kennedy, este ucis de Jack Ruby, proprietar al unui club de noapte.\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Ridicarea legațiilor română și britanică de la București și Londra la nivel de ambasade. \n 12 decembrie: Kenya își câștigă independența față de Marea Britanie, cu Jomo Kenyatta ca prim-ministru.\n 17 decembrie: Ridicarea legațiilor română și franceză de la București și Paris la nivel de ambasade.\n 19 decembrie: Zanzibar își câștigă independența față de Marea Britanie, ca monarhie constituțională sub sultanul Jamshid bin Abdullah.\n 23 decembrie: Se încheie prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească, cargoul \"București\".\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 22 martie: The Beatles lansează primul lor album Please Please Me în Marea Britanie.\n 27 mai: Bob Dylan lansează albumul The Freewheelin Bob Dylan.\n 18 noiembrie: Premiera filmului istoric Tudor, în regia lui Lucian Bratu.\n 22 noiembrie: The Beatles lansează cel de-al doilea lor album With the Beatles.\n Începe să fie folosit termenul Lumea a treia, pentru a desemna state în curs de dezvoltare, foste colonii din Africa, Asia și America Latină.\n La Paris, apare volumul Pantajali et le Yoga de Mircea Eliade.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 3 ianuarie: Gavril Balint (Gavril Pele Balint), fotbalist român (atacant)\n 4 ianuarie: Till Lindemann, cântăreț, muzician, poet, compozitor, scriitor și actor german (Rammstein)\n 5 ianuarie: Csaba-István Sebestyén, politician român\n 7 ianuarie: Ioan Grigoraș, luptător român\n 9 ianuarie: Angela Aramă, jurnalistă din R. Moldova\n 12 ianuarie: Gheorghe Dragomir, politician român\n 16 ianuarie: Cătălin-Mugurel Flutur, politician român\n 23 ianuarie: Fodé Sylla, politician francez\n 25 ianuarie: Ryszard Czarnecki, politician polonez\n 29 ianuarie: Lia-Andreia Galic, politiciană română\n29 ianuarie: Octave Octavian Teodorescu, muzician român\n 30 ianuarie: Thomas Brezina, scriitor austriac\n\nFebruarie \n 1 februarie: Yasuharu Kurata, fotbalist japonez\n 2 februarie: Camelia Diaconescu, canotoare română\n 3 februarie: George Lazăr, scriitor român\n 5 februarie: Goran Jurić, fotbalist croat\n 8 februarie: Gheorghe E. Cojocaru, istoric din R. Moldova\n 9 februarie: Brian Greene, fizician american\n 9 februarie: Anișoara Minea-Sorohan, canotoare română\n 11 februarie: Octavian Motoc, politician român\n 13 februarie: Igor Kolomoisky, om de afaceri ucrainean\n13 februarie: Ghenadie Nicu, scriitor din R. Moldova (d. 2019)\n 14 februarie: Alice Barb, actriță de teatru și regizoare română\n14 februarie: Enrico Colantoni, actor canadian\n 15 februarie: Amalia Bălășoiu, politiciană română\n 15 februarie: Cristian Popescu Piedone, politician român\n 17 februarie: Michael Jordan, jucător american de baschet\n 19 februarie: Steluța-Gustica Cătăniciu, politician român\n 20 februarie: Oliver Mark, fotograf german\n 23 februarie: Thomas Kunze, istoric german\n 26 februarie: Elena Cârstea, muziciană română\n\nMartie \n 1 martie: Thomas Anders, cântăreț, textier, compozitor și producător german (Modern Talking)\n 1 martie: Theodora Șotcan, politiciană română\n 4 martie: Jason Newsted, muzician, compozitor și basist american\n 7 martie: E. L. James (n. Erika Mitchell), scriitoare britanică\n 11 martie: Marc Tarabella, politician belgian\n 15 martie: Tarun Tejpal, jurnalist indian\n 16 martie: Kevin Smith, actor neozeelandez (d. 2002)\n 19 martie: Bogdan Golik, politician polonez\n 20 martie: Jan Zahradil, politician ceh\n 23 martie: Míchel (José Miguel González Martín del Campo), fotbalist spaniol\n 27 martie: Quentin Jerome Tarantino, actor, regizor și scenarist american de film\n 27 martie: Xuxa (Maria da Graça Meneghel), cântăreață și actriță braziliană\n 28 martie: Jan Masiel, politician polonez\n 29 martie: Ioan Goanță, fotbalist român\n 30 martie: Țahiagiin Elbegdorj, politician mongol\n\nAprilie \n2 aprilie: Fabrizio Barbazza, pilot italian de Formula 1\n 2 aprilie: Mike Gascoyne, inginer britanic\n 2 aprilie: Phan Thi Kim Phuc, scriitoare canadiană\n 3 aprilie: Stevo Pendarovski, politician macedonean\n3 aprilie: Nasrin Sotoudeh, avocat iranian\n 7 aprilie: Dumitru Chiriță, politician român\n 13 aprilie: Garry Kasparov, șahist rus\n 13 aprilie: Ovidiu Verdeș, scriitor și profesor universitar român ( d 2022) \n 15 aprilie: Beata Szydło, politiciană poloneză\n 16 aprilie: Mazen Rifai, scriitor sirian\n 18 aprilie: Siegfried Nagl, politician austriac\n 20 aprilie: Mauricio Gugelmin, pilot brazilian de Formula 1\n 21 aprilie: Tatiana Stepa, interpretă română de muzică folk (d. 2009)\n21 aprilie: Attila Varga, politician român de etnie maghiară\n 24 aprilie: Horacio Hernandez, muzician cubanez\n 25 aprilie: Giovanni Franceschi, sportiv italian (înot)\n 25 aprilie: Mónica Ridruejo, politiciană spaniolă\n 26 aprilie: Jet Li (n. Li Lian Jie), actor chinez, maestru de arte marțiale\n 28 aprilie: Mircia Muntean, politician român\n\nMai \n 3 mai: Neculai Bereanu, politician român\n 7 mai: Dariga Nazarbaeva, politiciană kazahă\n 8 mai: Anthony Field, cântăreț, actor, compozitor și producător australian (The Wiggles)\n 8 mai: Petru Hadârcă, actor din R. Moldova\n 10 mai: Cecilia Bârbora, actriță română\n 11 mai: Cornel Mihalache, jurnalist român\n11 mai: Natasha Richardson, actriță britanică (d. 2009)\n 12 mai: Stefano Modena, pilot italian de Formula 1\n 15 mai: Markus Pieper, politician german\n 16 mai: Iulia Pataki, politiciană română\n 19 mai: Kristin Dimitrova, scriitoare și poetă bulgară \n 21 mai: Sorin-Constantin Diaconescu, politician român\n 22 mai: Maja Gojković, politiciană sârbă\n 24 mai: Ivan Capelli, pilot italian de Formula 1\n 25 mai: Ludovic Orban, politician român, prim-ministru al României (2019-2020)\n 29 mai: Ukyo Katayama, pilot japonez de Formula 1\n29 mai: Rudolf Kocsis, sculptor român\n 31 mai: Viktor Orbán, politician maghiar, prim-ministru al Ungariei (1998-2002 și din 2010)\n\nIunie \n\n 2 iunie: Nini Săpunaru, politician român\n 2 iunie: Ion Marcel Vela, politician român\n 3 iunie: Anica Dobra, actriță sârbă\n3 iunie: Florentin Constantin Moraru, politician român\n 4 iunie: Daniela Oteșanu, politiciană română\n 6 iunie: Federico Andahazi, scriitor argentinian\n 6 iunie: Jason Isaacs (Jason Michael Isaacs), actor britanic\n6 iunie: Adrian Titieni, actor român\n 8 iunie: Agnès Clancier, romancieră franceză\n 8 iunie: Frank Grillo (Frank Anthony Grillo), actor american\n9 iunie: Johnny Depp (Johnny Christopher Depp), actor de film, scenarist, muzician, producător și regizor american\n 12 iunie: Jerry Lynn (Jeremy Lynn), wrestler american\n 17 iunie: Greg Kinnear (Gregory Buck Kinnear), actor american\n 22 iunie: Krisztina Morvai, politiciană maghiară\n 23 iunie: Liu Cixin, scriitor chinez\n 25 iunie: George Michael (n. Geórgios Kîriákos Panagiótou), cântăreț și compozitor englez de etnie cipriotă (d. 2016)\n 29 iunie: Elena Murariu, pictor și restaurator român\n 30 iunie: Yngwie Malmsteen, muzician suedez\n\nIulie \n 4 iulie: Dorel Jurcan, politician român\n 5 iulie: Adriana Bazon-Chelariu, canotoare română\n 9 iulie: Simion Furdui, politician din R. Moldova\n 9 iulie: Mircea Măluț, scriitor român\n 13 iulie: R. J. Palacio (n. Raquel Jaramillo), scriitoare americană\n 15 iulie: Ilie Petrescu, politician român\n 17 iulie: Dorel Purdea, fotbalist și antrenor român\n 20 iulie: Paula Ivan (n. Paula Ilie), atletă română\n20 iulie: Nicolae Leahu, scriitor din R. Moldova\n 21 iulie: Ioan Simionca, politician român\n 22 iulie: Emilio Butragueño (Emilio Butragueño Santos), fotbalist spaniol (atacant)\n 24 iulie: Nicolae Avram, politician român\n24 iulie: Karl Malone, baschetbalist american\n 25 iulie: Vasile Cîtea, politician român\n 26 iulie: Nikolai Nenovski, economist bulgar\n27 iulie: Donnie Yen, actor din Hong Kong\n 29 iulie: Gheorghe Onișoru, istoric român\n 30 iulie: Lisa Kudrow (Lisa Valerie Kudrow), actriță, comediană, producătoare, cântăreață și scriitoare americană\n 31 iulie: Valentina Țapiș, politiciană din R. Moldova\n\nAugust \n 1 august: Coolio, rapper, actor și producător muzical american (d. 2022)\n 3 august: James Hetfield (James Alan Hetfield), cântăreț, muzician, compozitor și chitarist american (Metallica)\n 5 august: Michel Weber, filosof belgian\n 10 august: Moses Isegawa, scriitor ugandez\n 14 august: Dumitru Ciubașenco, jurnalist din R. Moldova\n14 august: Valentina Cozma, handbalistă română\n 15 august: Alejandro González Iñárritu, regizor de film, mexican\n 16 august: Sylvia Stolz, avocată germană\n16 august: Marilena Vlădărău, sportivă română (gimnastică artistică)\n 17 august: Christian Ehler, politician german\n 19 august: Joey Tempest (n. Rolf Magnus Joakim Larsson), cântăreț suedez (Europe)\n 21 august: Mohammed al VI-lea, rege al Marocului (din 1999)\n 22 august: Tori Amos (n. Myra Ellen Amo), cântăreață americană\n 23 august: Petru-Sorin Marica, politician român\n23 august: Glória Pires, actriță braziliană\n 24 august: Yrsa Sigurðardóttir, scriitoare islandeză\n 28 august: Maria Gheorghiu, cântăreață română\n 30 august: Paul Oakenfold, DJ britanic de muzică trance\n 31 august: Horia Cristian, politician român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Carola Smit (Carola Sier-Smith), cântăreață neerlandeză\n 2 septembrie: Aurora Pleșca, canotoare română\n 3 septembrie: Mihaela Armășescu, canotoare română\n 5 septembrie: Taki Inoue, pilot japonez de Formula 1\n 6 septembrie: Ivan Hašek, fotbalist ceh\n 6 septembrie: Geert Wilders, politician neerlandez\n 8 septembrie: Gabriel Sandu, politician român\n 8 septembrie: David Lee Smith, actor american\n 10 septembrie: Monica Frassoni, politiciană italiană\n 13 septembrie: Sophie in 't Veld, politiciană neerlandeză\n 15 septembrie: Jean-Pierre Papin, fotbalist francez (atacant)\n 16 septembrie: Hassan Hakmoun, muzician marocan\n 18 septembrie: Tudor Casapu, halterofil din R. Moldova\n18 septembrie: Christopher Heyerdahl, actor canadian\n 19 septembrie: Paul McGuigan, regizor britanic de film\n 19 septembrie: David Seaman (David Andrew Seaman), fotbalist englez (portar)\n 21 septembrie: Cristian Cucuian, politician român\n 23 septembrie: Alex Proyas, regizor australian de film\n 28 septembrie: Érik Comas, pilot francez de Formula 1\n 29 septembrie: Adrian Ioan Vilău, politician român\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Jean-Denis Délétraz, pilot elvețian de Formula 1\n 5 octombrie: Giuseppe Castiglione, politician italian\n 5 octombrie: Adil Hussain, actor indian\n 6 octombrie: Vasile Tarlev, politician din R. Moldova\n 8 octombrie: Nick Earls, romancier australian\n 9 octombrie: Anja Jaenicke, actriță germană\n 12 octombrie: Nicolae Nasta, politician român\n 13 octombrie: Cristian Topan, caricaturist român\n 17 octombrie: Sergio Goycochea (Sergio Javier Goycochea), fotbalist argentinian (portar)\n 17 octombrie: Radu Terinte, politician român\n 20 octombrie: Iurie Leancă, politician din R. Moldova\n 28 octombrie: Lauren Holly (Lauren Holly Michael), actriță americană\n 29 octombrie: Mihaela Huncă, politiciană română\n 31 octombrie: Rob Schneider (Robert Michael Schneider), actor, regizor și scenarist american\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Katja Riemann, actriță germană\n 1 noiembrie: Nicu Vlad, halterofil român\n 3 noiembrie: Romeo Raicu, politician român\n 5 noiembrie: Yair Lapid, ziarist, prezentator de televiziune și politician israelian\n 7 noiembrie: Angelika Werthmann, politiciană austriacă (d. 2019)\n 9 noiembrie: Biagio Antonacci, cântăreț italian\n 10 noiembrie: Tanju Çolak, fotbalist turc (atacant)\n 14 noiembrie: Peter Fröjdfeldt, arbitru de fotbal, suedez\n 14 noiembrie: Lolita Mileavskaia, cântăreață rusă\n 15 noiembrie: Toru Sano, fotbalist japonez\n 18 noiembrie: Peter Boleslaw Schmeichel, fotbalist danez (portar)\n 20 noiembrie: Hannu Takkula, politician finlandez\n 27 noiembrie: Charlie Benante, muzician american (Heavy Metal Anthrax)\n 27 noiembrie: Roland Nilsson, fotbalist suedez\n 28 noiembrie: Manuela Mitrea, politician român\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Tiberiu Bărbulețiu, politician român\n 1 decembrie: María Rodríguez Ramos, politiciană spaniolă\n 4 decembrie: Serhii Bubka, sportiv ucrainean (săritura cu prăjina)\n 5 decembrie: Michael Edwards (Michael David Edwards), schior britanic\n 7 decembrie: Ion Croitoru, wrestler canadian de etnie română (d. 2017)\n7 decembrie: Corinne Maier, scriitoare franceză\n 9 decembrie: Marco Lucchesi, scriitor brazilian\n 10 decembrie: Doina Șnep-Bălan, canotoare română\n 15 decembrie: Cristiana Oliveira, actriță braziliană\n 16 decembrie: Viorica Dăncilă, politiciană română, prim-ministru al României (2018-2019) și președinte al PSD (2019)\n 18 decembrie: Brad Pitt (William Bradley Pitt), actor american\n 19 decembrie: Paul Rhys, actor britanic\n 21 decembrie: Dmitri Rogozin, diplomat rus\n 22 decembrie: Giuseppe Bergomi, fotbalist italian\n 22 decembrie: Silviu Prigoană, politician român\n 23 decembrie: Donna Tartt (Donna Louise Tartt), scriitoare americană\n 23 decembrie: Terry Weeks (Terry Wayne Weeks), cântăreț american\n 25 decembrie: Constantin Aur, pilot de raliuri român\n 25 decembrie: Zurab Todua, politician din R. Moldova\n 26 decembrie: Lars Ulrich, muzician, toboșar, producător de înregistrări și compozitor danez (Metallica)\n 27 decembrie: George Daniel Costache, politician român\n 31 decembrie: Scott Ian (Scott Ian Rosenfeld), muzician și compozitor american (Anthrax)\n\nNedatate \nAdrian Filip, fotbalist român (d. 2021)\n\nDecese \n\n 2 ianuarie: Jack Carson, 52 ani, actor american de etnie canadiană (n. 1910)\n2 ianuarie: Dick Powell (Richard Ewing Powell), 58 ani, actor și cântăreț american (n. 1904)\n 29 ianuarie: Robert Frost (Robert Lee Frost), 88 ani, poet american (n. 1874)\n 5 februarie: Ion Mihalache, 80 ani, politician român (n. 1882)\n5 februarie: Herbert Louis Samuel, 92 ani, politician britanic (n. 1870)\n 6 februarie: Marie de Régnier (n. Marie Louise Antoinette de Heredia), 87 ani, scriitoare franceză (n. 1875)\n 7 februarie: Peter Mitchell-Thomson, 49 ani, pilot britanic de curse auto (Le Mans), (n. 1913)\n 11 februarie: Sylvia Plath, 30 ani, poetă americană (n. 1932)\n 11 februarie: Niculae M. Popescu, 82 ani, istoric român (n. 1881)\n 1 martie: Felice Casorati, 79 ani, pictor italian (n. 1883)\n 5 martie: Patsy Cline (n. Virginia Patterson Hensley), 30 ani, cântăreață americană de muzică country (n. 1932)\n 10 martie: André Maschinot, 59 ani, fotbalist francez (atacant), (n. 1903)\n 11 martie: Ignat Bednarik, 81 ani, artist român (n. 1882)\n 23 aprilie: Adolph A. Chevallier, 81 ani, fotograf român (n. 1881)\n 23 aprilie: Itzhak Ben-Tzvi, 78 ani, om politic și istoric israelian, al doilea președinte al Statului Israel (n. 1884)\n 26 aprilie: Vasile Voiculescu, 78 ani, dramaturg, poet, prozator și scriitor român (n. 1884)\n 28 aprilie: Nicolae Marinescu, 78 ani, general român (n. 1884)\n 1 mai: Lope K. Santos (Lope Santos y Canseco), 83 ani, romancier filipinez (n. 1879)\n 5 mai: Nicolae Ilieșiu, 72 ani, istoric și publicist român (n. 1890)\n 5 mai: Per Jacobsson, 89 ani, economist suedez (n. 1894)\n 9 mai: Alexandru Rusu, 78 ani, episcop greco-catolic și mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma (n. 1884)\n 17 mai: Albert Victor Bramble, 75 ani, actor și regizor britanic de film (n. 1884)\n 19 mai: Margarethe Matzenauer, 71 ani, solistă americană de operă (soprană), de etnie română (n. 1881)\n 23 mai: August Jakobson, 58 ani, scriitor estonian (n. 1904)\n 28 mai: Ion Agârbiceanu, 80 ani, preot greco-catolic, ziarist și romancier român (n. 1882)\n 3 iunie: Papa Ioan al XXIII-lea (n. Angelo Giuseppe Roncalli), 81 ani (n. 1881)\n 11 iunie: Georges Wildenstein, 71 ani, istoric al artei, francez (n. 1892)\n 22 iunie: Maria Tănase, 49 ani, interpretă română de muzică tradițională, populară, romanțe (n. 1913)\n 27 iunie: Kōhei Ezaki, 59 ani, pictor japonez (n. 1904)\n 2 iulie: Seth Barnes Nicholson, astronom american (n. 1891)\n 14 iulie: Swami Sivananda, 75 ani, filosof indian (n. 1887)\n 23 iulie: Vasile Luca (n. László Luka), 65 ani, comunist român (n. 1898)\n 10 august: Corneliu Micloși, 76 ani, inginer român, membru al Academiei Române (n. 1887)\n 17 august: Richard Barthelmess, 88 ani, actor american de film mut (n. 1895)\n 20 august: Joan Voûte (Joan George Erardus Gijsbertus Voûte), 84 ani, astronom neerlandez (n. 1879)\n 31 august: Georges Braque, 81 ani, pictor francez, fondator (alături de Pablo Picasso) al cubismului (n. 1882)\n 4 septembrie: Robert Schuman (n. Jean-Baptiste Nicolas Robert Schuman), 77 ani, politician francez, unul dintre fondatorii Uniunii Europene (n. 1886)\n 11 septembrie: Richard Oswald, 82 ani, regizor de film austriac (n. 1880)\n 23 septembrie: Jules Cazaban (Iuliu Cazaban), 60 ani, actor român (n. 1903)\n 30 septembrie: Paul Alexiu, 70 ani, militar român (n. 1893)\n 3 octombrie: Augustin Maior, 81 ani, fizician român (n. 1882)\n 10 octombrie: Roger Sherman Hoar, 66 ani, politician american (n. 1887)\n 11 octombrie: Jean Maurice Eugène Clément Cocteau, 74 ani, poet, scriitor, dramaturg, pictor și cineast francez (n. 1889)\n 11 octombrie: Edith Piaf (n. Édith Giovanna Gassion), 48 ani, cântăreață franceză, genul \"chanson\" (n. 1915)\n 14 octombrie: Kurt Geißler, 61 ani, jurist nazist german (n. 1902)\n 17 octombrie: Jacques Salomon Hadamard, 97 ani, matematician francez (n. 1865)\n 21 octombrie: Kurt Wolff, 76 ani, editor german (n. 1887)\n 5 noiembrie: Luis Cernuda Bidón, 61 ani, poet spaniol (n. 1902)\n 9 noiembrie: István Karácsonyi, 55 ani, călugăr romano-catolic minorit din Arad (n. 1908)\n19 noiembrie (dată incertă): Michael Rockefeller, antropolog american (n. 1938)\n 22 noiembrie: Aldous Leonard Huxley, 69 ani, nuvelist englez (n. 1894)\n 22 noiembrie: John F. Kennedy (John Fitzgerald Kennedy), 46 ani, politician american, al 35-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (1961-1963), (n. 1917)\n 22 noiembrie: Clive Staples Lewis, 65 ani, scriitor englez (n. 1898)\n 26 noiembrie: Gheorghe Băgulescu, 77 ani, general și scriitor român (n. 1886)\n 9 decembrie: Teofil T. Vescan, 50 ani, fizician, profesor universitar român (n. 1913)\n 12 decembrie: Theodor Heuss, 79 ani, politician german, președinte (1949-1959), (n. 1884)\n12 decembrie: Yasujirō Ozu, 60 ani, regizor de film, japonez (n. 1903)\n 15 decembrie: Alexandru (Leca) Morariu, 75 ani, jurnalist român (n. 1888)\n 18 decembrie: Ion Nicolau, 78 ani, medic pediatru român (n. 1885)\n 20 decembrie: Gustaw Morcinek (n. Augustin Morcinek), 72 ani, politician polonez (n. 1891)\n 25 decembrie: Tristan Tzara (n. Samuel Rosenstock), 67 ani, poet și eseist francez de etnie evreiască (n. 1896)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Eugene Paul Wigner (SUA), Maria Goeppert-Mayer (SUA), Hans Jensen (Germania)\n Chimie: Karl Ziegler (Germania), Giulio Natta (Italia)\n Medicină: John Carew Eccles, Alan Lloyd Hodgkin, Andrew Fielding Huxley (Marea Britanie)\n Literatură: Giorgos Seferis (Grecia)\n Pace: Crucea Roșie, Liga Societăților Crucii Roșii" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii interesante poți oferi despre 1962?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1962 (MCMLXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de luni.\n\nEvenimente \n.]]\n\nIanuarie \n 3 ianuarie: Papa Ioan al XXIII-lea îl excomunică pe Fidel Castro.\n 11 ianuarie: Erupe vulcanul Huascaran din Peru, unde au decedat 4.000 de persoane.\n\nFebruarie \n 2 februarie: Pentru prima dată în 400 de ani Neptun și Pluto s-au aliniat.\n 3 februarie: SUA instituie blocada economică asupra Cubei.\n 20 februarie: A fost lansată nava cosmică Mercury–Atlas 6, cu astronautul John Glenn, care realizează primul zbor american pe orbita Terrei.\n 23 februarie: 12 țări europene formează Agenția Europeană Spațială.\n\nMartie \n 9 martie: Este începută construcția teatrului Ahmanson din California, Statele Unite.\n 20 martie: România și Algeria stabilesc relații diplomatice la nivel de ambasadă.\n 26 martie: Franța scurtează serviciul militar de la 26 luni la 18 luni.\n\nAprilie \n 23 aprilie: Încheierea colectivizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 și care, teoretic, trebuia să se realizeze pe baza liberului consimțământ al țăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri și violențe.\n\nMai \n 5 mai: 12 est-germani au reușit să iasă din RDG printr-un tunel săpat pe sub Zidul Berlinului.\n 14 mai: La Atena, Juan Carlos al Spaniei se căsătorește cu prințesa Greciei, Sofia.\n 24 mai: Astronautul american, Scott Carpenter, a orbitat de trei ori în jurul Pământului în capsula spațială Aurora 7.\n\nIunie \n 17 iunie: Brazilia învinge Cehoslovacia și câștigă finala Campionatului Mondial de Fotbal din Chile.\n 30 iunie: Ultimii soldați ai Legiunii Străine Franceze părăsesc Algeria.\n\nIulie \n 5 iulie: Algeria devine stat independent față de Franța.\n 10 iulie: A fost lansat, de la Cape Canaveval, Telsar, primul satelit de telecomunicații, făcând posibilă transmiterea de programe de televiziune peste Oceanul Atlantic.\n 15 iulie: Reprezentativa feminină de handbal a României a cucerit titlul suprem la cea de-a doua ediție a Campionatului mondial, desfășurat în România, între 8 și 15 iulie. România a învins cu scorul de 8-5 echipa Danemarcei. Ziarele titrează: \"15.000 de spectatori au scandat «RPR - campioana lumii e!»\"\n\nAugust \n 5 august: Actrița Marilyn Monroe este găsită moartă în casa sa din Los Angeles, California, după ce aparent a luat o supradoză de somnifere.\n 5 august: Guvernul sud-african îl arestează pe Nelson Mandela.\n 6 august: Jamaica devine stat independent față de Marea Britanie.\n 22 august: Tentativă de asasinat eșuată împotriva lui Charles De Gaulle.\n\nSeptembrie \n 26 septembrie: Război civil în Yemen.\n\nOctombrie \n 5 octombrie: Membrii trupei The Beatles au lansat primul lor hit în Anglia, Love Me Do.\n 9 octombrie: Uganda devine republică. \n 11 octombrie: La Roma sunt deschise lucrările Conciliului Vatican II (1962-1965).\n 14 octombrie: Începe criza rachetelor cubaneze: Un avion U-2 zburând deasupra Cubei face fotografii ale armelor nucleare sovietice.\n 18 octombrie: Întâlnire la Casa Albă între Andrei Gromîko (ministrul de externe al URSS), Anatoli Dobrînin (ambasadorul URSS în SUA) și J.F. Kennedy (președintele Statelor Unite).\n 22 octombrie: Criza rachetelor cubaneze: Începe blocada economica a SUA împotriva Cubei. \n 28 octombrie: Criza rachetelor cubaneze: Nikita Hrușciov le-a declarat americanilor că a ordonat demontarea rachetelor nucleare amplasate în Cuba.\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Din URSS a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinația planeta Marte. La bord era instalată stația automată interplanetară Marte-1.\n\nDecembrie \n 24 decembrie: România și Elveția au ridicat relațiile diplomatice la nivel de ambasadă.\n\nNedatate \n Royal National Theatre. Companie britanică de teatru, având inițial denumirea de National Theatre, director fiind Laurence Kerr Olivier.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n iunie: În Anglia se formează formația de muzică rock, The Rolling Stones. Componența grupului a fost următoarea: Mick Jagger, Keith Richards, Brian Jones, Bill Wyman și Charlie Watts.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: C. Jay Cox, actor și regizor american\n1 ianuarie: Dorel Năstase, canotor român\n 1 ianuarie: Irina Nechit, jurnalistă română\n 2 ianuarie: Cristeana Cojocaru, atletă română\n 4 ianuarie: Maricica Țăran, canotoare română\n 5 ianuarie: Shinobu Ikeda, fotbalist japonez\n5 ianuarie: Teodor Ioan Sîntu, politician român\n 5 ianuarie: Romică Țociu, actor român\n 6 ianuarie: Cătălin Bălescu, profesor universitar român\n 7 ianuarie: Florica Lavric, canotoare română (d. 2014)\n 10 ianuarie: Georgeta Gabor, sportivă română (gimnastică artistică)\n 11 ianuarie: Ivo Strejček, politician ceh\n 12 ianuarie: Emanuele Pirro, pilot italian de Formula 1\n 13 ianuarie: Patrick Dempsey (Patrick Galen Dempsey), actor american\n14 ianuarie: Andrei Gheorghe, prezentator român, realizator de emisiuni radio și televiziune, născut în URSS (d. 2018)\n 15 ianuarie: Richard Seeber, politician austriac\n 17 ianuarie: Jim Carrey, actor și comedian american de origine canadiană\n 25 ianuarie: Marina Florea, cântăreață română\n 27 ianuarie: Kim Hyon Hui, scriitoare nord-coreeană\n 28 ianuarie: Peter Verhelst, scriitor belgian\n 29 ianuarie: Oana Pellea, actriță română de teatru și film\n29 ianuarie: Olga Tokarczuk, scriitoare poloneză\n 29 ianuarie: Dorinel Ursărescu, politician român\n 30 ianuarie: Abdullah al II-lea, rege al Iordaniei (din 1999)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Ovidiu Marian, politician român\n 2 februarie: Anatol Șalaru, politician din R. Moldova\n6 februarie: Stavros Lambrinidis, politician grec\n 6 februarie: Axl Rose (n. William Bruce Rose, jr.), cântăreț, compozitor și muzician american, liderul trupei Guns N' Roses\n 6 februarie: Ara Șeptilici, scriitoare română\n 10 februarie: Cliff Burton (Clifford Lee Burton), muzician și basist american (Metallica), (d. 1986)\n 10 februarie: Piero Pelù, cantautor italian\n 11 februarie: Sheryl Crow (Sheryl Suzanne Crow), cântăreață americană\n 11 februarie: Angel Tîlvăr, politician român\n 16 februarie: Gheorghe David, politician român\n 19 februarie: Emídio Brasileiro, scriitor brazilian\n 19 februarie: Ģirts Valdis Kristovskis, politician leton\n 19 februarie: Cătălin Tănase, biolog român, membru corespondent al Academiei Române\n 21 februarie: Mark Arm, muzician american\n 24 februarie: Simon Murphy, politician britanic\n 25 februarie: Dan Coriolan Simedru, politician român\n 26 februarie: Elena Cârstea, compozitoare și interpretă română de muzică ușoară\n 26 februarie: Viorica Ioja, canotoare română\n 26 februarie: Liviu Nedelcu, pictor român\n 27 februarie: Peter Imre, om de afaceri român (d. 2022)\n 27 februarie: Andrei Gruzsniczki, regizor român de film\n 28 februarie: Horia Grama, politician român\n\nMartie \n 2 martie: Jon Bon Jovi (n. John Francis Bongiovi, Jr.), actor, cântăreț, chitarist și compozitor american, liderul trupei Bon Jovi\n 2 martie: Gabriele Tarquini, pilot italian de Formula 1\n 8 martie: Kim Ung-Yong, copil minune coreean\n 8 martie: Mitsunori Yoshida, fotbalist japonez\n 11 martie: Ulrich Schreck, scrimer german\n 12 martie: Alexandr Bannicov, politician din R. Moldova\n 13 martie: Ana Guțu, politiciană din R. Moldova\n 15 martie: Carmen Tocală, jucătoare română de baschet\n 16 martie: Ion Diniță, politician român\n 17 martie: Kalpana Chawla, astronaut indiano-american (d. 2003)\n 19 martie: Sorin-Constantin Lazăr, politician român\n 20 martie: Stephen Sommers, regizor de film, american\n 21 martie: Rosie O'Donnell, prezentatoare americană de televiziune\n 22 martie: Liviu Negoiță, politician român\n 23 martie: Steve Redgrave, canotor britanic\n 24 martie: Constantin Popa, politician român\n 29 martie: Dan Bittman, cântăreț, compozitor, actor și prezentator de televiziune român de etnie evreiască, liderul trupei Holograf\n 31 martie: Olli Rehn, politician finlandez\n\nAprilie \n 1 aprilie: Ioan-Sorin Marinescu, politician român\n 3 aprilie: Benedetto Della Vedova, politician italian\n 4 aprilie: Howard Dell, actor canadian\n 6 aprilie: Tomoyasu Asaoka, fotbalist japonez\n 7 aprilie: Mihail Krug, cântăreț rus (d. 2002)\n 8 aprilie: Paddy Lowe, inginer britanic\n 9 aprilie: Mircea Rednic, fotbalist și antrenor român\n12 aprilie: Katsuhiro Kusaki, fotbalist japonez (atacant)\n 12 aprilie: Carlos Sainz (Carlos Sainz Cenamo), pilot de raliuri, spaniol\n 16 aprilie: Mihaela Popa, politiciană română\n 20 aprilie: Volodimir Liutîi, fotbalist ucrainean (atacant)\n 20 aprilie: Peter Segal, regizor de film, columbian\n 23 aprilie: John Hannah (John David Hannah), actor scoțian de film\n 23 aprilie: Shaun Spiers, politician britanic\n 25 aprilie: Patricia Grigoriu, actriță română de teatru și film (d. 2020)\n 26 aprilie: Antonia Părvanova, politiciană bulgară\n\nMai \n1 mai: Ion Bălan, politician din R. Moldova\n 1 mai: Maia Morgenstern (Emilia Maia Ninel Morgenstern), actriță română\n 5 mai: Rodica Arba, canotoare română\n 6 mai: Ioan Vieru, poet, eseist și jurnalist român\n 7 mai: Constantin Săceanu, politician român\n 9 mai: Mikloș Bodoczi, scrimer român\n 9 mai: Dave Gahan (n. David Callcott), cântăreț britanic (Depeche Mode)\n 11 mai: Ovidiu Mihăilescu, compozitor român\n 13 mai: Eduardo Palomo, actor mexican (d. 2003)\n 16 mai: Daniel Iancu, interpret român de muzică folk\n 17 mai: Aglaja Veteranyi, actriță și scriitoare elvețiană (d. 2002)\n18 mai: Sandra (Sandra Ann Lauer), căntăreață germană (Arabesque)\n 20 mai: Aleksandr Dediușko, actor rus (d. 2007)\n 21 mai: Uwe Rahn, fotbalist german (atacant)\n 22 mai: Hayato Date, regizor japonez de filme de animație și televiziune\n 24 mai: Štefan Füle, diplomat ceh\n 28 mai: Andrei Panin, actor de teatru și film, regizor de film, rus (d. 2013)\n 30 mai: Biosphere (Geir Jenssen), muzician norvegian\n 30 mai: Timo Soini, politician finlandez\n 31 mai: Răsvan Popescu, jurnalist român\n 31 mai: Victoria Ruffo, actriță mexicană\n\nIunie \n 1 iunie: Mircea Cazan, politician român\n 1 iunie: Adriean Videanu, politician român\n 10 iunie: Vincent Perez, actor elvețian\n 11 iunie: Mano Menezes (Luiz Antônio Venker de Menezes), fotbalist brazilian\n 11 iunie: Mihai Stănișoară, politician român\n 13 iunie: Bence Szabó, scrimer maghiar\n 15 iunie: Debra Ginsberg, scriitoare americană\n 19 iunie: Marian Munteanu, politician român\n 19 iunie: Dumitru Pardău, politician român\n 19 iunie: Masanao Sasaki, fotbalist japonez\n 21 iunie: Viktor Țoi, cântăreț rock, poet și actor rus cu origini coreene, lider al formației Kino (d. 1990)\n 27 iunie: Ollanta Humala, politician peruan\n 28 iunie: Anișoara Cușmir-Stanciu, atletă română\n 29 iunie: Joan Laporta, politician spaniol\n\niulie \n\n3 iulie: Tom Cruise (Thomas Cruise Mapother IV), actor american de film\n 7 iulie: Igor Ursachi, fotbalist din R. Moldova\n 9 iulie: Jordan Belfort, autor american, infractor, vorbitor motivațional și broker la bursă\n 13 iulie: Tom Kenny, actor american\n 17 iulie: Igor Dolea, jurist din R. Moldova\n 20 iulie: Petre Barbu, jurnalist român\n 21 iulie: Lee Aaron (n. Karen Lynn Greening), cântăreață canadiană\n 22 iulie: Romeo Stavarache, politician român\n 25 iulie: Parviz Shahbazi, regizor de film, iranian\n 26 iulie: Serghei Kirienko, politician rus\n 30 iulie: Metin Cerchez, politician român\n 30 iulie: Severica-Rodica Covaciu, politiciană română\n\nAugust \n 1 august: Liliana Năstase, atletă română\n 2 august: Šarūnas Nakas, muzician lituanian\n 2 august: Cătălin-Marian Rădulescu, politician român\n 3 august: Mariana Bitang, antrenoare română de gimnastică\n 6 august: Cornel Ștefan Bardan, politician român\n 6 august: Michelle Yeoh, actriță malaesiană de etnie chineză\n 9 august: Annegret Kramp-Karrenbauer, politician german\n 10 august: Elena Ene, politician român\n10 august: Horia Gârbea, scriitor român\n11 august: Ioan Bolovan, istoric român\n 11 august: Tudorița Lungu, politiciană română\n 12 august: Shigetatsu Matsunaga, fotbalist japonez (portar)\n 13 august: Marcello Novaes (Marcello Tolentino Novaes), actor brazilian\n 18 august: Felipe Calderon (Felipe de Jesus Calderon Hinojosa), președinte al Mexicului (2006-2012)\n16 august: Steve Carell (Steven John Carell), actor american\n 18 august: Herta Anitaș, canotoare română\n 19 august: Hermina Csata, pictoriță română de etnie maghiară\n 21 august: Ion Apostol, politician din R. Moldova\n 24 august: Viorel Palașcă, politician român\n 27 august: Sjón (n. Sigurjón Birgir Sigurðsson), scriitor islandez\n 28 august: David Fincher, regizor de film, american\n 29 august: Jutta Kleinschmidt, femeie-pilot germană de raliuri\n 30 august: Florin Dan Trepcea, politician român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Ruud Gullit, fotbalist neerlandez (atacant)\n 5 septembrie: Peter Wingfield, actor britanic\n 9 septembrie: Liza Marklund, scriitoare și jurnalistă suedeză\n10 septembrie: Vergil Chițac, politician român\n10 septembrie: Ioan Dumitru Puchianu, politician român\n 10 septembrie: Bogdan Teodorescu, scriitor și politolog român\n 11 septembrie: Julio Salinas, fotbalist spaniol (atacant)\n 12 septembrie: Radu Jörgensen, jurnalist român\n 15 septembrie: Mihăiță Vârză, politician român\n 17 septembrie: Valentina Stratan, politiciană din R. Moldova\n 21 septembrie: Rob Morrow, actor american\n 22 septembrie: Chantal Simonot, politiciană franceză\n 23 septembrie: Nicolae Coande, poet român\n 27 septembrie: Gábor Fodor, om politic și avocat maghiar\n 27 septembrie: Iosif Rotariu, fotbalist român\n 30 septembrie: Bernard Makuza, politician rwandez\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Esai Morales, actor american\n 3 octombrie: Oana Ionescu, producătoare română de televiziune\n 4 octombrie: Anton Adămut, scriitor român\n 5 octombrie: Michael Andretti, pilot american de Formula 1\n 6 octombrie: Anna Terrón i Cusí, politiciană spaniolă\n 7 octombrie: Roberto Quaglia, scriitor italian\n 9 octombrie: Viorel Chiriac, politician român\n 9 octombrie: Mariana Târcă, handbalistă română\n 10 octombrie: Chalermpol Malakham, cântăreț thailandez\n 11 octombrie: Miloš Koterec, politician slovac\n 12 octombrie: Branko Crvenkovski, politician macedonean\n 12 octombrie: Bashkim Fino, politician albanez\n 13 octombrie: Kelly Preston, actriță americană (d. 2020)\n 14 octombrie: Claudiu Vaișcovici, fotbalist român\n 16 octombrie: Manute Bol, baschetbalist sudanez (d. 2010)\n 16 octombrie: Marieta Ilcu, atletă română\n 19 octombrie: Vasile Caciureac, fotbalist român (atacant)\n19 octombrie: Evander Holyfield, boxer american\n 21 octombrie: Roberto Blandón, actor mexican\n 25 octombrie: Andrian Ampleev, politician român\n 26 octombrie: Cary Elwes (Ivan Simon Cary Elwas), actor britanic\n26 octombrie: Mihai Lupu, politician român\n 28 octombrie: Liviu Dragnea (Liviu Nicolae Dragnea), președinte al PSD (2015-2019), președinte al camerei deputaților (2016-2019)\n 29 octombrie: Marioara Trașcă, canotoare română\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Anthony Kiedis, cântăreț american (Red Hot Chili Peppers)\n 2 noiembrie: Ákos Derzsi, politician român de etnie maghiară\n 3 noiembrie: Gabe Newell, programator și om de afaceri american\n 4 noiembrie: Oleg Voronin, om de afaceri din R. Moldova\n 6 noiembrie: Nicolae Giugea, politician român\n 9 noiembrie: Mărioara Popescu, canotoare română\n 12 noiembrie: Wim Kieft (Willem Cornelis Nicolaas Kieft), fotbalist neerlandez (atacant)\n 14 noiembrie: Ionel Floroiu, politician român\n 14 noiembrie: Laura San Giacomo, actriță americană\n18 noiembrie: Tim Guinee (Timothy Guinee), actor american\n 18 noiembrie: Kirk Hammett, muzician, compozitor, autor și chitarist american (Metallica)\n 19 noiembrie: Jodie Foster (n. Alicia Christian Foster), actriță americană de film\n 19 noiembrie: Dan Lupașcu, jurist român\n 20 noiembrie: Gerardo Martino (Gerardo Daniel Martino), fotbalist și antrenor argentinian\n 22 noiembrie: Lucia Ofrim, filolog și folclorist român\n 23 noiembrie: Nicolás Maduro, președintele Venezuelei (din 2013)\n 26 noiembrie: Reinhart Guib, teolog german\n26 noiembrie: Mircea Man, politician român\n 27 noiembrie: Anatol Arapu, politician și economist din R. Moldova\n 27 noiembrie: Charlie Benante, muzician american\n 27 noiembrie: Mike Bordin (Michael Andrew Bordin), muzician american (Faith No More)\n 27 noiembrie: Mihaela Rădescu, actriță română\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Linda McAvan, politiciană britanică\n 4 decembrie: Dănuț Ioan Fleacă, politician român\n 5 decembrie: Diana Cozma, actriță română, scriitoare, traducătoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România\n5 decembrie: Marion Kracht, actriță germană\n 6 decembrie: Antonio Calloni, actor brazilian\n 10 decembrie: Cássia Eller, muziciană braziliană (d. 2001)\n10 decembrie: Miho Mosulișvili, scriitor georgian\n 10 decembrie: Larisa Șavga, economistă din R. Moldova\n 12 decembrie: Tracy Austin, jucătoare americană de tenis\n12 decembrie: Ovidiu Silaghi, politician român\n 14 decembrie: Bela B. (n. Dirk Felsenheimer), muzician german\n 15 decembrie: Ingo Schulze, scriitor german\n 16 decembrie: Maruschka Detmers, actriță neerlandeză\n 23 decembrie: Stefan W. Hell, fizician german de etnie română, laureat al Premiului Nobel (2014)\n 23 decembrie: Dan Manoliu, politician român\n 24 decembrie: Nazare Eugen Țapu, politician român\n 29 decembrie: Carles Puigdemont i Casamajó, politician spaniol\n 29 decembrie: Wynton Rufer, fotbalist neozeelandez (atacant)\n 30 decembrie: Kossi Efoui, scriitor togolez\n 30 decembrie: Alessandra Mussolini, politiciană italiană\n 31 decembrie: Machi Tawara, scriitoare japoneză\n\nDecese \n\n 11 februarie: Károly Acsády, 54 ani, scriitor, poet și jurnalist maghiar (n. 1907)\n 9 ianuarie: Lajos Dávid, 80 ani, matematician român (n. 1881)\n 17 ianuarie: Gerrit Achterberg, 56 ani, poet neerlandez(n. 1905)\n 24 ianuarie: Andre Lhote, 77 ani, pictor, sculptor, scriitor și pedagog francez (n. 1885)\n24 ianuarie: Ahmet Hamdi Tanpınar, 60 ani, scriitor turc (n. 1901)\n 25 ianuarie: William H. Bradley, 93 ani, artist american (n. 1868)\n 6 februarie: Candido Portinari, 58 ani, pictor brazilian (n. 1903)\n\n 11 februarie: Károly Acsády, 54 ani, scriitor, poet și jurnalist maghiar (n. 1907)\n 15 februarie: Carl Seelig, 67 ani, scriitor elvețian (n. 1894)\n 18 februarie: Philippe Cattiau (Philippe Louis Eugène Cattiau), 69 ani, scrimer francez (n. 1892)\n 19 februarie: Georgios Papanikolaou, 78 ani, medic oncolog grec (n. 1883)\n 27 februarie: Selahattin Adil, 80 ani, politician turc (n. 1882)\n 3 martie: Pierre Benoit, 75 ani, scriitor francez (n. 1886)\n 15 martie: Arthur Holly Compton, 69 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1927), (n. 1892)\n 16 martie: Ștefan Jäger, 84 ani, pictor român (n. 1877)\n 17 martie: Wilhelm Blaschke (Wilhelm Johann Eugen Blaschke), 76 ani, matematician austriac (n. 1885)\n 19 martie: Vasili Stalin, 40 ani, aviator sovietic, fiul lui Iosif Stalin (n. 1921)\n 20 martie: Andrew Ellicott Douglass, 94 ani, astronom american (n. 1867)\n20 martie: Chsrles Wright Mills, 45 ani, sociolog american (n. 1916)\n 1 aprilie: Camil Ressu, 82 ani, pictor și pedagog român (n. 1880)\n 14 aprilie: Iuliu Baratky (Gyula Baratky), 51 ani, fotbalist român (atacant), de etnie maghiară (n. 1910)\n 6 mai: Virginia Andreescu Haret (n. Maria Virginia Andreescu), 67 ani, arhitectă română (n. 1894)\n 19 mai: Gabriele Münter, 85 ani, pictoriță germană (n. 1877)\n 20 mai: Josef Uridil, 66 ani, fotbalist și antrenor austriac (n. 1895)\n 26 mai: Karl Rapp (Karl Friedrich Rapp), 79 ani, inginer german (n. 1882)\n 29 mai: Gheorghe Arsenescu, 54 ani, ofițer român (n. 1907)\n 2 iunie: Fran Saleški Finžgar, 91 ani, scriitor sloven (n. 1871)\n 3 iunie: Veaceslav Volghin, 83 ani, istoric rus (n. 1879)\n 6 iunie: Yves Klein, 34 ani, pictor francez (n. 1928)\n 22 iunie: Tivadar Uray, 66 ani, actor maghiar (n. 1895)\n 5 iulie: Avraham Granot, 72 ani, politician israelian (n. 1890)\n 6 iulie: William Faulkner (n. William Cuthbert Falkner), 64 ani, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (1949), (n. 1897)\n 9 iulie: Georges Bataille (n. Georges Albert Maurice Victor Bataille), 64 ani, antropolog, bibliotecar, critic literar, eseist, filozof și scriitor francez (n. 1897)\n 10 iulie: Yehuda Leib Maimon, 86 ani, politician israelian (n. 1875)\n 16 iulie: Jan Romein (Jan Marius Romein), 68 ani, istoric neerlandez (n. 1893)\n 27 iulie: Richard Aldington (n. Edward Godfree Aldington), 70 ani, poet și prozator englez (n. 1892)\n 27 iulie: Ion Țuculescu, 52 ani, pictor, biolog și medic român (n. 1910)\n\n 4 august: Marilyn Monroe (n. Norma Jean Mortensen), 36 ani, actriță, fotomodel și cântăreață americană (n. 1926)\n 1 august: Leon Kruczkowski, 62 ani, scriitor polonez (n. 1900)\n\n 4 august: Marilyn Monroe (n. Norma Jean Mortensen), 36 ani, actriță, model și cântăreață americană (n. 1926)\n 9 august: Hermann Karl Hesse, 85 ani, scriitor german, laureat al Premiului Nobel (1946), (n. 1877)\n 23 august: Andor Sas, 75 ani, istoric maghiar (n. 1887)\n 3 septembrie: E. E. Cummings (Edward Estlin Cummings), 68 ani, poet american (n. 1894)\n 6 septembrie: Ellen Ottilia Osiier (n. Ellen Ottilia Thomsen), 72 ani, campioană olimpică daneză la scrimă (n. 1890)\n 7 septembrie: Karen Blixen (Karen Christentze Dinesen), 77 ani, scriitoare daneză (n. 1885)\n 7 septembrie: Eiji Yoshikawa, 70 ani, romancier japonez (n. 1892)\n 6 octombrie: Tod Browning (Charles Albert Browning), 82 ani, regizor american de film (n. 1880)\n 16 octombrie: Prințesa Elena a Serbiei (n. Jelena Karađorđević), 77 ani (n. 1884)\n 7 noiembrie: Anna Eleanor Roosevelt, 78 ani, Prima Doamnă a SUA, soția președintelui Franklin D. Roosevelt, diplomată și activistă pentru drepturile omului (n. 1884)\n 11 noiembrie: Ion I. Nistor, 86 ani, istoric român (n. 1876)\n 18 noiembrie: Niels Bohr (n. Niels Henrik David Bohr), 77 ani, fizician danez, laureat al Premiului Nobel (1922), (n. 1885)\n 22 noiembrie: Amza Jianu, 81 ani, medic chirurg român (n. 1881)\n 28 noiembrie: Regina Wilhelmina a Olandei (n. Wilhelmina Helena Pauline Marie), 82 ani (n. 1880)\n 2 decembrie: Vencel Biró, 77 ani, istoric român (n. 1885)\n 12 decembrie: Felix Aderca (n. Zelicu Froim Aderca), 71 ani, prozator, romancier, poet, dramaturg, estetician, eseist și critic literar român, de origine evreiască (n. 1891)\n 14 decembrie: Simion Mehedinți, 94 ani, geograf și etnolog român, creator al școlii române de geografie (n. 1868)\n 17 decembrie: Aurelia Cionca, 74 ani, pianistă română (n. 1888)\n 20 decembrie: Emil Artin, 64 ani, matematician austriac (n. 1898)\n 26 decembrie: Radu Stanca, 42 ani, dramaturg, poet, eseist și regizor de teatru român (n. 1920)\n 27 decembrie: Erwin Wittstock, 63 ani, scriitor român de limba germană (n. 1889)\n 30 decembrie: Zsigmond Remenyik , 62 ani, jurnalist maghiar (n. 1900)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Lev Davidovich Landau (URSS)\n Chimie: Max Ferdinand Perutz, John Cowdery Kendrew (Regatul Unit)\n Medicină: Francis Harry Compton Crick, James Dewey Watson, Maurice Hugh Frederick Wilkins (Regatul Unit)\n Literatură: John Ernest Steinbeck (SUA)\n Pace: Linus Carl Pauling (SUA)\n\nMedalia Fields \n Lars Hörmander (Suedia)\n John Milnor (SUA)\n\n1962" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații concise poți oferi despre 1961?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1961 (MCMLXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 3 ianuarie: Ruperea relațiilor diplomatice dintre SUA și Cuba.\n 8 ianuarie: Referendum la care poporul francez a răspuns printr-un „Da” masiv la problema privind autodeterminarea Algeriei; Charles de Gaulle are suport popular pentru politica din Algeria.\n 9 ianuarie: Autoritățile britanice anunță că au descoperit o vastă rețea de spionaj la Londra.\n 20 ianuarie: Democratul John F. Kennedy devine al 35-lea președinte al Statelor Unite.\n\nMartie \n 21 martie: Gheorghe Gheorghiu-Dej devine președinte al Consiliului de Stat al RPR.\n\nAprilie \n 11 aprilie: La Ierusalim, începe procesul lui Adolf Eichmann, criminal de război. El este unul dintre organizatorii soluției finale (omorârea evreilor în lagărele naziste). La 31 mai 1962, este executat.\n 12 aprilie: Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei Vostok I (Răsăritul). Zborul a durat 180 de minute.\n 17 aprilie: Începe invazia din Golful Porcilor (Cuba).\n 20 aprilie: Fidel Castro anunță că invadatorii din Golful Porcilor au fost invinși.\n 26 aprilie: Rupterea relațiilor diplomatice dintre URSS și Albania.\n\nMai \n 1 mai: Fidel Castro proclamă caracterul socialist al revoluției cubaneze.\n5 mai: Alan Shepard devine primul american care ajunge în spațiu.\n 15 mai: Enciclica Mater et Magistra a Papei Ioan al XXIII-lea.\n 25 mai: Președintele Kennedy anunță intenția unui proiect care să pună „omul pe Lună\" înainte de sfârșitul anilor '60.\n\nIunie \n\n 4 iunie: John F. Kennedy și Nikita Hrușciov se întâlnesc două zile la Viena; vorbesc despre testele nucleare, dezarmare și despre Germania.\n 6 iunie: Primul titlu de campion al lumii cucerit de un luptător român este obținut de Valeriu Bularca la Campionatul mondial de lupte greco-romane de la Yokohama, Japonia.\n 19 iunie: Protectoratul britanic, în Kuweit, se sfârșește, iar acesta devine emirat.\n\nIulie \n 4 iulie: Submarinul sovietic, K-19, explodează în nordul Atlanticului. Au decedat 22 de persoane.\n 16 iulie: Atleta Iolanda Balaș, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfășurat la Sofia, Bulgaria, al 14-lea și ultimul record mondial la săritura în înălțime: 1,91 m.\n\nAugust \n 6 august: Vostok 2. Cosmonautul sovietic Gherman Titov devine al doilea om care zboară pe orbita Pământului și primul care stă în spațiu mai mult de o zi.\n 13 august: A început ridicarea Zidului Berlinului, separarea est-germanilor de berlinezii din vest; a rezistat până la 9 noiembrie 1989.\n\nOctombrie \n 27 octombrie: La Checkpoint Charlie din Berlin, timp de 16 ore, se confruntă două coloane de tancuri americane și sovietice.\n\nNedatate\n Amnesty International (AI), organizație internațională de apărare a drepturilor omului, înființată de Peter Benenson, avocat din Londra, Anglia.\n Cu un an înaintea încheierii colectivizării, Gheorghe Gheorghiu-Dej anunță că 83,8% din suprafața agricolă a țării aparține colectivelor.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 5 ianuarie: Inaugurarea Teatrului de Comedie din București, director Radu Beligan.\n 3 mai: La Sala Palatului din București are loc premiera filmului Setea, prima producție cinemascop a Studioului București.\n 21 mai: A avut loc premiera spectacolului Cum vă place de Shakespeare, în montarea lui Liviu Ciulei, la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra\".\n 21 august: De la Galeria Națională din Londra a fost furat celebrul tablou al lui Goya, Ducele de Wellington. A fost recuperat în 1965.\n 14 decembrie: A avut loc, la Berlin, premiera mondială a filmului regizat de americanul Stanley Kramer, Procesul de la Nürnberg, ecranizare a piesei lui Abby Mann.\n Bob Dylan își face debutul în muzică.\n Ernesto Sábato publică romanul Despre eroi și morminte.\n Filmul Viridiana de Luis Buñuel primește premiul Palme d'Or la Festivalul de la Cannes.\n The Beach Boys. Grup american de rock înființat de frații Brian și Dennis Wilson în California.\n The Beatles încep să aibă spectacole la Cavern Club din Liverpool.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Gabriel Oprea, politician român\n 1 ianuarie: Gheorghe Șimon, politician român\n 2 ianuarie: Dumitru Berbece, handbalist român\n 4 ianuarie: Doru Istudor, baterist și compozitor român\n4 ianuarie: Kiyotaka Matsui, fotbalist japonez (portar)\n 6 ianuarie: Elena Dumitru, politiciană română\n 11 ianuarie: Karl von Habsburg, șeful Casei de Habsburg\n 12 ianuarie: Corin Braga, critic literar român\n 13 ianuarie: Viorel Arion, politician român\n13 ianuarie: Julia Louis-Dreyfus (Julia Scarlett Elizabeth Louis-Dreyfus), actriță americană de film\n 14 ianuarie: Vissarion (Serghei Anatolievici Torop), pictor rus\n 17 ianuarie: Adriana Barbu, sportivă română (alergătoare de fond)\n 18 ianuarie: Mihail Pavlovici Șișkin, scriitor rus\n 18 ianuarie: Carmen Tănase, actriță română\n 23 ianuarie: Dan Alexe, jurnalist român\n24 ianuarie: Guido Buchwald, fotbalist german\n 24 ianuarie: Nastassja Kinski (n. Nastassja Aglaia Nakszynski), actriță germană de film\n 24 ianuarie: Theo Peoples, muzician american\n 25 ianuarie: Miguel M. Abrahão, scriitor brazilian\n25 ianuarie: George Păunescu, pictor român\n 28 ianuarie: Iustinian Ovcinicov, preot rus\n\nFebruarie \n 3 februarie: Alexandru Chiculiță, scrimer român\n 6 februarie: Florence Aubenas, jurnalistă franceză\n 9 februarie: Ala Menșikov-Vutcărău, actriță din Republica Moldova\n 15 februarie: Octavian Mitu, politician român\n 17 februarie: Andrei Korotaev, antropolog, istoric și economist rus\n 18 februarie: Armin Laschet, politician german\n 20 februarie: Ion Geolgău, fotbalist român\n 22 februarie: Dumitru Jipa, fotbalist român (portar)\n22 februarie: Rolf Thorsen, canotor norvegian\n 24 februarie: Erna Solberg, politiciană norvegiană\n\nMartie \n 1 martie: Koichi Hashiratani, fotbalist japonez (atacant)\n 2 martie: Ingeborg Grässle, politiciană germană\n 3 martie: Anita Hegerland, cântăreață norvegiană\n 4 martie: Marcello Vernola, politician italian\n 5 martie: Larisa Catrinici, medic din R. Moldova\n 7 martie: Warrel Dane, muzician american (d. 2017)\n 8 martie: Tudorița-Rodica Boboc, politiciană română\n 9 martie: Andrei Ivanțoc, politician din R. Moldova\n 18 martie: Anne Ferreira, politiciană franceză\n 19 martie: Rune Bratseth, fotbalist norvegian\n 21 martie: Lothar Matthäus (Lothar Herbert Matthäus), fotbalist german\n 23 martie: Steve Holmes (n. Cristof Cristian), actor german, de etnie română\n 29 martie: Gary Brabham, pilot australian de Formula 1\n29 martie: Florin Segărceanu, jucător român de tenis\n 29 martie: Michael Winterbottom, regizor de film, britanic\n 30 martie: Mike Thackwell, pilot neozeelandez de Formula 1\n 31 martie: Adrian Pleșca, cântăreț român\n\nAprilie \n 1 aprilie: Susan Boyle, cântăreață britanică\n 1 aprilie: Iulian Vladu, politician român\n 3 aprilie: Eddie Murphy (Edward Regan Murphy), actor, cântăreț, regizor și producător american\n 3 aprilie: Florentin Pandele, politician român\n 4 aprilie: Stefano Bandecchi, antreprenor italian\n 5 aprilie: Richard Howitt, politician britanic\n 13 aprilie: Paul Mecet Ciuciumiș, pictor român\n 14 aprilie: Yuji Sugano, fotbalist japonez\n15 aprilie: José Anigo, fotbalist francez\n 15 aprilie: Carol Greider, biolog american de origine australiană, laureată a Premiului Nobel\n 16 aprilie: Aurel Tămaș, interpret român de muzică populară și ușoară\n 17 aprilie: Jules Maaten, politician neerlandez\n 22 aprilie: Dan Gabriel Popa, politician român\n 23 aprilie: Andrei Kurkov, scriitor ucrainean\n 23 aprilie: Pierluigi Martini, pilot italian de Formula 1\n 24 aprilie: Tetsuya Totsuka, fotbalist japonez\n 30 aprilie: Franky van der Elst, fotbalist și antrenor belgian\n\nMai \n\n 3 mai: Leon-Iosif Grapini, poet român\n 5 mai: Edit Herczog, politiciană maghiară\n6 mai: Frans Timmermans (Franciscus Cornelis Gerardus Maria Timmermans), om politic, ministru de externe al Țărilor de Jos\n 6 mai: George Clooney (George Timothy Clooney), actor american de film\n 6 mai: Gina Riley, scenaristă australiană\n 8 mai: Janet McTeer, actriță britanică\n 13 mai: Dennis Rodman (Dennis Keith Rodman), baschetbalist american profesionist\n 14 mai: Tim Roth (Timothy Simon Roth), actor britanic\n 17 mai: Enya (n. Eithne Ní Bhraonáin), cântăreață irlandeză\n 18 mai: Liliana Lucia Tomoiagă, politiciană română\n 19 mai: Vadim Cojocaru, politician din R. Moldova\n19 mai: Anton Doboș, politician român\n22 mai: Vasile Ișan, economist român\n 22 mai: Gheorghe-Dinu Socotar, politician român\n 23 mai: Daniele Massaro, fotbalist italian (atacant)\n 27 mai: Pierre-Henri Raphanel, pilot francez de Formula 1\n31 mai: Victoria Ruffo (María Victoria Eugenia Guadalupe Martínez del Río Moreno-Ruffo), actriță mexicană\n 31 mai: Lea Thompson (Lea Kathleen Thompson), actriță americană, regizoare și producătoare de televiziune\n\nIunie \n 4 iunie: Ferenc Gyurcsány, politician maghiar\n 6 iunie: Sergiu Mocanu, politician din R. Moldova\n 8 iunie: Ursula Buchfellner, actriță germană\n 8 iunie: Janina Hartwig, actriță germană\n 9 iunie: Michael J. Fox (n. Michael Andrew Fox), actor canadian\n 12 iunie: Lucian-Eduard Simion, politician român\n 13 iunie: Zita Pleštinská, politiciană slovacă\n 14 iunie: Imre Babics, poet maghiar\n 14 iunie: Mihai Cioc, judoca român\n14 iunie: Radu Florescu, poet român\n16 iunie: Petre Iosub, canotor român\n 16 iunie: Rui Zink, scriitor portughez\n 17 iunie: Denis Lavant, actor francez\n 18 iunie: Henrique Matos, pictor portughez\n 21 iunie: Manu Chao (n. José-Manuel Thomas Arthur Chao), cântăreț francez de etnie spaniolă\n 21 iunie: Sascha Konietzko, muzician german\n 21 iunie: Joko Widodo, politician indonezian, președinte al Indoneziei (din 2014)\n 25 iunie: Timur Bekmambetov, regizor de film, rus\n 28 iunie: Leonard Orban, politician român\n 29 iunie: Marian Moșneagu, istoric român\n\nIulie \n\n 1 iulie: Diana, Prințesă de Wales (n. Diana Frances Spencer), (d. 1997)\n1 iulie: Ivan Kaye, actor britanic\n 1 iulie: Carl Lewis (Frederick Carlton Lewis), atlet american\n 1 iulie: Victoria Nuland, diplomată americană\n 8 iulie: Sergiu Burcă, politician din R. Moldova\n8 iulie: Andrew Fletcher (Andrew John Leonard Fletcher), 60 ani, muzician englez (Depeche Mode), (d. 2022)\n 12 iulie: Masaaki Mori, fotbalist japonez\n 13 iulie: Stelios Manolas (Stylianos Manolas), fotbalist grec\n 15 iulie: Forest Whitaker (Forest Steven Whitaker), actor american\n 16 iulie: Paulus Hochgatterer, scriitor austriac\n18 iulie: Ion Lungu, politician român\n 18 iulie: Elizabeth McGovern, actriță americană de film și teatru\n 23 iulie: Martin Gore, muzician britanic (Depeche Mode)\n23 iulie: Woody Harrelson (Woodrow Tracy Harrelson), actor american\n 23 iulie: David Kaufman, actor american\n 23 iulie: Adrian Silistraru, politician român\n 24 iulie: Imre András, politician român\n 24 iulie: Mario Mauro, politician italian\n 25 iulie: Iulian Costache, jurnalist român\n 26 iulie: Keiko Matsui, muziciană japoneză\n 28 iulie: Yannick Dalmas, pilot francez de Formula 1\n 29 iulie: Dimitris Saravakos, fotbalist grec (atacant)\n 30 iulie: Laurence Fishburne (Laurence John Fishburne III), actor, regizor, scenarist și producător american de film\n\nAugust \n 1 august: Danny Blind (Dirk Franciscus Blind), fotbalist neerlandez\n 2 august: Adrian Simion, handbalist român\n 3 august: Valentin Dolfi, poet român\n4 august: Pumpuang Duangjan, muziciană thailandeză (d. 1992)\n4 august: Barack Obama (n. Barack Hussein Obama II), politician american, al 44-lea președinte al Statelor Unite (2009-2017), laureat al Premiului Nobel (2009)\n 4 august: Ion Sapdaru, actor român\n 5 august: Dario Bonetti, fotbalist și antrenor italian\n 7 august: Elena Davîdova, sportivă rusă (gimnastică artistică)\n 7 august: Octavian Morariu, jucător de rugby și conducător sportiv român\n 8 august: Martin Callanan, politician britanic\n 8 august: The Edge, chitarist irlandez (U2) \n 14 august: Ioan Iovescu, politician român\n 14 august: Satoshi Tsunami, fotbalist japonez\n 18 august: Corina Șuteu, manager cultural, română\n 19 august: Beatrice Rancea, regizoare română de operă\n 23 august: Alexandre Desplat, compozitor francez\n 24 august: Jared Harris (Jared Francis Harris), actor britanic\n 25 august: Yutaka Ikeuchi, fotbalist japonez\n 29 august: Ahmed Aboutaleb, politician neerlandez\n 31 august: Ioan Gyuri Pascu, muzician, scriitor și actor român de film, teatru și TV (d. 2016)\n\nSeptembrie \n1 septembrie: Tonino Benacquista, scriitor francez\n 1 septembrie: Ion Jinga, diplomat român\n 1 septembrie: Krzysztof Szatrawski, poet polonez\n 2 septembrie: Valentina Buliga, politiciană din R. Moldova\n 2 septembrie: Claude Puel, fotbalist francez\n 2 septembrie: Toshinobu Katsuya, fotbalist japonez\n2 septembrie: Carlos Valderrama (Carlos Alberto Valderrama Palacio), fotbalist columbian\n 3 septembrie: Valentin Ionescu, politician român\n 7 septembrie: Sergiu Stati, politician din R. Moldova\n7 septembrie: József Szájer, politician maghiar\n 9 septembrie: Matjaž Kek, fotbalist sloven\n 10 septembrie: Dimitrie Popescu, canotor român\n 11 septembrie: Virginia Madsen, actriță americană\n 12 septembrie: Ana-Maria Avram, compozitoare română\n 12 septembrie: Mylène Farmer, cântăreață franceză\n 12 septembrie: Luca Romagnoli, politician italian\n12 septembrie: Ionel Rotărescu, fotbalist român (portar)\n 13 septembrie: Dave Mustaine (n. David Scott Mustaine), cântăreț, chitarist, compozitor, autor și actor american, liderul trupei Megadeth\n 17 septembrie: Mihăiță Găină, politician român\n 18 septembrie: James Gandolfini, actor american (d. 2013)\n20 septembrie: Šarūnas Birutis, politician lituanian\n 20 septembrie: Erwin Koeman, fotbalist și antrenor neerlandez\n 21 septembrie: Tone Tiselj, antrenor sloven de handbal\n 22 septembrie: Bonnie Hunt, actriță americană de film\n 23 septembrie: Camelia Khraibani, politiciană română\n 24 septembrie: John Logan (John David Logan), scenarist american\n 25 septembrie: Heather Locklear (Heather Deen Locklear), actriță americană de film\n 26 septembrie: Marianne Mikko, politiciană estoniană\n 30 septembrie: Bernard Makuza, politician rwandez\n\nOctombrie \n1 octombrie: Walter Mazzarri, fotbalist și antrenor italian\n 1 octombrie: Octavian Petric, politician român\n 1 octombrie: Nistor Văidean, fotbalist român (atacant)\n 4 octombrie: Zoran Vulić, fotbalist și antrenor croat\n 4 octombrie: Kazuki Takahashi, artist japonez (d. 2022)\n 9 octombrie: Julian Bailey, pilot britanic de Formula 1\n 12 octombrie: Chendo (Miguel Porlán Noguera), fotbalist spaniol\n 14 octombrie: Romulus Gabor, fotbalist român (atacant)\n 16 octombrie: Yahiro Kazama, fotbalist japonez\n16 octombrie: Marc Levy, scriitor francez\n 18 octombrie: Valentin Păduroiu, politician român\n 21 octombrie: Lică Movilă (Lică Stavarache Movilă), fotbalist român\n 23 octombrie: Andoni Zubizarreta (Andoni Zubizarreta Urreta), fotbalist spaniol (portar)\n 24 octombrie: Valentin Guznac, politician din R. Moldova\n 26 octombrie: Calixthe Beyala, scriitoare cameruneză\n 28 octombrie: Ion Maria, poet român\n 29 octombrie: Dan Perjovschi, scriitor român\n 30 octombrie: Dan Horațiu Buzatu, politician român\n 31 octombrie: Bogdan Chirieac, jurnalist român\n 31 octombrie: Peter Jackson, cineast neozeelandez\n 31 octombrie: Larry Mullen Jr., baterist irlandez (U2)\n 31 octombrie: Iurie Roșca, politician din R. Moldova\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Valentin Adrian Iliescu, politician român\n 5 noiembrie: Petru Poiată, politician din R. Moldova (d. 2009)\n 7 noiembrie: Serghei Aleinikov, fotbalist belarus\n 9 noiembrie: Mihail Gavril, pictor român\n 11 noiembrie: László-Ödön Fejér, politician român\n 12 noiembrie: Nadia Comăneci (Nadia Elena Comăneci), gimnastă română stabilită în Statele Unite\n12 noiembrie: Enzo Francescoli (Enzo Francescoli Uriarte), fotbalist uruguayan\n 12 noiembrie: Atsushi Natori, fotbalist japonez\n 14 noiembrie: D. B. Sweeney (Daniel Bernard Sweeney), actor american\n 14 noiembrie: Gheorghe Șalaru, politician din R. Moldova\n 15 noiembrie: Metin Kaçan, scriitor turc (d. 2013)\n 16 noiembrie: Corinne Hermès, cântăreață franceză\n 19 noiembrie: Meg Ryan (n. Margaret Mary Emily Anne Hyra), actriță americană și producătoare de film\n 24 noiembrie: Carlos Carnero, politician spaniol\n 25 noiembrie: Vasile Dîncu, politician român\n 27 noiembrie: Ekaterina Andreeva, jurnalistă rusă\n\nDecembrie \n 4 decembrie: George Ostafi, pictor român (d. 2019)\n6 decembrie: Antonio Calloni, actor brazilian\n 6 decembrie: Toni Conceição (António Conceição da Silva Oliveira), fotbalist portughez\n 6 decembrie: Alexandru Stănescu, politician român\n 9 decembrie: Luděk Mikloško, fotbalist ceh (portar)\n13 decembrie: Mihnea Constantinescu, diplomat român (d. 2018)\n 13 decembrie: Harry Gregson-Williams, compozitor britanic\n 13 decembrie: Toru Yoshikawa, fotbalist japonez\n 19 decembrie: Eric Allin Cornell, fizician american\n 21 decembrie: Adriana Boerescu, pictoriță română\n 21 decembrie: Constantin Boșcodeală, politician român\n21 decembrie: Jon Ola Sand, jurnalist norvegian\n 22 decembrie: Camelia Gavrilă, politiciană română\n 24 decembrie: Wade Williams (Wade Andrew Williams), actor american\n 26 decembrie: Daniel Minea (Daniel Adrian Minea), fotbalist român\n 27 decembrie: Guido Westerwelle, politician german, ministru de externe al RFG (2009-2013), vicecancelar federal (2009-2011), (d. 2016)\n 27 decembrie:Alexandru Rafila,medic,cercetător și politician român\n 30 decembrie: Bill English, politician neozeelandez\n 31 decembrie: Marie-Hélène Aubert, politiciană franceză\n\nDecese \n 3 ianuarie: Nicolae Hortolomei, 76 ani, medic român (n. 1885)\n 3 ianuarie: Hasso von Wedel, 62 ani, ofițer german nazist (n. 1898)\n\n 4 ianuarie: Erwin Schrödinger (Erwin Rudolf Josef Alexander Schrödinger), 73 ani, fizician austriac, laureat al Premiului Nobel (1933), (n. 1887)\n 9 ianuarie: Radu Cioculescu, 59 ani, cronicar muzical, eseist și traducător român (n. 1901)\n 10 ianuarie: Dashiell Hammett (Samuel Dashiell Hammett), 66 ani, scriitor american (n. 1894)\n 17 februarie: Sever Pop, 60 ani, profesor universitar român (n. 1901)\n 19 februarie: Constantin Agiu, 69 ani, comunist român (n. 1891) \n 20 februarie: Percy Grainger, 78 ani, compozitor și muzician australian (n. 1882)\n 28 februarie: Gavrilă Mihali Ștrifundă, 59 ani, primar al localității Borșa, jud. Maramureș, luptător pentru unitatea națională, opozant și victimă al regimului comunist (n. 1901)\n 2 martie: Jean Oberlé, 61 ani, pictor francez (n. 1900)\n 8 martie: Gala Galaction (n. Grigore Pișculescu), 82 ani, scriitor, teolog român (n. 1879)\n 8 martie: Lajos Szántay, 89 ani, arhitect român (n. 1872)\n 9 martie: Cezar Petrescu, 69 ani, romancier, jurnalist român (n. 1892)\n 30 martie: Philibert Jacques Melotte, 81 ani, astronom britanic (n. 1880)\n 20 aprilie: Alexandru Kirițescu, 75 ani, dramaturg, traducător român (n. 1888)\n 21 aprilie: Prințesa Isabelle de Orléans (n. Isabelle Marie Laure Mercédès Ferdinande d'Orléans), 82 ani (n. 1878)\n 3 mai: Frank W. Bubb Sr., 68 ani, matematician american (n. 1892)\n3 mai: Petro Stojan, 76 ani, esperantist rus (n. 1884)\n 6 mai: Lucian Blaga, 65 ani, poet, dramaturg, filozof și eseist român (n. 1895)\n 13 mai: Gary Cooper (n. Frank James Cooper), 60 ani, actor american laureat al Premiului Oscar (1942 și 1953), (n. 1901)\n 22 mai: Dan Faur (n. Avram Alfred Fechner), 50 ani, scriitor român (n. 1911)\n 4 iunie: Alice Voinescu (n. Alice Steriadi), 76 ani, om de cultură român, profesoară de istoria teatrului universal (n. 1885) \n 6 iunie: Carl Gustav Jung, 85 ani, medic elvețian (n. 1875)\n 22 iunie: Regina Maria a Iugoslaviei, 61 ani, a doua fiică a Regelui Ferdinand I al României și soția Regelui Alexandru I al Iugoslaviei (n. 1900)\n 23 iunie: Werner Gilles, 66 ani, pictor german (n. 1894)\n 1 iulie: Louis-Ferdinand Céline (n. Louis-Ferdinand Destouches), 67 ani, scriitor francez (n. 1894)\n\n 2 iulie: Ernest Miller Hemingway, 81 ani, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (1954), (n. 1899)\n 12 iulie: Mazo de la Roche (n. Maisie Louise Roche), 82 ani, scriitoare canadiană (n. 1879)\n 15 iulie: Nina Bari, 59 ani, matematiciană rusă (n. 1901)\n 19 iulie: Pompiliu Nistor, 77 ani, medic român care s-a remarcat în activitatea de organizare a Primului Corp al Voluntarilor Români din Rusia precum și în acea de inițiere și redactare a Declarației de la Darnița (n. 1883)\n 26 iulie: Alexandru Tudor-Miu, 60 ani, profesor, poet și scriitor suprarealist român (n. 1901)\n 3 august: Giovanni Battista Angioletti, 64 ani, scriitor italian (n. 1896)\n 3 august: Zoltán Tildy, 71 ani, politician maghiar, prim-ministru (n. 1889)\n 11 august: Ion Barbu (n. Dan Barbilian), 66 ani, matematician, poet român (n. 1895)\n 14 august: Clark Ashton Smith, 68 ani, scriitor american (n. 1893)\n 18 august: Leonhard Frank, 78 ani, scriitor german (n. 1882)\n 19 august: Eduard Kadlec (Edward), 81 ani, general ceh, membru al Legiunii Cehsolovace, comandant al Legiunii Române din Siberia (n. 1880)\n 20 august: Percy Williams Bridgman, 79 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1946), (n. 1882)\n 7 septembrie: Pieter Sjoerds Gerbrandy (n. Pieter Gerbrandi), 76 ani, politician neerlandez (n. 1885)\n 10 septembrie: Wolfgang von Trips (Wolfgang Alexander Albert Eduard Maximilian Reichsgraf Berghe von Trips), 33 ani, pilot german de Formula 1 (n. 1928)\n 19 septembrie: Lucia Sturdza-Bulandra, 88 ani, actriță română de teatru (n. 1873)\n 21 septembrie: Claudia Millian, 74 ani, poetă, soția poetului Ion Minulescu (n. 1887)\n 3 octombrie: József Grősz, 73 de ani, arhiepiscop romano-catolic, deținut politic (n. 1887)\n 11 octombrie: Prințesa Dagmar a Danemarcei (n. Dagmar Louise Elisabeth), 71 ani (n. 1890)\n 11 octombrie: Maximilian Hacman, 84 ani, jurist român (n. 1877)\n 19 octombrie: Mihail Sadoveanu, 80 ani, scriitor și om politic român (n. 1880)\n 20 octombrie: Constanța Erbiceanu, 87 ani, pianistă română (n. 1874)\n 1 noiembrie: Aron Cotruș, 70 ani, diplomat și scriitor român (n. 1891)\n 15 noiembrie: Douglas Walton (n. John Douglas Duder), 51 ani, actor canadian (n. 1910)\n 16 noiembrie: Samuel Taliaferro Rayburn, 79 ani, politician american (n. 1882)\n 19 noiembrie: Michael Rockefeller, 23 ani, antropolog american (n. 1938)\n 25 noiembrie: Dumitru Combiescu, 74 ani, medic epidemiolog român (n. 1887)\n 11 decembrie: Alexandru Săvulescu, 63 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1898)\n 19 decembrie: Jean des Cognets, 78 ani, jurnalist francez (n. 1883)\n 27 decembrie: Konrad Bercovici, 80 ani, romancier american (n. 1881)\n 28 decembrie: Edith Wilson, 89 ani, politiciană americană soția lui Woodrow Wilson, președinte al SUA (n. 1872)\n 31 decembrie: Aurel Babeș (Aurel Alexandru Babeș), 75 ani, medic român (n. 1886)\n\nNedatate \n decembrie: Sanda Marin (n. Cecilia Maria Simionescu), 60 ani, autoare română (n. 1900)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Robert Hofstadter (SUA), Rudolf Ludwig Mössbauer (Germania)\n Chimie: Melvin Calvin (SUA)\n Medicină: Georg von Békésy (Ungaria)\n Literatură: Ivo Andric (Iugoslavia)\n Pace: Dag Hjalmar Agne Carl Hammarskjöld (Suedia)\n\n1961" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii îmi poți spune despre Anii 990?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 940 Anii 950 Anii 960 Anii 970 Anii 980 - Anii 990 - Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Anii 1030 Anii 1040\n\nAni: 990 | 991 | 992 | 993 | 994 | 995 | 996 | 997 | 998 | 999\n\nSecolul al X-lea" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ar trebui să știu despre 2019?" }, { "from": "assistant", "value": "2019 (MMXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți. A fost al 2019-lea an d.Hr., al 19-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum al 10-lea an și ultimul an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al limbilor autohtone, de către ONU.\n Anul Internațional al moderației, de către ONU.\n Anul Internațional al Tabelului Periodic al Elementelor, de către ONU.\n Anul orașelor Plovdiv (Bulgaria) și Matera (Italia), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: România a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria.\n 1 ianuarie: În România intră în vigoare legea prin care se interzice comercializarea pungilor din plastic cu mâner.\n 1 ianuarie: Sonda New Horizons aparținând NASA a survolat cel mai îndepărtat obiect ceresc studiat vreodată de om. New Horizons a trecut la doar 3.500 de kilometri de Ultima Thule, un obiect aflat în Centura Kuiper, la aproximativ 6,4 miliarde kilometri de Terra.\n 1 ianuarie: Jair Bolsonaro, un politician de extremă-dreapta, preia oficial funcția de președinte al Braziliei, el succedând conservatorului Michel Temer ca cel de-al 38-lea președinte al țării.\n 3 ianuarie: Sonda spațială chineză Chang'e 4 a devenit prima care a efectuat cu succes o aselenizare realizată pe fața nevăzută a Lunii.\n 6 ianuarie: Regele malaezian Muhammad al V-lea a abdicat, aceasta fiind prima oară când un monarh al acestei țări renunță înainte de încheierea mandatului de cinci ani.\n 10 ianuarie: La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor. Discursul în limba română ținut de Donald Tusk a impresionat mai multă lume.\n\n 11 ianuarie: Parlamentarii macedoneni au acceptat redenumirea țării lor din Republica Macedonia în \"Republica Macedonia de Nord\", un vot cu o majoritate de două treimi (39 de parlamentari din opoziție au boicotat votul). În schimb, Grecia, s-a angajat să renunțe la vetoul ei împotriva aderării Macedoniei la NATO, și a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.\n 12 ianuarie: În capitală și în alte orașe din Franța, inclusiv în Bourges, Caen, Nîmes și Toulouse, există din nou ciocniri între mișcarea \"vestelor galbene\" și poliție. La nivel național, potrivit Ministerului de Interne, în rândul protestatarilor au participat circa 84.000 de persoane, din care 8000 de persoane la Paris. În plus, 244 de persoane au fost arestate.\n 15 ianuarie: Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.\n 20 ianuarie: Cel puțin 60.000 de greci au protestat în Piața Syntagma, în fața clădirii Parlamentului față de acordul cu Macedonia prin care fosta republică iugoslavă urmează să își schimbe numele în Macedonia de Nord. Demonstrația, care a fost în mare parte realizată de naționaliști, a condus la revolte și la folosirea gazului lacrimogen de către forțele de securitate. 10 polițiști și doi protestatari au fost răniți.\n 22 ianuarie: Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat la Aachen, Germania, un nou tratat bilateral de prietenie, la 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee. Tratatul prevede o strânsă coordonare în politica europeană, o politică externă și de securitate comună puternică, o cooperare militară mai puternică și o zonă economică, cu norme comune.\n 22 ianuarie: Comisia Europeană a amendat MasterCard cu 570.566.000 de euro pentru \"creșterea artificială a costurilor de plată cu cardul, în detrimentul consumatorilor și comercianților din UE\".\n 23 ianuarie: La Caracas, capitala Venezuelei, sute de mii de oameni demonstrează pe străzile din țară împotriva președintelui Nicolás Maduro (PSUV). Liderul opoziției, Juan Guaido, președinte al parlamentului s-a autoproclamat președinte interimar al țării. Statele Unite și Organizația Statelor Americane (OAS) l-au recunoscut pe Guaidó ca președinte interimar. Președintele Nicolás Maduro a ordonat personalului diplomatic al SUA să părăsească țara în termen de 72 de ore.\n 24 ianuarie: Ministrul Apărării din Venezuela a declarat, în prezența mai multor generali de rang înalt, ca răspuns la președintele autoproclamat interimar Juan Guaidó că forțele armate nu acceptă un președinte „care este impus în umbra unor interese obscure, nici autoproclamat în marja legii. Recunoaștem pe comandantul nostru șef Nicolás Maduro ca președinte legitim\".\n 25 ianuarie: Parlamentul Greciei a ratificat acordul cu Skopje în favoarea numelui Republica Macedonia de Nord. Din totalul de 300 de deputați în Parlament, 153 au votat în favoarea acordului, 146 împotrivă și o abținere.\n 30 ianuarie: Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a anunțat că în România \"s-a constatat epidemie de gripă\". Numărul deceselor cauzate de gripă a ajuns la 56.\n\nFebruarie\n\n 1 februarie: Guvernul Statelor Unite a anunțat retragerea țării din tratatul de dezarmare nucleară INF. SUA acuză Rusia că încalcă prevederile Acordului din 1987. Terminarea contractului intră în vigoare la sfârșitul lunii iulie 2019.\n 2 februarie: După Statele Unite, Rusia anunță și ea suspendarea tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) acuzând Statele Unite de încălcarea tratatului.\n 2 februarie: Al 12-lea weekend consecutiv de protest al mișcării \"vestelor galbene\" împotriva președintelui Emmanuel Macron. La nivel național au participat 58.600 de protestatari, dintre care 10.000 la Paris. Consiliul de Stat a refuzat, cu o zi înaintea protestului, să interzică utilizarea de către poliție a gloanțelor de cauciuc și a grenadelor de șoc. Zeci de persoane au fost arestate, dintre care 33 doar la Paris.\n 3 februarie: După expirarea ultimatumului lor pentru anunțarea unor noi alegeri prezidențiale în Venezuela, statele membre ale UE, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Spania, Republica Cehă și Regatul Unit l-au recunoscut ca președinte interimar al țării pe Juan Guaidó, actualul președinte al Parlamentului.\n 5 februarie: După ce un italian cu opt clase condamnat la închisoare cu suspendare în Italia a efectuat cel puțin o operație în România, pretinzând că este chirurg plastician, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București a demarat o anchetă pentru a analiza modul prin care un funcționar public a atribuit cod de parafă italianului.\n 8 februarie: România îl recunoaște pe Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei.\n 10 februarie: Institutul Național pentru Sănătate Publică din România anunță că bilanțul oamenilor care au murit din cauza gripei a ajuns la 101.\n 12 februarie: Șeful cartelului drogurilor Sinaloa din Mexic, Joaquín Archi Valdo „El Chapo“ Guzman Loera, a fost găsit vinovat de către un tribunal din Statele Unite pentru toate cele zece capete de acuzare, inclusiv trafic de droguri, trafic de persoane, distribuție internațională de cocaină, heroină, marijuana și alte droguri, uz de armă de foc, spălarea banilor, și este de așteptat să fie închis pe viață la 25 iune 2019, când se stabilește sentința.\n 12 februarie: Republica Macedonia își schimbă oficial numele în Republica Macedonia de Nord, încheind o dispută de numire pe termen lung cu Grecia vecină.\n 16 februarie: Filmul „Monștri.”, în regia lui Marius Olteanu, singurul film românesc participant la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, a primit Premiul publicului din partea juriului cititorilor publicației germane Tagesspiegel.\n 20 februarie: A fost găsit un specimen de sex feminin din specia Țestoasa de Galápagos Fernandina, despre care se credea că a dispărut de mai bine de 100 de ani.\n 22 februarie: În premieră, președintele Klaus Iohannis a trimis Curții Constituționale a României o sesizare de neconstituționalitate asupra legii bugetului de stat pe anul 2019. Votat cu o întârziere de trei luni, bugetul a fost numit de președinte \"unul nerealist, supraevaluat și întârziat\" și a catalogat \"PSD ca partid incompetent și incapabil să conducă România\".\n 24 februarie: Alegeri parlamentare în Republica Moldova.\n 24 februarie: Premiile Oscar, ediția a 91-a, sunt prezentate la Hollywood. Filmul Bohemian Rhapsody a câștigat patru premii, urmat de Black Panther, Roma și Green Book cu câte trei premii fiecare, dintre care ultimul obține și premiul Cel mai bun Film.\n 25 februarie: Curtea Internațională de Justiție, cea mai înaltă instanță a Națiunilor Unite, stabilește că Regatul Unit trebuie să pună capăt controlului asupra arhipelagului Chagos „cât de repede posibil”. Mauritius susține că arhipelagul a fost separat ilegal de națiunea insulară în 1965.\n 26 februarie: Cardinalul australian George Pell a fost condamnat de către o Curte de Justiție din Australia, pentru abuz sexual față de doi copii de 13 ani din corul catedralei St Patrick's din Melbourne. El este cel mai înalt oficial al Bisericii Catolice condamnat pentru acestă infracțiune.\n 27 februarie: Președintele american Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un se întâlnesc la un summit în Hanoi, Vietnam.\n 28 februarie: Summit-ul de la Hanoi dintre președintele Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un, se termină brusc, mai devreme decât era planificat, iar Casa Albă afirmă că nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la relațiile dintre cele două țări și politicile armelor nucleare din Coreea de Nord și sancțiunile care le sunt impuse.\n\nMartie\n\n 8 martie: Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului pentru reexaminare Legea bugetului de stat pe anul 2019, susținând că este fundamentată pe o prognoză nerealistă, iar pe de altă parte, că nu asigură o reală funcționare a unor instituții publice cu rol esențial în societate.\n 8 martie: Regele Carol al II-lea a fost reînhumat la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș. Rămășițele sale au fost scoase din capela de lângă biserica unde fuseseră depuse în 2003 și mutate în Necropola Regală, lângă mormântul Regelui Mihai și al Reginei Ana.\n 10 martie: Un avion Boeing 737 MAX al companiei Ethiopian Airlines, având la bord 149 de pasageri și 8 membri ai echipajului, s-a prăbușit după ce a decolat de pe aeroportul internațional din capitala Addis Abeba. Nu există supraviețuitori.\n 11 martie: Economia Turciei intră în recesiune pentru prima dată din 2009 după ce lira turcească s-a depreciat cu 30% față de dolar și costurile de împrumut au crescut.\n 12 martie: Institutul Național pentru Sănătate Publică din România anunță că bilanțul oamenilor care au murit din cauza gripei a ajuns la 172.\n 12 martie: Parlamentul britanic a respins pentru a doua oară Acordul convenit de Londra și Uniunea Europeană cu privire la Brexit, 432 de parlamentari votând contra acordului și 202 pentru.\n 12 martie: Agenția europeană pentru siguranță aeriană (EASA) a suspendat toate zborurile aeronavelor Boeing 737 Max, ca măsură de precauție, în urma a doua accidente petrecute în ultimele patru luni soldate cu un număr total de 346 decese.\n 13 martie: Parlamentul României a adoptat raportul de admitere al Comisiilor de specialitate la Legea bugetului, în forma trimisă la promulgare, respingând astfel cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis. Legea a fost votată cu 245 de voturi „pentru”, 115 „împotrivă” și 2 abțineri.\n 13 martie: Parlamentul britanic votează un amendament care exclude posibilitatea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără nici un acord.\n 13 martie: Laserul ELI-NP de la Măgurele, parte a Proiectului european ELI, devine cel mai puternic sistem laser realizat vreodată, atingând o putere de 10 Petawatt.\n 13 martie: Canada și Statele Unite au decis să blocheze la sol toate avioanele Boeing 737 Max 8 și Max 9 și au interzis intrarea acestora în spațiul aerian până la o notificare ulterioară. Practic, în acest moment, cele două tipuri de avioane avioanele sunt blocate la sol la nivel mondial.\n 14 martie: Parlamentul britanic a respins declanșarea unui nou referendum pe tema Brexit, cu scorul de 334 la 85, și a decis să extindă termenul de părăsire a Uniunii Europene dincolo de 29 martie, respectiv până la 30 iunie, cu 412 la 202 voturi.\n 15 martie: 49 de persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite în timpul a două atacuri asupra moscheilor din Christchurch, Noua Zeelandă.\n 16 martie: Alegeri prezidențiale, primul scrutin, în Slovacia.\n 17 martie: Mii de persoane au participat la Belgrad la un protest împotriva președintelui sârb Aleksandar Vučić, cerând libertate pentru presă. Protestele au loc săptămânal începând cu 8 decembrie 2018 și se desfășoară în mai multe orașe din Serbia.\n 18 martie: NASA a anunțat că a detectat o explozie imensă a unui meteorit în atmosfera Pământului, deasupra Peninsulei Kamceatka din Rusia, la 18 decembrie 2018. Explozia, care a fost de zece ori mai puternică decât bomba atomică lansată deasupra Hiroshimei în 1945, a fost a doua ca putere din ultimii 30 de ani, după explozia meteoritului care a căzut în localitatea Celeabinsk (Rusia) în 2013.\n 19 martie: Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstannului, și-a anunțat demisia după ce aproape 30 de ani s-a aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală.\n 20 martie: Cel de-al doilea președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, este ales în funcție, după demisia lui Nursultan Nazarbayev, iar Astana, capitala Kazahstanului, este redenumită Nursultan, după fostul președinte.\n 22 martie: După discuții lungi, liderii Uniunii Europene au oferit Regatului Unit două opțiuni pentru o amânare Brexit-ului dincolo de data de 29 martie. Dacă Parlamentul britanic va adopta săptămâna viitoare Acordul Brexit, data de ieșire din UE va fi amânată până la 22 mai. Dacă Acordul nu va fi aprobat, Londra va avea timp până la 12 aprilie să decidă organizarea de alegeri europene.\n 24 martie: Primele alegeri legislative în Thailanda după lovitura de stat din 2014.\n 25 martie: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat viziat programată în România după ce, cu o zi mai înainte, premierul Viorica Dăncilă a anunțat în cadrul Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), că ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. În aceeași zi, Donald Trump a semnat decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan\n 26 martie: Parlamentul European a votat abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021, statele membre UE fiind nevoite să decidă dacă vor să rămână permanent la ora standard (ora de iarnă) sau la cea de vară\n 29 martie: Acordul de Brexit a fost respins pentru a treia oară de Parlamentul britanic, cu scorul de 344-286. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a programat un summit de urgență pe 10 aprilie, cu două zile înainte ca noua dată a Brexit-ului să aibă loc.\n 31 martie: Militanta anticorupție proeuropeană Zuzana Čaputová a partidului Progresiv Slovacia a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, învingând pe Maroš Šefčovič, cu 58% față de 42%. Ea va fi prima femeie șef de stat a Slovaciei.\n 31 martie: Primul tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina. Potrivit unor rezultate preliminare, actorul de comedie Volodîmîr Zelenski s-a clasat pe primul loc cu 30,17% și-l va înfrunta în al doilea tur de scrutin, pe 21 aprilie, pe actualul șef al statului Petro Poroșenko, care a obținut 16,69%.\n\nAprilie\n\n 1 aprilie: Noul nume al Erei japoneze care urmează să înceapă la 1 mai, odată cu urcarea pe tronul crizantemei a prințului Naruhito în calitate de cel de-al 126-lea împărat al Japonei, este Reiwa (令 和).\n 2 aprilie: A 15-a aniversare de la aderarea României la NATO.\n 4 aprilie: Prim-ministrul eston Jüri Ratas, a prezentat oficial demisia guvernului său de centru-stânga în urma alegerilor legislative din 3 martie; cinci partide au intrat în parlament după recentele alegeri parlamentare, ceea ce a împiedicat până în prezent formarea unei coaliții.\n 4 aprilie: Președintele Klaus Iohannis prezintă cele două teme care vor fi supuse consultării populare în cadrul referendumului din 26 mai: interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare.\n 8 aprilie: Fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată în dosarul \"Revoluției din decembrie 1989\" pentru săvârșirea infracțiunilor contra umanității. Alături de el au mai fost trimiși în judecată Gelu Voican Voiculescu, fost vice-prim ministru, și Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare.\n 9 aprilie: Alegeri legislative în Israel care vor decide dacă prim-ministrul în exercițiu, Benjamin Netanyahu, va continua să rămână la putere după mai mult de un deceniu.\n 9 aprilie: Ceremonia de deschidere a Campionatelor Europene de Lupte de la București, după 40 de ani de la ultima ediție a Campionatelor Europene găzduite de România.\n 10 aprilie: Cercetătorii de la proiectul Event Horizon Telescope anunță prima imagine a unei găuri negre, situată la 54 milioane de ani lumină de Terra, în centrul galaxiei M87.\n 11 aprilie: Uniunea Europeană și Regatul Unit au căzut de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019. Aceast lucru înseamnă că Marea Britanie va participa la alegerile pentru Parlamentul European de luna viitoare.\n 11 aprilie: După 30 de ani la putere, președintele Sudanului, Omar al-Bashir, a fost răsturnat și arestat, în urma unei lovituri de stat a armatei.\n 12 aprilie: În urma unui val de proteste, șeful consiliului militar de tranziție din Sudan, generalul-locotenent Awad Ibn Auf, a anunțat că renunță la putere în favoarea generalului-locotenent Abdel Fattah al-Burhani Abdelrahman.\n 15 aprilie: Un incendiu masiv a cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris.\n 17 aprilie: Oamenii de știință anunță descoperirea unor ioni de hidrură de heliu, despre care se crede că este primul compus care s-a format în univers, în nebuloasa planetară NGC 7027.\n 21 aprilie: Mai multe explozii au lovit biserici și hoteluri din trei orașe din Sri Lanka, mai ales din Colombo, care este capitala executivă, comercială și cel mai mare oraș din acest stat, ucigând 359 de persoane și rănind în jur de 500. Printre victime se numeră și 35 de turiști proveniți din SUA, Marea Britanie, Danemarca, Maroc, China, Japonia, India, Bangladesh și Pakistan. Organizația teroristă Stat Islamic a revendicat seria de atentate. Numărul de decese a fost revizuit la 253 persoane, după declarația ulterioară a oficialilor (26 aprilie).\n 21 aprilie: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina. Potrivit unor rezultate preliminare, actorul de comedie Volodîmîr Zelenski a obținut 73% din voturi, devenind astfel noul președinte al acestei țări.\n 25 aprilie: Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind organizarea referendumului pe tema justiției din 26 mai.\n 30 aprilie: Pentru a treia oară în România, o tornadă s-a format și a creat pagube în sudul Câmpiei Bărăganului, mai ales în comuna Dragalina, Călărași.Din cauza acesteia, acoperișurile mai multor case au fost deteriorate și un autocar a fost răsturnat pe câmp. Evenimentul s-a soldat cu 7 răniți.\n 30 aprilie: Împăratul Akihito al Japoniei a abdicat în favoarea fiului său cel mare, Prințul moștenitor Naruhito. O serie de procesiuni private au marcat prima renunțare la Tronul Crizantemei înregistrată în ultimele două secole în Japonia, de la abdicarea împăratului Kōkaku în 1817.\n\nMai\n\n 1 mai: Împăratul Naruhito devine cel de-al 126-lea împărat al Japoniei; începe era japoneză Reiwa (令 和).\n 6 mai: După o victorie restrânsă a principalului partid de opoziție CHP din Turcia împotriva partidului lui Recep Tayyip Erdoğan la alegerile pentru primăria Istanbului de luna trecută, Consiliul Electoral Suprem din Turcia a anulat rezultatele și a ordonat reluarea alegerilor pentru funcția de primar al orașului Istanbul.\n 9 mai: Summitul de la Sibiu - liderii Uniunii Europene au adoptat o declarație care cuprinde 10 angajamente, printre care apărarea \"unei singure Europe\", o Europă ce va fi \"un lider mondial responsabil\".\n14-18 mai: Concursul Muzical Eurovision 2019, găzduit în Tel Aviv, Israel.\n 15 mai: Casa de licitații Christie's licitează sculptura Rabbit a lui Jeff Koons pentru 91,1 milioane de dolari. Acesta este cel mai mare preț obținut vreodată pentru o lucrare de către un artist în viață.\n 18 mai: Duncan Laurence, reprezentantul Țărilor de Jos câștigă ediția 2019 a concursului Eurovision cu melodia \"Arcade\". Este prima victorie a țării din 1975.\n 19 mai: Google a suspendat suportul actualizărilor Android pentru telefoanele Huawei, precum și aplicațiile Google Play și Gmail, după ce compania chineză de tehnologie a fost inclusă pe lista neagră de Departamentul de Comerț al Statelor Unite.\n 20 mai: Fostul comedian Volodîmîr Zelenski a depus jurământul în calitate de al 6-lea președinte al Ucrainei. Zelenski anunță dizolvarea parlamentului și solicită alegerile parlamentare anticipate.\n 20 mai: Intră în vigoare redefinirea sistemului internațional de unități de măsură adoptat de majoritatea țărilor lumii.\n 20 mai: Toți miniștri de extremă dreapta a Partidului Libertății din Austria, care alcătuiesc aproape jumătate din cabinetul austriac, demisionează după ce cancelarul conservator Sebastian Kurz a propus demiterea ministrului de interne Herbert Kickl, în urma publicării unui videoclip compromițător al acestuia.\n 21 mai: Nepalezul Kami Rita Sherpa a escaladat vârful Everest (8.848 m), pentru a doua oară în decurs de o săptămână, ajungând astfel la un total de 24 de ascensiuni pe cel mai înalt punct al lumii, îmbunătățindu-și recordul anterior.\n 23 mai: Începând de azi, timp de patru zile, au loc Alegeri pentru Parlamentul European.\n 24 mai: Premierul britanic Theresa May își anunță demisia din funcția de președinte al Partidului Conservator din 7 iunie. Urmează să rămână în funcția de șef al guvernului până la alegerea unui succesor.\n 25 mai: La cea de-a 72-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes, filmul Parasite al regizorului sud-coreean Bong Joon-ho este premiat cu Palme d'Or.\n 26 mai: La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor este următorul: PNL - 27,00%, PSD - 22,51%, Alianța USR-PLUS - 22,36%, PRO România - 6,44%, PMP - 5,76%, UDMR - 5,26%, ALDE - 4,11%; prezența la vot a fost de 49,02%. La Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat \"Da\" la prima întrebare și 81,1% au votat \"Da\" la a doua întrebare; prezența la vot a fost de 41,28%.\n 27 mai: Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.\n 28 mai: Banca Centrală Europeană a pus în circulație noile bancnote de 100 și 200 de euro. Acestea sunt echipate cu noi caracteristici de securitate care le fac mai greu de falsificat.\n 29 mai: O navă de croazieră fluvială cu 34 de persoane la bord, s-a ciocnit cu un alt vas mult mai mare și s-a scufundat în Dunăre, la Budapesta, Ungaria, omorând șapte turiști sud-coreeni.\n 31 mai: Vizita apostolică a papei Francisc în România timp de trei zile. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea.\n\nIunie\n\n 4 iunie: 30 de ani de la Masacrul din Piața Tiananmen, Beijing, China, când sute de persoane au fost ucise după ce armata chineză a intervenit în forță cu tancurile, pentru a înăbuși protestele pro-democrație.\n 8 iunie: În Republica Moldova, blocul ACUM și socialiștii au semnat un acord de colaborare și formare a unei majorități parlamentare iar Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru. Curtea a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern.\n 9 iunie: Curtea Constituțională din Republica Moldova dizolvă parlamentul național și înlătură din funcție pe președintele Igor Dodon, numind ca președinte interimar pe fostul premier Pavel Filip. Dodon, precum și Parlamentul Moldovei sfidează mișcarea, declanșând astfel o criză constituțională.\n 9 iunie: Sute de mii de oameni se adună pe străzile din Hong Kong pentru a protesta împotriva unei noi legi controversate, care ar permite guvernului din Hong Kong să extrădeze suspecți către țări cu care nu are acorduri în acest sens, inclusiv către China.\n 13 iunie: Președintele Klaus Iohannis și președinții PNL, USR, PRO România și PMP au semnat Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României.\n 14 iunie: Partidul Democrat din Moldova condus de Vladimir Plahotniuc și-a anunțat retragerea de la guvernare, cedând puterea guvernului condus de Maia Sandu.\n 16 iunie: Proteste masive la Hong Kong unde sute de mii de oameni - unele surse vorbesc de aproape 2 milioane de oameni - s-au adunat în Piața Victoriei deși guvernul a suspendat proiectul unei legi controversate, care facilita extrădările către China. Protestatatarii vor garanții că se va renunța definitiv la o astfel de lege. Liderul Hong Kong, Carrie Lam, cere scuze pentru propunerea proiectului de lege. Poliția declară că participarea a fost de 338.000 la ora de vârf.\n 18 iunie: Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă a fost respinsă de Parlament; s-au înregistrat 200 de voturi favorabile, 7 împotrivă și 3 abțineri, numărul minim de voturi favorabile pentru ca moțiunea să fie adoptată fiind de 233. În sală au fost prezenți 250 de parlamentari din 465.\n 18 iunie: Valul de căldură extremă din India a provocat moartea a cel puțin 184 de oameni; temperaturile au atins 50,8 °C în orașul Churu.\n\n 20 iunie: Uniunea Europeană a decis prelungirea cu un an a sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei ca reacție la ”anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului” în 2014.\n 23 iunie: Sute de mii de cehi protestează pe străzile din Praga pentru a cere demisia premierului Andrej Babiš, în cel mai mare protest al țării de la Revoluția de Catifea din 1989. Premierul miliardar este suspectat de fraudă cu fonduri europene. \n 24 iunie: Procurorul general al regiunii Amhara din Etiopia, Migbaru Kebede, a murit după ce a fost rănit în timpul unei încercări de lovitură de stat, cu două zile mai devreme. Asaminei Tsige, generalul suspectat că se află în spatele încercării de lovitură de stat, a fost ucis de forțele de securitate.\n 25 iunie: SpaceX a lansat 24 de sateliți cu racheta Falcon Heavy în prima sa lansare pe timp de noapte. Două dintre cele trei propulsoare s-au întors în siguranță la Stația Forțelor Aeriene din Cape Canaveral, însă propulsorul nucleului central nu a reușit să aterizeze pe o navă în Oceanul Atlantic, explodând în mare.\n 28 iunie: Germania, Franța, Polonia și Cehia înregistrează cele mai mari temperaturi pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură în Europa de Vest și Centrală.\n 29 iunie: La Congresul extraordinar al PSD, Viorica Dăncilă a fost aleasă noul președinte al partidului cu 2.828 voturi. Contracandidații ei au fost: Liviu Pleșoianu (715 voturi), Șerban Nicolae (375 voturi) și Ecaterina Andronescu (50 voturi). Funcția de președinte executiv a fost câștigată de Eugen Teodorovici cu 2.463 voturi, iar funcția de secretar general de Mihai Fifor cu 2.366 de voturi.\n\nIulie\n\n 1 iulie: Finlanda a preluat de la România președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.\n 1 iulie: Japonia a reluat vânătoarea de balene în scopuri comerciale după o pauză de 30 de ani și la o zi după retragerea din Comisia internațională privind vânătoarea de balene (IWC). Cel puțin 227 de balene se așteaptă să fie ucise până în decembrie 2019.\n 1 iulie: Iranul anunță că a depășit limita de 300 de kilograme de uraniu îmbogățit, impusă de acordul internațional cu privire la programul său nuclear. Acordul încheiat în 2015 între Iran și Grupul celor Șase (Germania, China, Statele Unite, Franța, Regatul Unit, Rusia), limita drastic programului nuclear al Iranului în schimbul ridicării unor sancțiuni economice internaționale. În 2018, SUA, în administrația Donald Trump, s-a retras unilateral din pact și a reinstalat sancțiuni împotriva Teheranului.\n 2 iulie: Eclipsă solară totală vizibilă în Chile și Argentina.\n 2 iulie: Un incendiu produs în submarinul Losharik al Marinei Militare Ruse ucide 14 membri ai echipajului în timp ce nava efectuează teste în apele teritoriale rusești.\n 2 iulie: Al nouălea Parlament European își începe mandatul de cinci ani.\n 8 iulie: Liderul formațiunii conservatoare Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a depus jurământul și a preluat funcția de prim-ministru al Greciei, la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate.\n 10 iulie: Cercetătorii anunță, prin intermediul revistei Nature, că un craniu uman (Apidima 1) descoperit în interiorul unei peșteri din Grecia a fost datat ca având 210.000 ani, făcându-l cel mai vechi Homo sapiens non-african.\n 11 iulie: Sonda spațială Hayabusa 2 care aparține JAXA a făcut a doua aterizare reușită și finală pe asteroidul 162173 Ryugu. Asteroidul, aflat la aproximativ 340 de milioane de kilometri distanță de Terra, este o \"fosilă vie\" rămasă de la nașterea Sistemului Solar.\n 11 iulie: Șapte persoane, dintre care șase turiști străini, au fost ucise și alte 100 au fost rănite în timpul unei furtuni violente care a traversat Salonic, Grecia.\n 13 iulie: Simona Halep o învinge pe Serena Williams (6-2, 6-2) în finala de la Wimbledon. Este al doilea titlu de Grand Slam câștigat și este prima jucătoare din România care câștigă turneul de la Wimbledon.\n\n 14 iulie: Sârbul Novak Djokovic câștigă cel de-al 16-lea titlu de Grand Slam după ce l-a învins pe elvețianul Roger Federer în finala de simplu masculin de la Wimbledon, cu scorul de 7–6(7–5), 1–6, 7–6(7–4), 4–6, 13–12(7–3) într-un meci care a durat patru ore și 56 de minute. A fost cea mai lungă finală de la Wimbledon din toate timpurile, dar și primul meci de simplu masculin din toate cele patru Grand Slam la care setul cinci s-a terminat cu tiebreake.\n 14 iulie: Sistemul de navigație prin satelit Galileo al Uniunii Europene a suferit o întrerupere majoră cauzată de un \"incident tehnic legat de infrastructura de la sol\", lăsând toți sateliții activi Galileo offline. Sistemul, care este operațional de la sfârșitul anului 2016, este încă în faza de pilot. \n 16 iulie: Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de președinte al Comisiei Europene. Ea îl va succede pe Jean-Claude Juncker la 1 noiembrie 2019 și va deveni prima femeie care va deține această funcție.\n 17 iulie: În Filipine se declară urgență națională după ce peste 100.000 de persoane au contractat febra Denga.\n 24 iulie: După demisia Theresei May, Boris Johnson este numit noul prim-ministru al Regatului Unit.\n 26 iulie: Cazul de la Caracal: Emoție în societatea românească în cazul unei adolescente care a sunat de trei ori la 112 anunțând că a fost sechestrată, violată și bătută, însă autoritățile nu au reușit să identifice locul în care se află. Poliția a intervenit după aproximativ 19 ore de la apel. Principalul suspect a fost reținut pentru trafic de minori și viol.\n 28 iulie: Cazul de la Caracal: Bărbatul de 66 de ani din Caracal a recunoscut că a bătut, violat și omorât două tinere de 15, respectiv 18 ani, apoi a ars cadavrele. Au fost mai multe demiteri: șeful Inspectoratului de Poliție Județean Olt și adjuncții acestuia, șeful poliției municipiului Caracal și adjunctul acestuia și proteste în fața sediului Ministerului de Interne.\n 29 iulie: Cazul de la Caracal: Directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale și-a dat demisia.\n 30 iulie: Cazul de la Caracal: Ministrul Afacerilor Interne, Nicolae Moga, în urma discuțiilor cu prim-ministru, și-a anunțat demisia declarând că a făcut acest lucru \"pentru a salva o parte din prestigiul puternic afectat în urma unei activități deficitare a unor angajați ai săi care au fost destituiți sau urmează să fie sancționați\".\n\nAugust\n\n 2 august: Viorica Dăncilă o demite pe Ecaterina Andronescu din funcția de ministru al educației, în urma comentariilor sale într-un interviu televizat despre adolescenta ucisă în Cazul de la Caracal, spunând „eu am învățat de acasă să nu mă urc cu străini în mașină”.\n 3 august: Cel puțin 20 de persoane sunt ucise și alte 26 sunt rănite în atentatul din El Paso, Texas. Suspectul principal, un tânăr de 21 de ani, a fost arestat. Înainte de atentat, tânărul a lansat online un manifest intitulat \"Adevărul incomod\", în care a citat ca motive pentru atentat: „invazie hispanică a Texasului” și „apăr pur și simplu țara mea de înlocuirea etnică și culturală”. Cazul este cercetat ca terorism intern.\n 3 august: Câteva sute de persoane au fost reținute de poliția rusă la protestele neautorizate de la Moscova. Protestele s-au produs deoarece mai mulți candidați ai opoziției au fost descalificați de la candidatura la viitoarele alegeri legislative ale orașului Moscova.\n 5 august: Guvernul federal al Indiei a anunță că va revoca statutul special constituțional al regiunii Kashmirul indian și că intenționează să restructureze teritoriul disputat.\n\n 6 august: Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv de înghețare a tuturor bunurilor guvernului venezuelean de pe teritoriul Statelor Unite \"din cauza continuării uzurpării puterii de către regimul ilegitim al lui Nicolas Marudo\". Au fost emise douăzeci și una de excepții pentru companiile care furnizează servicii, inclusiv petrol, ajutor și telecomunicații.\n 7 august: Prim-ministrul pakistanez, Imran Khan, promite să lupte împotriva deciziei unilaterale a Indiei de a revoca autonomia Kashmirului administrat de India, inclusiv în Adunarea Generală a Națiunilor Unite și Consiliul de Securitate. Domnul Khan a declarat că această acțiune este o încălcare a dreptului internațional, adăugând că se teme de posibilitatea curățării etnice în regiunea cu majoritate musulmană. China, care administrează teritoriile Kashmirului din Aksai Chin și Valea Shaksgam, își exprimă opoziția față de această mișcare indiană „inacceptabilă” și, împreună cu Turcia, își reafirmă sprijinul pentru o rezoluție pașnică. \n 7 august: Guvernul chinez avertizează că manifestanții din Hong Kong vor fi pedepsiți pentru “acțiuni criminale” și nu a exclus intervenția forțelor militare chineze pentru a suprima demonstrațiile anti-guvernamentale.\n 8 august: Fostul președinte al Kîrgîzstanului, Almazbek Atambaev, a fost arestat de forțele speciale, după ce cu o zi mai înainte, încercarea de arest s-a soldat cu eșec și cu confruntări între forțele de ordine și susținătorii lui Atambaev, o persoană fiind ucisă. Atambaev a fost inculpat pentru corupție.\n 8 august: O explozie a avut loc la o bază de lansare a rachetelor în regiunea Arhanghelsk (nord-vestul Rusiei), în timpul testării unui motor de rachetă pe bază de combustibil lichid. Deflagrația a fost urmată de un incendiu. Accidentul ucide doi membri ai armatei și cinci angajați ai Agenției Rosatom. Administrația orașului determină, după accident, o scurtă creștere a radiațiilor radioactive.\n 8 august: Matteo Salvini, viceprim-ministrul italian, anunță prăbușirea guvernului de coaliție cu Mișcarea Cinci Stele, deschizând posibilitatea organizării unei alegeri rapide.\n 9 august: Vicepremierul Italiei, Matteo Salvini, prezintă un vot de neîncredere împotriva premierului Giuseppe Conte.\n 10 august: Peste 50.000 de oameni s-au adunat la protestele de la Moscova împotriva autorităților ruse care împiedică mai mulți candidați din opoziție să candideze la alegerile locale din septembrie.\n \n 15 august: China a concentrat forțe de ordine la câțiva kilometri de frontiera Regiunii Administrative Speciale Hong Kong în contextul a două luni de proteste la Hong Kong împotriva executivului pro-Beijing.\n 18 august: Sute de mii de manifestanți pro-democrație (organizatorii susțin că cel puțin 1,7 milioane de oameni) au participat la un miting pașnic pe străzile din Hong Kong în ciuda amenințărilor din partea Beijingului. Protestele s-au declanșat după ce Adunarea Legislativă locală a adoptat un act normativ care ar fi permis extrădarea infractorilor către China continentală. Legea a fost suspendată însă protestele s-au extins cerându-se retragerea completă a proiectului de lege de extrădare din procesul legislativ (și nu doar suspendare).\n 19 august: După cincisprezece zile de incendii puternice în Pădurea Amazoniană din Rondônia, nori groși de fum acoperă orașul brazilian São Paulo lăsându-l în întuneric. Luminile stradale trebuie aprinse în oraș în jurul orei 14:00. Incendiile, suspectate a fi intenționate, ard încă pădurea.\n 20 august: Primul ministru italian Giuseppe Conte demisionează. El îl critică pe vicepremierul Matteo Salvini, acuzându-l că a denunțat coaliția de guvernare pentru câștig personal și politic. Președintele Italiei, Sergio Mattarella, acceptă demisia lui Conte și anunță că va începe consultări cu liderii de partid. \n 20 august: Președintele Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie 2017, când cei doi președinți au o întrevedere la Casa Albă. Discuții despre întărirea și dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România și SUA, securitatea energetică și programul Visa Waiver.\n 26 august: Delegația Permanentă a ALDE a votat ieșirea partidului de la guvernare și susținerea candidaturii lui Mircea Diaconu la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie.\n 27 august: Râul Lena a ajuns la nivelul minim de 2,5 m. În capitala regională Iakutsk, apa a scăzut atât de brusc încât sute de nave de marfă și bărci mai mici au rămas înfundate în nisip.\n 28 august: Primul ministru britanic Boris Johnson cere reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul până la 14 octombrie. În urma precedentului, monarhul constituțional aprobă cererea.\n 28 august: Arheologii din Huanchaco, Peru au descoperit 227 de seturi de resturi umane cu vârste cuprinse între cinci și paisprezece ani și se crede că au fost sacrificate acum 500 de ani. Descoperirea este cea mai mare jertfă de copii cunoscută din istorie.\n\nSeptembrie\n\n 1 septembrie: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere iertare Poloniei în cadrul unei ceremonii de comemorare la Wieluń, Polonia, la care a participat împreună cu președintele polonez Andrzej Duda, și unde s-a comemorat bombardamentul Germaniei naziste asupra Wieluń în prima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai sângeros conflict din lume, acum 80 de ani.\n 3 septembrie: Atac terorist la Kabul, în Afganistan în urma căruia, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a murit, iar altul a fost grav rănit.\n 4 septembrie: Guvernul din Hong Kong anunță retragerea proiectul privind extrădarea care a declanșat proteste masive timp de trei luni.\n 4 septembrie: Camera Comunelor Regatului Unit aprobă un proiect de lege care să blocheze un brexit fără acord luna viitoare, printr-un vot de la 327 la 299. Proiectul de lege îi recomandă premierului Boris Johnson să solicite o altă prelungire Brexit dacă nu poate asigura un acord cu Uniunea Europeană în săptămânile următoare.\n 5 septembrie: O bombă talibană în mijlocul unei zone puternic fortificate din Kabul ucide doisprezece persoane, inclusiv un soldat român și unul american.\n 5 septembrie: Noul cabinet al primului ministru Giuseppe Conte depune jurământul după acordul de coaliție între Mișcarea Cinci Stele și Partidul Democrat.\n 5 septembrie: Fosta Prima Doamnă a Hondurasului, Rosa Elena Bonilla, este condamnată la 58 de ani de închisoare după ce a cumpărat bijuterii cu fonduri publice.\n 5 septembrie: Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, amenință cu „deschiderea porților” și va permite celor peste 3 milioane de refugiați sirieni să emigreze liber în Europa, cu excepția zonei tampon de securitate din nordul Siriei, convenită între Turcia și Statele Unite. El susține în continuare că „comunitatea internațională, respectiv Uniunea Europeană” nu oferă sprijin în ceea ce privește refugiații.\n 5 septembrie: Președintele Klaus Iohannis anunță că respinge propunerile pentru miniștrii interimari și trimite prim-ministrul Viorica Dăncilă să legitimeze Guvernul prin votul Parlamentului.\n 7 septembrie: Are loc schimbul istoric de 70 de prizonieri dintre Ucraina și Rusia, un gest foarte așteptat, având în vedere că administrațiile de la Moscova și Kiev sunt în conflict, de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și începutul conflictului din estul Ucrainei în 2014.\n 11 septembrie: Vaporii de apă au fost detectați pe exoplaneta K2-18b, un Super-Pământ care se află la aproximativ 111 ani-lumină de Pământ. Este pentru prima dată când apa a fost confirmată pe o exoplanetă în zona locuibilă circumstelară a unei stele.\n 14 septembrie: Două instalații petroliere din Arabia Saudită, au fost atacate de drone și incendiate. Atacul a fost revendicat de rebelii houti din Yemen, susținuți de Iran.\n16 septembrie: A avut loc o explozie la Centrul de cercetare de Virologie și Biotehnologie, din Kolțovo, regiunea Novosibirsk, Siberia, Rusia\n18 septembrie: Singurul producător de sodă calcinată din România, fabrica Ciech Soda din județul Vâlcea, a închis producția, după 60 de ani de funcționare neîntreruptă, motivul invocat de patronatul polonez fiind creșterea prețului la aburul industrial, livrat de CET Govora către fostele Uzine Sodice Govora. Uzina de Sodă cu aproximativ 600 de angajați intrat miercuri într-un proces de mentenanță, împiedicând conducerea acestuia să vorbească despre o închidere definitivă, cu speranța unui posibil acord asupra prețului agentului termic, pe care furnizorul român îl are, crescând cu aproape 135% în ultimul an (inclusiv certificate CO2). CET Govora a reziliat unilateral, pe 18 iunie, contractul de livrare a aburului industrial către CIECH Soda România. Aceasta s-a și întâmplat, în condițiile în care prețul actual abia fusese stabilit pe 1 aprilie și trebuia să fie valabil până la 31 decembrie 2020, se arăta într-un comunicat al Ciech Group, publicat pe 9 august 2019. Acceptarea noului preț de către furnizorul de abur către companie ar însemna pierderi mari.\n 23 septembrie: Compania britanică de turism Thomas Cook, cea mai veche firmă de turism din lume, intră în \"lichidare imediată\", lăsând 150.000 de turiști britanici blocați în străinătate și punând în pericol 22.000 de locuri de muncă în întreaga lume. Ca răspuns, guvernul Regatului Unit și Autoritatea Aviației Civile lansează Operațiunea Matterhorn, cea mai mare repatriere din istoria Regatului Unit pe timp de pace.\n 24 septembrie: Curtea Supremă a Regatului Unit hotărăște neconstituționalitatea suspendării Parlamentului de către Boris Johnson.\n 24 septembrie: La summitul ONU pentru clima de la New York, Greta Thunberg, o adolescentă suedeză în vârstă de 16 ani, a ținut un discurs în care s-a răzvrătit împotriva liderilor lumii și a reproșat că îngroapă viitorul unor generații când ignoră avertismentele comunității științifice legate de încălzirea globală. \n 25 septembrie: După ce compania britanică Thomas Cook a dat faliment și compania aeriană germană Condor, filială a grupului Thomas Cook, depune dosare pentru faliment. Secretarul britanic în domeniul transporturilor, Grant Shapps, anunță că guvernul intenționează să introducă o nouă legislație în urma prăbușirii lui Thomas Cook, pentru a permite falimentele „mai ordonate” ale agențiilor de turism și companiilor aeriene.\n\nOctombrie\n\n 1 octombrie: China sărbătorește a 70-a aniversare a Republicii Populare Chineze cu parade în toată țara, inclusiv o mare paradă militară în capitala Beijing.\n 2 octombrie: Presa de stat din Coreea de Nord spune că țara a testat cu succes un nou tip de rachetă balistică lansată de submarine (SLBM), în largul coastei Wonsan.\n 4 octombrie: În cea de-a treia zi de proteste în Irak, numărul morților ajunge la 100. Guvernul impune aproape întreruperea totală a internetului.\n 5 octombrie: Un grav accident rutier petrecut în localitatea Sfântu Gheorghe din județul Ialomița, unul din cele mai grave din ultimii ani din România, s-a soldat cu 10 persoane decedate și 7 rănite grav.\n 6 octombrie: Arheologii anunță descoperirea lui En Esur, cea mai mare așezare cunoscută din epoca bronzului din sudul Levantului.\n 7 octombrie: Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei decide că copiii prințului Carl Philip și prințesei Sofia, și copiii prințesei Madeleine și Christopher O'Neill nu vor mai fi membri ai Casei Regale a Suediei. Scopul deciziei este de a stabili care membri ai familiei regale ar putea fi de așteptat să îndeplinească funcții oficiale de șef al statului sau în legătură cu funcția de șef al statului.\n 7 octombrie: Astronomii anunță descoperirea a 20 de luni noi în jurul lui Saturn, adăugându-se la cele 62 cunoscute anterior. Lunile noi cuprind 17 luni lungi retrograde din grupul Norse și trei luni prograde, dintre care două aparțin grupului Inuit.\n 9 octombrie: Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, spune că țara sa a lansat o invazie militară în nordul și estul Siriei. Forțele Democratice Siriene solicită sprijin aerian de urgență din Statele Unite, și o zonă de interdicție aeriană deasupra nordul Siriei pentru a o proteja de raiduri aeriene turcești. Președintele american Donald Trump a ordonat forțelor americane să nu intervină în conflict.\n 10 octombrie: Moțiunea de cenzură intitulată „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgență!” inițiată de 237 de parlamentari PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorități naționale, împotriva guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament cu 238 de voturi „pentru”; numărul necesar pentru adoptarea moțiunii a fost de 233 de voturi.\n 15 octombrie: Numărul de persoane confirmate ucise în centrul și estul Japoniei de către taifunul Hagibis se ridică la 66, 15 persoane fiind încă dispărute și peste 200 rănite.\n\n 16 octombrie: Arheologii au găsit mai mult de 20 de sicrie din lemn antice lângă orașul egiptean Luxor. Sicriele, ale căror decorații viu colorate sunt încă vizibile, au fost descoperite la necropola Theban din Asasif, pe malul de vest al râului Nil.\n 19 octombrie: Regina mamă Elena a fost reînhumată la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș. Vineri, 18 octombrie, trupul reginei a fost adus în România din Elveția.\n 20 octombrie: Alegeri locale în Republica Moldova.\n 23 octombrie: Deoarece în Chile protestele violente continuă, președintele chilian Sebastián Piñera își cere scuze, prîntr-o intervenție televizată, pentru eșecurile guvernului și promite reforme economice.\n 22 octombrie: La Palatul Imperial din Tokyo are loc ceremonia de întronare a noului Împărat al Japoniei, Naruhito, la care au participat aproximativ 2.000 de invitați din care 420 demnitari străini.\n 23 octombrie: Poliția engleză a descoperit 39 de cadavre în interiorul unui container frigorific al unui camion în Grays, Essex, Marea Britanie. Ele au fost transportate de la orașul belgian Zeebrugge, de-a lungul Canalului Mânecii, până la Purfleet. Șoferul, un bărbat din Irlanda de Nord, este arestat.\n 26 octombrie: Într-o demonstrație la Barcelona, 350.000 de oameni protestează împotriva pedepselor cu închisoarea date liderilor catalani. Polițiști spanioli au intervenit în forță pentru a-i dispersa pe protestatarii catalani separatiști adunați în fața sediului poliției din centrul orașului.\n26 octombrie: Ascensiunea pe Uluru este interzisă permanent.\n 27 octombrie: Se crede că Abu Bakr al-Bagdadi, liderul Statul Islamic, a murit într-un atentat sinucigaș, după ce forțele speciale ale coaliției conduse de SUA au atacat poziții deținute de rebelii din Siria. Președintele american Donald Trump afirmă decesul acestuia într-o declarație publică.\n 28 octombrie: Un studiu al Institutului de Cercetări Medicale Garvan din Sydney, și condus de genetista Vanessa Hayes, identifică regiunea Okavango din nordul Botswanei drept originea oamenilor moderni. Alți oameni de știință exprimă scepticism în acest sens, în special la dovezile primare ale studiului provenite de la ADN-ul mitocondrial.\n\nNoiembrie\n\n 4 noiembrie: NASA anunță că a primit primul mesaj din spațiul interstelar de la nava sa spațială Voyager 2.\n 4 noiembrie: Guvernul condus de Ludovic Orban a primit votul de învestitură al Parlamentului, cu 240 de voturi pentru, în condițiile în care numărul minim de voturi necesare era 233. PSD și PRO România au boicotat ședința, însă câțiva parlamentari de la cele două partide au votat guvernul liberal.\n 9 noiembrie: A 30-a aniversare de la căderea Zidului Berlinului.\n 10 noiembrie: Primul tur al alegerilor prezidențiale în România cu o prezență la vot de 51,19%. Din cei 14 candidați, Klaus Iohannis a obținut 37,82%, Viorica Dăncilă 22,26%, Dan Barna 15,02%, Mircea Diaconu 8,85%, iar Theodor Paleologu 5,72%.\n 10 noiembrie: După săptămâni de proteste împotriva fraudelor electorale, președintele bolivian Evo Morales și alți politicieni de rang înalt sunt nevoiți să demisioneze, iar senatorul de opoziție Jeanine Áñez devine președinte interimar.\n11 noiembrie: Magistrații Curții de Apel București au declarat falimentul RADET, decizia fiind definitivă. Judecătorii CAB au respins apelurile formulate în cadrul procesului, menținând decizia luată în aprilie 2019 de Tribunalul București. În același timp, fără ca regia să aibă o finanțare sigură și stabilă, a acumulat datorii de aproximativ 3,83 miliarde de lei către ELCEN, ultima companie declarată insolventă din cauza blocajului financiar.\n 12 noiembrie: Veneția a fost inundată de cel mai ridicat flux din ultimii 50 de ani. Apa a atins un nivel maxim de 1,87 de metri, fiind a doua acqua alta din istoria venețiană, după inundația din 1966. Două decese sunt raportate.\n 12 noiembrie: Guvernul de la Chișinău, condus de Maia Sandu, a picat în urma unei moțiuni de cenzură cu votul a 63 de deputați. Demersul a fost inițiat de Partidul Socialist (PSRM), ce făcea parte din coaliția de guvernare.\n 13 noiembrie: Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, îl numește pe Ion Chicu drept prim-ministru.\n 14 noiembrie: Parlamentul Republicii Moldova îl aprobă pe Chicu cu 62 voturi cu un guvern, inclusiv Aureliu Ciocoi, în calitate de ministru de Externe, Victor Gaiciuc în calitate de ministru al Apărării, Pavel Voicu în calitate de ministru de Interne și Sergiu Pușcuță în funcția de ministru al Finanțelor. Guvernul este ales în aceeași zi.\n 19 noiembrie: Google intră pe piața jocurilor video odată cu lansarea Google Stadia.\n 20 noiembrie: Prințul Andrew, Duce de York, al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a, se retrage din toate atribuțiile publice în urma acuzațiilor de viol, afirmând că asocierea sa cu miliardarul american Jeffrey Epstein care s-a sinucis în contextul în care era inculpat pentru agresiuni sexuale, a cauzat perturbări majore în activitatea familiei regale.\n\n 21 noiembrie: Primul ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu, este acuzat oficial de procurorul general Avichai Mandelblit de luare de mită și abuz de încredere, în trei dosare penale. Netanyahu susține că acuzațiile fac parte dintr-o „vânătoare de vrăjitoare” politică împotriva sa.\n 23 noiembrie: A murit ultimul rinocer de Sumatra cunoscut din Malaezia.\n 24 noiembrie: Avionul unei companii private Busy Bee s-a prăbușit la scurt timp după decolare într-o zonă dens populată din orașul Goma, în estul Republicii Congo, ucigând toate cele 19 persoane aflate la bord și cel puțin încă 10 pe teren.\n 24 noiembrie: Președintele Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat de președinte al României cu 66,09%, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, a obținut 33,91%. Prezența la vot a fost de 54,86%.\n 26 noiembrie: 50 de persoane au fost ucise și alte peste 900 rănite într-un cutremur cu magnitudinea de 6.4 în nord-vestul Albaniei. Este cel mai puternic cutremur care a lovit Albania în ultimii 40 de ani. \n 27 noiembrie: Parlamentul European confirmă Comisia von der Leyen, care își va începe mandatul de cinci ani la 1 decembrie.\n\nDecembrie\n\n 4 decembrie: Guvernul din Samoa solicită familiilor care nu au fost vaccinate împotriva rujeolei să arboreze un steag roșu sau o pânză roșie în fața caselor pentru a avertiza pe ceilalți și pentru a ajuta eforturile de vaccinare în masă și lupta împotriva epidemiei, deoarece numărul morților a ajuns la 60 iar cazurile confirmate depășesc 4.000 (populația totală a țării ete de 200.874 oameni).\n 5 decembrie: Cea mai amplă grevă din ultimii 24 de ani, în Franța, pe fondul planului de reformă a pensiilor a președintelui Emmanuel Macron. În mod contradictoriu, sondajele de opinie arată că, deși cei mai mulți francezi sunt favorabili unei reforme a pensiilor, majoritatea susțin de asemenea greva. În 1995 Franța a fost paralizată de proteste care au durat o lună și au obligat guvernul de atunci să renunțe la reformarea sistemului de pensii.\n 7 decembrie: Banana din lucrarea de artă numită Comedian a italianului Maurizio Cattelan. Piesa constând într-o banană lipită de un perete cu bandă adezivă (cumpărată pentru suma de 120.000 de dolari de un colecționar de artă francez) a fost mâncată de artistul David Datuna care a spus că „A fost delicioasă” și numind interveția sa Hungry Artist. Galeria Perrotin a înlocuit fructul și a afirmat că lucrarea este o „idee”.\n 9 decembrie: Agenția Spațială Europeană atribuie un contract pentru curățarea resturile din spațiu în 2025.\n 9 decembrie: Agenția Mondială Antidoping a anunțat că va impune o interdicție de patru ani pentru Rusia la toate evenimentele sportive internaționale majore, cum ar fi Jocurile Olimpice de vară din 2020, Olimpiada de iarnă 2022 și Campionatul Mondial de Fotbal 2022, din cauza „falsificării datelor controalelor efectuate de laboratorul de la Moscova”. Sportivii ruși care doresc să concureze pot face acest lucru doar ca parte a unei „echipe neutre”.\n 12 decembrie: Președintele Klaus Iohannis a retras decorațiile pentru mai multe persoane publice care au fost condamnate, printre care: Adrian Năstase, Miron Mitrea, Adrian Severin, Dan Voiculescu și Gheorghe Mencinicopschi.\n 17 decembrie: Fostul conducător militar pakistanez, Pervez Musharraf, a fost condamnat la moarte în legătură cu un caz de înaltă trădare. Musharraf a fost în funcție din 1999 până în 2008 după ce a preluat puterea prin lovitură de stat militară. Cazul se referă la situațiile de urgență la nivel național pe care le-a impus după suspendarea constituției din noiembrie 2007.\n 18 decembrie: Arianespace lansează cu succes telescopul spațial CHEOPS al Agenției Spațiale Europene de la centrul spațial Guyana. Observatorul european va căuta noi exoplanete și va putea studia compoziția și structura internă a unei exoplanete.\n 18 decembrie: Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a decis adoptarea articolelor prin care președintele Donald Trump este acuzat pentru abuz de putere și obstrucție a Congresului. Trump devine al treilea președinte american care face obiectul unei proceduri de destituire, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998.\n 21 decembrie: Președintele Klaus Iohannis a depus jurământul în cadrul unei ședințe solemne comune a Parlamentului României pentru al doilea mandat, au participat: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfințitul Ioan Robu, Arhiepiscop Romano-Catolic al Arhidiecezei de București, Alteța Sa Regală Principesa Margareta a României, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, prim-ministrul României, Ludovic Orban, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Vainer, primarul Municipiului București, Gabriela Firea și președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc. PSD a boicotat ședința.\n 23 decembrie: A fost inaugurat un pod feroviar peste strâmtoarea Kerci care leagă Rusia și Crimeea, cel mai lung din Europa.\n\nNașteri \n 6 mai: Archie Mountbatten-Windsor (n. Archie Harrison Mountbatten-Windsor), primul copil al Prințului Harry și al soției sale, Meghan Markle.\n 6 mai: Archie Harrison Mountbatten-Windsor, membru al familiei regale britanice\n\nDecese\n\nIanuarie\n 1 ianuarie: Iuri Arțutanov, 89 ani, inginer rus (n. 1929)\n 1 ianuarie: Teodor Dima, 79 ani, filosof și logician român (n. 1939)\n 1 ianuarie: Lazăr Lădariu, 79 ani, politician român (n. 1939)\n 2 ianuarie: Nicolae Szoboszlay, 93 ani, fotbalist român (portar), (n. 1925)\n 3 ianuarie: Nicolae-Marian Iorga, 72 ani, senator român (n. 1946)\n 5 ianuarie: Emil Brumaru, 80 ani, poet român (n. 1938)\n 5 ianuarie: Eugeniu Iordăchescu, 89 ani, inginer constructor român (n. 1929)\n 7 ianuarie: Moshe Arens, 93 ani, inginer, diplomat și om politic de centru-dreapta din Israel, de etnie lituaniano-americană (n. 1925)\n 7 ianuarie: Iftene Pop, 81 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1937)\n 8 ianuarie: Cornel Trăilescu, 92 ani, dirijor și compozitor român (n. 1926)\n 9 ianuarie: Verna Bloom (Verna Frances Bloom), 80 ani, actriță americană de film (n. 1938)\n 9 ianuarie: Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, 74 ani, actriță română de film și teatru (n. 1944)\n 9 ianuarie: Milan Pančevski, 83 ani, om politic macedonean (n. 1935)\n 9 ianuarie: Iulian Văcărel, 90 ani, economist român (n. 1928)\n 11 ianuarie: Michael Atiyah, 89 ani, matematician britanic cu rădăcini libaneze, unul dintre cei mai importanți ai secolului XX (n. 1929)\n 12 ianuarie: Etsuko Ichihara, 82 ani, actriță de film, japoneză (n. 1936)\n 13 ianuarie: Phil Masinga (Philemon Raul Masinga), 49 ani, fotbalist sud-african (atacant), (n. 1969)\n 14 ianuarie: Paweł Adamovicz, 53 ani, politician polonez (n. 1965)\n 16 ianuarie: Amalia Kahana-Carmon, 93 ani, scriitoare israeliană (n. 1926)\n 16 ianuarie: Virgil Mândâcanu, 82 ani, profesor universitar din Republica Moldova (n. 1936)\n 16 ianuarie: Mirjam Pressler, 78 ani, scriitoare și traducătoare germană (n. 1940)\n 17 ianuarie: Emil Dumitrescu, 84 ani, amiral român (n. 1935)\n 18 ianuarie: Lena Farugia, 67 ani, actriță, scenaristă, regizoare și producătoare sud-africană de origine americană (n. 1951)\n 21 ianuarie: Henri, Conte de Paris, Duce de Franța (n. Henri Philippe Pierre Marie Prince d'Orléans), 85 ani, pretendent orléanist la tronul Franței (n. 1933)\n 21 ianuarie: Emiliano Sala (Emiliano Raúl Sala Taffarel), 28 ani, fotbalist argentinian (atacant), (n. 1990)\n 22 ianuarie: Leon Baconsky, 90 ani, critic și istoric literar și traducător român (n. 1928)\n 22 ianuarie: James Frawley, 82 ani, actor și regizor american (n. 1936)\n 23 ianuarie: Anthony de Jasay, 93 ani, scriitor, economist și filosof al libertarianismului de dreapta⁠ de etnie maghiară (n. 1925)\n 26 ianuarie: Michel Legrand, 86 ani, compozitor, aranjor, dirijor și pianist francez de etnie armeană (n. 1932)\n 27 ianuarie: Yvonne Clark (Yvonne Young Clark), 89 ani, ingineră americană (n. 1929)\n 29 ianuarie: Yaron Ezrahi, 78 ani, filosof și politolog israelian (n. 1940)\n 30 ianuarie: George Ostafi, 57 ani, artist plastic român (n. 1961)\n\nFebruarie\n 2 februarie: Carol Emshwiller, 97 ani, scriitoare americană de literatură SF (n. 1921)\n 4 februarie: George Stanca, 71 ani, poet și publicist român (n. 1947)\n 5 februarie: Václav Vorlíček, 88 ani, regizor de film, ceh (n. 1930)\n 6 februarie: Rudi Assauer (Rudolf Assauer), 74 ani, fotbalist german (n. 1944)\n 6 februarie: Hans-Eckehard Bahr, 91 ani, teolog evanghelic german (n. 1928)\n 6 februarie: Ion Brad, 89 ani, diplomat, poet, eseist, romancier, memorialist, traducător și scriitor român (n. 1929)\n 6 februarie: Manfred Eigen, 91 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1967), (n. 1927)\n 6 februarie: Rosamunde Pilcher, 94 ani, scriitoare britanică (n. 1924)\n 7 februarie: Albert Finney, 82 ani, actor englez (n. 1936)\n 11 februarie: Vasile Florea, 87 ani, traducător, istoric și critic de artă român (n. 1931)\n 12 februarie: Gordon Banks, 81 ani, fotbalist englez (portar), campion mondial (1966), (n. 1937)\n 13 februarie: Dezső Tandori, 80 ani, scriitor, poet și publicist maghiar (n. 1938)\n 16 februarie: Bruno Ganz, 77 ani, actor de teatru și film elvețian (n. 1941)\n 16 februarie: Charles Mungoshi, 71 ani, scriitor zimbabwean (n. 1947)\n 17 februarie: Maria Teslaru, 63 ani, actriță română de teatru (n. 1955)\n 19 februarie: Karl Otto Lagerfeld, 85 ani, designer vestimentar francez, fotograf și costumier de etnie germană (n. 1933)\n 20 februarie: Kemal Karpat, 94 ani, istoric turc născut în România (n. 1925)\n 20 februarie: Boris Vieru, 61 ani, jurnalist și politician din Republica Moldova (n. 1957)\n 22 februarie: Robert Tine, 64 ani, scriitor american de literatură SF (n. 1955)\n 23 februarie: Krzysztof Birkenmajer, 90 ani, geolog polonez (n. 1929)\n 23 februarie: Stanley Donen, 94 ani, regizor american și coregraf (n. 1924)\n 24 februarie: Donald Keene, 96 ani, niponolog american (n. 1922)\n 25 februarie: Alexandr Tihonov, 80 ani, medic farmacist ucrainean (n. 1938)\n 27 februarie: Doug Sandom (Douglas Sandom), 89 ani, bateristul trupei engleze de muzică rock The Who (n. 1930)\n\nMartie\n\n1 martie: Jores Ivanovici Alfiorov, 88 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (2000), (n. 1930)\n3 martie: János Koós, 81 ani, muzician maghiar din România (n. 1937)\n3 martie: Dimitrios Koulourianos, 88 ani, om politic grec (n. 1930)\n3 martie: Gheorghe Udubașa, 80 ani, geolog român (n. 1938)\n4 martie: Jean Starobinski, 98 ani, teoretician și critic literar elvețian (n. 1920)\n5 martie: Miroljub Lešo, 72 ani, actor iugoslav și sârb (n. 1946)\n5 martie: Ion Milovan, 69 ani, handbalist și antrenor român (n. 1949)\n5 martie: Doru Popovici, 87 ani, compozitor, muzicolog, scriitor și ziarist român (n. 1932)\n6 martie: Idel Bronștein, 82 ani, evreu basarabean, matematician și profesor sovietic, moldovean și american (n. 1936)\n6 martie: Guillaume Faye, 69 ani, jurnalist și scriitor francez (n. 1949)\n7 martie: Iurie Reabuhin, 80 ani, matematician moldovean (n. 1939)\n9 martie: Bernard Binlin Dadié, 103 ani, om politic și scriitor de limbă franceză din Coasta de Fildeș (n. 1916)\n9 martie: Viorel Mardare, 37 ani, regizor și cineast din Republica Moldova (n. 1981)\n10 martie: Gheorghe Naghi, 86 ani, regizor de film și actor român (n. 1932)\n12 martie: Roxana Sorescu, 75 ani, cercetător științific, traducător, critic și istoric literar român (n. 1943)\n 12 martie: Vasile Stănescu, 94 ani, economist român (n. 1925)\n13 martie: Frank Cali (Francesco Paolo Augusto Cali), 53 ani, mafiot american (n. 1965)\n14 martie: George Litarczek, 93 ani, medic român, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române (n. 1925)\n15 martie: Márcia Real, 88 ani, actriță braziliană de film (n. 1931)\n16 martie: Gilbert Hottois, 72 ani, profesor și filosof belgian (n. 1946)\n17 martie: Silvia Ghelan, 94 ani, actriță română (n. 1924)\n17 martie: Richie Ryan, 90 ani, politician irlandez, membru al Parlamentului European (1973), (n. 1929)\n18 martie: Egon Balas, 96 ani, matematician și economist român (n. 1922)\n18 martie: Nicolae Oleinic, 76 ani, politician din R. Moldova (n. 1943)\n19 martie: John Carl Buechler, 66 ani, regizor american de film, actor, machior și artist de efecte speciale (n. 1952)\n20 martie: Anatoli Adoskin, 91 ani, actor rus de film și teatru (n. 1927)\n22 martie: Jean Dercourt, 84 ani, geolog francez (n. 1935)\n22 martie: Radu Penciulescu, 88 ani, regizor român de teatru (n. 1930)\n23 martie: Tudor Caranfil, 87 ani, critic român de film, realizator de emisiuni TV și istoric de film (n. 1931)\n23 martie: Rafi Eitan, 92 ani, militar, ofițer de informații și politician israelian (n. 1926)\n23 martie: Alexandra Sicoe, 86 ani, atletă română (sprinteră), (n. 1932)\n24 martie: Cornelia Tăutu, 81 ani, compozitoare română (n. 1938)\n25 martie: Stylianos Harkianakis, 83 ani, arhiepiscop ortodox grec (n. 1935)\n27 martie: Valeri Bîkovski, 84 ani, cosmonaut rus (n. 1934)\n28 martie: Zina Dumitrescu, 82 ani, creatoare română de modă (n. 1936)\n29 martie: Dumitru Nicolae, 79 ani, inginer și politician român (n. 1940)\n29 martie: Dieter Schlesak, 84 ani, scriitor german originar din România (n. 1934)\n29 martie: Agnès Varda, 90 ani, regizor belgian de film (n. 1928)\n31 martie: Nipsey Hussle, 33 ani, rapper, antreprenor și activist american (n. 1985)\n31 martie: Eva Moser, 36 ani, jucătoare austriacă de șah (n. 1982)\n\nAprilie\n\n1 aprilie: Vonda N. McIntyre, 70 ani, autor american de literatură SF (n. 1948)\n1 aprilie: Vladimir Orlov, 90 ani, violoncelist român (n. 1928)\n1 aprilie: Yisroel Avrohom Portugal, 95 ani, rabin româno-american (n. 1923)\n5 aprilie: Sydney Brenner, 92 ani, biolog sud-african, laureat al Premiului Nobel (2002), (n. 1927)\n6 aprilie: Mihai Stere Derdena, 85 ani, scriitor și publicist român (n. 1934)\n6 aprilie: David James Thouless, 84 ani, fizician englez specializat în studiul materiei condensate, laureat al Premiului Nobel (2016), (n. 1934)\n7 aprilie: Jean-Claude Albert-Weil, 85 ani, scriitor francez de literatură științifico-fantastică (n. 1933)\n12 aprilie: Georgia Engel (Georgia Bright Engel), 70 ani, actriță americană (n. 1948)\n13 aprilie: Florentina Mihai, 84 ani, artistă ceramistă, scenografă, pictoriță și restauratoare română (n. 1934)\n13 aprilie: Maximilian Peyfuss, 74 ani, scriitor, traducător și istoric austriac (n. 1944)\n14 aprilie: Gene Wolfe (Gene Rodman Wolfe), 87 ani, scriitor american de SF și fantasy (n. 1931)\n15 aprilie: Owen Garriott (Owen Kay Garriott), 88 ani, inginer american (n. 1930)\n16 aprilie: Ferenc Bács, 82 ani, actor maghiar de teatru și film (n. 1936)\n16 aprilie: Vladimir Boltianski, 93 ani, matematician sovietic și rus de origine evreiască (n. 1925)\n16 aprilie: Valentin Plătăreanu, 83 ani, actor româno-german și profesor de actorie (n. 1936)\n19 aprilie: Zora Dirnbach, 89 ani, jurnalistă și scriitoare evreică croată (n. 1929)\n19 aprilie: Lorraine Warren, 92 ani, clarvăzătoare profesionistă și medium americană (n. 1927)\n21 aprilie: Ken Kercheval (Kenneth Marine Kercheval), 83 ani, actor american (n. 1935)\n21 aprilie: Arie M. Oostlander, 83 ani, om politic neerlandez (n. 1936)\n23 aprilie: Jean, Mare Duce de Luxemburg (n. Jean Benoît Guillaume Robert Antoine Louis Marie Adolphe Marc d'Aviano), 98 ani, mare duce de Luxemburg (1964-2000), (n. 1921)\n23 aprilie: Johan Witteveen, 97 ani, economist neerlandez, director al FMI (1973–1978), (n. 1921)\n24 aprilie: Claude Delcroix, 87 ani, om politic belgian (n. 1931)\n24 aprilie: Jean-Pierre Marielle, 87 ani, actor francez de film (n. 1932)\n24 aprilie: Marius Guran, 82 ani, inginer, specialist în calculatoare, unul din pionierii informaticii românești (n. 1936)\n28 aprilie: Menachem Mendel Taub, 96 ani, rabin hasidic de origine transilvăneană (n. 1923)\n29 aprilie: Răzvan Ciobanu, 43 ani, creator de modă, român (n. 1976)\n29 aprilie: Josef Šural, 28 ani, fotbalist ceh (atacant), (n. 1990)\n30 aprilie: Peter Mayhew, 74 ani, actor britanico-american (n. 1944)\n\nMai \n\n2 mai: Ilinca Tomoroveanu, 77 ani, actriță română de teatru și film (n. 1941)\n5 mai: Henry E. Holt, 89 ani, astronom american (n. 1929)\n7 mai: Franz Remmel, 87 ani, etnolog, jurnalist și scriitor de limba germană din România (n. 1931)\n9 mai: Aristina Pop, 87 ani, unul din cei nouă copii a pădurarului Nicolaie Pop și a Mariei Pop (n. 1931)\n10 mai: Ingrid Nargang, 90 ani, avocată, judecătoare și istoric contemporan austriac (n. 1929)\n10 mai: Alfredo Pérez Rubalcaba, 67 ani, om politic spaniol (n. 1951)\n11 mai: Peggy Lipton (Margaret Ann Lipton), 72 ani, actriță americană de film (n 1946)\n11 mai: Gianni De Michelis, 78 ani, om politic italian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1940)\n13 mai: Doris Day (n. Doris Mary Kappelhoff), 97 ani, actriță americană de film și cântăreață (n. 1922)\n13 mai: Stanton T. Friedman, 84 ani, ufolog și fizician american (n. 1934)\n13 mai: Micaela Alexandra Ghițescu, 87 ani, traducătoare română (n. 1931)\n14 mai: Grumpy Cat, 7 ani, una dintre cele mai populare pisici din mediul online (n. 2012)\n15 mai: Charles Kittel, 102 ani, fizician american (n. 1916)\n15 mai: Yōko Sugi, 90 ani, actriță japoneză de film (n. 1928)\n16 mai: Ieoh Ming Pei, 102 ani, arhitect american de etnie chineză (n. 1917)\n17 mai: Neville Lederle, 80 ani, pilot sud-african de Formula 1 (n. 1938)\n20 mai: Niki Lauda (Andreas Nikolaus Lauda), 70 ani, pilot austriac de Formula 1 (n. 1949)\n20 mai: Remus Constantin Opriș, 60 ani, deputat român (1990-2000), (n. 1958)\n22 mai: Judith Kerr, (Anna Judith Gertrud Helene Kerr), 95 ani, autoare britanică de etnie germană (n. 1923)\n24 mai: Murray Gell-Mann, 95 ani, fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel (1969), (n. 1929)\n25 mai: Nicolae Pescaru, 76 ani, fotbalist român (n. 1943)\n26 mai: Prem Tinsulanonda, 98 ani, ofițer, politician și om de stat thailandez (n. 1920)\n27 mai: Petru Cărare, 84 ani, poet, prozator, publicist și dramaturg din Republica Moldova (n. 1935)\n\nIunie \n\n1 iunie: José Antonio Reyes (José Antonio Reyes Calderón), 35 ani, fotbalist spaniol (n. 1983)\n1 iunie: Michel Serres, 88 ani, filosof francez (n. 1930)\n2 iunie: Alan Rollinson, 76 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1943)\n3 iunie: Agustina Bessa-Luís, 97 ani, scriitoare portugheză (n. 1922)\n3 iunie: Jacek Izydor Fisiak, 83 ani, filolog polonez (n. 1936)\n7 iunie: Elisabeta Ionescu, 66 ani, handbalistă română (n. 1953)\n11 iunie: Ion Colojoară, 89 ani, matematician român (n. 1930)\n13 iunie: Edith González, 54 ani, actriță mexicană (n. 1964)\n13 iunie: Joyce Pensato, 78 ani, artist plastic american (n. 1941)\n14 iunie: S. Sivasubramanian, 82 ani, politician indian (n. 1937)\n15 iunie: Wilhelm Holzbauer, 88 ani, arhitect austriac (n. 1930)\n15 iunie: Franco Zeffirelli (n. Gianfranco Corsi Zeffirelli), 96 ani, realizator, scenarist, producător și actor italian (n. 1923)\n17 iunie: Mohamed Morsi (Mohamed Morsi Muhammad Morsi Isa Al-Ayyat), 67 ani, politician egiptean, președinte al Egiptului (2012–2013), (n. 1951)\n18 iunie: Pavel Chihaia, 97 ani, eseist, romancier și istoric de artă român contemporan (n. 1922)\n18 iunie: Ștefan Staicu, 79 ani, inginer român (n. 1940)\n19 iunie: Peter Allan Fields, 84 ani, scriitor și producător de televiziune, american (n. 1935)\n20 iunie: Dumitru Focșeneanu, 83 ani, sportiv român (bober), (n. 1935)\n21 iunie: Dimítris Christófias, 72 ani, om politic cipriot, președinte al Republicii Cipru (2008-2013), (n. 1946)\n24 iunie: Billy Drago, 73 ani, actor american de televiziune și film (n. 1945)\n25 iunie: Alla Pokrovskaia, 81 ani, actriță rusă (n. 1937)\n25 iunie: Eurig Wyn, 74 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1944)\n27 iunie: Jharna Dhara Chowdhury, 81 ani, activist social din Bangladesh (n. 1938)\n28 iunie: Lisa Martinek (n. Lisa Wittich), 47 ani, actriță germană (n. 1972)\n29 iunie: Gunilla Pontén (Ellen Gunilla Margareta Pontén), 90 ani, designer de modă suedeză (n. 1929)\n29 iunie: Gheorghe Iova, 69 ani, poet, prozator și eseist român (n. 1950) \n30 iunie: David Binder, 88 ani, jurnalist, publicist și lector universitar american (n. 1931)\n30 iunie: Guillermo Mordillo, 86 ani, artist plastic argentinian (n. 1932)\n\nIulie\n2 iulie: Ion Geantă, 59 ani, caiacist român (n. 1959)\n4 iulie: Eva Mozes Kor, 85 ani, cetățeană americană de origine evreiască, supraviețuitoare a Holocaustului (n. 1934)\n5 iulie: Nicolae Gudea, 77 ani, arheolog român (n. 1941)\n6 iulie: Cameron Boyce (Cameron Mica Boyce), 20 ani, actor american (n. 1999)\n6 iulie: João Gilberto (n. João Gilberto Prado Pereira de Oliveira), 88 ani, cântăreț, compozitor și chitarist brazilian (bossa-nova), (n. 1931)\n6 iulie: Toma George Maiorescu, 90 ani, scriitor, eseist, profesor, om politic și poet român de etnie evreiască (n. 1928)\n7 iulie: Vlassis G. Rassias, 60 ani, scriitor, editor, lider și activist grec (n. 1959)\n9 iulie: Fernando de la Rúa, 81 ani, politician argentinian, președinte (1999–2001), (n. 1937)\n9 iulie: Rip Torn (Elmore Rual Torn, Jr), 88 ani, actor american de film (n. 1931)\n10 iulie: Constantin Anatol, 98 ani, actor și regizor român și israelian (n. 1921)\n10 iulie: Valentina Cortese, 96 ani, actriță italiană (n. 1923)\n11 iulie: Damian Crâșmaru, 88 ani, actor român de teatru și film (n. 1931)\n12 iulie: Fernando Corbató, 93 ani, informatician american, cunoscut ca pionier în domeniul dezvoltării sistemelor de operare cu partajare a timpului (n. 1926)\n15 iulie: Rex Richards (Rex Edward Richards), 96 ani, chimist britanic (n. 1922)\n16 iulie: Rosa María Britton, 83 ani, scriitoare panameză (n. 1936)\n16 iulie: Barry Coe (n. Barry Clark Heacock), 84 ani, actor american (n. 1934)\n17 iulie: Andrea Camilleri, 93 ani, scenarist, regizor de teatru și televiziune, scriitor italian (n. 1925)\n17 iulie: Martha Sălcudean, 85 ani, expertă recunoscută la nivel internațional în mecanica fluidelor numerică (n. 1934)\n18 iulie: David Hedison (Albert David Hedison Jr.), 92 ani, actor american (n. 1927)\n19 iulie: Rutger Hauer (Rutger Oelsen Hauer), 75 ani, actor neerlandez de film (n. 1944)\n19 iulie: Ágnes Heller, 90 ani, scriitoare maghiară (n. 1929)\n19 iulie: César Pelli, 92 ani, arhitect argentiniano-american (n. 1926)\n19 iulie: Werner Söllner, 67 ani, poet german (n. 1951)\n20 iulie: Ilaria Occhini, 85 ani, actriță italiană de film (n. 1934)\n22 iulie: Yukiya Amano, 72 ani, diplomat japonez (n. 1947)\n22 iulie: Christopher C. Kraft Jr., 95 ani, inginer aerospațial american (n. 1924)\n22 iulie: Li Peng, 90 ani, politician chinez (n. 1928)\n25 iulie: Béji Caïd Essebsi, 92 ani, avocat, politician și diplomat tunisian, președinte (2014–2019), (n. 1926)\n26 iulie: Vasile Ion, 69 ani, senator român (n. 1950)\n26 iulie: Russell Taylor (aka Russi), 75 ani, actriță de voce americană (Minnie Mouse), (n. 1944)\n27 iulie: John Robert Schrieffer, 88 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1972), (n. 1931)\n28 iulie: Monica Ghiuță, 79 ani, actriță română de teatru și film (n. 1940)\n28 iulie: Vladimir Kara-Murza Sr., 59 ani, jurnalist și prezentator de televiziune rus (n. 1959)\n29 iulie: Traian Ivănescu, 86 ani, fotbalist român (n. 1933)\n29 iulie: Tuvya Ruebner, 95 ani, poet israelian de limbă ebraică și germană, cercetător, artist fotograf, redactor și traducător (n. 1924)\n30 iulie: Marcian Bleahu, 95 ani, geolog, speolog, geograf, alpinist, explorator, scriitor și politician român (n. 1924)\n30 iulie: Florina Cercel (Florina Cercel Perian), 76 ani, actriță română de teatru și film (n. 1943)\n31 iulie: Harold Smith Prince, 91 ani, producător american și regizor de teatru (n. 1928)\n\nAugust\n\n1 august: Puși Dinulescu (n. Dumitru Dinulescu), 76 ani, dramaturg, regizor de film, teatru și televiziune, prozator, poet și polemist român (n. 1942)\n3 august: Cătălina Buzoianu, 81 ani, regizoare română de teatru (n. 1938)\n3 august: Nicolai Kardașev, 87 ani, astrofizician rus (Supercivilizație), (n. 1932)\n4 august: Andrea Fraunschiel, 64 ani, politiciană austriacă (n. 1955)\n5 august: Nicolae Leonăchescu, 85 ani, profesor universitar, doctor inginer în termotehnică și deputat român (n. 1934)\n5 august: Toni Morrison (n.Chloe Ardelia Wofford), 88 ani, autoare, editoare și profesoară universitară americană, laureată al Premiului Nobel (1993), (n. 1931)\n7 august: Kary Mullis, 74 ani. biochimist american, laureat al Premiului Nobel (1993), (n. 1944)\n7 august: Fabio Zerpa, 90 ani, actor, parapsiholog și ufolog uruguayam (n. 1928)\n8 august: Ernie Colón, 88 ani, artist plastic american, creator de benzi desenate (n. 1931)\n10 august: Jeffrey Epstein, 66 ani, om de afaceri, miliardar și filantrop american (n. 1953)\n10 august: J. Neil Schulman, 66 ani, scriitor american (n. 1953)\n11 august: Bettina Schuller, 90 ani, scriitoare de limba germană și traducătoare, originară din Transilvania, România (n. 1929)\n12 august: Florin Halagian (Florin Vaschen Halagian), 80 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1939)\n16 august: Peter Fonda (Peter Henry Fonda), 79 ani, actor, scenarist, producător și regizor de film, american (n. 1940)\n17 august: Zsolt Török, 45 ani, alpinist român (n. 1973)\n18 august: Helmuth Froschauer, 85 ani, dirijor austriac (n. 1933)\n19 august: Ghenadie Nicu, 56 ani, scriitor și jurnalist român din Republica Moldova (n. 1963)\n20 august: Teodor Vârgolici, 89 ani, critic literar român (n. 1930)\n22 august: Florin Costinescu, 81 ani, poet și scriitor român (n. 1938)\n22 august: Vasile Micu, 81 ani, agronom, specialist în genetică aplicată și agroecologie, membru titular al Academiei de Științe a Republicii Moldova (n. 1938)\n23 august: Luigi Arialdo Radicati di Brozolo, 99 ani, fizician teoretician italian (n. 1919)\n26 august: Paul Florea, 85 ani, judecător român (n. 1934)\n26 august: Dumitru Pletos, 89 ani, general român (n. 1929)\n29 august: Vasile Parizescu, 93 ani, artist plastic și colecționar de artă român (n. 1925)\n30 august: George Balint, 58 ani, compozitor, dirijor și muzicolog român (n. 1961)\n30 august: Franco Columbu, 78 ani, culturist italian (n. 1941)\n30 august: Melisa Michaels, 73 ani, scriitoare americană (n. 1946)\n31 august: Immanuel Wallerstein, 88 ani, politolog, istoriograf și sociolog american (n. 1930)\n31 august: Zbigniew Zaleski, 72 ani, om politic polonez, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1947)\n\nSeptembrie\n\n 2 septembrie: Gyoji Matsumoto, 85 ani, fotbalist japonez (portar), (n. 1934)\n 6 septembrie: Lucian Cocea, 79 ani, violonist din R. Moldova (n. 1940)\n 6 septembrie: Robert Mugabe (Robert Gabriel Mugabe), 95 ani, politician zimbabwean, președinte al Republicii Zimbabwe (1987-2017), (n. 1924)\n 7 septembrie: Robert Axelrod, 70 ani, actor american de film și TV (n. 1949)\n 7 septembrie: Alberto Cerreti, 80 ani, politician italian (n. 1939)\n 7 septembrie: Sava Dumitrescu, 92 ani, farmacolog român (n. 1927)\n 7 septembrie: Robert Axelrod, 70 ani, actor american (n. 1949)\n 9 septembrie: Lissy Gröner, 65 ani, om politic german, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1954)\n 9 septembrie: Sahar Khodayari, 29 ani, activistă și microbistă iraniană (n. 1990)\n 11 septembrie: Maria Postoico, 69 ani, om politic din R. Moldova, deputat (2005–2009), (n. 1950)\n 13 septembrie: György Konrád, 86 ani, eseist, filosof, sociolog și romancier maghiar (n. 1933)\n 16 septembrie: Florin-Silviu Ursulescu, 73 ani, jurnalist, critic muzical și prezentator radio și de televiziune român (n. 1945)\n 18 septembrie: Alexandru Darie, 60 ani, regizor român de teatru (n. 1959)\n 19 septembrie: Irina Bogaciova, 80 ani, solistă rusă de operă (n. 1939)\n 19 septembrie: Zine El Abidine Ben Ali, 83 ani, politician tunisian, președinte al Tunisiei (1987–2011), (n. 1936)\n 20 septembrie: Lidia Luludis, 91 ani, pictoriță română (n. 1928)\n 21 septembrie: Florin Bucescu, 83 ani, etnomuzicolog, bizantinolog și paleograf român (n. 1936)\n 21 septembrie: Dieter Knall, 89 ani, teolog evanghelic-luteran austriac (n. 1930)\n 22 septembrie: Sándor Sára, 85 ani, director de imagine și regizor de film, maghiar (n. 1933)\n 23 septembrie: Al Alvarez, 90 ani, poet și critic literar englez (n. 1929)\n 25 septembrie: Paul Badura-Skoda, 91 ani, pianist austriac (n. 1927)\n 26 septembrie: Jacques René Chirac, 86 ani, politician francez, președinte al Franței (1995–2007), (n. 1932)\n 30 septembrie: Jessye Norman, 74 ani, interpretă americană de operă (soprană) și concert (n. 1945)\n\nOctombrie\n\n 1 octombrie: Karel Gott, 80 ani, cântăreț și compozitor ceh (n. 1939)\n 3 octombrie: Alberto Testa, 96 ani, dansator, coregraf, critic de dans și profesor italian (n. 1922)\n 8 octombrie: Corneliu Gheorghiu, 95 ani, pianist și compozitor belgian de etnie română (n. 1924)\n 9 octombrie: Loránd Gáspár, 94 ani, scriitor maghiar (n. 1925)\n 9 octombrie: Ion Moraru, 90 ani, scriitor și activist anticomunist din R. Moldova (n. 1929)\n 10 octombrie: Marie-José Nat, 79 ani, actriță franceză de film și TV (n. 1940)\n 11 octombrie: Aleksei Leonov, 85 ani, cosmonaut rus (n. 1934)\n 12 octombrie: Nanni Galli, 79 ani, pilot italian de Formula 1 (n. 1940)\n 13 octombrie: Charles Jencks (Charles Alexander Jencks), 80 ani, arhitect, profesor și scriitor american (n. 1939)\n 14 octombrie: Harold Bloom, 89 ani, teoretician literar american, critic, istoric literar, profesor (n. 1930)\n 14 octombrie: Sulli (n. Choi Jin-ri), 25 ani, cântăreață, actriță și model sud-coreeană (n. 1994)\n 15 octombrie: Tamara Buciuceanu, 90 ani, actriță română de film, teatru și TV (n. 1929)\n 16 octombrie: Alexandru Lazăr, 86 ani, actor român și critic de film (n. 1933)\n 16 octombrie: John Tate, 94 ani, matematician american câștigător al Premiului Abel în 2010 (n. 1925)\n 17 octombrie: Angelika Werthmann, 55 ani, politiciană austriacă (n. 1963)\n 18 octombrie: Mihail Mia Iovin, 93 ani, scriitor român (n. 1925)\n 23 octombrie: Nicolae Urdăreanu, 82 ani, solist român de operă (bariton), (n. 1937)\n 23 octombrie: Jannis Sakellariou, 79 ani, politician german (n. 1939)\n 24 octombrie: Michael Blumlein, 71 ani, scriitor american (n. 1948)\n 24 octombrie: Iuliana Simonfi, 63 ani, antrenoare română de gimnastică (n. 1956)\n 24 octombrie: Kaoru Yachigusa, 88 ani, actriță japoneză (n. 1931)\n 26 octombrie: Abu Bakr al-Bagdadi, 48 ani, conducător al Statului Islamic din Irak și Levant (n. 1971)\n 26 octombrie: Pascale Roberts, 89 ani, actriță de teatru, film și de televiziune, franceză (n. 1930)\n 27 octombrie: Vladimir Bukovski, 76 ani, disident antisovietic, autor și activist politic (n. 1942)\n 29 octombrie: Mihai Constantinescu, 73 ani, cântăreț român de muzică ușoară (n. 1946)\n\nNoiembrie\n\n 2 noiembrie: Leo Iorga, 54 ani, cântăreț profesionist român (n. 1964)\n 2 noiembrie: Marie Laforêt (n. Maïtena Marie Brigitte Douménach), 80 ani, cântăreață și actriță franceză de film (n. 1939)\n 3 noiembrie: Sorin Frunzăverde, 59 ani, politician român (n. 1960)\n 4 noiembrie: Ion Dediu, 85 ani, biolog și specialist în ecologie din R. Moldova (n. 1934)\n 5 noiembrie: Eleonora Romanescu, 93 ani, artistă plastică din R. Moldova (n. 1926)\n 5 noiembrie: Larion Serghei, 67 ani, caiacist român (n. 1952)\n 5 noiembrie: Lucian Vințan, 57 ani, inginer român (n. 1962)\n 8 noiembrie: Fred Bongusto, 84 ani, cantautor și compozitor italian (n. 1935)\n 12 noiembrie: Mitsuhisa Taguchi, 64 ani, fotbalist japonez (portar), (n. 1955)\n 14 noiembrie: Petru Ciubotaru, 80 ani, actor român de teatru și film (n. 1939)\n 14 noiembrie: Branko Lustig, 87 ani, actor croat și producător de film (n. 1932)\n 15 noiembrie: Harrison Dillard, 96 ani, atlet american (n. 1923)\n 15 noiembrie: Vladimir Hotineanu, 69 ani, medic chirurg, doctor habilitat în științe medicale și politician din R. Moldova, deputat (2009–2019), (n. 1950)\n 16 noiembrie: Vojtěch Jasný, 94 ani, regizor și scenarist ceh (n. 1925)\n 16 noiembrie: Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz, 69 ani, deputat român (n. 1949)\n 19 noiembrie: Victor Eskenasy (Victor Filip Eskenasy, Victor Moroșan), 69 ani, arheolog român și istoric medievist, ziarist, redactor la Radio Europa Liberă din 1988 (n. 1950)\n 20 noiembrie: Dorel Zugrăvescu, 88 ani, inginer geofizician român (n. 1930)\n 23 noiembrie: Marilyn Farquhar, 91 ani, biolog și patolog american (n. 1928)\n 24 noiembrie: Carol Corfanta, 84 ani, regizor român (n. 1935)\n 24 noiembrie: Mihail Guboglo, 81 ani, sociolog rus (n. 1938)\n 26 noiembrie: Köbi Kuhn (Jakob Kuhn), 76 ani, fotbalist și antrenor elvețian (n. 1943)\n 26 noiembrie: Oana Manolescu, 78 ani, deputat român (1996-2016), (n. 1941)\n 29 noiembrie: Yasuhiro Nakasone, 101 ani, om politic japonez, al 45-lea prim-ministru al Japoniei (1982-1987), (n. 1918)\n 29 noiembrie: Gavril Nichitean, 87 ani, sculptor român (n. 1932)\n 30 noiembrie: Mariss Jansons (Mariss Ivars Georgs Jansons), 76 ani, dirijor leton (n. 1943)\n\nDecembrie\n 1 decembrie: Lil Bub, 8 ani, pisică faimoasă, cu o înfățișare unică (n. 2011)\n 2 decembrie: D. C. Fontana (Dorothy Catherine Fontana), 80 ani, scenaristă americană de TV (n. 1939)\n 5 decembrie: Nichita Adăniloaie, 92 ani, istoric român (n. 1927)\n 6 decembrie: Ron Saunders (Ronald Saunders), 87 ani, fotbalist (atacant) și antrenor englez (n. 1932)\n 8 decembrie: Haralambie Cotarcea, 78 ani, politician român (n. 1941)\n 8 decembrie: Hirokazu Kanazawa, 88 ani, maestru japonez de arte marțiale (n. 1931)\n 8 decembrie: Juice WRLD (n. Jarad Anthony Higgins), 21 ani, rapper american (n. 1998)\n 9 decembrie: Marie Fredriksson, 61 ani, cântăreață, cantautoare și pianistă suedeză (n. 1958)\n 10 decembrie: Mia Barbu (n. Maria Barbu), 94 ani, interpretă română de muzică populară și romanțe, profesoară (n. 1925)\n 10 decembrie: Ilie Plătică-Vidovici, 68 ani, senator român (n. 1951)\n 12 decembrie: Danny Aiello (Daniel Louis Aiello Jr.), 86 ani, actor american de film (n. 1933)\n 13 decembrie: Christopher Jackson, 84 ani, politician britanic (n. 1935)\n 14 decembrie: Anna Karina (n. Hanne Karen Blarke Bayer), 79 ani, actriță, regizoare și scenaristă daneză de film (n. 1940)\n 15 decembrie: Constantin Bușe, 80 ani, profesor universitar și cercetător istoric de excepție, român (n. 1939)\n 16 decembrie: Peter Larkin, 93 ani, scenograf american (n. 1926)\n 18 decembrie: Claudine Auger, 78 ani, actriță franceză (n. 1941)\n 19 decembrie: Saoul Mamby (Saoul Paul Mamby), 72 ani, boxer american (n. 1947)\n 20 decembrie: Roland Matthes, 69 ani, înotător german (n. 1950)\n 21 decembrie: Martin Peters (Martin Stanford Peters), 76 ani, fotbalist englez, campion mondial (1966), (n. 1943)\n 23 decembrie: Mihail Faerberg, 73 ani, medic sovietic și rus (n. 1946)\n 24 decembrie: Alexandru Marinescu, 83 ani, zoolog, oceanolog, istoric al științelor și muzeolog român (n. 1936)\n 25 decembrie: Mahmut Gareev, 96 ani, general rus, istoric și om de științe militare (n. 1923)\n 26 decembrie: Nicolas Estgen, 89 ani, om politic luxemburghez, membru al Parlamentului European (1979–1984), (n. 1930)\n 26 decembrie: Sue Lyon (Suellyn Lyon), 73 ani, actriță americană de film (n. 1946)\n 30 decembrie: Don Alden Adams, 94 ani, președinte al Watch Tower Bible și Tract Society of Pennsylvania (n. 1925)\n 30 decembrie: Syd Mead (Sydney Jay Mead), 86 ani, designer industrial american (n. 1933)\n 31 decembrie: Ratko Janev, 80 ani, fizician atomist iugoslav și sârb (n. 1939)\n\nNedatate\n decembrie: Cristina Țopescu (Mariana Rodica Cristina Țopescu), 59 ani, prezentatoare de televiziune și jurnalistă română (n. 1960)\nViorica Mărâi (Viorica-Elena Mărâi), 79 ani, om de știință, cercetătoare și autoare română (n. 1940)\nMircea Alexandru Pop, 92 ani, medic pediatru și scriitor român (n. 1926)\niulie: Charles Levin, 70 ani, actor american de televiziune, film și teatru (n. 1949)\n\nGaleria celor decedați în 2019\n\nPremii Nobel \n\n Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină: William G. Kaelin Jr., Gregg L. Semenza (ambii din Statele Unite) și Peter J. Ratcliffe (Marea Britanie) pentru descoperirile privind „modul în care celulele percep și se adaptează diferențelor de nivel al oxigenului din mediu”.\n Premiul Nobel pentru Fizică: James Peebles (SUA) „pentru descoperiri teoretice în cosmologia fizică”, Michel Mayor și Didier Queloz (Elveția) „pentru descoperirea unei exoplanete pe orbită în jurul unei stele asemănătoare Soarelui”.\n Premiul Nobel pentru Chimie: John B. Goodenough (SUA), M. Stanley Whittingham (SUA), Akira Yoshino (Japonia) „pentru dezvoltarea de baterii cu ioni de litiu”.\n Premiul Nobel pentru Literatură: Peter Handke (Austria), „pentru influenta creație care, cu ingeniozitate artistică, a explorat periferia și specificitatea experienței umane”.\n Premiul Nobel pentru Pace: Abiy Ahmed Ali (Etiopia), „pentru eforturile sale de realizare a păcii și cooperării internaționale și pentru inițiativa sa decisivă de a rezolva conflictul de frontieră cu statul vecin Eritreea”.\n Premiul Nobel pentru Științe Economice: Abhijit Banerjee (SUA), Esther Duflo (SUA) și Michael Kremer (SUA), „pentru abordarea lor experimentală de atenuare a sărăciei globale”.\n\nFilme \n\nListă de filme cu acțiunea setată în 2019, nu realizate în acest an:\n Blade Runner (1982), acțiunea în noiembrie 2019\n The New Barbarians sau Warriors of the Wasteland (1982)\n 2019, After the Fall of New York (1983)\nThe Running Man (1987)\n Akira (1988)\n The Island (2005), între 19 iulie și 23 iulie 2019\n Daybreakers (2010)\n\nNote" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împărChișinău?" }, { "from": "assistant", "value": "Chișinău este capitala, cel mai mare oraș și centrul administrativ, teritorial, economic, științific și cultural al Republicii Moldova. Orașul este așezat la o margine a pantei de sud-est a Podișului Central al Moldovei, în zona de silvostepă, fiind străbătut de râul Bâc, un afluent de dreapta al Nistrului. \n\nLa , aici locuiau circa 604.500 persoane, conform recensământului din 1989 – 661.400, în 1996 – 662.000 persoane,. În prezent (2020), Chișinăul găzduiește peste 738.500 de locuitori (estimare).\n\nChișinăul este legat prin căi ferate și drumuri cu toate municipiile, orașele și centrele raionale și multe sate din republică, de asemenea cu centre urbane din România, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia și alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat în cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Râșcani și Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Consiliul municipal).\n\nChișinăul este supranumit „Orașul din piatră albă”. Respectivul supranume provine din abundența clădirilor deschise la culoare, fiind construite din piatra albă de calcar. Printre altele, primul vers din forma actuală a imnului orașului Chișinău, intitulat Orașul meu (muzică: Eugen Doga, versuri: Gheorghe Vodă), este: Orașul meu din albe flori de piatră. Forma anterioară a primului vers din imn era: Orașul meu cu umeri albi de piatră\n\nIstorie\n\nEtimologie\nExistă mai multe ipoteze despre etimologia numelui. Una din ele, emisă de Iorgu Iordan, este că numele orașului ar veni din limba maghiară Kis + Jenő („micul Eugen” sau „mica latură”) pronunțat Chișienău, trăgându-se de la ostașii secui pe care voievozii Moldovei îi stabiliseră aici în drumul tătarilor, care stăpâniseră ținutul între 1224 și 1359 d.Hr.. Această ipoteză a fost susținută și de cercetătorii Ștefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia și alții. A. Boldur a emis ipoteza că numele vine din limba cumană: „kesene” și „aul”, în care primul cuvânt înseamnă schit sau mănăstire iar al doilea, cătun sau seliște. O altă ipoteză, emisă de cercetătorii sovietici și adoptată de autoritatea sovietică, a fost aceea că numele orașului ar veni din suprapunerea cuvântului românesc Nouă peste cuvântul tătar Kâșla (iernut): Chișinăul ar fi așadar o Câșla-Nouă. Această ipoteză ignoră existența toponimiei cu prefixul Chiș- în zone nelocuite de tătari, precum Chișineu-Criș, Chișcău și altele.\n\nTârgul moldovenesc \n\nPrima mențiune a târgului datează din anul 1436 d.Hr., iar mențiunile ulterioare descriu un târg rural prevăzut cu o hală de piatră, grupat în jurul parohiilor Nașterea Fecioarei (Măzărache) și Sfinții împărați Constantin și Elena (Râșcani). În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, documentele atestă existența unui sat pe malul drept al Bâcului care avea hotar comun cu mosia Chișinăului. În alte documente de mai târziu găsim și denumirea acestui sat : Visterniceni.\n\nÎn 1772 unul din reprezentanții familiei Râșcanu și anume spătarul Constantin Râșcanu a devenit posesorul parții de sud-est a moșiei Visterniceni. Constantin Râșcanu este ctitorul Bisericii Sfinților Impărați Constantin si Elena pe pereții căreia în rând cu alte inscripții se poate citi: „ ... această Sfântă biserică a fost înălțată din temelii pe mijloacele robului lui Dumnezeu Constantin Râșcanu mare spătar, in anul 1777\".\n\nPână în 1812 târgul moldovenesc se ridica pe malul Bâcului, în jurul Pieței Vechi, numărând 7 parohii și aproximativ 5.000 de locuitori.\n\nOrașul țarist \nDezvoltarea târgului ca oraș începe odată cu stăpânirea rusească (1812) care alege Chișinăul, rebotezat Кишинёв (Kișiniov), drept capitală a noii gubernii botezată cu acest prilej Basarabia, după numele purtat până atunci de ținutul moldovenesc anexat de turci între 1484 și 1538 și denumit de ei Bucak (Bugeac).\n\nÎn 1834 începe construirea orașului rusesc, cu străzile care se întretaie în unghiuri drepte, deasupra târgului moldovenesc de pe malul Bâcului. Unul dintre cei mai de seamă arhitecți ai orașului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost A. Bernardazzi. În cadrul dezvoltării economice din secolul XIX, Basarabia este menită să producă îndeosebi cereale, exportate pe calea ferată (terminată în 1871) spre portul Odesa. Numeroși ruși, ucraineni, germani și evrei se stabilesc atunci în provincie, cu precădere la orașe. Spre 1898, românii nu reprezentau decât 14% din populația orașului.\n\nÎn aprilie 1903 a avut loc o dezlănțuire de acte huliganice și crime ale căror victime au fost minoritarii evrei. Atrocitățile antievreiești din zilele de 6-7 aprilie 1903 săvârșite de persoane declasate din Imperiul Rus, susținute de ohranca (poliția secretă) țaristă și soldate cu aproape 50 de evrei uciși, 600 răniți (dintre care 92 răniți grav), zeci de case și magazine jefuite și devastate au intrat în istorie sub numele de „Pogromul de la Chișinău”. Doi ani mai târziu, a mai avut loc un pogrom, cu mai puține victime. Evenimentele anilor 1903-1905 au determinat o mare parte din comunitatea evreiască din Moldova să emigreze.\n\nPerioada interbelică \n\nÎn 1918, după ce Sfatul Țării a votat unirea cu România, Chișinăul a devenit municipiul de reședință al județului Lăpușna. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 114.896 locuitori, dintre care 48.456 români, 41.065 evrei, 19.631 ruși, 1.436 poloni etc. Chișinăul a primit statut de municipiu și a devenit al doilea oraș ca mărime din România, după municipiul București.\n\nGara feroviară Chișinău a fost una dintre cele mai importante din România. Itinerarul principal l-a constituit linia București – Iași – Chișinău (Kiev, Moscova).\n\nÎn 1927 s-a realizat prima rută aeriană pe distanța Chișinău-București. (Această rută a fost repetată simbolic în 1991 de către compania de turism a deputatului municipal Chișinău de atunci, Alexandru Savițki, în calitate de pasageri figurând o serie de persoane marcante ale municipiului, scriitori, jurnaliști etc.)\n\nAstfel, în anii următori acelei rute aeriene din 1927, la Chișinău a fost construit aeroportul de pasageri. Pe aici trecea linia de navigatie aeriana L.A.R.E.S. cu plecare si sosire pe aerodromul Chișinău. Itinerarii: București – Galați – Chișinău și Cernăuți – Iași – Chișinău – Cetatea Albă.\n\nÎn perioada interbelică au fost deschise și au activat în municipiul Chișinău mai multe facultăți și școli superioare: Facultatea de Agronomie și Facultatea de Teologie (de pe lângă Universitatea din Iași), Conservatorul Național de Muzică și Artă Dramatică, 2 conservatorii particulare.\n\nDe asemenea, tot la Chișinău, activează 4 licee de baieti, 1 liceu militar, 3 licee de fete, 1 seminar teologic, 1 liceu comercial de baieti, 1 liceu industrial de fete, 1 scoala de menaj, 1 scoala normala de baieti, 2 scoli normale de fete, 1 scoala de cântareti, 2 gimnazii de baieti, 1 gimnaziu industrial de baieti, 3 gimnazii industriale de fete, 1 liceu particular de baieti, 3 licee particulare de fete si 1 gimnaziu particular de fete.\n\nDe asemenea, după 1918, Chișinăul a devenit un centru notabil de cultură românească. Iată institutiile culturale ce activau la acea vreme: Casa Școalelor și a Culturii Poporului, care întreține în județ 179 de cămine culturale, 5 societăți muzicale și 15 biblioteci, adică în total 199 de organizatii culturale dintre care 130 au personalitate juridică.\n\nAlte instituții culturale în Chișinău: Universitatea Populară, Muzeul Național al Basarabiei, Muzeul istorico-arheologic bisericesc, Cercul Militar, Biblioteca Municipală (peste 100.000 de volume), Biblioteca Universității Populare, Biblioteca Centrală, Biblioteca Jokey Clubului, 8 biblioteci particulare, Teatrul Național, 4 cinematografe, 8 societăți sportive, 8 societăți de vânatoare, Clubul Regal de Automobile din Chișinău etc.\n\nÎn 1927 au răsunat la Chișinău primele semnale și emisiuni ale postului de radio \"Basarabia\", în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incl. în limbile rusă și idiș, toate fiind reprimate însă după invazia sovietică din 1940.\n\nIată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagiosi, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „D. Manoilescu”, Spitalul \"Maternitatea\", Maternitatea Municipiului și Ospiciul de alienati „Costiujeni”.\n\nSpitale si sanatorii particulare (în Chișinău): Spitalul de orbi, Spitalul evreesc, Spitalul de copii al Societatii de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sănătatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf).\n\nOdată revenit la sânul Patriei-Mamă, la Chișinău au fost schimbate denumirile de străzi. Astfel \"Țarski Prospekt\" devine \"Bd. Alexandru cel Bun\" (azi, Ștefan cel Mare și Sfânt), fiind renominalizate și majoritatea celorlalte străzi. Acestea însă vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (\"Alexandru cel Bun\" devenind \"Stalin\"), care reclădește orașul, acum capitală unională, în stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunăoară, în palatul guvernului sau la Ciocana), dar construind și monumente de stil tradițional rusesc.\n\nPerioada sovietică\nSub regimul sovietic Chișinăul ajunge la 700.000 de locuitori (în majoritate sosiți din alte republici unionale) și devine un important centru administrativ și industrial.\n\nAl doilea Război Mondial a distrus aproape 70% din fondul construit. Industria lipsea. În Chișinău dupa 1950 începe crearea și dezvoltarea de diverse industrii. Industria chimică, inginerie mecanică, inginerie de prelucrare a metalelor se dezvoltă rapid. Se construiesc „Elektrotopribor”, uzina „Electromașina”, Fabrica de Tractoare „Vierul”, „Vibropribor”, „Microconducta” și altele. RSSM produce mașini de spălat, aparate electrice, pompe ermetice. Dezvoltă și industria agroalimentară: fabrica de vinuri și coniac, fabrica de șampanie, moara de făină, fabrica de conserve și plante horticole. Au fost construite fabrica de tricotaj și încalțăminte. \n\nArhitectul șef a orașului Chișinău, Alexei V. Șciusev, a reconstruit strada Alexandri și a elaborat un plan de dezvoltare a capitalei. Arhitectul S. Fridlin a proiectat Casa Parlamentului RSSM în 1964, arhitectul L.Ciuprina a construit terenul pentru autogară. Au fost construite zonele rezidențiale Botanica, Râșcani, Buiucani, mai târziu Sculeni, Ciocana Nouă. Acum în casele construite în perioada sovetică locuiesc circa 70% din populația urbană. Distribuția de clădiri în oraș în funcție de vârstă demonstrează că între 1960-1979 au fost construite 40.3% clădiri din fondul imobiliar al capitalei. Ponderea locuințelor cu anul de construcție 1951-1990 a constituit 74,3% din totalul locuințelor. \n\nÎn 1961 a fost fondată Academia de Științe, Institutul Moldovenesc de Horticultură, viticultură și vinificație din Moldova, Institutul de Cercetare de Pedologie și Agrochimie, Asociația științifică de producție Chișinău „Volna” și diverse alte instituții academice. În 1972 activau 6 universități - Universitatea de Stat Chișinău, Institutul de medicina universitatea pedagocică, Universitatea Politehnică, Institutul de Arte și Institutul de Agricultură. Funcționau 90 de școli, 15 școli medii de specialitate, 10 școli profesionale și colegii. S-au deschis Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, casa-muzeu a lui Alexandru Pușkin. Teatrul Republican „Luceafărul” ia naștere în 1960 la Chișinău. Au fost deschise Teatrul Dramatic rus \"A.P. Cehov\", Teatrul moldovenesc muzical–dramatic \"A.S. Pușkin\", Teatrul de Operă și Balet, Filarmonica Națională, Teatrul de Păpuși Republican „Licurici”, 9 cinematografe și altele.\n\nÎn 1958 apare ziarul „Chișinăul de Seară” în limba rusă, iar în 1966 în limba română.\n\nÎn 1971 au fost deschise 25 spitale, 54 clinici de ambulatoriu, 19 clinici consultative pentru femei, 76 puncte medicale la întreprinderile din sectorul industrial, 4 dispensare, ambulatoare și spitale pentru copii. Acestea reprezentau aproximativ 20 de paturi la 1.000 de locuitori.\n\nDupă independență\n\nGeografie\n\nStructura geologică \nOrașul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a cărei bază este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaică, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasă din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la 2 până la 30 m. Pe pantele văii râului Bâc se găsesc terase aluviale cu lățimea de până la 1,3 m. Perturbări tectonice neînsemnate au fost înregistrate în partea de nord-vest a orașului.\n\nBogății minerale \nPe teritoriul Chișinăului și în împrejurimile sale se află numeroase zăcăminte de materiale de construcție: var, calcar, piatră brută de construcție, argilă, nisip, pietriș. Sunt exploatate cinci zăcăminte de piatră și var stins: la Cricova, Mileștii Mici, Chișinău, Făurești, Goian, Cărămida. Țigla se produce din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci și Mileștii Mici, iar nisipul, prundișul și pietrișul se extrag la Cobusca și Vadul lui Vodă.\n\nDe asemeni în aria municipală sunt exploatate resursele de mică, utilizate în producția semiconductorilor, în industria microelectronică. Mina ce exploatează aceste zăcăminte este operată de SA Mezon.\n\nRezervele de ape subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea parțială a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită pentru aprovizionare, 20% provine din apele subterane din straturile acvatice sarmatice fiind și ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale.\n\nGeografia și divizarea administrativă \n\n<div style=\"text-align: center;\">\n{|class=\"wikitable sortable\"\n|- style=\"background:#c41e3a;\"\n! colspan=\"2\" |Nr.\n! Sector\n! Populație(2004)\n! Populație(2015)\n! Din totalulpopulație\n! Densitateloc/ha\n|-\n| rowspan=\"5\" |\n|1\n|<div style=\"text-align: left;\"> Centru\n| style=\"text-align: right;\" |90.494\n| style=\"text-align: right;\" |94.800\n| style=\"text-align: right;\" |14,8%\n| style=\"text-align: right;\" |110\n|-\n|2\n|<div style=\"text-align: left;\"> Buiucani\n|style=\"text-align: right;\" |107.744\n|style=\"text-align: right;\" |112.200\n|style=\"text-align: right;\" |17,6%\n|style=\"text-align: right;\" |148\n|-\n|3\n|<div style=\"text-align: left;\"> Râșcani\n| style=\"text-align: right;\" |132.740\n| style=\"text-align: right;\" |139.900\n| style=\"text-align: right;\" |21,9%\n| style=\"text-align: right;\" |223\n|-\n|4\n|<div style=\"text-align: left;\"> Botanica\n| style=\"text-align: right;\" |156.633\n| style=\"text-align: right;\" |172.600\n| style=\"text-align: right;\" |27,0%\n| style=\"text-align: right;\" |172\n|-\n|5\n| Ciocana\n| style=\"text-align: right;\" |101.834\n| style=\"text-align: right;\" |119.300\n| style=\"text-align: right;\" |18,7%\n| style=\"text-align: right;\" |168\n|-\n|}\n\nTeritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: de vest și de sud, care țin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor și de pante de teren alunecător și, de asemenea, de sectoarele de est și de nord ce se mărginesc cu Câmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului din jurul Chișinăului o constituie valea Bâcului și pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bâcului, ocupă trei terase străbătute de câteva vâlcele. Zona de nord-vest și parțial cea de vest sunt despărțite la centru de valea îngustă a râului Durlești. Nu departe de Grenoble își începe cursul un râu ce curge prin vâlceaua de la Mălina Mică. Paralel se află vâlceaua Mălina Mare. În partea de sud a orașului se găsește vâlceaua întinsă Muncești. Partea stângă a orașului ocupă două terase: prima coboară spre râu, cea de-a doua are o altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Râșcani. Partea din stânga a văii Bâcului, pe alocuri pietroasă, este întretăiată de mai multe văi și vâlcele, orientate mai ales de la nord spre sud.\n\nClimă \n\nPrimele observații meteorologice instrumentale au început să fie înregistrate la Chișinău în anul 1844. Clima Chișinăului este temperat continentală. Iarna este blândă și scurtă, iar vara călduroasă și de lungă durată. Observațiile meteorologice se fac regulat (din 3 în 3 ore) la Centrul Hidrometeorologic Chișinău. Anual sunt înregistrate 71 zile fără soare, dintre care 40 iarna. Predomină vânturile din direcțiile de nord și nord-est, iarna acestea pot bate și din direcție sud-estică. Viteza medie anuală a vântului oscilează între 2,5 și 4,5 m/s, cele mai puternice înregistrându-se în lunile februarie–martie, iar cele mai slabe în septembrie–octombrie.\n\nIarna durează în jur de 78 zile, cu temperaturi instabile: în medie, -2,3. Temperatura minimă, de -31,5 °C, a fost înregistrată în 1937. Primăvara durează cca 70 zile, timp în care temperatura medie o este de 9,3 °C. Vara începe la mijlocul lui mai și se termină în jurul datei de 20 septembrie.\n\nTemperatura medie este de 20,5 °C, iar cea maximă absolută 43 °C, în iulie și august. Sfârșitul toamnei este determinat de coborârea temperaturii sub 0 °C, ceea ce durează aprox. 2 luni, și precipitații atmosferice de lungă durată. Temperatura medie este toamna aproape 10 °C (9,9(6)°C).\n\nTemperatura mai ridicată a aerului în anumite regiuni ale municipiului este cauzată de activitatea întreprinderilor industriale, a transportului, de încălzirea asfaltului cauzată de radiația solară etc. Astfel, temperatura din interiorul orașului este cu 0,7 °C mai ridicată decât cea din exteriorul său.\n\nUmiditatea relativă medie anuală a aerului este de 71%, maxima înregistrându-se în decembrie, iar minima în mai. Cantitatea precipitațiilor atmosferice nu este echilibrată pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade în sezonul cald. Iarna precipitațiile cad atât sub formă de lapoviță, cât și de zăpadă, mai rar de ploaie. Vulnerabilitatea teritoriului municipiului Chișinău față de depunerile complexe de gheață constituie 13-18 zile/an și față de polei: 7-10 zile. Numărul maxim de zile cu polei a fost înregistrat în iarna anilor 1968-1969, însumând 37 de zile. Precipitațiile din perioada de vară cad mai ales sub formă de averse. Cantitatea anuală de precipitații în oraș este cu 20–40 mm mai mare decât în afara lui: 480 mm. Cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată anul 1998 – 890 mm.\n\nApe curgătoare \nApele curgătoare din Chișinău fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chișinău curge râul Bâc, iar la periferia sa de sud-vest râul Ișnovăț, afluent de dreapta al Bâcului. Râul Bâc are o lungime de 155 km, suprafața bazinului - peste 2000 km². Bîcul se revarsă în fluviu Nistru la un km distanță de satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi. Debitul maxim al apelor mari de primăvara în râul Bâc a fost de 40,7 m3/s (1973), iar a viiturilor pluviale de 222 m3/s (1948).\n\nÎn zona suburbană a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apă de la Ghidighici și de la Ialoveni ca locuri de recreere și agrement. La începutul anilor '50 în partea de sud-vest a orașului a fost amenajat Parcul Central de Cultură și Odihnă al Comsomolului Leninist și Lacul Comsomolului (astăzi, ambele numite Valea Morilor). În parcurile din cartierele Rîșcani și Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.\n\nFloră \n\nCarcasa verde a municipiului Chișinău este constituită din circa 220 specii și 55 varietăți de foioase și conifere, dintre care 168 specii de arbori, 97 arbuști și 10 liane.\n\nÎn 2011, din cei 87 de arbori luați sub protecție sau păstrat doar 77 din specii și 36 de amplasamente. Arborii ocrotiți aparțin a 23 de specii, inclusiv specii autohtone: fag (Fagus sylvatica), frasin (Fraxinus excelsior), paltin de câmp (Acer platanoides), păr (Pyrus pyraster), plop cenușiu (Populus canescens), ștejar pedunculat (Quercus robur), tei argintiu (Tilia tomentosa), volniș (Ulmus levis); specii alohtone: brad de caucaz (Abies nordmanniana), castan porcesc (Aesculus hippocastanum), cedru de California (Libocedrus decurrens), dud (Morus alba), duglas verde (Pseudotsuga menziesii), glădiță (Gleditsia triacanthos), maclura pomiferă (Maclura pomifera), molid argintiu (Picea pungens), molid de Canada (Tsuga canadensis), pin negru (Pinus nigra), platan occidental (Platanus occidentalis), sâmbovină (Celtis occidentalis).\n\nDe asemenea, este foarte diversă și lichenoflora locală. În pădurea \"Valea Gâștelor\" au fost identificate speciile de licheni fruticuloși: Ramalina fraxinea, Evernia prunastri și Ramalina farinacea. La periferiile ecosistemului, mărginit de șoseaua Balcani, str. Petricani), apar speciile – Physcia aipolia, Physcia orbicularis, Physcia hispida, Parmelia scortea, Bacidia luteola, în parcul Ștefan cel Mare: Physcia ascendens, Physcia caesia, Physcia grisea, Xanthoria parietina, în Valea Trandafirilor: Parmelia sulcata.\n\nBriofitele sunt reprezentate de așa specii ca: Brachytecium glareosum, Eurhynchium hians, Hypnum cupressiforme, Leskea poycarpa, Leskeela nervosa, Orthotrichium fastigiatum, Pylaisia polyantha\n\nFaună \n\nPe teritoriul Chișinăului au fost înregistrate 27 specii de mamifere, 89 specii de păsări și 14 specii de reptile și amfibii. Dintre mamifere se întâlnesc mai des cârtițele, aricii, șoarecii de câmp, liliecii, diferite rozătoare, veverițele ș.a.. Dintre animalele răpitoare pot fi enumerate nevăstuicile, dihorii, jderii. Își fac cuib 53 specii de păsări, altele sunt migratoare, celelalte obișnuiesc să rămână numai în timpul iernii.\n\nCercetările efectuate demonstrează că în prezent pe teritoriul or. Chișinău populează cca 89 de specii de păsări. Printre acestea predomină speciile arboricole-arbusticole, care își construiesc cuiburile în coronamentul arborilor (Fringilla coelebs, Oriolus oriolus, Carduelis chloris, Columba palumbus, Streptopelia turtur, Streptopelia decaocto, Turdus merla și Turdus philomelos, Silvia atricapila etc.) sau în scorburi (Parus ater, Parus major, Dendrocopos major, Dendrocopos medius, Endrocopos syriacus, Muscicapa striata, Sitta europea etc.). Unele specii în condiții naturale trăiesc în stâncării (Phoenichurus ochruros, Apus apus), iar în oraș ocupă nișele din clădiri. Un număr redus de specii (Phylloscopus collibita, Luscinia luscinia) preferă să-și camufleze cuiburile pe sol în învelișul ierbos de la baza arbuștilor.\n\nComponența reptilelor și amfibienilor nu este prea bogată. Cel mai des sunt întâlnite șopârlele, șerpii, broaștele, broaștele de râu, broaștele țestoase, broaștele râioase. În lacul Valea Morilor (fostul lac al Comsomolului) și în cel de la Ghidighici au fost numărate circa 20 specii de pești. Unele lacuri sunt populate speciile de amfibieni: broasca-mare de lac (Rana ridibunda) și broasca mică de lac (Rana lessonae).\n\nÎn rezervoarele de apă din oraș viețuiesc: babușca, plătica, soreanul, carasul, răspărul, bibanul, crapul, roșioara ș.a. Se întâlnesc diferiți fluturi și gândaci, inclusiv vătămători ai faunei (păduchi de plantă, căpușe, viermi de mătase etc.). în anumiți ani apar în masă buburuze și fluturi albi americani.\n\nDemografie\n\nDinamica numărului populației\n\nPopulația orașului\n\nPopulația municipiului \n\n Sursă:\n\nCompoziție etnică și confesională \n\nRezultatele recensământului din 2004 și a celui din 2014 privind naționalitatea populației municipiului Chișinău sunt:\n\nAceste date sunt cele ale nomenclaturii etnice din Republica Moldova. Teoria sovietică de popagandă deosebește arbitrar, greșit,moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți români. Persoanele care totuși se declară români în Republica Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie 2004) sunt, de fapt, tot cetățeni ai Republicii, deoarece românii de cetățenie română rezidenți în republică nu sunt numărați în recensământ.\n\nDin punct de vedere confesional, conform recensământului populației din 2014, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,39%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (0,6%), martori ai lui Iehova (0,52%), baptiști (0,51%), romano-catolici (0,22%) și atei (0,83%). Pentru 10,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.\n\nAdministrație și politică\n\nConsiliul municipal \nConform rezultatelor alegerilor locale din 20 octombrie 2019 componența Consiliului municipal format din 51 de consilieri, este următoarea:\n\nDiviziuni administrative \nChișinău are în componența sa 35 localități: 1 municipiu (cu 5 sectoare), 6 orașe (care includ 2 sate), 12 comune care includ 14 sate.\nPentru mai multe informații, a se vedea diviziunile administrative ale Chișinăului.\n\nTransport\n\nTransport public \nTransportul public urban este asigurat de două companii de stat, aflate în subordinea Primăriei municipiului Chișinău, și mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate în regii autonome de transport, una având în gestiune transportul electric al orașului - RTEC și cealaltă transportul cu autobuze. Companiile private au în gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, în Chișinău, rutiere.\n\nDin 1949 în municipiu circulă troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oraș. În 2014 pe străzile Chișinăului circulau 268 de unități, existând 3 parcuri și 25 de rute. De asemenea, în 2014 în municipiul Chișinău circulă 96 de autobuze pe 28 de rute.\n\nTroleibuzele de la Regia Transport din Chișinău, în anul 1974 - ruta 8, anul 1979 - ruta 10, anul 1986 - ruta 22, anul 1988 - ruta nr. 24, anul 1996 - 1997 - ruta nr. 18, anul 1984 - ruta 21, anul 2000 - ruta 25, anul 1985 - ruta 4.\n\nCultura\n\nFestivaluri \n\nChișinăul găzduiește anual festivalul de operă și balet „Invită Maria Bieșu”. Prima ediție a fost organizată în 1990 sub auspiciile cântereței de opere moldovene Maria Bieșu. În fiecare an cei mai buni cântăreți de operă și soliști de balet din România, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franța, Austria, SUA și alte țări vin la Chișinău pentru a lua parte la acest festival.\n\nDin 1993 la Chișinău se desfășoară Festivalul-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț”, primul festival-concurs lansat de societatea civilă îndată după ruinarea URSS, spre a diminua golul ce se crease în educația tinerei generații. Festivalul e un proiect al Organizației Mondiale a Tinerelor Talente condusă de poeta Renata Verejanu. Din 2001 se desfășoară festivalul internațional de film documentar „Cronograf”. În cadrul festivalului se proiectează și premiază filme documentare realizate de regizori din diverse părți ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de OWH Studio și sustinut de canalul „TV5 Monde”, Alianța Franceză și Uniunea Cineaștilor. Statul nu oferă nici un fel de suport, deși la fiecare ediție sunt prezenți unii edili cu discursuri și declarații.\n\nTotodată, începând cu anul 2000, „TV 5 Monde” și ambasada Franței organizează „Festivalul Filmului Francez”, în cadrul zilelor culturii franceze în Moldova.\n\nÎn fiecare an, în septembrie, are loc festivalul „Ethno-Jazz”, la care participă trupe de jazz din Moldova, Rusia, Israel, Polonia, Germania, India ș.a.\n\n„Orașul improvizat al etniilor își deschide larg ușile”\nA fost la 19 septembrie 2010, Biroul Relații Interetnice în colaborare cu Ministerul Culturii și Primăria municipiului Chișinău a organizat tradiționalul Festival al etniilor, cu genericul „Unitate prin diversitate”, ediția a X-a jubiliară.\nÎn acest an, circa 48 etnii conlocuitoare în Republica Moldova au transformat Grădina Publică „Ștefan cel Mare” din capitală, într-o citadelă multinațională doldora de cîntec și dans, expoziții de arte plastice și cărți, lucrări de artizanat și altele.\n\nEducatie \n\nOrașul găzduiește 12 universități publice și 11 universități private, Academia de Științe a Moldovei, o serie de instituții care oferă liceu și 1–2 ani de învățământ universitar.\n\nÎn Chișinău există mai multe muzee. Cele trei muzee naționale sunt Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Muzeul Național de Arte și Muzeul Național de Arheologie și Istorie.\n\nBiblioteca Națională a Moldovei se află la Chișinău.\n\nSport\n\nExistă trei cluburi profesioniste de fotbal în Chișinău: Zimbru și Academia din Divizia Națională a Moldovei (nivelul I) și Real Succes din Divizia „A” Moldovenească (nivelul doi). Dintre cele mai mari stadioane publice multifuncționale din oraș se numără Stadionul Dinamo, care are o capacitate de 2.692. Stadionul Zimbru, deschis în mai 2006, cu o capacitate de 10.500 de locuri, îndeplinește toate cerințele pentru desfășurarea meciurilor internaționale oficiale și a fost locul de desfășurare a tuturor jocurilor de calificare a echipei naționale a Moldovei pentru Euro 2008 .\nExistă discuții pentru construirea unui nou stadion olimpic cu o capacitate de circa 25.000 de locuri, care să îndeplinească toate cerințele internaționale. Din 2011 CS Femina-Sport Chișinău a organizat competiții feminine în șapte sporturi.\n\nMass-media\n\nTeleviziune \n\nLa 30 aprilie 1958 este fondată la Chișinău compania publică de televiziune din Moldova, acum „Teleradio Moldova”. În martie 1988 s-a dat în exploatare releul de la Strășeni, de unde se face și astăzi retransmiterea programelor pentru Chișinău și zonele adiacente capitalei. În prezent programele TV pot fi recepționate pe o rază de 100 - 120 de km de la amplasamentul acestuia.\n\nÎn octombrie 1990 începe transmiterea în Chișinău a primului canal românesc de televiziune, „TVR 1”. La 1 ianuarie 1992 se întrerupe transmiterea programelor televiziune ruse (fostul canal secund al televiziunii pan-sovietice). Pe 1 februarie același an, „TVR 1” înlocuiește canalul „Ostankino 1”, în vreme ce programului „Оstankino 1” îi este atribuit spațiul rezervat anterior fostului canal doi al televziunii pan-sovietice. În martie 1993, începe la Chișinău transmiterea canalului francez „TV5 Europe”.\n\nLa 10 iunie 1994 în Chișinău a fost fondată întreprinderea moldo-română „Eurocablu” cu capital străin, primul operator de televiziune prin cablu din republică. De la sfârșitul anului 1995 la Chișinău există un sistem TV multicanal MMDS în bandă S (2,5-2,7 GHz) al întreprinderii moldo-americane „SUN TV”. În decembrie 1996, întreprinderea „Eurocablu” a fost achiziționată de firma „SUN TV”. La ora actuală Sun TV oferă pachete de programe de 21, 24, 42, 63 și 68 canale de televiziune, în cea mai mare parte a lor românești sau rusești.\n\nDin mai 1995, la Chișinău se înființează studioul de televiziune „VTV”, care în septembrie același an începe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 începe producția programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”).\n\nÎn iunie 1998, la Chișinău, a fost lansat Radio Contact Chișinău, primul post de radio din România reluat în spațiul basarabean, având peste 50% de emisiuni proprii. Ulterior, acest post de radio a devenit KISS FM.\n\nÎn 1999, trustul român MEDIAPRO înființează la Chișinău o stație locală a canalului său de televiziune, lider de piață în România, sub denumirea Pro TV Chișinău, care va transmite programul de la București, cu buletine de știri locale zilnice în limbile română și rusă.\n\nÎn august 1999 din transmițătorul amplasat pe cea mai înaltă clădire din Botanica începe transmiterea canalului de limbă rusă „TV 26”. La sfârșitul anului 2001 în Chișinău, și alte trei orașe moldovenești începe retransmiterea canalului rusesc de muzică Muz TV în format local Muz-TV Moldova.\n\nÎn prezent în Chișinău se recepționează terestru canalele de televiziune: „Moldova 1”, „Jurnal TV”, TV8, „Publika TV”, „TV-5 Europe”, „TVR 1”, „PRO TV”, „TV N4”, „MUZ TV”. Sunt prezente 2 multiplexuri digitale (DVB-T) : TV8, Jurnal TV, PRO TV, NTV, Primul în Moldova, TV6.\n\nRadio \n\nPrimul post de radio din Chișinău, Radio Basarabia, a fost inaugurat oficial pe 8 octombrie 1939, prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău.\n\nDupă alte surse bazate pe publicațiile de presă ale vremii, primele semnale și emisiuni ale postului de radio \"Basarabia\" la Chișinău au răsunat în 1927, în scurt timp în municipiu apărând încă trei stații de radio, incluzând în limbile rusă și idiș, toate fiind reprimate însă după invazia sovietică din 1940.\n\nÎn anii \"90 ai sec. 20, la Chișinău au apărut mai multe posturi de radio retransmise de la Moscova, care au denaturat și continuă până astăzi să denatureze spațiul mediatic radio din acest municipiu. Recent, Consiliul Coordonator al Audiovizualului din R. Moldova a decis ca aceste posturi să transmită nu mai puțin de 30% de emisiuni de producție autohtonă.\n\nÎn iunie 1998, la Chișinău, a fost lansat Radio Contact Chișinău, primul post de radio din România reluat în spațiul basarabean, având peste 50% de emisiuni proprii. Ulterior, acest post de radio a devenit KISS FM.\n\nPresă\n\nArhitectură\n\nChișinăul în literatură \n Constantin Negruzzi, „O alergare de cai” (nuvelă)\n Nicolae Iorga, „Neamul românesc în Basarabia” (memorii, 1905)\n Dumitru C. Moruzi, „Pribegi în țară răpită” (roman, 1912)\n Ștefan Ciobanu, „Chișinăul” (monografie, 1925)\n Constantin Stere, „În preajma revoluției” (roman, 1932-1936)\n George Doru-Dumitrescu, „Orașul din amintire” (memorii, 1944)\n\nChișinăul ca marcă \nChișinăul a ajuns să fie utilizat și ca marcă de produse comerciale. Astfel, în Republica Moldova este foarte populară berea Chișinău, produsă de Efes Vitanta Moldova Brewery. Mai mult, unul dintre sortimentele de bomboane ale celebrei fabrici moldovenești Bucuria se numește Chișinăul de seară.\n\nMonumente în Chișinău \n\n Porțile Chișinăului\n Catedrala Nașterii Domnului (mitropolitană ortodoxă), construită în 1836\n Catedrala Catolică din Chișinău, sfințită în anul 1843\n Muzeul Național de Arheologie și Etnografie din Chișinău\n Statuia \"Lupa Capitolina\". Donată în anul 1921 de către Statul italian, cu ocazia Unirii Basarabiei și Bucovinei cu Regatul Vechi. Statuia a fost distrusă în 1940 de trupele de ocupație sovietice, iar în 1991 înlocuită cu o copie dăruită de Statul român. Ea este instalată în curtea \"Muzeului Național de Istorie a Moldovei\".\n Statuia lui Grigore Kotovski din Chișinău\nMonumentul lui Ștefan cel Mare\n\nPersonalități\n\nNăscuți în Chișinău\n\n Alecu Russo (1819–1859), scriitor, folclorist, cel care a descoperit balada Miorița\n George Karagheorghe (1827–1884), descendentul conducătorului Serbiei Karagheorghe Petrovici\n Alexei Șciusev (1873–1949), arhitect;\n Lev Pisarjevski (1874–1938), chimist și fizician-chimist;\n Nicolae Donici (1874–1960), astronom;\n Paul Gore (1875–1927), istoric și heraldist;\n Gavril Afanasiu (1879–1946), bariton;\n Vladimir Albițki (1891–1952), astronom;\n Piotr Galanza (1893-1982) - jurist și profesor universitar sovietic\n Alexandru Naum Frumkin (1895–1976), fizician, chimist, unul dintre fondatorii electrochimiei teoretice\n Lewis Milestone (1895–1980), regizor, laureat al Premiului Oscar\n Iona Iakir (1896-1937), comandant al Armatei Roșii, personalitate marcantă a Războiului Civil Rus;\n Dimitrie Mangeron (1906–1991), matematician și mecanic\n Victor Nadolschi (1911–1996), astronom;\n Miron Constantinescu (1917 – 1974), om politic;\n Tatiana Nicolescu (n. 1923), critic și istoric al literaturii, traducător\n Lia Manoliu (1932 – 1998), sportivă, campioană olimpică, președinte al Comitetului Olimpic Român\n Andrei Andrieș (1933 – 2012), fizician;\n Zwi Milshtein (1934–2020), pictor franco-israelian\n Dan Mândrilă (1938–1992), saxofonist, conducător de formație și compozitor\n Alexei Rudeanu (1939–2013), prozator\n Leonid Cijik (n. 1947), pianist de jazz;\n Ion Arachelu (n. 1948), actor;\n Sofia Clochișner (n. 1949), fizician;\n Andrei Sârbu (1950 - 2000), pictor;\n Raimonda Șeinfeld, (n. 1951), pianistă;\n Doina Aldea-Teodorovici (1958 – 1992), cântăreață;\n Avigdor Lieberman, (n. 1958), politician israelian;\n Corina Fusu (n. 1959), politiciană, jurnalistă;\n Dumitru Ciubașenco (n. 1963), jurnalist;\n Gloria Grati (n. 1972), ceramist;\n Cornel Ciurea (n. 1972), politician;\n Ana Revenco (n. 1977), politician, activistă;\n Ana Lesko (n. 1979), cântăreață;\n Dmitri Torner (n. 1980), funcționar sportiv;\n Dima Trofim (n. 1989), actor și cântăreț \n Doina Ciobanu (n. 1994), bloggeriță în domeniul modei;\n Cristina Bucșa (n. 1998), tenismenă;\n Cleopatra Stratan (n. 2002), cântăreață.\n\nAu locuit în Chișinău\n Karagheorghe Petrovici (1768–1817), erou sârb, conducătorul primei răscoale anti-otomane sârbești, fondatorul dinastiei Karagheorghevici\n Veniamin Costache (1768–1846), cărturar, Caimacam (locțiitor) Domnesc și Mitropolit al Țării Moldovei\n Alexandru Ipsilanti Eteristul (1792–1828), conducătorul Eteriei grecești\n Aleksandr Pușkin (1799–1837), scriitor rus\n Alexei Karagheorghevici (1801–1830), descendentul lui Karagheorghe Petrovici\n Alexandru Donici (1806–1865), fabulist\n Constantin Negruzzi (1809–1868), scriitor\n Alexandru Hâjdeu (1811–1872), scriitor\n Lev Tolstoi (1828–1910), scriitor rus\n Alexandru Bernardazzi (1831–1907), arhitect\n Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838–1907), scriitor, filolog, istoric și enciclopedist\n Carol Schmidt (1846–1928), primar al Chișinăului\n Serghei Witte (1849–1915), președintele Consiliului de Miniștri (prim-ministru) al Imperiului țarist\n Ion C. Suruceanu (1851–1897), arheolog;\n Natalia Obrenovici (1859–1941), regina Serbiei\n Constantin Stere (1865–1936), scriitor, jurist și om politic\n Gala Galaction (1879–1961), scriitor și teolog, traducător al Bibliei în limba română\n Alexei Mateevici (1888–1917), poet și patriot \n Leonid Brejnev (1906–1982), Secretar General al PCUS\n Nathan Alterman (1910–1970), poet israelian\n Radion Cucereanu (1927–2018), autor de manuale, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, autor al trilogiei „Lacrimile românilor basarabeni”\n Grigore Vieru (1935–2009), poet\n Ion Aldea-Teodorovici (1954–1992), cântăreț și compozitor\n\nOrașe înfrățite\n\nGalerie\n\nBibliografie\nAnatol Eremia, Victor Ladaniuc//Chișinău/Localitățile Republicii Moldova,vol.3, pp.562-562, 2001\n\nReferințe și note\n\nLegături externe \n\n Primaria Municipiului Chișinău\n webcam.md: Chișinău în direct \n Centrul Istoric al Chișinăului\n oldchisinau.com: Chișinău istoric în fotografii, amintiri, hărți, etc.\n Lista persoanelor care dețin titlul de „Cetățean de onoare al orașului Chișinău\", chisinau.md" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1960?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1960 (MCMLX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 2 ianuarie: Temperatura din Oodnadatta, Australia de Sud ajunge la +50,7°C la umbră, rămânând cea mai înaltă temperatură înregistrată în Australia.\n 4 ianuarie: Scriitorul francez Albert Camus moare într-un stupid accident de mașină, în timp ce mergea ca pasager într-o mașină sport Facel Vega condusă de editorul său, Michel Gallimard. Mașina a părăsit drumul lovindu-se de un copac. Ultimul roman al lui Camus, un manuscris de 144 de pagini a fost găsit în apropiere de accident. Romanul Primul om va apărea 35 de ani mai târziu, în 1994.\n19 ianuarie: S-a constituit, la București, Comitetul român pentru colaborare și înțelegere reciprocă între popoarele din Balcani.\n\nFebruarie \n 9 februarie: Actrița Joanne Woodward este prima actriță care primește o stea pe Hollywood Walk of Fame.\n 13 februarie: Franța testează cu succes prima sa bombă atomică în Sahara și devine a patra putere nucleară a lumii. Testul a purtat numele de cod Gerboise Bleue.\n 18 februarie: Se deschid Jocurile Olimpice de Iarnă la Squaw Valley, California. La Jocuri au participat 740 de sportivi din 30 de țări.\n 24 februarie: A început procesul intentat pentru \"crimă de uneltire contra ordinii sociale\" unor intelectuali acuzați că au citit și răspândit operele lui Mircea Eliade; principalii inculpați erau Constantin Noica, Constantin Dinu Pillat, Al. O. Teodoreanu și Nicolae Steinhardt. \n 29 februarie: Un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter a distrus total orașul Agadir, Maroc.\n\nMartie \n 2 martie: Papa Ioan al XXIII-lea numește primii cardinali ne-albi: un african, un japonez și un filipinez.\n 5 martie: Elvis Presley se întoarce acasă după satisfacerea stagiului militar de doi ani în Germania.\n 5 martie: Fotograful Alberto Korda realizează faimoasa fotografie a lui Che Guevara. Fotografia a atins popularitate în întreaga lume în 1968, după ce Korda a dat o copie editorului italian Giangiacomo Feltrinelli.\n 6 martie: SUA anunță că 3.500 de soldați americani sunt gata să fie trimiși în Vietnam.\n 7 martie: Primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial.\n 25 martie: Capul tăiat al lui Oliver Cromwell, Lord protector al Commonwealth Angliei, Scoției și Irlandei în perioada 1653-1658, a fost reînhumat în cimitirul abației Cambridge, după 300 de ani. \n 30 martie: Intră în funcțiune prima stație meteorologică automată din România.\n\nAprilie \n 18 aprilie: Prima apariție publică a trupei britanice, The Beatles.\n 26 aprilie: Syngman Rhee demisionează din funcția de președinte al Coreei de Sud după 12 ani de dictatură în urma protestelor desfășurate timp de o săptămână și în care au murit 145 de studenți. Vicepreședintele Lee Ki-Poong, soția acestuia și cei doi fii ai lor se sinucid două zile mai târziu.\n\nMai \n 1 mai: Un avion de recunoaștere american de tipul U2 (avion-spion) a survolat teritoriul sovietic.\n 6 mai: Prințesa Margaret a Regatului Unit, sora reginei Elisabeta a II-a, se căsătorește la Westminster Abbey cu Antony Armstrong-Jones.\n 7 mai: Sovietul Suprem îl alege pe Leonid Brejnev în funcția de președinte al Prezidiului în locul mareșalului Kliment Vorosilov care, la 79 de ani, s–a retras din viața publică. \n 7 mai: Rusul Mihail Tal câștigă Campionatul Mondial de Șah.\n 9 mai: SUA au devenit primul stat care a legalizat pilula contraceptivă.\n 11 mai: La Buenos Aires, patru agenți Mosad l-au răpit pe criminalul nazist fugar Adolf Eichmann, pentru ca el să poată fi dus în Israel și trimis în judecată pentru crime împotiva umanității. Ulterior Eichmann este condamnat și executat.\n 13 mai: Prima ascensiune a vârfului Dhaulagiri (8.167 m), Nepal cel de-al șaptelea munte ca înălțime din lume. \n 15 mai: URSS lansează satelitul Sputnik 4.\n 16 mai: Nikita Hrușciov anunță că așteaptă scuze de la președintele american Dwight Eisenhower pentru zborul avionului spion U-2 deasupra URSS.\n 22 mai: Un cutremur de 9,5 pe scara Richter a lovit Chile la ora locală 3:11 PM. Este cel mai puternic cutremur din secolul XX; cutremurul ucide 1.655 de oameni imediat și după șoc încă 4.000 de oameni. Două milioane de oameni rămân fără case, iar șocul a dus la formarea de tsunami care a ucis oameni și în locuri îndepărtate ca Japonia. \n 23 mai: Prim-ministru al Israelului David Ben-Gurion anunță că nazistul Adolf Eichmann, criminal de război a fost capturat.\n\nIunie \n 26 iunie: Madagascar este declarată republică independentă.\n 30 iunie: Congo își câștigă independența față de Belgia.\n\nIulie \n 4 iulie: A fost inaugurat noul steag american, în urma admiterii statului Hawaii ca cel de-al 50-lea stat al SUA, în august 1959. \n 10 iulie: URSS învinge Iugoslavia cu 2-1 și câștigă primul Campionat European de Fotbal. \n 21 iulie: Navigatorul și aviatorul britanic Francis Chichester, a sosit la New York, la bordul vasului \"Gypsy Moth II\", după o călătorie în jurul lumii ce a durat doar nouă luni și o zi.\n\nAugust \n 3 august: Niger devine independentă față de Franța.\n 5 august: Volta Superioară (astăzi Burkina Faso) devine independentă față de Franța.\n 7 august: Proclamarea independenței Coastei de Fildeș (Cote d'Ivoire).\n 11 august: Ciad devine independentă față de Franța.\n 15 august: Republica Congo (Congo-Brazzaville) devine independentă față de Franța.\n 17 august: Gabon devine independent față de Franța.\n 19 august: Războiul Rece. La Moscova, pilotul american al avionului spion U2 este condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj.\n 19 august: URSS lansează Sputnik 5 cu cățeii Belka și Strelka, 40 de șoareci, 2 șobolani și o varietate de plante la bord. A doua zi, la întoarcerea pe Pământ toate animalele erau sănătoase. \n 24 august: \"Cea mai scăzută temperatură înregistrată pe Pământ\" a fost de −88,3°C la stația sovietică Vostok. Actualul record este de −89,2 °C, înregistrată la aceeași stație la 21 iulie 1983.\n\nSeptembrie \n 10 septembrie: La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz). \n 14 septembrie: Colonelul Joseph Mobutu preia puterea în Republica Congo printr-o lovitură militară.\n 14 septembrie: Iran, Iraq, Kuwait, Arabia Saudită și Venezuela formează OPEC.\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Camerun își declară independența față de Regatul Unit.\n 7 octombrie: Nigeria devine a 99-a membră a Națiunilor Unite.\n\nNoiembrie \n 8 noiembrie: Într-o cursă electorală strânsă, John F. Kennedy este ales (la 43 de ani) președinte al Statelor Unite ale Americii.\n 28 noiembrie: Mauritania devine independentă față de Franța.\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Arhiepiscopul de Canterbury, Geoffrey Francis Fisher, are o întrevedere de o oră la Vatican cu Papa Ioan al XXIII-lea. Este pentru prima dată când un șef al Bisericii Anglicane îl vizitează pe Papă.\n\nNedatate \n\n mai: Inaugurarea Sălii Palatului din București, România.\n noiembrie: Ruptură chino-sovietică. Relațiile dintre cele două țări se deteriorează din cauza unui dezacord ideologic cu privire la interpretarea marxismului, în special în ceea ce privește revoluția în țările în curs de dezvoltare.\nA fost adoptat SI (Sistemul internațional de unități) în cadrul celei de-a XI-a Conferință Generală privind Greutățile și Măsurile.\n Începutul mișcării Hippy.\n S-a introdus de către IBM, RPG (limbaj de programare) în economie.\n\nPopulația lumii \n Populația lumii: 3.021.475.000 locuitori \n Asia: 1.701.336.000 (56,3%)\n Europa: 604.401.000 (20,0%)\n Africa: 277.398.000 (9,18%)\n America Latină: 218.300.000 (7,22%)\n America de Nord: 204.152.000 (6,75%)\n Oceania: 15.888.000 (0,52%)\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n\n 10 noiembrie: Amantul doamnei Chatterley (Lady Chatterley's Lover) se vinde în 200.000 de exemplare într-o singură zi de la data publicării sale, după ce a fost interzis în 1928.\noctombrie: Vasili Grossman înaintează pentru publicare romanul \"Viață și destin\" (Жизнь и судьба); manuscrisul este confiscat de către KGB. Romanul anti-totalitar va fi publicat în Rusia abia în 1988.\n Cezar Baltag debutează cu columul Comuna de aur.\nEste fondată formația The Beatles, de Paul McCartney, John Lennon, George Harrison și Ringo Starr, la Liverpool, Anglia (1960-1970).\n În Franța, Emil Cioran publică Istorie și utopie.\n În România au loc premierele filmelor: \"Bădăranii\" (regia Sică Alexandrescu), \"Secretul cifrului\" (regia Lucian Bratu), \"Homo sapiens\" (regia Ion-Popescu Gopo).\n Jean-Paul Sartre publică Critique de la raison dialectique.\n La ceremonia premiilor Oscar filmul Ben Hur câștigă 11 premii, inclusiv pe cel de Cel mai bun film.\n Nichita Stănescu debutează cu volumul Sensul iubirii.\n Piesa \"Are You Lonesome Tonight?\" a lui Elvis Presley este înregistrat pentru prima dată.\n Piesa \"Non, je ne regrette rien\" a lui Édith Piaf se lansează în Franța.\n Premiera piesei Rinocerii de Eugen Ionescu.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n4 ianuarie: Michael Stipe (John Michael Stipe), cantautor american, vocalistul formației americane de rock alternativ R.E.M.\n 5 ianuarie: Glenn Peter Strömberg, fotbalist suedez\n 7 ianuarie: Grigore Belostecinic, politician din R. Moldova\n 10 ianuarie: Ioana Pârvulescu, critic literar, eseistă, traducătoare și publicistă română\n13 ianuarie: Eric Betzig, fizician american\n 15 ianuarie: Kelly Asbury, regizor, scenarist, actor de dublaj și scriitor american (d. 2020)\n 15 ianuarie: Adrian Bărar, muzician român (d. 2021)\n 23 ianuarie: Aurel Olărean, politician român\n 25 ianuarie: Nobuyo Fujishiro, fotbalist japonez\n 26 ianuarie: Leonid Parfionov, jurnalist rus\n 29 ianuarie: Rodica Paraschiv, politician român\n 31 ianuarie: Florica Cherecheș, politician român\n\nFebruarie \n 3 februarie: Stéphane Le Foll, politician francez\n 3 februarie: Joachim Löw, fotbalist și antrenor german\n 6 februarie: Aris Fioretos, scriitor suedez\n 8 februarie: Alfred Gusenbauer, politician austriac\n 8 februarie: Petru Știrbate, politician din R. Moldova\n 9 februarie: David Bateson, actor sud-african\n12 februarie: Francisco Domene, scriitor spaniol\n 12 februarie: Vasile Luțac, cântăreț și profesor de muzică, român de etnie ucraineană\n12 februarie: Sorin Roca, scrimer român\n 12 februarie: Constantin Șovăială, politician român\n 13 februarie: Pierluigi Collina, arbitru italian de fotbal\n13 februarie: Serhii Tighipko, politician ucrainean\n 14 februarie: Sandu Grecu, actor, regizor român\n 15 februarie: Dan Ciocan, politician român\n 16 februarie: Verginia Vedinaș, politician român\n 17 februarie: Andrzej Ziemiański, scriitor polonez\n 18 februarie: Gazebo (n. Paolo Mazzolini), cântăreț italian\n 19 februarie: Prințul Andrew, Duce de York, fiul Reginei Elisabeta a II-a\n 19 februarie: Vladimir Vîzdoagă, politician din R. Moldova\n 21 februarie: Ioan Terea, politician român\n 22 februarie: Kyle MacLachlan, actor american\n 22 februarie: Bernat Joan i Mari, politician spaniol\n 23 februarie: Adrian Sorinel Bumbescu, fotbalist român\n 23 februarie: Naruhito, împărat al Japoniei (din 2019)\n 24 februarie: Mo O'Toole, politiciană britanică\n 27 februarie: George Achim, critic literar român\n 29 februarie: Khaled (Khaled Hadj Ibrahim), muzician algerian\n\nMartie \n 4 martie: Lazăr Dorin Maior, politician român\n 7 martie: Ivan Lendl, jucător ceh de tenis\n 7 martie: Kazuo Ozaki, fotbalist japonez (atacant)\n 11 martie: Christophe Gans, regizor francez de film\n 13 martie: Adam Clayton, basist și textier britanic (U2)\n 14 martie: Eugenijus Gentvilas, politician lituanian\n 14 martie: Nicolae Herlea, cântăreț român (d. 2014)\n15 martie: Ioan Andone, fotbalist român\n 15 martie: Doina-Anca Tudor, politiciană română\n 15 martie: Melu Voinea, politician român\n 16 martie: Maria Fricioiu, canotoare română\n 17 martie: Miron Alexandru Smarandache, politician român\n 18 martie: Richard Biggs, actor american (d. 2004)\n18 martie: Marian Dumitru, handbalist român\n 21 martie: Teodor-Gheorghe Morariu, politician român\n21 martie: Ayrton Senna (Ayrton Senna da Silva), pilot brazilian de Formula 1 (d. 1994)\n 23 martie: Yoko Tawada, scriitoare japoneză\n24 martie: Kelly LeBrock, actriță și fotomodel american\n 25 martie: Tudorel Toader, profesor universitar, magistrat român și ministru al justiției (2017-2019)\n 26 martie: Sebastian A. Corn (n. Florin Chirculescu), scriitor român\n 27 martie: Heiki Vilep, scriitor estonian\n 28 martie: Éric-Emmanuel Schmitt, scriitor francez\n 29 martie: Rodica Frîntu, canotoare română\n\nAprilie \n 1 aprilie: Liviu Titus Pașca, politician român\n1 aprilie: Silviu Simion Șomîcu, politician român\n 1 aprilie: Ion Tabugan, politician român\n 3 aprilie: Yu Hua, scriitor chinez\n 11 aprilie: Jeremy Clarkson (Jeremy Charles Robert Clarkson), scriitor și prezentator TV, britanic\n 13 aprilie: Paul Mecet Ciuciumiș, pictor român\n 13 aprilie: Olaf Ludwig, ciclist german\n13 aprilie: Rudolf Völler, fotbalist german\n 15 aprilie: Filip al Belgiei (n. Filips Leopold Lodewijk Maria), rege al Belgiei\n 16 aprilie: Pierre Littbarski, fotbalist german\n 17 aprilie: Adrian Păduraru, actor român\n 18 aprilie: Maurizio Turco, politician italian\n 21 aprilie: Constantin Arhire, politician român\n22 aprilie: Alexandru Buligan, handbalist român\n 22 aprilie: Michael Gahler, politician german\n 22 aprilie: Georgică Severin, politician român\n 25 aprilie: Varujan Pambuccian, politician român\n 26 aprilie: Sorin Frunzăverde, politician român (d. 2019)\n 27 aprilie: Vasilica Dinu, interpretă română de muzică populară\n 28 aprilie: Cristian Grețcu, actor român\n 30 aprilie: P.C. Cast (Phyllis Christine Cast), scriitoare americană\n\nMai \n 4 mai: Werner Faymann, politician austriac\n 5 mai: Jorge Quiroga Ramírez, președinte al Boliviei (2001-2002)\n 7 mai: Almudena Grandes (Almudena Grandes Hernández), scriitoare spaniolă\n8 mai: Marin Anton, politician român\n 8 mai: Franco Baresi, fotbalist și antrenor italian\n8 mai: Paul Harrington, cântăreț irlandez\n 8 mai: Bogdan Klich, politician polonez\n 8 mai: Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, politician român\n 10 mai: Bono (Paul David Hewson), cântăreț, filantrop, om de afaceri și compozitor irlandez (U2)\n 14 mai: Marian Rada, fotbalist român\n14 mai: Simonetta Sommaruga, politiciană elvețiană\n 15 mai: Gheorghe Dogărescu, handbalist român\n15 mai: Dan Verbina, politician român\n 16 mai: Mihai Deaconu, politician român\n 19 mai: Gadi Eizenkot, ofițer israelian\n 20 mai: John Billingsley, actor american\n20 mai: Carlos Coelho, politician portughez\n20 mai: Tony Goldwyn (Anthony Howard Goldwyn), actor și regizor american de film\n 20 mai: Elena Murgoci, atletă română (d. 1999)\n 21 mai: Jeffrey Dahmer, criminal în serie american\n23 mai: Horea Dorin Uioreanu, politician român\n24 mai: Joan Calabuig, politician spaniol\n 24 mai: Guy Fletcher (Guy Edward Fletcher), instrumentist britanic (Dire Straits)\n 24 mai: Kristin Scott Thomas (Dame Kristin Ann Scott Thomas), actriță britanică de film\n 26 mai: Doug Hutchison (Doug Anthony Hutchison), actor american\n 28 mai: Takashi Mizunuma, fotbalist japonez\n 31 mai: Lucian Șova, politician român\n\nIunie \n 1 iunie: Chira Apostol, canotoare română\n 1 iunie: Ljubiša Stanković, diplomat muntenegrean\n 3 iunie: Marina Nicolaev, arhitectă română\n 4 iunie: Nicolae Burnete, ministru român\n 7 iunie: Radu, Principe al României\n 10 iunie: Mircea Anca, actor și regizor român de teatru (d. 2015)\n 10 iunie: Thomas Madden (Thomas F. Madden), istoric american\n11 iunie: Tiziana Colusso, scriitoare italiană\n 11 iunie: Mehmet Oz, medic cardiolog, autor și prezentator de televiziune turco-american\n 15 iunie: Surian Borali, fotbalist român de etnie tătară (d. 1989)\n 17 iunie: Thomas Haden Church, actor american\n 17 iunie: Cătălin Mihuleac, scriitor român\n 19 iunie: Daniela Raschhofer, politiciană austriacă\n 22 iunie: Rovana Plumb, politician român\n 25 iunie: Gitte Seeberg, politiciană daneză\n 30 iunie: Marin Almăjanu, politician român\n 30 iunie: Vincent Klyn, actor neozeelandez\n\nIulie \n 2 iulie: Dan Nica, politician român\n 3 iulie: Vince Clarke (n. Vincent John Martin), cântăreț, compozitor, DJ, producător și muzician britanic\n 3 iulie: Martyn J. Fogg, astronom britanic\n 4 iulie: Roland Ratzenberger, pilot austriac de Formula 1 (d. 1994)\n4 iulie: Cristina Țopescu, jurnalistă română\n 6 iulie: Ferenc Juhász, politician maghiar\n 7 iulie: Mugur Ciuvică, jurnalist român\n7 iulie: Vincent Peillon, politician francez\n8 iulie: Gheorghe Flutur, politician român\n 8 iulie: Valeriu Ghilețchi, politician din R. Moldova\n 8 iulie: Petru-Pavel Ianto, handbalist român\n 8 iulie: John Ion Banu Muscel, politician român și om de afaceri american\n 9 iulie: Adrian Emanuil Semcu, politician român\n 11 iulie: Tomoyuki Kajino, fotbalist japonez\n11 iulie: Ilie Matei, luptător român, medaliat la Jocurile Olimpice (1984)\n 11 iulie: Petru Vutcărău, regizor și actor din R. Mpldova\n 12 iulie: Marian Cojoc, profesor universitar român\n 14 iulie: Mircea Dumitru, filosof și profesor de logică român, membru corespondent al Academiei Române\n 14 iulie: Heorhii Pohosov, scrimer ucrainean\n 15 iulie: Ana Harlamenco, jurnalistă din R. Moldova\n15 iulie: Romulus Maier, jurnalist român (d. 2018)\n 15 iulie: Mihail Majearu, fotbalist român\n 17 iulie: Andrea Mandorlini, fotbalist și antrenor italian\n 19 iulie: Mircea Vasilescu, critic literar român\n 19 iulie: Joachim Wuermeling, politician german\n 20 iulie: Prvoslav Vujčić, scriitor sârb\n 21 iulie: Ilie Stoica, politician român\n 24 iulie: Jonathan Hill, politician britanic\n 26 iulie: Adrian Mihai Popescu, fotbalist român\n 31 iulie: Veronica Dragomir, pictoriță română\n\nAugust \n\n 1 august: Costică Olaru, canoist român\n 2 august: Valer Marian, politician român\n 2 august: Georgeta Țălnar, pictoriță română (d. 2017)\n 3 august: Mariana Constantin, sportivă română (gimnastică artistică)\n 3 august: Anna-Maria Ravnopolska-Dean, compozitoare bulgară\n3 august: Maguy Kabamba, scriitoare congoleză\n 4 august: Octavian-Marius Popa, politician român\n 4 august: Tim Winton, scriitor australian\n4 august: José Luis Rodríguez Zapatero, politician spaniol, prim-ministru al Spaniei (2004-2011)\n 5 august: Gérard Onesta, politician francez\n 6 august: Philippe Omnès, scrimer francez\n7 august: David Duchovny, actor american de film\n 9 august: Barbara De Rossi, actriță italiană\n 9 august: Viorel Turcu, fotbalist român (atacant), (d. 2020)\n 10 august: Jose Antonio Dominguez Banderas, actor, regizor, producător, cântăreț și dansator spaniol\n 13 august: Ioan Corodan, politician român\n 14 august: Sarah Brightman, cântăreață, compozitoare, actriță și dansatoare engleză\n 14 august: Radu Paraschivescu, prozator, traducător și jurnalist român\n 15 august: Mircea Ciopraga, politician român\n 16 august: Marius Lucian Obreja, politician român\n 17 august: Sean Justin Penn, actor de film și politician american, laureat al Premiului Oscar (2004 și 2009)\n 23 august: Ștefan Iovan, fotbalist și antrenor român\n 24 august: Guillermo García Cantú, actor mexican\n 28 august: Julio César Romero, fotbalist paraguayan\n 31 august: Daniel Bănulescu, scriitor român\n 31 august: Vali Ionescu, atletă română\n 31 august: Hassan Nasrallah, politician libanez\n\nSeptembrie \n 5 septembrie: Claudiu Istodor, actor român\n 5 septembrie: Adrian Ciocănea-Teodorescu, politician român\n 7 septembrie: Nae Caranfil, regizor român\n 8 septembrie: Marian Sorin Paveliu, politician român\n 8 septembrie: Aguri Suzuki, pilot japonez de Formula 1\n 9 septembrie: Hugh John Mungo Grant, actor britanic de film\n 10 septembrie: Colin Firth, actor britanic de film și teatru, laureat al Premiului Oscar (2011)\n 11 septembrie: Hiroshi Amano, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel (2014)\n 14 septembrie: Melissa Leo, actriță americană\n 15 septembrie: Katsuyoshi Shinto, fotbalist japonez\n 15 septembrie: Sergiu Sîrbu, fotbalist din R. Moldova\n 17 septembrie: Dorina Mihăilescu, politician român\n 18 septembrie: Petrică Mâțu Stoian (n. Petrică Mîțu Stoian), interpret român de muzică populară (d. 2021)\n 18 septembrie: Elena Valenciano, politiciană spaniolă\n 21 septembrie: Anatolie Gorilă, politician din R. Moldova\n 22 septembrie: Itzhak Herzog, politician și avocat, președintele Partidului Muncii din Israel\n 23 septembrie: László Zsigmond, politician român\n25 septembrie: Igor Belanov, fotbalist ucrainean (atacant)\n 25 septembrie: Andrzej Stasiuk, scriitor polonez\n 25 septembrie: Shinji Tanaka, fotbalist japonez\n 26 septembrie: Uwe Bein, fotbalist german\n 29 septembrie: Jennifer Rush, cântăreață americană\n 30 septembrie: Lucia Sauca, canotoare română (d. 2013)\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Malouma (Malouma Menta El Meidah), cântăreață și politiciană mauritană\n 4 octombrie: Antonio De Poli, politician italian\n 5 octombrie: Careca (n. Antônio de Oliveira Filho), fotbalist brazilian\n 5 octombrie: Brian Hodge, scriitor american\n5 octombrie: Evangelia Tzampazi, politiciană greacă\n 6 octombrie: Iulian Iancu, politician român\n 8 octombrie: François Pérusse, comedian canadian\n 10 octombrie: Arlene McCarthy, politiciană britanică\n 14 octombrie: Hughes de Chavagnac, diplomat francez\n18 octombrie: Jean-Claude Van Damme (Jean-Claude Camille François Van Varenberg), expert în arte marțiale, actor și regizor belgian\n 18 octombrie: Ion Stoica, politician român\n 19 octombrie: Laurențiu Florian Coca, politician român\n 19 octombrie: Takeshi Koshida, fotbalist japonez\n 20 octombrie: Lepa Brena, cântăreață bosniacă\n 22 octombrie: Oleg Lipskii, politician din R. Moldova\n25 octombrie: Osvaldo Ríos Alonso, actor portorican\n26 octombrie: Jouke de Vries, om politic olandez\n 29 octombrie: Marian Florian Săniuță, politician român\n 30 octombrie: Diego Armando Maradona, fotbalist și antrenor argentinian (d. 2020)\n 31 octombrie: Tadeusz Aziewicz, politician și economist polonez\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Timothy Donald Cook, direcor al companiei Apple Inc., american\n 2 noiembrie: Elena Karacențev, graficiană din Republica Moldova\n 4 noiembrie: Regina Bastos, politiciană portugheză\n4 noiembrie: Eleonora-Carmen Hărău, politician român\n 5 noiembrie: Vasile Darie, fotbalist român\n 7 noiembrie: Nicodim Ungureanu, actor român\n 8 noiembrie: Michael Nyqvist, actor suedez (d. 2017)\n 9 noiembrie: Andreas Brehme, fotbalist german\n 12 noiembrie: Jacky Henin, politician francez\n 13 noiembrie: Teodora Ungureanu, sportivă română (gimnastică artistică)\n 16 noiembrie: Mircea Govor, politician român\n 18 noiembrie: Kim Wilde (n. Kimberly Smith), cântăreață britanică de muzică pop\n 19 noiembrie: Jan Koneffke, scriitor german\n19 noiembrie: Gheorghe Nițu, fotbalist român (portar)\n 19 noiembrie: Oana Ștefănescu, actriță română de teatru și film (d. 2021)\n 22 noiembrie: Leos Carax, regizor francez de film\n 24 noiembrie: Mary Kim Titla, politiciană americană\n 25 noiembrie: Remus Câmpeanu, istoric român\n 25 noiembrie: John F. Kennedy Jr., jurnalist american, fiul lui JFK\n 26 noiembrie: Orly Castel - Bloom, scriitoare israeliană\n26 noiembrie: Claude Turmes, politician luxemburghez\n 27 noiembrie: Iulia Timoșenko, politician și om de afaceri ucrainean, prim-ministru al Ucrainei (2007-2010)\n 30 noiembrie: Gary Winston Lineker, fotbalist englez (atacant)\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Daryl Christine Hannah, actriță americană de film\n3 decembrie: Julianne Moore (n. Julie Anne Smith), actriță americană de film\n 4 decembrie: Ahmed Jabari, politician palestinian (d. 2012)\n 8 decembrie: Aaron Allston, scriitor american (d. 2014)\n8 decembrie: Niculae Bădălău, politician român\n9 decembrie: Mihai Balan, diplomat din R. Moldova\n 9 decembrie: Caroline Lucas, politiciană britanică\n 12 decembrie: Volker Beck, politician german\n 13 decembrie: Trey Gunn, muzician american\n 14 decembrie: Florin Iordache, politician român\n 15 decembrie: Kin Endate, astronom japonez\n 17 decembrie: Marian Bia, politician român\n20 decembrie: Kim Ki-duk, regizor, scenarist, producător sud-coreean de film (d. 2020)\n 22 decembrie: Jean-Michel Basquiat, artist american (d. 1988)\n 28 decembrie: Shinichi Morishita, fotbalist japonez (portar)\n 28 decembrie: Zisu Stanciu, politician român\n\nNedatate \nPetrică Cercel, 61 ani, cântăreț român (d. 2021)\n\nDecese \n\n 1 ianuarie: Aristide Blank, 77 ani, economist și finanțist român (n. 1883)\n 4 ianuarie: Albert Camus, 46 ani, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (1957), (n. 1913)\n 6 ianuarie: Erik Robert Lindahl, 68 ani, economist suedez (n. 1891)\n 7 ianuarie: Prințul Ferdinand Pius, Duce de Calabria (n. Ferdinando Pio Maria), 90 ani, șeful Casei de Bourbon-Două Sicilii (n. 1869)\n 13 ianuarie: Sibilla Aleramo (n. Rina Faccio), 84 ani, scriitoare italiană (n. 1876)\n 24 ianuarie: Edwin Fischer, 73 ani, pianist și dirijor elvețian (n. 1886)\n 31 ianuarie: Harry Blanchard, 30 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1929)\n 4 februarie: Dossibai Patell (Dossibai Rustomji Cowasji Patell), 78 ani, medic obstretician indian (n. 1881)\n 6 februarie: Victor Gomoiu, 77 ani, medic chirurg și istoric al medicinei român, ministru al Sănătății (1940), (n. 1882)\n 8 februarie: J. L. Austin (John Langshaw Austin), 48 ani, filosof englez, specialist în filozofia limbajului (n. 1911)\n 9 februarie: Alexandre Benois, 89 ani, artist rus (n. 1870)\n 11 februarie: Ernst Liebermann, 90 ani, pictor german (n. 1869)\n 18 februarie: Per Hallström (Per August Leonard Hallström), 93 ani, scriitor suedez (n. 1866)\n 21 februarie: Jacques Becker, 53 ani, scenarist și regizor de film francez (n. 1906) \n21 februarie: Edwina Mountbatten, Contesă Mountbatten de Burma, 58 ani (n. 1901) \n 22 februarie: Eli Lotar (n. Eliazar Lotar Teodorescu), 64 ani, fotograf francez de origine română, fiul poetului Tudor Arghezi (n. 1905) \n 23 februarie: Alexander Mountbatten, Marchiz de Carisbrooke (n. Alexander Albert Mountbatten), 73 ani (n. 1886) \n 1 martie: Florica Cristoforeanu, 73 ani, solistă română de operă (n. 1886)\n 5 martie: István Asztalos, 50 ani, jurnalist maghiar (n. 1909) \n 10 martie: Prințesa Xenia de Muntenegru (n. Xenia Petrovic-Njegoš), 78 ani (n. 1881) \n 13 martie: Arhiducesa Elisabeta Amalia a Austriei (n. Elisabeth Amalie Eugenia Maria Theresia Karoline Luise Josepha), 81 ani, prințesă Aloys de Liechtenstein (n. 1878)\n 14 martie: Ioannis Georgiadis, 83 ani, scrimer grec (n. 1874)\n 15 martie: Eduard Čech, 66 ani, matematician ceh (n. 1893)\n\n 17 martie: Hans Mattis-Teutsch (János Mattis-Teutsch), 76 ani, pictor expresionist, sculptor și grafician român de origine germană (n. 1884)\n 31 martie: Cynthia Asquith (Cynthia Mary Evelyn Asquith), 72 ani, scriitoare britanică (n. 1887)\n 4 aprilie: Fritz Kronenberg, 59 ani, pictor german (n. 1901) \n 20 aprilie: Marea Ducesă Xenia Alexandrovna a Rusiei, 85 ani, fiica țarului Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 1875)\n24 aprilie: Paul Bartsch, 78 ani, biolog american de origine germană (n. 1871)\n 24 aprilie: Max von Laue (n. Max Theodor Felix von Laue), 80 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (1914), (n. 1879)\n 25 aprilie: August Kopff, 68 ani, astronom german (n. 1882)\n 26 aprilie: Wander Johannes de Haas, 72 ani, fizician și matematician olandez (n. 1878)\n 28 aprilie: Antonie Pannekoek, 87 ani, astronom din Țările de Jos și teoretician marxist (n. 1873)\n 6 mai: Paul Abraham (Pál Ábrahám), 67 ani, compozitor maghiar (n. 1892)\n 9 mai: René Maran, 72 ani, romancier și poet francez de origine guyaneză (n. 1887)\n 11 mai: Gottfried, Prinț de Hohenlohe-Langenburg (n. Gottfried Hermann Alfred Paul Maximilian Viktor), 63 ani (n. 1897)\n 17 mai: Jules Supervielle, 76 ani, poet francez (n. 1884)\n 27 mai: James Montgomery Flagg, 82 ani, artist american (n. 1877)\n 30 mai: Boris Pasternak, 70 ani, poet și scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (1958), (n. 1890)\n 31 mai: Willem Elsschot (n. Alphonsus Josephus de Ridder), 78 ani, scriitor belgian (n. 1882)\n3 iunie: Ana Pauker (n. Hanna Rabinsohn), 67 ani, comunistă română (n. 1893)\n 20 iunie: André Patry, 57 ani, astronom francez (n. 1902)\n 25 iunie: Walter Baade (n. Wilhelm Heinrich Walter Baade), 67 ani, astronom german (n. 1893)\n 30 iunie: Albert Châtelet, 76 ani, matematician francez (n. 1883)\n 1 iulie: Hermann Neubacher, 67 ani, politician austriac (n. 1893)\n 16 iulie: Albert Kesselring, 74 ani, militar german (n. 1885)\n 17 iulie: Pavel Peter Gojdič, 72 ani, episcop greco-catolic slovac, deținut politic (n. 1888)\n 21 iulie: Massimo Bontempelli, 82 ani, scriitor italian (n. 1878)\n 25 iulie: Dennis Hoey (n. Samuel David Hyams), 67 ani, actor britanic (n. 1893)\n 5 august: Mario Meunier, 79 ani, scriitor francez (n. 1880)\n\n 8 august: Aurel Popp, 80 ani, pictor român (n. 1879)\n 10 august: Frank Lloyd (Frank William George Lloyd), 74 ani, regizor britanic de film (n. 1886)\n10 august: Oswald Veblen, 80 ani, matematician american (n. 1880)\n 29 august: Vicki Baum (Hedwig Baum), 72 ani, scriitoare austriacă (n. 1888)\n 6 septembrie: György Piller (n. György Jekelfalussy-Piller), 61 ani, scrimer (floretă, sabie) olimpic maghiar (n. 1899)\n 7 septembrie: Wilhelm Pieck (n. Friederich Wilhelm Reinhold Pieck), 84 ani, politician comunist german, președinte al Germaniei de Est (1949-1960), (n. 1876)\n 16 septembrie: Nicu Enea (Nicolae Enea), 63 ani, pictor român (n. 1897)\n 14 octombrie: Sigurd Hoel, 69 ani, scriitor norvegian (n. 1890)\n 16 octombrie: Toma T. Socolescu, 77 ani, arhitect român (n. 1883)\n 17 octombrie: Aurel Bărglăzan, 55 ani, inginer român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1905)\n 25 octombrie: José Padilla Sánchez, 71 ani, muzician spaniol (n. 1889)\n 31 octombrie: Mircea Florian, 72 ani, filosof român (n. 1888)\n 1 noiembrie: George Matei Cantacuzino, 61 ani, arhitect român (n. 1899)\n 5 noiembrie: Ward Bond (Wardell Edwin Bond), 57 ani, actor american de film (n. 1903)\n 5 noiembrie: August Gailit, 69 ani, scriitor estonian (n. 1891)\n 6 noiembrie: Erich Raeder (Erich Johann Albert Raeder), 84 ani, ofițer german și Großadmiral în timpul celui de-al doilea război mondial (n. 1876)\n 7 noiembrie: Leon Dabo, 95 ani, pictor american (n. 1865)\n 10 noiembrie: Joe Bache (Joseph William Bache), 80 ani, fotbalist britanic (n. 1880)\n 11 noiembrie: João Carlos Celestino Gomes, 61 ani, medic și pictor portughez (n. 1899)\n 16 noiembrie: William Clark Gable, 59 ani, actor american de film (n. 1901)\n 20 noiembrie: Yaakov Cahan, 79 ani, poet, prozator, dramaturg și filolog israelian (n. 1881)\n 24 noiembrie: Marea Ducesă Olga Alexandrovna a Rusiei, 78 ani, fiica țarului Alexandru al III-lea al Rusiei (n. 1882)\n 1 decembrie: Ernst R. Rowohlt, 73 ani, editor german (n. 1887)\n1 decembrie: Ion Vasilescu, 57 ani, compozitor român de muzică ușoară (n. 1903)\n 6 decembrie: Constantin Hagea, 50 ani, avocat, ziarist și om politic român (n. 1909)\n 7 decembrie: Clara Haskil, 65 ani, pianistă română de etnie evreiască (n. 1895)\n 7 decembrie: Walter Noddack, 67 ani, chimist german (n. 1893)\n 30 decembrie: Ernests Birznieks-Upītis, 89 ani, scriitor leton (n. 1871)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Donald Arthur Glaser (SUA)\n Chimie: Willard Frank Libby (SUA)\n Medicină: Frank Macfarlane Burnet (Australia), Peter Brian Medawar (Regatul Unit)\n Literatură: Saint-John Perse (Franța)\n Pace: Albert John Lutuli (Africa de Sud)\n\nNote \n\n1960" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii îmi poți spune despre 1959?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1959 (MCMLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 2 ianuarie: URSS lansează prima sondă spațială spre Lună, Luna 1 (Lunik-1), primul obiect pământean care s-a apropiat de satelitul natural al Pământului la 6.500 km.\n 3 ianuarie: Alaska devine cel de-al 49-lea stat al Statelor Unite.\n 7 ianuarie: Statele Unite recunosc noul guvern cubanez al lui Fidel Castro.\n 8 ianuarie: Charles de Gaulle, la 68 de ani a devenit primul președinte al celei de-A Cincea Republici Franceze. Această formă de guvernare dăinuie și în ziua de azi.\n 9 ianuarie: În Franța, Michel Debré este prim-ministru, André Malraux ministru al Culturii.\n 13 ianuarie: Comuniștii cubanezi execută 71 de suporteri ai lui Fulgencio Batista.\n 14 ianuarie: Exploratorii din Japonia au fost uimiți când au găsit în viață doi dintre cei 15 câini sakhalin husky pe care i-au abondonat cu unsprezece luni mai devreme; câinii au fost legați cu lanțuri, echipa gândindu-se că va reveni să-i recupereze. Masami Muriyama, conducătorul câinilor, a găsit în viață doi dintre ei, dând din coadă și aflați într-o condiție bună. Povestea a stat la baza filmului japonez Nankyoku Monogatari din 1983 și a celui american Eight Below din 2006.\n 27 ianuarie: Nikita Hrușciov deschide cel de-al XXI-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice; participă 1.500 de delegați, inclusiv lideri comuniști din 70 de țări.\n 27 ianuarie: Directorul NASA, T. Keith Glennan, dezvăluie că au fost selectați primii 110 candidați pentru a deveni primul american în spațiu și crede că omul va ateriza pe Lună până în 1969. Omul de știință Eugen Sänger din Stuttgart prezice că omul ar putea să se apropie de viteza luminii până în 1999, atingând o viteză de 670 milioane de mile/h.\n\nFebruarie \n 3 februarie: Un avion charter care transportă muzicienii Buddy Holly, Ritchie Valens și Bopper Big se prăbușește în condiții de ceață în apropiere de Clear Lake, Iowa, ucigând toți cei 4 pasageri la bord, inclusiv pilotul. Mai târziu, tragedia este numită \"Ziua când muzica a murit\", popularizată în piesa \"American Pie\" a lui Don McLean în 1972.\n 17 februarie: SUA lansează Vanguard II, primul satelit meteo.\n 18 februarie: Femeile din Nepal votează pentru prima dată.\n\nMartie \n 3 martie: Statele Unite au lansat satelitul Pioneer IV, la scurt timp după miezul nopții. Obiectul a devenit prima navă spațială americană care a învins gravitația Pământului.\n 17 martie: Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, fuge din țară, autoexilându-se în India, după o răscoală armată nereușită a populației tibetane.\n\nAprilie \n 2 aprilie: NASA anunță numele celor șapte astronauți pentru Programul Mercury.\n 10 aprilie: Prințul moștenitor Akihito al Japoniei se căsătorește la Tokyo cu Michiko Shoda printr-o ceremonie șintoistă care durează 15 minute.\n\niunie \n 1 iunie: La patru zile după ce s-a întors din spațiu, maimuța Miss Able a murit în urma unei reacții la anestezie, în timpul unei operații chirurgicale pentru scoaterea electrozilor.\n 9 iunie: Este lansat la apă \"George Washington\", primul submarin al SUA dotat cu rachete balistice.\n\nIulie \n 16 iulie: Nikita Hrușciov își dă \"angajamentul său solemn\" că URSS nu va începe \"niciodată, niciodată, niciodată\" un război.\n 31 iulie: Crearea organizației separatiste basce ETA.\n\nAugust \n 7 august: SUA lansează Explorer VI care va trimite pentru prima dată fotografii ale Terrei din spațiu.\n 15 august: Cipru își câștigă independența.\n 21 august: Hawaii devine al 50-lea stat al SUA.\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Au fost restabilite relațiile diplomatice dintre România și Japonia întrerupte la 31 octombrie 1944, după ce România se alăturase coaliției antihitleriste.\n 12 septembrie: Misiunea sovietică Luna 2, prima sondă ce a atins suprafața lunară.\n 15-28 septembrie: Vizita lui Nikita Hrușciov în SUA.\n\nOctombrie \n 7 octombrie: Misiunea sovietică Luna 3, trimite pentru prima dată 29 de fotografii cu partea întunecată a Lunii.\n 13 octombrie: SUA lansează Explorer VII.\n 28 octombrie: România: A fost emis Decretul nr. 410 al Prezidiului Marii Adunări Naționale pentru regimul general al cultelor religioase, prin care se preciza că pot fi admiși în monahism bărbați la vârsta de 55 ani și femei la 50 de ani „dacă renunță la salariu sau la pensia de la stat, dacă nu sunt căsătoriți și dacă nu au obligații pe baza Codului familiei“.\n\nNoiembrie \n 12 noiembrie: S-a deschis, la Belgrad, prima expoziție industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerț a României.\n 20 noiembrie: Declarația Drepturilor Copilului este adoptată de ONU.\n 27 noiembrie: Criminalul de război nazist dr. Josef Mengele, \"Îngerul Morții\" din lagărele de concentrare Auschwitz și Birkenau (Auschwitz II), i-a fost acordată cetățenie de către Paraguay. Dictatorul Alfredo Stroessner a refuzat să permită extrădarea unui cetățean paraguayan. Mai târziu, Mengele a fugit în Brazilia și nu a fost niciodată capturat, trăind până în 1979, când a murit înecat.\n 28 noiembrie: Victimele intoxicației accidentale cu mercur din golful Minamata, Japonia din 1955 și familiile lor, după o lună de proteste, și-au asigurat un acord de compensare a prejudiciului.\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Este semnat Tratatul Antarcticii, prin care s-a interzis efectuarea de teste militare în Antarctica. Tratatul este semnat de 12 națiuni, printre care și SUA.\n 13 decembrie: Arhiepiscopul Macarie al III-lea a fost ales drept primul președinte al Republicii Cipru cu 67% din voturile exprimate.\n 23 decembrie: La Universitatea Stanford, chirurgul dr. Richard Lower și asistentul său dr. Norman Shumway a efectuat cu succes un transplant de inimă de la un câine la alt câine. Anterior, cea mai lungă supraviețuire a animalului-gazdă a fost de 7½ ore. Câinele a supraviețuit fără dureri 8 zile, apoi, din cauza unei infecții a fost eutanasiat la 31 decembrie.\n\nNedatate \n A fost definită unitatea de măsură inch, ca fiind 2,54 cm, reprezentând 1/36 dintr-un yard. Se utilizează frecvent în Regatul Unit și Statele Unite ale Americii.\n București: 5 bărbați și o femeie au fost acuzați că, sub amenințarea armelor, ziua în amiaza mare, au jefuit o mașină a Băncii Naționale a României, furând un milion șase sute de mii de lei, echivalentul unui milion de dolari de astăzi. Cei cinci bărbați au fost executați la Jilava iar Monica Sevianu, a cărei pedeapsă a fost comutată în închisoare pe viață a fost eliberată în cursul amnistiei din 1964 și a emigrat în Israel unde a decedat în 1977.\nCOBOL (Common Business Oriented Language). Limbaj de programare de nivel înalt, unul dintre primele limbaje folosite pe scară largă, cel mai des în industrie.\n România. Salariul în agricultură este interzis, iar terenul pe care țăranii nu îl pot cultiva este confiscat.\n România: Se dă decretul nr. 92 prin care imobilele care aparțineau foștilor industriași, marilor proprietari de terenuri, bancherilor și marilor comercianți au fost naționalizate.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 29 ianuarie: Walt Disney lansează cel de-al 16-lea film animat, Sleeping Beauty.\n 6 aprilie: Premiile Oscar au loc la RKO Pantages Theatre din Hollywood. Ben-Hur câștigă nouă premii Oscar inclusiv cel pentru cel mai bun film.\n 20 iunie: A avut loc premiera bucureșteană a operei Falstaff, de G. Verdi, avându-l în rolul titular pe Petre Ștefănescu Goangă.\n Karl Popper publică Logica descoperirii științifice.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Michel Onfray, filosof francez\n 7 ianuarie: Peter Mokaba, politician sud-african (d. 2002)\n 8 ianuarie: Ștefan Secăreanu, politician din R. Moldova\n 9 ianuarie: Cristi Minculescu, imterpret român de muzică rock\n 9 ianuarie: Jana Nagyová, actriță slovacă\n 10 ianuarie: Maurizio Sarri, antrenor italian de fotbal\n 12 ianuarie: Blixa Bargeld, muzician german\n12 ianuarie: Per Gessle (Per Håkan Gessle), chitarist suedez\n 13 ianuarie: Gilmar Rinaldi, fotbalist brazilian (portar)\n 20 ianuarie: Cornelia Ardelean, politician român\n 20 ianuarie: Robert Anthony Salvatore, scriitor american\n 20 ianuarie: Aurel Țicleanu, fotbalist român\n 22 ianuarie: Costel Orac, fotbalist român (atacant)\n24 ianuarie: Csaba Böjte, călugăr franciscan\n 24 ianuarie: Michel Preud'homme (Michel Georges Jean Ghislain Preud’Homme), fotbalist belgian (portar)\n 25 ianuarie: Bob Lazar, ufolog american\n 26 ianuarie: Mircea Fulger, boxer român\n 26 ianuarie: Erwin Vandenbergh, fotbalist belgian (atacant)\n 27 ianuarie: Ioana Geacăr, scriitoare română\n 28 ianuarie: Eugen Bejinariu, politician român\n 30 ianuarie: Anke Sevenich, actriță germană\n 31 ianuarie: Grigore Cobzac, politician din R. Moldova\n\nFebruarie \n 1 februarie: Barbara Auer, actriță germană\n 1 februarie: Ileana Mihăilă, filologă română\n1 februarie: Constantin Toma, politician român\n 3 februarie: Chan Santokhi, politician surinamez\n 4 februarie: Monica Macovei, avocat și politician român\n 8 februarie: Vasile Butnaru, politician român\n8 februarie: Mauricio Macri, politician argentinian\n 9 februarie: Guy Ecker, actor brazilian\n9 februarie: Filipe Nyusi, politician mozambican\n 11 februarie: Jan Dhaene, politician belgian\n 11 februarie: Roberto Moreno, pilot brazilian de Formula 1\n 12 februarie: Imre Bujdosó, scrimer maghiar\n 12 februarie: Dan Puric, actor român\n 13 februarie: Ionică Minune, muzician român\n 14 februarie: Tudor Barbu, jurnalist român, senator (2012-2016)\n14 februarie: Renée Fleming, cântăreață americană de operă\n 15 februarie: Liviu-Ovidiu Cosma, politician român\n 16 februarie: John McEnroe, jucător american de tenis\n 22 februarie: Kyle MacLachlan, actor american\n 23 februarie: Valentin Stan, analist politic român\n 24 februarie: Ján Hudacký, politician slovac\n 27 februarie: Cristian Dănuț Mihai, politician român\n\nMartie \n 1 martie: Nick Griffin, politician britanic\n 1 martie: Diamanto Manolakou, politiciană greacă\n 4 martie: Eugenia Vodă, critic român de film și realizator TV\n 7 martie: Bruce Pavitt, muzician american\n 9 martie: Takaaki Kajita, fizician japonez\n 9 martie: Nicolae Nemirschi, inginer și politician român\n 11 martie: Sergiu Mihail Tofan, politician român (d. 2011)\n 15 martie: Ben Okri, scriitor nigerian\n 16 martie: Arben Minga, fotbalist albanez (d. 2007)\n 16 martie: Jens Stoltenberg, politician norvegian\n 17 martie: Maricel Voinea, handbalist român\n 18 martie: Luc Besson (Luc Paul Maurice Besson), regizor, scenarist, producător francez\n18 martie: Irene Cara (Irene Cara Escalera), cântăreață, compozitoare, dansatoare și actriță americană\n 18 martie: Hristo Etropolski, scrimer bulgar\n 18 martie: Vasil Etropolski, scrimer bulgar\n 20 martie: Felicia Filip, soprană română\n 20 martie: Peter Truscott, politician britanic\n 22 martie: Marek Czarnecki, politician polonez\n 23 martie: Catherine Keener (Catherine Ann Keener), actriță americană\n 31 martie: Valeriu Matei, poet, istoric și politician român\n\nAprilie \n1 aprilie: Helmut Duckadam, fotbalist român (portar) \n 2 aprilie: Juha Kankkunen, pilot finlandez (WRC)\n 4 aprilie: Constantin Mihăilescu, educator din R. Moldova\n 5 aprilie: Florica Prevenda, artistă română\n 6 aprilie: Aleksandr Karșakevici, handbalist belarus\n6 aprilie: Pietro Vierchowod, fotbalist italian\n 7 aprilie: Florinel Butnaru, politician român\n7 aprilie: Cristinel Romanescu, politician român\n 13 aprilie: Zeruya Shalev, scriitoare israeliană\n 15 aprilie: Maria Berényi, poetă maghiară și română\n 15 aprilie: John Onoje, activist din R. Moldova\n15 aprilie: Gheorghe Pop, politician român\n15 aprilie: Emma Thompson, actriță britanică de film\n 16 aprilie: Ovidiu Brânzan, politician român\n 16 aprilie: Grigore Chiper, jurnalist român\n 17 aprilie: Peter Doig, pictor britanic\n 17 aprilie: Gheorghe Popa, chestor român\n 18 aprilie: Corneliu Olar, politician român (d.2022)\n 19 aprilie: Florea Voinea, politician român\n 22 aprilie: Virginel Iordache, politician român\n 22 aprilie: Gheorghe Liliac, fotbalist român (portar)\n22 aprilie: Valeriu Nemerenco, politician din R. Moldova\n22 aprilie: Vlassis G. Rassias, scriitor grec (d. 2019)\n 25 aprilie: Varujan Pambuccian, politician român de etnie armeană\n 27 aprilie: Cezar Preda, politician român\n 28 aprilie: Lucia Romanov-Stark, jucătoare română de tenis\n 29 aprilie: Victor Buruiană, muzician din R. Moldova\n 30 aprilie: Stephen Harper, politician canadian\n 30 aprilie: Dan Nicolae Rahău, politician român\n\nMai \n1 mai: Victor Cojocaru, fotbalist român\n1 mai: Ioan Petcu, fotbalist român\n 1 mai: Marian Petrache, politician român\n 6 mai: Hiroyuki Sakashita, fotbalist japonez\n 8 mai: Jillian Evans, politiciană britanică\n 9 mai: Dennis Chambers, muzician american\n10 mai: Ville Itälä, politician finlandez\n 10 mai: Elena Liana Naum, politiciană română\n 11 mai: Theodora Bertzi, politician român\n 11 mai: Ion Adrian Zare, fotbalist român (d.2022)\n 12 mai: Ray Gillen, cântăreț american (Black Sabbath), (d. 1993)\n 13 mai: Nicolae Andronic, politician din R. Moldova\n13 mai: Mircea Irimescu, fotbalist român\n 14 mai: Marcel Coraș, fotbalist român (atacant)\n 14 mai: Frédérique Ries, politiciană belgiană\n 17 mai: Costel Băloiu, actor român\n 18 mai: Florica Bucur, canotoare română\n 20 mai: Israel Kamakawiwoʻole, muzician hawaiian (d. 1997)\n 20 mai: Bronson Pinchot, actor american\n 21 mai: Georgiu Gingăraș, politician român\n 26 mai: Ole Bornedal, regizor de film, danez\n 28 mai: Odisei Manole, politician român\n 29 mai: Adrian Paul, actor britanic\n 30 mai: Frank Vanhecke, politician belgian\n 31 mai: Andrea de Cesaris, pilot italian de Formula 1 (d. 2014)\n\nIunie \n 1 iunie: Martin Brundle, pilot britanic de Formula 1\n 1 iunie: Nadejda Kadîșeva, cântăreață rusă\n 1 iunie: Cristian Popescu, poet român (d. 1995)\n 1 iunie: Peter Skinner, politician britanic\n 2 iunie: Aurelian-Octavian Popescu, politician român\n 5 iunie: Helmuth Frauendorfer, jurnalist german\n 5 iunie: Fane Spoitoru, om de afaceri român (d. 2016)\n 7 iunie: Ivo Belet, politician belgian\n 8 iunie: Marina Procopie, actriță română (d. 2018)\n 9 iunie: Beni Gantz, militar și om politic israelian, locțiitor al prim-ministrului, ministrul apărării, general, locotenent în rezervă, Șeful Statului Major al armatei, etc.\n 9 iunie: Chris O'Malley, politician irlandez\n 10 iunie: Carlo Ancelotti, fotbalist și antrenor italian\n 11 iunie: Hugh Laurie, actor și muzician englez\n 13 iunie: Boiko Borisov, politician bulgar\n 13 iunie: Klaus Iohannis (n. Klaus Werner Iohannis), politician român de origine germană, al 5-lea președinte al României\n 13 iunie: Mairéad McGuinness, politiciană irlandeză\n 15 iunie: Alexandru Darie, regizor român de teatru (d.2019)\n 15 iunie: Eija-Riitta Korhola, politiciană finlandeză\n 19 iunie: Anne Hidalgo, politiciană franceză\n 19 iunie: Jean-René Lemoine, dramaturg și actor din Haiti\n 19 iunie: Christian Wulff, politician german\n 22 iunie: Ion Melinte, politician român\n 23 iunie: Petru Tărniceru, politician român\n 24 iunie: Tania Filip, actriță română de film și teatru\n 25 iunie: Lucian Bălan, fotbalist român (d. 2015)\n 27 iunie: Corien Wortmann-Kool, politiciană neerlandeză\n 28 iunie: Alex. Leo Șerban, critic român de film (d. 2011)\n 29 iunie: Anatol Mîrzenco, cantautor, compozitor și actor din Republica Moldova\n 29 iunie: Atsushi Uchiyama, fotbalist japonez\n\nIulie \n 1 iulie: Naoji Ito, fotbalist japonez\n 2 iulie: Cristian Diaconescu, politician român\n 3 iulie: Kader Arif, politician francez\n3 iulie: Florin Mina, voleibalist român (d.2006)\n 4 iulie: Simona Miculescu, diplomată română\n 8 iulie: Doru Frunzulică, politician român\n 8 iulie: Robert Knepper, actor american\n11 iulie: Valeriu Reniță, jurnalist din R. Moldova\n 11 iulie: Tokia Saïfi, politiciană franceză\n 11 iulie: Suzanne Vega, cântăreață americană\n12 iulie: Charlie Murphy, actor, comedian și scenarist american (d. 2017)\n 12 iulie: Tupou al VI-lea (n. ʻAhoʻeitu ʻUnuakiʻotonga Tukuʻaho), rege al Regatului Tonga (2012-prezent)\n 17 iulie: Baltazar Maria de Morais Júnior, fotbalist brazilian\n 18 iulie: Vasilii Șova, politician din R. Moldova\n 22 iulie: Liviu Spătaru, politician român\n 26 iulie: Hiroshi Soejima, fotbalist japonez\n26 iulie: Kevin Spacey (Kevin Spacey Fowler), actor american de film\n 27 iulie: Sergio Berlato, politician italian\n\nAugust \n 1 august: Maria Micșa, canotoare română\n 1 august: Gheorghe Nețoiu, politician român\n 1 august: Ljudmila Novak, politiciană slovenă\n\n 3 august: Koichi Tanaka, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel\n 4 august: Alexandru Nancu, sculptor român (d. 2013)\n 7 august: Victor Mîndru, politician din R. Moldova\n 9 august: Maria Guleghina, cântăreață ucraineană\n 10 august: Rosanna Arquette, actriță americană\n 13 august: Thomas Ravelli, fotbalist suedez (portar)\n 14 august: Magic Johnson, jucător american de baschet\n 17 august: Jonathan Franzen, scriitor american\n 19 august: Svetlana Guskova, atletă din R. Moldova\n 21 august: Ala Nemerenco, medic și politiciană din R. Moldova\n 23 august: Petru Mărginean, politician român\n 24 august: Claudiu Ionescu, handbalist român\n 25 august: Lane Smith (Walter Lane Smith III), actor american (d. 2005)\n25 august: Sönke Wortmann, regizor de film, german\n27 august: Gerhard Berger, pilot austriac de Formula 1\n 27 august: Claudiu Bleonț, actor român de film și teatru\n 27 august: Leonid Kuciuk, fotbalist belarus\n 28 august: Andrea Jung, femeie de afaceri americană\n 29 august: George Chirca, jurnalist român\n 29 august: Ramón Díaz, fotbalist argentinian (atacant)\n29 august: Chris Hadfield, astronaut canadian\n 29 august: Stephen Wolfram, matematician britanic\n 30 august: Ralu Filip, jurnalist român (d. 2007)\n\nSeptembrie \n 4 septembrie: Corina Fusu, politiciană din R. Moldova\n 5 septembrie: Marin Gheorghe, canotor român\n5 septembrie: Florin-Costin Pâslaru, politician român\n 7 septembrie: Toshihiko Okimune, fotbalist japonez\n 12 septembrie: Ion Geantă, caiacist român (d.2019)\n12 septembrie: Hisashi Kaneko, fotbalist japonez\n 12 septembrie: Mariana Stănescu, cântăreață română\n 13 septembrie: Vinny Appice, muzician american\n 14 septembrie: Lora Grosu, politiciană din R. Moldova\n14 septembrie: Morten Harket, cântăreț norvegian\n 14 septembrie: Gheorghe Ialomițianu, politician român\n 19 septembrie: Vladimír Maňka, politician slovac\n 19 septembrie: Raf (n. Raffaele Riefoli), cântăreț italian\n 21 septembrie: Crin Antonescu, politician român\n 21 septembrie: Constantin Cheianu, jurnalist din R. Moldova\n 23 septembrie: Jason Alexander, actor american de film\n 23 septembrie: Gheorghe Anghel, politician din R. Moldova\n 24 septembrie: Ana Mato Adrover, politiciană spaniolă\n 27 septembrie: Mihail-Gabriel Ioniță, politician român\n 29 septembrie: Jon Fosse, scriitor norvegian\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Costel Iulian Țocu, politician român\n 2 octombrie: Dumitru Croitor, politician din R. Moldova\n 3 octombrie: Silvia Dumitrescu, cântăreață română\n 7 octombrie: Simon Cowell, antreprenor și producător de televiziune englez\n 10 octombrie: Michael Klein, fotbalist român de etnie germană (d. 1993)\n 12 octombrie: Marco Rizzo, politician italian\n 15 octombrie: Sarah Ferguson, ducesă de York\n 15 octombrie: Ion Mînzînă, politician român\n 17 octombrie: Ioana Costa, filologă română\n 19 octombrie: Teofan Savu (n. Dumitru Savu), arhiepiscop ortodox al Iașilor și mitropolit al Moldovei și Bucovinei\n 21 octombrie: Vilmos Tánczos, cercetător și etnograf din România de etnie secui\n21 octombrie: Ken Watanabe, actor japonez\n 24 octombrie: Brad Johnson, actor american (d.2022)\n 24 octombrie: Adrian Stroe, criminal în serie român\n 26 octombrie: Evo Morales (Juan Evo Morales Ayma), președinte al Boliviei (2006-2019)\n 29 octombrie: Kuniharu Nakamoto, fotbalist japonez\n 30 octombrie: Ana Barbu, interpretă de muzică populară din R. Moldova (d. 2015)\n 30 octombrie: Marius Bațu, muzician român\n 30 octombrie: Glenn Hysén (Glenn Ingvar Hysén), fotbalist suedez\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Ahn Suk Hwan, actor sud-coreean\n 2 noiembrie: Nenad Čanak, politician sârb\n2 noiembrie: Notis Sfakianakis, cântăreț grec\n 5 noiembrie: Bryan Adams, cântăreț și compozitor canadian\n 5 noiembrie: Aurel Căciulă, politician român\n 6 noiembrie: Belu-Simion Făinaru, sculptor israelian\n 6 noiembrie: Christine de Veyrac, politiciană franceză\n 7 noiembrie: Mihail Formuzal, politician din R. Moldova\n 11 noiembrie: Katja Flint, actriță germană\n 12 noiembrie: Călin Potor, politician român\n12 noiembrie: Alexandru Raj Tunaru, politician român\n 13 noiembrie: José Carlos Somoza, scriitor spaniol\n 18 noiembrie: Joseph Pace, pictor și sculptor italian\n 26 noiembrie: Satoshi Miyauchi, fotbalist japonez\n20 noiembrie: Sean Young, actriță americană\n 29 noiembrie: Brahim Ben Bouilla, ciclist marocan\n 29 noiembrie: Harlem Désir, politician francez\n29 noiembrie: Radu Cătălin Mardare, politician român\n\nDecembrie \n 4 decembrie: Teodor Nițulescu, politician român\n 4 decembrie: Marcel Pavel, cântăreț român\n 5 decembrie: Adrian Miuțescu, politician român\n 6 decembrie: Nicolae Neagu, politician român\n 8 decembrie: Alexandru Oleinic, politician din R. Moldova\n 13 decembrie: Gabriel Popoviciu, om de afaceri român\n 18 decembrie: Cristiana Irina Anghel, politiciană română\n 19 decembrie: Yasuhito Suzuki, fotbalist japonez (portar)\n 21 decembrie: Michael Spindelegger, politician austriac\n 24 decembrie: Petr Stepanov, politician rus\n 28 decembrie: Maria Kemenceji (n. Maria Merciuc), sportivă din R. Moldova (atletism)\n 29 decembrie: László Kövér, politician maghiar\n31 decembrie: Val Kilmer (Val Edward Kilmer), actor american de film, teatru și TV\n\nDecese \n 5 ianuarie: Akaki Chkhenkeli, 84 ani, politician georgian (n. 1874)\n 7 ianuarie: Boris Lavreniov, 87 ani, scriitor rus (n. 1891)\n 21 ianuarie: Cecil B. DeMille, 77 ani, regizor american (n. 1881)\n 22 ianuarie: Mike Hawthorn, 29 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1929)\n 3 februarie: The Big Bopper (n. Jiles Perry Richardson, jr.), 28 ani, DJ, compozitor american (n. 1936)\n 3 februarie: Buddy Holly, 22 ani, muzician american (n. 1941)\n 3 februarie: Ritchie Valens, 17 ani, muzician american (n. 1936)\n 15 februarie: Owen Willans Richardson, 79 ani, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (n. 1879) \n 26 februarie: Prințesa Alexandra, Ducesă de Fife, 67 ani (n. 1891)\n 2 martie: Gheorghe M. Dobre, 73 ani, general român (n. 1885)\n 26 martie: Raymond Chandler, 70 ani, nuvelist american (n. 1888)\n\n 2 aprilie: Mykolai Cearnețchi, 74 ani, episcop ucrainean, deținut politic (n. 1884)\n 9 aprilie: Frank Lloyd Wright, 91 ani, arhitect american (n. 1867)\n 6 mai: Ragnar Nurkse, 51 ani, economist estonian (n. 1907)\n 10 mai: Reuven Shiloah, 49 ani, director al Mossad, evreu (n. 1909)\n 13 mai: Emil Hațieganu, 80 ani, politician român (n. 1878)\n 14 mai: Maria Antónia a Portugaliei, 96 ani (n. 1862)\n 16 mai: Edward W. Gifford (Edward Winslow Gifford), 71 ani, antropolog american (n. 1887)\n 5 iunie: Neda Marinescu, 58 ani, fizician român (n. 1900)\n 8 iunie: Leslie Johnson, 47 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1912)\n 9 iunie: Adolf Windaus, 82 ani, chimist german laureat al Premiului Nobel (1928), (n. 1876)\n 12 iunie: Emil Dragomir, 77 ani, preot român (n. 1882)\n 18 iunie: Vincenzo Cardarelli (n. Nazareno Caldarelli), 72 ani, scriitor italian (n. 1887)\n 22 iunie: Jørgen Aabye (n. Jørgen Emil Olsen), 91 ani, pictor danez (n. 1868)\n 26 iunie: Grigorii Fihtenholț, 71 ani, matematician rus (n. 1888)\n 27 iunie: Elias de Bourbon-Parma, 78 ani, șeful Casei de Bourbon-Parma (n. 1880)\n 8 iulie: Vasile Militaru, 74 ani, poet român, deținut politic sub regimul comunist din România (n. 1886)\n 17 iulie: Billie Holiday, 44 ani, cântăreță americană (n. 1915)\n 27 iulie: Vasile Stoica (n. Basil Stoica), 70 ani, diplomat român (n. 1889)\n 4 august: Ioan Bălan, 79 ani, episcop greco-catolic de Lugoj (n. 1880)\n 6 august: Salman Schocken, 81 ani, editor american (n. 1877)\n 13 august: Axente Banciu, 84 ani, jurnalist român (n. 1875)\n 14 august: Nicolae Dărăscu, 76 ani, pictor român (n. 1883)\n14 august: Pál Jávor, 57 ani, actor maghiar (n. 1902)\n 16 august: William Halsey (William Frederick Halsey, Jr.), 76 ani, ofițer american (n. 1882)\n 20 august: Dimitrie Iov (Dumitru Iov), 71 ani, scriitor român (n. 1888)\n 30 august: Ed Elisian, 32 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1926)\n 4 septembrie: Iuliu Hațieganu, 74 ani, medic român, membru al Academiei Române (n. 1885)\n 10 septembrie: Ramón Fonst (Ramón Fonst Segundo), 76 ani, scrimer cubanez (n. 1883)\n 14 septembrie: Laxmi Prasad Devkota, 50 ani, poet nepalez (n. 1909)\n 17 septembrie: Rudolf von Meran, 86 ani, politician austriac (n. 1872)\n 27 septembrie: Hans Grimm, 84 ani, politician german (n. 1875)\n 28 septembrie: Rudolf Caracciola, 58 ani, pilot german de curse auto (n. 1901)\n 30 septembrie: Andrei Rădulescu, 78 ani, magistrat, profesor universitar român (n. 1880)\n 2 octombrie: Veturia Ghibu (n. Veturia Nicolau), 70 ani, cântăreață și pianistă română (n. 1889)\n 2 octombrie: Samuel Mützner, 75 ani, pictor român (n. 1884) \n 14 octombrie: Errol Flynn, 50 ani, actor australian de film (n. 1909)\n 15 octombrie: Stepan Bandera, 50 ani, politician ucrainean (n. 1909)\n 15 octombrie: Lipót Fejér (n. Leopold Weiss), 79 ani, matematician maghiar (n. 1880)\n 16 octombrie: George Marshall, 78 ani, general, diplomat și politician american, laureat al Premiului Nobel (n. 1880)\n 27 octombrie: Dimitri Gladki, 48 ani, politician din R. Moldova (n. 1911)\n 10 noiembrie: Gertrud Bodenwieser, 69 ani, artistă austriacă (n. 1890)\n 15 noiembrie: Charles Thomson Rees Wilson, 90 ani, fizician scoțian, laureat al Premiul Nobel (n. 1869)\n 17 noiembrie: Heitor Villa-Lobos, 72 ani, compozitor brazilian (n. 1887)\n17 noiembrie: David Ioan Roman, 73 ani, politician român (n. 1886)\n 18 noiembrie: Paul Lebeau, 90 ani, chimist francez (n. 1868)\n 24 noiembrie: Ion Gigurtu, 73 ani, inginer și om politic român, prim-ministru (1940), (n. 1886)\n 25 noiembrie: Gérard Philipe, 36 ani, actor francez (n. 1922)\n 27 decembrie: Grigorie Cazacliu, 67 ani, politician român (n. 1892)\n 28 decembrie: Ante Pavelić, 70 ani, conducător al Croației (1941-1945), (n. 1889)\n28 decembrie: Ion Tănăsescu, 67 ani, chimist român (n. 1892)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Emilio Gino Segrè (Italia), Owen Chamberlain (SUA)\n Chimie: Jaroslav Heyrovsky (Cehoslovacia)\n Medicină: Severo Ochoa, Arthur Kornberg (SUA)\n Literatură: Salvatore Quasimodo (Italia)\n Pace: Philip John Noel-Baker (Regatul Unit)\n\nNote \n\n1959" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi câteva lucruri despre 1958." }, { "from": "assistant", "value": "\n1958 (MCMLVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 8 ianuarie: Viitorul campion mondial la șah, americanul Bobby Fischer, a câștigat primul lui campionat național de șah, la vârsta de doar 14 ani.\n 13 ianuarie: 9.235 de oameni de știință au semnat o solicitare pentru stoparea testelor bombelor nucleare.\n 31 ianuarie: Prima lansare, reușită, în spațiu a unui satelit construit de SUA – Explorer I.\n\nFebruarie \n 6 februarie: Opt fotbaliști ai clubului Manchester United sunt victime ale accidentului aviatic de la München (Geoff Bent, Roger Byrne, Eddie Colman, Mark Jones, David Pegg, Tommy Taylor, Liam Whelan. Duncan Edwards a supraviețuit prăbușirii, însă a decedat 15 zile mai târziu în spital).\n 25 februarie: Bertrand Russell lansează \"Campania pentru Dezarmarea Nucleară\".\n\nMartie \n 27 martie: Nikita Hrușciov a devenit premier al Uniunii Sovietice.\n\nAprilie \n 3 aprilie: Gheorghe Gheorghiu-Dej nemulțumit de ritmul colectivi­zării, a ordonat ascuțirea luptei contra țărănimii.\n\nMai \n 15 mai: Uniunea Sovietică lansează Sputnik 3.\n\nIunie \n 7 iunie: La București are loc un Concurs atletic la care Iolanda Balaș a stabilit recordul mondial, la săritura în înălțime 1,78 metri.\n 16 iunie: Au fost condamnați la moarte și executați organizatorii revoluției anticomuniste, din 1956, din Ungaria: Imre Nagy, Pal Maleter și Miclos Gimes.\n 29 iunie: Brazilia învinge Suedia cu 5-2 în finala Campionatului Mondial de Fotbal. La acest campionat s-a remarcat fotbalistul brazilian, Pelé, la numai 17 ani.\n\nIulie \n 5 iulie: Prima ascensiune a vârfului Gasherbrum I (8.068 m) - al 11-lea vârf ca înălțime din lume.\n 9 iulie: Un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter a avut loc în golful Lituya, Alaska, provocând un megatsunami cu înălțimea valului de apă de 520 metri. (Este cel mai mare tsunami cunoscut din istorie).\n 26 iulie: NASA lansează satelitul Explorer IV cu ajutorul navei spațiale Pioneer 1.\n 26 iulie: Regina Elisabeta a II-a acordă fiului și moștenitorului ei, Prințul Charles, titlul de Prinț de Wales.\n 29 iulie: Președintele american, Dwight Eisenhower, a semnat actul care a dus la crearea NASA (National Aeronautics and Space Administration).\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: A fost inaugurat, la București, Muzeul \"George Enescu\".\n 4 septembrie: S-a desfășurat, la București, prima ediție a Festivalului internațional George Enescu.\n 14 septembrie: Președintele francez Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer hotărăsc, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt disputei istorice între Franța și Germania.\n 28 septembrie: În Franța, o majoritate de 79% spune \"da\" pentru constiturea celei de-a V Republici Franceze.\n\nOctombrie \n 23 octombrie: Decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak pentru romanul Doctor Jivago, devenit best-seller în Europa Occidentală, dar nepublicat în țara de origine.\n\nDecembrie \n 11 decembrie: Constantin Noica este arestat și anchetat la sediul Securității din Pitești, condamnat în cele din urmă la 25 ani de închisoare sub acuzația de \"uneltire contra orânduirii sociale\"; a fost eliberat în august 1964.\n 21 decembrie: Generalul Charles de Gaulle este ales președinte al Franței cu 78,5% din voturi.\n\nNedatate \n februarie: În România comunistă se fac arestări în baza Decretului nr. 89 care prevedea că \"Persoanele care prin faptele lor sau manifestări primejduiesc sau încearcă să primejduiască ordinea în stat vor fi internate în locuri de muncă\".\n iunie-iulie: Are loc retragerea trupelor sovietice din România. Se pare că în acea perioadă, în România, se aflau 25.149 militari ruși.\n Curtea Europeană de Justiție. Ramură judiciară a Uniunii Europene, înființată pentru a asigura respectarea acordurilor internaționale negociate de organizațiile predecesoare UE.\n În România comunistă în ciuda colectivizării, Gospodăriile Agricole Colective (GAC) nu cultivau decât 17,5% din pământul arabil al țării.\nNils Bohlin, un inginer de la Volvo a inventat centura de siguranță auto în trei puncte.\n Scriitorul Vasile Voiculescu este arestat și condamnat la temniță grea. Este eliberat la 2 mai 1962.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 15 iulie: A apărut, la București, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista Luceafărul, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România.\n 22 septembrie: A avut loc premiera operei Oedip de George Enescu (conducerea muzicală – Constantin Silvestri, regia Jean Rînzescu, în rolul principal - David Ohanesian); premiera mondială a operei avusese loc la Paris, în anul 1936.\n România este prima țară din lume care organizează Olimpiadele Internaționale ale Elevilor. România a avut această inițiativă și a făcut demersuri în acest sens organizând prima olimpiadă internațională de matematică în anul 1958. Ulterior, au avut loc și olimpiade internaționale de fizică ale elevilor.\n Scriitorul rus Aleksandr Soljenițîn începe să scrie Arhipelagul Gulag, care va fi publicat în 1973.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Laima Liucija Andrikienė, politiciană lituaniană\n1 ianuarie: Ion Mocioalcă, politician român\n1 ianuarie: Ioan Aurel Rus, politician român\n 5 ianuarie: Ion Draica, sportiv român (greco-romane)\n 6 ianuarie: Cássia Kis, actriță braziliană\n 8 ianuarie: Rey Misterio Sr., wrestler mexican\n 10 ianuarie: Ana Iliuță, canotoare română\n 12 ianuarie: Mark Allen, triatlonist american\n12 ianuarie: Marian Sârbu, politician român\n 16 ianuarie: Lena Ek, politiciană suedeză\n 20 ianuarie: Hiroaki Zakoji, pianist japonez (d. 1987)\n 22 ianuarie: Bogdan Stanoevici, actor român (d. 2021)\n 23 ianuarie: Serghei Litvinov, atlet sovietic (d. 2018)\n 25 ianuarie: Alessandro Baricco, scriitor italian\n 26 ianuarie: Ellen DeGeneres, moderatoare TV și actriță americană de film\n 26 ianuarie: Edgardo Bauza, fotbalist și antrenor argentinian\n 27 ianuarie: Norica Nicolai, politiciană română\n 28 ianuarie: Natalia Guberna, solistă română de muzică ușoară\n 31 ianuarie: Dave Finlay, wrestler britanic\n\nFebruarie \n 1 februarie: Ion Berdilă, sportiv român (hochei pe gheață)\n 2 februarie: George Grigore, orientalist, scriitor și profesor român\n 4 februarie: Kazuaki Nagasawa, fotbalist japonez\n 7 februarie: Giuseppe Baresi, fotbalist italian\n 11 februarie: Hiroshi Yoshida, fotbalist japonez (atacant)\n 14 februarie: Vasile Spiridon, critic literar român\n 16 februarie: Nobutoshi Kaneda, fotbalist japonez (atacant)\n 18 februarie: Kim Hyun-sik, muzician coreean (d.1990)\n18 februarie: Giovanni Lavaggi, pilot italian de Formula 1\n 25 februarie: Olivier Dupuis, politician belgian\n 26 februarie: Michel Houellebecq, scriitor francez\n 26 februarie: Madeleine Tabar, actriță libaneză\n\nMartie \n\n 1 martie: Traian Ungureanu, politician român\n 2 martie: Dumitru Bolborea, fotbalist român\n 4 martie: Patricia Heaton, actriță americană de film\n 5 martie: Veronica Abramciuc, politiciană din R. Moldova\n 5 martie: Arnaud Courlet de Vregille, pictor francez\n 8 martie: Mircea Nedelcu, politician român\n 8 martie: Dorin Păran, politician român\n 9 martie: Cornelia Catangă, interpretă română de muzică lăutărească (d. 2021)\n 10 martie: Sharon Stone, actriță americană de film\n 11 martie: Abdoulaye Idrissa Maïga, politician malian\n 12 martie: Ion Negrei, istoric din R. Moldova\n14 martie: Albert al II-lea (n. Albert Alexandre Louis Pierre Grimaldi), prinț de Monaco\n 15 martie: Ralf Walter, politician german\n 21 martie: Lynn Mabry, muziciană americană\n 27 martie: Ioan Es. Pop, jurnalist român\n 28 martie: Riina Jesmin, traducătoare estoniană\n 29 martie: Nouriel Roubini, economist american\n 29 martie: Victor Salva, regizor american de film\n 29 martie: Tsutomu Sonobe, fotbalist japonez\n\nAprilie \n 1 aprilie: Cătălin Harnagea, inginer și jurnalist român, director al SIE (1997–2001)\n 1 aprilie: Hiromi Kawakami, scriitoare japoneză\n 2 aprilie: Roland Gewalt, politician german\n 3 aprilie: Alec Baldwin (n. Alexander Rae Baldwin III), actor american de film\n 4 aprilie: Masakuni Yamamoto, fotbalist japonez\n 5 aprilie: Carlos Ripoll y Martínez de Bedoya, politician spaniol\n5 aprilie: Ryoichi Kawakatsu, fotbalist japonez\n5 aprilie: Iurie Reniță, diplomat din R. Moldova\n 5 aprilie: Daniel Schneidermann, jurnalist francez\n 8 aprilie: Frederick Rousseau, compozitor francez\n 10 aprilie: Bob Bell (Robert Charles Bell), inginer britanic\n 11 aprilie: Georgi Slavkov, fotbalist bulgar (atacant), (d. 2014)\n 13 aprilie: Joseba Sarrionandia, scriitor spaniol\n 15 aprilie: Abu Hamza al-Masri, șeic egiptean\n 15 aprilie: Perseo Miranda, muzician italian\n 19 aprilie: Jean-Louis Calderon, jurnalist francez (d. 1989)\n 20 aprilie: Dragan Đokanović, politician sârb bosniac\n 23 aprilie: Radu Mihăileanu, regizor francez de origine română\n 24 aprilie: Achim Irimescu, inginer și funcționar public român\n 29 aprilie: Michelle Pfeiffer, actriță americană de film\n 30 aprilie: Adrian Oțoiu, scriitor român\n\nMai \n 1 mai: Olga Homeghi, canotoare română\n 1 mai: Miguel Portas, politician portughez (d. 2012)\n 3 mai: Constantin Selagea, politician român\n 4 mai: Zorka Părvanova, istoric bulgar\n5 mai: Ron Arad, aviator israelian (d.1988)\n 5 mai: Florin-Constantin Baranovschi, politician român\n 6 mai: Rodica Zafiu, filologă română\n 7 mai: Auguste Baillayre, pictor francez (d. 2009)\n7 mai: Mihail Marian (Mihail Marian Cucchiaroni), fotbalist român\n 7 mai: Dirk Schuebel, diplomat german\n 9 mai: Chuck Russell, regizor american de film\n 9 mai: Cristian Șofron, actor român\n 10 mai: Rick Santorum, politician american\n 11 mai: Brice Hortefeux, politician francez\n 12 mai: Viorel Arcaș, politician român\n 12 mai: Valeriu Mladin, pictor român\n 16 mai: Corneliu M. Popescu, scriitor român (d. 1977)\n 20 mai: Constantin Dumitrescu, politician român\n 25 mai: Aikaterini Batzeli, politiciană greacă\n 29 mai: Annette Bening, actriță americană\n 30 mai: Marie Fredriksson (n. Gun-Marie Fredriksson), cantautoare și pianistă suedeză (Roxette), (d. 2019)\n\nIunie \n 7 iunie: Prince (n. Prince Rogers Nelson), cântăreț, textier, compozitor, producător de muzică și multi-instrumentist american (d. 2016)\n 11 iunie: Feodosia Furculiță, economistă din R. Moldova\n 12 iunie: Olivier Weber, scriitor francez\n 14 iunie: Olaf Scholz, politician german\n 22 iunie: Dănuț Bica, politician român\n 22 iunie: Bruce Campbell, actor american\n22 iunie: Rodion Cămătaru (Rodion Gorun Cămătaru), fotbalist român (atacant)\n 23 iunie: Simion Zamșa, pictor român\n 24 iunie: Tom Lister (Thomas Duane Lister, Jr.), actor american (d.2020)\n 24 iunie: Mircea Roman, sculptor român\n 25 iunie: George Becali (aka Gigi Becali), om de afaceri și politician român\n29 iunie: Oana Lungescu, purtător de cuvânt al NATO, română\n\nIulie \n\n 14 iulie: Mircea Geoană, politician român, președinte al PSD (2005-2010)\n 14 iulie: Jujie Luan, scrimeră canadiană de origine chineză\n 15 iulie: Ioan Mang, politician român\n 17 iulie: Daniele Archibugi, economist italian\n 17 iulie: Colette Baron-Reid, cântăreață canadiană\n19 iulie: Kazushi Kimura, fotbalist japonez\n 19 iulie: Erlend Krauser, chitarist german născut în România\n 21 iulie: Helga Trüpel, politiciană germană\n 4 iulie: Elena Horvat, canotoare română\n 5 iulie: Avigdor Lieberman, om politic israelian\n 7 iulie: Ivan Ciontoloi, politician din R. Moldova\n 8 iulie: Kevin Bacon, actor american\n 8 iulie: Tzipi Livni, politiciană israeliană\n 10 iulie: Fiona Shaw, regizoare irlandeză de operă și teatru și actriță de teatru\n 11 iulie: Hugo Sánchez (Hugo Sánchez Márquez), fotbalist mexican (atacant)\n 13 iulie: Valeriu Pasat, politician din R. Moldova\n 13 iulie: Victor Stepaniuc, politician din R. Moldova\n 25 iulie: Varujan Vosganian, politician român\n 26 iulie: Arūnas Degutis, politician lituanian\n 27 iulie: Barbara Rudnik, actriță germană (d. 2009)\n 30 iulie: Kate Bush, cântăreață, textieră, muziciană și producătoare britanică\n 30 iulie: Dan Pavel, scriitor român\n\nAugust \n 1 august: Ion Bîrlădeanu, canoist român\n 3 august: Lambert Wilson, actor francez\n 5 august: Yuli-Yoel Edelstein, politician israelian\n 5 august: Fedbi Osman, politician român\n 5 august: Silviu Predoiu, general român în cadrul SIE\n 7 august: Bruce Dickinson, cântăreț, muzician, compozitor, pilot de avion, prezentator de radio/TV și antreprenor american, liderul trupei Iron Maiden\n 7 august: Bart Staes, politician belgian\n 8 august: Akihiro Nishimura, fotbalist japonez\n 10 august: Adrian Anghel, politician român\n 11 august: Pascale Trinquet, scrimeră franceză\n 16 august: Madonna (n. Madonna Louise Ciccone), cântăreață și actriță americană de film\n18 august: Miroslav Ouzký, politician ceh\n 18 august: Bernard Piotr Wojciechowski, politician polonez\n22 august: Colm Feore, actor canadian de origine americană\n 22 august: Lane Huffman, wrestler american\n 23 august: Iosif Matula, politician român\n 23 august: Wang Shuo, scriitor chinez\n 27 august: Eugenijus Maldeikis, politician lituanian\n27 august: Lucreția Roșca, politician român\n 29 august: Michael Jackson (MIchael Joseph Jackson), cântăreț american de muzică pop (d. 2009)\n 30 august: Anna Politkovskaia, jurnalistă rusă (d. 2006)\n 31 august: István-János Antal, politician român\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Olivier Grouillard, pilot francez de Formula 1\n 4 septembrie: Satoshi Tezuka, fotbalist japonez (atacant)\n 6 septembrie: Emanoil Savin, politician român\n 10 septembrie: Renate Sommer, politiciană germană\n 11 septembrie: Šarūnas Sauka, artist lituanian\n 12 septembrie: Constantin Ionescu, șahist român\n 17 septembrie: Janez Janša, politician sloven\n 19 septembrie: Korado Korlević, astronom croat\n19 septembrie: Gelu Popescu, fotbalist român\n 20 septembrie: Ghassan Massoud, actor sirian\n 21 septembrie: Corvin-Laurențiu Bangu, politician român\n 22 septembrie: Andrea Bocelli, tenor italian\n 24 septembrie: Kevin Sorbo, actor american\n 27 septembrie: Marin Barbu, fotbalist și antrenor român\n27 septembrie: Carmen Cerdeira Morterero, politiciană spaniolă (d. 2007)\n 27 septembrie: Quique Setién (Enrique Setién Solar), fotbalist și antrenor spaniol\n\nOctombrie \n 5 octombrie: Viorel Grigoraș, politician român\n 8 octombrie: Ursula von der Leyen, politiciană germană\n 9 octombrie: Ion Stăvilă, diplomat din R. Moldova\n 11 octombrie: Mircea David, politician român\n 13 octombrie: Jamal Khashoggi, jurnalist saudit (d. 2018)\n 15 octombrie: Costică Canacheu, politician român\n 17 octombrie: Zsolt Láng, scriitor român\n 19 octombrie: Hiromi Hara, fotbalist japonez (atacant)\n 20 octombrie: Scott Hall, wrestler american (d. 2022)\n20 octombrie: Viggo Mortensen, actor american\n 20 octombrie: Ala Popescu, juristă din R. Moldova\n 23 octombrie: Abdel Rahman el Bacha, pianist francez de origine libaneză\n 23 octombrie: Lucian Vasilescu, poet român\n 23 octombrie: Fiodor Gagauz, politician din R. Moldova\n 24 octombrie: Magda Catone, actriță română\n 24 octombrie: Aleksandr Korolev, politician polonez\n 26 octombrie: Nicolae-Ciprian Nica, politician român\n 28 octombrie: Ion Radu Zilișteanu, om de afaceri român\n 30 octombrie: Julia Zenko, cântăreață argentiniană\n 30 octombrie: Doina Silistru, politiciană română\n 31 octombrie: Jeannie Longo-Ciprelli, ciclistă franceză\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Mark Hendrick, politician britanic\n 5 noiembrie: Anatolie Gorodenco, politician din R. Moldova\n 5 noiembrie: Robert Patrick, actor american\n 6 noiembrie: Elena Bondar, canotoare română\n6 noiembrie: Rodica Bretin, istoric român\n 10 noiembrie: Massimo Morsello, muzician italian (d. 2001)\n 12 noiembrie: Sabin-Adrian Drăgan, politician român\n12 noiembrie: István Szent-Iványi, politician maghiar\n 13 noiembrie: Marie-Rose Compaoré, politiciană burkineză (d. 2020)\n 14 noiembrie: Viorel Sălan, politician român\n 15 noiembrie: Anamaria Beligan, scriitoare și cineastă română, fiica lui Radu Beligan\n 15 noiembrie: Doina Aldea Teodorovici, cântăreață română (d. 1992)\n 16 noiembrie: Roberto Guerrero, pilot columbian de Formula 1\n 19 noiembrie: Marius Nicoară, politician român\n 19 noiembrie: Giovanni Pittella, politician italian\n 20 noiembrie: Remus Opriș, politician român (d. 2019)\n 22 noiembrie: Jamie Lee Curtis, actriță americană de film\n 23 noiembrie: Jan Vraciu, politician român (d.2020)\n 28 noiembrie: Haralambie Puiu Antohi, fotbalist român (atacant)\n 28 noiembrie: Gabriel Iordan-Dorobanțu, poet român\n 30 noiembrie: Gregory Widen, scenarist american\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Javier Aguirre (Javier Aguirre Onaindía), fotbalist mexican\n1 decembrie: Charlene Tilton, actriță americană (Dallas)\n2 decembrie: George Saunders, scriitor american\n 2 decembrie: Klaus F. Schneider, editor și poet român de limba germană\n 7 decembrie: Marie Louise Coleiro Preca, politiciană malteză\n 8 decembrie: Ion Varta, politician din R. Moldova\n8 decembrie: Radu Voinescu, critic literar român\n 11 decembrie: Tom Shadyac, regizor de film american\n 16 decembrie: Nicolae Olaru, politician din R. Moldova\n 22 decembrie: Masaaki Kato, fotbalist japonez\n 23 decembrie: Aron Ioan Popa, politician român\n 23 decembrie: Mihai Ulis Tânjală, politician român\n 28 decembrie: Gilles Leroy, scriitor francez\n\nDecese \n 6 ianuarie: Prințesa Joséphine Caroline a Belgiei (n. Joséphine Caroline Marie Albertine), 85 ani (n. 1872)\n 7 ianuarie: Petru Groza, 73 ani, avocat, politician român (n. 1884)\n 13 ianuarie: Dan Botta, 50 ani, poet, eseist și traducător român (n. 1907)\n 17 ianuarie: Radu Cernătescu, 63 ani, chimist român (n. 1894)\n 27 ianuarie: Prințul Oskar al Prusiei (n. Oskar Karl Gustav Adolf), 69 ani (n. 1888)\n\n 5 februarie: Lili Berky (n. Berky Amália Terézia Kornélia), 71 ani, actriță maghiară (n. 1886)\n5 februarie: Oreste Puliti, 66 ani, campion olimpic italian la scrimă (floretă și sabie), (n. 1891)\n6 februarie: Endre Antalffy, 81 ani, jurnalist român (n. 1877)\n 6 februarie: Geoff Bent, 25 ani, fotbalist englez (n. 1932)\n 6 februarie: Charles Langbridge Morgan, 64 ani, scriitor britanic (n. 1894)\n17 februarie: Petr Bezruč (n. Vladimír Vašek), 90 ani, poet ceh (n. 1867)\n 21 februarie: Henryk Arctowski, 86 ani, explorator polonez (n. 1871)\n21 februarie: Duncan Edwards, 21 ani, fotbalist englez (n. 1936)\n 24 februarie: Fernand Baldensperger, 87 ani, scriitor francez (n. 1871)\n 2 martie: Anton Lindner (Linder), 77 ani, politician austriac (n. 1880)\n 3 martie: Wilhelm Zaisser, 64 ani, politician german (n. 1893)\n 8 martie: Infanta Eulalia a Spaniei (n. Maria Eulalia Francisca de Asis Margarita Roberta Isabel Francisca de Paula Cristina Maria de la Piedad), 94 ani (n. 1864)\n 22 martie: Lidia Lipkovskaia (n. Lidia Marșner), 73 ani, cântăreață de operă din Basarabia (n. 1884)\n 23 martie: Leon Man, 75 ani, ultimul stareț greco-catolic al mănăstirii Nicula (n. 1883)\n 25 martie: Ștefan Bezdechi, 72 ani, filolog român (n. 1886)\n25 martie: Constantin Ramadan, 62 ani, actor român (n. 1896)\n 26 martie: Florian Ștefănescu-Goangă, 76 ani, psiholog român (n. 1881)\n 5 aprilie: Prințul Ferdinand de Bavaria (n. Ferdinand Maria Ludwig Franz von Assisi Isabellus Adalbert Ildefons Martin Bonifaz Joseph Isidro), 73 ani (n. 1884)\n 5 aprilie: Isidora Sekulić, 81 ani, scriitoare sârbă (n. 1877)\n 16 aprilie: Rosalind Franklin, 37 ani, biofiziciană britanică (n. 1920)\n 18 aprilie: Prințesa Louise de Orléans, 76 ani (n. 1882)\n 25 aprilie: Iosif Iser (n. Iosif Isidor Rubinsohn), 76 ani, pictor român de etnie evreiască (n. 1881)\n 29 aprilie: Jeni Acterian (n. Eugenia Maria Acterian), 41 ani, regizoare română de etnie armeană (n. 1916)\n 12 mai: Irma Sèthe, violonistă belgiana (n. 1876)\n 13 mai: Thomas Dewar Weldon, 61 ani, filosof britanic (n. 1896)\n 19 mai: Ronald Colman (Ronald Charles Colman), 67 ani, actor britanic (n. 1891)\n 27 mai: Anton Davidoglu, 81 ani, matematician român (n. 1876)\n 29 mai: Juan Ramón Jiménez (n. Juan Ramón Jiménez Mantecón), 76 ani, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel (n. 1881)\n 30 mai: Pat O'Connor, 29 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1928)\n 9 iunie: Robert Donat (Friedrich Robert Donath), 53 ani, actor britanic (n. 1905)\n 16 iunie: Imre Nagy, 62 ani, politician maghiar (n. 1896)\n 17 iunie: Wells Wintemute Coates, 62 ani, arhitect canadian (n. 1895)\n 20 iunie: Kurt Alder, 55 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1950), (n. 1902)\n 21 iunie: Herbert Brenon (n. Alexander Herbert Reginald Sf. John Brenon), 78 ani, regizor irlandez de film (n. 1880)\n 21 iunie: Robert Ghormley, 74 ani, ofițer american (n. 1883)\n 21 iunie: Mihail Roller, 50 ani, istoric comunist român (n. 1908)\n 30 iunie: Wallace Fox, 63 ani, regizor american de film (n. 1895)\n 4 iulie: Fernando de Fuentes (Fernando de Fuentes Carrau), 63 ani, regizor mexican de film (n. 1894)\n 22 august: Roger Martin du Gard, 77 ani, romancier și dramaturg francez, laureat al Premiului Nobel (n. 1881)\n 26 august: Prințesa Alexandra de Anhalt (n. Alexandra Therese Marie), 90 ani, prințesă de Schwarzburg (n. 1868)\n 1 septembrie: Aladár Szoboszlay, 33 ani, preot catolic român (n. 1925)\n 21 septembrie: Peter Whitehead, 43 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1914)\n 4 octombrie: Ida Wüst, 73 ani, actriță germană (n. 1884)\n 9 octombrie: Pius al XII-lea (n. Maria Giuseppe Giovanni Eugenio Pacelli), 82 ani, papă al Romei (n. 1876)\n 11 octombrie: Johannes Becher (Johannes Robert Becher), 67 ani, politician german (n. 1891)\n11 octombrie: Maurice de Vlaminck, 82 ani, pictor francez (n. 1876)\n 20 octombrie: Constantin Moisil, 81 ani, istoric și arheolog român (n. 1876)\n 26 octombrie: Gromoslav Mladenatz, 67 ani, economist român (n. 1891)\n 1 noiembrie: Józef Lipski, 64 ani, diplomat polonez (n. 1894)\n 27 noiembrie: William E. Scotten (William Everett Scotten), 54 ani, diplomat american (n. 1904)\n 8 decembrie: Nicolae Petrescu-Comnen, 77 ani, politician român (n. 1881)\n 13 decembrie: Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei, 68 ani (n. 1890)\n 21 decembrie: Lion Feuchtwanger (aka J. L. Wetcheek), 74 ani, scriitor german (n. 1884)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică – Pavel Alekseyevich Cherenkov, Ilia Frank, Igor Yevgenyevich Tamm (URSS)\n Chimie – Frederick Sanger (Marea Britanie)\n Medicină – George Wells Beadle, Edward Lawrie Tatum, Joshua Lederberg (SUA)\n Literatură – Boris Leonidovich Pasternak (URSS)\n Pace – Georges Pire (Belgia)\n\nMedalia Fields \n Klaus Roth (Regatul Unit)\n René Thom (Franța)\n\nNote\n\n1958" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre 1957?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1957 (MCMLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n 26 ianuarie: Premiera operei Dialogues des carmélites pe scena Teatro alla Scala din Milano, cu Virginia Zeani în rolul principal.\n\nFebruarie \n 3 februarie: Poetul Ștefan Augustin Doinaș a fost arestat și condamnat de regimul comunist la un an închisoare sub acuzația de „omisiune de denunț”; a fost eliberat la 5 februarie 1958.\n\nMartie \n 8 martie: Egiptul redeschide Canalul Suez.\n 20 martie: Ziarul francez, L'Express, relevă că armata franceză torturează prizonierii algerieni.\n 25 martie: Semnarea Tratatului de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene (CEE).\n\nAprilie \n 15 aprilie: Se încheie un acord româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staționate încă din 1944 pe teritoriul României.\n\nMai \n 5 mai: La Televiziunea Română a avut loc prima transmisie sportivă în direct: meciul de rugby între Anglia și România.\n\nIunie \n 1 iunie: S-a înființat, la București, Muzeul Literaturii Române, condus de criticul și istoricul literar Perpessicius (Dumitru S. Panaitescu).\n 1 iunie: A fost fondată, la Chișinău, Camera Națională a Cărții din Republica Moldova.\n\nIulie \n 4 iulie: S-a înființat, la București, Arhiva Națională de Filme.\n 31 iulie: A intrat în funcțiune, la Institutul de Fizică Atomică din București, primul reactor atomic românesc.\n\nOctombrie \n 4 octombrie: Uniunea Sovietică lansează Sputnik 1, primul satelit artificial din lume.\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Uniunea Sovietică lansează cea de a doua navă spațială, Sputnik 2, pe orbita Pământului, în cadrul programului Sputnik. La bord prima ființă vie, cățelușa Laika.\n 16 noiembrie: Începe la Moscova, consfătuirea reprezentanților partidelor comuniste din 64 de țări. Se adoptă o declarație care condamnă \"revizionismul\" în general, iar în mod special \"revizionismul iugoslav\" .\n\nNedatate \n A fost fondată Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEA), cu sediul la Viena, Austria.\n IBM realizează limbajul de programare Fortran disponibil pentru clienți.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 26 ianuarie: Premiera filmului La Moara cu noroc de Victor Iliu, o reușită a cinematografiei românești.\n 17 mai: Regizorul Ion Popescu-Gopo a fost premiat la Cannes cu Marele Premiu Palme d'Or pentru scurt metraj, pentru filmul de desen animat Scurtă istorie.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Vasile Bumacov, politician din R. Moldova\n 7 ianuarie: Enrico Boselli, politician italian\n 10 ianuarie: Wolfgang Ilgenfritz, politician austriac (d. 2013)\n12 ianuarie: Vasile Botnaru, jurnalist din R. Moldova\n 12 ianuarie: Anna Fotyga, politiciană poloneză\n 16 ianuarie: Ricardo Darín, actor argentinian\n 19 ianuarie: Petrás Mária, cântăreață română\n 23 ianuarie: Anatolie Ghilaș, politician din R. Moldova\n 24 ianuarie: Găvrilă Ghilea, politician român\n 27 ianuarie: Janick Gers, muzician britanic\n 27 ianuarie: Gerardo Galeote Quecedo, politician spaniol\n 28 ianuarie: Konstantin Dimitrov, politician bulgar\n 30 ianuarie: Cornel Durău, handbalist român\n 31 ianuarie: Henrik Dam Kristensen, politician danez\n\nFebruarie \n 1 februarie: Jackie Shroff, actor indian\n 3 februarie: Maria Carlshamre, politiciană suedeză\n 8 februarie: Valentin Samuel Boșneac, politician român\n 9 februarie: Ruy Ramos, fotbalist japonez născut în Brazilia\n 13 februarie: Lucian Croitoru, economist român\n 15 februarie: Doina Ruști, scriitoare română\n 17 februarie: Nicu Stoian, voleibalist român\n 18 februarie: Marita Koch, atletă germană\n18 februarie: Christiane Torloni, actriță braziliană\n 19 februarie: Daína Chaviano, scriitoare cubaneză\n19 februarie: Falco (Johann Hölzel), cântăreț austriac (d. 1998)\n19 februarie: Anatol Rurac, pictor român\n 19 februarie: Rainer Wieland, politician german\n 23 februarie: Mihai Sârbulescu, pictor român\n25 februarie: Panagiotis Beglitis, politician grec\n 25 februarie: Sérgio Marques, politician portughez\n 25 februarie: Dumitru Pelican, politician român\n 27 februarie: Adrian Smith, muzician britanic\n 27 februarie: Timothy Spall, actor britanic\n 28 februarie: Jan Ceulemans, fotbalist belgian\n\nMartie \n1 martie: Rustam Minnihanov, politician rus\n 1 martie: Florica Ruja, cântăreață română\n 2 martie: Mihai Țâbuleac, politician român\n 3 martie: Vasile Oprea, handbalist român\n 5 martie: Doru Mihut, fotbalist român\n 8 martie: Adi Cărăuleanu, actor român\n 9 martie: Constantin Pacea, pictor român\n10 martie: Pervenche Berès, politiciană franceză\n 10 martie: Osama bin Laden (n. Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin), extremist islamic (d. 2011)\n 11 martie: Ion Bogdan Lefter, scriitor român\n11 martie: Qasem Soleimani, general iranian (d. 2020)\n 12 martie: Valentin Dolganiuc, politician din R. Moldova\n 13 martie: Patricia McKenna, politiciană irlandeză\n 16 martie: Dinu Regman, poet român (d. 1986)\n 17 martie: Orest Onofrei, politician român\n17 martie: Ștefan Petcu, fotbalist român\n 18 martie: Horia-Roman Patapievici, scriitor și eseist român\n 21 martie: Youssef Rzouga, poet tunisian\n 24 martie: Patricia Millardet, actriță franceză (d. 2020)\n 28 martie: Inés Ayala, politiciană spaniolă\n 29 martie: Jianu Nicolae, politician român\n 30 martie: Marie-Christine Koundja, scriitoare din Ciad\n\nAprilie \n 1 aprilie: Mihai Stepan-Cazazian, jurnalist român\n 2 aprilie: Giuliana De Sio, actriță italiană\n 4 aprilie: El Chapo (n. Joaquín Archivaldo Guzmán Loera), traficant de droguri mexican\n 5 aprilie: Witold Tomczak, politician polonez\n 6 aprilie: Ghenadie Ciobanu, politician din R. Moldova\n 6 aprilie: Dorin Grigore Popescu, politician român\n 8 aprilie: Iuliu Liviu Dragoș, politician român\n 9 aprilie: Larisa Popova, canotoare din R. Moldova\n 9 aprilie: Philippe Riboud, scrimer francez\n 12 aprilie: Ronald Plasterk, politician din Țările de Jos\n 14 aprilie: Haruhisa Hasegawa, fotbalist japonez (atacant)\n 14 aprilie: Masaru Uchiyama, fotbalist japonez\n 15 aprilie: Giovanni Claudio Fava, politician italian\n 16 aprilie: George Robu, actor român\n 16 aprilie: Reinaldo Rueda (Reinaldo Rueda Rivera), fotbalist columbian\n 17 aprilie: Cătălin Bursaci, scriitor român (d. 1975)\n 19 aprilie: Tony Martin (n. Anthony Philip Harford), cântăreț britanic\n 19 aprilie: Valentin Silaghi, boxer român\n 21 aprilie: Adrian Gheorghiu, politician român\n21 aprilie: Gabi Ionașcu, politician român\n 22 aprilie: Donald Tusk (Donald Franciszek Tusk), politician polonez, prim-ministru al Poloniei (2007-2012), președinte al Consiliului European (2014-2019)\n 24 aprilie: Nazir Ahmed, Baron Ahmed, politician britanic\n 25 aprilie: Roch Marc Christian Kaboré, om politic burkinez, ministru, prim-ministru și președinte al Republicii Burkina Faso\n 25 aprilie: Iuliu Ilyés, politician român de etnie maghiară \n 28 aprilie: Teodor Corban, actor român (d. 2023)\n 30 aprilie: Emil Străinu, ofițer și politician român\n\nMai \n 1 mai: Georgeta Pale Valentino, politiciană română\n 2 mai: Mihai Mohaci, politician român\n 5 mai: Gene Dalby, scriitor norvegian\n 7 mai: Casian Balabașciuc, scriitor român\n 8 mai: Marie Myriam, cântăreață franceză\n 9 mai: Bastion Booger, wrestler american (d. 2010)\n 10 mai: Gheorghe Sfercoci, politician român\n 12 mai: Béatrice Patrie, politiciană franceză\n 13 mai: Luca Di Fulvio, scriitor italian\n 16 mai: Adriana-Doina Pană, politician român\n 17 mai: Viorel Stan, politician român\n 20 mai: Yoshihiko Noda, politician japonez\n 20 mai: Lucélia Santos, regizoare de film, braziliană\n 21 mai: Daniel-Constantin Barbu, politician român\n 24 mai: Angelika Beer, politician german\n 25 mai: Vasile-Ionel Hedea, politician român\n 26 mai: Alaa al-Aswani, romancier egiptean\n26 mai: Olivia Pascal, actriță germană\n 28 mai: Frank Schätzing, scriitor german\n 29 mai: Yvette Gastauer-Claire, sculptoriță luxemburgheză\n 29 mai: Jean-Christophe Yoccoz, matematician francez (d. 2016)\n\nIunie \n 1 iunie: Yasuhiro Yamashita, judoka japonez\n 5 iunie: Thomas Kling, poet german (d. 2005)\n5 iunie: Marius Stan, fotbalist român\n 6 iunie: Adrian Manole, politician român\n6 iunie: Victoria Cociaș-Șerban, actriță română\n 8 iunie: Joost Lagendijk, politician din Țările de Jos\n 9 iunie: Cornel Țălnar, fotbalist român (atacant)\n 10 iunie: Dan Tulpan, politician român\n 11 iunie: Nicu Anghel „Ministeru”, saxofonist român (d. 1994)\n 12 iunie: Valeri Ianioglo, politician din R. Moldova\n 13 iunie: Rinat Dasaev, fotbalist rus (portar)\n 14 iunie: Petre Capusta, canoist român\n 17 iunie: Lev Kofman, astrofizician sovieto-canadian, cosmolog (d. 2009)\n 17 iunie: Lennart Sacrédeus, politician suedez\n 21 iunie: Nino D'Angelo, cântăreț italian\n 22 iunie: Alexandru Bindea, actor român\n22 iunie: Meglena Kuneva, politiciană bulgară\n 24 iunie: Ilie Bărbulescu, fotbalist român (d. 2020)\n24 iunie: Astro (Terrence Oswald Wilson), cântăreț britanic și membru fondator UB40, (d. 2021)\n 25 iunie: Sorin Victor Lepșa, politician român\n25 iunie: Rodica Nassar, politician român\n 28 iunie: Bea Fiedler, actriță germană\n\nIulie \n 1 iulie: Wayne David, politician britanic\n 2 iulie: Paulo Casaca, politician portughez\n 2 iulie: Boris Vieru, politician din R. Moldova (d. 2019)\n 5 iulie: Pavel Bechet, actor român (d. 2002)\n 8 iulie: Gheorghe Covaciu, handbalist român\n 12 iulie: Dan Apostol, scriitor român (d. 2013)\n12 iulie: Septimiu Câmpeanu, fotbalist român (atacant)\n 12 iulie: Viorica Cucereanu, jurnalistă din R. Moldova\n 12 iulie: Maria-Eugenia Olaru, scriitoare română\n 13 iulie: Lília Cabral, actriță braziliană\n 14 iulie: Mircea Frățică, judoka român\n 16 iulie: Alan Donnelly, politician britanic\n16 iulie: Mioara Pitulice, interpretă română de muzică populară\n 19 iulie: Dorette Corbey, politiciană din Țările de Jos\n 20 iulie: Viorel Pop, politician român\n 21 iulie: Stefan Löfven, politician suedez\n 23 iulie: Theo van Gogh, regizor de film neerlandez (d. 2004)\n 26 iulie: Nana Visitor, actriță americană\n 27 iulie: Ioan Andrei, politician român\n 30 iulie: Ingo Schmitt, politician german\n\nAugust \n 1 august: Yoshio Kato, fotbalist japonez (portar)\n 1 august: Ungulani Ba Ka Khosa, scriitor mozambican\n 5 august: Petru Ehegartner, politician român\n 6 august: Salvador Garriga Polledo, politician spaniol\n 9 august: Melanie Griffith, actriță americană\n 10 august: Andrei Krasko, actor rus (d. 2006)\n 11 august: Hans-Peter Martin, politician austriac\n 13 august: Ioan Hulea, politician român\n 14 august: Dani Rodrik, economist turc\n 15 august: Emil Crișan, politician român\n 15 august: Gabriela Trușcă, sportivă română (gimnastică artistică)\n 18 august: Carole Bouquet, actriță franceză\n 19 august: Svetlana Guskova, atletă din R. Moldova\n19 august: Márta Sebestyén, cântăreață maghiară\n 20 august: Sorin Antohi, istoric român\n 21 august: John Howe, artist plastic canadian\n 21 august: Hans G. Klemm, diplomat american\n 22 august: Márton Ernő Balázs, matematician român\n22 august: Hiltrud Breyer, politiciană germană\n 24 august: Arcadie Gherasim, jurnalist din R. Moldova\n 25 august: Paul Stănescu, politician român\n 28 august: Viktor Hristenko, politician rus\n28 august: Christoph Werner Konrad, politician german\n28 august: Daniel Stern, actor american\n 29 august: Elena Dobrițoiu, canotoare română\n29 august: Ion Vărgău, politician român\n 31 august: Iulian Buga, diplomat român\n\nSeptembrie \n 3 septembrie: Mihăiță Postolache, politician român\n 6 septembrie: Herman Vermeer, politician din Țările de Jos\n 9 septembrie: Gabriele Tredozi, inginer italian\n 10 septembrie: Pawel Huelle, scriitor polonez\n 11 septembrie: Preben Elkjær Larsen, fotbalist danez (atacant)\n11 septembrie: Tiberiu Toró, politician maghiar din România\n 12 septembrie: Paolo Bartolozzi, politician italian (d.2021)\n 12 septembrie: Lidia Geringer de Oedenberg, politiciană poloneză\n 12 septembrie: Anea Penceva, actriță bulgară\n12 septembrie: Hans Zimmer, compozitor german de muzică de film\n 13 septembrie: Vinny Appice, muzician american\n 13 septembrie: Nae-Simion Pleșca, deputat din R. Moldova\n 16 septembrie: Pierre Moscovici, politician francez\n16 septembrie: Maria Nagy, cântăreață română\n 16 septembrie: Anca Parghel, cântăreață română (d. 2008)\n 19 septembrie: Carmen Maria Cârneci, compozitoare română\n19 septembrie: Lucian Nastasă-Kovacs, istoric român\n 20 septembrie: Carl Lang, politician francez\n 22 septembrie: Nick Cave, muzician, cântăreț, compozitor, autor, scenarist, compozitor și actor australian\n 23 septembrie: Aneta Mihaly, canotoare română\n 24 septembrie: Aneta Grosu, jurnalistă din R. Moldova\n 25 septembrie: Ioan Cindrea, politician român\n 25 septembrie: Michael Madsen, actor american\n 25 septembrie: Viorel Marian Pană, politician român\n 26 septembrie: Cleopatra Lorințiu, jurnalistă română\n 27 septembrie: Aldo Patriciello, politician italian\n 29 septembrie: Andrei Speriatu, fotbalist (portar) și antrenor român\n 30 septembrie: Marius Marinescu, politician român\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Luminița Cioabă, scriitoare română\n 1 octombrie: Francisc-Atila Vaida, politician român\n 2 octombrie: Renică Diaconescu, politician român\n 4 octombrie: Kyra Schon, actriță americană\n 5 octombrie: Bernie Mac (n. Bernard Jeffrey McCullough), actor american (d. 2008)\n 7 octombrie: Bernd Raffelhüschen, economist german\n 8 octombrie: Mircea Bedivan, handbalist român\n 13 octombrie: Aristide Nelu Dragomir, politician român (d.1995)\n14 octombrie: Aurel Șunda, fotbalist român\n 14 octombrie: Ikuo Takahara, fotbalist japonez (atacant)\n 15 octombrie: Mira Nair, regizoare de film, indiană\n 16 octombrie: Guntars Krasts, politician leton\n 21 octombrie: Wolfgang Ketterle, fizician german\n 22 octombrie: Dumitru Cipere, pugilișt român\n 23 octombrie: Paul Kagame, politician rwandez\n 23 octombrie: Adam Nawałka, fotbalist polonez\n 28 octombrie: Klaus-Heiner Lehne, politician german\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Dolph Lundgren, actor și regizor suedez de film\n 3 noiembrie: Gelu Radu, halterofil român\n 4 noiembrie: Tony Abbott, politician australian\n4 noiembrie: Yoshinori Ishigami, fotbalist japonez\n 4 noiembrie: Madhukar, filosof german\n 6 noiembrie: Olguța Cocrea, politiciană română\n 6 noiembrie: Dan Constantinescu, politician român\n6 noiembrie: Astrid Thors, politiciană finlandeză\n 8 noiembrie: Anca Grigoraș, sportivă română (gimnastică artistică)\n 8 noiembrie: Larisa Miculeț, diplomată din R. Moldova\n 11 noiembrie: Victor-Ștefan Achimescu, politician român\n 12 noiembrie: Elena Moskaleva, artist vizual rus\n 13 noiembrie: Stephen Baxter, scriitor britanic de literatură SF\n 18 noiembrie: Calinic Dumitriu, arhiepiscop român\n 19 noiembrie: Ofra Haza, cântăreață israeliană (d. 2000)\n 21 noiembrie: George Alexandru, actor român de teatru și film (d. 2016)\n21 noiembrie: Horacio Castellanos Moya, romancier salvadorian\n 21 noiembrie: Kozo Tashima, fotbalist japonez\n 23 noiembrie: William G. Kaelin, profesor universitar american\n 24 noiembrie: Jeff Noon, scriitor britanic\n 26 noiembrie: Valer Toma, canotor român\n 27 noiembrie: Kenny Acheson, pilot britanic de Formula 1\n 28 noiembrie: Iuliana Gorea-Costin, politiciană din R. Moldova\n 28 noiembrie: Yasutaro Matsuki, fotbalist japonez\n 29 noiembrie: Tetsuo Sugamata, fotbalist japonez\n 30 noiembrie: Masahiro Yamada, sociolog japonez\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Johannes Hahn, politician austriac\n 4 decembrie: Raul Boesel, pilot brazilian de Formula 1\n4 decembrie: Cathy O'Brien, scriitoare americană\n 8 decembrie: Ștefan Hrușcă, cântăreț român de muzică folk\n 9 decembrie: Virgil Bercea, episcop român\n 10 decembrie: Michael Clarke Duncan, actor american (d. 2012)\n10 decembrie: Emilian Onciu, cântăreț român de muzică folk (d. 2008)\n 11 decembrie: Antonio Napolioni, preot catolic italian\n 12 decembrie: Ileana Moldoveanu, politiciană română\n 12 decembrie: Susanna Tamaro, scriitoare italiană\n 19 decembrie: Satoru Ōtomo, astronom japonez\n 20 decembrie: Anna Vissi, cântăreață greacă de etnie cipriotă\n 22 decembrie: Crina Mardare, muziciană română\n24 decembrie: Othmar Karas, politician austriac\n 24 decembrie: Hamid Karzai, președinte al Afganistanului (2001-2014)\n 28 decembrie: Laurențiu Cazan, compozitor român\n 29 decembrie: Doina Micșunica Drețcanu, politician român\n 29 decembrie: Oliver Hirschbiegel, regizor de film german\n 30 decembrie: Tamara-Dorina Ciofu, politician român\n\nDecese \n 7 ianuarie: Jože Plečnik, 84 ani, arhitect sloven (n. 1872)\n 9 ianuarie: Ion Al-George (aka Terentius, Varro, Vilica, Ion Vilica, Ion Al. Francesco, Ion Al. Cozia), 65 ani, scriitor român (n. 1891)\n\n 10 ianuarie: Gabriela Mistral, 67 ani, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel (1945), (n. 1889)\n 12 ianuarie: Ken Wharton, 40 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1916)\n 14 ianuarie: Humphrey Bogart, 57 ani, actor american (n. 1899)\n 22 ianuarie: Paul Walden, chimist rus (n. 1863)\n 23 ianuarie: Ray Cummings, scriitor american (n. 1887)\n 25 ianuarie: Prințul Franz de Bavaria (n. Franz Maria Luitpold), 81 ani, al treilea fiu al regelui Ludovic al III-lea al Bavariei (n. 1875)\n 30 ianuarie: Grigore Gafencu, politician român (n. 1892)\n 2 februarie: Valery Larbaud, scriitor francez (n. 1881)\n 8 februarie: Walther Bothe, fizician german (n. 1891)\n 9 februarie: Miklós Horthy, 88 ani, diplomat austro-ungar (n. 1868)\n 13 februarie: Oszkár Jászi (n. Oszkár Jakubovits), 81 ani, ministru al naționalităților, sociolog maghiar (n. 1875)\n 16 februarie: Józef Hofmann, muzician polonez (n. 1876)\n 16 februarie: Imre Reviczky, ofițer maghiar, decorat cu titlul Drept între Popoare (n. 1896)\n 22 februarie: Jochem van Bruggen, scriitor sud-african (n. 1881)\n 26 februarie: Roger Vercel, romancier francez (n. 1894)\n 6 martie: Constantin Rădulescu-Motru, 89 ani, filosof, politician, dramaturg român (n. 1868)\n 16 martie: Constantin Brâncuși, 81 ani, sculptor român (n. 1876)\n 28 martie: Gheorghe Tătărăscu, 71 ani, om politic, prim-ministru al României (1934-1937), (n. 1886)\n 29 martie: Joyce Cary, scriitor irlandez (n. 1888)\n 2 aprilie: Nicolae Ciorănescu, matematician român (n. 1903)\n 26 aprilie: Gichin Funakoshi, 88 ani, părintele japonez al karate-ului modern (Shotokan), (n. 1868)\n 30 aprilie: Wilhelm Lenz, fizician german (n. 1888)\n 5 mai: Joseph W. Kennedy, chimist american (n. 1916)\n 11 mai: Théophile de Donder, fizician belgian (n. 1872)\n 14 mai: Camil Petrescu, 63 ani, dramaturg, eseist și romancier român (n. 1894)\n 21 mai: Alexandr Vertinski, 68 ani, poet, cântăreț, compozitor, actor rus (n. 1889)\n 22 mai: George Bacovia (n. George Andone Vasiliu), 75 ani, poet simbolist român (n. 1881)\n 17 iunie: Traian Givulescu, învățător român (n. 1879)\n21 iunie: Claude Farrère, scriitor francez (n. 1876)\n 21 iunie: Johannes Stark, 83 ani, fizician german laureat al Premiului Nobel (1919), (n. 1874)\n 24 iunie: Aurel Racovitză, soldat român (n. 1890)\n 8 iulie: Grace Coolidge, politiciană americană (n. 1879)\n 13 iulie: Constantin Balmuș, filolog român (n. 1898)\n 19 iulie: Curzio Malaparte, scriitor italian (n. 1898)\n 7 august: Oliver Hardy (n. Norvell Hardy), 65 ani, actor de comedie și regizor american (n. 1892)\n 16 august: Irving Langmuir, 76 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1932), (n. 1881)\n 18 august: George Tutoveanu, poet român (n. 1872)\n 2 septembrie: Constantin Titel Petrescu, politician român (n. 1888)\n 6 septembrie: Ion T. Niculescu, 62 ani, medic neuromorfolog român (n. 1895)\n 21 septembrie: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei (n. Christian Frederik Carl Georg Valdemar Axel), 85 ani (n. 1872)\n 3 octombrie: Lőrinc Szabó, poet maghiar (n. 1900)\n 23 octombrie: Mihai Codreanu, 81 ani, poet, dramaturg, avocat și traducător român (n. 1876)\n 24 octombrie: István Fiedler, episcop romano-catolic de Oradea (n. 1871)\n 25 octombrie: Henry Van de Velde, 94 ani, arhitect și designer belgian (n. 1863)\n 26 octombrie: Nikos Kazantzakis, scriitor grec (n. 1883)\n 29 octombrie: Louis B. Mayer, producător de film american (n. 1884)\n 31 octombrie: Zenovie Pâclișanu, 71 ani, academician român, deținut politic (n. 1886)\n 4 noiembrie: Grigore Preoteasa, 42 ani, comunist român (n. 1915)\n 6 noiembrie: Ștefan Pașca, filolog român (n. 1901)\n 14 noiembrie: Berthold Karwahne, politician german (n. 1887)\n 18 noiembrie: Rudolf Diels, politician german (n. 1900)\n 26 noiembrie: Aleksei Remizov, scriitor rus (n. 1877)\n 8 decembrie: Petre Antonescu, militar român (n. 1891)\n 18 decembrie: Camillo Castiglioni, finanțator și bancher austriac (n. 1879)\n 19 decembrie: Nutzi Acontz (n. Ana Popovici), pictoriță română (n. 1894)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Chen Ning Yang, Tsung-Dao Lee (China)\n Chimie: Lord Alexander Todd (Regatul Unit)\n Medicină: Daniel Bovet (Elveția)\n Literatură: Albert Camus (Franța)\n Pace: Lester Bowles Pearson (Canada)\n\n1957" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre Anii 980?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 Anii 970 - Anii 980 - Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020 Anii 930\n\nAni: 980 | 981 | 982 | 983 | 984 | 985 | 986 | 987 | 988 | 989\n\nSecolul al X-lea" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ai detalii despre 2020?" }, { "from": "assistant", "value": "2020 (MMXX) a fost un an bisect în calendarul gregorian, care a început într-o zi de miercuri. A fost al 2020-lea an d.Hr., al 20-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și primul an din deceniul 2020-2029. A fost desemnat:\n Anul internațional al sănătății plantelor, de către ONU. \n Anul internațional al asistentei și moașei, declarat de Organizația Mondială a Sănătății.\n Anul orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda), numite Capitale Europene ale Culturii.\n Anul orașului Amiens (Franța) numită Capitală Europeană a Tineretului.\n\n\nAnul 2020 a fost puternic marcat de pandemia de COVID-19 care a dus la perturbări sociale și economice globale, la anulări și amânări în masă ale evenimentelor, la blocaje la nivel mondial și cea mai mare recesiune economică de la Marea Depresiune din anii 1930 încoace. \n\nGeospatial World a numit, de asemenea, 2020 ca fiind „cel mai rău an în ceea ce privește schimbările climatice ” din cauza dezastrelor climatice majore din întreaga lume, inclusiv din cauza incendiilor majore din Australia și vestul Statelor Unite , precum și sezonului extrem a ciclonilor tropicali care au afectat mari părți din nordul Americii. \n\nRevista Time a folosit cea de-a cincea copertă Red X pentru a declara 2020 ca „cel mai rău an din istorie”, deși articolul de copertă în sine nu a mers atât de departe, spunând în schimb „Au fost ani mai răi în istoria SUA și, cu siguranță, ani mai răi în istoria lumii, dar cei mai mulți dintre cei aflați în viață nu au văzut o criză ca acesta”.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n\n 1 ianuarie: Inundații devastatoare s-au produs în întreaga capitală indoneziană Jakarta și în zona sa metropolitană la primele ore ale 1 ianuarie 2020, din cauza ploii peste noapte care a aruncat aproape 400 de milimetri (15 in) de apă de ploaie, provocând râuri ca Ciliwung și Cisadane să se deverseze. Cel puțin 66 de persoane au fost ucise, iar 60.000 de persoane au fost mutate, fiind cele mai grave inundații din zonă din 2007.\n 1 ianuarie: Croația a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Finlanda.\n 1 ianuarie: Albania preia de la Slovacia președinția anuală a OSCE.\n 1 ianuarie: Bonurile fiscale devin obligatorii în Germania. Este o măsură care se îndepărtează de preocupările ecologice actuale, dar vizează o mai bună combatere a fraudei fiscale.\n 1 ianuarie: Guvernul de la Haga își dorește ca din acest an să nu se mai folosească numele de Olanda ci doar cel de Țările de Jos. Numele Olanda a fost retras din toate documentele pentru ca țara să nu mai fie desemnată decât prin numele său administrativ, Olanda fiind doar o provincie a Regatului Țărilor de Jos.\n 1 ianuarie: Palau devine prima țară din lume care a interzis cremele solare dăunătoare coralilor și vieții marine. Interdicția intră în vigoare imediat după un anunț al președintelui Tommy Remengesau Jr.\n 1 ianuarie: Statele Unite ale Americii preiau de la Franța președinția anuală a G7.\n 2 ianuarie: Liderii din Cipru, Grecia și Israel au semnat un acord de bază la Atena, deschizând calea construcției planificate a gazoductului EastMed în Mediterană.\n 2 ianuarie: Australia declară stare de urgență în timp ce guvernul statului Victoria declară stare de dezastru pe fondul incendiilor mari care au omorât până la 500 de milioane de animale.\n 3 ianuarie: Are loc un atac american care a lovit un convoi în apropierea Aeroportului Internațional Bagdad din Irak. Au fost ucise mai multe persoane, printre care generalul maior iranian Qasem Soleimani, șeful forțelor de elită Quds, și Abu Mehdi al-Muhandis, comandantul Forțelor de Mobilizare Populară irakiene.\n 4 ianuarie: Guvernul Nicolás Maduro anunță că Venezuela va vinde o parte din petrol și aur pentru a-și finanța criptomoneda Petro.\n 5 ianuarie: Într-o sesiune boicotată de majoritatea reprezentanților arabilor suniți și ai kurzilor, Consiliul Reprezentanților din Irak acceptă o rezoluție de expulzare a trupelor americane din Irak.\n\n 5 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Croația. Potrivit sondajelor, citate de Euronews și Deutsche Welle, fostul premier Zoran Milanović a obținut 53,25% în turul doi al scrutinului prezidențial, în timp ce Kolinda Grabar-Kitarović, liderul Uniunii Democratice Croate (HDZ), a primit 46,5% din voturi.\n 6 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea de 5,8 a lovit Puerto Rico, provocând mici alunecări de teren, întrerupere de energie și crăpând sever unele locuințe.\n 7 ianuarie: Peste 50 de persoane sunt raportate ucise și peste 200 rănite într-o busculadă la înmormântarea generalului Qasem Soleimani din orașul Kerman, Iran.\n 8 ianuarie: Iranul începe operațiunea Martirul Soleimani, lansând rachete asupra a două baze militare din Irak unde staționează soldați americani.\n 8 ianuarie: Un avion Boeing 737 cu 176 de persoane la bord s-a prăbușit în timp ce decola de pe Aeroportul Internațional Teheran Imam Khomeini. Incidentul, care a avut loc pe fondul crizei din Golful Persic, este sub investigație.\n 8 ianuarie: Prințul Harry și Meghan au anunțat, pe Instagram, că intenționează să se retragă din rolurile superioare din familia Regală, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar și de a-și împărți timpul între Regatul Unit și America de Nord.\n 9 ianuarie: Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit votează cu 330 de voturi la 231 voturi pentru a trece proiectul de lege privind acordul de retragere care autorizează plecarea țării din Uniunea Europeană la sfârșitul lunii.\n 9-26 ianuarie: A 14-a ediție a Campionatului European de Handbal Masculin se va desfășura în 3 țări, Austria, Norvegia și Suedia. S-au calificat echipele din 24 de țări, repartizate pe șase grupe.\n 10 ianuarie: Televiziunea de stat din Oman anunță moartea sultanului Qaboos bin Said al Said în vârstă de 79 de ani. În momentul morții sale, el era cel mai longeviv șef de stat din Orientul Mijlociu și din lumea arabă. A doua zi, Haitham bin Tariq al-Said a fost numit noul conducător al Omanului.\n 11 ianuarie: Mai multe grupuri de protestatari au ieșit în stradă la Teheran, după ce autoritățile au recunoscut că avionul ucrainean căzut imediat după decolare, cu 176 de oameni la bord, a fost doborât de o rachetă.\n 11 ianuarie: Monseniorul Aurel Percă a fost înscăunat în funcția de arhiepiscop și mitropolit al Arhidiecezei de București.\n 12 ianuarie: Vulcanul Taal din sudul insulei Luzon, Filipine, a început să erupă și a aruncat nori de cenușă care măsoară aproximativ 10-15 km.\n 13 ianuarie: Forțele din estul Libiei, loiale comandantului Khalifa Haftar, au anunțat încetarea focului în regiunea vestică, care include capitala Tripoli, duminică, începând cu ora 00:01, iar Guvernul Acordului Național (GNA), recunoscut internațional, a fost de acord cu armistițiul. A doua zi, armistițiul a eșuat după ce liderul LNA a refuzat să semneze acordul privind încetarea focului.\n 14 ianuarie: Regatul Unit interzice utilizarea cărților de credit pentru a face pariuri atât pentru jocuri de noroc online cât și offline, inclusiv achiziționarea de bilete de loterie. Comisia pentru jocuri de noroc spune că interdicția va intra în vigoare pe 14 aprilie.\n 15 ianuarie: Celebrarea a 170 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu.\n 15 ianuarie: Guvernul rus, condus de premierul Dmitri Medvedev, a demisionat în contextul unor schimbări constituționale anunțate de președintele Vladimir Putin în discursul anual privind starea națiunii, în fața Parlamentului. Liderul rus a acceptat demisia Guvernului.\n 15 ianuarie: Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, îl numește pe președintele Consiliului de Stat, Aikaterini Sakellaropoulou, președinte al Greciei. Dacă va fi aprobat, va fi prima femeie președinte din istoria greacă.\n 16 ianuarie: Alphabet Inc., compania-mamă a Google, devine a patra companie americană care a atins o capitalizare bursieră de 1 trilion de dolari.\n 17 ianuarie: Secretarul de cultură al guvernului federal brazilian, Roberto Alvim, este demis după difuzarea unui videoclip în care anunță un nou premiu național pentru cultură. În videoclip, Alvim pare să parafrazeze un discurs al lui Joseph Goebbels, ministrul propagandei al Germaniei naziste.\n 18 ianuarie: Oficialii de la Palatul Buckingham au anunțat că, începând din primăvara acestui an, prințul Harry și soția sa Meghan, ducesa de Sussex vor păstra, dar nu vor mai folosi public, titlul „Alteța Sa Regală” și nu vor mai primi fonduri publice pentru îndatoririle regale. De asemenea, cuplul va rambursa 2,4 milioane de lire sterline cheltuite pentru renovarea reședinței Frogmore Cottage. Cuplul își va păstra titlurile de duce și ducesă de Sussex. Prințul Harry nu va mai avea obligațiile pe linie militară de până acum, el rămânând doar prinț.\n 19 ianuarie: Ministrul indian al comerțului, Piyush Goyal, când va participa la Forumul Economic Mondial săptămâna viitoare, nu se va întâlni cu omologul său malaysian, Darell Leiking, pentru a discuta despre înăsprirea de către India a importurilor de ulei de palmier din țara sa. India a înăsprit importurile din Malaysia săptămâna trecută ca răspuns la criticile premierului Mahathir Mohamad cu privire la revocarea statutului special al Jammu și Cașmir și la Legea pentru modificarea cetățeniei.\n 20 ianuarie: Bolivia își retrage recunoașterea Republicii Arabe Democrate Saharawi ca națiune independentă și întrerupe legăturile cu Frontul Polisario de la guvernare.\n 20-26 ianuarie: Campionatele Europene de patinaj artistic (Graz, Austria).\n 22 ianuarie: Parlamentul elen a ales-o, miercuri, pe Katerina Sakellaropoulou în funcția de președinte, fiind pentru prima oară când o femeie va fi șef al statului. Potrivit arhitecturii constituționale din Grecia, rolul președintelui este mai mult unul formal, puterile sale fiind limitate. Sakellaropoulou, 63 de ani, judecătoare și fost președinte al Consiliului de Stat (principala instanță administrativă), a fost aleasă cu 261 de voturi din totalul de 300, scrie Kathmerini. Ea a fost susținută de partidul de guvernământ Noua Democrație, stângiștii de la SYRIZA, aflați în opoziție, și de alianța de centru-stânga ”Mișcarea pentru schimbare” (KINAL). Sakellaropoulou va avea un mandat de 5 ani, începând cu 13 martie, când expiră mandatul președintelui în exercițiu Prokopis Pavlopoulos.\n 23 ianuarie: Buletinul Oamenilor de Știință Atomici anunță că acul Ceasului Apocalipsei s-a mutat cu 20 de secunde înainte, la 1 minut și 40 de secunde (100 de secunde) până la miezul nopții, cea mai apropiată dată de miezul nopții de la înființarea ceasului în 1947. Motivele sunt eșecul liderilor mondiali de a face față amenințărilor războiului nuclear, cum ar fi încheierea Tratatului privind forțele nucleare intermediare (INF) dintre Statele Unite și Rusia, precum și creșterea tensiunilor dintre Statele Unite și Iran și incapacitatea de a combate schimbările climatice.\n 24 ianuarie: Comemorarea a 161 de ani de la Unirea din 1859 (Unirea Mică) a Principatului Moldovei cu Țara Românească.\n24 ianuarie: Premierul Boris Johnson a semnat acordul cu privire la Brexit, salutând \"un nou capitol din istoria\" țării sale.\n 24 ianuarie: Țările din Cornul Africii ca: Kenya, Etiopia, Somalia, Sudanul de Sud, au fost lovite de cea mai devastatoare invazie a lăcustelor din ultimii 25 de ani.\n 24 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,5 grade pe scara Richter s-a produs în estul Turciei. 20 de persoane au murit, iar alte 900 au fost rănite, după ce mai multe clădiri s-au prăbușit.\n 26 ianuarie: Baschetbalistul american Kobe Bryant și alte opt persoane au murit în urma prăbușirii elicopterului în care se aflau. \n 27 ianuarie: O furtună violentă, însoțită de căderi record de precipitații sub formă de ploaie, care s-a abătut, începând de joi, asupra zonei de sud-est a Braziliei, unde a provocat inundații importante și alunecări de teren, a lăsat în urmă cel puțin 44 de morți.\n 27 ianuarie: Billie Eilish & FINNEAS au câștigat Premiile Grammy pentru melodia \"bad guy\". \n\nANA MONROY YGLESIAS\n|\nGRAMMY-URILE\n/\n27 IANUARIE 2020 - 10:48\n31 ianuarie: Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 23:00 (CET). Urmează o perioadă de tranziție (un post-BREXIT) până pe data de 31 decembrie 2020.\n\nFebruarie \n\n5 februarie: Bilanțul epidemiei de coronavirus a ajuns la 492 decese (de la primul deces înregistrat în 23 ianuarie 2020, în provincia Wuhan), identificat în China și alte 27 de țări.\n5 februarie: Președintele american Donald Trump a fost achitat de Senat cu 52 la 48, împotriva acuzației de abuz de putere și cu 53 la 47, împotriva acuzației de obstrucționare a Justiției.\n5 februarie: Moțiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democrației românești” inițiată de PSD împotriva guvernului Orban a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi „pentru” și 139 de voturi „împotrivă”.\n6 februarie: Președintele Klaus Iohannis îl propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru funcția de prim-ministru.\n9 februarie: La premiile Oscar din acest an, filmul sud-coreean Parazit câștigă cele mai multe premii, inclusiv cea mai bună imagine și cel mai bun film străin. Devine primul film în altă limbă decât engleza care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun film.\n12 februarie: Comisia Europeană solicită României, Greciei și Maltei să adopte primele programe naționale de control al poluării atmosferice astfel încât nivelul de calitate a aerului să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Măsurile urmează să fie comunicate Comisiei în termen de două luni.\n25 februarie: Ludovic Orban și-a depus mandatul de prim-ministru desemnat.\n26 februarie: Astronomii de la Catalina Sky Survey din Arizona, Statele Unite, spun că un obiect cunoscut sub numele de 2020 CD3 a fost capturat de câmpul gravitațional al Pământului și a fost pe orbită din 2017, devenind un satelit natural temporar al Pământului. Centrul Planetelor Minore confirmă descoperirile și spune că „nu a fost găsită nici o legătură cu un obiect artificial cunoscut”, ceea ce presupune că obiectul este un asteroid.\n26 februarie: În încercarea de a forța alegerile anticipate, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe actualul ministru de finanțe, Florin Cîțu.\n 28 februarie: Piețele de capital s-au prăbușit rând pe rând din cauza panicii induse de criza coronavirusului. Piețele de acțiuni din întreaga lume înregistrează cea mai proastă săptămână de după criza financiară din 2008. Indicele S&P 500 a pierdut 12%, indicele Dow Jones Industrial Average a pierdut 1.190, 95 puncte, cea mai mare scădere înregistrată vreodată. În Asia, indicele regional MSCI excluzând Japonia a scăzut cu 2,4%. Indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a pierdut 4% pe fondul îngrijorărilor că Jocurile Olimpice programate a se desfășura în perioada iulie-august ar putea fi anulate din cauza coronavirusului. Bursa de la Londra a pierdut 95 de miliarde. \n 28 februarie: Papa Francisc, în tandem cu IBM și Microsoft, solicită reglementarea tehnologiilor AI care riscă să încalce drepturile omului, precum .\n\nMartie \n\n 2 martie: Vaticanul deschide pentru istorici arhivele secrete ale lui Papa Pius al XII-lea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a fost acuzat în mai multe rânduri că a preferat să închidă ochii la atrocitățile comise de naziști față de evrei.\n 8 martie: Pentru a limita epidemia de coronavirus, România interzice evenimentele cu peste 1000 de participanți. În țară se înregistrează 15 cazuri de coronavirus, dintre care 5 pacienți au fost declarați vindecați și externați.\n 9 martie: Premierul Ludovic Orban anunță că toate școlile din România vor fi închise în perioada 11-22 martie, cu posibilitatea de prelungire a măsurii.\n 10 martie: Italia intră în prima zi de carantină la nivel național, după ce numărul celor infectați ajunge la 9.172, iar numărul deceselor la 463.\n 11 martie: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus. La nivel mondial se înregistrează 4.380 de decese și 121.811 cazuri de infectare în 114 țări.\n 12 martie: Florin Cîțu și-a depus mandatul de premier desemnat.\n 13 martie: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunță oficial depășirea pragului de 5.000 de decese la nivel mondial din cauza coronavirusului. „Europa este în prezent epicentrul pandemiei de Covid-19” a declarat directorul OMS.\n 14 martie: Reunit într-o sesiune extraordinară, Parlamentul a învestit Guvernul Orban 2 cu 286 de voturi „pentru”, 23 de voturi „împotrivă” și o abținere.\n 14 martie: România a depășit pragul de 100 de persoane infectate cu coronavirus și intră în scenariul al treilea din lupta împotriva coronavirusului (101-2000 cazuri). Printre măsuri se numără restricționarea adunărilor publice cu mai mult de 50 de persoane, spitalele de boli infecțioase nu vor mai trata decât pentru Covid-19, vor fi aduși medici suplimentari, noi restricții în ceea ce privește circulația, etc.\n\n \n 14 martie: Președintele Klaus Iohannis anunță că România va intra în stare de urgență începând de luni, 16 martie.\n 14 martie: Spania plasează oficial întreaga țară în carantină cvasi-totală timp de două săptămâni după ce a declarat stare de urgență cu o zi mai înainte.\n 14 martie: Guvernul francez închide restaurante, baruri și magazine din toată țara din cauza pandemiei COVID-19. Farmaciile, magazinele alimentare și băncile rămân deschise.\n 15 martie: Vaticanul a decis ca toate celebrările liturgice din Săptămâna Mare vor avea loc fără credincioși în Piața Sf. Petru, din cauza coronavirusului.\n 16 martie: Piețele asiatice scad substanțial, iar piețele europene se deschid cu pierderi uriașe.\n 16 martie: În încercarea de a frâna propagarea pandemiei de coronavirus tot mai multe state iau măsuri: unele țări își închid granițele total (Spania), altele doar cu țările vecine (Germania), iar altele închid granițele pentru cetățenii străini (Ungaria, Canada, Rusia). Se cere populației să restricționeze deplasările neesențiale; multe țări au închis școlile, iar unele state au suspendat sau au limitat transportul public. S-au anulat sau amânat evenimente sportive, culturale, sociale. S-a declarat stare de urgență în mai multe țări (SUA, Spania, Italia, Slovacia, Ungaria, Cehia, România, Bulgaria, Finlanda, Elveția).\n 17 martie: Liderii Uniunii Europene au închis frontierele externe al UE și spațiul Schengen timp de cel puțin 30 de zile.\n 17 martie: Autoritățile române anunță suspendarea activității restaurantelor, barurilor și cafenelelor, fiind permise doar servicii de tip „drive-in” sau „livrare la client”.\n 18 martie: Peste 850 de milioane de studenți nu frecventează școala din cauza pandemiei coronavirusului, potrivit UNESCO.\n 18 martie: Pentru prima dată în istorie, Concursul Muzical Eurovision 2020 a fost anulat din cauza pandemiei de coronavirus.\n 19 martie: Italia a devenit țara cu cel mai mare număr de decese (3.405 decese) provocate de epidemia de COVID-19 pe plan mondial, depășind China (3.245 decese).\n 20 martie: Numărul total de decese de COVID-19 depășește 10.000, iar numărul total de persoane infectate ajunge la un sfert de milion.\n 22 martie: Armata americană a anunțat că a testat cu succes, cu o zi în urmă, prototipul unei rachete hipersonice. Pentagonul a specificat „prototipul a zburat cu o viteză hipersonică - de peste cinci ori viteza sunetului - și a atins ținta desemnată”. Rusia și China dețin deja astfel de arme.\n 22 martie: România raportează primele două decese de COVID-19 și 433 de persoane infectate.\n 24 martie: Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost amânate pentru 2021 ca răspuns la pandemia de coronavirus.\n \n 24 martie: Președintele Klaus Iohannis anunță introducerea carantinei totale în România începând cu 25 martie. Practic ieșirea din casă va fi permisă doar pentru a merge la serviciu sau pentru cumpărături de alimente.\n 25 martie: Spania, cu 3.434 de decese din cauza coronavirusului, devine a doua țară, după Italia, care a depășit China în ceea ce privește numărul deceselor din cauza COVID-19.\n 25 martie: Guvernul de coaliție din Kosovo a fost demis printr-o moțiune de cenzură, punctul culminant al luptelor interne pentru putere care privează teritoriul sărac de conducere în plină pandemie de coronavirus.\n 26 martie: Marea Barieră de Corali a Australiei este afectată, pentru a treia oară în ultimii cinci ani, de o albire în masă.\n 27 martie: Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea stat membru al NATO.\n\n 29 martie: Numărul total de decese de COVID-19 depășește 30.000, iar numărul total de persoane infectate ajunge la peste 663.000.\n 30 martie: Muzeul Singer din orașul Laren, Țările de Jos, anunță că tabloul „Lentetuin” pictat de Vincent van Gogh, o pictură din 1884 ce prezintă grădina casei parohiale din Neunen, a fost furat în timp ce muzeul era închis din cauza pandemiei de coronavirus.\n 30 martie: Ca urmare a faptului că din cele 2.109 cazuri confirmate cu coronavirus în România, 593 sunt în Suceava, autoritățile decid ca municipiul Suceava și opt comune limitrofe să intre în carantină totală, toate căile de acces în localități urmând să fie securizate de Armată și Poliție.\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: Turneul de tenis de la Wimbledon ediția 2020 a fost anulat pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, din cauza răspândirii COVID-19 în Regatul Unit.\n 2 aprilie: Numărul total de decese la nivel global depășește 50.000, iar numărul de persoane infectate de COVID-19 depășește un milion.\n 4 aprilie: Prin ordonanța militară nr. 7 se instituie carantina pentru localitatea Țăndărei din județul Ialomița.\n 4 aprilie: În Italia, numărul de internări la terapie intensivă a scăzut pentru prima oară din momentul în care pandemia a explodat în țară, în urmă cu peste o lună.\n 9 aprilie: Prin ordonanța militară nr. 8 România suspendă, pe perioada stării de urgență, exportul mai multor produse agroalimentare precum grâu, porumb, orez sau zahăr.\n 10 aprilie: Numărul total de decese la nivel global depășește 100.000, iar numărul de persoane infectate depășește un milion șase sute de mii.\n 14 aprilie: Austria redeschide mii de centre comerciale, fiind una dintre primele țări din Europa ce ridică unele restricții impuse de epidemia de coronavirus.\n 14 aprilie: Președintele american Donald Trump anunță că Statele Unite suspendă contribuția sa la Organizația Mondială a Sănătății pe motivul „proastei gestionări” a pandemiei noului coronavirus.\n 15 aprilie: Victorie a partidul democrat sud-coreean aflat la putere și a aliatului său (49,9%) la alegerile legislative din Coreea de Sud. Pezența la vot de 66,2% a fost cea mai mare din ultimii 28 de ani ai țării.\n 17 aprilie: China a revizuit în creștere cu aproape 50% a numărului total de decese cauzate de noul coronavirus de la 3.869 la 4.632. Explicația autorităților a fost că inițial au luat în considerare doar persoanele care au murit în spital.\n 17 aprilie: Numărul total de decese la nivel global depășește 150.000, iar numărul de persoane infectate depășește două milioane.\n 20 aprilie: Atac armat în orășelul de coastă Portapique, Nova Scoția, Canada. Cel puțin 22 de persoane au decedat, inclusiv atacatorul și un ofițer de poliție. Conform The Guardian, atacul este cel mai grav din istoria modernă a Canadei.\n 20 aprilie: Prețul petrolului în Statele Unite a scăzut la un nivel record ajungând până la -37,63 USD pe baril. Este pentru prima dată când prețul petrolului american a scăzut sub 0.\n 22 aprilie: Libanul legalizează canabisul medicinal, devenind prima țară arabă care ia această decizie.\n 25 aprilie: Numărul total de decese la nivel global depășește 200.000, iar numărul de persoane infectate se apropie de trei milioane.\n 29 aprilie: Asteroidul 1998 OR2, clasificat ca fiind asteroid potențial periculos, trece la o distanță de circa 6,2 milioane de kilometri de Terra.\n\nMai \n\n 1 mai: Canada anunță că interzice vânzarea de arme de asalt, la mai puțin de două săptămâni de la cel mai sângeros atac din istoria modernă a țării, când un bărbat din Nova Scoția a ucis 22 de persoane.\n 2 mai: Spania ușurează restrictiile la nivel național, permițând adulților să iasă în afara caselor între 6 și 10 și 20 până la 23:00.\n 5 mai: Numărul total de decese la nivel global depășește 250.000, iar numărul de persoane infectate depășește trei milioane jumătate.\n 11 mai: Institutul Max Planck de antropologie evoluționistă publică rezultatul analizei radiocarbonului și ADN-ului din fosilele care au fost găsite în peștera Bacho Kiro din Bulgaria. Rezultatul arată că fosilele aparțin lui Homo sapiens indicând faptul că oamenii moderni ar fi putut ajunge în Europa cu mii de ani mai devreme decât se credea anterior.\n 22 mai: Avionul Pakistan International Airlines, care transporta 107 de pasageri, s-a prăbușit lângă aeroportul Karachi. Există cel puțin doi supraviețuitori ai accidentului.\n 26 mai: Proteste și revolte izbucnesc în Minneapolis și în alte părți din Statele Unite, în urma morții afro-americanului George Floyd.\n 30 mai: Racheta Falcon 9 și capsula Crew Dragon cu cei doi astronauți NASA, Robert Behnken și Douglas Hurley, au decolat spre orbită unde s-a andocat la Stația Spațială Internațională. Misiunea spațială a fost de fapt programată pe 27 mai, dar din cauza vremii nefavorabile, a fost amânată pentru 30 mai.\n 31 mai: Furtuna tropicală Amanda, prima din acest sezon din Oceanul Pacific, s-a abătut asupra Guatemalei și El Salvador, provocând moartea a cel puțin 14 persoane.\n\nIunie\n\n 1 iunie: Organizația Mondială a Sănătății raportează șase cazuri noi de ebola, și UNICEF raportează cinci decese, într-un focar reînnoit al bolii în Mbandaka, Provincia Équateur, Republica Democrată Congo.\n 1 iunie: Președintele american, Donald Trump, a declarat gruparea Antifa ca fiind organizație teroristă. \n 2 iunie: Alphabet Inc. și Google au fost obligate la plata unei despăgubiri de 5 miliarde de dolari, susținând că compania încalcă dreptul utilizatorilor la confidențialitate, urmărindu-i în modul incognito al Chrome.\n 3 iunie: Primul ministru Boris Johnson spune că Regatul Unit va modifica legile privind imigrația pentru a oferi cetățenia britanică pentru toți cetățenii din Hong Kong dacă guvernul Chinei impune noi legi de securitate pe teritoriu. \n 3 iunie: SpaceX lansează și desfășoară cu succes 60 de sateliți Starlink pe orbita Pământului de la stația aeriană Cape Canaveral. Numărul total de sateliți Starlink în orbită a ajuns la 482. \n 3 iunie: Președintele rus, Vladimir Putin, declară stare de urgență după ce 20.000 de tone de petrol s-au scurs în râul Ambarnaya, lângă orașul siberian Norilsk, în cadrul Cercului Arctic, pe 26 mai 2020. \n 4 iunie: Guvernul acordului național din Libia (GNA) spune că dețin controlul deplin al capitalei, Tripoli, după ce forțele armatei naționale libiene (LNA), loiale marșalului Khalifa Haftar, se retrag din teritoriu după luni întregi de lupte intense în oraș. \n 6 iunie: Mitinguri anti-rasism și proteste împotriva brutalității poliției au loc în orașele din întreaga lume. \n 7 iunie: Pandemie COVID-19: Numărul global de decese depășește 400.000. \n 8 iunie: Pandemie COVID-19: Numărul de cazuri confirmate de COVID-19 trece la 7 milioane la nivel mondial. \n 9 iunie: Pandemie COVID-19: Un studiu al Universității Harvard sugerează că COVID-19 s-ar fi putut răspândi în China încă din august 2019. \n 15 iunie: Spot este primul robot comercializat de Boston Dynamics. \n 16 iunie: Coreea de Nord detonează un birou de la granița demilitarizată cu Coreea de Sud la Kaesong, înființat în 2018 pentru a îmbunătăți relațiile diplomatice. \n 16 iunie: Pandemie COVID-19: Numărul de cazuri confirmate de COVID-19 trece la 8 milioane la nivel mondial. Cu 700 de morți suplimentare într-o zi, Statele Unite înregistrează mai multe decese decât numărul soldaților americani căzuți în Primul Război Mondial, circa 116.500. Beijingul închide din nou toate școlile și universitățile după o revenire a cazurilor de COVID-19. \n 16 iunie: Un avion de luptă chinez J-10 a intrat în spațiul aerian al Taiwanului dinspre sud-vest determinând forțele aeriene ale Taiwanului să emită atenționări. \n 16 iunie: Bătaia din Valea Galwan. Cel puțin 20 de soldați indieni au fost uciși într-o confruntare cu forțele chineze în Ladakh în regiunea Kashmir, o zonă în jurul căreia există o veche dispută între China și India.\n 21 iunie: A avut loc eclipsa inelară de soare din 2020.\n 21 iunie: Alegeri parlamentare în Serbia. Alegerile au fost câștigate de către Partidul Progresist Sârb al președintelui Aleksandar Vučić cu 61,59 %, locul al doilea fiind ocupat de Partidul Socialist din Serbia al ministrului de externe Ivica Dačić cu 10,37 %, iar locul al treilea a fost ocupat de Alianța Serbia Patriotică al fostului jucător de polo pe apă Aleksandar Šapić cu 3,64 %. În Adunarea Națională a Serbiei au mai intrat: Alianța Maghiarilor din Voivodina, Alianța Doar înainte (Partidul Justiției și al Reconcilierii și Partidul Democrat al Macedonenilor), Partidul pentru Acțiune Democratică și Partidul Acțiunii Democratice din Sandžak.\n 22 iunie: Alegeri prezidențiale în Kiribati.\n 24 iunie: China a lansat ultimul satelit din sistemul de navigație BeiDou, un nou rival pentru sistemele GPS (SUA) și Glonass (Rusia).\n 28 iunie: Alegeri prezidențiale în Polonia. Președintele conservator în exercițiu Andrzej Duda a ieșit învingător în primul tur al alegerilor prezidențiale din Polonia și se va confrunta cu candidatul liberal Rafal Trzaskowski într-un al doilea tur de scrutin la 12 iulie.\n 29 iunie: Fostul premier al Franței Francois Fillon și soția sa, au fost condamnați la închisoare pentru deturnare de fonduri.\n 30 iunie: Coaliția din Parlamentul Republicii Moldova a rămas cu 49 de deputați, asta după ce deputatul Ștefan Gațcan a ales să adere la grupul Pro Moldova înființat anul acesta. Ieșirea deputatului s-a lăsat cu proteste la clinica privată și la casa deputatului.\n\nIulie\n\n 1 iulie: Germania preia de la Croația, pentru a 13-a oară, președinția rotativă a Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de șase luni.\n 2 iulie: Cel puțin 162 de mineri sunt uciși de o alunecare de teren pe un sit minier de jad din Hpakant, Kachin, Myanmar.\n 3 iulie: Primul ministru francez, Édouard Philippe, demisionează din guvern, pe baza speculațiilor că președintele Emmanuel Macron va implementa o remaniere a cabinetului. Jean Castex este numit de președintele Emmanuel Macron, noul prim-ministru al Franței.\n 3 iulie: Președintele filipinez, Rodrigo Duterte, semnează Legea Antiterorismului prin care abrogă Legea privind securitatea umană semnată în 2007.\n 7 iulie: Statele Unite își declară oficial intenția de a se retrage din Organizația Mondială a Sănătății în 2021.\n\n 13 iulie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Câțiva soldați armeni și azeri sunt uciși și / sau răniți după o ciocnire la granița enclavei azere Republica Autonomă Nahicevan.\n 20 iulie: Emiratele Arabe Unite au lansat o rachetă menită să ajungă pe planeta Marte. După mai multe amânări, aceasta a decolat din Japonia (centrul spațial Tanegashima). Aceasta este prima misiune spațială arabă spre Planeta Roșie și constă într-o sondă numită Al-Amal (Speranța). Sonda spațială fără pilot la bord ar trebui să înceapă să orbiteze în jurul planetei Marte într-o misiune de șapte luni, până în februarie 2021, marcând cea de-a 50-a aniversare a unificării celor șapte principate care constituie Emiratele Arabe Unite.\n 22 iulie: Pandemie COVID-19: România a depășit pentru prima oară pragul de 1000 de cazuri pe zi.\n 29 iulie: 32 de presupuși mercenari ruși au fost arestați de poliția din Belarus, la un sanatoriu, membri ai companiei militare Vagner, pentru care Moscova a cerut eliberarea spunând că aceștia ar fi în tranzit și că se îndreaptă spre Turcia.\n 30 iulie: Este lansată cu succes misiunea Mars 2020.\n 31 iulie: Uraganul Isaias se îndreaptă spre Bahamas și Statele Unite ca un uragan de categoria 1, după ce a provocat inundații și alunecări de teren în Republica Dominicană și Puerto Rico. Un avertisment de uragan este emis pentru Coasta Atlanticului din Florida.\n\nAugust \n\n 2 august: Capsula Crew Dragon a SpaceX a aterizat cu succes, având la bord pe cei doi astronauți NASA, Robert Behnken și Douglas Hurley, după zborul istoric către Stația Spațială Internațională.\n 4 august: Cel puțin 200 de oameni au murit și alte peste 6.000 au fost răniți în urma exploziilor în portul din Beirut, o parte dintre ei fiind îngropați sub moloz, din cauza nitratului de amoniu depozitat. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor. Autoritățile din Liban au declarat începând de miercuri, 5 august, trei zile de doliu național.\n 9 august: Alegeri prezidențiale în Belarus. Aleksandr Lukașenko a obținut al șaselea mandat de președinte cu un scor de 79,7%. Opozanții președintelui ales au contestat corectitudinea alegerilor și au organizat manifestații de protest. Manifestațiile care au avut loc în multe orașe din Belarus, au condus la o reprimare brutală din partea forțelor de ordine, soldate cu mii de arestări, unul din manifestanți pierzându-și viața.\n\n 18 august: Lovitură de stat în Mali. Președintele Ibrahim Boubacar Keita și premierul Boubou Cissé au fost arestați de militarii care s-au revoltat.\n 22 august: Pandemie COVID-19: Italia a depășit prima oară după luna mai 1000 de cazuri pe zi.\n 30 august: Alegeri parlamentare în Muntenegru. După numărarea a 100% din voturi, Partidul Democrat‑Socialist câștigă 35,1% din voturi (30 din 81 de locuri), coaliția Pentru viitorul Muntenegrului 32.5% (27), coaliția Pacea este națiunea noastră 12.5% (10), și coaliția Alb și negru 5.5% (4).\n\nSeptembrie\n\n 3 septembrie: Scheletele a 200 de mamuți și alte 30 de animale sunt dezgropate pe un șantier lângă Aeroportul Santa Lucía din Ciudad de México. Este cea mai mare descoperire de oase de mamut până în prezent, depășind situl Mammoth din Statele Unite ale Americii, care avea 61 de schelete.\n 3 septembrie: Premierul sudanez, Abdalla Hamdok, și liderul Mișcării de Eliberare a Poporului Sudan-Nord (SPLM-N), Abdelaziz al-Hilu, semnează un acord pentru tranziția țării într-un stat laic. Acordul vine la trei zile după semnarea unui acord de pace între guvernul de tranziție al Sudanului și Frontul Revoluționar al Sudanului, la care SPLM-N a renunțat. \n 4 septembrie: Papa Benedict al XVI-lea devine cel mai longeviv papă la 93 de ani, patru luni și 16 zile, depășindu-l pe Papa Leon al XIII-lea, care a murit în 1903. \n 9 septembrie: Din cauza incendiilor de vegetație din California, cerul a devenit roșu și ziua a părut un amurg continuu în San Francisco, Oakland și Berkeley. Multe dintre imaginile din San Francisco au fost publicate pe rețelele de socializare cu hashtagul \"Blade Runner 2020\". \n 14 septembrie: Societatea Astronomică Regală anunță că au detectat un gaz numit fosfină în atmosfera lui Venus, care indică faptul că microorganismele pot locui în vecinul inospitalier al Pământului. Dacă ar fi confirmat, ar fi prima viață extraterestră cunoscută.\n\n 16 septembrie: Prim-ministrul din Barbados, Mia Mottley, anunță că insula din Caraibe va deveni republică anul viitor înainte de a 55-a aniversare a independenței față de Regatul Unit în noiembrie 2021, înlocuind-o pe Regina Elisabeta a II-a ca șef de stat cu un barbadian. Guvernatorul general, Sandra Mason, declară că „a sosit timpul să lăsăm pe deplin trecutul nostru colonial în urmă”.\n 16 septembrie: Yoshihide Suga este ales prim-ministru al Japoniei, în urma demisiei predecesorului său Shinzo Abe din cauza problemelor de sănătate.\n 17 septembrie: Franța , Germania și Regatul Unit emit o notă verbală comună către Națiunile Unite , respingând pretențiile Chinei la Marea Chinei de Sud și susținând Filipine împotriva Chinei. \n Pandemia de coronavirus: Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 depășește 30 de milioane în întreaga lume. \n 20 septembrie: BuzzFeed News și Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) lansează FinCEN Files , o colecție de 2.657 de documente referitoare la Financial Crimes Enforcement Network care descriu peste 200.000 de tranzacții suspecte evaluate la peste 2 trilioane dolari care au avut loc între 1999 și 2017, în mai multe instituții financiare globale. \n 21 septembrie: Microsoft acceptă să cumpere compania de jocuri video ZeniMax Media, inclusiv Bethesda Softworks și filialele lor, la prețul de 7,5 miliarde dolari, în ceea ce a fost cea mai mare și mai scumpă achiziție din istoria industriei jocurilor video. \n 22 septembrie: Astronomii găsesc aurore strălucitoare în jurul cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko. Aceasta este prima cometă descoperită care le are.\n 25 septembrie: Un avion militar care transporta cadeți de la Universitatea Forțelor Aeriene din Harkiv în timpul unui zbor de antrenament se prăbușește în Regiunea Harkiv, Ucraina, ucigând 26 de persoane și rănind două persoane.\n 27 septembrie: Alegeri locale în România.\n 27 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Forțele armate respective ale Armeniei și Azerbaidjanului se ciocnesc de-a lungul graniței Republicii Arțah nerecunoscută, cunoscută anterior sub numele de Republica Nagorno-Karabah. Capitala Republicii Arțah, Stepanakert, este atacată. Ambele părți au raportat decese de civili și cel puțin un elicopter azer este doborât. \n 27 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Armenia și autoproclamata Republică Arțah declară legea marțială și o mobilizare completă a armatei de apărare Arțah pe fondul unei invazii azere. Forțele armate azere spun că au capturat șase sate armene. \n 27 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Într-o adresare televizată în direct către națiune, prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, declară o mobilizare generală și ordonă cetățenilor „să se pregătească să-și apere patria sacră”, în urma ciocnirilor cu Azerbaidjanul din Nagorno-Karabah. \n 27 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Președintele azer, Ilham Aliyev, declară legea marțială, și impune stingeri de la 21:00 la 6:00 în marile orașe, inclusiv capitala Baku, ca răspuns la ciocnirile dintre forțele azere și armene din Nagorno-Karabah. \n 27 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Ministerul Apărării din Azerbaidjan declară că trupele azere în avans au „eliberat” vârful strategic al muntelui Murovdağ, care a fost scena unei bătălii anterioare din 1993, care s-a încheiat cu victoria armeană.\n 28 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Încă 71 de militari din Arțah sunt uciși în timpul luptei, aducând numărul morților în rândul luptătorilor la 87. Încă doi civili azeri sunt uciși. Un autobuz de pasageri din Armenia a fost lovit de o rachetă azeră, dar nu sunt raportate victime. Autoritățile din Nagorno raportează cel puțin 400 de soldați azeri morți, dar țara nu a confirmat.\n 29 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Ministerul Armean al Apărării susține că un avion Suhoi Su-25 a fost doborât de un avion F-16 omorându-și pilotul. Turcia neagă acuzația. Încă cinci civili azeri sunt uciși în timpul incendiului din Armenia în țară, ducând la numărul de morți în rândul civililor azeri la 12. Cel puțin alți 35 sunt răniți.\n 30 septembrie: România depășește 2000 de cazuri noi zilnice de îmbolnăvire cu noul COVID-19 (Sars Cov-2).\n 30 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Ambii lideri din Armenia și Azerbaidjan resping propunerile de negocieri de pace, invocând reciproc încercările de obstrucționare a negocierilor.\n 30 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Sali Berisha, fostul președinte al Albaniei, solicită comunității internaționale să se angajeze conflictul cu o seriozitate mai mare.\n 30 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Candidatul la președinția Statelor Unite, Joe Biden, solicită administrației Trump să ceară Turciei „să rămână în afara conflictului”.\n 30 septembrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Festivalul Internațional de Film de la Moscova anulează proiecția Gate to Heaven, un film despre conflictul din Nagorno-Karabah.\n 30 septembrie: Nawaf Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah devine Emirul Kuweitului, după moartea fratelui său vitreg, Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, la vârsta de 91 de ani.\n\nOctombrie\n\n 1 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Patru jurnaliști care lucrează pentru ziarul francez Le Monde, sunt grav răniți de bombardamentele azere, potrivit unei surse guvernamentale armene.\n 1 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Fostul președinte al Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, își exprimă îngrijorarea cu privire la escaladarea situației. De asemenea, el cere ca Baku și Erevan să lanseze negocieri.\n 1 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Turcia emite o declarație prin care respinge cererile de încetare a focului din partea Statelor Unite, Franței și Rusiei.\n 1 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Ambasadorul Armeniei în Statele Unite, Varuzhan Nersesyan, declară: „În acest moment, este necesară o intervenție a celor mai înalte niveluri, împreună cu alți mediatori, Rusia și Franța, pentru a opri violența.”\n 2 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Forțele azere au bombardat capitala Republicii Arțah, Stepanakert, rănind zece civili și distrugând parțial mai multe clădiri, inclusiv sediul serviciului de salvare din Arțah, potrivit oficialilor armeni.\n 2 octombrie: Oamenii de știință au dezvăluit imaginea lui Beta Pictoris c (β Pic c), o exoplanetă situată la 63 de ani lumină distanță.\n 3 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Președintele azer, Ilham Aliyev, critică mediatorii internaționali care solicită încetarea focului, spunând că războiul nu se va încheia până când forțele armene se vor retrage din disputatul Nagorno-Karabah.\n 3 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Azerbaidjanul a declarat că trupele sale au capturat Suqovușan (Madaghis), Talıș, Mehdili, Așağı Maralyan, Șəybəy, Quycaq și Așağı Əbdürrəhmanlı în urma ciocnirilor cu forțele armene și Artsakh. Președintele Ilham Aliyev a scris pe Twitter: \"Madagiz este al nostru. Karabakh este Azerbaidjan!\"\n 3 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Iranul spune că zece obuze au căzut pe teritoriul iranian, în timp ce luptele se dezlănțuiau între Armenia și Azerbaidjan în Nagorno-Karabah. Peste 35 de obuze de mortar au lovit Iranul de când au început recentele lupte, provocând daune unităților de locuit și rănirea unui copil.\n 3 octombrie: Egiptul descoperă 59 de sicrie de preoți și grefieri din dinastia a 26-a, având o vechime de aproape 2.500 de ani.\n 4 octombrie: Președinții din Palau, Nauru, Kiribati, Statele Federate ale Microneziei și Insulele Marshall emit o declarație prin care amenință să părăsească Forumul Insulelor din Pacific în cazul în care candidatul lor nu este ales ca secretar general. Președintele Statelor Federate ale Microneziei, David W. Panuelo, spune că problema este \"non-negociabilă\".\n 4 octombrie: La referendumul pentru independența Noii Caledonii, 53,26 % dintre alegători au votat împotriva declarării independenței acestui teritoriu francez de peste mări. Președintele Emmanuel Macron a declarat că salută acest rezultat ca un „semn de încredere în republică”.\n 4 octombrie: Alegeri parlamentare se desfășoară în Kârgâzstan în mijlocul unei crize economice.\n 4 octombrie: Conflictul din Nagorno-Karabah: Al doilea oraș ca mărime al Azerbaidjanului, Gandja, este bombardat de forțele armate din Arțah, distrugând mai multe clădiri și ucigând cel puțin un civil. Aeroportul Internațional Gandja este, de asemenea, bombardat. Ministrul Apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov, spune că este o mișcare „clar provocatoare” care „extinde conflictul”.\n 15 octombrie: Președintele Kârgâzstanului Sooronbay Jeenbekov a demisionat din funcție după săptămâni de proteste masive în urma alegerilor parlamentare din octombrie 2020 ; Liderul opoziției Sadyr Japarov preia funcția atât de președinte interimar, cât și de prim-ministru al Kârgâzstanului. \n 19 octombrie: Pandemia COVID-19: Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 depășește 40 de milioane în întreaga lume. \n 20 octombrie: Sonda spațială OSIRIS-REx a NASA aterizează pentru scurt timp pe Bennu, devenind prima sondă a agenției care preia mostre de la un asteroid, iar încărcătura sa urmând să se întoarcă pe Pământ în 2023. \n 21 octombrie: Ploile abundente aduse de furtuna tropicală Linfa au provocat alunecări de teren la hidrocentrala Rao Trang 3 din Thua Thien Hue , Vietnam , ucigând 17 muncitori în construcții și 13 soldați care se aflau într-o misiune de salvare. \n 22 octombrie: Declarația de consens de la Geneva privind promovarea sănătății femeilor și întărirea familiei este semnată de reprezentanții guvernului din 34 de țări. \n 23 octombrie:La sfârșitul unui proces de deminare de 11 ani, Insulele Falkland sunt declarate libere de mine terestre, la 38 de ani după încheierea războiului din 1982. \n Israelul și Sudanul convin să normalizeze relațiile , marcând cel de-al cincilea acord de pace arabo-israelian. \n 26 octombrie: NASA confirmă existența apei moleculare pe partea luminată a Lunii , lângă craterul Clavius , la concentrații de până la 412 părți pe milion. \n 29 octombrie:Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) confirmă moartea a cel puțin 140 de migranți care s-au înecat în largul coastei Senegalului pe o navă cu destinația Insulele Canare spaniole . Este cel mai mortal naufragiu din 2020 de până acum. \n 30 octombrie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richter a lovit Turcia și Grecia, ucigând 119 persoane și rănind peste 1.000.\n 31 octombrie: Taifunul Goni a ajuns în Filipine, devenind cel mai puternic ciclon tropical din istorie, strămutând sute de mii de oameni și ucigând alți zeci în regiune.\n\nNoiembrie \n\n 1 noiembrie: Alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Sunt opt candidați înscriși, cei mai reprezentativi, Igor Dodon, actualul președinte și Maia Sandu, candidată a opoziției. Cei doi se vor confrunta în cel de-al doilea scrutin, pe 15 noiembrie, întrucât nici unul nu a atins scorul de 50%+1 din voturi.\n 3 noiembrie: Alegeri prezidențiale în Statele Unite. Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale, învingându-l pe Donald Trump, devenind astfel al 46-lea președinte ales al Statelor Unite ale Americii. Democrații păstrează majoritatea din Congresul SUA, iar majoritatea din Senat va fi decisă într-un al doilea tur de scrutin.\n 4 noiembrie: Statele Unite ale Americii ies oficial din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. \n Etiopia lansează ofensivă asupra Tigray în urma ciocnirilor din regiune. \n 8 noiembrie: Pandemia COVID-19: Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 depășește 50 de milioane la nivel mondial. \n 9 noiembrie: Pandemia COVID-19: Companiile de medicamente Pfizer și BioNTech au anunțat primul studiu de succes a unui vaccin anti-COVID-19 , care este eficient în proporție de 90% conform rezultatelor intermediare. \n 10 noiembrie: Apple lansează primele computere Mac (un nou MacBook Air, Mac mini și MacBook Pro) alimentate de cipuri de siliciu Apple. \n\n 10 noiembrie: Sunt lansate consolele Xbox Series X și Series S de către Microsoft. \n 12 noiembrie: Este lansată consola PlayStation 5 de către Sony. \n [[12 noiembrie – Parlamentarii pro-democrație din Hong Kong demisionează în masă, ca răspuns la descalificarea a patru parlamentari făcută de guvern. [319]\n\n 14 noiembrie: 10 pacienți cu Covid-19 au murit, iar alți 4 au fost răniți, inclusiv doi medici, în urma unui incendiu provocat în secția ATI COVID-19 la Spitalul Județean din Piatra Neamț.\n 14 noiembrie: „Blinding Lights” de la The Weeknd este desemnată melodia populară numărul 1 din Billboard din 2020. \n 15 noiembrie: Maia Sandu a câștigat duminică alegerile prezidențiale din Republica Moldova, cu scorul de 57,75%, devenind prima femeie președinte din istoria țării.\n Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător (RCEP) este semnat de 15 țări din Asia-Pacific pentru a forma cel mai mare bloc de liber schimb din lume, care acoperă o treime din populația lumii. \n NASA și SpaceX lansează misiunea SpaceX Crew-1 de la Kennedy Space Center Launch Complex 39A la Stația Spațială Internațională, primul zbor operațional al capsulei Crew Dragon. \n 16 noiembrie:Pandemia COVID-19: Vaccinul Moderna COVID-19 s-a dovedit a fi eficient în proporție de 94,5% împotriva COVID-19, pe baza rezultatelor intermediare, inclusiv a bolilor severe. Vaccinul a fost citat ca fiind printre cele care sunt mai ușor de distribuit, deoarece nu este necesară depozitarea ultrafrig. \n 17 noiembrie: Pandemia COVID-19: Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 depășește 55 de milioane la nivel mondial, cu aproximativ un milion de cazuri înregistrate la fiecare două zile, în medie.\n18 noiembrie: A fost descoperit un monolit în deșertul american Utah. De la descoperirea primului monolit din deșertul Utah, zeci de alte structuri metalice au continuat să apară în toate colțurile lumii, inclusiv în România.\n 19 noiembrie: Raportul Brereton privind crimele de război din Australia în timpul războiului din Afganistan este lansat. \n 22 noiembrie: Statele Unite se retrag din Tratatul privind cerul deschis . \n 23 noiembrie: Pandemia COVID-19: vaccinul AZD1222 de la AstraZeneca , dezvoltat în colaborare cu Universitatea Oxford , s-a dovedit a fi 70% eficient în protejarea împotriva COVID-19. Eficacitatea poate fi crescută la 90% dacă o jumătate de doză inițială este urmată de o doză completă o lună mai târziu, pe baza datelor intermediare. \n 25 noiembrie: Pandemia COVID-19: Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 depășește 60 de milioane în întreaga lume. \n 27 noiembrie: Cel mai important om de știință nuclear al Iranului, Mohsen Fakhrizadeh , este asasinat lângă Teheran.\n 28 noiembrie: Masacrul Koshobe : jihadiștii Boko Haram atacă o fermă din Jere , Nigeria , ucigând cel puțin 43 de persoane. \n 30 noiembrie: Pandemia COVID-19: Moderna depune o cerere de autorizare de utilizare de urgență a vaccinului în Statele Unite, după ce a atins o eficacitate de 94,1% din studiile complete. De asemenea, intenționează să facă același lucru în UE.\n\nDecembrie \n\n 6 decembrie: Alegeri parlamentare în România. Pentru Senat s-au înregistrat 5.908.364 de voturi, PSD obținând un scor de 29,32%, PNL 25,58%, alianța USR-PLUS 15,86%, AUR 9,17% și UDMR 5,89%. Pentru Camera Deputaților s-au înregistrat 5.901.959 de voturi, PSD obținând 28,90%, PNL 25,18%, alianța USR-PLUS 15,37%, AUR 9,08% și UDMR 5,74%.\n 10 decembrie: Autoritățile anunță că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, München, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și León.\n 10 decembrie: Jocul video The Last of Us Part II, dezvoltat de Naughty Dog și lansat de Sony Interactive Entertainment, primește premiul de Jocul Anului 2020 în urma ceremoniei The Game Awards. Ceremonia se desfășoară prin transmisiune online din cauza pandemiei de coronavirus. \n 10 decembrie: Pandemia COVID-19: Statele Unite și Arabia Saudită aprobă vaccinul Pfizer–BioNTech COVID-19 pentru utilizare de urgență, în timp ce Argentina aprobă Sputnik V. \n Israelul și Marocul normalizează relațiile diplomatice. În același timp, Statele Unite își reafirmă recunoașterea anterioară a suveranității marocane asupra Saharei de Vest și anunță planuri de a construi un consulat acolo. \n Procesul pentru corupție împotriva fostului președinte Nicolas Sarkozy se încheie în Franța. \n 11 decembrie: Uniunea Europeană este de acord să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% în următorul deceniu. \n 12 decembrie: Pandemia COVID-19: Numărul cazurilor confirmate de COVID-19 depășește 70 de milioane la nivel mondial. \n Bhutanul și Israelul normalizează relațiile diplomatice. \n 14 decembrie: Pandemia COVID-19: Statele Unite și Canada încep vaccinarea în masă cu vaccinul Pfizer–BioNTech COVID-19. [366] [367] În plus, Singapore aprobă vaccinul Pfizer – BioNTech COVID-19, cu alte companii pentru a furniza vaccinuri progresiv. [368]\n Statele Unite elimină Sudanul de pe lista statelor care sponsorizează terorismul . \n Statele Unite impun sancțiuni Turciei ca răzbunare pentru achiziționarea unui sistem de rachete S-400 din Rusia, fiind prima dată când un stat membru NATO au sancționat un alt membru NATO. \n 15 decembrie: Curtea Penală Internațională acuză Filipine de crime împotriva umanității în războiul său împotriva drogurilor .\n 17 decembrie: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a condamnat definitiv pe Paul Philippe al României la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare în dosarul Ferma Regală Băneasa.\n 18 decembrie: Presa raportează că astronomii au detectat un semnal radio, BLC1 , aparent din direcția Proxima Centauri , cea mai apropiată stea de Soare. Astronomii au afirmat că acesta și alte semnale, încă nepublicate, sunt considerate a fi probabil „interferențe pe care nu o putem explica pe deplin” și că pare să fie printre cei mai puternici candidați pentru un semnal radio primit de umanitate de la inteligența extraterestră până acum. \n 21 decembrie: Marea conjuncție: Are loc cea mai mare apropiere a planetelor Jupiter și Saturn, care se întâlnesc pe cer o dată la 20 de ani, însă foarte rar atât de aproape. Următoarea mare conjuncție va avea loc în anul 2080.\n 23 decembrie: Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi „pentru” și 186 „împotrivă”.\n 23 decembrie: Un asteroid de aproximativ 8 metri cade peste Nangqên, în vestul Chinei. Acesta a fost cel mai mare asteroid care a lovit Pământul de la meteoritul Kamceatka în 2018 și meteoritul de la Celeabinsk în 2013.\n 24 decembrie: Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova.\n 26 decembrie: Cel puțin 10 alpiniști au murit, iar alți 7 au fost dați dispăruți, în urma unei avalanșe în munții Alborz din Iran.\n 27 decembrie: Țările Uniunii Europene încep campania masivă de vaccinare împotriva COVID-19.\n29 decembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 pe scara Richter a lovit Croația și țările vecine, inclusiv Italia și România. Au decedat 7 persoane, iar alte zeci au fost rănite.\n30 decembrie: Alte două cutremure, cu magnitudinea de 4,6 și 4,8 pe scara Richter, au devastat Croația, cu epicentrul în regiunea Petrinja, la o zi după cutremurul de 6,4.\n30 decembrie: 5 persoane au decedat, iar alte 10 au fost rănite, în urma alunecării de teren care s-a produs în localitatea Gjerdrum din Norvegia.\n31 decembrie: După plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană, perioada actuală de tranziție pentru negocierile privind o relație viitoare au expirat la această dată.\n31 decembrie: Programul software, Adobe Flash Player, a încetat să mai funcționeze.\n\nNedatate \nPopulația lumii: 7,8 miliarde locuitori (conform Population Reference Bureau).\n\nNașteri \n 19 martie: Jigme Ugyen Wangchuck, al doilea copil al regelui Jigme Khesar Namgyel Wangchuck din Bhutan și al soției sale, regina Jetsun Pema\n 10 mai: Prințul Charles de Luxemburg, fiul Marelui Duce Ereditar de Luxemburg, Guillaume și al soției sale, Marea Ducesă de Luxemburg, Stéphanie\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: János Aczél, matematician maghiaro-canadian (n. 1924)\n 1 ianuarie: Patricia Grigoriu, actriță română de teatru și film (n. 1962)\n 3 ianuarie: Abu Mehdi al-Muhandis (n. Jamal Jafaar Mohammed Ali Āl Ebrahim), politician și comandant militar irakiano-iranian (n. 1954)\n 3 ianuarie: Qasem Soleimani, general-maior iranian (n. 1957)\n 6 ianuarie: Sergiu Cipariu, taragotist român de muzică populară (n. 1949)\n 6 ianuarie: Peter Wertheimer, saxofonist, clarinetist și flautist israeliano-român (n. 1947)\n 7 ianuarie: Neil Peart, muzician și autor canadian, bateristul trupei Rush (n. 1952)\n 8 ianuarie: Buck Henry (n. Henry Zuckerman), actor, scenarist și regizor de film, american (n. 1930)\n 9 ianuarie: Euphrase Kezilahabi, scriitor tanzanian (n. 1944)\n 9 ianuarie: Ivan Passer, regizor ceh de film (n. 1933)\n 9 ianuarie: Mike Resnick, scriitor american de literatură SF (n. 1942)\n 10 ianuarie: Qaboos bin Said Al Said, sultanul Omanului (1970-2020), (n. 1940)\n 11 ianuarie: Tom Belsø, pilot danez de Formula 1 (n. 1942)\n 13 ianuarie: Garbis Dedeian, saxofonist și compozitor român de origine armeană (n. 1959)\n 13 ianuarie: Ștefan Petrache, interpret de muzică ușoară din Republica Moldova (n. 1949)\n 14 ianuarie: Vasile Cândea, medic și general de armată român (n. 1932)\n 15 ianuarie: Christopher Tolkien, editor englez (n. 1924)\n 16 ianuarie: Tadeusz Olszewski, poet, critic literar, jurnalist și călător polonez (n. 1941)\n 17 ianuarie: Khagendra Thapa Magar, al doilea cel mai scund om din lume (n. 1992)\n 17 ianuarie: Oswald Oberhuber, pictor, sculptor și grafician austriac (n. 1931)\n 17 ianuarie: Ion Nicolae, politician și deputat român (2000-2004), (n. 1942)\n 18 ianuarie: Dan Andrei Aldea, cântăreț, multi-instrumentist și compozitor român, lider al trupei Sfinx (n. 1950)\n 21 ianuarie: Alexandru Nichici, inginer român (n. 1935)\n 21 ianuarie: Maria Iliescu, lingvist și filolog austriac (n. 1927)\n 21 ianuarie: Terry Jones (Terence Graham Parry Jones), actor și scenarist britanic (n. 1942)\n 22 ianuarie: Constantin Gruescu, mineralog român (n. 1924)\n 24 ianuarie: Rob Rensenbrink, fotbalist neerlandez (n. 1947)\n 24 ianuarie: Mihai Stepanescu, politician român din Reșița, județul Caraș-Severin (n. 1965)\n 25 ianuarie: Liang Wudong, medic chinez (n. 1959)\n 25 ianuarie: Narciso Parigi, cântăreț italian (n. 1927)\n 26 ianuarie: Ionel Iacob-Bencei, poet român (n. 1940)\n 26 ianuarie: Kobe Bryant, jucător american de baschet (n. 1978)\n 26 ianuarie: Louis Nirenberg, matematician american câștigător al Premiului Abel în 2015 (n. 1925)\n 26 ianuarie: Alexandru Virgil Platon, profesor de limba română, devenit cunoscut ca actor de film (n. 1933)\n 27 ianuarie: Edvardas Gudavičius, istoric lituanian (n. 1929)\n 29 ianuarie: Frank Press, geofizician american, membru de onoare al Academiei Române (1991–2020), (n. 1924)\n 29 ianuarie: Qasim al-Raymi, emir al-Qaeda din Peninsula Arabică (AQAP), (n. 1978)\n 30 ianuarie: Marin Diaconescu, politician român (n. 1943)\n 31 ianuarie: Mary Higgins Clark (n. Mary Theresa Eleanor Higgins), autoare americană de romane polițiste (n. 1927)\n\nFebruarie \n\n 1 februarie: Ilie Bărbulescu, fotbalist român (n. 1957)\n 1 februarie: Leons Briedis, poet, eseist, critic literar și traducător leton (n. 1949)\n 1 februarie: Mihail Sautkin, profesor și atlet rus (n. 1930)\n 1 februarie: Ilie Bărbulescu, fotbalist român (n. 1957)\n 1 februarie: Ilie Bărbulescu, fotbalist român (n. 1957)\n 3 februarie: George Steiner, scriitor american de etnie franceză (n. 1929)\n 3 februarie: Aurel Șelaru, ciclist român (n. 1935)\n 4 februarie: Zwi Milshtein, pictor și sculptor franco-israelian originar din România (n. 1934)\n 5 februarie: Ilie Constantin, poet român, prozator, eseist și traducător, reprezentant al generației anilor '60 (n. 1939)\n 5 februarie: Kirk Douglas (n. Issur Danielovitch), actor, regizor și producător de film american de etnie evreiască, laureat al Premiului Oscar (1995), (n. 1916)\n 6 februarie: Nello Santi, dirijor italian (n. 1931)\n 7 februarie: Ivan Zabunov, politician din R. Moldova, de etnie bulgară, deputat în Parlamentul Republicii Moldova și conferențiar (n. 1948)\n 7 februarie: Orson Bean (n. Dallas Frederick Burrows), actor american (n. 1928)\n 7 februarie: Li Wenliang, medic oftalmolog chinez (n. 1986)\n 8 februarie: Robert Conrad (n. Conrad Robert Falk), actor de film și televiziune, cascador, cântăreț și scenarist american (n. 1935)\n 11 februarie: Betty Siegel, scriitoare și educatoare americană (n. 1931)\n 13 februarie: Marin Dragnea, general de armată român (n. 1923)\n 13 februarie: Varlaam Novakshonoff, teolog american (n. 1935)\n 14 februarie: Decebal Traian Remeș, politician român (n. 1949)\n 15 februarie: Vatroslav Mimica, scenarist și regizor croat de film (n. 1923)\n 16 februarie: Tudorel Postolache, economist român (n. 1932)\n 17 februarie: Sonja Ziemann, actriță germană de film și televiziune (n. 1926)\n 18 februarie: José F. Bonaparte, paleontolog argentinian (n. 1928)\n 18 februarie: Flavio Bucci, actor italian de teatru și film (n. 1947)\n 19 februarie: K. S. Maniam (n. Subramaniam Krishnan), scriitor indiano-malaysian (n. 1942)\n 19 februarie: Pop Smoke, rapper, cantaret, si textier american (n. 1999)\n 24 februarie: Clive Cussler, scriitor american de thriller (n. 1931)\n 24 februarie: John Franzese, 103, mafiot italo-american (n. 1917)\n 24 februarie: Katherine Johnson, matematician american (n. 1918)\n 25 februarie: Dmitri Iazov, mareșal al Uniunii Sovietice (n. 1924)\n 25 februarie: Hosni Mubarak (Muhammad Hosni Sayyd Mubarak), politician egiptean, președinte (1981–2011), (n. 1928)\n 25 februarie: Livia Rusz, ilustratoare de cărți pentru copii, de origine maghiară (n. 1930)\n 26 februarie: George Anca, scriitor român (n. 1944)\n 27 februarie: Alki Zei, romancieră greacă și scriitoare de literatură pentru copii (n. 1925)\n 28 februarie: Freeman J. Dyson, fizician teoretician și matematician american de etnie britanică (n. 1923)\n 29 februarie: Éva Székely, înotătoare maghiară (n. 1927)\n\nMartie \n 1 martie: Ernesto Cardenal, preot catolic, activist social și scriitor nicaraguan (n. 1925)\n 2 martie: Farrell McElgunn, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1973), (n. 1932)\n 3 martie: CC (CopyCat, Carbon Copy), pisică (rasă domestică cu păr scurt tigrat), primul animal de companie clonat (n. 2001)\n 3 martie: Michael Cullin, diplomat și scriitor francez (n. 1944)\n 3 martie: Stanisław Kania, politician comunist polonez (n. 1927)\n 4 martie: Javier Pérez de Cuéllar, diplomat și politician peruvian, secretar general ONU (1982–1991), (n. 1920)\n 6 martie: Nicolae Dan Cristescu, matematician român (n. 1929)\n 7 martie: Fatemeh Rahbar, politiciană iraniană (n. 1964)\n 8 martie: Max von Sydow, actor suedez (n. 1929)\n 10 martie: Mihai Donțu, actor român și regizor de teatru (n. 1973)\n 11 martie: Lucian Bolcaș, politician român (n. 1942)\n 12 martie: Michel Roux, chef și restaurator francez (n. 1941)\n 13 martie: Miki Alexandrescu, jurnalist și comentator sportiv român, specializat în Formula 1 (n. 1951)\n 13 martie: Carmen Galin (Eugenia-Carmen Galin), actriță română de teatru și film (n. 1946)\n 13 martie: Dana Zátopková, atletă cehă (n. 1922)\n 14 martie: Ion Traian Ștefănescu, comunist român (n. 1942)\n 14 martie: Nihal Yeğinobalı, scriitoare turcă (n. 1927)\n 16 martie: Stuart Whitman (Stuart Maxwell Whitman), actor american de film și televiziune (n. 1928)\n 17 martie: Eduard Limonov, romancier și politician rus (n. 1943)\n17 martie: Betty Williams, activistă nord-irlandeză, laureată a Premiului Nobel pentru Pace (1976), (n. 1943)\n18 martie: Rose Marie Compaoré, politiciană din Burkina Faso (n. 1958)\n20 martie: Iryna Bekeșkina, sociologă ucraineană (n. 1952)\n20 martie: Kenny Rogers, cântăreț american de muzică country (n. 1938)\n21 martie: Marguerite Aucouturier, psihanalistă franceză (n. 1932)\n21 martie: Aileen Baviera, politologă și sinologă filipineză (n. 1959)\n21 martie: Lorenzo Sanz, businessman spaniol (n. 1943)\n22 martie: Petru Bogatu, jurnalist din Republica Moldova (n. 1951)\n22 martie: Cătălin Caragea, 22 ani, cântăreț și compozitor, vocalist al trupei “7 Klase” (n. 1997)\n22 martie: Ciprian Foiaș, matematician american de etnie română (n. 1933)\n22 martie: Mircea Ifrim, medic, profesor universitar și politician român (n. 1939)\n22 martie: Vintilă Mihăilescu, autor, publicist, psihosociolog și antropolog cultural român (n. 1951)\n22 martie: Vasile Ouatu, politician și om de afaceri român (n. 1949)\n23 martie: Lucia Bosè (n. Lucia Borloni), actriță italiană de film (n. 1931)\n23 martie: Carole Brookins, economistă americană (n. 1943)\n23 martie: Carlo Casini, om politic italian, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1935)\n23 martie: Niko Nitai, actor evreu, regizor de teatru și dramaturg israelian, originar din România (n. 1931)\n23 martie: Júlia Sigmond, actriță maghiară (n. 1929)\n24 martie: John Campbell-Jones, pilot britanic de Formula 1 (n. 1930)\n24 martie: Manu Dibango, muzician și compozitor camerunez (n. 1933)\n24 martie: Alfred Gomolka, om politic german (n. 1942)\n24 martie: Stuart Gordon, regizor american, scenarist, producător de film și teatru (n. 1947)\n24 martie: Anatoli Mokrenko, cântăreț ucrainean (n. 1933)\n24 martie: Jenny Polanco, creatoare de modă din Dominica (n. 1958)\n24 martie: Albert Uderzo, desenator și scenarist de benzi desenate francez, creatorul benzii desenate Asterix, alături de René Goscinny (n. 1927)\n25 martie: Paul Goma, scriitor român, refugiat politic la Paris, anticomunist, liderul Mișcării pentru drepturile omului din 1977 în România (n. 1935)\n25 martie: Horia Stoicanu, compozitor, textier, solist vocal și instrumentist (chitară) român (n. 1949)\n26 martie: María Teresa de Bourbon-Parma, academiciană și activistă politică francezo-spaniolă (n. 1933)\n26 martie: Constantin Drăgănescu, actor român (n. 1936)\n26 martie: Naomi Munakata, dirijoare corală și profesoară universitară braziliană de etnie japoneză (n. 1955)\n28 martie: Kerstin Behrendtz, prezentatoare suedeză de radio și director muzical pentru programele Sveriges Radio (n. 1950)\n28 martie: Denise Millet, ilustratoare și artistă de benzi desenate, franceză (n. 1933)\n28 martie: Ștefan Sileanu, actor și pictor român (n. 1939)\n29 martie: Philip Warren Anderson, fizician american, laureat a Premiului Nobel (1977), (n. 1923)\n29 martie: Krzysztof Penderecki, compozitor, dirijor și pedagog polonez de muzică clasică (n. 1933)\n30 martie: Milutin Knežević, prelat ortodox sârb (n. 1949)\n30 martie: Ashley Mote, om politic britanic (n. 1936)\n30 martie: Martin Tudor, fotbalist și antrenor român (n. 1976)\n30 martie: Bill Withers (n. William Harrison Withers, jr.), cântăreț și textier american (n. 1938)\n31 martie: Julie Bennett, actriță și actriță de voce americană (n. 1932)\n31 martie: Szabolcs Fazakas, om politic maghiar, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1947)\n31 martie: Gita Ramjee, cercetătoare și om de știință ugandezo-sud-africană (n. 1956)\n\nAprilie \n1 aprilie: Dora Werzberg, asistentă medicală și socială franceză (n. 1920)\n2 aprilie: Bernardita Catalla, diplomată filipineză (n. 1958)\n2 aprilie: Feriha Öz, academiciană și patologă turcă (n. 1933)\n3 aprilie: Marguerite Lescop, scriitoare, editoare și oratoare canadiană (n. 1915)\n3 aprilie: Frida Wattenberg, membră a rezistenței franceze (n. 1924)\n4 aprilie: Lila Fenwick, avocată afro-americană (n. 1932)\n4 aprilie: Leïla Menchari, designer și decoratoare tunisiană (n. 1927)\n4 aprilie: Ivan Vakarciuk, fizician ucrainean (n. 1947)\n5 aprilie: Honor Blackman, actriță britanică de film (n. 1925)\n6 aprilie: Radomir Antić, fotbalist și antrenor sârb (n. 1948)\n6 aprilie: James Drury, actor american (n. 1934)\n8 aprilie: Mircea Moldovan, regizor de film român (n. 1936)\n8 aprilie: Valeriu Muravschi, politician și om de afaceri din Republica Moldova, prim-ministru (1991–1992), (n. 1949)\n10 aprilie: Olga Bucătaru, actriță română de film, radio, televiziune, scenă și voce (n. 1942)\n10 aprilie: Michel Lelong, preot catolic francez (n. 1925)\n10 aprilie: Marianne Lundquist, înotătoare suedeză (n. 1931)\n10 aprilie: Ing Yoe Tan, om politic neerlandez, membră a Parlamentului (n. 1948)\n10 aprilie: Iris M. Zavala, autoare, jurnalistă și poetă portoricană (n. 1936)\n11 aprilie: John Horton Conway, matematician englez (n. 1937)\n12 aprilie: Adrian Lucaci, fotbalist român (n. 1966)\n12 aprilie: Stirling Moss, pilot britanic de Formula 1 (n. 1929)\n13 aprilie: Efrem Bauh, scriitor în limba rusă, poet, traducător, jurnalist și activist sovietic (n. 1934)\n13 aprilie: Sarah Maldoror, regizoare franceză (n. 1929)\n13 aprilie: Patricia Millardet, actriță franceză (Caracatița), (n. 1957)\n13 aprilie: Ann Sullivan, animatoare americană (n. 1929)\n14 aprilie: Helen Damico, profesoară universitară specializată în engleză veche și literatura anglo-saxonă (n. 1931)\n14 aprilie: Ligia Dumitrescu, actriță română de teatru și film (n. 1936)\n14 aprilie: Maria de Sousa, imunologă, poetă și scriitoare portugheză (n. 1939)\n15 aprilie: Brian Manion Dennehy, actor american de film (Rambo 1), (n. 1938)\n15 aprilie: Rubem Fonseca, scriitor brazilian (n. 1925)\n15 aprilie: Andrei Ursu, pedolog din R. Moldova, membru titular al Academiei de Științe (n. 1929)\n16 aprilie: Gene Deitch, animator, ilustrator și regizor de film ceh de etnie americană (n. 1924)\n16 aprilie: Anton Achiței, interpret român de muzică populară (n. 1946)\n16 aprilie: Luis Sepúlveda, scriitor, regizor, jurnalist și om politic chilian (n. 1949)\n17 aprilie: Sergio Fantoni, actor italian (n. 1930)\n17 aprilie: Iris Love, arheologă americană (n. 1933)\n17 aprilie: Arlene Saunders, solistă americană de operă (soprană spinto), (n. 1930)\n18 aprilie: Alexandru Boboc, filosof român (n. 1930)\n20 aprilie: Daniela Caraman Fotea, critic muzical, jurnalist de artă, muzicolog și autor de non-ficțiune român (n. 1943)\n21 aprilie: Nelu Bălășoiu, interpret român de muzică populară (n. 1948)\n23 aprilie: Kumiko Okae, actriță și prezentatoare de televiziune, japoneză (n. 1956)\n24 aprilie: Mircea Mureșan (Mircea Nicolae-Ioan Mureșian), regizor român de film (n. 1928)\n25 aprilie: Madeline Kripke, colecționară de cărți, americană (n. 1943)\n25 aprilie: Dumitru Popa, politician român, prefect al județului Brăila (2009-2012), (n. 1958)\n25 aprilie: Mihai Dimitrie Sturdza, istoric și diplomat român (n. 1934)\n26 aprilie: Georges-Jean Arnaud, scriitor francez (n. 1928)\n26 aprilie: Eugeniu Barău, pictor român (n. 1946)\n26 aprilie: Laura Bernal, diplomată argentiniană (n. 1956)\n26 aprilie: Giulietto Chiesa, om politic italian, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1940)\n26 aprilie: Clara Mărgineanu, jurnalistă, realizatoare de filme documentare și emisiuni culturale și scriitoare română (n. 1972)\n26 aprilie: Grigore Rusu, actor, regizor, profesor universitar, cercetător științific și istoric teatral din Republica Moldova (n. 1936)\n26 aprilie: Henri Weber, om politic francez, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1944)\n29 aprilie: Romulus Cristea, jurnalist și revoluționar român (n. 1967)\n30 aprilie: Lázár Madaras, deputat român (1990-1996), (n. 1941)\n\nMai \n1 mai: África Lorente Castillo, politiciană și activistă spaniolă (n. 1954)\n1 mai: Yu Lihua, scriitoare și profesoară americană (n. 1931)\n3 mai: Victoria Barba, regizoare de filme de animație și director al Casei de producție Floricica din Republica Moldova (n. 1926)\n6 mai: Adrian Gagea, sportiv (aruncarea greutății), profesor universitar și cercetător român (n. 1941)\n6 mai: Florian Schneider, muzician german (Kraftwerk), (n. 1947)\n7 mai: Sergiu Dimitrachi, inginer din R. Moldova, specialist în construcția de aparate și sisteme automatizate, membru corespondent al Academiei de Științe (n. 1933)\n8 mai: Alexandru Barnea, istoric, arheolog și profesor universitar, fost decan al Facultății de Istorie a Univeristății București (n. 1944)\n8 mai: Diana de Bourbon-Parma, aristocrată franceză (n. 1932)\n8 mai: Lúcia Braga, politiciană, asistentă socială și avocată braziliană (n. 1934)\n8 mai: Roy Horn, magician și actor american de etnie germană (n. 1944)\n9 mai: Little Richard (n. Richard Wayne Penniman), cântăreț, compozitor și muzician american, unul dintre primii muzicieni rock & roll (n. 1932)\n9 mai: Traian Tandin, criminalist și scriitor român de romane polițiste (n. 1945)\n10 mai: Ion Ceaușescu, inginer agronom, fratele mai mic al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1932)\n10 mai: Mare Vint, artist grafic din Estonia (n. 1942)\n11 mai: Jerry Stiller (n. Gerald Isaac Stiller), actor american de film și TV, tatăl actorului Ben Stiller (n. 1927)\n11 mai: Miloslav Stingl, etnolog, călător și scriitor ceh (n. 1930)\n13 mai: Dumitru Carabăț, scenarist, teoretician de film și autor de literatură de specialitate român (n. 1932)\n14 mai: Jorge Santana, chitarist mexican, fratele muzicianului Carlos Santana (n. 1951)\n15 mai: Ezio Bosso, compozitor, muzician clasic și dirijor italian (n. 1971)\n15 mai: Vlad Pohilă, scriitor, publicist și traducător român din R. Moldova (n. 1953)\n15 mai: Olga Savary, scriitoare, poetă, scriitoare de povești, romancieră, critică, eseistă, traducătoare și jurnalistă braziliană (n. 1933)\n16 mai: Pilar Pellicer, actriță mexicană de film (n. 1938)\n17 mai: Aleksandra Kornhauser Frazer, chimistă slovenă (n. 1926)\n19 mai: Constantin Jamaischi, fotbalist român (n. 1945)\n19 mai: Salah Stétié, scriitor, poet, traducător, eseist și diplomat libanez (n. 1929)\n20 mai: Adolfo Nicolás, preot spaniol, Superior General al Ordinului iezuiților (2008-2016), (n. 1936)\n20 mai: Shaheen Raza, politiciană pakistaneză (n. 1951)\n20 mai: Aurel Sîntimbrean, inginer geolog român (n. 1931)\n20 mai: Pimen Zainea, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților (n. 1929)\n21 mai: Vincenzo Cappelletti, filolog italian (n. 1930)\n21 mai: Oliver E. Williamson, economist american, laureat al Premiului Nobel (2009), (n. 1932)\n22 mai: Albert Memmi, romancier și eseist francez, cu origini tunisiano-evreiască (n. 1920)\n22 mai: Luigi Simoni, fotbalist și antrenor italian (n. 1939)\n25 mai: Joseph Bouasse, fotbalist camerunez (n. 1998)\n25 mai: Nadejda Brânzan, medic infecționist, deputat al Parlamentului Republicii Moldova (1990-1994), (n. 1948)\n26 mai: Anthony James, actor american de film și televiziune (n. 1942)\n26 mai: Prahlad Jani, ascet indian (n. 1929)\n27 mai: Larry Kramer, dramaturg, scenarist și producător american de film, promotor al sănătății publice și activist pentru drepturile persoanelor LGBT (n. 1935)\n28 mai: Celine Fariala Mangaza, activistă congoleză (n. 1967)\n29 mai: Jerzy Pilch, scriitor, publicist, dramaturg, jurnalist și scenarist polonez (n. 1952)\n\nIunie \n 1 iunie: Mîroslav Skorîk, compozitor și profesor ucrainean (n. 1938)\n 1 iunie: Vladimir Zamfirescu, pictor și desenator român (n. 1936)\n 3 iunie: Valentina Tăzlăuanu, scriitoare, eseistă, jurnalistă și critic de teatru din Republica Moldova (n. 1950)\n 4 iunie: Fabiana Anastácio, cântăreață braziliană (n. 1975)\n 4 iunie: Dulce Nunes, actriță și cântăreață, compozitoare braziliană de muzică populară braziliană (n. 1936)\n 5 iunie: Howard Arthur Allen, ucigaș în serie american (n. 1949)\n 5 iunie: Viorel Comănici, actor român (n. 1941)\n 8 iunie: Costin Mărculescu, actor și cântăreț român (n. 1969)\n 8 iunie: Pierre Nkurunziza, politician burundez, președintele statului Burundi (2005-2020), (n. 1964)\n 9 iunie: Adomas Pranas Druktenis, traducător lituanian (n. 1931)\n 9 iunie: Gigi Marga, interpretă română de muzică ușoară (n. 1929)\n 11 iunie: Emmanuel Issoze-Ngondet, diplomat și om de stat gabonez (n. 1961)\n 11 iunie: Eppie Wietzes, pilot canadian de Formula 1 (n. 1938)\n 13 iunie: Jean Raspail, scriitor francez (n. 1925)\n 14 iunie: Elsa Joubert, scriitoare sud-africană (n. 1922)\n 14 iunie: Constantin Răuță, om de știință român (n. 1941)\n 14 iunie: Keith Tippett, pianist și compozitor britanic de jazz (n. 1947)\n 16 iunie: Victor Drumi, actor din R. Moldova (n. 1950)\n 16 iunie: Vladimir Jurăscu, actor român de teatru și film (n. 1927)\n 16 iunie: Marin Lungu, deputat român în legislatura 1992-1996 (n. 1937)\n 19 iunie: Ian Holm, actor englez (n. 1931)\n 19 iunie: Carlos Ruiz Zafón, scriitor spaniol (n. 1964)\n 20 iunie: Mario Corso, fotbalist și antrenor italian (n. 1941)\n 21 iunie: Zeev Sternhell, istoric, scriitor și politolog polonezo-israelian, comentator al Conflictului israeliano–palestiniene (n. 1935)\n 22 iunie: Joel Schumacher, producător de filme, scenarist și regizor american (n. 1939)\n 24 iunie: Juha Suominen, cântăreț finlandez (n. 1953)\n 25 iunie: Ionuț Popa, fotbalist și antrenor român (n. 1953)\n 25 iunie: Ionuț Popa, fotbalist (n. 1953)\n 26 iunie: Kelly Asbury, regizor, scenarist, actor de dublaj și scriitor american (n. 1960)\n 27 iunie: Dumitru Comănescu, inginer agronom român, cel mai vârstnic bărbat din lume (n. 1908)\n 27 iunie: Linda Cristal, actriță argentiniană (n. 1934)\n 27 iunie: Mihai Romilă (Romilă II), fotbalist și antrenor român (n. 1950)\n 28 iunie: Iuliana Bucur, demnitar comunist român (n. 1938)\n 28 iunie: Marián Čišovský, fotbalist slovac (n. 1979)\n 29 iunie: Hachalu Hundessa, cântăreț, compozitor și activist pentru drepturi civile din Etiopia de etnie Oromo (n. 1986)\n 29 iunie: Carl Reiner, actor american (n. 1922)\n 30 iunie: Ivo Banac, istoric croato-american (n. 1947)\n 30 iunie: Andrei Burac, poet, prozator, dramaturg, traducător și publicist din Republica Moldova (n. 1938)\n 30 iunie: Ida Haendel, violonistă poloneză (n. 1928)\n\nIulie \n\n 1 iulie: Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător român (n. 1923)\n 1 iulie: Ida Haendel, violonist britanic de origine poloneză (n. 1928)\n 2 iulie: Aurel Istrati, pictor, critic de artă și muzeograf român (n. 1942)\n 4 iulie: Sebastián Athié, actor și cântăreț mexican (n. 1995)\n 6 iulie: Florin Faifer, istoric și critic literar, teatrolog și lexicograf român (n. 1943)\n 6 iulie: Ronald Graham, matematician american (n. 1935)\n 6 iulie: Ennio Morricone, compozitor și dirijor italian (n. 1928)\n 8 iulie: Naya Rivera (Naya Marie Rivera), actriță și cântăreață americană (n. 1987)\n 9 iulie: Jean-François Garreaud, actor francez (n. 1946)\n 10 iulie: Jack Charlton, fotbalist și antrenor englez (n. 1935)\n 10 iulie: Ghaida Kambash, politiciană irakiană (n. 1974)\n 12 iulie: Kelly Preston Travolta (n. Kelly Kamalelehua Smith), actriță de film și model americană (n. 1962)\n 13 iulie: Grant Imahara, expert american în electronică și control radio (n. 1970)\n 14 iulie: Adalet Ağaoğlu, romancieră și dramaturgă turcă (n. 1929)\n 16 iulie: George Paul Avram, actor român de film, radio, televiziune, scenă și voce (n. 1940)\n 17 iulie: J. I. Packer (James Innell Packer), teolog creștin englez (n. 1926)\n 18 iulie: Juan Marsé, romancier, jurnalist și scenarist spaniol (n. 1933)\n 20 iulie: Lone Dybkjær, politiciană daneză, membră a Parlamentului European (1999–2004), (n. 1940)\n 20 iulie: Hedi Hauser, scriitoare germană de cărți pentru copii (n. 1931)\n 21 iulie: Valeriu Cazacu, actor de teatru și film din Republica Moldova (n. 1948)\n 23 iulie: Éric de Cromières, director sportiv și director executiv al companiei Michelin (n. 1953)\n 25 iulie: Peter Green, chitarist și cântăreț englez, fondatorul formației Fleetwood Mac (n. 1946)\n 26 iulie: Olivia de Havilland, actriță americană de film (n. 1916)\n 27 iulie: Magda Kósáné Kovács, om politic maghiar, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1940)\n 27 iulie: Camil Marinescu, dirijor român (n. 1964)\n 29 iulie: Ajip Rosidi, prozator și poet indonezian (n. 1938)\n 30 iulie: J.M.A. Biesheuvel, scriitor olandez (n. 1939)\n 31 iulie: Mihai Dăncuș, istoric, profesor, etnograf, etnolog, autor și cercetător român (n. 1942)\n 31 iulie: Alan Parker, regizor englez de film (n. 1944)\n\nAugust \n\n 1 august: Kartika Liotard, policiană olandeză, membră a Parlamentului European (2004–2009), (n. 1971)\n 2 august: Marie-Hélène Descamps, politiciană franceză, membră a Parlamentului European (1999–2004), (n. 1938)\n 2 august: Dan Tătaru, politician român (n. 1969)\n 3 august: Ernesto Brambilla, pilot italian de Formula 1 (n. 1934)\n 3 august: John Hume, politician britanic, membru al Parlamentului European (1979-2004), (n. 1937)\n 4 august: Frances Allen, informaticiană americană (n. 1932)\n 5 august: Agathonas Iakovidis, cântăreț grec (n. 1955)\n 5 august: Louis Meznarie, tehnician de motociclete și mașini de curse și proprietar de echipă care a participat la multe curse de Cursa de 24 de ore de la Le Mans a fost din 1971 până în 1983 expertul oficial în motoare pentru Porsche (n. 1930)\n 7 august: Adin Steinsaltz, lector, filosof, critic social și mentor spiritual evreu (n. 1937)\n 8 august: Pedro Casaldáliga, episcop brazilian, reprezentant al teologiei eliberării, promotor al drepturilor omului, poet și publicist (n. 1928)\n 9 august: Brendan Halligan, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1979–1984), (n. 1936)\n 10 august: Jacobo Langsner, dramaturg și scriitor uruguayan deetnie română (n. 1927)\n 11 august: Marcel Adams, om de afaceri și miliardar româno-canadian de origine evreiască (n. 1920)\n 11 august: Oliviu Gherman, fizician, politician, profesor universitar și diplomat român (n. 1930)\n 12 august: Don Edmunds, pilot american de Formula 1 (n. 1930)\n 12 august: Gheorghe Gabor, politician român (n. 1942)\n 15 august: Viorica Ionică, handbalistă română (n. 1955)\n 16 august: Charles Allen, scriitor profesionist și istoric britanic (n. 1940)\n 16 august: Esther Morales, băcăneasă, femeie de afaceri și figură publică boliviană (n. 1949)\n 19 august: Gheorghe Dogărescu, handbalist român (n. 1960)\n 19 august: Boris Paton, fizician ucrainean, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1918)\n 19 august: Viorel Pavel, deputat român (1992-1996), (n. 1954)\n 20 august: Ágnes Bánfai, sportivă maghiară (gimnastică artistică), (n. 1947)\n 20 august: Șerban Celea, actor român (n. 1952)\n 22 august: Józefa Hennelowa, publicistă poloneză (n. 1925)\n 22 august: Emil Jula, fotbalist român (n. 1980)\n 23 august: Maria Janion, profesoară poloneză de științe umane și istoria literaturii (n. 1926)\n 23 august: Lori Nelson, actriță americană de film și televiziune (n. 1933)\n 24 august: Ivan Singer, matematician român (n. 1929)\n 25 august: Victor Baryakhtar, fizician-teoretician sovietic ucrainean (n. 1930)\n 25 august: Emilian Popescu, istoric și teolog român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1929)\n 25 august: Arnold Spielberg, inginer electronist american (n. 1917)\n 28 august: Chadwick Boseman, actor american de film și televiziune (n. 1976)\n 28 august: Antoinette Spaak, politiciană belgiană, membră a Parlamentului European (1994–1999), (n. 1928)\n 29 august: Luminița Iordache, politiciană română (n. 1955)\n 30 august: Gheorghe A. M. Ciobanu , profesor și scriitor român (n. 1925)\n 31 august: Pranab Mukherjee, politician indian, al 13-lea președinte al Indiei (2012–2017), (n. 1935)\n\nSeptembrie \n\n 1 septembrie: Irina Pecernikova, actriță rusă de teatru și film (n. 1945)\n 1 septembrie: Jan Vraciu, politician român, senator (2004-2008), (n. 1958)\n 2 septembrie: Adrianus Simonis, cardinal din Țările de Jos (n. 1931)\n 3 septembrie: Ovidiu Alexandru Băjenaru, medic român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1957)\n 4 septembrie: Harald Are Lund, producător norvegian de muzică și personalitate radio (n. 1946)\n 5 septembrie: Jiří Menzel, regizor de film și teatru, actor și scenarist ceh, laureat al Premiului Oscar (1967), (n. 1938)\n 6 septembrie: Bruce Williamson, cântăreț american de muzică R&B și soul (The Temptations), (n. 1970)\n 7 septembrie: Lucreția Andronic, poetă română (n. 1925)\n 7 septembrie: Kostas Asimakopoulos, regizor, scenarist, dramaturg și critic grec (n. 1930)\n 9 septembrie: Constantin I. Toma, botanist-morfolog român (n. 1935)\n 10 septembrie: Diana Rigg (Enid Diana Elizabeth Rigg), actriță britanică (n. 1938)\n 10 septembrie: Witold Zapała, dansator, coregraf și pedagog polonez (n. 1935)\n 12 septembrie: Gheorghe Mișcoi, matematician moldovean (n. 1944)\n 15 septembrie: Nikolai Șmatko, profesor, sculptor și pictor ucrainean (n. 1943)\n 16 septembrie: Winston Groom, romancier și scriitor de nonficțiune american (n. 1943)\n 16 septembrie: Maksim Marținkevici, naționalist rus⁠ (n. 1984)\n 18 septembrie: Ruth Bader Ginsburg, juristă americană (n. 1933)\n 20 septembrie: Moshe Sharoni, politician evreu originar din România (n. 1929)\n 21 septembrie: Arthur Ashkin, fizician american, laureat al Premiului Nobel (2018), (n. 1922)\n 21 septembrie: Michael Lonsdale, actor francez de film și TV (n. 1931)\n 23 septembrie: Juliette Gréco, cântăreață și actriță franceză (n. 1927)\n 29 septembrie: Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul Kuweitului (2006-2020), (n. 1929)\n\nOctombrie \n\n 2 octombrie: Vsevolod Gavrilov, actor din Republica Moldova (n. 1942)\n 4 octombrie: Kenzō Takada, designer vestimentar japonez, stabilit în Franța (n. 1939)\n 6 octombrie: Eddie Van Halen, chitarist și textier american de etnie neerlandeză (n. 1955)\n 7 octombrie: Mario J. Molina, chimist mexican, laureat al Premiului Nobel (1995), (n. 1943)\n 7 octombrie: Károly Vekov, istoric, istoric cultural, conferențiar universitar și deputat maghiar în România (n. 1947)\n 8 octombrie: Tom O'Donnell, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1979–1984), (n. 1926)\n 10 octombrie: Constantin Frosin, scriitor și traducător român (n. 1952)\n 12 octombrie: Conchata Ferrell, actriță americană (n. 1943)\n 12 octombrie: Yehoshua Kenaz, prozator și traducător israelian, de limbă ebraică (n. 1937)\n 12 octombrie: Ion Predescu, jurist și senator român (1990-2004), (n. 1927)\n 13 octombrie: John Pepper Clark, poet, dramaturg și critic literar nigerian (n. 1935)\n 13 octombrie: Veaceslav Semionov, fotbalist și antrenor din R. Moldova (Dacia Chișinău), (n. 1956)\n 14 octombrie: Zsuzsánna Roșca, psiholog și psihoterapeut román de etnie maghiară din Transilvania (n. 1943)\n 16 octombrie: Gordon Haskell, cântăreț britanic (King Crimson), (n. 1946)\n 16 octombrie: Michael Nehorai, rabin israelian (n. 1931)\n 17 octombrie: Radu Călin Cristea, critic literar, scriitor, eseist și jurnalist român (n. 1955)\n 19 octombrie: Wojciech Pszoniak, actor de teatru și film, regizor teatral și profesor de actorie polonez (n. 1942)\n 20 octombrie: Yehoshua Blau, lingvist și semitolog israelian, originar din România (n. 1919)\n 20 octombrie: James Randi, militant americano-canadian (n. 1928)\n 25 octombrie: Mahesh Kanodia, cântăreț și politician din Gujarat, India (n. 1939)\n 25 octombrie: Lee Kun-hee, om de afaceri sud-coreean, președinte al Samsung (1987-2008, 2010-2020), (n. 1942)\n 27 octombrie: Naresh Kanodia, muzician și actor de film Gujarati din Gujarat, India (n. 1943)\n 28 octombrie: Alain Rey, lingvist și lexicograf francez (n. 1928)\n 30 octombrie: Nobby Stiles (Norbert Peter Stiles), fotbalist englez (n. 1942)\n 31 octombrie: Sean Connery (Thomas Sean Connery), actor scoțian, laureat al Premiului Oscar (1988), (n. 1930)\n\nNoiembrie \n\n 1 noiembrie: Keith Hitchins, istoric american, membru de onoare al Academiei Române (n. 1931)\n2 noiembrie: Rajko Đurić, sociolog și scriitor rom din Serbia (n. 1947)\n2 noiembrie: Gigi Proietti (Luigi Proietti), actor italian, actor vocal, comediant, regizor, muzician, cântăreț și prezentator TV (n. 1940)\n4 noiembrie: Stanisław Fijałkowski, pictor și grafician polonez (n. 1922)\n4 noiembrie: Tom Metzger, supremacist american (n. 1938)\n5 noiembrie: Géza Szőcs (Géza Ștefan Szőcs), poet maghiar din Transilvania (n. 1953)\n5 noiembrie: Arcadie Ursul, filosof din R. Moldova (n. 1936)\n6 noiembrie: Octavian Nemescu, compozitor și muzicolog român contemporan (n. 1940)\n6 noiembrie: Ken Spears, scriitor, editor și producător de televiziune american (n. 1938)\n6 noiembrie: Constantin Dan Vasiliu, senator român (1992-2000), (n. 1951)\n6 noiembrie: King Von (n. Dayvon Daquan Bennett), rapper american (n. 1994)\n6 noiembrie: Nathan Zach (n. Harry Seitelbach), poet israelian originar din Germania (n. 1930) \n7 noiembrie: Vasile Gherasim, politician român (n. 1950)\n7 noiembrie: Jonathan Sacks, rabin britanic (n. 1948)\n9 noiembrie: Virginia Bonci-Ioan, atletă română (n. 1949)\n9 noiembrie: Ion Bulei, istoric și profesor universitar român (n. 1941)\n10 noiembrie: Vladimir Găitan, actor român de teatru și film (n. 1947)\n12 noiembrie: Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel (2002), (n. 1926)\n14 noiembrie: Armen Djigarhanean, actor rus de etnie armeană (n. 1935)\n14 noiembrie: Michael Anthony Foster, scriitor american de science-fiction (n. 1939)\n15 noiembrie: Mary Fowkes, medic și neuropatolog american (n. 1954)\n15 noiembrie: Mircea Petrescu, inginer și profesor universitar român (n. 1933)\n16 noiembrie: Yaakov Landau, orientalist israelian, specializat în civilizația arabă și turcă (n. 1924)\n16 noiembrie: Hani Naser, muzician iordaniano- american (n. 1950)\n16 noiembrie: Alexandru Oproiu, medic primar român, colaborator de televiziune, profesor de gastroenterologie (n. 1930)\n17 noiembrie: Anjum Singh, artistă indiană (n. 1967)\n18 noiembrie: László Benkő, cântăreț maghiar (Omega), (n. 1943)\n18 noiembrie: Draga Olteanu-Matei, actriță română de film, teatru și TV (n. 1933)\n19 noiembrie: Hayford Peirce, scriitor american de literatură SF, mister și thriller (n. 1942)\n20 noiembrie: István Angi, muzicolog, scriitor, estetician și filozof maghiar din România (n. 1933)\n20 noiembrie: Patriarhul Irineu (n. Miroslav Gavrilović), preot ortodox sârb, al 45-lea patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe (n. 1930)\n20 noiembrie: Judith Jarvis Thomson, filosoafă americană (n. 1929)\n21 noiembrie: Tamás Mihály, cântăreț și basist maghiar (Omega), (n. 1947)\n21 noiembrie: Constantin Rodas (aka Tache), supraviețuitor al \"Experimentului Pitești\" (închisoarea Pitești), (n. 1924)\n21 noiembrie: Chester Yorton, culturist american (n. 1940)\n22 noiembrie: Elena Hrenova, politiciană din R. Moldova (n. 1950)\n22 noiembrie: Ferdinand Kinsky, politolog german (n. 1934)\n24 noiembrie: Voicu Vlad Grecu, fizician român (n. 1935)\n25 noiembrie: Diego Maradona (Diego Armando Maradona), fotbalist și antrenor argentinian (n. 1960)\n25 noiembrie: Flor Silvestre (Guillermina Jiménez Chabolla), cântăreață și actriță mexicană (n. 1930)\n26 noiembrie: Nicolae Felecan, lingvist, clasicist și profesor universitar român (n. 1941)\n26 noiembrie: Ede Terényi, compozitor român de etnie maghiară (n. 1935)\n28 noiembrie: Nicolae M. Manolescu, medic veterinar român (n. 1936)\n28 noiembrie: David Prowse (David Charles Prowse), culturist, halterofil și actor englez (n. 1935)\n29 noiembrie: Ben Bova (Benjamin William Bova), autor și editor american de literatură SF (n. 1932)\n29 noiembrie: Viorel Turcu, fotbalist român (n. 1960)\n\nDecembrie \n1 decembrie: Eduardo Lourenço, scriitor, filosof, eseist, profesor universitar, critic literar portughez (n. 1923)\n1 decembrie: Gavril Ștrempel, istoric al culturii român (n. 1926) \n1 decembrie: Walter E. Williams, economist, comentator și intelectual american (n. 1936)\n2 decembrie: Valéry Giscard d'Estaing, politican francez, președinte al Franței (1974–1981), (n. 1926)\n2 decembrie: Pamela Tiffin, actriță de film și televiziune americană (n. 1942)\n3 decembrie: Albert Salvadó, scriitor din Andorra (n. 1951)\n4 decembrie: Eugenia Botnaru, actriță de teatru și cinema din Republica Moldova (n. 1936)\n4 decembrie: Mihăilă Cofariu, protestatar român, victimă a conflictului interetnic de la Târgu Mureș (n. 1947)\n4 decembrie: Antonín J. Liehm, scriitor, editor, traducător și publicist ceh (n. 1924)\n5 decembrie: Ildikó Pécsi, actriță maghiară (n. 1940)\n5 decembrie: Viktor Ponedelnik, fotbalist rus, câștigător al Campionatului European (1960), (n. 1937)\n6 decembrie: Jaromír Kohlíček, om politic ceh, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1953)\n7 decembrie: Chuck Yeager, militar american, ofițer al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite, as al zborului (n. 1923)\n8 decembrie: Harold Budd, compozitor avangardist de muzică ambientală și poet american (n. 1936)\n8 decembrie: Alejandro Sabella, fotbalist și antrenor argentinian, selecționer al Argentinei (2011–2014), (n. 1954)\n9 decembrie: Marius Iosifescu, matematician român (n. 1936)\n9 decembrie: Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu, deputat român (2016-2020), (n. 1971)\n9 decembrie: Paolo Rossi, fotbalist italian (n. 1956)\n10 decembrie: Tom Lister, Jr., actor american de film, televiziune, și voce (n. 1958)\n10 decembrie: Joseph Safra, bancher brazilian, fondator al Safra Group (n. 1938)\n11 decembrie: Mihai Chiriac, deputat român (1990-2000), (n. 1937)\n11 decembrie: Petre T. Frangopol, inginer chimist român (n. 1933)\n11 decembrie: Kim Ki-duk, regizor, scenarist, producător de film sud-coreean (n. 1960)\n11 decembrie: Alexandru Surdu, filosof român (n. 1938)\n11 decembrie: Octavian Andronic, jurnalist și caricaturist român (n. 1946)\n12 decembrie: John le Carré (n. David John Moore Cornwell), autor britanic de romane polițiste (n. 1931)\n12 decembrie: Jack Steinberger, fizician evreu-american, laureat al Premiului Nobel (1988), (n. 1921)\n13 decembrie: Otto Barić, fotbalist și antrenor croato-austriac (n. 1933)\n14 decembrie: Gérard Houllier (Gérard Paul Francis Houllier), antrenor francez de fotbal (n. 1947)\n14 decembrie: Elena Rîbceac, actriță română de film, radio, teatru, televiziune și voce din Republica Moldova (n. 1929)\n15 decembrie: Alain Carrier, ilustrator francez (n. 1924)\n17 decembrie: Enrico Ferri, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1942)\n18 decembrie: Tim Severin, explorator, istoric și scriitor britanic (n. 1940)\n18 decembrie: Mihail Sirețeanu, politician român (n. 1947)\n19 decembrie: Maria Piątkowska, sprinteră, săritoare la curse cu obstacole și săritoare în lungime, poloneză (n. 1931)\n20 decembrie: Yvonne Sandberg-Fries, politiciană suedeză, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1950)\n22 decembrie: Edmund Clarke, informatician american (n. 1945)\n23 decembrie: James E. Gunn, scriitor american de literatură SF (n. 1923)\n23 decembrie: Rika Zarai, interpretă franceză de muzică ușoară, actriță și scriitoare de etnie israeliană (n. 1938)\n25 decembrie: Reginald Foster, preot catolic american (n. 1939)\n26 decembrie: Luke Harper (n. Jonathan Huber), wrestler profesionist american (n. 1979)\n27 decembrie: Seymour D. Van Gundy, specialist american în domeniul biologiei generale (n. 1931)\n27 decembrie: William Link, scenarist și producător de televiziune american (n. 1933)\n27 decembrie: Dumitru Oancea, chimist român (n. 1941)\n28 decembrie: Fu Cong, pianist britanic de etnie chineză (n. 1934)\n29 decembrie: Claude Bolling, pianist, compozitor și aranjor de jazz, francez (n. 1930)\n29 decembrie: Pierre Cardin (Pietro Costante Cardin), creator de modă și om de afaceri francez (n. 1922)\n29 decembrie: Alexi Laiho (n. Markuu Uula Aleksi Laiho), chitarist, compozitor și cântăreț finlandez (n. 1979)\n30 decembrie: Octavian Cojan, om de afaceri și promotor cultural român (n. 1936)\n30 decembrie: Stephen Prince, critic de film, istoric și teoretician american (n. 1955)\n30 decembrie: Nicolae Sabău, interpret român de muzică populară (n. 1929)\n31 decembrie: Robert Hossein, actor, scenarist și regizor francez de teatru și film (n. 1927)\n31 decembrie: Constantin Bosânceanu, fotbalist român (n. 1966)\n\nNedatate \n\n august: Harry Seidel, ciclist german (n. 1938)\n octombrie: Hary Kuller (Haim Culer), etno-sociolog român de etnie evreiască (n. 1929)\n Gil Nicolescu, pictor român (n. 1942)\n Mustafa Ali Mehmed, scriitor, cercetător, traducător și filosof român de etnie turcă (n. 1924)\n decembrie: Marcel Mănăstireanu, pictor și sculptor român (n. 1950)\n\nGaleria celor decedați în 2020\n\nPersoana Anului 2020 \n\nRevista Time i-a desemnat pe președintele ales al SUA, Joe Biden, și pe vicepreședintele ales al SUA, Kamala Harris, pentru titlul de Persoana Anului 2020. \n\nCeilalți candidați au fost:\n\n Donald Trump, președintele SUA\n Anthony Fauci și lucrătorii din sistemul de sănătate \n Mișcarea pentru dreptatea rasială\n\nPremii Nobel \n\n 5 octombrie: Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină: Harvey J. Alter și Charles M. Rice (ambii din Statele Unite ale Americii) și Michael Houghton (Marea Britanie) \"pentru descoperirea virusului Hepatitei C\".\n 6 octombrie: Premiul Nobel pentru Fizică: Roger Penrose (Marea Britanie) \"pentru descoperirea că formarea găurilor negre este o predicție robustă a teoriei generale a relativității\", Reinhard Genzel (Germania) și Andrea M. Ghez (Statele Unite ale Americii) \"pentru descoperirea unui obiect compact supermasiv în centrul galaxiei noastre\".\n 7 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie: Emmanuelle Charpentier (Franța) și Jennifer Doudna (Statele Unite ale Americii) \"pentru dezvoltarea unei metode de editare a genomului\".\n 8 octombrie: Premiul Nobel pentru Literatură: Louise Glück (Statele Unite ale Americii) \"pentru vocea ei poetică inconfundabilă care, cu o frumusețe austeră, face ca existența individuală să fie universală\".\n 9 octombrie: Premiul Nobel pentru pace: Programul Alimentar Mondial \"pentru eforturile sale de combatere a foametei, pentru contribuția sa la îmbunătățirea condițiilor de pace în zonele afectate de conflict și pentru acționarea ca forță motrice în eforturile de prevenire a utilizării foamei ca armă de război și conflict\".\n 12 octombrie: Premiul Nobel pentru științe economice: Paul R. Milgrom și Robert B. Wilson (ambii din Statele Unite ale Americii) \"pentru îmbunătățiri ale teoriei licitației și invenții de noi formate de licitație\".\n\nNote\n\nLegături externe" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre Monedele euro germane?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro germane au pe fața lor națională trei desene diferite pentru fiecare din cele trei serii de valori. Monedele de 1, 2 și 5 cenți au fost desenate de Rolf Lederbogen, desenul pentru monedele de 10, 20 și 50 cenți este realizat de Reinhart Heinsdorff, iar cel pentru monedele de 1 și 2 euro a fost făcut de Heinz Hoyer și Sneschana Russewa-Hoyer. În fiecare desen se află cele 12 stele ale UE și anul emiterii.\n\nLegături externe \nBanca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\nDeutsche Bundesbank (www.bundesbank.de)\n\nGermania" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Cum ai descrie Monedele euro spaniole?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro spaniole au pe fața lor națională trei desene diferite pentru fiecare din cele trei serii de valori. Monedele de 1, 2 și 5 cenți au fost desenate de Garcilaso Rollán, desenul pentru monedele de 10, 20 și 50 cenți este realizat de Begoña Castellanos, iar cel pentru monedele de 1 și 2 euro a fost făcut de Luis José Díaz. Toate desenele conțin cele 12 stele ale UE și anul emiterii.\n\nLegături externe\nBanca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\nBanco de España (www.bde.es)\n\nSpania" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi un rezumat despre Monedele euro franceze." }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața „europeană”, arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro franceze au pe fața lor națională trei desene diferite pentru fiecare din cele trei serii de valori. Monedele de 1, 2 și 5 cenți au fost desenate de Fabienne Courtiade, desenul pentru monedele de 10, 20 și 50 cenți este realizat de Laurent Jorio, iar cel pentru monedele de 1 și 2 euro a fost făcut de Joaquin Jimenez. Toate desenele conțin cele 12 stele ale UE și anul de emitere, precum și literele „RF” pentru République Française (Republica Franceză).\n\nLegături externe \n Banca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\n Banque de France (www.banque-france.fr)\n\nFranța" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata despre Monedele euro grecești?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro grecești conțin desene diferite pentru fiecare dintre cele opt valori. Toate au fost desenate de Georgios Stamatopoulos, cele mici ilustrând corăbii grecești, cele medii reprezentând personalități celebre din istoria greacă și cele două mari redând două exemple ale istoriei și mitologiei grecești. Toate desenele au cele 12 stele ale UE și anul emiterii. Unic pentru fața națională a monedelor grecești este faptul că valoarea nominală este inscripționată în alfabetul grec. Centul este numit lepton (λεπτο, pl. λεπτα) în greacă, spre deosebire de alte limbi care au împrumutat cuvântul cent.\n\nLegături externe \n Banca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\n Bank of Greece (www.bankofgreece.gr)\n\nGrecia" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante ai despre Monedele euro austriece?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro austriece conțin desene diferite pentru fiecare dintre cele opt valori. Toate au fost desenate de Josef Kaiser, cele mici ilustrând flori, cele medii reprezentând elemente arhitecturale și cele două mari fiind dedicate unor oameni celebri. Toate desenele au cele 12 stele ale UE și anul emiterii. Unic pentru fața națională a monedelor austriece este faptul că valoarea nominală este inscripționată și pe această față, inclusiv \"euro (cent)\", valorile mici fiind notate cu litere (în limba germană: EIN, ZWEI, respectiv FÜNF).\n\nLegături externe\nBanca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\nOesterreichische National Bank (www.oenb.at)\n\nAustria\nMonede austriece" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt cele mai importante informații despre Monedele euro finlandeze?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro finlandeze au trei concepții grafice care au la bază motive similare celor folosite anterior pentru monedele naționale. Monedele de 1 - 50 cenți au fost desenate de Heikki Häiväoja, moneda de 1 euro este creată de Pertti Mäkinen, iar pentru moneda de 2 euro desenul este realizat de Raimo Heino. Toate desenele conțin cele 12 stele ale UE și anul emiterii.\n\nMonedele de 1 și 2 cenți nu sunt folosite în Finlanda; doar câteva au fost emise, pentru colecționari. Prețurile sunt rotunjite (prin lipsă sau prin adaus) la 0,05 €, respectiv 0,1 €.\n\nLegături externe\nBanca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\nSuomen Pankki (www.bof.fi)\n\nFinlanda" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împărMonedele euro olandeze?" }, { "from": "assistant", "value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro olandeze au două desene realizate de Bruno Ninaber van Eyben, ambele prezentând portretul Reginei Beatrix a Olandei. Desenele cuprind cele 12 stele ale UE, anul emisiunii și inscripția \"BEATRIX KONINGIN DER NEDERLANDEN\" („Regina Beatrix a Țărilor de Jos” în limba olandeză).\n\nLegături externe \n Banca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\n De Nederlandsche Bank (www.dnb.nl)\n\nOlanda" } ]