conversations
listlengths 3
3
|
|---|
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt cele mai importante informații despre 1956?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1956 (MCMLVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 26 ianuarie: Jocurile Olimpice de Iarnă se deschid la Cortina d'Ampezzo, Italia.\n\nFebruarie \n 14-26 februarie: Are loc cel de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.\n 25 februarie: Nikita Hrușciov denunță cultul personalității și crimele lui Stalin.\n\nMartie \n 2 martie: Maroc devine stat independent față de Franța.\n 23 martie: Pakistan devine prima republică islamică.\n\nAprilie \n 19 aprilie: Actrița americană, Grace Kelly, se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco.\n\nMai \n 1 mai: A fost înființat Institutul de Arheologie din București.\n 9 mai: Prima ascensiune pe Manaslu (8.156 m), Nepal al 8-lea munte ca înălțime din lume, de către o echipă japoneză.\n\nIulie \n 8 iulie: Prima ascensiune pe Gasherbrum II (8.035 m), al 13-lea vârf ca înălțime din lume.\n 26 iulie: Egipt: Naționalizarea Canalului Suez.\n 27 iulie: România devine membru al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), fondată în 1945.\n\nAugust \n\n12 august: În fața Bisericii Piariștilor din Cluj are loc o manifestație anticomunistă, încheiată cu un memoriu de protest. Preotul Vasile Chindriș este arestat și condamnat la 7 ani de închisoare.\n17 august: Republica Federală Germania interzice partidul comunist.\n18 august: Episcopul Alexandru Rusu trimite un nou memoriu autorităților comuniste, după care este arestat și condamnat la 25 de ani de închisoare.\n\nOctombrie \n 23 octombrie: Revoluția ungară: Mii de demonstranți protestează la Budapesta împotriva guvernului pro-sovietic.\n 24 octombrie: Revoluția ungară: Uniunea Sovietică invadează Republica Populară Ungară.\n 27 octombrie: La București, Iași, Cluj și Timișoara au avut loc demonstrații studențești; una dintre cererile cele mai frecvente ce putea fi auzită era abolirea predării limbii ruse în școli și universități.\n 31 octombrie: Marea Britanie și Franța încep să bombardeze Egiptul pentru a forța redeschiderea Canalului Suez.\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: A fost înființată Opera Română din Iași, spectacolul inaugural fiind Tosca de G. Puccini.\n 4 noiembrie: Revoluția ungară: Ocuparea Ungariei de către armata sovietică și instalarea guvernului contrarevoluționar condus de János Kádár.\n 22 noiembrie: Sunt deschise Jocurile Olimpice de Vară de la Melbourne. România obține 13 medalii (5 aur, 3 argint, 5 bronz).\n\nDecembrie \n 18 decembrie: Japonia este admisă ca membru ONU.\n 31 decembrie: Se lansează programul național de televiziune TVR.\n\nNedatate \n URSS restituie României câteva piese din tezaur: „Cloșca cu puii de aur”, manuscrise, câteva picturi și colecția numismatică a Academiei Române.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 5 ianuarie: Elvis Presley înregistrează Heartbreak Hotel.\n 15 noiembrie: Are loc premiera primului film al lui Elvis Presley, Love me tender, la cinematograful Paramount în New York, Statele Unite.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Marin Dragnea, fotbalist român\n1 ianuarie: Christine Lagarde (n. Christine Madeleine Odette Lallouette), avocat francez, director general al FMI (din 2011)\n 2 ianuarie: Adrian Romcescu, cântăreț român\n 3 ianuarie: Mel Gibson (Mel Colm-Cille Gerard Gibson), actor și regizor american\n 4 ianuarie: Corina Casanova, politiciană elvețiană\n 5 ianuarie: Frank-Walter Steinmeier, ministru german de externe\n 8 ianuarie: Jack Womack, scriitor american\n 9 ianuarie: Imelda Staunton, actriță britanică\n10 ianuarie: Zoia Alecu, muziciană română\n 10 ianuarie: Antonio Muñoz Molina, scriitor spaniol\n11 ianuarie: Mihai Tănăsescu, politician român\n 12 ianuarie: Nikolai Noskov, cântăreț rus\n 14 ianuarie: Mircea Perpelea, politician român\n 19 ianuarie: Susan Solomon, chimistă americană\n 20 ianuarie: Mihai Niță, politician român\n 21 ianuarie: Geena Davis (n. Virginia Elizabeth Davis), actriță americană de film\n21 ianuarie: Adeline Hazan, politiciană franceză\n 21 ianuarie: Íñigo Méndez de Vigo, politician spaniol\n 22 ianuarie: Barbara Kudrycka, politiciană poloneză\n 23 ianuarie: Kazumi Tsubota, fotbalist japonez (portar)\n 25 ianuarie: Johnny Cecotto, pilot venezuelean de Formula 1 și motociclist\n 28 ianuarie: Helmut Britz, publicist, traducător, poet și scriitor de limba germană din România\n 28 ianuarie: Alexander Fölker, handbalist român\n 29 ianuarie: Matei Vișniec, dramaturg, poet român stabilit în Franța\n\nFebruarie \n 1 februarie: Alexandru Dorel Coc, politician român\n 1 februarie: Maria Fekter, politiciană austriacă\n 2 februarie: Jean-François Lamour, scrimer francez\n2 februarie: Ștefan Rusu, sportiv român (lupte greco-romane)\n 3 februarie: Nathan Lane (n. Joseph Lane), actor american\n3 februarie: Lee Ranaldo, muzician american\n 6 februarie: Yodrak Salakjai, muzician thailandez (d. 2008)\n 7 februarie: Françoise Castex, politiciană franceză\n 7 februarie: Zinaida Greceanîi, politiciană din R. Moldova\n7 februarie: Nicolae Iliescu, scriitor, publicist român\n 9 februarie: Chenjerai Hove, scriitor din Zimbabwe (d. 2015)\n 10 februarie: Mariana Marin, poetă română (d.2003)\n 12 februarie: Ioan Cerchez, politician român\n 15 februarie: Michael Röckner, matematician german\n 19 februarie: Koharu Kisaragi, scriitoare japoneză (d. 2000)\n 20 februarie: François Bréda, eseist, poet, critic literar, traducător și dramaturg român (d. 2018)\n 20 februarie: Corneliu Ionescu, pictor român\n 22 februarie: Philip Kerr, romancier britanic (d. 2018)\n 24 februarie: Constantin Arcu, scriitor român\n 24 februarie: Sanda Toma, canotoare română\n 25 februarie: Simone Saback, muziciană braziliană\n 26 februarie: Milan Babić, politician sârb (d. 2006)\n 26 februarie: Michel Houellebecq, scriitor francez\n 28 februarie: Ștefan-Francisc Csutak, politician român\n\nMartie \n 1 martie: Dalia Grybauskaitė, președinta Lituaniei (din 2009)\n 3 martie: Zbigniew Boniek, fotbalist polonez (atacant)\n3 martie: Ioan Stan, politician român\n 5 martie: Mario Agiu, fotbalist și antrenor român\n 13 martie: Răducu Filipescu, politician român\n 15 martie: Marin Radu (Radu II), fotbalist român (atacant)\n 16 martie: Vladimír Godár, compozitor slovac\n16 martie: Veaceslav Semionov, manager din R. Moldova (d. 2020)\n 17 martie: Mihail Șleahtițchi, politician din R. Moldova\n 18 martie: Alfredo Antoniozzi, politician italian\n 19 martie: Egor Gaidar, economist rus (d. 2009)\n 20 martie: Catherine Ashton, politiciană britanică\n 22 martie: Maria Teresa, Mare Ducesă de Luxemburg\n 23 martie: Graham Watson, politician britanic\n 24 martie: Steve Ballmer, om de afaceri american și CEO al Microsoft\n 24 martie: Reinhardt Søbye, pictor norvegian\n 26 martie: Nelu Pujină, politician român\n 27 martie: Floarea Calotă, interpretă română de muzică populară\n 30 martie: Theo Breuer, scriitor german\n 31 martie: Kevin Cogan, pilot american de Formula 1\n\nAprilie \n 1 aprilie: Monica Rohan, scriitoare română\n 2 aprilie: Shigemitsu Sudo, fotbalist japonez\n 6 aprilie: Claudio Rodríguez Fer, scriitor spaniol\n 6 aprilie: Florin Nicolae Muntean, politician român\n 7 aprilie: Daniel Corbu, critic literar român\n7 aprilie: Nicu Niță, politician român\n 10 aprilie: Ene Dinga, politician român\n 10 aprilie: Adrian-Constantin Pitca, politician român\n 10 aprilie: Gianluca Susta, politician italian\n10 aprilie: Masafumi Yokoyama, fotbalist japonez (atacant)\n 12 aprilie: Andy Garcia, actor și regizor american de film, de origine cubaneză\n12 aprilie: Scott Frederick Turow, avocat și scriitor american\n 13 aprilie: Ioan T. Morar, scriitor, jurnalist român\n 14 aprilie: Romulus Bulacu, politician român\n 18 aprilie: Eric Anthony Roberts, actor american de film\n 19 aprilie: Volen Siderov, politician bulgar\n 22 aprilie: Natalia Sumska, actriță ucraineană\n 24 aprilie: Florin Constantinescu, politician român\n24 aprilie: Hisashi Kato, fotbalist japonez\n 26 aprilie: Mansour Bahrami, jucător iranian de tenis\n 28 aprilie: Florin Cârciumaru, politician român\n 29 aprilie: Florin Călinescu, actor român de film, teatru și realizator de emisiuni TV\n 29 aprilie: Ernst Strasser, politician austriac\n 30 aprilie: Cristache Rădulescu, politician român\n30 aprilie: Lars von Trier, regizor danez\n\nMai \n 2 mai: Vasile Pușcașu, luptător român\n 5 mai: Ștefan Mitroi, scriitor român\n 7 mai: Jan Peter Balkenende, politician neerlandez\n7 mai: Stuart Scott Bullock, actor american\n 8 mai: Ioan Ghișe, politician român\n 8 mai: Dumitru Moraru, fotbalist român (portar)\n 8 mai: Victor Pițurcă, fotbalist (atacant) și antrenor român\n8 mai: Daniela Popa, politician român\n 10 mai: Vladislav Listiev, jurnalist rus (d. 1995)\n 12 mai: Dorin Florea, politician român\n 12 mai: Ilan Ghilon, politician israelian (d.2022)\n 13 mai: Vasile Popovici, politician român\n 15 mai: William M. Arkin, jurnalist american\n15 mai: Gino Iorgulescu, fotbalist român, președinte LPF (din 2013)\n 15 mai: Ion Pantelimonescu, scrimer român\n17 mai: Bob Saget, actor și comedian american (d. 2022)\n 20 mai: Ingvar Ambjørnsen, scriitor norvegian\n 20 mai: Mihai Carp, politician român\n 20 mai: Greg Massialas (Gregory David Demetrius Massialas), antrenor american de scrimă\n 21 mai: Constantin Dudu Ionescu, politician român\n21 mai: Constantin Ionescu, deputat român\n 22 mai: Dumitru Gheorghiu, filosof român\n 23 mai: Daniela Condurache, interpretă română de muzică populară din zona Moldovei\n 24 mai: Natalie Griesbeck, politiciană franceză\n 24 mai: Sorin Macavei, voleibalist român\n 25 mai: Stavros Arnaoutakis, politician grec\n25 mai: Jenică Gioacăș, politician român\n 26 mai: Neil Parish, politician britanic\n 26 mai: Doru-Adrian Pănescu, politician român\n 27 mai: Giuseppe Tornatore, regizor italian\n 28 mai: Marcel Tolcea, poet, eseist și publicist român, specialist în jurmalism și în științele comunicării\n28 mai: George Volceanov, traducător român\n 29 mai: La Toya Jackson, cântăreață americană\n 30 mai: David Sassoli, politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European (d. 2022)\n 31 mai: Viorel Manole, voleibalist român\n\nIunie \n 1 iunie: Mircea Cărtărescu, scriitor și critic român\n 3 iunie: Marcela Zsak, scrimeră română\n 4 iunie: Keith David, actor american\n 4 iunie: Bernd Posselt, politician german\n 5 iunie: Eugen Nicolicea, politician român\n 6 iunie: Björn Rune Borg, jucător suedez de tenis\n 7 iunie: Gyöngyi Pásztor, pictoriță română\n 8 iunie: Udo Bullmann, politician german\n 10 iunie: Barrington Henderson (Barrington Scott Henderson), cântăreț american\n 15 iunie: Veaceslav Untilă, politician din R. Moldova\n 20 iunie: Olga Gurievscaia, balerină din R. Moldova\n 20 iunie: Tim Weiner, jurnalist american\n 23 iunie: Endre Bereczki, politician român\n23 iunie: Șerban Valeca, politician român (d.2022)\n 25 iunie: Boris Trajkovski, politician macedonean (d. 2004)\n 26 iunie: Amma Darko, scriitoare ghaneză\n 28 iunie: Bakir Izetbegović, politician bosniac\n28 iunie: Mircea Rusu, actor român de film, teatru și TV\n 29 iunie: Petre Petrescu, politician român\n 30 iunie: Marie-Anne Isler-Béguin, politiciană franceză\n\nIulie \n1 iulie: Mihai Sandu-Capră, politician român\n 4 iulie: Anne Laperrouze, politiciană franceză\n5 iulie: Horacio Cartes, politician paraguayan\n 5 iulie: Mariana Constantinescu, canotoare română\n 5 iulie: Péter Eckstein-Kovács, om politic român de etnie maghiară\n 9 iulie: Tom Jeffrey Hanks, actor american de film, laureat al Premiului Oscar\n 11 iulie: Petru Lucaci, pictor român\n11 iulie: Ovidiu Tender, om de afaceri român\n 12 iulie: Paul Ciuci, vocalist, chitarist și compozitor român (Compact)\n 12 iulie: Riitta Myller, politiciană finlandeză\n 13 iulie. Dumitru-Mugurel Vintilă, politician român\n 14 iulie: Constantin Berechet, politician român\n 16 iulie: Jerry Doyle, actor american (d. 2016)\n 18 iulie: Ilie Niță, politician român\n 19 iulie: K. A. Applegate (Katherine Alice Applegate), scriitoare americană\n 20 iulie: Anatol Arhire, politician din R. Moldova\n 22 iulie: Gregg Leonard Semenza, profesor universitar american, laureat al Premiului Nobel (2019)\n 24 iulie: Alima Boumediene-Thiery, politiciană franceză\n 24 iulie: Marianne Thyssen, politiciană belgiancă\n 25 iulie: Sonia-Maria Drăghici, politiciană română (d. 2016)\n 25 iulie: Valeriu Găină, muzician american\n 25 iulie: Thomas Ulmer, politician german\n 26 iulie: Vasile Blaga, politician român, președinte al PDL (2012-2014)\n 26 iulie: Cezar Măgureanu, politician român\n 27 iulie: Hubert Gorbach, politician austriac\n 30 iulie: Gheorghe Susarenco, politician din R. Moldova (d. 2014)\n 31 iulie: Michael Connell Biehn, actor american\n31 iulie: Paul-Marie Coûteaux, politician francez\n\nAugust \n 1 august: Sofia Corban, canotoare română\n 4 august: Tudor Cataraga, jurnalist din R. Moldova (d. 2010)\n 4 august: Luigi Negri, arhitect și politician italian\n 8 august: Miron Tudor Mitrea, politician român\n 9 august: Hugh Cook, scriitor britanic (d. 2008)\n 11 august: Pierre-Louis Lions, matematician francez laureat cu Medalia Fields\n 15 august: Tudor-Marius Munteanu, politician român\n 21 august: Fadia Faqir, scriitoare britanică\n 22 august: Paolo Rossi, fotbalist italian (atacant) (d.2020)\n 25 august: Takeshi Okada, fotbalist japonez\n 28 august: Corneliu Bichineț, politician român\n 30 august: Adrian Streinu-Cercel, medic infecționist și cercetător român\n 3 septembrie: Nóra Görbe, actriță maghiară\n 3 septembrie: Roberto Musacchio, politician italian\n 6 septembrie: Petr Duchoň, politician ceh\n 6 septembrie: Costel Gheorghiu, politician român (d. 2009)\n 6 septembrie: Anatolie Labuneț, politician din R. Moldova\n 8 septembrie: Stefan Johansson, pilot suedez de Formula 1\n8 septembrie: Vasile Nistor, politician român\n 9 septembrie: Silviu Lung, fotbalist român (portar)\n13 septembrie: Ilie Balaci, fotbalist român (d. 2018)\n 20 septembrie: Răzvan Petrescu, dramaturg, editor și prozator român\n 21 septembrie: Victor Știr, jurnalist român\n 22 septembrie: Gheorghe Cojocari, economist din R. Moldova\n 22 septembrie: Clive Needle, politician britanic\n 25 septembrie: Iuliu Nosa, politician român\n 30 septembrie: Dan Ionescu, politician român\n 30 septembrie: Dan Stanca, scriitor român\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Theresa Mary May (n. Theresa Mary Brasier), politiciană britanică, prim-ministru (2016-2019)\n1 octombrie: Cristian Tudor Popescu, jurnalist și scriitor român\n 2 octombrie: Adrian Daminescu, cântăreț și compozitor român\n 2 octombrie: Cornel Nica, politician român\n2 octombrie: Constantin Stancu, fotbalist român\n 3 octombrie: Dorel Banabic, inginer român\n 4 octombrie: Rodin Traicu, politician român\n 9 octombrie: Daniel Vighi, scriitor român (d.2022)\n 11 octombrie: Catrinel Dumitrescu, actriță română de film și teatru\n 11 octombrie: Nicolae Ungureanu, fotbalist român\n 12 octombrie: Dale Archer, medic psihiatru american\n 12 octombrie: Tran Dai Quang, politician vietnamez (d. 2018)\n12 octombrie: Mihai Gruia Sandu, actor român\n 14 octombrie: Constanze Krehl, politician german\n 15 octombrie: Maria da Assunção Esteves, politiciană portugheză\n 18 octombrie: Martina Navratilova, jucătoare cehă de tenis\n 21 octombrie: Carrie Fisher, actriță americană, scriitoare, producătoare și umoristă (d. 2016)\n 23 octombrie: Robert Evans, politician britanic\n 23 octombrie: Joaquin Jimenez, pictor francez\n 24 octombrie: Mihail Genoiu, politician român\n25 octombrie: Augustin Lazăr, avocat român, procuror general (2016-2019)\n 25 octombrie: Livia Doina Stanciu, juristă română, președinta ÎCCJ (2009-2016)\n 28 octombrie: Volker Zotz, filosof austriac, de origine germană\n 29 octombrie: Iulian-Gabriel Bîrsan, politician român (d. 2022)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Gheorghe Poenaru, fotbalist român\n 6 noiembrie: Monica-Mihaela Știrbu, politiciană română\n 7 noiembrie: Jonathan Palmer, pilot britanic de Formula 1\n 11 noiembrie: Mihail-Constantin Eremia, profesor universitar român (d. 2006)\n 14 noiembrie: Keith Alexander, fotbalist britanic (atacant), (d. 2010)\n14 noiembrie: Vasile Muraru, actor român de comedie\n 15 noiembrie: Ioan Buda, politician român\n15 noiembrie: Michael Hampton, muzician american\n 20 noiembrie: Mihaela Anamaria Biriș, politiciană română\n 20 noiembrie: Bo Derek (n. Mary Cathleen Collins), actriță americană\n 21 noiembrie: Mitsugu Nomura, fotbalist japonez\n 22 noiembrie: Fernando Gomes (Fernando Mendes Soares Gomes), fotbalist portughez (atacant) (d.2022)\n 23 noiembrie: Elena Covalenco, politiciană din R. Moldova\n 25 noiembrie: Hélène Goudin, politiciană suedeză\n 26 noiembrie: Iurie Țap, politician din R. Moldova\n 27 noiembrie: William Fichtner, actor american\n 27 noiembrie: Mariana Simionescu, jucătoare română de tenis\n 29 noiembrie: Katrin Saks, politiciană estoniană\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Ewa Kopacz, politiciană poloneză\n 6 decembrie: Arthur Golden, scriitor american\n 7 decembrie: Rebecca Harms, politiciană germană\n9 decembrie: Kari Bremnes, cântăreață norvegiană\n9 decembrie: Baruch Goldstein, medic american (d. 1994)\n9 decembrie: Imangali Tasmagambetov, prim-ministru al Kazahstanului (2002-2003)\n 9 decembrie: Jean-Pierre Thiollet, scriitor francez\n 9 decembrie: Nicolae Tilihoi, fotbalist român (d. 2018)\n 10 decembrie: Nicolae Băciuț, jurnalist român\n 13 decembrie: Majida El Roumi, cântăreață libaneză\n 18 decembrie: Schelte John Bus, astronom american\n 19 decembrie: Jens Fink-Jensen, scriitor danez\n19 decembrie: Richard Phillips, scriitor american\n 20 decembrie: Guy Babylon, compozitor american (d. 2009)\n 20 decembrie: Ivan Ionaș, politician din R. Moldova (d. 2014)\n23 decembrie: Stephen Pate Bray, muzician american\n 23 decembrie: Dave Michael Murray, muzician britanic (Iron Maiden)\n 23 decembrie: Lidia Șuleva, politiciană bulgară\n 24 decembrie: Neena Gill, politiciană britanică\n 24 decembrie: Irene Khan, avocată din Bangladesh\n 25 decembrie: Rodica Negrea, actriță română\n 27 decembrie: Doina Melinte (n. Doina Beșliu), sportivă română (atletism)\n 31 decembrie: Robert Goodwill, politician britanic\n\nDecese \n 15 ianuarie: Ion C. Marinescu, 69 ani, politician român, ministru al economiei naționale (1941 - 1942) și ministru al justiției (1942 - 1944), (n. 1886)\n 21 ianuarie: Constantin C. Brătianu, 68 ani, om politic român (n. 1887)\n\n 23 ianuarie: Alexander Korda, 62 ani, regizor britanic de origine maghiară (n. 1893)\n 23 ianuarie: Daniel Swarovski, 93 ani, inginer austriac (n. 1862)\n 25 ianuarie: Alexandru Țupa, 69 ani, medic român (n. 1886)\n 28 ianuarie: Marie Juchacz (n. Marie Gohlke), 76 ani, politiciană germană (n. 1879)\n 6 februarie: Henri Chrétien, 77 ani, astronom francez (n. 1879)\n 11 februarie: Serghei Blajko, 85 ani, astronom rus (n. 1870)\n 16 februarie: Constantin V. Gheorghiu, 61 ani, chimist român (n. 1894)\n16 februarie: Ștefan Irimescu, 84 ani, medic român, fondator al școlii românești de pneumoftiziologie (n. 1871)\n 18 februarie: Gustave Charpentier, 95 ani, compozitor francez (n. 1860)\n 20 februarie: Heinrich Barkhausen (Heinrich Georg Barkhausen), 74 ani, fizician german (n. 1881)\n 28 februarie: Frigyes Riesz, 75 ani, matematician maghiar (n. 1880)\n 18 martie: Louis Bromfield, 60 ani, scriitor american (n. 1896)\n 4 aprilie: Ágnes Esterházy, 65 ani, actriță maghiară (n. 1891)\n 13 aprilie: Emil Nolde (n. Hans Emil Hansen), 89 ani, pictor german (n. 1867)\n 21 aprilie: Stan Golestan, 80 ani, compozitor român (n. 1875)\n 26 aprilie: Edward Arnold (Günther Edward Arnold Schneider), 66 ani, actor american (n. 1890)\n 11 mai: Walter Sydney Adams, 79 ani, astronom american (n. 1876)\n 22 mai: Ion Călugăru (n. Ștrul Leiba Croitoru), 54 ani, scriitor român (n. 1902)\n 29 mai: Hermann Abendroth (Hermann Paul Maximilian Abendroth), 73 ani, dirijor german (n. 1883)\n 29 mai: Johannes Jørgensen, 89 ani, scriitor danez (n. 1866)\n 10 iunie: Sorana Gurian (n. Sara Gurfinchel), 42 ani, jurnalistă română (n. 1913)\n 17 iunie: Arthur Văitoianu, 92 ani, general român din Primul Război Mondial (n. 1864)\n 23 iunie: Michael Arlen, 60 ani, scriitor armean (n. 1895)\n 25 iunie: Ernest King (Ernest Joseph King), 77 ani, amiral american (n. 1878)\n 29 iunie: Mitty Goldin (n. Moise Goldin), 61 ani, impresar francez, originar din România (n. 1895)\n 6 iulie: Constantin Narly, 60 ani, scriitor român (n. 1896)\n 7 iulie: Iza Kremer, 68 ani, cântăreață de origine rusă și evreiască (n. 1887)\n 8 iulie: Giovanni Papini, 75 ani, scriitor italian (n. 1881)\n 6 august: Ioan Gh. Popovici, 70 ani, general român din al Doilea Război Mondial. (n. 1885)\n 11 august: Jackson Pollock (Paul Jackson Pollock), 44 ani, pictor american (n. 1912)\n 12 august: Gianpiero Combi, 53 ani, fotbalist italian (portar), (n. 1902)\n 13 august: Yakub Kolas, 73 ani, scriitor belarus (n. 1882)\n 14 august: Bertolt Brecht (Eugen Berthold Friedrich Brecht), 58 ani, dramaturg, poet și regizor de teatru german (n. 1898)\n14 august: Konstantin von Neurath (Konstantin Hermann Karl von Neurath), 83 ani, general german și criminal de război nazist (n. 1873)\n 16 august: Béla Lugosi (n. Béla Ferenc Dezső Blaskó), 73 ani, actor maghiar (n. 1882)\n16 august: Theodor Pallady, 85 ani, pictor român (n. 1871)\n 2 septembrie: Maria Henrietta de Austria, 73 ani (n. 1883)\n 8 septembrie: Gerrit Bolkestein, 84 ani, politician din Țările de Jos (n. 1871)\n 11 septembrie: Lucien Febvre (Lucien Paul Victor Febvre), 78 ani, istoric francez (n. 1878)\n 12 septembrie: Hans Carossa, 77 ani, scriitor german (n. 1878)\n 16 septembrie: Avram Leib Zissu, 68 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1888)\n 6 octombrie: Constantin N. Ionescu, 51 ani, chimist român (n. 1905)\n 16 octombrie: Jules Rimet, 83 ani, fotbalist francez, președinte FIFA (1921-1954), (n. 1873)\n 26 octombrie: Walter Gieseking, 60 ani, muzician german (n. 1895)\n 30 octombrie: Pío Baroja (Pío Baroja y Nessi), 83 ani, scriitor spaniol (n. 1872)\n30 octombrie: Marele Duce Andrei Vladimirovici al Rusiei, 77 ani (n. 1879)\n 3 noiembrie: Jean Metzinger, 73 ani, pictor francez (n. 1883)\n 4 noiembrie: Ioan Popescu-Cilieni, 50 ani, istoric român (n. 1906)\n 5 noiembrie: Maria Filotti, 73 ani, actriță română de film și teatru (n. 1883)\n 9 noiembrie: Aino Kallas (Aino Krohn Kallas), 78 ani, scriitoare finlandeză (n. 1878)\n 10 noiembrie: Victor Young (Albert Victor Young), 56 ani, compozitor american (n. 1900)\n 14 noiembrie: Elisabeta a României, 62 ani, fiica Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria (n. 1894)\n 23 noiembrie: Jean Alexandru Steriadi, 76 ani, pictor român (n. 1880)\n 26 noiembrie: Constantin C. Popovici, 78 ani, matematician și astronom român (n. 1878)\n 6 decembrie: Derenik Demirgian, 79 ani, scriitor american (n. 1877)\n 8 decembrie: Muhammad Husayn Haykal, 68 ani, scriitor egiptean (n. 1888)\n8 decembrie: Prințesa Marie Louise de Schleswig-Holstein, 84 ani (n. 1872)\n 22 decembrie: Nicolae Labiș (aka Niculai Mălin), 21 ani, poet român (n. 1935)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: William Bradford Shockley, John Bardeen, Walter Houser Brattain (SUA)\n Chimie: Sir Cyril Norman Hinshelwood (Regatul Unit), Nikolay Nikolaevich Semenov (URSS)\n Medicină: André Frédéric Cournand (Franța), Werner Forssmann (Germania), Dickinson William Richards (SUA)\n Literatură: Juan Ramón Jiménez (Spania)\n Pace: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii.\n\nLegături externe \n 1956, dezghet si inghet, 28 august 2009, Nicolae Dragusin, România liberă\n\n1956"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți spune despre 2021?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "2021 (MMXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri. A fost al 2021-lea an de d.Hr., al 21-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2020-2029.\n\nA fost desemnat:\n Anul internațional al păcii și încrederii.\n Anul internațional al economiei creative pentru dezvoltare durabilă.\n Anul internațional al fructelor și legumelor.\n Anul internațional pentru eliminarea muncii copiilor.\n Anul internațional al lucrătorilor din domeniul sănătății și îngrijirii.\n Anul european al căilor ferate.\n Anul orașului Klaipėda (Lituania) numită Capitală Europeană a Tineretului.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n\n 1 ianuarie: Portugalia a preluat de la Germania președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Suedia a preluat de la Albania președinția OSCE.\n 1 ianuarie: Cuba își unifică în mod oficial sistemul de monedă duală după 27 de ani, rezultând în retragerea pesoului convertibil cubanez (CUC) și lăsarea pesoului cubanez (CUP) ca singură monedă națională, suferind astfel prima sa devalorizare valutară din 1959.\n 6 ianuarie: Mii de protestatari pro-Trump, unii înarmați, au luat cu asalt Capitoliul Statelor Unite, provocând evacuarea acestuia. Au fost trase focuri de armă rezultând 5 decese inclusiv un ofițer de poliție; 56 de membri ai departamentului de poliție au fost răniți.\n 9 ianuarie: Un avion de tip Boeing 737 Classic al companiei aeriene indoneziene Sriwijaya Air, s-a prăbușit în Marea Java la câteva minute după ce și-a luat zborul de pe Aeroportul Internațional Jakarta spre direcția Pontianak. La bord erau 62 de pasageri, inclusiv 7 copii. Nu sunt supraviețuitori.\n 11 ianuarie: Pandemia de COVID-19: Numărul de cazuri confirmate de COVID-19 depășește 90 de milioane în întreaga lume.\n 11 ianuarie: Au loc simultan alegeri parlamentare în Kazahstan și alegeri prezidențiale în Kârgâzstan. Partidul de guvernământ Nur Otan, care domină politica Kazahstanului din 1999, a câștigat cu peste 70% din voturi. În parlamentul din Kazahstan au mai intrat alte două partide. În Kârgâzstan populistul Sadîr Japarov a câștigat cursa prezidențială de la Bișkek cu peste 79,5 % din voturi, devasându-și contracandidatul, pe Adahan Madumarov, care a acumulat 6,5 % din voturi.\n 13 ianuarie: Președintele american Donald Trump este pus sub acuzare pentru a doua oară de Camera Reprezentanților, o premieră în istoria SUA. El a fost acuzat de „incitare la insurecție” ca urmare a comentariilor sale la un miting precedent asaltului asupra Capitoliului Statelor Unite.\n 15 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade pe scara Richter a devastat insula Sulawesi din Indonezia. 91 de persoane au decedat, iar alte peste 1100 au fost rănite.\n 15 ianuarie: În România începe a doua etapă de vaccinare anti-Covid; persoanele de peste 65 de ani, cele aflate în evidență cu boli cronice și angajații din domenii esențiale se pot programa pentru vaccinare.\n 15 ianuarie: Guvernul Olandei, în frunte cu prim-ministrul, Mark Rutte, a demisionat, după scandalul alocațiilor. Fiscul olandez a acuzat mii de familii că au solicitat în mod fraudulos plata alocațiilor copiilor, în perioada 2013-2019. Din această cauză, fiscul le-a cerut rambursări de zeci de mii de euro și multe familii au ajuns în faliment sau au divorțat. Ministrul Finanțelor, Wopke Hoekstra, și Ministrul Economiei, Eric Wiebes, au fost deja dați în judecată, alături de alți trei politicieni.\n 15 ianuarie: Pandemia de COVID-19: Numărul global de decese din cauza virusului depășește 2 milioane.\n 17 ianuarie: Activistul anticorupție Aleksei Navalnîi, principalul opozant al președintelui rus Vladimir Putin, este arestat la aterizarea la Moscova. Politicianul revenise de la Berlin, unde fusese internat în spital din august 2020 după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok. A fost reținut sub acuzația încălcării termenilor eliberării condiționate.\n 20 ianuarie: Au fost învestiți la Capitoliul din Washington D.C. Joe Biden ca cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii și Kamala Harris ca cel de-al 49-lea vicepreședinte.\n 23 ianuarie: Poliția rusă a reținut peste 3.000 de persoane într-o represiune împotriva protestelor în sprijinul liderului opoziției Aleksei Navalnîi; amploarea demonstrațiilor din Rusia este văzută ca fiind fără precedent, ele având loc în peste 100 de orașe.\n 24 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Portugalia. Conservatorul Marcelo Nuno Duarte Rebelo de Sousa (72 ani), a fost reales președinte cu un scor de 60,7%.\n 29 ianuarie: Un incendiu a izbucnit la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” la ora 5:00, ora României. 102 de pacienți cu COVID-19 au fost evacuați în alte pavilioane ale spitalului și în alte spitale din Capitală. Au decedat 11 pacienți. Un reșou din salonul care a ars ar putea fi cauza incendiului.\n 31 ianuarie: Peste 5.000 de persoane sunt reținute de poliția rusă la protestele la nivel național care solicită eliberarea liderului opoziției Aleksei Navalnîi.\n\nFebruarie\n\n 1 februarie: Armata din Myanmar a preluat puterea printr-o lovitură de stat; șefa guvernului, laureata premiului Nobel Aung San Suu Kyi, președintele țării și alți oficiali și politicieni au fost arestați.\n 2 februarie: Opozantul rus Aleksei Navalnîi a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, de către un tribunal din Moscova.\n 8 februarie: În Myanmar au loc proteste pentru a treia zi la rând împotriva loviturii de stat din 1 februarie. În capitala Naypyidaw forțele de ordine au folosit pentru prima dată tunuri de apă. Junta militară declară legea marțială în al doilea oraș ca mărime din țară Mandalay, pe fondul protestelor împotriva loviturii de stat.\n 9 februarie: Sonda spațială Hope, lansată de agenția spațială UAESA, din Emiratele Arabe Unite, a intrat cu succes pe orbita planetei Marte.\n 10 februarie: Sonda chineză Tianwen-1, a ajuns cu succes pe orbita planetei Marte, după ce a fost lansată la bordul navei spațiale Wenchang, pe 23 iulie 2020, de CNSA. Pentru următoarele 2 luni, sonda spațială va studia locul țintă de pe o orbită de recunoaștere, apoi, în mai sau iunie 2021, aterizarea este planificată să înceapă cu eliberarea capsulei. Este proiectat să facă o intrare atmosferică urmată de o fază de coborâre sub parașută, după care sonda de aterizare își va folosi propulsia pentru a ateriza lin pe Marte. Dacă totul merge conform planului, sonda de aterizare va implementa rover-ul conceput pentru a explora suprafața timp de 90 de zile marțiene.\n 13 februarie: Senatul Statelor Unite ale Americii votează achitarea fostului președinte Donald Trump pentru a doua oară, când votul de 57-43 în favoarea condamnării nu atinge majoritatea necesară de două treimi. Șapte republicani se alătură democraților în votul pentru condamnare, devenind astfel cel mai apropiat vot de la procesul de punere sub acuzare a lui Andrew Johnson din 1868.\n 17 februarie: Peste 100 de mineri din Valea Jiului au refuzat să iasă din subteran la finalul programului de lucru. Ei fiind nemulțumiți că salariile vor fi plătite cu întârziere, deoarece CEH a rămas fără o parte din venituri de la 1 ianuarie 2021, după ce a pierdut 7 milioane de lei lunar, reprezentând sumele de bani provenite din serviciile de sistem și din ajutorul de stat pentru Mina Lonea. Cu aceste sume se puteau asigura circa jumătate din banii de salarii, potrivit administratorului special, Cristian Roșu.\n 18 februarie: Două jurnaliste ale unui post TV din Polonia, au fost condamnate la 2 ani de închisoare, pentru că au filmat live protestele de anul trecut, din Belarus, împotriva președintelui Aleksandr Lukașenko.\n 18 februarie: Misiunea NASA Mars 2020, care conține roverul Perseverance și drona elicopter Ingenuity, a aterizat pe planeta Marte la craterul Jezero, după șapte luni de călătorie. Mars 2020 este o misiune de explorare cu un rover dezvoltat de Jet Propulsion Laboratory și are ca obiectiv studierea locuibilității planetei Marte și pregătirea pentru viitoarele misiuni umane.\n 18 februarie: Episcopul Porfirije Perić devine cel de-al 46-lea patriarh al Serbiei. Este succesorul patriarhului Irineu, care a murit în noiembrie 2020, la vârsta de 90 de ani, în urma infecției cu COVID-19.\n 20 februarie: Pandemia de COVID-19 – Numărul vaccinărilor administrate la nivel mondial depășește 200 de milioane.\n 25 februarie: Pandemia de COVID-19 – Numărul global de decese din cauza COVID-19 depășește 2,5 milioane.\n\nMartie\n\n 1 martie: Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a fost condamnat la trei ani de închisoare, dintre care unu cu executare și doi cu suspendare, pentru corupție, după ce a fost găsit vinovat de încercarea de a oferi un loc de muncă unui magistrat în schimbul informațiilor despre o anchetă penală a partidului său politic.\n 1 martie: Doi muncitori au fost înjunghiați mortal în timp ce erau ținuți ostatici într-un bloc din Onești, România. Atacatorul, un bărbat în vârstă de 68 de ani, pierduse apartamentul în urmă cu 12 ani în favoarea companiei unde lucrau victimele și a încercat să-și răscumpere fosta proprietate prin sechestrare de persoane.\n 5 martie: Papa Francisc ajunge la Bagdad în prima vizită papală în Irak.\n 6 martie: Papa Francisc se întâlnește cu marele ayatolah Ali al-Sistani la Najaf, Irak. Este prima întâlnire vreodată dintre un papa și un ayatollah. \n 7 martie: Elveția devine al șaptelea stat european care interzice purtarea burqa în public, după Austria, Danemarca, Franța, Belgia, Letonia și Bulgaria.\n 15 martie: Filmul Colectiv, regizat de Alexander Nanau, a fost nominalizat la categoriile Cel mai bun film străin și Cel mai bun film documentar, la cea de-a 93-a ediție a Premiilor Oscar. Este primul film românesc nominalizat la Oscar.\n 18 martie: Congresul Deputaților spaniol votează cu 202–141 pentru aprobarea definitivă a legalizării eutanasiei și sinuciderii asistate pentru persoanele cu boli grave și incurabile care doresc să-și pună capăt vieții, Spania devenind a patra țară din Uniunea Europeană care face acest lucru.\n 20 martie: Comitetul de organizare pentru Jocurile Olimpice și Paralimpice de vară din 2020 de la Tokyo anunță că spectatorilor de peste mări li se va interzice intrarea în Japonia pentru a viziona Jocurile Olimpice de vară din 2020 și Jocurile Paralimpice din cauza riscului de răspândire a COVID-19.\n 22 martie: Parlamentul Republicii Moldova a dispus ridicarea imunității de deputat a doi deputați din fracțiunea Partidului „ȘOR”, fiind vorba de deputații Petru Jardan și Denis Ulanov, primul fiind luat sub escorta CNA din incinta parlamentului.\n 23 martie: Ever Given, o navă taiwaneză de 400 de metri lungime și 59 lățime a eșuat de-a latul Canalului de Suez din cauza vântului puternic blocând total traficul maritim în zonă.\n 23 martie: Pandemia de COVID-19 – Numărul vaccinărilor administrate la nivel mondial depășește 500 de milioane.\n 26 martie: Ca urmare a unei greve spontane a angajaților, Metroul din București nu mai funcționează. Guvernul și Metrorex condamnă greva ca fiind ilegală.\n 27 martie: Protestele din Myanmar – Peste 114 de protestatari anti-lovitură de stat sunt uciși de militari, în timp ce liderul Consiliul Administrației de Stat, Min Aung Hlaing, sărbătorește Ziua Forțelor Armate și promite să „protejeze oamenii și să lupte pentru democrație”. Proteste au izbucnit în toată țara, în ciuda avertismentului emis de televiziunea de stat că protestatarii ar putea fi „împușcați în cap sau în spate”.\n 29 martie: Nava portcontainer Ever given este reflotată și remorcată spre nord, permițând redeschiderea Canalului Suez. Cel puțin 369 de nave așteaptă să treacă prin canal.\n 30 martie: Brazilia – Într-o întâlnire cu ministrul apărării recent numit Walter Souza Braga Netto, comandanții tuturor celor trei ramuri ale forțelor armate braziliene – generalul Edson Leal Pujol (armată), amiralul Ilques Barbosa Junior (marină) și brigadierul Antonio Carlos Moretti Bermudez (forțele aeriene) – și-au anunțat intenția de a demisiona din funcțiile lor imediat ce vor fi găsiți noi succesori. Anunțul de demisie colectivă vine la mai puțin de o zi de la demiterea fostului ministru al apărării Fernando Azevedo e Silva și se presupune că este o mișcare pentru a semnala opoziția Forțelor Armate față de orice amestec militar în politică.\n 30 martie: A treia zi de proteste în București și mai multe orașe din țară împotriva restricțiilor anti-COVID. Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat organizarea ultimelor două zile de proteste.\n\nAprilie\n \n 2 aprilie: Rusia avertizează NATO împotriva trimiterii oricăror trupe în ajutorul Ucrainei, pe fondul rapoartelor despre manevrele militare ruse la granițele sale.\n 5 aprilie: Președintele rus Vladimir Putin semnează o lege care extinde mandatul prezidențial la un total de patru mandate consecutive de șase ani. Legea i-ar permite lui Putin, care se află la al doilea mandat consecutiv, să ocupe funcția de președinte până în 2036.\n 6 aprilie: 12 fotomodele tinere din Belarus, Republica Moldova, Rusia și Ucraina, au fost arestate de poliția din Dubai, după ce au pozat goale pe balconul unui imobil din cel mai luxos cartier al metropolei arabe. Tinerele sunt acuzate de încălcarea legii privind decența în public, dar și de distribuirea de materiale pornografice.\n 10 aprilie: Pandemie COVID-19 – România depășește 1 milion de cazuri de COVID-19.\n 13 aprilie: O instanță din Ismailia admite cererea Autorității egiptene a canalului Suez de a pune sub sechestru nava Ever Given în așteptarea plății unei cereri de despăgubire de peste 900 milioane USD. Nava a blocat Canalul Suez timp de șase zile, obstrucția acestuia având un impact negativ semnificativ asupra schimburilor comerciale dintre Europa și Asia și Orientul Mijlociu.\n 13 aprilie: Guvernul Japoniei a aprobat deversarea a 1,25 milioane de tone de apă radioactivă tratată de la centrala nucleară Fukushima în Oceanul Pacific pe parcursul a 30 de ani, cu sprijinul deplin al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. China, Coreea de Sud și Taiwan se opun deciziei.\n 15 aprilie: Oamenii de știință anunță că au injectat cu succes celule stem umane în embrioni de maimuță, creând embrioni-himeră.\n 16 aprilie: Banca Centrală Turcă interzice tranzacțiile folosind criptomonede și active criptografice, citând posibile „daune ireparabile” și riscuri de tranzacție pentru clienți.\n\n 17 aprilie: Pandemie COVID-19 – Numărul global de decese din cauza COVID-19 depășește 3 milioane.\n 17 aprilie: Au loc funeraliile prințului Philip. La sujba de înmormântare de la Capela St George au participat doar 30 de persoane din cauza restricțiilor legate de pandemia de COVID-19.\n 18 aprilie: Ofensiva din Ciadul de Nord: Forțele rebele ale Frontului pentru Schimbare și Concordie din Ciad avansează spre capitala, N'Djamena, întrucât președintele în funcție Idriss Déby preia conducerea alegerilor din 11 aprilie și se așteaptă să își prelungească mandatul. Pe 17 aprilie, guvernele SUA și britanice au ordonat unor angajați diplomatici să părăsească Ciadul în mijlocul tulburărilor.\n 19 aprilie: Elicopterul Ingenuity al NASA, care face parte din misiunea Mars 2020, efectuează primul zbor cu motor pe o altă planetă.\n 19 aprilie: Raúl Castro demisionează din funcția de prim secretar al Partidului Comunist Cubanez, punând capăt a peste 62 de ani de guvernare a fraților Castro în Cuba.\n 19 aprilie: Ofensiva din Ciadul de Nord: Armata din Ciad declară că 300 de rebeli au fost uciși și încă 150 arestați în timpul operațiunilor militare din nordul Ciadului. Cinci soldați sunt, de asemenea, uciși și alți 36 răniți în operațiune.\n 20 aprilie: Ofensiva din Ciadul de Nord: Președintele din Ciad, Idriss Déby, moare din cauza rănilor suferite în timp ce comanda forțe împotriva rebelilor din partea de nord a țării. Constituția este suspendată, iar un consiliu militar de tranziție condus de fiul lui Déby, generalul Mahamat Idriss Déby Itno, va conduce țara pentru aproximativ 18 luni.\n 21 aprilie: Un incendiu puternic a izbucnit la Chișinău, capitala Republicii Moldova.\n 21 aprilie: Ofensiva din Ciadul de Nord: Rebelii Frontului pentru Schimbare și Concordie din Ciad (FACT) au amenințat că vor continua, ajungând în capitala Ciadului, N'Djamena, după uciderea președintelui Idriss Déby. În capitală, mulți civili aleg să rămână acasă pe măsură ce spaimele cresc. Rebelii FACT resping junta militară condusă de fiul lui Déby, iar politicienii din opoziție solicită, de asemenea, o tranziție civilă.\n 21 aprilie: Guvernul indonezian raportează dispariția submarinului KRI Nanggala în timpul unui exercițiu de torpilă cu foc viu, solicitând asistență de căutare și salvare din Singapore și Australia.\n 21 aprilie: Ministerul Finanțelor din Republica Moldova a emis în premieră și cu succes obligațiuni de stat pe 7 ani, pentru prima oară în această țară.\n 22 aprilie: Cașcavalul de Săveni devine cel de-al șaptelea produs românesc înscris de Comisia Europeană în registrul produselor care beneficiază de Indicație Geografică Protejată, după: magiun de prune Topoloveni, salam de Sibiu, novac afumat din Țara Bârsei, scrumbia de Dunăre afumată, cârnații de Pleșcoi și telemea de Ibănești.\n 24 aprilie: În urma unui efort internațional de căutare și salvare, marina indoneziană raportează scufundarea KRI Nanggala cu 53 de membri ai echipajului, cea mai mare pierdere de vieți umane la bordul unui submarin din 2003.\n 24 aprilie: Pandemie COVID-19 – Numărul vaccinărilor administrate la nivel mondial depășește 1 miliard, la mai puțin de cinci luni de la începerea primelor campanii de vaccinare în masă.\n 25 aprilie: Cea de-a 93-a ediție a Premiilor Oscar a avut loc la Los Angeles. Filmul Nomadland câștigă premiul pentru Cel mai bun film, iar regizoarea acestui film, Chloé Zhao, premiul pentru Cel mai bun regizor.\n 28 aprilie: Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, primește undă verde de la Curtea Constituțională a Republicii Moldova pentru dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a și declară alegeri anticipate pe 11 iulie 2021.\n 30 aprilie: Cel puțin 45 de persoane sunt ucise și cel puțin 150 sunt rănite într-o busculadă masivă în timpul sărbătorii evreiești Lag Baomer din Meron, Israel. Este cel mai grav dezastru civil din istoria Israelului.\n\nMai \n\n 5 mai: Cel mai mare urs brun din România, și probabil din Uniunea Europeană, Arthur (17 ani), a fost ucis de către prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, în localitatea Ojdula, județul Covasna, acesta venind în România special pentru a-l împușca.\n 6 mai: În Daghestan, Rusia, oamenii de știință au găsit peste 150 de foci moarte pe coasta Mării Caspice, lângă orașul Mahacikala în două zile.\n 14 mai: Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, efectuează o vizită în Republica Moldova, la invitația președintei Maia Sandu, fiind al doilea politician de rang înalt care efecutează o vizită la Chișinău după președintele României Klaus Iohannis.\n 14 mai: Se împlinesc 40 de ani de la singurul zbor efectuat de un român în spațiul cosmic. Dumitru Prunariu a petrecut 7 zile și 20 de ore la bordul stației spațiale Salyut 6 realizând mai multe experimente științifice din domeniul astrofizicii, al studiului radiațiilor cosmice, al medicinei, biologiei, psihologiei și tehnologiilor spațiale.\n 18 mai: Arcul lui Darwin, formațiunea stâncoasă din Insulele Galapagos s-a prăbușit „în urma eroziunii naturale”.\n 21 mai: Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție de încetare a focului între Israel și Hamas, încheind 11 zile de luptă, ambele părți reclamând victoria. Conflictul a început în urma deciziei Curții Supreme a Israelului de a strămuta patru familii palestiniene dintr-un cartier al Ierusalimului de Est în favoarea familiilor evreiești care au revendicat drepturi de proprietate în acest cartier. Potrivit legii israeliene, dacă evreii pot dovedi că familia lor trăia în Ierusalimul de Est înaintea Războiului israeliano-arab din 1948, ei pot cere să li se acorde ”dreptul de proprietate”. Pentru palestinienii care și-au pierdut bunurile în timpul războiului, o astfel de lege nu există.\n 21 mai: După luni de negocieri, se formează guvernul catalan (regional), Pere Aragonès devenind al 132-lea președinte, primul din formațiunea sa, Stânga Republicană din Catalonia din ultimii patruzeci de ani și cel mai tânăr din istoria de șapte sute de ani a instituției. Aragonès s-a angajat să repornească imediat discuțiile de independență cu guvernul spaniol.\n 22 mai: Trupa Måneskin, reprezentând Italia, a câștigat finala Concursului Muzical Eurovision 2021, care a avut loc la Rotterdam, Țările de Jos. Este pentru prima dată după 1990 când Italia câștigă acest concurs.\n 23 mai: Opoziția față de președintele belarus Aleksandr Lukașenko acuză guvernul din Belarus că a deviat zborul Ryanair 4978 din Atena, Grecia, către Vilnius, Lituania și l-a forțat să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul și activist al opoziției Roman Protasevici care se afla la bord. Deși motivul aterizării forțate a fost o presupusă amenințare cu bombă, nu s-au găsit explozivi.\n 24 mai: Ca răspuns la blocarea zborului Ryanair 4978 și la arestarea activistului Roman Protasevici, guvernul lituanian își închide aeroporturile pentru zborurile din Belarus și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara. Wizz Air, Austrian Airlines și Air Baltic și-au redirecționat zborurile pentru a evita spațiul aerian din Belarus.\n 24 mai: Uniunea Europeană interzice tuturor companiilor aeriene din Belarus să îi folosească aeroporturile și spațiul aerian ca răspuns la deturnarea avionului și aplică sancțiuni oficialilor despre care se crede că sunt implicați în operațiune.\n26 mai: A avut loc o eclipsă totală de lună.\n26 mai: Alegeri prezidențiale în Siria. Bashar al-Assad a câștigat un nou mandat pentru șapte ani cu un scor de 95,1%.\n\nIunie \n\n2 iunie: Orașul finlandez Oulu este ales Capitală Europeană a Culturii în 2026.\n2 iunie: Parlamentul Israelului, Knesset, l-a ales pe Itzhak Herzog, membru al partidului Likud, în funcția de președinte al statului. Acesta îl succede pe Reuven Rivlin care a deținut președinția din 2014.\n7 iunie: Cascada Bigăr, parte din Izvorul Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale.\n11 iunie - 11 iulie: Campionatul European de Fotbal 2020. Italia este campioana Europei învingând Anglia la lovituri de departajare.\n13 iunie: Parlamentul Israelului a aprobat, un nou guvern, care va fi condus prin rotație, de Naftali Bennett și Yair Lapid, punând capăt celor 12 ani în care Benjamin Netanyahu a fost permanent prim-ministru.\n18 iunie: Alegeri prezidențiale în Iran (primul scrutin). După numărarea a 28,6 milioane buletine de vot, Seyyed Ebrahim Raisi al-Sadati, a obținut peste 62% din voturile exprimate.\n 29 iunie: Pandemia de COVID-19: Numărul vaccinărilor administrate la nivel mondial depășește 3 miliarde.\n\nIulie \n\n1 iulie: Slovenia a preluat de la Portugalia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.\n3 iulie: Aproximativ 20 de persoane sunt date dispărute în centrul Japoniei, după ce o alunecare de teren provocată de ploile abundente a distrus mai multe case din orașul Atami.\n6 iulie: Un avion rusesc AN-26, cu 28 de oameni la bord, s-a prăbușit în largul Peninsulei Kamceatka din estul Rusiei. \n6-17 iulie: Al 74-lea Festival Anual de Film de la Cannes. Lungmetrajul „Titane”, regizat de Julia Ducournau, a fost recompensat cu trofeul Palme d'Or.\n7 iulie: Președintele din Haiti, Jovenel Moïse, a fost asasinat în reședința sa privată de un „grup de persoane neidentificate”.\n 8 iulie: Pandemia de COVID-19: Numărul deceselor cauzate de COVID-19 în întreaga lume depășește 4 milioane.\n11 iulie: Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de președinta Maia Sandu, a înregistrat un scor de 52,8%, iar Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), condus de Vladimir Voronin și Igor Dodon, 27,17% exprimate prin voturile electoratului. Pragul de 5% al intrării în parlament a fost atins și de partidul prorus, ȘOR, condus de Ilan Șor, care a obținut 5,74% din voturi.\n14 iulie: Oamenii de știință anunță descoperirea izotopilor pe TYC 8998-760-1 b, o exoplanetă situată la 300 de ani-lumină distanță de constelația Musca. Descoperirea a fost făcută prin intermediul telescopului foarte mare ESO din Chile.\n15 iulie: Inundații severe se produc în vestul Germaniei, provocând moartea a 59 de persoane. Încă alte unsprezece persoane sunt ucise în urma inundațiilor din Belgia.\n16 iulie: Numărul de morți din cauza inundațiilor severe din vestul Germaniei crește la 106. 63 de persoane au murit în Renania-Palatinat și 43 au murit în Renania de Nord-Westfalia.\n 19 iulie: Blue Origin efectuează cu succes primul său zbor de testare umană, cu o rachetă reutilizabilă New Shepard care transportă patru membri ai echipajului în spațiu: fondatorul companiei Jeff Bezos, fratele lui Bezos, Mark, Oliver Daemen în vârstă de 18 ani (care devine cea mai tânără persoană care ajunge în spațiu) și o femeie aviator în vârstă de 82 de ani (care devine cea mai în vârstă persoană care ajunge în spațiu).\n22 iulie: A fost inaugurată Casa Muzeelor, în Iași, care adăpostește cinci muzee: Muzeul Literaturii Române, Muzeul Poeziei, Muzeul Teatrului Evreiesc în România, Muzeul Copilăriei în Comunism și Muzeul Pogromului de la Iași, în fosta clădire a Chesturii Poliției antebelice.\n23 iulie - 8 august: A XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară s-au desfășurat la Tōkyō, Japonia. Inițial au fost programate pentru 24 iulie-9 august 2020, dar au fost amânate din cauza pandemiei COVID-19. România a participat cu 106 sportivi în cadrul a 17 probe olimpice (atletism, baschet 3x3, box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică artistică, înot, judo, caiac-canoe, lupte, scrimă, tenis de câmp, tenis de masă, tir cu arcul, tir sportiv și triatlon). Delegația României a câștigat la Tōkyō patru medalii: una de aur și trei de argint.\n31 iulie: Au avut loc alegeri prezidențiale în Palestina.\n\nAugust \n 4 august: Pandemia de COVID-19 - Numărul de cazuri confirmate de COVID-19 depășește 200 de milioane în întreaga lume.\n 5 august: Mii de pompieri și avioane cu apă sunt desfășurate pe măsură ce incendiile sălbatice continuă să se răspândească în Italia pe fondul unui val de căldură fără precedent cauzat de un „dom de căldură” în sud-estul Europei.\n 5 august: Incendii grecești. Oamenilor din Atena li se spune să rămână în interior, din cauza fumului de la incendiile de la marginea orașului. Peste 500 de pompieri se luptă cu un incendiu pe Muntele Parnitha, în timp ce suburbia Varympompi este evacuată.\n 5 august: Echipa națională a României la dezbateri pentru elevi, s-a clasat pentru prima dată printre primele opt din cele 74 de echipe ale lumii, la Campionatului Mondial de Dezbateri pentru Elevi, desfășurat online între 25 iulie și 5 august.\n 6 august: Parlamentul moldovean alege pe Natalia Gavrilița ca noul prim-ministru al Republicii Moldova.\n 12 august: Conform rezultatelor recensământului din 2020 din Statele Unite, populația americanilor albi scade pentru prima dată din 1790 (la 61,6% din populația americană), iar creșterea populației este cea mai scăzută de la Marea criză economică (1929-1933).\n\n 14 august: Un cutremur major cu magnitudinea 7,2 a lovit Haiti, omorând cel puțin 2.189 de persoane și rănind peste 12.268 de persoane.\n 15 august: Talibanii afgani capturează capitala Kabul; guvernul afgan se predă talibanilor. Președintele Ashraf Ghani și vicepreședintele Amrullah Saleh au părăsit țara și se află în Tadjikistan Cinci mii de combatanți ilegali sunt eliberați din închisoarea militară a bazei aeriene Bagram, fostă cea mai mare bază aeriană americană din țară.\n 15 august: În urma ofensivei talibane din Afganistan, ambasadele țărilor occidentale sunt evacuate și mutate pe aeroportul internațional Hamid Karzai din Kabul. Ambasada Rusiei nu este evacuată, deoarece consideră că „situația din Kabul este cam tensionată, dar nu există război în oraș”. Ambasada Turciei rămâne, de asemenea, deschisă.\n 17 august: Cercetătorii de la Universitatea de Științe Aplicate din Graubuenden, Elveția anunță că au calculat valoarea lui pi la 62,8 trilioane de cifre, un nou record mondial.\n 19 august: Mai multe incidente sunt raportate pe aeroportul din Kabul, civili străini și afgani încearcând să scape. A fost confirmat un număr total de 12 persoane ucise pe aeroport de la căderea orașului, în timpul învălmășelii și al incidentelor cu arme.\n 19 august: Regimul taliban declară formarea Emiratului Islamic al Afganistanului.\n 21 august: Uniunea Europeană spune că nu va exista „nici o recunoaștere, nici o discuție politică” cu talibanii. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că UE va „măsura talibanii prin faptele și acțiunile lor” înainte de a se angaja în orice recunoaștere. Von der Leyen a anunțat, de asemenea, o creștere a ajutorului umanitar acordat Afganistanului.\n 24 august: Președintele american, Joe Biden, spune că aproximativ 70.000 de persoane au fost evacuate din Afganistan. El anunță că Statele Unite vor respecta termenul limită din 31 august, de retragere a trupelor americane dar că ar trebui să existe „planuri de urgență”, dacă este necesar.\n 24 august: Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabiullah Mujahid, declară că grupul nu va permite evacuări ale cetățenilor afgani și că „drumul principal spre aeroport este acum blocat“ și „oamenii ar trebui să se întoarcă la locul de muncă“. Mujahid a mai spus că Statele Unite trebuie să respecte termenul limită de retragere din 31 august.\n 24 august-5 septembrie: La Tokyo, Japonia se desfășoară Jocurile Paralimpice de vară. Inițial, au fost programate pentru 25 august-6 septembrie 2020, dar au fost amânate din cauza pandemiei COVID-19. România a câștigat două medalii: una de argint la ciclism și una de bronz la judo.\n 26 august: Cel puțin 182 de persoane sunt ucise, inclusiv 13 militari americani, în două atacuri sinucigașe cu bombă pe aeroportul din Kabul.\n 27 august: Statele Unite lansează un atac aerian ucigând un membru al Statului Islamic despre care se crede că a planificat atentatele la aeroportul din Kabul.\n 29 august: Un atac aerian american a țintit un vehicul care transporta un sinucigaș care dorea să lovească aeroportul din Kabul. Atacul a fost efectuat în aceeași zi cu un atac cu rachete împotriva unei case civile în apropierea aeroportului din Kabul, care a dus la moartea unui copil.\n 30 august: Generalul Corpului de marină Kenneth McKenzie Jr. anunță că ultimele trupe americane au părăsit Afganistanul, încheind implicarea SUA în războiul din Afganistan. Președintele american, Joe Biden, confirmă sfârșitul războiului printr-o declarație.\n 30 august: Programul ONU pentru Mediu anunță că benzina cu plumb pentru vehiculele rutiere a fost eliminată treptat la nivel global, la o sută de ani de la introducerea sa.\n\nSeptembrie \n\n 1 septembrie: Criza politică din România: Premierul Florin Cîțu îl revocă pe ministrul justiției Stelian Ion, afirmând că „nu voi accepta miniștri din guvernul român care se opun modernizării României”, după ce acesta a refuzat să dea aviz pentru Programul „Anghel Saligny”. Revocarea creează o criză politică în cadrul guvernului de coaliție.\n 1 septembrie: Un membru senior al talibanilor spune că grupul a înconjurat Valea Panjshir, ultima cetate a rezistenței anti-talibane, și solicită rebelilor să „pună armele jos”, spunând că talibanii vor un emirat islamic pentru toți afganii și adăugând că „nu este nevoie să lupți”.\n 3 septembrie: Președintele Vanuatu Obed Moses Tallis îi iartă pe trei foști prim-miniștri: Charlot Salwai, Joe Natuman și Serge Vohor, toți condamnați pentru infracțiuni politice și financiare, inclusiv luare de mită și corupție.\n 3 septembrie: Yoshihide Suga, prim-ministru al Japoniei, anunță că nu va mai candida la președinția partidului său la alegerile prevăzute pentru 29 septembrie și se va retrage de la putere după un an de mandat. El îl înlocuise pe fostul prim-ministru Shinzo Abe, care a demisionat din motive de sănătate în septembrie 2020.\n 3 septembrie: Criza politică din România: Copreședintele USR-PLUS Dan Barna anunță că USR PLUS și AUR au depus moțiunea de cenzură contra guvernului Cîțu numită ”Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”, semnată de 122 de parlamentari. El a precizat că la începutul săptămânii viitoare, miniștrii USR PLUS își vor depune demisia.\n 5 septembrie: Președintele Guineei Alpha Condé este arestat de oficiali militari în timpul unei lovituri de stat.\n 6 septembrie: Talibanii repetă afirmația că au capturat toată provincia Panjshir, publicând imagini ale militanților talibani în fața palatului gubernatorial din Bazarak, capitala provinciei. Frontul Național de Rezistență din Afganistan continuă să respingă afirmațiile talibanilor.\n 6 septembrie: Primarul orașului Mexic, Claudia Sheinbaum, anunță că monumentul istoric al lui Cristofor Columb din Paseo de la Reforma va fi înlocuit cu o statuie a unei femei indigene din civilizația Olmec. Ea spune că măsura nu a fost o încercare de a „șterge istoria” ci de a oferi „dreptate socială”.\n 7 septembrie: El Salvador devine prima țară din lume care acceptă bitcoin ca monedă oficială.\n\n 8 septembrie: Fostul președinte Ashraf Ghani își cere scuze față de poporul afgan și reiterează faptul că a părăsit țara pentru a evita „luptele sângeroase de stradă” pentru controlul Kabul și, de asemenea, neagă vehement furtul din trezoreria țării.\n 15 septembrie: AUKUS: S-a format un pact trilateral de securitate între Australia, Regatul Unit și Statele Unite, pentru a contracara influența Chinei. Aceast pact permitea Australiei să construiască prima sa flotă de submarine cu propulsie nucleară.\n 16 septembrie: Inspiration4 lansat de SpaceX devine primul zbor spațial complet civil, care transportă un echipaj de patru persoane pe orbita joasă a Pământului. Călătoria a durat trei zile, timp în care s-au efectuat o serie de experimente științifice.\n 17 septembrie: AUKUS: Franța își recheamă ambasadorii din Statele Unite și Australia, în semn de protest față de pactul de securitate, care include și Regatul Unit. Ministerul francez de Externe spune că „decizia excepțională” a fost justificată de gravitatea pactului, care a înlocuit propriul acord de securitate cu Australia, în urma căruia francezii pierd un contract de 56 miliarde de euro.\n 19 septembrie: Alegeri parlamentare în Rusia. Partidul Rusia Unită a câștigat aproape 50% din voturile exprimate.\n 20 septembrie: Alegerile federale canadiene. Justin Trudeau și Partidul Liberal păstrează un guvern minoritar.\n 25 septembrie: La Congresul PNL, Florin Cîțu este ales președinte al partidului cu 2.878 de voturi, învingându-l pe Ludovic Orban, care a fost votat de 1.898 de membri.\n 26 septembrie: Alegeri federale în Germania pentru cel de al 21-lea Bundestag, care va avea 709 membri. Partidul Social Democrat a învins coaliția CDU/CSU.\n 29 septembrie: 116 deținuți sunt uciși în timpul unei revolte din Ecuador, cea mai mare violență cu victime umane din istoria țării.\n\nOctombrie\n\n 1 octombrie: Venezuela lansează a doua revizuire monetară în ultimii trei ani prin reducerea a șase zerouri din moneda sa bolívar pentru a simplifica contabilitatea. Această mișcare a fost un răspuns la hiperinflația care a atins un record anual de 1.743%, pe fondul unei grave crize economice în curs.\n 1 octombrie: Un incendiu a izbucnit la secția ATI a Spitalului de Boli Infecțioase din Constanța, fiind activat Planul roșu de intervenție. Șapte pacienți au decedat.\n 1 octombrie: Dacian Cioloș a fost ales în funcția de președinte al USR PLUS, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor interne pentru această funcție, obținând 19.603 de voturi, față de contracandidatul său, Dan Barna, care a obținut 18.900.\n 4 octombrie: Fumio Kishida devine cel de-al 100-lea prim-ministru al Japoniei, în locul lui Yoshihide Suga.\n 5 octombrie: Criza politică din România: Moțiunea de cenzură intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!” inițiată de PSD și susținută de USR și AUR a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”. Guvernul Florin Cîțu a fost demis, după mai puțin de 11 luni de la învestire, și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Este cel mai mare număr de voturi înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă.\n 5 octombrie: Procurorul de la Chișinău, Alexandr Stoianoglo, este suspendat din funcție și reținut de către ofițerii SIS fiind acuzat de „corupere pasivă și abuz în serviciu”.\n 6 octombrie: Organizația Mondială a Sănătății aprobă primul vaccin împotriva malariei..\n 9 octombrie: Sebastian Kurz își anunță demisia din funcția de cancelar al Austriei ca urmare a unei anchete de corupție lansată împotriva sa.\n 10 octombrie: Aproximativ 25 de milioane de irakieni sunt chemați la urne în cadrul unui scrutin legislativ anticipat prezentat de puterea de la Bagdad ca o concesie în fața mișcării de contestare.\n 11 octombrie: Procesul pentru asasinarea fostului lider din Burkina Faso, Thomas Sankara, cunoscut sub numele de „Che Guevara african” începe la Ouagadougou împotriva a 14 persoane, printre care și fostul președinte Blaise Compaoré, care va fi judecat in absentia. Sankara a fost asasinat în 1987.\n 11 octombrie: Alexander Schallenberg devine cancelar al Austriei după demisia lui Sebastian Kurz.\n 11 octombrie: Criza politică din România: Președintele Klaus Iohannis îl desemnează pe Dacian Cioloș candidat pentru funcția de prim-ministru.\n 19 octombrie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ratifică Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, asta după ce și Parlamentul Republicii Moldova a ratificat-o în data de 14 octombrie.\n 19 octombrie: Criza politică din România: Toți miniștrii propuși pentru un guvern monocolor USR au primit aviz negativ din partea comisiilor de specialitate din Parlament, cu excepția Ministrului Transporturilor propus Cătălin Drulă.\n 19 octombrie: Institutul Național de Sănătate Publică din România raportează un număr record de 574 de decese cauzate de virusul SARS-CoV-2 în 24 de ore și un număr record de 18.863 de cazuri noi de COVID.\n 20 octombrie: Criza politică din România: Parlamentul respinge propunerea de investire a lui Dacian Cioloș și a cabinetului său. În favoarea cabinetului Cioloș au votat 88 de parlamentari și împotrivă 184.\n 21 octombrie: Criza politică din România: Președintele Klaus Iohannis îl desemnează pe Nicolae Ciucă candidat pentru funcția de prim-ministru.\n\nNoiembrie\n\n 1 noiembrie: Criza politică din România: Premierul desemnat Nicolae Ciucă și-a depus oficial mandatul de premier desemnat, după o ședință a conducerii PNL, liberalii nereușind să obțină sprijinul parlamentarilor pentru un guvern minoritar. Florin Cîțu anunță că s-a hotărât în Biroul Executiv flexibilizarea mandatului, astfel încât liberalii să înceapă negocieri „cu toate forțele democratice din Parlament” pentru formarea unei majorități.\n 1 noiembrie: Pandemia de COVID-19: numărul global de decese înregistrate din cauza COVID-19 depășește 5 milioane.\n 5 noiembrie: România a depășit 50.000 de decese cauzate de virusul SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei.\n 13 noiembrie: Un incendiu izbucnit într-un salon al Secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean Ploiești s-a soldat cu două victime.\n 14 noiembrie: Alegeri parlamentare în Bulgaria.\n 15 noiembrie: Rusia distruge satelitul Kosmos 1408 în timpul testării unei arme anti-satelit. Americanii au acuzat Rusia că testul a creat un nor de fragmente pe orbita joasă a Pământului ce a pus în pericol Stația Spațială Internațională și, va reprezenta un risc pentru activitățile spațiale în următorii ani.\n 19 noiembrie: Are loc cea mai lungă eclipsă parțială de Lună din anul 1440, vizibilă din America de Nord, o mare parte din America de Sud și parte a Asiei de Nord-Est. Eclipsa a durat 3 ore, 28 de minute și 23 de secunde, fiind a doua ca durată după eclipsa parțială din 18 februarie 1440, când a durat cu 23 de secunde mai mult. NASA anunță că abia la 8 februarie 2669 se va putea asista la o eclipsă parțială de Lună, cu o durată mai mare (3 ore și 30 de minute).\n 22 noiembrie: Criza politică din România: Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe generalul Nicolae Ciucă pentru funcția de premier, de această dată pentru a conduce un guvern PNL-PSD-UDMR.\n 22 noiembrie: În studiului „Indicele de Progres Social 2021” privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, România urcă o poziție, până pe locul 44 din 168 de țări, în clasamentul mondial privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Totuși, se situează pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene, după Ungaria și Bulgaria.\n 23 noiembrie: Cel puțin 46 de persoane au murit când un autobuz care transporta turiști din Macedonia de Nord ce se întorceau de la Istanbul s-a prăbușit și a luat foc în apropiere de Bosnek, Bulgaria.\n 24 noiembrie: La câteva ore după ce Magdalena Andersson a fost aleasă prima femeie prim-ministru al Suediei, aceasta a demisionat, după ce propunerea de buget a partidului ei a fost respinsă.\n 25 noiembrie: Criza politică din România: Parlamentul României votează guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de Nicolae Ciucă cu 318 voturi „pentru” și 126 „împotrivă”.\n 30 noiembrie: Insula Barbados a devenit oficial republică, înlăturând-o pe regina Elisabeta II de la conducere. Astfel Sandra Mason devine primul președinte al acestei țări.\n\nDecembrie \n\n 1 decembrie: A fost pusă în circulație, de către BNR, bancnota de 20 lei, pe avers reprezentând-o pe Ecaterina Teodoroiu, participantă la Primul Război Mondial.\n 3 decembrie: Magnus Carlsen îl învinge pe Ian Nepomniachtchi în jocul 6 al Campionatului Mondial de șah 2021 într-un joc maraton cu 136 de mișcări. Este primul rezultat decisiv într-un joc regulamentar al Campionatului Mondial de șah în mai bine de 5 ani și este, de asemenea, cel mai lung joc din istoria Campionatului Mondial de șah.\n 4 decembrie: România raportează primele cazuri de varianta Omicron SARS-CoV-2 la doi cetățeni care au călătorit din Africa de Sud pe 30 noiembrie.\n 6 decembrie: Statele Unite ale Americii anunță oficial un boicot diplomatic al viitoarelor Jocuri Olimpice de Iarnă din Beijing, China. Casa Albă spune că nici o delegație oficială nu va fi trimisă la Jocuri din cauza preocupărilor cu privire la drepturile omului în China.\n 8 decembrie: Bundestag-ul l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz ca noul cancelar al Germaniei, înlocuindu-o pe Angela Merkel care a guvernat timp de 16 ani.\n 8 decembrie: România ridică restricția pe timp de noapte și politica obligatorie privind măștile de protecție în aer liber, permite magazinelor și restaurantelor să se închidă la ora 22:00 și permite intrarea în locuri neesențiale pentru cei cu un test COVID-19 negativ, pe măsură ce numărul cazurilor scade.\n 8 decembrie: Australia, Canada și Regatul Unit se alătură boicotului diplomatic american al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, citând abuzuri ale drepturilor omului în China.\n 12 decembrie: Cetățenii din Noua Caledonie votează împotriva independenței și aleg să rămână parte a Franței. Partidele pro-independență au boicotat referendumul pentru a protesta împotriva presupusei lipse de timp pentru campanie.\n 14 decembrie: Oamenii de știință anunță că sonda solară Parker a NASA a devenit prima navă spațială care a pătruns în coroana stelară a Soarelui în timpul unui zbor în aprilie.\n 17 decembrie: Lira turcească s-a depreciat până la un nou record de 17,07 unități pentru un dolar american, declanșând o intervenție directă a Băncii Centrale pe piața de valori. Lira a pierdut 55% din valoare în acest an, inclusiv 37% în doar ultimele 30 de zile. Președintele Recep Erdoğan anunță o creștere cu 50% a salariului minim de anul viitor.\n 17 decembrie: Rusia cere ca NATO să pună capăt tuturor activităților militare din Europa de Est și să nu admită niciodată Ucraina ca membru al alianței militare, spunând că doresc o garanție obligatorie din punct de vedere juridic pentru a pune capăt expansiunii în continuare spre est.\n 25 decembrie: A fost lansat James Webb Space Telescope (JWST), „cel mai puternic și mai complex telescop spațial al NASA”.\n\nNașteri\n 9 februarie: August Brooksbank, fiu al Prințesei Eugenie de York, strănepot al Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit\n 21 martie: Lucas Tindall, nepot al Prințesei Anne a Marii Britanii și strănepot al Elisabetei a II-a și al lui Filip, Duce de Edinburgh\n 26 martie: Prințul Iulian al Suediei, Duce de Halland, fiu al Prințului Carl Philip, Duce de Värmland și al Prințesei Sofia, Ducesă de Värmland\n 4 iunie: Lilibet Mountbatten-Windsor, fiica Prințului Harry, Duce de Sussex și a soției acestuia, Meghan, Ducesă de Sussex\n 18 septembrie: Sienna Elizabeth Mapelli Mozzi, fiica Prințesei Beatrice de York și al soțului acesteia, Edoardo Mapelli Mozzi\n\nDecese\n\nIanuarie\n2 ianuarie: Alexandru Bădulescu, profesor și muzicolog român (n. 1929)\n2 ianuarie: Marco Formentini, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1930)\n2 ianuarie: Modibo Keita, politician malian, prim-ministru al statului Mali (2002, 2015–2017), (n. 1942)\n4 ianuarie: Seymour Dean Van Gundy, specialist american în domeniul biologiei generale, nematologiei și ecologiei, membru de onoare al Academiei de Științe al Moldovei (n. 1931)\n4 ianuarie: Jonas Neubauer, barman american și jucător profesionist de Tetris (n. 1981)\n4 ianuarie: Tanya Roberts (n. Victoria Leigh Blum), actriță, model și producătoare americană (n. 1955)\n4 ianuarie: Martinus Justinus Godefriedus Veltman, fizician din Țările de Jos, laureat al Premiului Nobel (1999), (n. 1931)\n6 ianuarie: Ashli Babbitt, veterană a Forțelor Aeriene și Gărzii Naționale ale Statelor Unite ale Americii și activistă americană (n. 1985)\n6 ianuarie: Leonid Bujor, politician din Republica Moldova, deputat (2005–2009), Ministru al Educației (2009–2011), (n. 1955)\n6 ianuarie: Mihai Cotorobai, jurist și politician din Republica Moldova (n. 1951)\n6 ianuarie: Iulian Șerban, paracanoist român (n. 1985)\n6 ianuarie: Filip Trifonov, actor bulgar (n. 1947)\n8 ianuarie: Michael Shaw, Baron Shaw of Northstead, politician britanic, membru al Parlamentului European (1973–1979), (n. 1920)\n8 ianuarie: Iancu Țucărman, inginer agronom român de etnie evreiască, supraviețuitor al Pogromului de la Iași (n. 1922)\n10 ianuarie: Constantin Lozovanu, judecător din Republica Moldova (n. 1946)\n10 ianuarie: Constantin Rezachevici, istoric român (n. 1943)\n11 ianuarie: Bogdan-Iulian Macovei, handbalist român și antrenor principal (n. 1953)\n12 ianuarie: Florentin Crihălmeanu, episcop român unit de Cluj-Gherla (2002-2021), (n. 1959)\n12 ianuarie: Bogdan Stanoevici, actor și politician român (n. 1958)\n13 ianuarie: Gabriela Silvia Beju, sculptoriță română (n. 1947)\n13 ianuarie: Siegfried Fischbacher, magician american de etnie germană (n. 1939)\n13 ianuarie: Mircea Păcurariu, profesor universitar de teologie, istoric și preot român, membru titular al Academiei Române (n. 1932)\n13 ianuarie: Marielle de Sarnez, politiciană franceză, membră a Parlamentului European (1999–2009), (n. 1951)\n16 ianuarie: Phil Spector (Harvey Phillip Spector), producător și textier american (n. 1939)\n17 ianuarie: Ruxandra Garofeanu, critic de artă și realizatoare de emisiuni la Radio România și Televiziunea Română (n. 1944)\n20 ianuarie: Mihail Cibotaru, prozator și publicist din Republica Moldova (n. 1934)\n20 ianuarie: Mira Furlan, actriță și cântăreață croată (n. 1955)\n21 ianuarie: Nathalie Delon, actriță franceză de film (n. 1941)\n22 ianuarie: Gheorghe D. Mateescu, farmacist și chimist, Emeritus Proffesor al facultății de Chimie (n. 1928)\n23 ianuarie: Harold Holbrook (Harold Rowe Holbrook Jr.), actor american (n. 1925)\n23 ianuarie: Larry King (n. Lawrence Harvey Zeiger), moderator american de radio și televiziune (n. 1933)\n23 ianuarie: Karl Erik Olsson, om politic suedez (n. 1938)\n23 ianuarie: Oana Ștefănescu, actriță română de teatru și film (n. 1960)\n24 ianuarie: Decebal Anastasescu, inginer, profesor universitar și politician român (n. 1926)\n24 ianuarie: Bruce Kirby (n. Bruno Giovanni Quidaciolu), actor american de televiziune (n. 1925)\n25 ianuarie: Iovu Bivol, agronom și politician din Republica Moldova (n. 1948)\n26 ianuarie: Georgeta Luchian Tudor, poetă și actriță română de teatru (n. 1934)\n26 ianuarie: Osamu Yamaji, fotbalist japonez (n. 1929)\n27 ianuarie: Adrián Campos, pilot spaniol de Formula 1 (n. 1960)\n28 ianuarie: Paul J. Crutzen (Paul Jozef Crutzen), chimist din Țările de Jos, laureat al Premiului Nobel (1995), (n. 1933)\n30 ianuarie: Alfreda Markowska, activistă și filantroapă poloneză de etnie romă, supraviețuitoare a Holocaustului (n. 1926)\n30 ianuarie: Sophie (n. Samuel Long), artistă scoțiană (n. 1986)\n31 ianuarie: Justo Tejada, fotbalist spaniol (n. 1933)\n\nFebruarie\n2 februarie: Mitrofan Cioban, topolog și specialist în domeniul topologiei și matematicii, membru titular al Academia de Științe a Moldovei (n. 1942)\n2 februarie: Thomas Moore, ofițer britanic (n. 1920)\n4 februarie: Paolo Bartolozzi, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1957)\n5 februarie: Christopher Plummer (Arthur Christopher Orme Plummer), actor canadian de film, teatru și televiziune, laureat al Premiului Oscar (2012), (n. 1929)\n6 februarie: Zamfir Dumitrescu, pictor și politician român, membru al Parlamentului României (2004–2008), (n. 1946)\n6 februarie: Ioan Dzițac, profesor român de matematică și informatică (n. 1953)\n6 februarie: Krzysztof Kowalewski, actor de film și televiziune și comic polonez (n. 1937)\n6 februarie: Carol-Marc Lavrillier, fotograf, galerist, editor și autor francez (n. 1933)\n6 februarie: George Pratt Shultz, politician american, Secretar de Stat al Statelor Unite (1982–1989), (n. 1920)\n7 februarie: Joseph Hillis Miller, critic literar american (n. 1928)\n8 februarie: Petru P. Caraman, matematician și politician român (n. 1930)\n8 februarie: Jean-Claude Carrière, actor și scenarist francez (n. 1931)\n8 februarie: Shlomo Hillel, politician social-democrat, diplomat și activist israelian, președinte al Knessetului (1984–1988), (n. 1923)\n8 februarie: Cyril Mango, istoric britanic specializat în studiul artei și arhitecturii bizantine (n. 1928)\n8 februarie: Edita Maria Simon, conferențiar universitar și solistă română (n. 1937)\n9 februarie: Chick Corea (Armando Anthony Corea), muzician american (n. 1941)\n9 februarie: Valeria Gagealov, actriță română (n. 1931)\n9 februarie: Franco Marini, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1933)\n10 februarie: Dan Dascălu, inginer român (n. 1942)\n10 februarie: Larry Flynt, editor și publicist american (n. 1942)\n11 februarie: Isadore Singer, matematician american, câștigător al Premiului Abel în 2004 (n. 1924)\n13 februarie: Louis Clark, aranjor muzical și claviaturist britanic (n. 1947)\n14 februarie: Carlos Menem (Carlos Saúl Menem Akil), avocat și politician argentinian, președinte al Argentinei (1989–1999), (n. 1930)\n14 februarie: Ion Mihai Pacepa, general în cadrul DSS și jurnalist român, șef adjunct al Departamentului de Informații Externe (spionaj) a României comuniste și consilier personal al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1928)\n15 februarie: Luca Novac, taragotist și instrumentist român (n. 1941)\n15 februarie: Ștefan Tudor, canotor român (n. 1943)\n16 februarie: Ludmila Alioșina, solistă de operă (mezzo-soprană) din Republica Moldova (n. 1930)\n16 februarie: Bernard Lown, inventator evreu-american (n. 1921)\n17 februarie: Ulrike Blome, actriță germană (n. 1944)\n17 februarie: Walter Krafft, pianist și profesor de muzică german (n. 1936)\n17 februarie: Rush Limbaugh, comentator conservator, autor și gazda unor emisiuni radio și televiziune, american (n. 1951)\n18 februarie: Iehoșua Saghi, general-maior israelian, director al Direcției de Informații Militare al Armatei Israelului, membru al Knessetului (1988–1992), (n. 1933)\n19 februarie: Ion N. Petrovici, medic neurolog, profesor universitar de Neurologie și Psihiatrie la Universitatea din Köln (n. 1929)\n23 februarie: Vojkan Borisavljević, compozitor și dirijor sârb (n. 1947)\n23 februarie: Sergiu Natra, compozitor israelian de muzică cultă, evreu originar din România (n. 1924)\n24 februarie: Wolfgang Boettcher, violoncelist clasic și profesor universitar german (n. 1935)\n25 februarie: Andrei Gherman, medic din Republica Moldova, Ministru al Sănătății (2001–2005), (n. 1941)\n25 februarie: Marian Traian Gomoiu, biolog și oceanograf român (n. 1936)\n25 februarie: Andrei Palii, agronom din Republica Moldova, specialist în genetică, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1940)\n\nMartie \n1 martie: Horea Cucerzan, pictor român (n. 1938)\n1 martie: Gheorghe Dănilă, actor român de teatru și film (n. 1949)\n1 martie: Paul Rezeanu, istoric și critic de artă, expert în artă modernă și profesor universitar român (n. 1937)\n2 martie: Stanley Newens, politician britanic, membru al Parlamentului European (1984–1999), (n. 1930)\n4 martie: Atanasie Jevtić, episcop ortodox sârb (n. 1938)\n5 martie: Elena Țau, scriitoare, critic literar, istoric, doctor și conferențiar universitar din Republica Moldova (n. 1946)\n6 martie: Corneliu Pârcălăbescu, general (rez.) de brigadă român (n. 1940)\n7 martie: Olivier Dassault, politician și miliardar francez (n. 1951)\n7 martie: Keith Greene, pilot englez de Formula 1 (n. 1938)\n7 martie: Lars-Göran Petrov, cântăreț suedez (n. 1972)\n7 martie: Vasile Popa, actor și cascador român (n. 1947)\n8 martie: Adrian Bărar, chitarist, textier, compozitor și producător muzical român, fondatorul trupei Cargo (n. 1960)\n9 martie: James Levine, dirijor și pianist american de etnie evreiască (n. 1943)\n10 martie: Hamed Bakayoko, politician ivorian (n. 1965)\n10 martie: Dan Constantin Mihăilescu, sportiv român (călărie), (n. 1938)\n10 martie: Mihail Muntean, profesor și doctor în științe istorice din Rusia (n. 1938)\n10 martie: Jan Vodňanský, scriitor ceh, semnatar al Cartei 77 (n. 1941)\n11 martie: Augustin Costinescu, pictor și desenator român (n. 1943)\n12 martie: Nicolae Dabija, scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1948)\n13 martie: Marvin Nathaniel Hagler, boxer profesionist american (n. 1954)\n13 martie: Klaus Popa, istoric german originar din România (n. 1951)\n14 martie: Aurora Cornu, scriitoare, actriță, regizoare de film și traducătoare română, stabilită în Franța (n. 1931)\n15 martie: Yaphet Kotto, actor american (n. 1939)\n17 martie: Anton Gămurari, general din Republica Moldova, participant la Conflictul din Transnistria (n. 1950)\n18 martie: Zeev Aram, arhitect și designer de mobilă britanic de etnie evreiască (n. 1931)\n19 martie: Glynn Stephen Lunney, inginer american la NASA (n. 1936)\n20 martie: Constance Demby, artistă, compozitoare, vocalistă, proiectantă de instrumente muzicale originale, pictoriță, sculptoriță, și producătoare multi-media, americană (n. 1939)\n21 martie: Nawal Al-Saadawi, scriitoare egipteană (n. 1931)\n21 martie: Adam Zagajewski, poet, romancier, traducător și eseist polonez (n. 1945)\n22 martie: Johnny Dumfries, pilot scoțian de Formula 1 (n. 1958)\n23 martie: Hana Hegerová, cântăreață și actriță slovacă (n. 1931)\n23 martie: Adina Nanu, critic și istoric de artă român (n. 1927)\n23 martie: George Segal, actor american de film, teatru și televiziune (n. 1934)\n24 martie: Nicolae Nan, senator român (1990-1992), (n. 1935)\n24 martie: Kunie Tanaka, actor japonez (n. 1932)\n25 martie: Aurel Gheorghe Ardeleanu, dramaturg, prozator și sculptor român (n. 1936)\n25 martie: Bertrand Tavernier, regizor, scenarist, actor și producător de film, francez (n. 1941)\n26 martie: Ion Bălu, critic și istoric literar, biograf, profesor de literatură română (n. 1933)\n26 martie: Cornelia Catangă, interpretă română de muzică lăutărească de etnie romă (n. 1958)\n26 martie: Ilie Vancea, politician din R. Moldova, Ministru al Educației (2000–2002), (n. 1949)\n27 martie: Petr Kellner, antreprenor ceh (n. 1964)\n27 martie: Rodion Ladislau Roșca, muzician român de muzică rock (n. 1953)\n28 martie: Constantin Simirad, politician român, primar al Iașului (1992-2003), președinte al CJ (2008-2012), (n. 1941)\n29 martie: Bashkim Fino, politician și economist albanez, prim-ministru al Albaniei (1997), (n. 1962)\n\nAprilie\n1 aprilie: Isamu Akasaki, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel (2014), (n. 1929)\n1 aprilie: Emmanuel Gaillard, avocat francez specializat în domeniul arbitrajului internațional și profesor de drept (n. 1952)\n2 aprilie: Gabi Luncă (n. Elena Gabriela Onoriu), interpretă română de muzică lăutărească de etnie romă (n. 1938)\n2 aprilie: Nelu Ploieșteanu, interpret român de muzică lăutărească (n. 1950)\n2 aprilie: Hugo Weczerka, istoric german originar din Bucovina (n. 1930)\n3 aprilie: Remus Câmpeanu, fotbalist român (n. 1938)\n4 aprilie: Jens-Peter Bonde, om politic danez, membru al Parlamentului European (1979–2008), (n. 1948)\n4 aprilie: Robert Mundell, economist canadian, laureat al Premiului Nobel (1999), (n. 1932)\n6 aprilie: Boris Bechet, regizor, actor de teatru și film din Republica Moldova (n. 1953)\n6 aprilie: Maj Britt Theorin, politiciană suedeză, membră a Parlamentului European (1995–2004), (n. 1932)\n8 aprilie: Richard Rush, regizor, scenarist și producător american de film (n. 1929)\n9 aprilie: Ioan Caproșu, istoric, medievist și profesor universitar român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1934)\n9 aprilie: DMX (n. Earl Simmons), rapper și actor american (n. 1970)\n9 aprilie: Prințul Philip, Duce de Edinburgh, soțul reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit (n. 1921)\n10 aprilie: Pál-Péter Haszmann, politician român (n. 1942)\n11 aprilie: Daisuke Ryu, actor japonez de etnie coreeană (n. 1957)\n13 aprilie: Ioan Berci, taragotist român (n. 1967)\n14 aprilie: Natan Bartfeld, arbitru de fotbal sovietic și moldovean (n. 1949)\n14 aprilie: Bernard Madoff, finanțist american de etnie evreiască (n. 1938)\n17 aprilie: Hubert Faure, militar francez (n. 1914)\n19 aprilie: Walter Mondale, politician american, vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii (1977–1981), (n. 1928)\n20 aprilie: Idriss Déby, politician din Ciad, președinte (1990–2021), (n. 1952)\n20 aprilie: Roland J. Green, scriitor și editor american de science-fiction și fantasy (n. 1944)\n20 aprilie: Monte Hellman, regizor, producător și editor american de film (n. 1929)\n27 aprilie: Marin Dumitrescu, pilot român de curse auto (n. 1919)\n27 aprilie: Corneliu Murgu, solist român de operă (tenor), (n. 1948)\n28 aprilie: Michael Collins, astronaut american (Apollo 11, 1969), (n. 1930)\n30 aprilie: Ioan Pop de Popa, medic cardiolog român (n. 1927)\n\nMai \n1 mai: Constantin Arvinte, dirijor, compozitor și folclorist român (n. 1926)\n2 mai: Robert William Unser, pilot american de Formula 1 (n. 1934)\n4 mai: Jan Hahn, prezentator TV și de radio german (n. 1973)\n4 mai: Leslie Marr, pilot englez de Formula 1 (n. 1922)\n5 mai: Bertil Johansson, fotbalist și antrenor suedez (n. 1935)\n6 mai: Kentaro Miura, artist japonez de benzi manga (n. 1966)\n9 mai: Bratislav Petković, dramaturg, regizor, scenarist și politician sârb, Ministru al culturii și informațiilor (2012–2013), (n. 1948)\n10 mai: Michel Fourniret, criminal în serie francez (n. 1942)\n11 mai: Haralambie Corbu, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, critic și istoric literar din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1930)\n11 mai: Buddy Van Horn, cascador de film și regizor american (n. 1928)\n12 mai: Arturo Testa, cântăreț italian (n. 1932)\n12 mai: Ileana Vulpescu, 88 de ani, filologă, lexicografă, prozatoare, romancieră și traducătoare română (n. 1932)\n14 mai: Masao Kawai, biolog, cadru didactic universitar, om de știință și primatolog japonez (n. 1924)\n16 mai: Bruno Covas, avocat, economist și politician brazilian (n. 1980)\n16 mai: Richard L. Rubenstein, rabin și învățător religios și scriitor din comunitatea evreiască americană (n. 1924)\n18 mai: Charles Sidney Grodin, actor, autor și comedian american (n. 1935)\n19 mai: Adrian Rădulescu, om politic român, președintele Asociației Fermierilor (n. 1955)\n20 mai: Ion Dichiseanu, (n. Ioan Dichiseanu), actor român de teatru și film (n. 1933)\n20 mai: Abubakar Shekau, liderul organizației teroriste Boko Haram din Nigeria (n. 1973)\n23 mai: Max Mosley, pilot britanic de Formula 1, președinte al FIA (1993–2009), (n. 1940)\n23 mai: Paulo Mendes da Rocha, arhitect brazilian (n. 1928)\n24 mai: Pedro Negrescu, contrabasist român de jazz și dirijor de muzică clasică (n. 1969)\n26 mai: Llew Smith, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1984–1994), (n. 1944)\n27 mai: Lorina Kamburova, actriță bulgară (n. 1991)\n27 mai: Jaime Lerner, arhitect, programator urban și politician brazilian (n. 1937)\n28 mai: Benoît Sokal, desenator belgian de benzi desenate și dezvoltator de jocuri video (n. 1954)\n31 mai: Andreea Bollengier (n. Andreea Sasu-Ducșoară), jucătoare franceză de șah de etnie română (n. 1975)\n\nIunie \n 1 iunie: Prințul Amedeo, Duce de Aosta, pretendent la șefia Casei de Savoia, familia regală care a condus Italia între 1861 și 1946 (n. 1943)\n 4 iunie: Barbro Andersson, traducătoare suedeză din limba italiană și limba română (n. 1937)\n 4 iunie: Richard Robert Ernst, chimist elvețian, laureat al Premiului Nobel (1991), (n. 1933)\n 4 iunie: Dumitru Ivanov, politician din Republica Moldova (n. 1946)\n 4 iunie: Friederike Mayröcker, poetă, dramaturgă și romancieră austriacă (n. 1924)\n 4 iunie: Yosef Govrin, diplomat israelian (n. 1930)\n 6 iunie: Ei-ichi Negishi, chimist japonez, laureat al Premiului Nobel (2010), (n. 1935)\n 6 iunie: Mansour Ojjeh, om de afaceri și antreprenor francez născut în Arabia Saudită (n. 1952)\n 7 iunie: Vadim Cojocaru, politician și economist din Republica Moldova (n. 1961)\n 7 iunie: Guglielmo Epifani, politician italian (n. 1950)\n 7 iunie: Iurie Sadovnic, muzician și interpret de muzică ușoară și folk din Republica Moldova (n. 1951)\n 7 iunie: Evanghelos Moutsopoulos, filosof grec (n. 1930)\n 9 iunie: Edward de Bono, medic, psiholog, autor, inventator, filosof și consultant din Malta (n. 1933)\n 9 iunie: Libuše Šafránková, actriță cehă (n. 1953)\n11 iunie: Marius Leonte, artist vizual român (n. 1964)\n13 iunie: Ned Beatty (Nedward Thomas Beatty), actor american de film (n. 1937)\n13 iunie: Hrîhori Ceapkis, coregraf ucrainean de origine română, Artist al Poporului din Ucraina (2010) (n. 1930)\n 13 iunie: Krystyna Chojnowska-Liskiewicz, ingineră navală și marinară poloneză, prima femeie care a navigat singură în jurul lumii (n. 1936)\n 15 iunie: Vasile Chiriac, doctor în științe tehnice în domeniul geodeziei, conferențiar universitar la Universitatea Tehnică a Moldovei, șef al serviciului Topografic Militar în Forțele armate ale Republicii Moldova, comandant-rector în Academia Militară „Alexandru cel Bun”, șef al Departamentului de Cercetare la Institutul de Geodezie, Prospecțiuni Tehnice si Cadastru, președinte al Uniunii Geodezilor din Moldova, secretar general al Consiliului European al Geodezilor (n. 1955)\n 18 iunie: Giampiero Boniperti, fotbalist și politician italian, președinte al clubului Juventus Torino (1971–1990), membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. 1928)\n 19 iunie: Freimut Börngen, astronom german (n. 1930)\n 20 iunie: Joanne Linville, actriță americană (n. 1928)\n 22 iunie: Mircea Bradu, scriitor român (n. 1937)\n 23 iunie: John McAfee, programator de calculatoare și om de afaceri american (n. 1945)\n 23 iunie: Robert Sacchi, actor italo-american (n. 1941)\n 23 iunie: Q7349533, actor american (n. 1941)\n 24 iunie: Ion Ghițulescu, comentator sportiv român (n. 1930)\n 27 iunie: Dominick Montiglio, asociat al familiei Gambino (n. 1947)\n 27 iunie: Ian White, om politic britanic (n. 1945)\n 27 iunie: Ian White, politician britanic (n. 1945)\n 28 iunie: Ivan Bordi, jucător român de polo pe apă (n. 1937)\n 28 iunie: Florin Condurățeanu, jurnalist român (n. 1950)\n 29 iunie: Donald Rumsfeld, politician american, Secretarul Apărării al SUA (1975-1977 și 2001-2006), (n. 1932)\n\nIulie \n 2 iulie: Ion Ciocanu, critic literar, filolog, pedagog și scriitor român din Republica Moldova (n. 1940)\n 4 iulie: Luminița Gheorghiu, actriță română (n. 1949)\n 5 iulie: Raffaella Carrà (n. Raffaella Roberta Pelloni), cântăreață, dansatoare, prezentatoare de televiziune și actriță italiană (n. 1943)\n 5 iulie: Richard Donner, regizor și producător american de film (n. 1930)\n 5 iulie: Vladimir Menșov, actor de teatru, film și televiziune, scenarist, producător, prezentator TV, profesor și regizor de film sovietic și rus (n. 1939)\n 7 iulie: Robert Downey, Sr., actor, scriitor, regizor și producător american de film, tatăl actorului Robert Downey, Jr. (n. 1936)\n 7 iulie: Jovenel Moïse, politician din Haiti (n. 1968)\n 7 iulie: Carlos Reutemann, pilot argentinian de Formula 1 și politician (n. 1942)\n 8 iulie: Vartolomei Todeci, folclorist, etnomuzicolog, filolog, profesor și lingvist român (n. 1933)\n 9 iulie: Ribeiro da Ciclo Ribeiro, politician, antreprenor și ciclist brazilian (n. 1954)\n 9 iulie: Jehan Sadat, activistă egipteană pentru drepturile omului, primă doamnă a Egiptului (1970–1981), soția președintelui Anwar Sadat (n. 1933)\n 11 iulie: George Ciamba, diplomat român (n. 1966)\n 15 iulie: Piotr Mamonov, muzician și actor rus (n. 1951)\n 20 iulie: Françoise Arnoul, actriță de televiziune și film franceză (n. 1931)\n 22 iulie: Mihai Racovițan, istoric, publicist, muzeograf și profesor român (n. 1943)\n 23 iulie: Toshihide Maskawa, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel (2008), (n. 1940)\n 23 iulie: Maurice Taieb, geolog și paleoantropolog francez de origine tunisiană (n. 1935)\n 23 iulie: Steven Weinberg, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1979), (n. 1933)\n 25 iulie: Horst Schuller Anger, filolog și jurnalist german (sas) din România (n. 1940)\n 26 iulie: Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară din Republica Moldova (n. 1953)\n 26 iulie: Nathan Jonas Jordison, muzician, compozitor și producător muzical american (Slipknot), (n. 1975)\n 27 iulie: Saginaw Grant, actor de personaj, muzician, dansator și vorbitor motivațional amerindian (n. 1936)\n 27 iulie: Dusty Hill (n. Joseph Michael Hill), muzician american (ZZ Top), (n. 1949)\n 27 iulie: Jean-François Stévenin, actor, regizor și scenarist francez (n. 1944)\n 29 iulie: Gheorghe Sin, agronom român (n. 1942)\n 30 iulie: Nicolae Bilețchi, critic și istoric literar din R. Moldova, doctor habilitat în filologie, profesor universitar (n. 1937)\n\nAugust \n3 august: Antonio Pennacchi, scriitor italian (n. 1950)\n4 august: Miroslav Lazanski, diplomat, jurnalist, analist militar și politician sârb (n. 1950)\n5 august: Ștefan Cazimir, critic literar evreu, istoric literar și profesor de literatură română, contemporan (n. 1932)\n5 august: Andrei Strâmbeanu, poet, prozator și dramaturg din Republica Moldova (n. 1934)\n6 august: Donald Kagan, istoric și clasicist american cu origini lituaniene (n. 1932)\n8 august: Paul Hellyer (n. Pavel Teodor Hellyer), inginer, politician, scriitor și comentator canadian (n. 1923)\n8 august: Grigore Nagacevschi, actor român (n. 1929)\n9 august: Serghei Adamovici Kovaliov, activist și politician rus (n. 1930)\n10 august: Maki Kaji, autor japonez (n. 1951)\n11 august: Peter Fleischmann, regizor, scenarist și producător de film, german (n. 1937)\n11 august: Andrei Kemenici, general român (n. 1936)\n12 august: Tarcísio Meira, actor brazilian (n. 1935)\n13 august: Mariana Stanciu Dănăilă, interpretă română de muzică populară (n. 1956)\n13 august: Carolyn S. Shoemaker, astronomă americană, co-descoperitoarea Cometei Shoemaker–Levy 9 (n. 1929)\n14 august: Dan Puican, actor și regizor român (n. 1933)\n15 august: Gerhard Müller, fotbalist german (atacant), (n. 1945)\n16 august: Constantin Mateescu, scriitor român (n. 1929)\n17 august: Ágnes Hankiss, politiciană maghiară, membră a Parlamentului European (n. 1950)\n19 august: Sonny Chiba, actor japonez și expert în arte marțiale (n. 1939)\n20 august: Ian Carey, DJ și producător muzical american (n. 1975)\n21 august: Marie, Prințesa Liechtensteinului, prințesă consoartă a Liechtensteinului, soția prințului Hans Adam al II-lea, Principe de Liechtenstein (n. 1940)\n21 august: Nicoletta Orsomando, prezentatoare de televiziune italiană (n. 1929)\n22 august: Marilyn Eastman, actriță americană (n. 1933)\n23 august: Victor Giurgiu, inginer silvic român (n. 1930)\n23 august: Rosita Quintana, actriță, cântăreață și compozitoare mexicană (n. 1925)\n23 august: Doru Stănculescu, interpret român de muzică folk (n. 1950)\n24 august: Charlie Watts (Charles Robert Watts), baterist englez (The Rolling Stones), (n. 1941)\n25 august: Gerald Ashmore, pilot englez de Formula 1 (n. 1936)\n25 august: Ileana Gyulai-Drîmbă, scrimeră română (n. 1946)\n27 august: Edmond H. Fischer, biochimist american, laureat al Premiului Nobel (1992), (n. 1920)\n29 august: Edward Asner, actor american de film, televiziune, teatru și voce (n. 1929)\n29 august: Ron Bushy, muzician american (Iron Butterfly), (n. 1941)\n29 august: Lee Perry (n. Rainford Hugh Perry), muzician, foarte influent în dezvoltarea muzicii reggae și dub în Jamaica (n. 1936)\n29 august: Jacques Rogge, medic chirurg ortoped belgian, președintele CIO (2001–2013), (n. 1942)\n31 august: Vasile Belous, boxer din Republica Moldova (n. 1988)\n31 august: Kazimieras Motieka, politician și avocat lituanian (n. 1929)\n\nSeptembrie \n1 septembrie: Romulus Cristescu, matematician român, membru titular al Academiei Române (n. 1928)\n2 septembrie: Pierre Jean Brouillaud, scriitor francez (n. 1927)\n2 septembrie: Mikis Theodorakis, compozitor grec (n. 1925)\n5 septembrie: Ion Caramitru (Ion Horia Leonida Caramitru), actor român (n. 1942)\n5 septembrie: Ivan Patzaichin, sportiv român (caiac-canoe), (n. 1949)\n6 septembrie: Jean-Paul Belmondo (Jean Paul Charles Belmondo), actor de film și teatru, cascador și producător francez (n. 1933)\n10 septembrie: Dalal bint Saud Al Saud, prințesă, activistă și filantropă saudită (n. 1957)\n11 septembrie: Minna Aaltonen, actriță finlandeză (n. 1966)\n11 septembrie: Abimael Guzmán (Manuel Rubén Abimael Guzmán Reinos), luptător revoluționar peruan (n. 1934)\n12 septembrie: Iōannīs Theōnas, politician grec, membru al Parlamentului European (1994–2001), (n. 1940)\n13 septembrie: Antony Hewish, fizician și radioastronom englez, laureat al Premiului Nobel (1974), (n. 1924)\n13 septembrie: Ileana Iordache (Ileana Iordache-Streinu), actriță română de teatru, film și televiziune (n. 1930)\n13 septembrie: Amédée Turner, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1984) (n. 1929)\n14 septembrie: Norm Macdonald (Norman Gene Macdonald), comedian, scriitor și actor canadian (n. 1959)\n17 septembrie: Ioan Avarvarei, prof. univ. dr. Hc. și senator român (n. 1941)\n17 septembrie: Abdelaziz Bouteflika, politician algerian, președinte al Republicii Algeria (1999-2019), (n. 1937)\n18 septembrie: Julos Beaucarne (n. Jules Beaucarne), poet și cântăreț belgian (n. 1936)\n19 septembrie: Jimmy Greaves (n. James Peter Greaves), fotbalist englez (atacant), campion mondial (1966), (n. 1940)\n20 septembrie: Pavel Țugui, activist comunist român și istoric literar (n. 1921)\n21 septembrie: Willie Garson, actor american (n. 1964)\n22 septembrie: Roger Michell, regizor sud-african de teatru, film și televiziune (n. 1956)\n24 septembrie: Mihnea Colțoiu, matematician român (n. 1954)\n24 septembrie: Ion Dobran, aviator militar român, unul din așii aviației de vânătoare române în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1919)\n24 septembrie: Erwin Kessler, militant elvețian (n. 1944)\n25 septembrie: Alexandru Sassu, politician român (n. 1955)\n\nOctombrie \n1 octombrie: Vytautas Kolesnikovas, pictor, grafician și politician lituanian (n. 1948)\n1 octombrie: Iosif Toth, senator român (1990-1992), (n. 1937)\n2 octombrie: Valeriu Mițul, activist politic din R. Moldova, veteran al Războiului din Transnistria (n. 1961)\n2 octombrie: Petrică Moise, interpret și compozitor român de muzică populară din regiunea Banat (n. 1947)\n2 octombrie: Ioannis Palaiokrassas, politician grec, comisar european (1993-1994), (n. 1934)\n3 octombrie: George Achim, profesor de literatură contemporană la Centrul Nord Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN), conducător de doctorat, critic literar, poet și eseist (n. 1960)\n3 octombrie: Lars Vilks, artist suedez (n. 1946)\n6 octombrie: Tomoyasu Asaoka, fotbalist japonez (n. 1962)\n8 octombrie: Vasile Flueraș, episcop român (n. 1948)\n8 octombrie: Jup Weber, om politic luxemburghez, membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. 1950)\n8 octombrie: Gheorghe Zaman, economist român (n. 1942)\n9 octombrie: Owen Luder, arhitect britanic (n. 1928)\n10 octombrie: Alexandru Bogdan, medic veterinar român (n. 1941)\n10 octombrie: Sergiu Pavel Dan, critic literar, istoric literar, eseist și traducător român (n. 1936)\n10 octombrie: Cornel Drăgușin, fotbalist și antrenor român (n. 1926)\n10 octombrie: Luis de Pablo, compozitor spaniol (n. 1930)\n11 octombrie: Ion Gheorghe (poet), poet român (n. 1935)\n12 octombrie: Julija Nikolić, handbalistă ucraineană naturalizată în Macedonia de Nord (n. 1983)\n12 octombrie: Marcel Petrișor, profesor și scriitor român (n. 1930)\n15 octombrie: Christel Schaack, fotomodel german (n. 1925)\n15 octombrie: Pornsak Songsaeng, actor și cântăreț thailandez (n. 1960)\n16 octombrie: Coleta de Sabata, scriitoare română, rector al Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara (1981–1989), deputat (1985–1989), (n. 1935)\n18 octombrie: Colin Powell, general și politician american, Secretar de stat al Statelor Unite ale Americii (2001–2005), (n. 1937)\n19 octombrie: Jack Angel, actor american de film și televiziune (n. 1930)\n19 octombrie: Dumitru Tiutiuca, profesor universitar, critic literar, istoric literar, teoretician și eseist român (n. 1941)\n21 octombrie: Gurie Georgiu, episcop al Eparhiei Devei și Hunedoarei (n. 1968)\n21 octombrie: Bernard Haitink, dirijor și violonist neerlandez (n. 1929)\n21 octombrie: Hassan Hanafi, filosof egiptean (n. 1935)\n22 octombrie: Gelu Tofan, om de afaceri român (n. 1960)\n22 octombrie: Liliana Tomescu, actriță română de teatru și film (n. 1929)\n22 octombrie: Vera Venczel, actriță maghiară (n. 1946)\n24 octombrie: Denis Teofikov, cântăreț bulgar (n. 2000)\n25 octombrie: Fofi Gennimata, politiciană greacă (n. 1964)\n25 octombrie: Herman Schmid, om politic suedez (n. 1939)\n28 octombrie: Michael Laughlin, 82 de ani, regizor de film, american (n. 1938)\n28 octombrie: Pavel Coruț, scriitor, ofițer de informații și contrainformații român (n. 1948)\n29 octombrie: Malcolm Dome, jurnalist muzical englez (n. 1955)\n29 octombrie: Clément Mouamba, politician congolez (n. 1943)\n29 octombrie: Viorel Stanca, politician și om de afaceri român (n. 1954)\n30 octombrie: Petre Sbârcea, dirijor român (n. 1932)\n31 octombrie: Aurel Vainer, economist român de etnie evreiască (n. 1932)\n\nNoiembrie \n1 noiembrie: Prințesa Marie Alix de Schaumburg-Lippe, nobilă germană (n. 1923)\n1 noiembrie: Alexandru Cecal, chimist român (n. 1940)\n1 noiembrie: Valentina Rusu-Ciobanu, pictoriță din Republica Moldova (n. 1920)\n2 noiembrie: Sabah Fakhri, cântăreț sirian (n. 1933)\n2 noiembrie: Patricija Šulin, politiciană slovenă, membră al Parlamentului European (2014–2019), (n. 1965)\n4 noiembrie: Károly Király, politician român de etnie maghiară (n. 1930)\n4 noiembrie: Vitali Malahov, regizor ucrainean de teatru (n. 1954)\n5 noiembrie: Ion Agrigoroaiei, istoric, profesor universitar român (n. 1936)\n5 noiembrie: Marília Mendonça, cântăreață, compozitoare și instrumentistă braziliană (n. 1995)\n6 noiembrie: Doru Dumitru Palade, deputat român (2000-2004), (n. 1937)\n6 noiembrie: Shawn Rhoden, culturist profesionist IFBB jamaican-american (n. 1975)\n6 noiembrie: Petrică Mâțu Stoian, interpret român de muzică populară (n. 1960)\n7 noiembrie: Dean Stockwell (Robert Dean Stockwell), actor american de teatru și film (Catifeaua albastră, Dune), (n. 1936)\n10 noiembrie: Iraida Iacovleva, specialistă în anatomie patologică și oncologie din Rusia stabilită în Republica Moldova (n. 1924)\n11 noiembrie: F. W. de Klerk (Frederik Willem de Klerk), politician sud-african, Președinte al Africii de Sud (1989–1994), laureat al Premiului Nobel pentru pace (1993), (n. 1936)\n12 noiembrie: Bob Bondurant (Robert Bondurant), pilot american de Formula 1 (n. 1933)\n12 noiembrie: Evgheni Ceazov, medic și politician rus, laureat al Premiului Nobel pentru pace (1985), (n. 1929)\n12 noiembrie: Jörn Svensson, politician suedez, membru al Parlamentului European (1995–1999), (n. 1936)\n13 noiembrie: Dragoș Petre Dumitriu, politician român, membru al Parlamentului României (2004–2008), (n. 1964)\n13 noiembrie: Lidia Lupu, politiciană și economistă din Republica Moldova, deputată (2014–2019), (n. 1953)\n13 noiembrie: Wilbur Smith, scriitor sud-african contemporan, de limbă engleză (n. 1933)\n14 noiembrie: Etel Adnan, poetă, eseistă și artistă vizuală libanezo-americană (n. 1925)\n15 noiembrie: Dorli Blaga (Ana-Dorica Blaga), intelectuală, fiica filosofului, poetului și dramaturgului român Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu (n. 1930)\n17 noiembrie: Young Dolph (n. Adolph Robert Thornton, Jr.), rapper american (n. 1985)\n18 noiembrie: Ioan M. Bota, preot greco-catolic român (n. 1920)\n18 noiembrie: Benone Sinulescu, interpret român de muzică populară (n. 1937)\n18 noiembrie: Oswald Wiener, profesor universitar, lingvist și scriitor de literatură științifico-fantastică austriac (n. 1935)\n19 noiembrie: Ion Marcu, politician român, senator (1992-2004), (n. 1949)\n19 noiembrie: Guillermo Morón, istoric venezuelean, membru de onoare al Academiei Române (n. 1926)\n19 noiembrie: György Schöpflin, om politic maghiar, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1939)\n20 noiembrie: Claudiu Iordache, om politic român, membru fondator al Frontului Democratic Român, deputat (1990-1992), (n. 1942)\n21 noiembrie: Yotam Reuveni, scriitor, poet, traducător, publicist și editor israelian (n. 1949)\n22 noiembrie: Noah Gordon, scriitor american (n. 1926)\n23 noiembrie: Chun Doo-hwan, om politic sud-coreean, președinte al Republicii Coreea (1980–1988), dictator (n. 1931)\n25 noiembrie: Anton Mițaru, deputat român în legislatura 2000-2004 (n. 1945)\n26 noiembrie: Michael Fisher, fizician, chimist și matematician englez (n. 1931)\n26 noiembrie: Heinrich Pfeiffer, filosof, istoric și pedagog german (n. 1939)\n27 noiembrie: Apetor (Tor Eckhoff), youtuber norvegian (n. 1964)\n27 noiembrie: Almudena Grandes, scriitoare spaniolă (n. 1960)\n27 noiembrie: Florin Oprițescu, actor român de etnie spaniolă (n. 1979)\n28 noiembrie: Andrej Hoteev, pianist rus (n. 1946)\n28 noiembrie: Andrei Andreevici Romanov, artist și autor american de etnie rusă, strănepotul penultimului împărat al Rusiei, Alexandru al III-lea (n. 1923)\n28 noiembrie: Frank Williams (Francis Owen Garbatt Williams), proprietarul echipei de Formula 1 Williams (n. 1942)\n29 noiembrie: David Gulpilil, actor și dansator aborigen australian (n. 1953)\n30 noiembrie: Marie-Claire Blais, scriitoare canadiană (n. 1939)\n\nDecembrie \n\n1 decembrie: Grand Jojo (n. Jules Jean Vanobbergen), cântăreț și compozitor belgian (n. 1936)\n1 decembrie: Walter Ziegler, ciclist de performanță născut în România, Maestru al Sportului (n. 1938)\n3 decembrie: Lamine Diack, atlet senegalez, președinte al World Athletics (1999–2015), (n. 1933)\n3 decembrie: Horst Eckel, fotbalist german (atacant), (n. 1932) \n4 decembrie: Thoppil Anto, cântăreț indian (n. 1940)\n4 decembrie: Tita Bărbulescu, interpretă română de muzică populară (n. 1936)\n4 decembrie: Paul Lannoye, om politic belgian, membru al Parlamentului European (1989–2004), (n. 1939)\n5 decembrie: Bob Dole (Robert Joseph Dole), politician american, senator (1961–1996), (n. 1923)\n5 decembrie: Jacques Tits, matematician francez, câștigător al Premiului Abel în 2008 (n. 1930)\n5 decembrie: Demetrio Volcic, jurnalist italian de etnie slovenă al RAI, om politic, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1931)\n7 decembrie: Vasile Babuc, agronom din R. Moldova, specialist în fiziologia plantelor (n. 1933)\n7 decembrie: Mustafa Ben Halim, politician libian, prim-ministru al Libiei (1954–1957), (n. 1921)\n8 decembrie: Kristina Dukic, vedetă sârbă YouTube și streamer Twitch (n. 2000)\n9 decembrie: Carmen Salinas, actriță și politiciană mexicană (n. 1939)\n9 decembrie: Giosuè Ligios (Giosuè Stefano Ligios), polician italian, membru al Parlamentului European (1979–1989), (n. 1928)\n10 decembrie: Constantin Năsturescu, fotbalist român (n. 1940)\n11 decembrie: Anne Rice (n. Howard Allen O'Brien), scriitoare americană (n. 1941)\n12 decembrie: Lucian Avramescu, poet și jurnalist român (n. 1948)\n13 decembrie: Liam Kavanagh, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1973–1977), (n. 1935)\n14 decembrie: Tadeusz Ross, politician polonez, membru al Parlamentului European (2013–2014), (n. 1938)\n14 decembrie: Rozita Sokou, jurnalistă, autoare, dramaturgă și traducătoare de etnie greacă (n. 1923)\n17 decembrie: Frank Mula, scenarist de televiziune american (n. 1950)\n17 decembrie: Klaus Wagenbach, editor german (n. 1930)\n19 decembrie: Robert Howard Grubbs, chimist american, laureat al Premiului Nobel (2005), (n. 1942)\n19 decembrie: Carlos Marín (Carlos Marín Menchero), solist spaniol de operă (bariton) și membru al grupului Il Divo (n. 1968)\n20 decembrie: Pierre Cassignard, actor francez (n. 1965)\n20 decembrie: Mircea Iuga, jurist din R. Moldova (n. 1943)\n22 decembrie: Ioan Muraru, jurist român, președinte al Curții Constituționale a României (1995–1998), (n. 1938)\n23 decembrie: Dan Berindei, istoric român, membru titular al Academiei Române (n. 1923)\n23 decembrie: Chris Dickerson, culturist profesionist american (n. 1939)\n23 decembrie: Joan Didion, scriitoare americană (n. 1934)\n23 decembrie: Romulus Sârbu, renumit actor român de pantomimă (n. 1935)\n25 decembrie: Suzana Bantaș, eseistă, pictoriță, jurist, traducător și medic român (n. 1922)\n25 decembrie: Maryam Begum, prințesă afgană (n. 1936)\n26 decembrie: Karolos Papoulias, politician grec, președinte al Greciei (2005–2015), (n. 1929)\n26 decembrie: Desmond Tutu (Desmond Mpilo Tutu), arhiepiscop anglican emerit de Cape Town, activist împotriva apartheid-ului din Africa de Sud, laureat al Premiului Nobel (n. 1931)\n26 decembrie: Sarah Weddington (Sarah Ragle Weddington), avocată americană (n. 1945)\n27 decembrie: Keri Hulme, scriitoare neozeelandeză (n. 1947)\n27 decembrie: Victor Socaciu, interpret român de muzică folk, realizator de emisiuni de televiziune, parlamentar și diplomat (n. 1953)\n30 decembrie: Karel Loprais, pilot ceh de raliuri (n. 1949)\n31 decembrie: Betty White (Betty Marion White), actriță americană, comediană, autoare și prezentatoare a unui show de televiziune (Saturday Night Live), (n. 1922)\n\nGaleria celor decedați în 2021\n\nPremii Nobel \n\n 4 octombrie: Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină: David Julius și Ardem Patapoutian (ambii din Statele Unite ale Americii) \"pentru descoperirile lor de receptori pentru temperatură și atingere\".\n 5 octombrie: Premiul Nobel pentru fizică: Syukuro Manabe (Statele Unite ale Americii) și Klaus Hasselmann (Germania) \"pentru modelarea fizică a climei Pământului, cuantificând variabilitatea și prezicând în mod fiabil încălzirea globală\" și Giorgio Parisi (Italia) \"pentru descoperirea interacțiunii tulburărilor și fluctuațiilor din sistemele fizice pentru scările atomice la cele planetare\".\n 6 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie: Benjamin List (Germania) și David MacMillan (Marea Britanie) \"pentru dezvoltarea organocatalizei asimetrice\".\n 7 octombrie: Premiul Nobel pentru literatură: Abdulrazak Gurnah (Tanzania) \"pentru pătrunderea sa fără compromisuri și compasiune a efectelor colonialismului și a soartei refugiaților în golful dintre culturi și continente\".\n 8 octombrie: Premiul Nobel pentru pace: Maria Ressa (Filipine) și Dmitri Muratov (Rusia) \"pentru eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare, care este o condiție prealabilă pentru democrație și o pace durabilă\".\n11 octombrie: Premiul Nobel pentru științe economice: David Card (Canada) \"pentru contribuțiile sale empirice la economia muncii\" și Joshua Angrist și Guido Imbens (ambii din Statele Unite ale Americii) \"pentru contribuțiile lor metodologice la analiza relațiilor cauzale\".\n\nNote\n\nLegături externe"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Poți descrie [Titlu] pMonedele euro belgiene?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea țărilor europene, care fac parte din Uniunea Europeană. Moneda Euro are două fețe diferite, una comună (fața \"europeană\", arătând valoarea monedei) și una națională ce conține un desen ales de către statul membru UE în care este emisă moneda. Fiecare stat are unul sau mai multe desene proprii. \n\nPentru imagini cu fața comună și descrieri detaliate ale monedelor, vezi Monede euro.\n\nMonedele Euro belgiene au un desen unic pentru toate cele opt monede: portretul sau efigia Regelui Albert al II-lea al Belgiei și monograma sa. Desenul, făcut de Jan Alfons Keustermans mai cuprinde cele 12 stele ale UE și anul emisiunii.\n\nLegături externe \n Banca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\n Nationale Bank van België / Banque Nationale de Belgique (www.nbb.be)\n\nBelgia"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce ar trebui să știu despre Monede euro?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Euro (simbol EUR sau €) este moneda comună pentru cele mai multe state din Uniunea Europeană. Monedele Euro (și bancnotele euro) au intrat în circulație pe 1 ianuarie 2002, dar anul emiterii lor poate să meargă înapoi până în anul 1999, când moneda a fost lansată oficial. Un euro este divizat în 100 de cenți.\n\nPentru monede există opt denominații diferite:\n\nFețele comune \n\nToate monedele au pe fața comună valoarea monedei, printr-un desen realizat de designerul belgian Luc Luycx. Desenul monedelor de 1, 2 și 5 cenți ilustrează poziționarea Europei pe glob în raport cu Africa și Asia. Monedele de 10, 20 și 50 cenți, precum și cele de 1 și 2 euro prezintă fie Uniunea Europeană înainte de extinderea sa de la 1 mai 2004, fie, începând cu data de 1 ianuarie 2007, o hartă a Europei. Toate monedele conțin 12 stele în designul lor.\n\nFețele naționale \nFiecare țară participantă la Euro are propriul său design pe fața națională a monedei, care variază de la prezentarea efigiei monarhului pe toate monedele (ex. Belgia) până la un desen diferit pentru fiecare monedă (ex. Italia). Totuși, cele 12 stele sunt prezente într-un fel sau altul și pe această față.\n\nDeși nu sunt state membre ale UE, Monaco, San Marino și Vatican au de asemenea monede euro ce conțin o față națională, dar acestea nu sunt destinate circulației, ci mai degrabă colecționarilor de monede. Existența unor monede cu efigia unui lider religios (Vatican) a cauzat unele controverse în anumite țări precum Franța.\n\nFiecare stat are dreptul să emită anual și câte o serie de monede cu caracter comemorativ. Monedele au valoarea nominală de 2 euro și au putere de circulație.\nSe mai poate emite anual și câte o monedă comemorativă suplimentară, dacă este emisă de toate statele, cu ocazia unui eveniment internațional.\n\nÎn afara monedelor de circulație, au fost emise, pentru scopuri numismatice, monede cu valoarea nominală de 1/4 euro, 5 euro, 8 euro, 10 euro, 12 euro, 20 de euro, 25 de euro, 50 de euro, 100 de euro și 200 de euro, în special din metale nobile.\n\nVezi și \n Bancnote euro\n\nLegături externe \n Banca Centrală Europeană (www.euro.ecb.int)\n Monede Euro (incluzând și desene fanteziste pentru Marea Britanie, Danemarca și Suedia)"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt informațiile principale despre Bancnote euro?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Euro (EUR sau €) este moneda comună pentru majoritatea națiunilor europene din Uniunea Europeană. Bancnotele și monedele Euro au intrat în circulație pe 1 ianuarie 2002, deși valuta însăși a apărut în mod formal pe 1 ianuarie 1999. De la 1 ianuarie 2014, euro este monedă oficială unică folosită în optsprezece state membre ale Uniunii Europene, precum și în alte patru mici state europene (Andorra, Monaco, San-Marino, Vatican, Muntenegru și Kosovo).\n\nExistă câteva denominații distincte, fiecare având culoare și mărime diferită. Desenele pentru fiecare dintre ele au o temă comună evoluția arhitecturii europene în diverse perioade artistice. Partea frontală (sau recto) a bancnotei conține ferestre și porți (simboluri ale deschiderii), în timp ce pe verso se găsesc poduri (simboluri ale unirii „popoarelor europene între ele și a Europei cu restul lumii”). S-a avut grijă ca exemplele arhitecturale să nu reprezinte nici un monument existent la această oră, pentru a nu apărea controverse în alegerea monumentelor ce trebuiau reprezentate.\n\nComune pentru toate bancnotele sunt Steagul european, inițialele Băncii Centrale Europene în cinci versiuni (BCE, ECB, EZB, ΕΚΤ, EKP), o hartă a Europei pe verso, numele „euro” (în alfabetele grecesc și latin) și semnătura a președintelui în exercițiu al BCE. Cele 12 stele ale UE sunt încorporate în fiecare bancnotă, cu desene realizate de artistul austriac, Robert Kalina, angajat al Österreichische Nationalbank (în română, Banca Națională Austriacă). Pentru alegerea desenelor, fusese organizat un concurs, iar Consiliul European de la Dublin, din decembrie 1996, a anunțat numele artistului câștigător. Valorile nominale ale bancnotelor se eșalonează între 5 € și 500 €.\n\nSpre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, ca să indice de unde provin. Această informație este însă conținută într-un cod de pe reversul biletului. Prima literă indică în mod unic țara în care a fost emisă, numerele rămase (adunate apoi și cifrele sumei și readunate până ce rămâne o singură cifră) dând o cifră de verificare unică pentru acea țară. Codurile W, K și J au fost rezervate pentru statele membre UE care deocamdată nu participă la euro.\n\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\"\n|+ Codurile de identificare naționale\n|-----\n! style=\"background:#efefef;\" | Cod\n! style=\"background:#efefef;\" | Țară\n! style=\"background:#efefef;\" | Suma\n|-----\n| || Belgia\n| \n|-----\n| || Grecia\n| \n|-----\n| || Germania\n| \n|-----\n| || (Danemarca)\n| \n|-----\n| || Spania\n| \n|-----\n| || Franța\n| \n|-----\n| || Irlanda\n| \n|-----\n| || Italia\n| \n|-----\n| || Luxemburg\n| \n|-----\n| || Nu este folosit\n| \n|-----\n| || Țările de Jos\n| \n|-----\n| || Nu este folosit\n| \n|-----\n| || Austria\n| \n|-----\n| || Portugalia\n| \n|-----\n| || Finlanda\n| \n|-----\n| || (Suedia)\n| \n|-----\n| || (Regatul Unit)\n| \n|-----\n\nUndeva pe partea frontală a biletelor există o secvență în care prima literă identifică chiar imprimeria ce a tipărit biletul. Codul imprimeriei nu trebuie să coincidă cu codul de țară, pentru că se poate ca bancnotele emise într-o anumită țară să fi fost imprimate într-o alta (de exemplu unele bancnote finlandeze au fost produse de o imprimerie din Regatul Unit). Codurile A, C și S au fost rezervate pentru imprimeriile care în prezent nu imprimă bancnote euro.\n\nÎncepând cu 2002, băncile naționale individuale sunt responsabile pentru producerea uneia sau a două bancnote anume și de aceea va selecta lucrările de imprimare. Aceste scheme de decizii descentralizate înseamnă că băncile centrale trebuie să schimbe între ele denominațiile produse în diferite locații înainte de ieșire.\n\nNote\n\nLegături externe \n Banca Centrală Europeană\n\nVezi și \n De La Rue\n Zona euro\n\nUniunea Europeană\nFinanțe\nNumismatică\nEuro\nBancnote"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante poți oferi despre Listă de religii și tradiții spirituale?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nReligii avraamice\n\nCreștinism \nConfesiuni occidentale\nBiserica Romano-Catolică\nBiserica Evanghelică Luterană\nBiserica Anglicană\nBiserica Calvină\nAlte confesiuni protestante și neoprotestante (metodiști, baptiști, anabaptiști, adventiști, penticostali)\n\nConfesiuni răsăritene\nBiserica Ortodoxă\nBiserica Greco-Catolică\nBiserica Nestoriană\nBisericile vechi orientale\n\nIslam \n\n Suniți\n Șiiți\n Wahhabiți\n\nIudaism \n\n Ortodocși\n Conservatori\n Reformați\n\nReligii orientale\n\nBudism \n Zen\n Yoga\n\nSufism\n\nShivaism\n\nHinduism\n\nReligii chinezești \n\n Taoism\n\nConfucianism\n\nZoroastrism\n\nJainism\n\nSikhism\n\nBahá'í\n\nȘintoism\n\nChendoism\n\nBabtism\n\nPăgânism\n\nSatanism \n\nCredință în diavol. Ca tradiție e sa faci un ritual satanic invocându-l și făcându-i vrerea.\n\nMarea majoritate a sataniștilor moderni nu cred nici în Dumnezeu, nici în Diavol. Ei sunt atei, iar Diavolul este pur și simplu un simbol (imaginar) al libertății.\n\nSpiritism\n\nNote\n\nBibliografie\n\nVezi și \n Spirit\n\nListe legate de religie\nListă"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți relata despre 1954?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1954 (MCMLIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 21 ianuarie: Primul submarin nuclear american, USS Nautilus, este lansat la apă.\n\nFebruarie \n 15 februarie: Regiunea Ismail din RSS Ucraineană a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa.\n\nMartie \n 1 martie: În zona atolului Bikini în Pacific, SUA au experimentat bomba cu hidrogen.\n 25 martie: Radio Corporation of America deschide prima linie de asamblare a televizoarelor color la fabrica sa din Bloomington, Indiana. Compania a fabricat 5.000 de televizoare cu diagonala de 30 centimetri, pe care le-a vândut la 1.000 de dolari bucata, sumă astronomică la vremea respectivă.\n\nMai \n 1 mai: A fost fondată American Motors Company (AMC) prin fuziunea a două companii producătoare de automobile: Nash-Kelvinator Corporation și Hudson Motor Car Corporation. Activă până la 9 martie 1987 când devine filială a companiei auto Chrysler (FCA US LLC).\n 6 mai: Atletul britanic, Roger Banister, a devenit primul om din lume care a alergat o milă (1.853,7936 metri) în mai puțin de patru minute.\n\nIunie \n 6 iunie: La ora 15:00 se aude semnalul „Aici studioul regional de radio Craiova. Transmitem pe stația de radio cu lungimea de undă de 206 metri. Dragi ascultători, bună ziua”. Emisiunea inaugurală a Radio Oltenia Craiova a avut durata de o oră.\n 17 iunie: România a ratificat Convenția asupra drepturilor politice ale femeilor adoptată de ONU la 20 decembrie 1952.\n 27 iunie: Prima centrală nucleară a fost inaugurată la Obninsk, în apropiere de Moscova, Rusia.\n\nIulie \n 5 iulie: A fost lansată prima melodie de Elvis Presley, That's All Right.\n\nAugust \n 16 august: Începutul operațiunii Passage to Freedom. Unități ale flotei americane evacuează în Vietnamul de Sud militari din Vietnamul de Nord.\n\nSeptembrie \n 8 septembrie: Americanul Jonas Edward a realizat primul vaccin împotriva poliomielitei. La 12 aprilie 1955, vaccinul a început să fie comercializat pe piața americană.\n 26 septembrie: Feribotul japonez Toya Maru, s-a scufundat în timpul taifunului Marie în strâmtoarea Tsugaru, între insulele japoneze Hokkaido și Honshu. Peste 1.000 de oameni au murit.\n\nNedatate \n septembrie-octombrie: Dr. Petru Groza, președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, însoțit de fiica sa, Maria Groza, a întreprins o vizită de prietenie de aproape o lună, în Republica Populară Chineză.\n Franța a fost prima țară care a adoptat taxa pe valoare adăugată (TVA)\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 25 februarie: Premiera comediei Mielul turbat de Aurel Baranga.\n 18 martie: A apărut, la București, săptămânalul Gazeta literară, organ al Uniunii Scriitorilor din România.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Tanella Boni, poetă ivoriană\n1 ianuarie: Mircea Mihăieș, scriitor și critic literar român\n2 ianuarie: Miron Gagauz, politician din R. Moldova\n 2 ianuarie: Glen Goins (Glen Lamont Goins), chitarist american (d. 1978)\n 2 ianuarie: Antón Lamazares, pictor spaniol\n 2 ianuarie: Toma Popescu, cântăreț român (d. 2014)\n 2 ianuarie: Milovan Rajevac, fotbalist sârb\n 2 ianuarie: Vasile Toma, poet din R. Moldova (d. 2013)\n 3 ianuarie: Silviu-Ioan Ciplea, politician român\n 11 ianuarie: Tahar Djaout, scriitor algerian (d. 1993)\n11 ianuarie: Kailash Satyarthi, activist indian\n 16 ianuarie: Felicia Afrăsiloaie, canotoare română\n 17 ianuarie: Stela Furcovici, actriță română (d. 2000)\n 19 ianuarie: Evelyne Gebhardt, politiciană germană\n 19 ianuarie: Katharina Thalbach, actriță germană\n 20 ianuarie: Ken Page (Kenneth Page), actor american\n21 ianuarie: Hristina Hristova, politiciană bulgară\n 21 ianuarie: Thomas de Maizière, politician german\n 21 ianuarie: Florin Popa, politician român\n 23 ianuarie: Britta Thomsen, politiciană daneză\n 25 ianuarie: David Grossman, scriitor israelian\n 27 ianuarie: Vincenzo Lavarra, politician italian\n 29 ianuarie: Oprah Winfrey (Oprah Gail Winfrey), actriță, gazdă talk show și producătoare americană\n 31 ianuarie: Mauro Baldi, pilot italian de Formula 1\n\nFebruarie \n 1 februarie: Bill Mumy (Charles William Mumy Jr.), actor american\n 1 februarie: Tudor Dumitru Savu, jurnalist român (d. 2000)\n 4 februarie: Denisa Comănescu, jurnalistă română\n4 februarie: Curtis Salgado, muzician american\n 5 februarie: George Ziguli, baschetbalist român (d. 2014)\n 6 februarie: Costică Dafinoiu, boxer și antrenor român (d.2022)\n 7 februarie: Jenel Copilău, politician român\n 9 februarie: Ana Maria Gomes, politiciană portugheză\n9 februarie: Iacov Timciuc, politician din R. Moldova\n 12 februarie: Alexandru, Margraf de Meissen, șeful Casei Regale a Saxoniei\n 13 februarie: Cezar Drăgăniță, handbalist român\n 14 februarie: Viorica Afrăsinei, politiciană română (d. 2015)\n14 februarie: Vladimir Drinfeld, matematician ucrainean\n14 februarie: Valentin Iuliano, politician român\n 15 februarie: Matt Groening (Matthew Abram Groening), desenator american\n 16 februarie: Rodica Soreanu, scriitoare și pictoriță română\n 18 februarie: John Travolta (John Joseph Travolta), actor american de film\n 19 februarie: Carol-Emil Kovacs, politician român\n 19 februarie: Sócrates (Sócrates Brasileiro Sampaio da Souza Vieira de Oliveira), fotbalist brazilian (atacant), (d. 2011)\n 20 februarie: Grigore Leșe, interpret român de muzică populară din zona Țării Lăpușului\n 22 februarie: Vladimir Gurițenco, politician din R. Moldova\n 23 februarie: Viktor Iușcenko, politician ucrainean\n 25 februarie: Gabi Ashkenazi (Gavriel Ashkenazi), om politic israelian\n 26 februarie: Recep Tayyip Erdoğan, al 12-lea președinte al Turciei (din 2014)\n 28 februarie: Jean Bourgain, matematician belgian (d. 2018)\n 28 februarie:Doru Ana,actor român (d.2022)\n\nMartie \n 1 martie: Attila Verestóy, inginer român (d. 2018)\n 3 martie: Marin Mustață, scrimer român (d.2007)\n 3 martie: Vasile Horga, politician român\n 3 martie: Arturo Rodas, compozitor ecuadorian\n 4 martie: Vasile Gudu, politician român\n 4 martie: Anne Van Lancker, politiciană belgiană\n 7 martie: Dumitru Mihalescul, politician român\n 9 martie: Teodor Anghelini, fotbalist român\n9 martie: Policarp Malîhin, caiacist român\n 10 martie: Mihnea Colțoiu, matematician român (d.2021)\n 11 martie: Nicolae Manea, fotbalist, antrenor și conducător de club (d. 2014)\n11 martie: Romică Tomescu, politician român\n 14 martie: Viorel Munteanu, politician român\n 20 martie: Alexandru Jakabházi, pictor român\n20 martie: Christoph Ransmayr, scriitor austriac\n 25 martie: Hortensia Fussy, sculptoriță austriacă\n 25 martie: Ecaterina Oancia, canotoare română\n 26 martie: László Borbély, politician român de etnie maghiară\n 27 martie: Gerard Batten, politician britanic\n 28 martie: Liviu Cangeopol, jurnalist român\n 28 martie: Adrian Severin, politician român\n 29 martie: Ioan Buraga, politician român\n29 martie: Augustin Zegrean, politician român\n 30 martie: Vasile Soporan, politician român\n\nAprilie \n 1 aprilie: Pernille Frahm, politiciană daneză\n 2 aprilie: Vasile Bleotu, politician român\n 2 aprilie: Yuji Kishioku, fotbalist japonez\n 5 aprilie: Marcel Piteiu, politician român (d. 2015)\n 5 aprilie: Yoshiichi Watanabe, fotbalist japonez\n 7 aprilie: Jackie Chan (n. Chan Kong-sang), actor de film născut în Hong Kong\n 7 aprilie: Gheorghe Tecuci, inginer român\n 7 aprilie: Ion Aldea Teodorovici, muzician din R. Moldova (d. 1992)\n 9 aprilie: Dennis Quaid, actor american de film\n 9 aprilie: Álvaro Torres, cântăreț salvadorian\n 11 aprilie: Teo Peter, muzician român (d. 2004)\n 14 aprilie: Jan Březina, politician ceh\n 16 aprilie: Ellen Barkin, actriță americană\n16 aprilie: Victor Martin, jurnalist și scriitor român\n 17 aprilie: Riccardo Patrese, pilot italian de Formula 1\n19 aprilie: Ion Bălan, politician român\n 19 aprilie: Radu G. Țeposu, critic literar, eseist și cronicar literar român (d. 1999)\n23 aprilie: Tony Atlas (n. Anthony White), wrestler american\n23 aprilie: Michael Moore, regizor american\n 23 aprilie: Octavian Soviany, critic literar român\n 25 aprilie: Wayne Madsen, jurnalist american\n 26 aprilie: Maria Bosi, handbalistă română\n 26 aprilie: Viorica Țurcanu, scrimeră română\n29 aprilie: Andrei Mudrea, pictor și artist plastic român din Republica Moldova (d. 2022)\n29 aprilie: Angèle Rawiri, romancieră gaboneză (d. 2010)\n 29 aprilie: Jerry Seinfeld (Jerome Seinfeld), comedian american\n 30 aprilie: Elena Ehling, politiciană română\n\nMai \n 5 mai: Marian Enache, politician român\n 5 mai: Charles R. Pellegrino, scriitor american\n 5 mai: Dagmar Wöhrl, politician german\n 6 mai: Gheorghe Papuc, politician din R. Moldova\n 8 mai: Alexandru Custov, fotbalist român (d. 2008)\n10 mai: Amos Guttman, regizor româno-israelian (d. 1993) \n10 mai: Mihai Stoichiță, fotbalist și antrenor român\n13 mai: Hideki Maeda, fotbalist japonez \n13 mai: Frédéric Pietruszka, scrimer francez și conducător sportiv \n14 mai: Karl-Markus Gauß, scriitor austriac \n14 mai: Ioan Guga, politician român \n15 mai: Dragomir Cioroslan, halterofil român \n18 mai: Eric Gerets (Eric Maria Gerets), fotbalist belgian \n19 mai: Zdena Studenková, actriță slovacă \n20 mai: David Paterson, politician american \n20 mai: Vladimir Smirnov, scrimer sovietic (d. 1982) \n22 mai: Katalin Lévai, politiciană maghiară \n23 mai: Marvin Hagler (Marvin Nathaniel Hagler), campion american de box (d.2021)\n24 mai: Florin Iaru, poet român \n25 mai: Álmos Albert, politician maghiar (d. 2015) \n26 mai: Erich Hackl, scriitor austriac \n27 mai: Petre Dicu, sportiv român (lupte greco-romane) \n28 mai: Valeriu-Victor Boeriu, politician român \n28 mai: Teiu Păunescu, politician român \n31 mai: Nicu Alifantis, cântăreț, muzician, poet, actor și compozitor român \n31 mai: Lissy Gröner, politiciană germană (d. 2019)\n\nIunie \n 4 iunie: Horst Samson, profesor, jurnalist și poet german din zona Banatului\n 8 iunie: Soumeylou Boubèye Maïga, politician malian (d. 2022)\n 10 iunie: Constantin Avram, politician român\n 10 iunie: T. Harv Eker, scriitor american\n 12 iunie: Julianna Bodó, antropologă română\n 13 iunie: Ngozi Okonjo-Iweala, economistă nigeriană\n 14 iunie: Teodoru Dobrițoiu, politician român\n14 iunie: Andrej Nebb, muzician polonez\n 14 iunie: Francesco Rutelli, politician italian\n 14 iunie: Willem Schuth, politician german\n14 iunie: Florica Topârceanu, biologă română\n 16 iunie: Doane Perry (Doane Ethredge Perry), muzician american (Jethro Tull)\n 17 iunie: Mark Linn-Baker, actor american\n 19 iunie: Gheorghe Albu, politician român\n 21 iunie: Ion Ion, fotbalist și antrenor român\n 25 iunie: Chart Korbjitti, scriitor thailandez\n 26 iunie: Corneliu-Dan Vrabie, politician român\n 28 iunie: Iulian Nistor, politician român\n28 iunie: Mircea Rusu, actor român\n 28 iunie: Diana Wallis, politiciană britanică\n 29 iunie: Radu Aldulescu, scriitor român\n29 iunie: Elizabeth Montfort, politiciană franceză\n29 iunie: Pavel Todoran, politician român\n 30 iunie: Gheorghe-Dorin Scorțan, politician român\n\nIulie \n 1 iulie: Eva Lichtenberger, politiciană austriacă\n 1 iulie: Alexandru Mușina, scriitor român (d. 2013)\n 2 iulie: Ioan Holban, critic literar român\n2 iulie: Christopher Huhne, politician britanic\n 2 iulie: Maria Mardare-Fusu, pictoriță din Republica Moldova\n4 iulie: Max Hürzeler, ciclist elvețian\n 4 iulie: Dan Mischianu, academician român, medic chirurg urolog\n 7 iulie: Chris Davies (Christopher Graham Davies), politician britanic\n 8 iulie: Mihai Bar, politician român\n 9 iulie: Torbjörn Nilsson, fotbalist (atacant) și antrenor suedez\n 11 iulie: Henry Laurens, istoric francez\n 15 iulie: Marius Andruh, chimist român, membru titular al Academiei Române (din 2009)\n 15 iulie: Mario Kempes (Mario Alberto Kempes Chiodi), fotbalist argentinian (atacant)\n 17 iulie: Angela Merkel (Angela Dorothea Merkel), prima femeie cancelar din istoria Germaniei (2005-2021)\n 17 iulie: Marie-Line Reynaud, politiciană franceză\n 22 iulie: Geo Dobre, actor român\n 23 iulie: Magdalena Bartoș, scrimeră română\n 23 iulie: Nicolae Negrilă, fotbalist român\n 24 iulie: Vasile Dîba, caiacist român\n24 iulie: Anne-Karin Glase, politiciană germană\n 26 iulie: Viorel Ștefan, politician român\n 28 iulie: Hugo Chávez (Hugo Rafael Chávez Frías), președinte al Venezuelei (1999-2013), (d. 2013)\n 29 iulie: Gheorghe Fălcaru, lăutar român (d. 2016)\n 31 iulie: Peter Hagelstein, fizician american\n\nAugust \n 1 august: Trevor Berbick, pugilist jamaican (d. 2006)\n 2 august: Marios Matsakis, politician cipriot\n 8 august: Gheorghe Costin, politician român\n 10 august: Sanda-Maria Ardeleanu, politiciană română\n 10 august: Lidia Guțu, politiciană din R. Moldova\n 11 august: Maria Apostol, interpretă română de muzică populară din zona Olteniei (d. 1993)\n 12 august: François Hollande (François Gérard Georges Nicolas Hollande), politician francez, al 24-lea președinte al Franței (2012-2017)\n 14 august: Răzvan Vasilescu, actor român de film, teatru, televiziune și voce\n 15 august: Egor Borisov, politician rus\n15 august: Ștefan Râmniceanu, pictor român\n 16 august: James Cameron (James Francis Cameron), regizor canadian\n 18 august: Janusz Leon Wiśniewski, chimist polonez\n 21 august: Angelica Aposteanu, canotoare română\n 22 august: Rick McCallum (Richard McCallum), producător de film, american\n 23 august: Iosif Tocoian, politician român\n 25 august: Șerban Nichifor, compozitor și violoncelist român\n 26 august: David Martin, politician britanic\n 27 august: Derek Warwick, pilot britanic de Formula 1\n 30 august: Aleksandr Lukașenko, președinte al Belarus (din 1994)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Filip Vujanović, politician muntenegrean\n 1 septembrie: David Wingrove, scriitor britanic de literatură SF\n2 septembrie: Andrej Babiš, om politic, prim-ministru ceh (2017-2021)\n 2 septembrie: Elena Postică, istoric român\n 3 septembrie: Ion Moldovan (Ion Călin Moldovan), fotbalist român\n 4 septembrie: Libor Rouček, politician ceh\n 5 septembrie: Ion Lazia, politician român\n 6 septembrie: Valentin Tănase, pictor și sculptor român\n 7 septembrie: Francisco Guterres, al 6-lea președinte al Timorului de Est (din 2017)\n 8 septembrie: Ștefan-Mihail Antonie, politician român\n8 septembrie: Giorgos Toussas, politician grec\n 10 septembrie: Iulian Cristache, politician român\n 11 septembrie: Herbert Bösch, politician austriac\n 11 septembrie: Cătălin Croitoru, politician român\n 11 septembrie: Vasilica Ghiță Ene, jurnalistă română\n11 septembrie: Ștefan Prutianu, economist român\n 13 septembrie: David Goodier, muzician britanic (Jethro Tull)\n 13 septembrie: Shigeharu Ueki, fotbalist japonez (atacant)\n 15 septembrie: Barry Shabaka Henley, actor american\n 17 septembrie: Ágnes Bánfai, sportivă maghiară (gimnastică artistică) (d.2020)\n 20 septembrie: Mihail Manoli, economist din R. Moldova\n20 septembrie: Anne McIntosh, politiciană britanică\n 21 septembrie: Shinzō Abe, politician japonez (d. 2022)\n 22 septembrie: Sirma Granzulea, interpretă aromână de muzică populară\n 24 septembrie: Marco Tardelli, fotbalist și antrenor italian\n 25 septembrie: Juande Ramos (Juan de la Cruz Ramos Cano), fotbalist spaniol\n 30 septembrie: Basia (Barbara Stanisława Trzetrzelewska), cântăreață poloneză\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Vladimir Urucev, politician bulgar\n 1 octombrie: Klaus Wowereit, politician german\n 2 octombrie: Lorraine Bracco, actriță americană\n3 octombrie: Ioan Groșan, critic literar și scriitor român\n 4 octombrie: Nicolae Bara, politician român\n 6 octombrie: Ion Zgorcea, politician român\n 7 octombrie: Diana Lupescu, actriță română de film, radio, teatru, TV și voce\n 8 octombrie: Paul Szabo, scrimer român\n9 octombrie: Scott Bakula (Scott Stewart Bakula), actor american\n 9 octombrie: Adrian Pintea, actor român de teatru și film (d. 2007)\n 10 octombrie: David Lee Roth, cântăreț american (Van Halen)\n10 octombrie: Fernando Santos (Fernando Manuel Costa Santos), fotbalist portughez\n 11 octombrie: Vojislav Šešelj, politician sârb\n 12 octombrie: Delia Brândușescu, sculptoriță română\n 13 octombrie: Alexandru Andrieș, cântăreț și compozitor român\n 13 octombrie: Gellu Dorian, scriitor român\n 13 octombrie: Stephen Gallagher, scriitor britanic\n 13 octombrie: Haitham bin Tariq Al Said, sultanul Omanului (din 2020)\n 14 octombrie: Valentina Cușnir, politiciană din R. Moldova\n 14 octombrie: Vladimir Țurcan, politician din R. Moldova\n 16 octombrie: África Lorente Castillo, politiciană spaniolă (d. 2020)\n 16 octombrie: Corinna Harfouch, actriță germană\n 17 octombrie: Raymond Luca, politician român\n 21 octombrie: Dumitru Marcel Bujor, politician român\n21 octombrie: Marcel Răducanu, fotbalist român\n 22 octombrie: Graham Joyce, scriitor britanic (d. 2014)\n 22 octombrie: L. V. (n. Larry Sanders), muzician american (South Central Cartel)\n 23 octombrie: Ang Lee, regizor taiwanez\n 23 octombrie: Graham Mather, politician britanic\n 24 octombrie: Alexandru Mațiura, fotbalist din R. Moldova\n 24 octombrie: Ioan Pop, scrimer și conducător sportiv român\n24 octombrie: Liviu Timar, politician român\n 24 octombrie: Odilon Wagner, actor brazilian\n 25 octombrie: Traian Rece, politician român\n 26 octombrie: Victor Ciorbea, politician român, prim-ministru al României (1996-1998)\n 26 octombrie: Poliana Cristescu, politiciană comunistă, soția lui Nicu Ceaușescu\n 27 octombrie: Serghei Narîșkin, politician rus\n 28 octombrie: Ioan Hoban, politician român\n 29 octombrie: Hisao Sekiguchi, fotbalist japonez (atacant)\n 30 octombrie: Mario Testino, fotograf peruan\n 31 octombrie: Adrian Săvoiu, istoric român\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Jamal Naji, scriitor iordanian (d. 2018)\n1 noiembrie: Laurențiu Priceputu, politician român\n 5 noiembrie: Alejandro Sabella (Alejandro Javier Sabella), fotbalist și antrenor argentinian (d.2020)\n 7 noiembrie: Stelian Androne, politician român\n7 noiembrie: Maria Grapini, politiciană română\n 8 noiembrie: Thanasis Pafilis, politician grec\n 8 noiembrie: Alecu Reniță, politician din R. Moldova\n 9 noiembrie: Aed Carabao, actor și cântăreț thailandez\n 14 noiembrie: Condoleezza Rice, secretar de stat, american\n 14 noiembrie: Eliseo Salazar, pilot chilian de Formula 1\n 17 noiembrie: Florin Cioabă, bulibașă de etnie romă (d. 2013)\n 17 noiembrie: Dumitru Ifrim, politician român\n17 noiembrie: Alexei Roibu, politician din R. Moldova\n 19 noiembrie: Pavel Cherescu, politician român\n 21 noiembrie: Doina Deleanu, actriță română\n21 noiembrie: Adriana Șchiopu, actriță română\n 22 noiembrie: Paolo Gentiloni, politician italian\n 23 noiembrie: Ross Brawn (Ross James Brawn), inginer britanic\n23 noiembrie: Elizabeth Savalla, actriță braziliană\n 24 noiembrie: Emir Kusturica, regizor, actor și muzician sârb\n 28 noiembrie: Traian T. Coșovei, prozator și poet român (d. 2014)\n 28 noiembrie: Adrian Simion, politician român\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Johan Van Hecke, politician belgian\n 4 decembrie: Lucian Vasilache, handbalist român\n 6 decembrie: Gilles Savary, politician francez\n6 decembrie: Janusz Wojciechowski, politician polonez\n 9 decembrie: Jean-Claude Juncker, politician luxemburghez\n9 decembrie: Jack Sonni (John Thomas Sonni), chitarist american (Dire Straits) (d.2023)\n 10 decembrie: Cristian Teodorescu, scriitor român\n 11 decembrie: Viorel Pavel, politician român (d.2020)\n 12 decembrie: Nicușor Eșanu, caiacist român\n 14 decembrie: Ala Mândâcanu, politiciană din R. Moldova\n 14 decembrie: Mircea Paraschiv, jucător și antrenor român de rugby\n14 decembrie: Tiberiu-Aurelian Prodan, politician român\n 16 decembrie: Emil Iordache, critic literar român (d. 2005)\n 17 decembrie: Jeanne Kalogridis (n. Jeanne M. Dillard), scriitoare americană\n17 decembrie: Síle de Valera, politiciană irlandeză\n18 decembrie: Călin Cătălin Chiriță, politician român\n 18 decembrie: Ray Liotta (Raymond Allen Liotta), actor american de film (d. 2022)\n 19 decembrie: Aleksandr Monin, cântăreț rus (d. 2010)\n 21 decembrie: Chris Evert (Christine Marie Evert), jucătoare americană de tenis\n 23 decembrie: Hans Abramsen, compozitor danez\n 24 decembrie: Gheorghe Bunea Stancu, politician român\n 25 decembrie: Annie Lennox, cântăreață britanică (Eurythmics)\n 28 decembrie: Denzel Washington (Denzel Hayes Washington jr.), actor american de film\n\nDecese \n\n 4 ianuarie: Elena Farago (n. Elena Paximade), 75 ani, poetă română (n. 1878)\n 7 ianuarie: Alexandru Cisar (Alexandru Teodor Cisar), 61 ani, arhiepiscop romano-catolic de București (n. 1892)\n 9 ianuarie: Eugen Coca, 60 ani, muzician din R. Moldova (n. 1893)\n 17 ianuarie: Ernest Benn (Ernest John Pickstone Benn), 78 ani, editor, scriitor și publicist politic britanic (n. 1875)\n17 ianuarie: Leonard Eugene Dickson, 79 ani, matematician american (n. 1874)\n 19 ianuarie: Theodor Kaluza, matematician și fizician german (n. 1885)\n 22 ianuarie: Prințesa Margareta a Prusiei (n. Margarete Beatrice Feodora), 81 ani, regină a Finlandei (n. 1872)\n 22 ianuarie: Nikolai Suetin, 56 ani, artist rus (n. 1897)\n 25 ianuarie: Ion Pelivan (Ion Gheorghe Pelivan), 77 ani, diplomat din R. Moldova (n. 1876)\n25 ianuarie: Ioan Tănăsescu, 78 ani, medic chirurg român (n. 1875)\n 30 ianuarie: Gino Loria (Gino Benedetto Loria), 91 ani, matematician italian (n. 1862)\n 2 februarie: Theodor Rogalski, 52 ani, compozitor român (n. 1901)\n 3 februarie: Ionel Teodoreanu, 58 ani, scriitor, avocat român (n. 1897)\n 8 februarie: Julián Padrón, 43 ani, scriitor venezuelean (n. 1910)\n 9 februarie: Constantin Artachino, 83 ani, pictor român (n. 1870)\n 15 februarie: Aurel Sava (Aurel Tiberiu V. Sava), 52 ani, istoric român (n. 1902)\n 24 februarie: Ferenc Herczeg (n. Franz Herzog), 90 ani, scriitor maghiar (n. 1863) \n 6 martie: Charles Edward, Duce de Saxa-Coburg și Gotha (n. Charles Edward George Albert Leopold), 69 ani (n. 1884)\n 7 martie: Otto Diels (Otto Paul Hermann Diel), 78 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1950), (n. 1876)\n 8 martie: John L. Balderston, 64 ani, scriitor american (n. 1889)\n 8 martie: Stelian Popescu, 80 ani, ziarist român (n. 1874)\n 16 martie: Teofil Ioncu, 68 ani, politician român (n. 1885) \n 25 martie: Emil Isac, 68 ani, poet român (n. 1886)\n 1 aprilie: Virgil Șotropa, 86 ani, profesor român (n. 1867)\n5 aprilie: Wallace Grissell, 49 ani, regizor de film, britanic (n. 1904)\n 5 aprilie: Prințesa Märtha a Suediei (n. Märtha Sofia Lovisa Dagmar Thyra), 53 ani, prințesă moștenitoare a Norvegiei (n. 1901)\n 16 aprilie: Lucrețiu Pătrășcanu, 54 ani, om politic român, jurist, ministru al Justiției române (1944-1948), (n. 1900)\n 6 mai: Ducesa Cecilie de Mecklenburg-Schwerin (n. Cecilie Auguste Marie), 67 ani, prințesă moștenitoare a Germaniei (n. 1886)\n 11 mai: Sait Faik Abasıyanık, 47 ani, scriitor turc (n. 1906)\n 17 mai: Vladimir Ghica (Vladimir Ghika), 80 ani, prinț și diplomat român, fiul lui Ioan Grigore Ghika (n. 1873)\n 24 mai: William Van Alen, 70 ani, arhitect american (n. 1883)\n 25 mai: Robert Capa (n. Endre Ernő Friedmann), 40 ani, fotograf american de etnie maghiară (n. 1913)\n 31 mai: Dragomir M. Hurmuzescu, 89 ani, fizician român (n. 1865)\n 1 iunie: Martin Andersen Nexø, 85 ani, scriitor danez (n. 1869)\n\n 7 iunie: Alan Turing (Alan Mathison Turing), 41 ani, matematician englez (n. 1912)\n 11 iunie: Constantin Beldie, 67 ani, scriitor român (n. 1887)\n 12 iunie: Nicolae Davidescu, 65 ani, scriitor român (n. 1888)\n 13 iunie: Esther Kreitman, 63 ani, scriitoare poloneză (n. 1891)\n 29 iunie: Hugo Dingler (Hugo Albert Emil Hermann Dingler), 72 ani, filosof german (n. 1881)\n 1 iulie: Thea von Harbou (Thea Gabriele von Harbou), 65 ani, actriță germană (n. 1888)\n 4 iulie: Lucia Ripamonti, (n. Maria Ripamonti), 45 ani, călugăriță italiană, proclamată fericită în mai 2019 (n. 1909)\n 13 iulie: Frida Kahlo (n. Magdalena Carmen Frida Kahlo y Calderón), 47 ani, pictoriță mexicană (n. 1907)\n 13 iulie: Théophile Moreux, 86 ani, astronom francez (n. 1867)\n 14 iulie: Jacinto Benavente, 87 ani, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel (1922), (n. 1866)\n15 iulie: Sadriddin Aini, 75 ani, scriitor tadjic (n. 1878)\n 16 iulie: Petre Leșcenco, 56 ani, cântăreț rus (n. 1898)\n 17 iulie: Enea Bota Pop, 79 ani, deputat român (n. 1875)\n 19 iulie: Constantin Antoniade, 73 ani, jurist, scriitor, istoric, filosof și diplomat român (n. 1880)\n 26 iulie: Marius Sturza, 77 ani, medic român (n. 1876)\n 29 iulie: Franz Josef Popp, 68 ani, om de afaceri austriac (n. 1886)\n 31 iulie: Antoinette, Prințesă Moștenitoare a Bavariei (n. Antoinette Roberte Sophie Wilhelmine), 54 ani (n. 1899)\n 4 august: Harald Paulsen, 58 ani, actor german (n. 1895)\n 15 august: Alexandru Toma (n. Solomon Moscovici), 79 ani, scriitor român (n. 1875)\n 21 august: Marin Ceaușu, 63 ani, general român (n. 1891)\n 11 septembrie: Emilio Ballagas (Emilio Ballagas Cubeñas), 46 ani, scriitor cubanez (n. 1908)\n11 septembrie: Marika Kotopouli, 67 ani, actriță greacă (n. 1887)\n 14 septembrie: Aloisiu Boga, 68 ani, cleric romano-catolic secui, deținut politic (n. 1886)\n 19 septembrie: Miles Franklin (n. Stella Maria Sarah Miles), 74 ani, feministă și scriitoare de etnie australiană (n. 1879)\n 25 septembrie: Vitaliano Brancati, 47 ani, scriitor italian (n. 1907)\n 13 octombrie: Nicolae Petrescu, 68 ani, sociolog român (n. 1886)\n 15 octombrie: Costin Petrescu, 82 ani, pictor român (n. 1872)\n 28 octombrie: Lajos Nagy, 71 ani, scriitor maghiar (n. 1883)\n 3 noiembrie: Henri Matisse, 84 ani, pictor francez (n. 1869)\n 3 noiembrie: Ernst Neumann-Neander, 83 ani, inventator, artist și pictor german (n. 1871)\n 28 noiembrie: Enrico Fermi, 53 ani, fizician italian, laureat al Premiului Nobel (1938), (n. 1901)\n 30 noiembrie: Wilhelm Furtwängler, 68 ani, compozitor și dirijor german (n. 1886)\n 3 decembrie: Maria Ventura, 66 ani, actriță română de etnie evreiască (n. 1886)\n 4 decembrie: Giuseppe Antonio Borgese, 70 ani, scriitor italian (n. 1882)\n 5 decembrie: Hadia Davletșina, 49 ani, scriitoare rusă (n. 1905)\n 6 decembrie: Anthony Thieme, 66 ani, pictor neerlandez (n. 1888)\n 17 decembrie: Eugen Țurcanu, 29 ani, deținut politic și torționar român (n. 1925)\n 20 decembrie: James Hilton, 54 ani, scriitor britanic (n. 1900)\n 21 decembrie: Petre Sergescu, 61 ani, matematician român (n. 1893)\n 25 decembrie: Ioan Arbore, 62 ani, general român (n. 1892)\n 30 decembrie: Arhiducele Eugen de Austria (n. Eugen Ferdinand Pius Bernhard Felix Maria), 91 ani (n. 1863)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Max Born, Walther Bothe (RFG)\n Chimie: Linus Carl Pauling (SUA)\n Medicină: John Franklin Enders, Thomas Huckle Weller, Frederick Chapman Robbins\n Literatură: Ernest Miller Hemingway (SUA)\n Pace: Oficiul Înaltului Comisar pentru Refugiați al Națiunilor Unite\n\nMedalia Fields \n Kunihiko Kodaira (SUA)\n Jean-Pierre Serre (Franța)\n\n1954"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante poți oferi despre 1953?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1953 (MCMLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 7 ianuarie: Președintele american, Harry Truman, a anunțat public faptul că Statele Unite a dezvoltat prima bombă cu hidrogen din lume. \n 14 ianuarie: Premierul Josip Broz Tito este ales în funcția nou creată de președinte al Iugoslaviei.\n 15 ianuarie: Georg Dertinger, ministrul de externe al Republicii Democrate Germane este arestat pentru spionaj.\n 20 ianuarie: Dwight D. Eisenhower îi succede lui Harry S. Truman ca cel de-al 34-lea președinte al Statelor Unite.\n\nFebruarie \n 6 februarie: Elisabeta a II-a (n. Elizabeth Alexandra Mary) a fost încoronată la Westminster Abbey.\n11 februarie: Președintele american, Dwight David Eisenhower, refuză grațierea pentru Ethel și Julius Rosenberg.\n 11 februarie: Uniunea Sovietică rupe relațiile diplomatice cu Israelul.\n23 februarie: Britanicul Francis Crick și americanul James D. Watson au descris prima dată structura ADN-ului.\n\nMartie \n 5 martie: Conducătorul sovietic, Iosif Stalin, moare la Moscova după ce la 1 martie a suferit un atac cerebral.\n 6 martie: Gheorghi Malenkov îi succede lui Stalin ca premier și prim-secretar al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.\n 9 martie: În prezența a aproximativ 1,5 milioane de oameni au loc funeraliile lui Iosif Stalin. Trupul său a fost mumificat și păstrat în Mausoleul lui Lenin până la 3 octombrie 1961, când a început destalinizarea în Uniunea Sovietică. Trupul lui Stalin a fost îngropat, după aceea, lângă zidul Kremlinului.\n 14 martie: Nikita Hrușciov este ales secretar general al partidului comunist sovietic.\n 18 martie: Un cutremur a lovit vestul Turciei omorând 250 de oameni.\n 19 martie: Au fost televizate pentru prima oară Premiile Academiei Americane de Film (Premiile Oscar).\n\nAprilie \n 4 aprilie: Regele Carol al II-lea al României moare la Estoril, Portugalia, în urma unui atac de cord.\n 7 aprilie: Au loc funeraliile Regelui Carol al II-lea, unde au participat mai multe foste capete încoronate ale Europei, prinți și oameni importanți din toată Europa și America, chiar dacă Guvernul României, condus la vremea aceea de Gheorghe Gheorghiu Dej, nu au trimis niciun reprezentant. Regele Mihai nu a participat la funeralii, doar fratele său, Principele Nicolae, din familia Regală.\n\nMai \n 7 mai: În Germania de Est, în onoarea conducătorului rus Iosif Stalin, tânărul oraș din districtul Oder-Spree este denumit Stalinstadt. După destalinizare, în 1961, orașul este numit Eisenhüttenstadt (Orașul oțelăriei).\n 17 mai: Stadionul Olimpic din Roma a fost inaugurat cu un meci de fotbal între selecționatele Italiei si Ungariei.\n 29 mai: Neo-zeelandezul Edmund Hillary și șerpașul Tenzing Norgay cuceresc vârful Everest din Himalaya.\n\nIunie \n 2 iunie: Ceremonia de încoronare a Reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit la Westminster Abbey.\n 14 iunie: În Columbia, presedintele Laureano Gomez a fost răsturnat de o juntă militară.\n 17 iunie: Revoltă populară în Germania de Est.\n 19 iunie: Soții Julius și Ethel Rosenberg au fost executați în SUA, sub acuzația ca au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice.\n\nIulie \n 3 iulie: Prima ascensiune a vârfului Nanga Parbat, al nouălea munte ca înălțime din lume, se face de către alpinistul austriac Hermann Buhl, de unul singur.\n 27 iulie: Sfârșitul Războiul din Coreea.\n\nAugust \n 8 august: Prim-ministrul sovietic, Gheorghi Malenkov, anunță că URSS deține bomba cu hidrogen.\n 10 august: I.V. Kapitonov, secretar al organizației de partid din Moscova al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, îi raportează prim-secretarului Nikita Hrușciov despre o metodă foarte avansată a Trustului de construcții nr. 28, care a ridicat în Parcul Izmailovo, pe bandă rulantă, opt clădiri de cinci etaje, cu 2.200 m2 fiecare. El îi scrie lui Hrușciov că la fiecare 13 zile altă asemenea clădire va fi dată în folosință. Era noul stil din arhitectura sovietică, care va produce așa-numitele \"hrușciovki\", ce rezolvau precar lipsa locuințelor.\n 13 august: Patru milioane de muncitori intră în grevă în Franța pentru a protesta împotriva măsurilor de austeritate.\n 20 august: Statele Unite returnează Germaniei de Vest 382 de nave care au fost capturate în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.\n\nSeptembrie \n 5 septembrie: ONU respinge sugestia Uniunii Sovietice de a accepta China ca stat membru.\n 7 septembrie: Nikita Hrușciov devine șeful Comitetului Central sovietic.\n 12 septembrie: John F. Kennedy se căsătorește cu Jacqueline Lee Bouvier la biserica St. Mary în Newport, Rhode Island, Statele Unite.\n 25 septembrie: Primii prizonieri germani de război se reîntorc din Uniunea Sovietică în Germania Federală.\n 26 septembrie: Raționalizarea zahărului din Anglia ia sfârșit.\n\nOctombrie \n 9 octombrie: Konrad Adenauer este reales cancelar al Germaniei.\n\nDecembrie \n 23 decembrie: Moscova anunță că Lavrenti Beria a fost executat.\n\nNedatate \n 1953-1954: Bătălia de la Dien Bien Phu. Luptă decisivă din Primul război din Indochina (1946-1954). Corpul Expediționar Francez a suferit o înfrângere zdrobitoare din partea forțelelor vietnameze comunist-naționaliste.\n Colgate-Palmolive Company. Trust american care fabrică produse de uz casnic, de îngrijire medicală și de igienă personală.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 9 februarie: Apariția colecției \"Livre de poche\", care a cunoscut un succes remarcabil.\n 28 februarie: Americanul James D. Watson și britanicul Francis Crick (Watson și Crick), sunt cotați ca fiind cei care au descris primii structura de dublă spirală a ADN-ului.\n 19 martie: Cea de-a 25-a ceremonie a premiilor Oscar este pentru prima dată televizată ( Bob Hope animator).\n 4 mai: Ernest Hemingway câștigă premiul Pulitzer pentru Bătrânul și marea.\n IBM lansează primul său model, IBM 701.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Abd al-Aziz al-Hakim, politician irakian (d. 2009)\n1 ianuarie: Dani Klein, cântăreață belgiană (Vaya Con Dios)\n 1 ianuarie: Corin Penciuc, politician român\n 1 ianuarie: Thierry de la Perriere, politician francez\n1 ianuarie: Han Shaogong, scriitor chinez\n 3 ianuarie: Gabriel Dorobanțu, interpret român de muzică ușoară\n\n 7 ianuarie: Dieter-Lebrecht Koch, politician german\n 7 ianuarie: Robert Longo, artist american\n 9 ianuarie: Theodor Holman, scriitor din Țările de Jos\n 10 ianuarie: Trifon Belacurencu, politician român\n10 ianuarie: Olga Zrihen, politiciană belgiancă\n 12 ianuarie: Valentin Crîlov, politician din R. Moldova\n 14 ianuarie: Victor Socaciu, muzician și politician român (d. 2021)\n 19 ianuarie: Corneliu Marin, scrimer român\n 20 ianuarie: Jeffrey Epstein, om de afaceri american (d. 2019)\n 20 ianuarie: John Neilson Robertson, fotbalist scoțian\n 21 ianuarie: Vasile Cocoș, politician român\n 21 ianuarie: Milan Gaľa, politician slovac (d. 2012)\n 22 ianuarie: Jim Jarmusch, regizor american\n 22 ianuarie: Mitsuo Kato, fotbalist japonez\n 25 ianuarie: Nicolae Botgros, dirijor din R. Moldova\n 25 ianuarie: Eugen Gârlă, politician din R. Moldova\n 26 ianuarie: Viorel Balcan, politician român\n 29 ianuarie: Deng Lijun, cântăreață taiwaneză (d. 1995)\n 30 ianuarie: Zuzana Roithová, politiciană cehă\n 31 ianuarie: Ovidiu Lipan (aka Țăndărică), compozitor și baterist român (Roșu și Negru și Phoenix)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Alessandro Foglietta, politician italian\n 5 februarie: Giannina Braschi, scriitoare portoricană\n 6 februarie: Brian Simpson, politician britanic\n 7 februarie: Maria Ene, economistă română\n 7 februarie: John Attard Montalto, politician maltez\n 8 februarie: Albert Jan Maat, politician neerlandez\n 10 februarie: John Shirley, scriitor american\n 11 februarie: Cameliu Ovidiu Petrescu, politician român\n 12 februarie: Mihail-Constantin Stoica, politician român\n 14 februarie: Ioan Dzițac, matematician român (d. 2021)\n14 februarie: Hans Krankl, fotbalist austriac (atacant)\n 15 februarie: Ovidiu Teodor Crețu, politician român\n 19 februarie: Cristina Fernández de Kirchner, politiciană argentiniană\n 20 februarie: Mihai Ciobanu, cântăreț român\n 21 februarie: Dagmar Roth-Behrendt, politiciană germană\n 23 februarie: Jaromír Kohlíček, politician ceh (d. 2020)\n23 februarie: Satoru Nakajima, pilot japonez de Formula 1\n 24 februarie: Eoin Ryan, politician irlandez\n 25 februarie: José María Aznar, politician spaniol\n25 februarie: Martin Kippenberger, pictor, sculptor, fotograf german (d. 1997)\n 26 februarie: Michael Bolton, cântăreț american\n 27 februarie: Yolande Moreau, actriță belgiană\n27 februarie: Florin-Ion Pogonaru, economist român\n28 februarie: Dan-Lilion Gogoncea, politician român\n 28 februarie: Ingo Hoffmann, pilot brazilian de Formula 1\n 28 februarie: Paul Krugman, economist american\n28 februarie: Principesa Irina a României, fiica regelui Mihai I al României\n\nMartie \n1 martie: Ioan Mihuț, politician român\n1 martie: Carlos Queiroz (Carlos Manuel Brito Leal Queiroz), fotbalist portughez (portar)\n 1 martie: Doru-Viorel Ursu, politician român\n3 martie: Iulian-Bogdan Macovei, selecționer al naționalei feminine de handbal, român (d. 2021)\n 3 martie: Zico (Arthur Antunes Coimbra), fotbalist și antrenor brazilian\n 4 martie: Scott Hicks, regizor australian de film\n4 martie: Chris Smith, politician american\n 5 martie: Radu Berceanu, politician român\n5 martie: Lambert van Nistelrooij, politician din neerlandez\n 6 martie: Jan Kjærstad, scriitor norvegian\n 9 martie: Iles Braghetto, politician italian\n 10 martie: Turki al-Hamad, jurnalist saudit\n 10 martie: Maria Ciobanu, politiciană din R. Modova\n 10 martie: Nicu Gingă, sportiv român (lupte greco-romane)\n10 martie: Slavomir Gvozdenovici, politician român\n 11 martie: Ladislau Bölöni (Ladislau Iosif Bölöni), fotbalist și antrenor român de etnie maghiară\n 11 martie: Mircea Romașcanu, ciclist român\n11 martie: Ion Spânu, politician român\n 13 martie: Ridley Pearson, scriitor american\n 13 martie: Vasile Sturza, diplomat din R. Moldova\n 14 martie: Karl Heinz Brunner, politician german\n 16 martie: Isabelle Huppert, actriță franceză\n16 martie: Richard Stallman, programator american și activist pentru software liber\n 18 martie: Gerhard Ortinau, scriitor de limba germană de etnie română\n 19 martie: Iosif Boroș, handbalist român\n 20 martie: Elisabeta Ionescu, handbalistă română (d. 2019)\n 20 martie: Didi Spiridon, politician român\n 21 martie: Ștefan Tașnadi, halterofil român (d. 2018)\n 22 martie: Nicolae Chirtoacă, politician din R. Moldova\n 23 martie: Marcel Moldoveanu, politician român\n 24 martie: Louie Anderson, regizor, comediant și actor american de origini scandinave (d. 2022)\n 25 martie: Teodor Lupuțiu, politician român\n25 martie: Nicolae Popa, politician român\n 25 martie: Florian Serac, politician român\n 26 martie: Christopher Fowler, scriitor britanic (d 2023)\n26 martie: Gheorghe Lixandru, sportiv român (bob)\n 27 martie: George Copos, politician român\n 27 martie: Ecaterina Nazare, actriță română\n 29 martie: Louis Price (Louis Bernhardt Price), muzician american (The Temptations)\n 31 martie: Iancu Caracota, politician român\n31 martie: Éva Kiss, cântăreață română\n 31 martie: Maria Micșa, canotoare română\n\nAprilie \n 1 aprilie: Alberto Zaccheroni, fotbalist italian\n 4 aprilie: Kvitka Cisyk, soprană americană de etnie ucraineană (d. 1998)\n 5 aprilie: Dan Constantin Coloros Mocănescu, politician român\n 6 aprilie: Patrick Doyle, compozitor britanic\n6 aprilie: Vlad Pohilă, scriitor din R. Moldova (d. 2020)\n 8 aprilie: Bogdan Pęk, politician polonez\n 9 aprilie: Dimitrie-Gabriel Nicolescu, politician român\n 10 aprilie: Mircea Gheorghe Mereuță, politician român\n11 aprilie: Guy Verhofstadt, politician belgian\n 11 aprilie: Andrew Wiles, matematician britanic\n 12 aprilie: Anton Sterbling, sociolog și pedagog de limba germană de etnie românăț\n 13 aprilie: Ahlam Mostaghanemi, scriitoare algeriană\n 15 aprilie: Rodi Kratsa-Tsagaropoulou, politiciană greacă\n 17 aprilie: Adrian-Paul Iliescu, profesor român de filosofie politică\n 17 aprilie: Ionuț Popa, fotbalist și antrenor român (d. 2020)\n 17 aprilie: Frithjof Schmidt, politician german\n 20 aprilie: Ioan Oltean, politician român\n 22 aprilie: Ioan Popa, scrimer român (d. 2017)\n22 aprilie: Irinel Popescu, medic chirurg român\n 25 aprilie: Liviu Antonesei, scriitor șI jurnalist român\n 29 aprilie: Karin Jöns, politiciană germană\n 30 aprilie: Guy Bono, politician francez\n30 aprilie: Călina Trifan, poetă din R. Moldova\n\nMai \n2 mai: Adrian Duță, deputat român\n 2 mai: Valeri Gherghiev, dirijor rus, director de operă\n3 mai: Lidia Bejenaru, interpretă de muzică populară din Republica Moldova (d. 2021)\n 6 mai: Tony Blair (Anthony Charles Lynton Blair), prim-ministru al Marii Britanii (1997-2007)\n 6 mai: Paul Rübig, politician austriac\n 12 mai: Ștefan Mihu, politician român\n 14 mai: Cristian Ion Gheorghe Ciucu, fizician român (d. 2011)\n14 mai: Edward Newman, politician britanic\n14 mai: Norodom Sihamoni, rege al Cambodgiei (din 2004)\n 15 mai: Ernő Kolczonay, scrimer maghiar (d. 2009)\n 16 mai: Danutė Budreikaitė, politiciană lituaniană\n 16 mai: Petre Lăzăroiu, magistrat român\n 17 mai: Gérard Krawczyk, regizor francez de film\n17 mai: Ion Rotaru, politician român\n 18 mai: Aurel Puiu, politician român\n 19 mai: Florin Marin, fotbalist român\n 22 mai: Cha Bum-kun, fotbalist sud-coreean și antrenor\n 24 mai: Lamberto Leoni, pilot italian de Formula 1\n24 mai: Alfred Molina, actor britanic\n 25 mai: Daniel Passarella, fotbalist argentinian\n 27 mai: Gheorghe Dincă, criminal în serie român\n 28 mai: Florea Simion, politician român\n 29 mai: Danny Elfman (Daniel Robert Elfman), compozitor și actor american\n 30 mai: Jaime Maussan, jurnalist mexican\n30 mai: Colm J. Meaney, actor irlandez\n\nIunie \n 1 iunie: Xi Jinping, om politic, lider chinez\n 3 iunie: Patrick Blanc, botanist francez\n 4 iunie: Mitsuo Watanabe, fotbalist japonez\n 5 iunie: Mircea Beuran, medic chirurg român\n 6 iunie: Apostolos Doxiadis, scriitor grec\n 7 iunie: Iusein Ibram, politician român de etnie turcă\n 11 iunie: Radu Ioanid, istoric român\n 12 iunie: Sharon Bowles, politiciană britanică\n12 iunie: Nicolae Iuga, jurnalist român\n 13 iunie: Tim Allen (n. Timothy Alan Dick), actor american\n13 iunie: Ovidiu-Cristian-Dan Marciu, politician român\n 13 iunie: Veselin Šljivančanin, soldat muntenegrean\n 14 iunie: Puiu Hașotti, politician român\n 20 iunie: Ulrich Mühe, actor de teatru și film, german (d. 2007)\n 21 iunie: Benazir Bhutto, om politic pakistanez, prima femeie conducătoare a unei națiuni musulmane (d. 2007)\n 22 iunie: François Lelord, scriitor francez\n 22 iunie: Monica Pop, medic oftalmolog român\n 23 iunie: Edit Emőke Lokodi, politiciană română\n 23 iunie: Francisc Tobă, politician român (d.2023)\n 27 iunie: Verginica Novac, politician român\n 30 iunie: Hal Lindes, muzician american\n\nIulie \n 2 iulie: Luís Queiró, politician portughez\n 6 iulie: Ion Barbu, caricaturist român\n 6 iulie: Anastasia Lazariuc, cântăreață română\n 9 iulie: Marin-Adrănel Cotescu, politician român\n 10 iulie: Ionel Bondariu, politician român\n 14 iulie: Mihail Iușut, politician român\n 15 iulie: Natașa Raab (n. Natașa Rab - Guțul), actriță română (d. 2023)\n15 iulie: Mircea State, fotbalist și antrenor român\n 16 iulie: Aurel Dragomir, politician român\n\n 19 iulie: Daniela Buruiană-Aprodu, politiciană română\n 20 iulie: Dave Evans, cântăreț australian (AC/DC)\n 21 iulie: Dénes Seres, politician român\n 24 iulie: Garry Shider, muzician american (d. 2010)\n 26 iulie: Tudorel Filimon, actor român\n 29 iulie: Geddy Lee, muzician rock canadian \n 31 iulie: Hugh McDowell, muzician britanic (d. 2018)\n\nAugust \n 1 august: Dana Dogaru (n. Dana Mihale), actriță română\n 4 august: Antonio Tajani, politician italian\n 4 august: Hiroyuki Usui, fotbalist japonez (atacant)\n 6 august: Monica Morell, cântăreață elvețiană (d. 2008)\n 7 august: Viorel Hrebenciuc, politician român\n 8 august: Zoltán Kovács, politician român\n8 august: Nigel Mansell, pilot britanic de Formula 1\n 9 august: Jean Tirole, economist francez\n 13 august: Aurel Rădulescu, fotbalist român (atacant), (d. 1979)\n 15 august: Marin Bobeș, politician român\n 17 august: Herta Müller, scriitoare germană născută în România, laureată a Premiului Nobel (2009)\n 18 august: Eugeniu Plohotniuc, fizician român\n 21 august: Géza Szőcs, politician maghiar (d.2020)\n 22 august: Jean-Louis Bernié, politician francez\n25 august: Neculae Lupu, politician român\n 25 august: Maurizio Malvestiti, episcop romano-catolic al Diecezei de Lodi\n 26 august: Ion Simuț, critic literar român\n27 august: Alex Lifeson, muzician canadian\n 27 august: Rosa Miguélez, politiciană spaniolă\n 27 august: Peter Stormare, actor suedez\n 29 august: Dumitru Augustin Doman, scriitor român\n 31 august: György Károly, poet și scriitor maghiar (d. 2018)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Adrian Tudor Geamăn Moroianu, politician român\n 2 septembrie: Corneliu Chifu, voleibalist român\n 3 septembrie: Jean-Pierre Jeunet, regizor francez de film\n 4 septembrie: Negiat Sali, politician român de etnie tătară\n4 septembrie: Fatih Terim, fotbalist și antrenor turc\n 9 septembrie: Petru Alexandru Frătean, politician român\n 9 septembrie: Alișer Usmanov, om de afaceri rus, de etnie uzbecă\n 10 septembrie: Amy Davis Irving, actriță americană\n 12 septembrie: Nan Goldin, fotografă americană\n 12 septembrie: Ella Pamfilova, politiciană rusă\n 14 septembrie: Robert Wisdom, actor american\n 16 septembrie: Manuel Pellegrini, fotbalist și antrenor chilian\n 17 septembrie: Dorin Ștefănescu, eseist și critic literar român, membru al Uniunii Scriitorilor, filiala Tîrgu Mureș\n17 septembrie: Valentin Teodosiu, actor român de teatru, film și TV\n 18 septembrie: Toyohito Mochizuki, fotbalist japonez\n 19 septembrie: Grażyna Szapołowska, actriță poloneză\n 20 septembrie: Jeff Jones, muzician canadian\n 22 septembrie: Doru Romulus Costea, diplomat român\n 22 septembrie: Ségolène Royal, politiciană franceză\n 27 septembrie: Martin Bottesch, politician român de etnie germană\n 30 septembrie: S. M. Stirling (Stephen Michael Stirling), scriitor canadiano-american\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Valeriu Stoica, politician român\n 2 octombrie: Ștefan Pete, politician român\n 5 octombrie: Elena Horvat, canotoare română\n 7 octombrie: Viorel Năstase, fotbalist român\n 9 octombrie: Tony Shalhoub, actor american\n 11 octombrie: David Morse, actor american\n 31 octombrie: Ștefan Borbély, critic, istoric literar român\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Vladimir Fomin, fizician rus\n1 noiembrie: Dan Zamfirescu, politician român\n 5 noiembrie: Nicolae Grădinaru, politician român\n 5 noiembrie: Andras Levente Fekete Szabó, inginer român\n 6 noiembrie: Althea Flynt, editoare americană (d. 1987)\n 6 noiembrie: Astrid Fodor, politician român\n 7 noiembrie: Aleksandr Romankov, scrimer rus\n 8 noiembrie: Mircea Mihordea, politician român\n 14 noiembrie: Sorin Lerescu, compozitor român\n14 noiembrie: Dominique de Villepin, politician francez\n 15 noiembrie: Toshio Takabayashi, fotbalist japonez (atacant)\n 19 noiembrie: Mihail-Radu Solcan, filosof român, profesor de filosofie (d. 2013)\n 20 noiembrie: Halid Bešlić, cântăreț bosniac\n 21 noiembrie: Alin Theodor Ciocârlie, politician român\n 23 noiembrie: Dan Avram, politician român\n 25 noiembrie: Florin Georgescu, politician român\n 26 noiembrie: Marian Harkin, politiciană irlandeză\n 30 noiembrie: David Sancious, muzician american\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Doug Beason, scriitor american de literatură SF\n3 decembrie: Bogusław Sonik, politician polonez\n4 decembrie: Nicolae Bud, politician român\n 4 decembrie: Jean-Marie Pfaff, fotbalist belgian (portar)\n 4 decembrie: Dinu Secrieru, politician român (d. 2011)\n 6 decembrie: Geoff Hoon, politician britanic\n 8 decembrie: Kim Basinger (Kimila Ann Basinger), actriță americană de film\n 9 decembrie: John Malkovich, actor, producător și regizor american\n 12 decembrie: Dan C. Mihăilescu, critic literar, istoric literar și eseist român\n 13 decembrie: Ben Bernanke, economist american\n 13 decembrie: Anat Gov, dramaturgă israeliană (d. 2012)\n 13 decembrie: Avi Nesher, regizor, scenarist și producător israelian de film\n 15 decembrie: Constantin Alexandru, luptător român (d. 2014)\n 16 decembrie: Leonard Oprea, prozator, eseist român\n 17 decembrie: Nikolai Melnik, pilot ucrainean, lichidator al efectelor accidentului nuclear de la Cernobîl (d. 2013)\n 17 decembrie: Bill Pullman (William James Pullman), actor american\n 23 decembrie: Maria Vladimirovna, Mare Ducesă a Rusiei, stră-strănepoata țarului Alexandru al II-lea al Rusiei\n 24 decembrie: José Ribeiro e Castro, politician portughez\n 26 decembrie: Clayton Emery, scriitor și scenarist american\n 28 decembrie: Richard Clayderman, pianist și compozitor francez\n 29 decembrie: Gali Atari, cântareață și actriță israeliană\n29 decembrie: Matthias Platzeck, politician german\n 30 decembrie: Toni Greblă, politician român\n\nDecese \n 28 ianuarie: Jérôme Tharaud (n. Pierre Marie Émile Ernest Tharaud), 78 ani, scriitor francez (n. 1874)\n\n 30 ianuarie: Ernest Augustus, Duce de Brunswick (n. Ernst August Christian Georg), 65 ani (n. 1887)\n4 februarie: Antonio Conte, 85 ani, profesor de scrimă italian (n. 1867)\n 4 februarie: Gerd von Rundstedt (n. Karl Rudolf Gerd von Rundstedt), 77 ani, feldmareșal al armatei germane (n. 1875)\n 5 februarie: Iuliu Maniu, 80 ani, politician român, prim-ministru al României (1928-1933, cu intermitențe), președinte al Partidului Național-Țărănesc (1926-1933, 1937-1947), deținut politic după 1947 (n. 1873)\n 24 februarie: Mihai Popescu, 43 ani, actor român (n. 1909)\n 25 februarie: Prințesa Françoise de Orléans (n. Françoise Isabelle Louise Marie d'Orléans), 50 ani (n. 1902)\n 27 februarie: Gustaf Hellström (n. Erik Gustaf Hellström), 70 ani, scriitor și jurnalist suedez (n. 1891)\n 5 martie: Serghei Prokofiev, 61 ani, compozitor rus (n. 1891)\n 5 martie: Iosif Stalin (Iosif Vissarionovici Stalin), 74 ani, lider sovietic (1922-1953), (n. 1879)\n 18 martie: Mihai Costăchescu, 68 ani, istoric și folclorist român (n. 1884)\n 24 martie: Mary de Teck (n. Victoria Mary Augusta Louise Olga Pauline Claudine Agnes), 85 ani, soția regelui George al V-lea al Regatului Unit (n. 1867)\n 25 martie: Ion Cămărășescu, 71 ani, politician român (n. 1882)\n 27 martie: Zizi Lambrino (n. Jeanne Marie Valentine Lambrino), 54 ani, prima soție a prințului Carol al României (n. 1898)\n 1 aprilie: Hans Otto Roth, 62 ani, politician sas (n. 1890)\n 4 aprilie: Carol al II-lea (n. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen), 59 ani, al treilea rege al României (n. 1893)\n 6 aprilie: Fred C. Brannon, 51 ani, regizor de film american (n. 1901)\n 7 aprilie: Dimitar Vlahov, 74 ani, politician bulgar (n. 1878)\n 9 aprilie: Stanisław Wojciechowski, 84 ani, al 2-lea președinte al R. P. Polonă (1922-1926), (n. 1869)\n 17 aprilie: Sven Wingquist, 76 ani, inginer suedez (n. 1876)\n 20 aprilie: Erich Weinert, 62 ani, scriitor german (n. 1890)\n 4 mai: Edward Shanks (Edward Richard Buxton Shanks), 60 ani, poet britanic (n. 1892)\n 9 mai: Theodor Fuchs, 80 ani, pianist român (n. 1873)\n 13 mai: Vasile Măinescu, 61 ani, general român de cavalerie (n. 1891)\n 16 mai: Nicolae Rădescu, 79 ani, general și om politic român, prim-ministru al României (1944-1945), (n. 1874)\n 21 mai: Ernst Zermelo (Ernst Friedrich Ferdinand Zermelo), 81 ani, matematician german (n. 1871)\n 30 mai: Carl Scarborough, 38 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1914)\n 7 iunie: Ion Flueraș, 70 ani, om politic român (n. 1882)\n 27 iunie: Ioan Suciu, 45 ani, episcop român (n. 1907)\n 3 iulie: Irving Reis, 47 ani, regizor american de film (n. 1906)\n 3 iulie: Matatias Carp, 49 ani, avocat român (n. 1904)\n 4 iulie: Jean Becquerel, 75 ani, fizician francez (n. 1878)\n 20 iulie: Jan Struther (n. Joyce Anstruther), 52 ani, scriitoare britanică (n. 1901)\n 31 iulie: Kornel Makuszyński, 69 ani, scriitor polonez (n. 1884)\n 4 august: Francisc Șirato, 76 ani, pictor român (n. 1877)\n 15 august: Ludwig Prandtl, 78 ani, fizician german (n. 1875)\n 19 august: Győző Simon Macalik, 63 ani, episcop auxiliar de Alba Iulia, deținut politic (n. 1890)\n 21 august: Nikolai Punin, 64 ani, storic al artei, rus (n. 1888)\n 5 septembrie: Constantin Levaditi, 79 ani, medic român (n. 1874)\n 15 septembrie: Isaías Medina Angarita, 56 ani, politician venezuelean, președinte (1941-1945), (n. 1897)\n 17 septembrie: Dumitru Mociorniță, 68 ani, întreprinzător român din perioada interbelică (n. 1895)\n 20 septembrie: Ioana Sava (n. Ioana Gheorghe-Mărăcine), 82 ani, jurnalistă română (n. 1871)\n 28 septembrie: Edwin Hubble (Edwin Powell Hubble), 63 ani, astronom și cosmolog american (n. 1889)\n 2 octombrie: George Creel, 76 ani, jurnalist american (n. 1876)\n 3 octombrie: Szilárd Bogdánffy, 42 ani, preot catolic român (n. 1911)\n 4 octombrie: Prințul Oscar, Duce de Gotland (n. Oscar Carl August), 93 ani (n. 1859)\n 5 octombrie: Friedrich Wolf, 64 ani, scriitor german (n. 1888)\n 11 octombrie: James Earle Fraser, 76 ani, sculptor american (n. 1876)\n 15 octombrie: Helene Falkner von Sonnenburg (n. Helene Mayer), 42 ani, scrimeră germană (n. 1910)\n 27 octombrie: Eduard Künneke, 68 ani, compozitor german (n. 1885)\n 31 octombrie: Petre Dulfu, 97 ani, autor român de basme, profesor, traducător și doctor în filosofie (n. 1856)\n 3 noiembrie: Haralamb Vasiliu, 73 ani, agrochimist român (n. 1880)\n\n 8 noiembrie: Ivan Bunin, 83 ani, scriitor rus, laureat al Premiului Nobel (n. 1870)\n 9 noiembrie: Ibn Saud al Arabiei Saudite (n. Abd al-Aziz Ibn Abdul Rahman Ibn Faisal Ibn Turki Ibn Abd Allah Ibn Muhammad Al Saud), 77 ani, rege (n. 1876)\n 11 noiembrie: Prințesa Irene de Hesse (n. Irene Luise Maria Anna), 87 ani, prințesă a Prusiei (n. 1866)\n 13 noiembrie: Andor Németh, 61 ani, scriitor maghiar (n. 1891)\n 15 noiembrie: Jorge de Lima, 58 ani, politician brazilian (n. 1893)\n 27 noiembrie: Eugene O'Neill (Eugene Gladstone O'Neill), 65 ani, scriitor american, laureat al Premiului Nobel (n. 1888)\n 30 noiembrie: Francis Picabia (Francis-Marie Martinez Picabia), 74 ani, pictor, poet francez (n. 1879)\n 6 decembrie: Konstanty Ildefons Gałczyński, 48 ani, scriitor polonez (n. 1905)\n 19 decembrie: Robert Andrews Millikan, 85 ani, fizican american, laureat al Premiului Nobel (1923), (n. 1868)\n 23 decembrie: Lavrenti Pavlovici Beria, 54 ani, om politic sovietic și director al serviciilor secrete sovietice (NKVD), (n. 1899)\n 27 decembrie: Julian Tuwim, 59 ani, poet polonez (n. 1894)\n\nNedatate \n aprilie: Gheorghe I. Brătianu, 55 ani, istoric și om politic român (n. 1898)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Frits Zernike (Țările de Jos)\n Chimie: Hermann Staudinger (Germania)\n Medicină: Hans Adolf Krebs (SUA), Fritz Albert Lipmann (SUA)\n Literatură: Winston Churchill (Regatul Unit)\n Pace: George Catlett Marshall (SUA)\n\n1953"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți relata despre 1952?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1952 (MCMLII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 26 ianuarie: România. Hotărârea Consiliului de Miniștri prin care se declanșează reformă monetară, la un raport de 1 leu nou = 20 lei vechi.\n\nFebruarie \n 6 februarie: Elisabeta a II-a este proclamată Regină a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, în urma decesului tatălui ei, George al VI-lea.\n 14 februarie: Se deschid Jocurile Olimpice de Iarnă la Oslo, Norvegia.\n 15 februarie: Au loc funeraliile Regelui George al VI-lea al Regatului Unit la Capela St. George de la Castelul Windsor.\n 18 februarie: Grecia și Turcia aderă la NATO.\n 26 februarie: Prim-ministrul Marii Britanii, Winston Churchill, anunță că țara sa deține bomba atomică.\n\nAprilie \n 23 aprilie: Teste nucleare în deșertul Nevada.\n\nMai \n 13 mai: Pandit Nehru formează primul său guvern în India.\n\nIunie \n 2 iunie: Începe guvernarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.\n 13 iunie: Gheorghe Cucu a realizat primul zbor fără motor din România pe o distanță de 300 km (Cluj-Siliștea-Buzău).\n 23 iunie: Bombardarea Coreei de Nord de către Statele Unite.\n 29 iunie: Finlandeza Armi Kuusela câștigă titlul de Miss Universe.\n\nIulie \n 19 iulie: Se deschid Jocurile Olimpice de Vară la Helsinki, Finlanda.\n 29 iulie: La Jocurile Olimpice de la Helsinki, Iosif Sârbu este medaliat cu aur la tir. Prima medalie de aur olimpică a României.\n\nAugust \n 11 august: După abdicarea lui Talal I, Hussein a fost proclamat suveran al Regatului Hașemit al Iordaniei.\n 14 august: Mátyás Rákosi devine prim-ministru al Republicii Populare Ungaria.\n\nSeptembrie \n 19 septembrie: Prin Decretul 331, numărul de regiuni din România a fost redus de la 28 la 18.\n 24 septembrie: A doua Constituție comunistă care definește aservirea totală față de URSS.\n\nOctombrie \n 5 octombrie-14 octombrie: Al XIX-lea Congres al PCUS, primul după 1939.\n 19 octombrie: Medicul francez, Alain Bombard, începe călătoria sa solitară, la bordul unei bărci pneumatice, din Insulele Canare spre Barbados. Va ajunge la destinație pe 23 decembrie, după ce a călătorit 4.400 km și a pierdut 25 de kg.\n\nNoiembrie \n\n 4 noiembrie: Cutremur de 8,2 grade pe scara Richter în Kamchatka.\n 4 noiembrie: În alegerile prezidențiale ale Statelor Unite, republicanul Dwight D. Eisenhower îl învinge pe democratul Adlai Stevenson. \n 20 noiembrie: Rudolf Slánský, Secretarul General al Partidului Cehoslovac și alți 13 lideri comuniști sau funcționari de rang înalt, au fost acuzați și condamnați că ar fi participat la o conspirație troțkisto-titoisto-sionistă. Procesul a fost orchestrat la ordinul Moscovei prin intermediul consilierilor sovietici aflați în țară. Slánský va fi spânzurat la 3 decembrie 1952.\n30 noiembrie: Alegeri legislative în România. Frontul Democrației Populare obține 98,84% din voturi.\n\nDecembrie \n 5 decembrie: La Londra începe Marele Smog, care va dura 4 zile.\n 20 decembrie: Are loc căsătoria dintre actrița Brigitte Bardot și regizorul Roger Vadim.\n\nNedatate\n mai: Epurare în Partidul Comunist Român. Ana Pauker este eliminată din Biroul Politic. Vasile Luca este închis, acuzat de deviaționism, condamnat la moarte însă pedeapsa a fost comutată la douăzeci de ani în închisoare. Teohari Georgescu fusese arestat în februarie însă nu a fost condamnat. Lothar Rădăceanu cade în dizgrație.\n 80% din comerțul sovietic se realizează cu țările satelit.\n Beretele Verzi (Forțele Speciale). Unitate de elită a armatei SUA.\n Charles Chaplin este expulzat din SUA.\n Începe construcția clădirii Casa Scânteii care se va finaliza în 1957.\n SUA: A fost înființată Agenția de Securitate Națională (NSA).\n\nArte, literatură și filozofie \n 8 septembrie: Scriitorul american, Ernest Hemingway, publică Bătrânul și marea.\n Biserica Catolică interzice cărțile lui André Gide.\n John Steinbeck publică La răsărit de Eden.\n La Paris, editura Gallimard publică Images et symboles de Mircea Eliade.\n Premiera filmului american Cântând în ploaie.\n Premiera piesei lui Eugen Ionescu, Scaunele.\n Samuel Beckett publică Așteptându-l pe Godot.\n\nȘtiință \n Adriaan Blaauw arată că expansiunea roiului zeta-Persei a început acum 1,3 milioane de ani, demonstrând că în galaxia Calea Lactee se nasc încontinuu noi stele.\n Alan Lloyd Hodgkin și Andrew Fielding Huxley formulează teoria modemă a excitației nervilor, bazată pe modificarea numărului de ioni de sodiu și de potasiu din celulele nervoase; la trecerea unui impuls nervos, ionii de sodiu invadează celula, iar cei de potasiu sunt expulzați.\n Cosmotron-ul de la Brookhaven, New York, un nou tip de sincrotron, accelerează protonii până la energii de peste 1 miliard de electronvolți (1 GeV).\n Donald Glaser observă traiectoriile radiației cosmice cu ajutorul camerei sale de barbotare, care constă dintr-un mic glob de sticlă umplut cu eter, observând bulele care se ridică într-un pahar cu bere.\n Firma Sony realizează un aparat de radio tranzistorizat de buzunar.\n În SUA izbucnește o epidemie de poliomielită; se înregistrează 3.300 decese iari 57.000 de copii rămân paralizați.\n James Alfred Van Allen dezvoltă un gen de rachetă lansată dintr-un balon pentru a studia caracteristicile fizice ale straturilor atmosferice superioare.\n Jean Dausset descoperă că în organismele oamenilor cărora li s-au făcut transfuzii repetate de sânge se dezvoltă anticorpi pentru sângele introdus prin transfuzie; mai târziu, această observație va fi folosită pentru stabilirea tipului de țesut care trebuie folosit la transplanturi.\n Jonas Edward Salk dezvoltă un vaccin împotriva poliomielitei, pe bază de viruși uciși; începînd din 1954, acesta va fi utilizat pentru inocularea în masă a populației, prevenind cu succes îmbolnăvirile, deși mai târziu va fi înlocuit cu vaccinul lui Albert Sabin, obținut din viruși vii.\n Joshua Lederberg descoperă că virușii care atacă bacteriile pot transmite material genetic de la o bacterie la alta, un pas semnificativ spre dezvoltarea ingineriei genetice.\n Medicul britanic Douglas Bevis dezvoltă amniocenteza, o metodă de examinare a moștenirii genetice a fătului încă din viața intrauterină.\n Michael Ventris descifrează sistemul antic de scriere denumit LinearB, unul dintre sistemele utilizate în Creta.\n O echipă de oameni de știință, condusă de fizicianul ungaro-american Edward Teller concepe primul dispozitiv termonuclear, cunoscut sub denumirea de bomba H; cea dintâi bombă de acest tip, care funcționează pe bază de fuziune nucleară, este testată pe 6 noiembrie, în atolul Eniwetok din Pacificul de Sud.\n Prima operație chirurgicală din lume de modificare a sexului unei persoane i se face lui George Jorgenson, care va fi cunoscut în toată lumea sub numele de Christine.\n Prima separare chirurgicală cu succes a unor siamezi la un spital din Ohio, SUA.\n Primul accident survenit într-un reactor nuclear are loc la Chalk River, în Canada, unde o eroare datorată operatorilor duce la explozia conteinerului cu material fisionabil.\n Primul reactor care produce simultan atât plutoniu, cât și energie generată cu ajutorul uraniului (din categoria reactoarelor care produc mai mult material fisionabil decât consumă) este construit de Comisia pentru Energie Atomică a SUA.\n Printre reziduurile primei explozii termonucleare, Glenn T. Seaborg descoperă einsteiniul, un element chimic artificial cu numărul atomic egal cu 99.\n Rețeaua de televiziune CBS utilizează un computer UNIVAC pentru a aprecia rezultatele alegerilor prezidențiale ale SUA; primul rezultat fumizat de UNIVAC prevede foarte exact eșecul unui anumit candidat, dar operatorii îl consideră greșit și reprogramează în grabă computerul, care prognozează, incorect, un rezultat strâns.\n Robert Wallace Wilkins descoperă că hiposerpilul este un preparat tranchilizant, primul tranchilizant descoperit; el îl folosea la tratamentul hipertensiunii.\n Se introduce primul produs comercializabil care utilizează tranzistori în loc de tuburi electronice cu vid; este vorba despre proteza auditivă.\n Sir Charles Frank lanseză ideea că, deși obținerea cristalelor icosaedrice este imposibilă, în lichidele răcite pînă la temperaturi aflate sub punctul lor de înghețare apar regiuni de simetrie icosaedrică; cercetările ulterioare vor demonstra că fenomenul are loc atunci când metalele sunt răcite atât de rapid încât capătă structura sticlei; aceste materii se numesc sticle metalice.\n Vulcanul Paricutin din Mexic, care înainte de 1943 nici n-a existat, încetează să erupă, lăsând un con înalt de 2 km.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Dorel Borza, politician român\n1 ianuarie: Pantelimon Manta, politician român\n 3 ianuarie: Gianfranco Fini, politician italian\n 4 ianuarie: Juan Andrés Naranjo Escobar, politician spaniol\n 5 ianuarie: Marian Dumitriu, politician român\n 9 ianuarie: Richard Wagner, scriitor și publicist de limba germană de etnie română\n 10 ianuarie: Scott Thurston, muzician american\n 11 ianuarie: Romano Maria la Russa, politician italian\n 12 ianuarie: Gheorghe Perian, critic literar român\n 13 ianuarie: Sonia Petrovna, actriță franceză\n14 ianuarie: Călin Popescu Tăriceanu, politician român, prim-ministru (2004-2008)\n 14 ianuarie: Gheorghe Voinea, politician român\n 15 ianuarie: Melvyn Gale, pianist britanic\n 15 ianuarie: Ewa Hedkvist Petersen, politiciană suedeză\n 15 ianuarie: Tatsuhiko Seta, fotbalist japonez (portar)\n 17 ianuarie: Aristotel Căncescu, politician român, președinte al CJ Brașov (2000–2016)\n17 ianuarie: Ion Rotaru, politician român\n 20 ianuarie: Irina Allegrova, cântăreață rusă\n20 ianuarie: Iordan Bărbulescu, diplomat și profesor român\n20 ianuarie: Petru Cimpoeșu, scriitor român\n 20 ianuarie: Mariana Zavati Gardner, poetă română\n 21 ianuarie: Marie-Arlette Carlotti, politiciană franceză\n 22 ianuarie: Radu Sârbu, politician român, președinte al Fondului Proprietății de Stat (1998-2000)\n 24 ianuarie: Raymond Domenech, fotbalist francez\n 27 ianuarie: Brian Gottfried, jucător american de tenis\n 29 ianuarie: Roberto Felice Bigliardo, politician italian (d. 2006)\n29 ianuarie: George Poede, filosof politic și profesor universitar român\n 30 ianuarie: Silvia Marcovici, muziciană română\n 31 ianuarie: Fevronia Stoica, politiciană română\n\nFebruarie \n 2 februarie: Park Geun-hye, politiciană sud-coreeană\n 6 februarie: Charles Goerens, politician luxemburghez\n 7 februarie: Dan Podeanu, antrenor român al lotului olimpic de spadă feminină al României\n 9 februarie: Gyöngyvér Horváth, graficiană română de etnie maghiară \n 10 februarie: Dumitru Diacov, politician din R. Moldova\n 11 februarie: Victor Paul Dobre, politician român\n 12 februarie: Salvador Pineda, actor mexican\n 16 februarie: Constantin Dumitru, senator român\n 16 februarie: Ed Korfanty (Edward Korfanty), antrenor polonez (scrimă)\n16 februarie: Elvira Șarapatin, politician român\n19 februarie: Luigi Cesaro, politician italian\n 19 februarie: Petru Lakatos, politician român\n 19 februarie: Ryu Murakami, scriitor și regizor japonez\n 19 februarie: Amy Tan, romancieră americană\n 21 februarie: Ludovic Abiței, politician român\n 22 februarie: Dumitru Pulbere, jurist din R. Moldova\n25 februarie: Inger Segelström, politiciană suedeză\n 25 februarie: Ioan Tătaru, politician român\n 29 februarie: Larisa Turea, jurnalistă din R. Moldova\n\nMartie \n 1 martie: Mallia Franklin, cântăreață americană (d. 2010)\n 1 martie: Petru Șteolea, politician român\n 2 martie: Serghei Stepașin, politician rus\n 3 martie: Ângela Vieira, actriță braziliană\n 4 martie: Florian Pop, matematician român\n4 martie: Chiriaca Sârbu, politiciană română\n 5 martie: Alan Clark, muzician și chitarist britanic (Dire Straits)\n 6 martie: Ieke van den Burg, politiciană neerlandeză (d. 2014)\n6 martie: Mircea Valer Pușcă, politician român\n 7 martie: William Boyd, scriitor britanic\n 10 martie: Aurel Pantea, critic literar român\n 11 martie: Douglas Adams, scriitor și dramaturg britanic (d. 2001)\n 11 martie: Larion Serghei, sportiv român (caiac) (d.2019)\n 12 martie: Gregorian Bivolaru, fondator român și mentorul spiritual al Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut\n 12 martie: Yasuhiko Okudera, fotbalist japonez\n 12 martie: Irineu Popescu, politician român\n12 martie: André Comte-Sponville, filosof francez\n 13 martie: Florin Șlapac, prozator, poet și traducător român (d. 2014)\n 14 martie: Ioan Pop, politician român\n 18 martie: Salomé Zourabichvili, politiciană georgiană\n 19 martie: Harvey Weinstein, producător american de film\n 22 martie: Des Browne, politician britanic\n22 martie: Doru Nicolae, fotbalist român\n 24 martie: Reinhard Genzel, astrofizician german, laureat al Premiului Nobel (2020)\n 24 martie: Quim Monzó, scriitor spaniol\n24 martie: Nicolae Victor Zamfir, fizician român\n 26 martie: Didier Pironi, pilot francez de Formula 1 (d. 1987)\n 27 martie: Linda Martin, cântăreață irlandeză\n 29 martie: Léster Rodríguez, politician venezuelean\n 31 martie: Robin Teverson, politician britanic\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: László Tőkés, politician român\n 3 aprilie: Andrei Cornea, istoric român\n 4 aprilie: Teofil al III-lea al Ierusalimului (n. Ilias Giannopoulos), patriarh grec\n 5 aprilie: Șerban Georgescu, compozitor român (d. 2007)\n 5 aprilie: Florin Tudose, medic psihiatru român (d. 2014)\n7 aprilie: Nichita Danilov, poet și filolog român\n 7 aprilie: Gergely Makkai, politician maghiar\n 7 aprilie: Anamaria Pop, poetă și traducătoare română (d. 2015)\n 8 aprilie: Kaori Momoi, actriță japoneză\n 9 aprilie: Jerzy Szmajdziński, politician polonez (d. 2010)\n 10 aprilie: Steven Frederic Seagal, actor american, producător, scriitor, practicant de arte marțiale, chitarist și șerif\n10 aprilie: Florian Udrea, politician român\n10 aprilie: Richard Wagner, scriitor român de etnie germană (d.2023)\n 14 aprilie: Frederick Konrad, Prinț de Saxa-Meiningen, actualul șef al Casei de Saxa-Meiningen (din 1984)\n 14 aprilie: Constantin Tudor, politician român\n14 aprilie: Udo Voigt, politician german\n 16 aprilie: Ioan Baboș, politician român\n16 aprilie: Yoshikazu Nagai, fotbalist japonez (atacant)\n16 aprilie: Petre Ungureanu, politician român\n 18 aprilie: Eugenu Arnăutu, politician român\n18 aprilie: Eugen Cristea, actor român de teatru și film\n 20 aprilie: Karl Friedrich, Prinț de Hohenzollern, șeful Casei de Hohenzollern-Sigmaringen (din 2010)\n 20 aprilie: Ștefan Gheorghe Mărgineanu, politician român\n 22 aprilie: Octavian Nicolae Dărămuș, politician român (d.2020)\n22 aprilie: Paul Jerbaș, politician român\n 25 aprilie: Alexandru Horia Frunză, critic literar român\n 28 aprilie: Mary McDonnell (Mary Eileen McDonnell), actriță americană\n\nMai \n 1 mai: Dimitri Michalopoulos, istoric grec\n1 mai: Robert Navarro, politician francez\n 6 mai: Michael O'Hare, actor american (d. 2012)\n 7 mai: Simion Cuțov, boxer român (d.1993)\n 10 mai: Kikki Danielsson, cântăreață suedeză\n10 mai: Masaki Yokotani, fotbalist japonez\n 12 mai: Csaba Őry, politician maghiar\n 14 mai: Constantin Zamfir, fotbalist român (atacant)\n 17 mai: Victor Boștinaru, politician român\n17 mai: Marianne Eriksson, politiciană suedeză\n 17 mai: Vasile Florin Stamatian, politician român\n 18 mai: Eiko Matsuda, actriță japoneză (d. 2011)\n18 mai: Sorin Medeleni, actor român de teatru și de film (d. 2015)\n 20 mai: Christian Klar, terorist german\n 20 mai: Roger Milla, fotbalist camerunez (atacant)\n 21 mai: Oleg Reidman, politician din R. Moldova\n 23 mai: Anne-Marie David, cântăreață franceză\n 27 mai: Alfonso Andria, politician italian\n27 mai: Rosa Díez, politiciană spaniolă\n 30 mai: Rodica Culcer, jurnalistă română\n 31 mai: Karl Bartos, compozitor german\n\nIunie \n 1 iunie: Ivan Kristioglo, politician din R. Moldova\n1 iunie: Mihaela Loghin, atletă română\n 2 iunie: Benito Floro (Benito Floro Sanz), fotbalist spaniol și antrenor\n 4 iunie: Dambudzo Marechera, scriitor zimbabwian (d. 1987)\n 5 iunie: Helmuth Markov, politician german\n 7 iunie: Orhan Pamuk, scriitor turc, laureat al Premiului Nobel (2006)\n 9 iunie: Bülent Ersoy, actriță, cântăreață și prezentatoare de televiziune turcă \n 10 iunie: Kage Baker, scriitoare americană (d. 2010)\n 10 iunie: Guzal Sitdîkova, scriitoare bașchiră, traducătoare și activistă rusă\n 11 iunie: Anote Tong, politician kiribatian\n11 iunie: Bronisław Wildstein, jurnalist polonez\n 12 iunie: Jean-Pierre Audy, politician francez\n 14 iunie: Jim Lea (James Whild Lea), muzician britanic (Slade)\n 16 iunie: Craig Calhoun, sociolog american\n16 iunie: Eugen Mihăescu, jurnalist și scriitor român\n 16 iunie: Giorgos Andreas Papandreou, politician grec\n 17 iunie: Mihai Coadă, actor român\n 18 iunie: Idriss Déby, politician, președinte al statului Ciad (1990–2021), (d. 2021)\n 19 iunie: Nicolae Giurgea, politician român\n 20 iunie: Vikram Seth, scriitor indian\n 21 iunie: Adrian Manolache, politician român\n 22 iunie: Crin Halaicu, politician român\n 23 iunie: Robert D. Kaplan, scriitor american\n 25 iunie: Dumitru Moinescu, politician român\n25 iunie: Octavian Știreanu, scriitor, jurnalist și politician român\n25 iunie: Gabriel Stan, fotbalist român\n 25 iunie: Radka Toneff, cântăreață norvegiană (d. 1982)\n 26 iunie: Csaba Sándor Tabajdi, politician maghiar\n 27 iunie: Lydia Schenardi, politiciană franceză (d.2020)\n 28 iunie: Iohan-Peter Babiaș, politician român (d. 2002)\n 28 iunie: Werner Stöckl, handbalist român\n 29 iunie: Paul-Adrian Ilieș, politician român\n29 iunie: Nozizwe Madlala-Routledge, politiciană sud-africană\n 30 iunie: Mircea Grosaru, politician, profesor și avocat român de etnie italiană (d. 2014)\n\nIulie \n 1 iulie: Dan Aykroyd, actor canadian\n1 iulie: Leon „Ndugu” Chancler, muzician american (d. 2018)\n 1 iulie: Luminița Gheorghiu, politiciană română\n3 iulie: Andy Fraser (Andrew McLan Fraser), muzician britanic (Free), (d. 2015)\n3 iulie: Rohinton Mistry, scriitor canadian\n3 iulie: Horia Surianu, compozitor român\n4 iulie: Vladimir Tismăneanu, politolog român de etnie evreiască\n5 iulie: Ionel Stoiț, scriitor român\n6 iulie: Hilary Mantel, scriitoare britanică (d.2022)\n7 iulie: Geo Raețchi, jurnalist român\n8 iulie: Petru Fleșer, politician român\n8 iulie: Tony Kaye, regizor britanic de film\n8 iulie: Vasile Pușcaș, politician român\n8 iulie: Karen Șahnazarov, regizor rus de film\n8 iulie: Marianne Williamson (Marianne Deborah Williamson), scriitoare americană\n10 iulie: Mădălin Voicu, politician român\n12 iulie: Liz Mitchell (Elizabeth Rebecca Mitchell), căntăreață jamaicano-britanică (Boney M)\n14 iulie: Jeff Lindsay (n. Jeffry P. Freundlich), autor american\n15 iulie: Ioan-Cătălin Iamandi, politician român\n15 iulie: Terry O'Quinn (Terrance Quinn), actor american\n18 iulie: Andrei Neguță, diplomat din R. Moldova\n23 iulie: John Rutsey, muzician canadian (d. 2008)\n25 iulie: Ștefan Afloroaei, filosof român, membru corespondent al Academiei Române (din 2015)\n26 iulie: Dan Condurache, actor român\n28 iulie: Vajiralongkorn (Rama al X-lea), rege al Thailandei (din 2016)\n29 iulie: Marie Panayotopoulos-Cassiotou, politiciană greacă\n29 iulie: Ilie Badea Stănescu, rege autoproclamat al romilor (d. 2007)\n30 iulie: Ilie Ilașcu, politician din R. Moldova\n31 iulie: Horațiu Mălăele, actor român\n31 iulie: Pilar del Castillo Vera, politiciană spaniolă\n\nAugust \n\n 1 august: Zoran Đinđić, politician sârb (d. 2003)\n 2 august: Alain Giresse, fotbalist francez\n 3 august: Osvaldo Ardiles (Osvaldo César Ardiles), fotbalist argentinian\n 3 august: Valeriu Saharneanu, jurnalist din R. Moldova\n 4 august: Gábor Demszky, politician maghiar\n 5 august: Alexandru Ghilduș, sculptor român\n 7 august: Kees Kist, fotbalist neerlandez (atacant)\n8 august: Rijk van Dam, politician neerlandez\n 8 august: Norbert Glante, politician german\n 10 august: Jerzy Pilch, scriitor polonez (d. 2020)\n 11 august: Marian-Jean Marinescu, politician român\n 11 august: Harry Tavitian, muzician român\n 13 august: Herb Ritts (Herbert Ritts Jr.), fotograf american (d. 2002)\n 17 august: Nelson Piquet (Nelson Piquet Souto Maior), pilot brazilian de Formula 1\n17 august: Guillermo Villas, jucător argentinian de tenis\n 18 august: Patrick Swayze, actor american (d. 2009)\n 18 august: Vladimir (Vladimir Cantarean), mitropolit din R. Moldova\n 19 august: Stephen Hughes, politician britanic\n 19 august: Willy Meyer Pleite, politician spaniol\n 23 august: Santillana (n. Carlos Alonso González), fotbalist spaniol (atacant)\n 24 august: Marion Bloem, scriitoare neerlandeză\n 26 august: Michael Jeter, actor american (d. 2003)\n 27 august: Eugen Șerbănescu, diplomat român\n 30 august: Minerva Melpomeni Malliori, politiciană greacă\n 31 august: Herbert Reul, politician german\n\nSeptembrie \n\n 2 septembrie: Doina Bica, chimistă română (d.2007)\n2 septembrie: Jimmy Connors (James Scott Connors), jucător american de tenis\n 3 septembrie: Inese Vaidere, politiciană letonă\n 4 septembrie: Byron Davies, politician britanic\n 5 septembrie: Christopher Beazley, politician britanic\n5 septembrie: Ludovic Rákóczi, politician român\n 6 septembrie: Ioana Căpraru, interpretă de muzică populară din R. Moldova\n 7 septembrie: Teodor-Horia Mihăiescu, politician român\n 9 septembrie: Manuel Göttsching, muzician german\n 11 septembrie: Miroslav Mikolášik, politician slovac\n11 septembrie: Cornel Știrbeț, politician român\n 12 septembrie: Neil Peart, muzician și autor canadian, baterist (Rush), (d. 2020)\n 13 septembrie: Augustin Pop, scriitor român (d. 1998)\n 14 septembrie: Mihai Ruse, politician român\n 16 septembrie: Tony Cunningham, politician britanic\n16 septembrie: Fatos Nano, politician albanez\n16 septembrie: Mickey Rourke (n. Philip Andre Rourke, Jr.), actor american\n18 septembrie: Giorgos Dimitrakopoulos, politician grec\n 18 septembrie: Mariana Drăghicescu, interpretă română de muzică populară din regiunea Banat (d. 1997)\n 18 septembrie: Horia Rusu, politician român (d. 2001)\n 19 septembrie: Gunnar Hökmark, politician suedez\n 20 septembrie: Ileana Ciuculete, interpretă română de muzică populară din zona Olteniei (d. 2017)\n 20 septembrie: Michl Ebner, politician italian\n 21 septembrie: Jan Olbrycht, politician polonez\n21 septembrie: Valeriu Sterian, interpret român, muzician și compozitor de muzică folk și rock (d. 2000)\n 22 septembrie: Mihăiță Calimente, politician român\n 26 septembrie: Viorel Constantinescu, politician român\n 26 septembrie: Paolo Martinelli, inginer italian\n 27 septembrie: Liam Aylward, politician irlandez\n27 septembrie: Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român\n 30 septembrie: Ricky Dandel, cântăreț român\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Gheorghe Marin, politician român\n1 octombrie: Patsy Sörensen, politiciană belgiană\n 2 octombrie: Gyöngyike Böndi, politiciană română\n 5 octombrie: Lucian Băluț, politician român\n5 octombrie: Harold Faltermeyer, muzician german\n 5 octombrie: Imran Khan, al 22-lea prim-ministru al Pakistanului (din 2018)\n7 octombrie: Donald Machholz, astronom american (d.2022)\n 7 octombrie: Aurora Rotariu Planjanin, poetă română din Serbia\n 7 octombrie: Vladimir Putin, politician rus, președinte al Rusiei (2000-2008; 2012-prezent)\n 7 octombrie: Serghei Sviatcenko, pictor ucrainean\n 8 octombrie: Czesław Siekierski, politician polonez\n 11 octombrie: Dumitru Calance, politician român\n 12 octombrie: Constantin Frosin, scriitor și traducător român (d.2020)\n 15 octombrie: Zilia Valeeva, politiciană rusă\n 18 octombrie: Chuck Lorre, scenarist american\n 18 octombrie: Bao Ninh, scriitor vietnamez\n 19 octombrie: Irina Negrea, jurnalistă română\n 20 octombrie: Gheorghe Cristea, politician român\n 20 octombrie: Eliane Giardini, actriță braziliană\n20 octombrie: Dalia Ițik, politiciană israeliană\n22 octombrie: Jeff Goldblum, actor american\n 22 octombrie: Vintilă Matei, politician român\n 22 octombrie: Nicolae Pătru, politician român\n22 octombrie: Mircea Sandu, fotbalist român (atacant)\n 22 octombrie: Gheorghe Zlăvog, politician român\n 24 octombrie: David Weber, scriitor american de literatură SF\n 25 octombrie: Samir Geagea, politician libanez\n 25 octombrie: Nicolae Moga, politician român\n 26 octombrie: Lars Peter Hansen, economist american\n 27 octombrie: Roberto Benigni, actor italian\n27 octombrie: Francis Fukuyama, filosof și economist american de etnie japoneză\n27 octombrie: Atsuyoshi Furuta, fotbalist japonez\n 28 octombrie: Ionesie Ghiorghioni, politician român\n 31 octombrie: Jane Wymark, actriță britanică\n\nNoiembrie \n 5 noiembrie: Oleg Blohin, fotbalist ucrainean (atacant)\n5 noiembrie: Vandana Shiva, filosoafă indiană\n 7 noiembrie: Karin Riis-Jørgensen, politiciană daneză\n 7 noiembrie: David Petraeus, ofițer american\n 8 noiembrie: Mariana Lungu, interpretă română de muzică populară din zona Moldovei\n 9 noiembrie: Jack Szostak, biolog american de etnie britanică laureat al Premiului Nobel (2009)\n 11 noiembrie: Florin Rotaru, politician român\n 12 noiembrie: Mary Honeyball, politiciană britanică\n 15 noiembrie: Bálint Magyar, om politic și ministrul educației maghiar\n 16 noiembrie: Arcadie Suceveanu, jurnalist din R. Moldova\n 17 noiembrie: Roman Codreanu, sportiv român (lupte greco-romane), (d. 2001)\n 18 noiembrie: Vlad Rădescu, actor român\n 19 noiembrie: Traian-Neculaie Rânja, politician român\n 22 noiembrie: Alexandra Cepraga, om de televiziune român\n22 noiembrie: Lydie Polfer, politiciană luxemburgheză\n 26 noiembrie: Miklós Onucsán, pictor român\n 28 noiembrie: Pat Cox, politician irlandez\n 29 noiembrie: Jeff Fahey, actor american\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Andreas Mölzer, politician austriac\n 3 decembrie: Baek Joon Ki, actor sud-coreean\n 4 decembrie: Adrian Georgescu, scriitor român\n 5 decembrie: Dmitrii Constantinov, politician găgăuz din R. Moldova\n 6 decembrie: Culiță Tărâță, politician român (d. 2014)\n 7 decembrie: Adrian Paul Dumitrescu, politician român (d. 2015)\n 10 decembrie: Alexandra Can, politiciană din R. Moldova (d.2023)\n 11 decembrie: Andrea De Carlo, scriitor italian\n 12 decembrie: Peter Haber, actor suedez\n13 decembrie: Avi Nesher, regizor, scenarist și producător israelian de film\n 13 decembrie: Jean Rouaud, scriitor francez\n 15 decembrie: Yukitaka Omi, fotbalist japonez\n 15 decembrie: Allan Simonsen, fotbalist danez (atacant)\n 16 decembrie: Jorge Luis Pinto (Jorge Luis Pinto Afanador), fotbalist columbian\n 17 decembrie: Jean Paler, actor român de teatru\n 19 decembrie: Věra Flasarová, politiciană cehă\n 19 decembrie: Enikő Szilágyi, actriță română\n 20 decembrie: Alexandru Pereș, politician român\n 22 decembrie: Mircea Grabovski, handbalist român (d.2002)\n 23 decembrie: Hans Abramsen, compozitor danez\n 26 decembrie: Valentina Calestru, solistă de operă (soprană) din R. Moldova\n 30 decembrie: Chris Lauzen (Christopher J. Lauzen), politician american\n\nDecese \n 19 ianuarie: Arhiducele Maximilian Eugen al Austriei, 56 ani (n. 1895)\n 22 ianuarie: Albert, Prinț de Thurn și Taxis, 84 ani (n. 1867)\n 25 ianuarie: François Gagnepain, 85 ani, botanist francez (n. 1866)\n 26 ianuarie: Horloogiin Cioibalsan, 56 ani, conducător comunist al Mongoliei (1939-1952), (n. 1895)\n\n 4 februarie: Louise d'Orléans, 82 ani, prințesă franceză (n. 1869)\n 6 februarie: Regele George al VI-lea al Regatului Unit (n. Albert Frederick Arthur George), 56 ani (n. 1895)\n 10 februarie: Macedonio Fernández, 77 ani, scriitor argentinian (n. 1874)\n10 februarie: Constant Tonegaru, 32 ani, poet român (n. 1919)\n 19 februarie: Knut Hamsun, 92 ani, scriitor norvegian, laureat al Premiului Nobel (1920), (n. 1859)\n 25 februarie: Stan Ghițescu, 70 ani, politician român (n. 1881)\n 4 martie: Sir Charles Scott Sherrington, 94 ani, medic neurolog englez, laureat al Premiului Nobel (1932), (n. 1857)\n7 martie: Paramahansa Yogananda, 59 ani, yoghin indian (n. 1893)\n 15 martie: Nevil Vincent Sidgwick, 79 ani, chimist englez (n. 1873)\n 19 martie: Robert Guérin, 75 ani, jurnalist francez, președinte FIFA (1904-1906), (n. 1876)\n 27 martie: Ion Alexandru Bassarabescu, 82 ani, scriitor român (n. 1870)\n 31 martie: Silvia Creangă, 57 ani, matematiciană română (n. 1894)\n31 martie: Roland West, 67 ani, regizor american de film (n. 1885)\n 1 aprilie: Alexandru Tzigara-Samurcaș, 80 ani, istoric de artă, român (n. 1872)\n 2 aprilie: Bernard Lyot (Bernard Ferdinand Lyot), 55 ani, astronom francez (n. 1897)\n 8 aprilie: Jean Tharaud (n. Pierre Marie Martial Charles Tharaud), 74 ani, scriitor francez (n. 1877)\n 20 aprilie: Ion Sichitiu, 74 ani, general român (n. 1878)\n 20 aprilie: Grigore Tăușan, 78 ani, filosof român (n. 1874)\n 24 aprilie: Hendrik Anthony Kramers (aka Hans Kramers), 57 ani, fizician neerlandez (n. 1894)\n 28 aprilie: Prințesa Louise Sophie de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Augustenburg, 86 ani (n. 1866)\n 8 mai: William Fox, 73 ani, producător american de film (n. 1879)\n 17 mai: Paul Bujor, 89 ani, zoolog, scriitor, profesor universitar român (n. 1862)\n 21 mai: John Garfield (n. Jacob Garfinkle), 38 ani, actor american de film (n. 1913)\n 2 iulie: Theodor Râșcanu, 63 ani, scriitor român (n. 1888)\n 8 iulie: August Alle, 61 ani, scriitor estonian (n. 1890)\n 11 iulie: Valeriu Traian Frențiu, 77 ani, episcop al Lugojului (n. 1875)\n 18 iulie: Emanuel von der Pahlen, 70 ani, astronom german (n. 1882)\n 26 iulie: Maria Eva Duarte de Peron (n. Eva María Ibarguren), 33 ani, soția președintelui argentinian Juan Peron (n. 1919)\n 18 august: Liviu Cigăreanu (Liviu Ioan Ștefan Cigăreanu), 76 ani, avocat român (n. 1875)\n 24 august: Vespasian V. Pella, 55 ani, diplomat român (n. 1897)\n 1 septembrie: Iosif Rangheț (aka József Rangecz), 48 ani, politician român (n. 1904)\n 12 septembrie: Rene Grousset, 67 ani, istoric francez (n. 1885)\n 28 octombrie: Mircea Vulcănescu, 48 ani, filosof, sociolog, economist și profesor de etică (n. 1904)\n 31 octombrie: Aleksandr Andronov, 51 ani, matematician rus (n. 1901)\n 4 noiembrie: Sándor Pósta, 64 ani, scrimer maghiar (n. 1888)\n 9 noiembrie: Haim Weismann (Haim Azriel Weismann), 77 ani, primul președinte al Israelului (1948-1952), (n. 1874)\n 18 noiembrie: Paul Eluard (n. Eugène Émile Paul Grindel), 56 ani, poet francez (n. 1895)\n 20 noiembrie: Benedetto Croce, 86 ani, critic italian, filozof idealist și politician (n. 1866)\n 28 noiembrie: Elena de Muntenegru, 79 ani, regină a Italiei și a Albaniei, împărăteasă a Etiopiei (n. 1873)\n 29 noiembrie: Vladimir Nikolaevici Ipatieff, 85 ani, chimist ruso-american (n. 1867)\n 30 noiembrie: Barbu Alinescu, 62 ani, general român (n. 1890)\n 1 decembrie: Vittorio Emanuele Orlando, 92 ani, diplomat italian (n. 1860)\n 4 decembrie: Giuseppe Antonio Borgese, 70 ani, scriitor italian (n. 1882)\n4 decembrie: Karen Horney (n. Karen Danielsen), 67 ani, psihanalistă germană-americană (n. 1885)\n6 decembrie: Dumitru Popovici, 50 ani, critic literar român (n. 1902)\n 6 decembrie: János Scheffler, 65 ani, preot catolic român (n. 1887)\n 7 decembrie: Forest Ray Moulton, 80 ani, astronom american (n. 1872)\n 14 decembrie: Fartein Valen, 65 ani, compozitor norvegian (n. 1887)\n 20 decembrie: Alexandru Filipașcu, 50 ani, istoric român (n. 1902)\n 22 decembrie: Mir-Jam (n. Milica Jakovljević), 65 ani, scriitoare sârbă (n. 1887)\n 23 decembrie: Céline Arnauld (n. Carolina Goldstein), 67 ani, poetă franceză (n. 1885)\n 28 decembrie: Alexandrine de Mecklenburg-Schwerin, 73 ani, soția regelui Christian al X-lea al Danemarcei (n. 1879)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Felix Bloch (Elveția), Edward Mills Purcell (SUA)\n Chimie: Archer John Porter Martin, Richard Laurence Millington Synge (Regatul Unit)\n Medicină: Selman Abraham Waksman (SUA)\n Literatură: François Mauriac (Franța)\n Pace: Albert Schweitzer (Germania)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1952\n\n1952"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce date importante ai despre 1950?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1950 (MCML) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 10 ianuarie: Iakov Malik, ambasadorul sovietic la ONU, a plecat furios dintr-o ședință a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, după ce cei zece membri au votat 8-2 împotriva înlocuirii delegației naționaliste chineze cu unul din liderii comuniști chinezi care au luat controlul aproape în toată China în luna octombrie. Deși guvernul naționalist a fost limitat la insula Taiwan, a continuat să i se permită să vorbească și să-și exercite dreptul de veto pentru cele 460 de milioane de oameni din China. \n 20 ianuarie: Capitala statului Israel este transferată de la Tel Aviv la Ierusalimul de Vest, împreună cu instituțiile centrale și ale administrației de stat. Statele lumii nu recunosc acest act și își mențin misiunile diplomatice la Tel Aviv. \n 26 ianuarie: Proclamarea Republicii India. Ziua națională a Indiei.\n 29 ianuarie: La Johannesburg, Africa de Sud izbucnesc primele tulburări provocate de politica rasială a Africii de Sud. \n 31 ianuarie: Președintele american, Harry S. Truman, anunță un program de dezvoltare a bombei cu hidrogen, după ce Uniunea Sovietică devenise a doua națiune care a dobândit secretul bombei atomice la 29 august 1949.\n\nFebruarie \n 1 februarie: Chiang Kai-shek este reales președinte al Chinei.\n 15 februarie: Walt Disney lansează la Hollywood cel de-al 12-lea film animat, Cenușăreasa.\n 19 februarie: Pachebotul RMS Aquitania pleacă în ultima sa călătorie spre Faslane, ajungând pe data de 21 februarie și andocat pentru ultima oară.\n 23 februarie: Asteroidul 1950 DA a fost descoperit de astronomi la numai 8 milioane de km de Terra și apoi urmărit timp de 17 de zile. La 31 decembrie 2000, ultima zi a secolului XX, va fi văzut din nou și măsurat ca având 1,12 km în diametru. Traiectoria sa a fost calculată în ambele apariții iar asteroidul va fi cel mai aproape de Pământ la 16 martie 2880, cu o șansă de coliziune de 1 la 300, cea mai mare probabilitate remarcată până acum pentru un posibil impact.\n\nMartie \n 1 martie: La Londra, fizicianul german Klaus Fuchs este condamnat că a furnizat informații de la Proiectul Manhattan Uniunii Sovietice, în timpul și la scurt timp după cel de-Al Doilea Război Mondial.\n\nAprilie \n 20 aprilie: Echipa României se clasează pe primul loc la Campionatul mondial de dezlegări de probleme de șah. \n 28 aprilie: În Thailanda, regele Bhumibol Adulyadej se căsătorește cu prințesa Sirikit Kitiyakara, cu o săptămână înainte de încoronare.\n\nMai \n 3 mai: Proclamația egalității între sexe în China.\n 13 mai: A avut loc la Silverstone, Marea Britanie etapa inaugurală a Campionatului Mondial de Formula 1.\n\nIunie \n 3 iunie: Prima ascensiune pe Annapurna (Hymalaia), al 10-lea vârf ca înălțime din lume (8.091 m).\n 25 iunie: Războiul din Coreea. Conflict declanșat după divizarea Coreei. Trupe din Coreea de Nord invadează Coreea de Sud, accelerând intervenția Națiunilor Unite.\n 27 iunie: Președintele american Harry S. Truman a ordonat forțelor militare aeriene să intervină în războiul dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud (1950-1953).\n\nIulie \n 17 iulie: Au fost arestați cetățenii americani Julius și Ethel Rosenberg, acuzați de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice.\n 23 iulie: Regele Leopold al III-lea al Belgiei s-a întors la Bruxelles, în urma adoptării de către Camerele reunite ale Parlamentului a decretului prin care îi este restabilită demnitatea de suveran.\n\nSeptembrie \n8 septembrie: În România a fost adoptată Legea 5 din 8 septembrie 1950, Legea reformei administrative, prin care teritoriul țării era organizat în 28 regiuni, împărțite, după modelul organizării administrativ-teritoriale sovietice, în 177 raioane și 4052 comune.\n\nOctombrie \n 7 octombrie: În India, Maica Tereza a întemeiat ordinul Misionarele Carității.\n 29 octombrie: După decesul regelui Gustaf al V-lea, pe tronul Suediei urcă fiul acestuia în vârstă de 68 de ani, Gustaf VI Adolf.\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Tentativă de asasinat la adresa președintelui american Harry Truman.\n 20 noiembrie: În Marea Britanie, scriitorul T. S. Eliot vorbește împotriva televiziunii.\n\nDecembrie \n 10 decembrie: Doctorul american Ralph Bunche a devenit primul laureat de culoare al Premiului Nobel pentru Pace\n\nNedatate \n Diner's Club introduce prima cartelă de cost, un prototip al cărții de credit.\n Fizicianul germano-francez Alfred Kastler dezvoltă metoda de excitare optică, un sistem de utilizare a undelor luminoase și radio pentru excitarea atomilor care emit unde electromagnetice ce pot fi studiate spre a determina structura atomică; acesta este un important precursor al laserului.\n În SUA debutează era televiziunii color comerciale.\n John von Neumann realizează prima prognoză meteorologică computerizată valabilă pentru 24 ore.\n Populația Terrei este estimată la 2,516 miliarde locuitori (conf. Population Reference Bureau, 2002).\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n La Paris, are loc premiera piesei lui Eugen Ionescu, Cântăreața cheală.\n Poetul chilian Pablo Neruda publică poemele sale de inspirație socială, Canto general.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 2 ianuarie: Débora Duarte, actriță braziliană de film și TV\n3 ianuarie: Victoria Principal, actriță americană (Dallas)\n 5 ianuarie: Ioan Petru Culianu, istoric al religiilor, medievalist, renascentist, prozator și eseist român (d. 1991)\n 24 ianuarie: Stela Enache (n. Steriana Aurelia Bogardo), cântăreață română de muzică ușoară\n 28 ianuarie: Tudor Mătușa, politician român\n\nFebruarie \n 2 februarie: Jean-Claude Mignon, politician francez\n2 februarie: Serafim Urechean, om politic din R. Moldova\n 3 februarie: Alvaro Vitali, actor italian de film\n 5 februarie: Ion Năstăsescu, politician român\n 8 februarie: Iancu Holtea, politician român (d. 2010)\n 10 februarie: Nichita Sandu, politician român\n10 februarie: Mark Spitz (Mark Andrew Spitz), sportiv american (înot)\n 12 februarie: João W. Nery scriitor, psiholog și activist brazilian (d.2018)\n 13 februarie: Peter Gabriel, cântăreț, compozitor, producător și activist britanic\n 15 februarie: Dan Alexandru Condeescu, critic literar român (d. 2007)\n 16 februarie: Veaceslav Kogut, politician din Republica Moldova\n 17 februarie: Dumitru Lupescu, politician român\n 21 februarie: Larry Drake, actor american (d. 2016)\n 22 februarie: Miou-Miou (n. Sylvette Herry), actriță franceză\n\nMartie \n 3 martie: Laura Ziskin, producătoare de film, americană (d. 2011)\n 5 martie: Corneliu Oros, voleibalist român\n 7 martie: Teófilo Cubillas, fotbalist peruan\n 8 martie: Aurelian Dochia, politician român\n 9 martie: Dan Andrei Aldea, cântăreț, instrumentist și compozitor român (Sfinx), (d. 2020)\n 9 martie: Ionel Alexandru, politician român\n12 martie: Javier Clemente, fotbalist spaniol și antrenor\n12 martie: Florin Condurățeanu, jurnalist român (d. 2021)\n 12 martie: George Nicolescu, cântăreț român\n 13 martie: André Brie, politician german\n15 martie: Marie-José Denys, politiciană franceză (d. 2022)\n 15 martie: Ion Simeon Purec, politician român\n 16 martie: Milenco Luchin, politician român\n 17 martie: Patrizia Toia, politiciană italiană\n 19 martie: Kirsten Boie, scriitoare germană\n19 martie: Victor Filip Eskenasy (aka Victor Moroșan), jurnalist elvețian (d. 2019)\n20 martie: Ion Florescu, politician român\n 20 martie: William Hurt, actor american (d. 2022)\n 20 martie: Carl Palmer (Carl Frederick Kendall Palmer), baterist și percuționist englez\n 21 martie: Serghei Lavrov (Serghei Victorovici Lavrov), diplomat rus, ministrul afacerilor externe al Rusiei (din 2004)\n 22 martie: Goran Bregović, muzician și compozitor din Bosnia și Herțegovina\n 22 martie: Bogusław Wołoszański, jurnalist polonez\n 23 martie: Constantin Dascălu, politician român\n 23 martie: Ahdaf Soueif, romancieră egipteană\n 23 martie: Constantin Tudosie, handbalist român\n29 martie: Florica Dumitrescu, politician român\n 29 martie: Florica Ionea, politiciană română\n 29 martie: Mihai Voicu, politician român\n 30 martie: Robbie Coltrane, actor scoțian (d. 2022)\n 31 martie: Smaranda Enache, politiciană română\n\nAprilie \n 1 aprilie: Loris Kessel, pilot elvețian de Formula 1 (d. 2010)\n 2 aprilie: Melba Boyd, poetă americană\n 4 aprilie: Samuli Pohjamo, politician finlandez\n 4 aprilie: Maria Postoico, politiciană din R. Moldova (d. 2019)\n 5 aprilie: Agnetha Fältskog, interpretă vocală suedeză\n5 aprilie: Miki Manojlović, actor sârb\n 6 aprilie: Tina Engel, actriță germană\n 7 aprilie: Florin-Stelian Popescu, politician român\n 8 aprilie: Nobuo Fujishima, fotbalist japonez\n8 aprilie: Grzegorz Lato, fotbalist polonez (atacant) \n 8 aprilie: Milan Uzelac, poet sârb\n 9 aprilie: Cassian Maria Spiridon, critic literar român\n 12 aprilie: Flavio Briatore, antreprenor italian\n 14 aprilie: Daniela-Carmen Crăsnaru, poetă română\n 14 aprilie: Péter Esterházy, scriitor maghiar (d. 2016)\n 14 aprilie: Mitsuru Komaeda, fotbalist japonez\n 15 aprilie: Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, eseist român (d. 1991)\n 15 aprilie: Marin Ionică, politician român\n 22 aprilie: Lee Tamahori, producător de film, neozeelandez\n 23 aprilie: Geo Costiniu (Constantin Geo Costiniu), actor român (d. 2013)\n 23 aprilie: Steve McCurry, fotograf american\n 24 aprilie: Valentin Argeșanu, politician român\n24 aprilie: Ștefan Dumitrescu, scriitor român\n 25 aprilie: Peter Jurasik, actor american\n 26 aprilie: Ian Twinn, politician britanic\n 30 aprilie: Gheorghe Moroșanu, matematician român\n\nMai \n\n 2 mai: Mihai Radu Pricop, politician român (d. 2018)\n 2 mai: Muharem Serbezovski, cantautor și cântăreț bosniac\n 4 mai: Anghel Iordănescu, fotbalist (atacant), antrenor și politician român\n6 mai: Marin Dinu, politician român\n 6 mai: Otumfuo Nana Osei Tutu al II-lea, al 16-lea rege Asantehene al Regatului Ashanti (1999-prezent)\n 8 mai: Gheorghe Crăciun, profesor universitar român (d. 2007)\n8 mai: Tatjana Ždanoka, matematiciană letonă\n 9 mai: Roman Vartolomeu, sportiv român (caiac)\n 12 mai: Dieter Borst, artist german\n 12 mai: Dan Pascariu, economist român\n13 mai: Sergiu Klainerman, matematician american\n13 mai: Stevie Wonder (n. Stevland Hardaway Judkins), cântăreț, compozitor, multi-instrumentist și producător american\n 14 mai: Georges Berthu, politician francez\n 16 mai: Johannes Georg Bednorz, fizician german\n 17 mai: Janez Drnovšek, politician sloven (d. 2008)\n 20 mai: Ioan Catarig, politician român\n 22 mai: Alekos Alavanos, politician grec\n 22 mai: Michio Ashikaga, fotbalist japonez\n 23 mai: Cornel Brahaș, scriitor și politician român (d. 2005)\n 25 mai: Dan Radu Rușanu, politician român\n 26 mai: Ewa Klamt, politician german\n 26 mai: Mișu Negrițoiu, politician român\n26 mai: Ilie Sârbu, politician român\n 26 mai: Alberto Di Stasio, actor italian\n 29 mai: Petru Burcă, politician român\n 29 mai: Lynn Howells, jucător britanic (rugby) și antrenor \n 30 mai: Bertrand Delanoë, politician francez\n 30 mai: M.G. Vassanji (Moyez Gulamhussein Vassanji), scriitor canadian\n 31 mai: Tom Berenger (n. Thomas Michael Moore), actor american\n 31 mai: Edgar Savisaar, politician estonian (d.2022)\n\nIunie \n 1 iunie: Jean Lambert, politiciană britanică\n 2 iunie: Jonathan Evans, politician britanic\n 3 iunie: Suzi Quatro (Susan Kay Quatro), cântăreață, producătoare și actriță americană\n 3 iunie: Ștefan Seremi, politician român\n 4 iunie: Gheorghe Saghian, politician român\n4 iunie: Gheorghe Simionov, sportiv român (canoe)\n 5 iunie: Adrian Cosma, handbalist român\n 5 iunie: Johannes Voggenhuber, politician austriac\n 6 iunie: José Albino Silva Peneda, politician portughez\n 7 iunie: Didier-Claude Rod, politician francez\n7 iunie: Ion Seche, politician român\n 8 iunie: Ioan Gavra, politician român\n 10 iunie: Marcel Khalife, muzician libanez\n 14 iunie: Luigi Cagni, fotbalist italian\n 15 iunie: Lakshmi Mittal, om de afaceri indian\n15 iunie: Jup Weber, politician luxemburghez\n 20 iunie: Gudrun Landgrebe, actriță germană\n20 iunie: Vasile Nițu, politician român\n22 iunie: Valeria Grosu, poetă din R. Moldova (d. 2012)\n 22 iunie: Adrian Năstase, politician român\n 23 iunie: Alexandru Bantoș, jurnalist din R. Moldova\n 24 iunie: Moshe Yaalon, general israelian, șef al statului major al armatei israeliene, ministru al apărării\n 25 iunie: Iván Bába, politician maghiar\n 25 iunie: Aristide Roibu, politician român\n25 iunie: Yannick Vaugrenard, politician francez\n 27 iunie: Otilian Neagoe, politician român\n 28 iunie: Francisca Pleguezuelos, politiciană spaniolă\n\nIulie \n 2 iulie: Ilie Micolov, cântăreț român (d. 2018)\n2 iulie: Liviu Vasilică, interpret român de muzică populară din zona Teleorman (d. 2004)\n 3 iulie: Nicolae Oprea, scriitor român\n 5 iulie: Ilie Neacșu, politician român\n 6 iulie: Gabriele Albertini, politician italian\n 7 iulie: Yuji Hyakutake, astronom japonez (d. 2002)\n 10 iulie: Prokopis Pavlopoulos, politician grec\n 12 iulie: Eric Carr (n. Paul Charles Caravello), muzician american (Kiss), (d. 1991)\n 13 iulie: Ion Anghel Mânăstire, jurnalist român\n 17 iulie: Damon Harris, cântăreț american (d. 2013)\n 21 iulie: Mihaela Mândrea-Muraru, politiciană română, scriitoare, redactor\n 23 iulie: Vladimir Megre, romancier rus\n 24 iulie: Vasile Iovu, muzician din R. Moldova\n 24 iulie: Michel-Ange Scarbonchi, politician francez\n 24 iulie: Jadranka Stojaković, cântăreață bosniacă (d. 2016)\n 28 iulie: Mario Mantovani, politician italian\n 28 iulie: Cristóbal Montoro Romero, politician spaniol\n 29 iulie: Constantin Drumen, politician român\n 31 iulie: Alexandru Vlad, scriitor român (d. 2015)\n\nAugust \n 1 august: Valerian Cristea, politician din R. Moldova\n 2 august: Attila Zonda, politician român (d. 1997)\n 3 august: Veronica Vaida, fiziciană americană\n 9 august: Viorel Senior Duca, politician român\n 10 august: Ioan-Mihai Popa, politician român\n 11 august: Rodica Șelaru, politiciană română\n 12 august: Jim Beaver (James Norman Beaver, Jr.), actor american\n 12 august: Iris Berben, actriță germană\n 15 august: Prințesa Anne a Marii Britanii, fiica reginei Elisabeta a II-a\n 16 august: Mirko Cvetković, politician sârb\n 16 august: Neda Ukraden, cântăreață croată\n 19 august: Mary Doria Russell, romancieră americană\n 20 august: Jerome Brailey, muzician american\n 21 august: Ion Prioteasa, om politic român\n 22 august: Angela Mihaela Bălan, politiciană română\n22 august: Rick McCallum, producător de film, american\n 22 august: Elisabeta Lazăr, sportivă română (canotaj)\n 25 august: Brendan Donnelly, politician britanic\n25 august: Vilmos Zsombori, politician român\n 27 august: Mihai Mălaimare, actor și politician român\n 27 august: Neil Murray, muzician britanic\n 28 august: Dariusz Grabowski, politician polonez\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Dudu Georgescu, fotbalist român (atacant)\n 2 septembrie: Sorin Chifiriuc, muzician român\n 2 septembrie: Michael Rother, muzician german\n 3 septembrie: Vasile Lupu, politician român\n 4 septembrie: Ion Burnei, politician român\n 6 septembrie: Ria Oomen-Ruijten, politiciană din Țările de Jos\n 7 septembrie: Joaquim Miranda, politician portughez (d. 2006)\n 8 septembrie: James Mattis, secretar al apărării ale SUA, american\n 8 septembrie: Jerzy Radziwiłowicz, actor polonez\n 11 septembrie: Eijun Kiyokumo, fotbalist japonez\n 11 septembrie: Amy Madigan, actriță americană\n 12 septembrie: Jean-Louis Cottigny, politician francez\n 12 septembrie: Ioan Rus, senator român\n 14 septembrie: Mathieu Grosch, politician belgian\n 16 septembrie: Bernadette Vergnaud, politiciană franceză\n 17 septembrie: Tudor Baltă, politician român\n 18 septembrie: Ioan Florin Tupilatu, politician român\n 20 septembrie: Filonaș Chiș, politician român\n 20 septembrie: Dorel Covaci, politician român\n 21 septembrie: Bill Murray, actor, comedian și scriitor american\n 23 septembrie: Șerban Ionescu, actor român (d. 2012)\n 24 septembrie: Per-Arne Arvidsson, politician suedez\n 24 septembrie: John Kessel, scriitor american\n 24 septembrie: Harriet Walter, actriță britanică\n 25 septembrie: Bernard Le Coq, actor francez\n 26 septembrie: Dan Grecu, sportiv român (gimnastică artistică)\n 27 septembrie: John Marsden, scriitor australian\n 29 septembrie: Kathy Sinnott, politiciană irlandeză\n 30 septembrie: Laura Esquivel, scriitoare mexicană\n 30 septembrie: Alexandru Muravschi, politician din R. Moldova\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Vladimir Hotineanu, politician din R. Moldova (d. 2019)\n1 octombrie: Petru Lificiu, politician român\n 1 octombrie: Niculae Mircovici, politician român (d.2016)\n 1 octombrie: Randy Quaid, actor american\n 1 octombrie: Mihai Romilă, fotbalist român (d. 2020)\n 2 octombrie: Mike Rutherford, muzician britanic\n 4 octombrie: Paul Păcuraru, politician român\n 6 octombrie: Tudor Mohora, politician român\n6 octombrie: Dan-Mircea Popescu, politician român\n9 octombrie: Vasile Iordache, fotbalist (portar) și antrenor român\n 10 octombrie: Olga Ciolacu, cântăreață din Republica Moldova\n 13 octombrie: Teresa Riera, politiciană spaniolă\n13 octombrie: Rolf Rüssmann, fotbalist german (d. 2009)\n 14 octombrie: Iosif Dan, politician român (d. 2007)\n14 octombrie: Yvonne Sandberg-Fries, politiciană suedeză (d.2020) \n 14 octombrie: Kate Grenville, scriitoare australiană\n 17 octombrie: Donata Maria Assunta Gottardi, politiciană italiană\n 19 octombrie: Charles Napoléon, politician francez, șeful Casei Bonaparte\n 20 octombrie: Tom Petty (Thomas Earl Petty), muzician, cântăreț, compozitor, instrumentist și producător american (d. 2017)\n 21 octombrie: Daniel-Stamate Budurescu, politician român\n21 octombrie: Ronald McNair (Ronald Ervin McNair), fizician, astronaut american (d. 1986)\n 24 octombrie: Kozo Arai, fotbalist japonez\n24 octombrie: Valentina Brâncoveanu, pictoriță din R. Moldova \n25 octombrie: Chris Norman (Christopher Ward Norman), cântăreț și compozitor britanic (Smokie)\n 29 octombrie: Abdullah Gül, al 11-lea președinte al Turciei (2007-2014)\n29 octombrie: Raffaele Lombardo, politician italian\n 29 octombrie: Viorel Padina, jurnalist român\n30 octombrie: Adamos Adamou, politician cipriot\n 30 octombrie: Aurel Cucu, politician român\n 30 octombrie: Marin Durac, politician român\n 31 octombrie: John Candy, actor canadian (d. 1994)\n 31 octombrie: Zaha Hadid, arhitectă irakiană și britanică (d. 2016)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Robert Betts Laughlin, fizician american\n 1 noiembrie: Ionel Voineag, cântăreț român\n 2 noiembrie: Erika Mann, politiciană germană\n 4 noiembrie: Gábor Kuncze, om politic maghiar\n 5 noiembrie: Thorbjørn Jagland, politician norvegian\n 6 noiembrie: Torben Lund, politician danez\n 8 noiembrie: Gabriel Oseciuc, actor român\n 10 noiembrie: Jack Scalia, actor american\n 11 noiembrie: Mircea Dinescu, poet și jurnalist român\n 12 noiembrie: Mircea Nedelciu, prozator român (d. 1999)\n 13 noiembrie: Ioana Crăciunescu, poetă română\n 14 noiembrie: Eugen Pleșca, avocat român\n 15 noiembrie: Elena, Principesă a României, a doua fiică a Regelui Mihai I al României și a Reginei Ana\n 17 noiembrie: Roland Matthes, înotător german (d. 2019)\n 18 noiembrie: Christine Petrovici, handbalistă română\n 18 noiembrie: Alecu Sandu, politician român\n 19 noiembrie: Keizo Imai, fotbalist japonez\n 28 noiembrie: Ed Harris (Edward Allen Harris), actor, scenarist și regizor american\n28 noiembrie: Russell Alan Hulse, astronom american\n 28 noiembrie: George Yonashiro, fotbalist japonez\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Wolfgang Kreissl-Doerfler, politician german\n1 decembrie: Alexandru Mocanu, politician român\n1 decembrie: Seiichi Sakiya, fotbalist japonez (atacant)\n 1 decembrie: Ion Toma, politician român\n 3 decembrie: Dumitru Bentu, politician român\n 4 decembrie: Zsuzsa Rakovszky, poetă maghiară\n 4 decembrie: Ion Rițiu, actor român\n4 decembrie: Géza Szávai, romancier maghiar\n 5 decembrie: Camarón de la Isla (n. José Monge Cruz), cântăreț spaniol (d. 1992)\n 6 decembrie: Gheorghe Păun, matematician și informatician român\n 6 decembrie: Andrei Sârbu, artist din R. Moldova (d. 2000)\n 7 decembrie: Charlie McGettigan, cântăreț irlandez\n 8 decembrie: Nicu Vladimir, interpret român de muzică folk (d. 1995)\n 10 decembrie: Gregg Berger, actor american\n10 decembrie: Viorel-Mihai Ciobanu, jurist și profesor universitar român (d. 2016)\n 12 decembrie: Eric Maskin, economist american\n 12 decembrie: Andrei Usatîi, politician din R. Moldova\n 14 decembrie: Luisa Fernanda Rudi Ubeda, politiciană spaniolă\n 15 decembrie: Boris Grîzlov, politician rus\n 17 decembrie: Michael Cashman, politician britanic\n 18 decembrie: Mărioara Baba Vojnovic, jurnalistă română\n 23 decembrie: Vicente del Bosque (Vicente del Bosque González), fotbalist spaniol\n 25 decembrie: Andrew Duff, politician britanic\n 27 decembrie: Terry Bozzio (Terry John Bozzio), muzician american\n30 decembrie: Mont Campbell (Hugo Martin Montgomery Campbell), muzician britanic (Egg)\n 30 decembrie: Kazuhisa Kono, fotbalist japonez\n 30 decembrie: Lewis Shiner, scriitor american\n 30 decembrie: Dave L. Stewart (David Lloyd Stewart), compozitor britanic\n\nDecese \n\n 8 ianuarie: Joseph Schumpeter (n. Joseph Alois Schumpeter), 66 ani, economist austriac (n. 1883)\n 9 ianuarie: Marta Trancu-Rainer, 75 ani, medic român, prima femeie chirurg din România (n. 1875)\n 10 ianuarie: Jaroslav Kvapil, 81 ani, poet și dramaturg ceh (n. 1868)\n 12 ianuarie: Petre Dumitrescu, 67 ani, general român (n. 1882)\n 12 ianuarie: John M. Stahl (John Malcolm Stahl), 63 ani, regizor american (n. 1886)\n 21 ianuarie: George Orwell (n. Eric Arthur Blair), 46 ani, romancier, eseist, critic literar, nuvelist și jurnalist britanic (n. 1903)\n 23 ianuarie: Vasil Kolarov, 72 ani, lider comunist bulgar, prim-ministru al Bulgariei (n. 1877)\n 1 februarie: Marcel Mauss, 77 ani, sociolog, antropolog și etnolog francez (n. 1872)\n 2 februarie: Constantin Carathéodory, 76 ani, matematician grec (n. 1873)\n 8 februarie: Aleksandrs Čaks (n. Aleksandrs Čadarainis), 48 ani, scriitor leton (n. 1901)\n 13 februarie: Rafael Sabatini, scriitor italian (n. 1875)\n 25 februarie: Valentin Sava, 54 ani, medic legist român (n. 1895)\n 28 februarie: Ștefan Ciobanu, 67 ani, istoric și academician român (n. 1883)\n\n 11 martie: Heinrich Mann (Ludwig Heinrich Mann), 78 ani, romancier german (n. 1871)\n 19 martie: Walter Haworth, 67 ani, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel (1937), (n. 1883)\n 19 martie: Edgar Rice Burroughs, 74 ani, scriitor american (n. 1875)\n19 martie: Alexandru Vaida-Voievod, 78 ani, om politic, medic și publicist român, prim-ministru (1919-1920; 1932; 1933), (n. 1872)\n 22 martie: Emmanuel Mounier, 44 ani, filosof francez (n. 1905)\n 30 martie: Léon Blum, 77 ani, politician, diplomat, om de stat și jurnalist francez, al 83-lea prim-ministru al Franței (1936-1937; 1938; 1946-1947), (n. 1872)\n 11 aprilie: Bainbridge Colby, 80 ani, politician american (n. 1869)\n 21 aprilie: Nicolae Pălăngeanu, 51 ani, general român (n. 1899)\n 27 aprilie: Horia Bonciu (n. Beniamin Haimovici), 56 ani, poet și prozator român de etnie evreiască (n. 1893)\n 4 mai: William Rose Benét, 64 ani, scriitor american (n. 1886)\n 10 mai: Vasile Aftenie, 50 ani, episcop român greco-catolic (n. 1899)\n 18 mai: Henri Cihoski (Cihoschi), 78 ani, politician român (n. 1872)\n 19 mai: Daniel Ciugureanu, 64 ani, medic și politician român din Basarabia, prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești (1918), (n. 1885)\n 25 mai: Marcu Glaser, 70 ani, preot catolic român (n. 1880)\n 12 iunie: Eugen Cristescu, 55 ani, șeful Serviciului de Informații al României (1940-1945), (n. 1895)\n 26 iunie: Iosif Jumanca, 56 ani, jurnalist român (n. 1893)\n 1 iulie: Émile Jaques-Dalcroze (n. Émile-Henri Jaques-Dalcroze), 84 ani, compozitor austriac (n. 1865)\n 18 iulie: Gheorghe Grigorovici (George Grigorovici), 79 ani, om politic român (n. 1871)\n 31 iulie: Imre Erőss, 41 ani, episcop romano-catolic (n. 1909)\n 2 august: August Scriban, 67 ani, lingvist român (n. 1872)\n 8 august: Nikolai Miaskovski, 69 ani, compozitor rus (n. 1881)\n 24 august: Grigori Kulik, 59 ani, mareșal rus (n. 1890)\n 27 august: Cesare Pavese, 41 ani, scriitor italian (n. 1908)\n 3 septembrie: Traian Vuia, 78 ani, inventator, inginer aeronautic, aviator și avocat român, pionier al aviației mondiale (n. 1872)\n 19 septembrie: Constantin Eftimiu, 57 ani, general român (n. 1893)\n24 septembrie: Prințesa Victoria de Hesse (n. Victoria Alberta Elisabeth Mathilde Marie), 87 ani (n. 1863)\n\n 7 octombrie: Louis Halphen (Louis Sigismond Isaac Halphen), 70 ani, istoric francez (n. 1880)\n 9 octombrie: Nicolai Hartmann, 68 ani, filosof german (n. 1882)\n 15 octombrie: Nicolae Samsonovici, 73 ani, general român (n. 1877)\n 29 octombrie: Gustav al V-lea al Suediei (n. Oscar Gustav Adolf), 92 ani, rege al Suediei (n. 1858)\n 2 noiembrie: George Bernard Shaw, 94 ani, dramaturg, polemicist, critic literar și activist politic irlandez, laureat al Premiului Nobel (1925), (n. 1856)\n 3 noiembrie: Otto Piringer, 76 ani, scriitor român (n. 1874)\n 12 noiembrie: Grigori Lakota, 67 ani, episcop ucrainean, deținut politic (n. 1893)\n 13 noiembrie: Carlos Delgado Chalbaud, 41 ani, om politic, președinte al Venezuelei (1948-1950), (n. 1909)\n 18 noiembrie: Constantin Iordăchescu, 57 ani, general de divizie, comandant al Diviziei 2 Munte în cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1893)\n 25 noiembrie: Johannes Vilhelm Jensen, 77 ani, prozator, eseist și poet danez, laureat al Premiului Nobel (1944), (n. 1873)\n 26 noiembrie: Martinus Sieveking, 83 ani, muzician din Țările de Jos (n. 1867)\n 2 decembrie: Dinu Lipatti (n. Constantin Lipatti), 33 ani, compozitor și pianist român (n. 1917)\n 5 decembrie: Sri Aurobindo (n. Aurobindo Ghose), 78 ani, guru indian (n. 1872)\n 11 decembrie: Ernst II, Prinț de Hohenlohe-Langenburg, 87 ani (n. 1863)\n 27 decembrie: Max Beckmann, 66 ani, pictor german (n. 1884)\n 28 decembrie: Constantin Karadja (n. Constantin Jean Lars Anthony Démetre Karadja), 61 ani, diplomat, jurist, bibliograf, istoric și bibliofil român din Țările de Jos, membru de onoare al Academiei Române (n. 1889)\n 31 decembrie: Charles Koechlin (n. Charles Louis Eugène Koechlin), 83 ani, compozitor și profesor francez (n. 1867)\n 31 decembrie: Charles Koechlin (n. Charles Louis Eugène Koechlin), 83 ani, compozitor și profesor francez (n. 1867)\n 31 decembrie: Xavier Villaurrutia (Xavier Villaurrutia y González), 47 ani, poet și dramaturg mexican (n. 1903)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Cecil Frank Powell (Regatul Unit)\n Chimie: Otto Paul Hermann Diels, Kurt Alder (RFG)\n Medicină: Edward Calvin Kendall (SUA), Tadeus Reichstein (Elveția), Philip Showalter Hench (SUA)\n Literatură: Bertrand Russell (Regatul Unit)\n Pace: Ralph Bunche (SUA)\n\nMedalia Fields \n Laurent Schwartz (Franța)\n Atle Selberg (Norvegia)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1950\n\nNote\n\n1950"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii îmi poți spune despre 1949?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1949 (MCMXLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 2 ianuarie: Noul guvern din Coreea de Sud este recunoscut de către Statele Unite.\n 12 ianuarie: În România a fost introdusă pedeapsa cu moartea pentru trădare și sabotaj economic, România fiind astfel prima țară din Europa de Est care a lărgit atât de mult sfera pedepsei capitale. \n 15 ianuarie: După lupte grele, comuniștii chinezi cuceresc orașul Tianjin.\n 20 ianuarie: Președintele american, Harry S. Truman, este învestit pentru al doilea mandat.\n 24 ianuarie: Armata de Eliberare a Poporului Chinez a ajuns pe malul nordic al râului Yangtze.\n 25 ianuarie: Au fost acordate primele premii Emmy.\n 25 ianuarie: CAER (Consiliul pentru Asistență Economică Reciprocă). Organizație fondată pentru a facilita și a coordona dezvoltarea economică a țărilor din blocul sovietic. Membri: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, R.D.Germană, România, Ungaria și URSS. În 1991 a fost redenumit Organizația pentru Cooperare Economică Internațională.\n 31 ianuarie: Trupele comuniste au intrat în Beijing; orașul, denumit anterior Beiping, este redenumit oficial Beijing.\n\nFebruarie \n 4 februarie: Asupra șahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, se trag cinci focuri de armă de la o distanță de 10 metri. Doar un glonț din cele cinci l-a nimerit pe șah în obraz.\n 14 februarie: António Oscar de Fragoso Carmona este reales, fără opoziție, președinte al Portugaliei.\n 15 februarie: Pentru prima oară, problema lichidării \"marii proprietăți agricole\" a apărut pe ordinea de zi a ședințelor Secretariatului Biroului Politic al C.C. al P.R.M.\n 16 februarie: Chaim Weizmann este ales președinte al Israelului.\n\nMartie \n 2 martie: Colectivizarea în România: Prin Decretul 83 din 2 martie 1949 pentru completarea unor dispozițiuni din Legea 187 din 1945, exploatările agricole moșierești, fermele model cu întregul lor inventar, expropriate în baza Legii 187 din 1945, treceau în proprietatea statului, acestea urmând să stea la baza viitoarelor G.A.S.-uri (Gospodării Agricole de Stat).\n 3 martie: Colectivizarea în România: La plenara CC al PMR desfășurată între 3-5 martie 1949, conducerea politică a hotărât trecerea la colectivizare, după model sovietic. În acel moment, în întreaga țară existau 55 de gospodării colective. Numărul lor a crescut la 1070 în 1951 și la 1980 în 1953.\n 17 martie: New York: Este fondat Comitetul Național Pentru o Europă Liberă. \n 19 martie: A avut loc congresul de constituire a Uniunii Tineretului Comunist (UTC).\n 24 martie: Filmul Hamlet, regizat de Laurence Olivier, a fost prima peliculă britanică ce a câștigat un premiu Oscar.\n 25 martie: S-a constituit Uniunea Scriitorilor din România prin fuziunea Societății Scriitorilor Români cu Societatea Autorilor Dramatici.\n\nAprilie \n 1 aprilie: Irlanda părăsește Commonwealth–ul și devine o republică independentă. \n 2 aprilie: România: Sunt naționalizate farmaciile urbane, laboratoarele chimico-farmaceutice și de analiză medicală.\n 4 aprilie: NATO: a luat ființă prin semnarea la Washington a Tratatului Nord-Atlantic de către 12 țări nord-americane și europene.\n\nMai \n 4 mai: S–a semnat acordul americano–sovietic (acordul Jessup–Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului.\n 5 mai: A fost înființat Consiliul Europei. \n 9 mai: Rainier al III-lea devine Prinț de Monaco.\n 11 mai: Israelul a fost primit în ONU. \n 24 mai: Noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Justinian Marina, este ales membru al PCR.\n\nIunie \n 2 iunie: Transiordania este redenumită Regatul Iordaniei.\n 29 iunie: În Africa de Sud, legea privind cetățenia limitează foarte mult acordarea cetățeniei pentru imigranții din Africa de Sud. De asemenea, căsătorii între parteneri din diferite rase sunt interzise.\n 29 iunie: Ultimele trupe americane au părăsit Coreea de Sud.\n\nIulie \n 24 iulie: În România sunt inaugurate primele Gospodării Agricole de stat după model sovietic.\n\nAugust \n 3 august: Legea pentru reforma educației în România, prin care școala elementară trebuia să dureze 7 ani însă școala gratuită și obligatorie era limitată la 4 ani. Școala medie dura 4 ani și era împărțită în 4 tipuri: licee, școli pedagogice, școli tehnice și școli profesionale, iar educația secundară cuprindea universitățile, politehnicile, institutele de învățământ superior. Predarea religiei a fost interzisă iar marxism-leninismul a devenit obligatoriu în toate clasele. Limba rusă a fost introdusă ca materie obligatorie în clasa a IV-a.\n 5 august: În Ecuador un cutremur distruge 50 de orașe și face peste 8.000 de victime.\n 8 august: Bhutan devine independent față de Marea Britanie.\n 14 august: Alegeri în Germania de Vest. \n 20 august: Ungaria este transformată de o constituție bazată pe modelul sovietic în Republică Populară.\n 29 august: Uniunea Sovietică testează prima sa bombă atomică la Semipalatinsk, Kazahstan.\n\nSeptembrie \n 4 septembrie: La Berlin, Herta Heuwer a inventat currywurst (este un fel de mâncare fast-food de origine germană format din cârnați de porc la aburi, apoi prăjiți și asezonați cu ketchup de curry).\n 7 septembrie: Este proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupație americană, franceză și engleză.\n 15 septembrie: Konrad Adenauer devine primul cancelar federal al Germaniei.\n\nOctombrie \n 7 octombrie: Zona de ocupație sovietică din Germania devine Republica Democrată Germană.\n 25 octombrie: Procesul înscenat în Ungaria comunistă ministrului de externe László Rajk se încheie cu execuția acestuia.\n 27 octombrie: Un avion care zbura pe ruta Paris - New York s-a prăbușit în apropiere de Azore. Printre victime, violonistul Ginette Neveu și boxerul Marcel Cerdan.\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: A apărut primul număr al publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung.\n 26 noiembrie: Adunarea Constituantă a Indiei adoptă o nouă Constituție: India devine republică federală în cadrul Comunității Britanice de Națiuni (Commonwealth).\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Decret privind înființarea Camerei de Comerț Exterior a României.\n\nNedatate \n Apare termenul de muzică country care înlocuiește pe cel de muzică hillbilly.\nCarl Tchiling-Hiryan și Max Herz fondează în Germania, la Hamburg, compania Tchibo. În 1997 achiziționează brandul Eduscho, o companie din Bremen, Germania, producătoare de cafea.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n.\n 11 aprilie: Are loc premiera piesei Haiducii de Victor Eftimiu.\n 15 aprilie: Are loc premiera dramei Bălcescu de Camil Petrescu \n 6 mai: Ziua de naștere a informaticii moderne. Maurice Wilkes și o echipă de la Universitatea din Cambridge au executat primul program stocat pe calculatorul EDSAC, calculator bazat pe arhitectura Neumann.\n 1 iunie: S-a inaugurat Teatrul de Stat din Reșița cu piesa \"Cumpăna\" de Lucia Demetrius.\n La Paris, apare Tratat de descompunere de Emil Cioran.\n La Paris, apare tratatul de Istorie a religiilor de Mircea Eliade.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 2 ianuarie: Nicolae Ungureanu, politician român\n 5 ianuarie: Leo Butnaru, poet român\n 5 ianuarie: Joe Herndon (Walter Joseph Herndon), cântăreț american (The Temptations)\n 6 ianuarie: José Pacheco Pereira, politician portughez\n 8 ianuarie: Marin Burlea, medic pediatru și politician român (d. 2018)\n10 ianuarie: George Foreman (George Edward Foreman), pugilist american\n 12 ianuarie: Sofia Clochișner, fiziciană din Republica Moldova\n12 ianuarie: Haruki Murakami, scriitor japonez\n 14 ianuarie: Ioan Belu, politician român\n 15 ianuarie: Rosemarie Müller, politiciană germană\n 18 ianuarie: Elena Zubcov, academiciană din Republica Moldova\n 19 ianuarie: Dennis Taylor, jucător britanic (snooker)\n 20 ianuarie: Göran Persson, politician suedez\n 21 ianuarie: Truong Tan Sang, politician vietnamez\n 26 ianuarie: David Strathairn, actor american\n 27 ianuarie: Zbigniew Rybczyński, regizor polonez de film\n 28 ianuarie: Hamad bin Isa al Khalifa, rege al Bahrain (din 2002)\n 31 ianuarie: Ken Wilber (Kenneth Earl Wilber II), scriitor american\n\nFebruarie \n 2 februarie: Brent Spiner (Brent Jay Spiner), actor american de film (Data, Star Trek)\n 5 februarie: Nuala Ahern, politiciană irlandeză\n5 februarie: Kurt Beck, politician german\n 7 februarie: Joe English, muzician american\n7 februarie: Myrsini Zorba, politiciană greacă\n 8 februarie: Horst Posdorf, politician german (d. 2017)\n 13 februarie: Corneliu Chișu, politician canadian de etnie română\n 13 februarie: Brian Deacon, actor britanic\n 13 februarie: Valeri Lițkai, diplomat rus\n 13 februarie: Speranța Rădulescu, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare română (d. 2022)\n 15 februarie: Maria Tacu, scriitoare română (d. 2010)\n 17 februarie: Ioan Mircea Pașcu, politician român\n 21 februarie: Larry Drake, actor american (d. 2016)\n 22 februarie: Niki Lauda (Andreas Nikolaus Lauda), pilot austriac de Formula 1 (d. 2019)\n 24 februarie: Brigitte Wenzel-Perillo, politiciană germană\n 25 februarie: Amin Maalouf, romancier libanez de limbă franceză\n 25 februarie: Ric Flair, wrestler american\n 25 februarie: Danuta Wałęsa, politiciană poloneză\n 25 februarie: Viktor Klimenko, gimnast sovietic și rus\n 28 februarie: Mihai Dumitriu, politician român\n\nMartie \n 1 martie: Zoia Ceaușescu, fiica lui Nicolae Ceaușescu (d. 2006)\n 1 martie: Ioan Voicea, politician român\n 3 martie: Jüri Allik, psiholog estonian\n 5 martie: Bernard Arnault, om de afaceri francez\n 5 martie: Robin Lee Graham, navigator american\n 5 martie: Shusaku Hirasawa, fotbalist japonez\n 10 martie: Edvard Hoem, scriitor norvegian\n 17 martie: Patrick Duffy, actor american de film\n 17 martie: Bernard Farcy, actor francez\n17 martie: Brândușa Prelipceanu, jurnalistă și traducătoare română (d. 2002)\n18 martie: Alex Higgins, jucător de snooker din Irlanda de Nord (d. 2010)\n 18 martie: Rodrigo Rato, politician spaniol\n 18 martie: Ondrej Ján Štefanko, scriitor român de etnie slovacă (d. 2008)\n 19 martie: Hirofumi Hirano, politician japonez\n 20 martie: Anca Petrescu, politician român\n 21 martie: Tudor Chiriac, compozitor și muzicolog din R. Moldova\n 21 martie: Stan Gheorghiu, fotbalist (portar) și antrenor român (d. 2016)\n 21 martie: Slavoj Žižek, filosof sloven\n 22 martie: Fanny Ardant (Fanny Marguerite Judith Ardant), actriță franceză de film\n 23 martie: Mircea Vintilă, interpret român de muzică folk\n 24 martie: Tabitha King, scriitoare americană\n24 martie: Ruud Krol, fotbalist neerlandez\n24 martie: Constantin Zărnescu, scriitor și jurnalist român\n 25 martie: Costache Mircea, politician român\n 25 martie: Philippe de Villiers, politician francez\n 26 martie: Margareta a României, custodele Coroanei României\n 27 martie: Gheorghe Roman, politician român\n 27 martie: Dubravka Ugrešić, scriitoare croată (d.2023)\n 29 martie: Gheorghe Vergil Șerbu, politician român\n 31 martie: Tamara Crețulescu, actriță română de film și teatru\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: Gian Paolo Gobbo, politician italian\n 2 aprilie: Alec Năstac, pugilist român\n 4 aprilie: Gheorghe Baciu, politician român\n 6 aprilie: Horst Ludwig Störmer, fizician german\n 7 aprilie: Valentina Matvienko, politiciană rusă\n12 aprilie: Florin Zamfirescu, actor, pedagog și regizor român\n 12 aprilie: Scott Turow, scriitor american\n 18 aprilie: Avril Doyle, politiciană irlandeză\n 18 aprilie: Antônio Fagundes, actor brazilian\n 19 aprilie: Valentin-Zoltán Puskás, politician român\n19 aprilie: Joachim Sauer, chimist german\n 20 aprilie: Veronica Cartwright, actriță americană\n 20 aprilie: Massimo D'Alema, politician italian\n20 aprilie: Jessica Lange, actriță americană de film\n20 aprilie: Mircea Florin Șandru, poet român\n 24 aprilie: John Wendell Thompson, om de afaceri american\n 25 aprilie: Dominique Strauss-Kahn, politician francez\n 26 aprilie: Constantin Amarie, politician român\n 26 aprilie: Ion Milovan, handbalist și antrenor român (d. 2019)\n26 aprilie: Dominic Sena, regizor de film, american\n 27 aprilie: Hiroji Imamura, fotbalist japonez (atacant)\n 30 aprilie: Antonio Manuel de Oliveira Guterres, politician portughez\n 30 aprilie: Vasile Șoimaru, politician din R. Moldova\n\nMai \n 2 mai: Costică Bărăgan, scrimer român\n 4 mai: Mona Muscă (n. Mona Octavia Stoian), politiciană română\n 5 mai: Lance Henriksen, actor american\n 6 mai: Teodor Parapiru, scriitor român\n 7 mai: Lia Roberts, diplomată română\n 8 mai: Ștefan Petrache, cântăreț din R. Moldova (d. 2020)\n 8 mai: Michael Sells, istoric american\n9 mai: Dan Irimiciuc, scrimer român\n 9 mai: Billy Joel (William Martin Joel), muzician, pianist, cântăreț și compozitor american\n 12 mai: Anghel Mora, regizor și poet român (d. 2000)\n 13 mai: Julieta Szönyi, actriță română\n13 mai: Alexandr Vilenkin, fizician american\n 14 mai: Dumitru George Moisescu, politician român\n 17 mai: Bill Bruford (William Scott Bruford), baterist englez (Yes)\n 17 mai: Gelu Colceag (Gheorghe Colceag), regizor român de teatru și film\n19 mai: Ashraf Ghani Ahmadzai (Mohammad Ashraf Ghani Ahmadzai), președinte al Afganistanului (2014-2021)\n19 mai: Dusty Hill (Joseph Michael Hill), muzician american (ZZ Top), (d. 2021)\n 21 mai: Valeriu Ioan-Franc, economist român\n 25 mai: Alejandro Cercas, politician spaniol\n 26 mai: Bert Doorn, politician neerlandez\n26 mai: Christopher Hyde, scriitor canadian\n 27 mai: Leonard Fințescu, politician român\n 28 mai: Delia Budeanu, jurnalistă română\n 29 mai: Paul Aretzu, scriitor român\n 29 mai: Robert Axelrod, actor american (d. 2019)\n 29 mai: Francis Rossi (Francis Dominic Nicholas Michael Rossi), muzician britanic (Status Quo)\n 31 mai: Tom Berenger (n. Thomas Michael Moore), actor american\n\nIunie \n 1 iunie: Gheorghe Amihalachioaie, politician din R. Moldova\n 1 iunie: Habib Essid, politician tunisian\n 2 iunie: Frank Rich, jurnalist american\n 3 iunie: Thomas R. DiBenedetto, antreprenor american\n 4 iunie: Lazăr Comănescu, politician român\n 5 iunie: Ken Follett, romancier britanic\n 5 iunie: Luís Marinho, politician portughez\n 6 iunie: Ioannis Matzourakis, fotbalist grec (atacant)\n 9 iunie: Mihai Zafiu, caiacist român\n 12 iunie: Radu Troi, fotbalist român (atacant)\n 13 iunie: Victor Ieronim Stoichiță, critic și istoric de artă român\n 14 iunie: Dan Virgil Voiculescu, matematician român\n 15 iunie: Bercan Gheorghe Iosif, istoric român\n15 iunie: María Sornosa, politiciană spaniolă\n 16 iunie: Michael Cramer, politician german\n 17 iunie: Pavel Coruț, scriitor român\n18 iunie: Heinz Hoyer, sculptor german\n 18 iunie: Jarosław Kaczyński (Jarosław Aleksander Kaczyński), politician polonez, prim-ministru al Poloniei (2006-2007)\n 18 iunie: Lech Kaczyński (Lech Aleksander Kaczyński), președinte al Poloniei (205-2010), (d. 2010)\n 21 iunie: Jane Urquhart, scriitoare canadiană\n 22 iunie: Meryl Streep (Mary Louise Streep), actriță americană de film, teatru și TV\n 24 iunie: John Illsley, basist britanic (Dire Straits)\n 24 iunie: Brigitte Mohnhaupt, teroristă germană\n 24 iunie: Ion Răducanu, politician român\n 26 iunie: Decebal Traian Remeș, politician român (d. 2020)\n 29 iunie: Vasile Ouatu, politician și om de afaceri român (d. 2020)\n\nIulie \n1 iulie: Victor Cristea, politician român\n1 iulie: Valeriu Tabără, politician român\n3 iulie: Chantal Cauquil, politiciană franceză\n3 iulie: Mircea Chelaru, general român\n4 iulie: Horst Seehofer, politician german\n7 iulie: Mihail Bronștein, esperantist rus\n10 iulie: Naomi Ragen, scriitoare israeliană de limbă engleză\n12 iulie: Pavel Lunghin, regizor de film, rus\n14 iulie: Vasile Silvian Ciupercă, politician român (d.2022)\n14 iulie: Constantin Sava, politician român\n15 iulie: Mohammed bin Rashid Al-Maktoum, politician emirian\n15 iulie: Nina Ermurachi, cântăreață din R. Moldova (d. 2016)\n17 iulie: Ion Hadârcă, poet, și om politic din R. Moldova\n17 iulie: Doina Dumitrescu-Ionescu, medic chirurg plastic, român\n19 iulie: Kgalema Motlanthe, politician sud-african\n20 iulie: Marusia Liubceva, politiciană bulgară\n22 iulie: Olle Schmidt, politician suedez\n24 iulie: Edna Mazia, dramaturgă și scriitoare israeliană\n24 iulie: Michael Richards, actor american\n26 iulie: Roger Taylor, muzician britanic (Queen)\n27 iulie: Gavril Mîrza, politician român, senator (2008-2016)\n28 iulie: Simon Kirke, muzician britanic\n31 iulie: Mircea Baniciu, cântăreț și solist vocal român\n31 iulie: Ion Bostan, academician din R. Moldova\n31 iulie: Valeriu Muravschi, economist din R. Moldova (d. 2020)\n31 iulie: Andrei Partoș, jurnalist și comentator muzical român\n\nAugust \n\n1 august: Vasile Astărăstoae, medic legist român\n1 august: Ilie-Valer Gâlea, politician român\n 1 august: Mugur Isărescu, economist, guvernator al BNR, prim-ministru al României (1999-2000),\n 1 august: Ioan Ilie Nistor, politician român\n 7 august: Radu Ghețea, economist român\n 7 august: Ioan Munteanu, politician român\n 9 august: Viorel Matei, politician român\n 11 august: Veta Biriș, interpretă română de muzică populară din zona Târnavei\n 12 august: Mark Knopfler, chitarist britanic (Dire Straits)\n 13 august: Pia Elda Locatelli, politiciană italiană\n 14 august: Morten Olsen, fotbalist danez și antrenor\n 15 august: Edward McMillan-Scott, politician britanic\n15 august: Anghel Stanciu, politician român\n17 august: Victor Catan, politician din R. Moldova\n 17 august: Mitsunori Fujiguchi, fotbalist japonez\n 22 august: Christoph, Prinț de Schleswig-Holstein, șeful Casei de Glücksburg și Oldenburg (d.2023)\n 23 august: Zoran Knežević, astronom sârb\n 27 august: Victorel Lupu, politician român\n 28 august: Victor Mocanu, politician român\n 30 august: Peter Maffay, cantautor german născut în România\n 31 august: Richard Gere (Richard Tiffany Gere), actor american de film\n31 august: Hugh David Politzer, fizician american\n 31 august: Radu Stroe, politician român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Elena Albu, actriță română de teatru și film (d. 2003)\n 1 septembrie: Luminița Gheorghiu, actriță română (d. 2021) \n1 septembrie: Catherine Guy-Quint, politiciană franceză\n 2 septembrie: Wiesław Kuc, politician polonez\n 3 septembrie: James Elles, politician britanic\n 3 septembrie: José Pékerman (José Néstor Pékerman Krimen), fotbalist argentinian\n 6 septembrie: William Abitbol, politician francez (d. 2016)\n 6 septembrie: Helmut Kuhne, politician german\n 7 septembrie: Gloria Gaynor, cântăreață americană\n 8 septembrie: Sorin Roșca Stănescu, jurnalist și politician român\n 9 septembrie: Duncan Kenworthy, producător de film, britanic\n 9 septembrie: Ion Suruceanu, cântăreț din R. Moldova\n9 septembrie: Susilo Bambang Yudhoyono, general și președinte al Indoneziei (2004-2014)\n 10 septembrie: Barriemore Barlow, muzician britanic\n 12 septembrie: Mircea Teodor Mureșan, general de armată, român\n 13 septembrie: Cornel Diaconu, regizor român (d. 2014)\n13 septembrie: Margareta Ivănuș, solistă din R. Moldova\n 13 septembrie: Neculai Onțanu, politician român\n14 septembrie: Michael Häupl, politician austriac\n 14 septembrie: Vasile Panciuc, politician din R. Moldova\n 16 septembrie: Hildegard-Carola Puwak, politiciană română (d. 2018)\n 17 septembrie: Dan Matei Agathon, politician român (d.2023)\n 19 septembrie: Corneliu Momanu, politician român\n 21 septembrie: Petre Gongu, politician român\n23 septembrie: Quini (Enrique Castro González), fotbalist spaniol (atacant), (d. 2018)\n 23 septembrie: Bruce Springsteen (Bruce Frederick Joseph Springsteen), cântăreț, compozitor și interpret american\n 25 septembrie: Pedro Almodóvar (Pedro Almodóvar Caballero), regizor, scenarist, director, producător și actor spaniol\n 25 septembrie: Steve Mackay, saxofonist american (d. 2015)\n 26 septembrie: Jane Smiley, romancieră americană\n 28 septembrie: Pasqualina Napoletano, politiciană italiană\n 29 septembrie: Gheorghe Funar, politician român\n 30 septembrie: Flora Brovina, poetă kosovară\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Aurelian Silvestru, jurnalist din R. Moldova\n 1 octombrie: Ion Vădan, scriitor român (d. 2012)\n 2 octombrie: Annie Leibovitz, fotografă americană\n2 octombrie: Tudor Petruș, scrimer român (d. 2017)\n 3 octombrie: Lindsey Buckingham, muzician american\n 3 octombrie: José Mayer, actor brazilian\n4 octombrie: Armand Assante (Armand Anthony Assante, Jr.), actor american de film și TV\n 4 octombrie: Luis Sepúlveda, regizor chilian de film (d. 2020)\n 6 octombrie: Bobby Farrell (Roberto Alfonso Farrell), cântăreț neerlandez (Boney M), (d. 2010)\n8 octombrie: Constantin Duțu, scrimer român\n 8 octombrie: Sigourney Weaver (n. Susan Alexandra Weaver), actriță americană de film și TV\n10 octombrie: Olga Ciolacu, cântăreață din Republica Moldova\n 10 octombrie: Ioannis Gklavakis, politician grec\n 10 octombrie: George-Iulian Stancov, politician român\n 11 octombrie: Armando Dionisi, politician italian\n12 octombrie: Lidia Botezatu, cântăreață din R. Moldova\n 12 octombrie: Carlos Șacalul (n. Ilich Ramírez Sánchez), terorist venezuelan\n13 octombrie: Nana Alexandria, șahistă georgiană\n 13 octombrie: Marisol Malaret, fotomodel portorican (Miss Universe 1970) (d.2023)\n 16 octombrie: Zvi Hendel, politician israelian\n 18 octombrie: Zdzisław Podkański, politician polonez\n 20 octombrie: Urszula Krupa, politiciană poloneză\n 22 octombrie: Corneliu Stroe, percuționist român\n 24 octombrie: Ion Casian, politician din R. Moldova\n26 octombrie: Corina Chiriac, interpretă română de muzică ușoară\n 26 octombrie: Leonida Lari-Iorga, politician român (d. 2011)\n 28 octombrie: Edite Estrela, politiciană portugheză\n 28 octombrie: Ion Mărgineanu, scriitor român\n 29 octombrie: James Williamson, muzician american\n 30 octombrie: Jorge Bucay, scriitor argentinian\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Petre Daea, politician român\n2 noiembrie: Grażyna Staniszewska, politiciană poloneză\n 3 noiembrie: Ștefan Baban, politician român\n 3 noiembrie: Valeriu Buzea, politician român\n 4 noiembrie: Philip Yancey, scriitor american\n 6 noiembrie: Olga Delia Mateescu, actriță română de teatru\n 7 noiembrie: Guillaume Faye, jurnalist și scriitor francez (d. 2019)\n 10 noiembrie: Michio Yasuda, fotbalist japonez (portar)\n 12 noiembrie: Adriana Babeți, critic literar, romancier și eseist român\n 15 noiembrie: Ana Maria Zahariade, arhitectă română\n 16 noiembrie: Aurelia Vasile, politician român\n 22 noiembrie: Mauro Zani, politician italian\n26 noiembrie: Ivan Patzaichin, sportiv român (caiac-canoe), (d. 2021)\n 28 noiembrie: Petru Andea, politician român\n 28 noiembrie: Corneliu Vadim Tudor, politician și jurnalist român (d. 2015)\n29 noiembrie: Radu Mânea, politician român\n 29 noiembrie: Garry Shandling (Garry Emmanuel Shandling), actor american de film, televiziune și voce (d. 2016)\n 30 noiembrie: Nicolae Țăpuș, profesor universitar român\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Ion Moraru, politician român\n 1 decembrie: Angelica Stoican, interpretă română de muzică populară\n 4 decembrie: Jeff Bridges (Jeffrey Leon Bridges), actor american de film\n 4 decembrie: Mihai Poiată, politician din R. Moldova\n 5 decembrie: Mircea Florian, muzician român\n 9 decembrie: Alexandru Ciocâlteu, politician român\n 9 decembrie: Valentin Marica, scriitor, poet și publicist român\n 10 decembrie: Alain Hutchinson, politician belgian\n 14 decembrie: Nicolae Cernomaz, diplomat din R. Moldova\n 14 decembrie: Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz, politician român (d. 2019)\n 16 decembrie: Leons Briedis, scriitor leton (d. 2020)\n 16 decembrie: Nicolae Proca, politician din R. Moldova\n 17 decembrie: Ioan Hațegan, istoric român\n 17 decembrie: Sotiris Kaiafas, fotbalist cipriot (atacant)\n 18 decembrie: Richard Warshak, psiholog american\n 19 decembrie: Nicolae Tăut, politician român\n 21 decembrie: Nikolaos Sifounakis, politician grec\n 22 decembrie: Anton Anton, om politic, ministru român\n 23 decembrie: Adrian Belew (n. Robert Steven Belew), chitarist și interpret american (King Crimson)\n 23 decembrie: Simion Stanciu, compozitor român (d. 2010)\n 24 decembrie: Mircea Diaconu, actor de teatru și film, politician român\n 28 decembrie: Gheorghe Berceanu, sportiv român (lupte greco-romane) (d.2022)\n 29 decembrie: Carmen Maria Strujac, actriță română\n 31 decembrie: Ellen Datlow, scriitoare americană\n\nNedatate\n Michael Houghton, cercetător britanic, laureat al Premiului Nobel (2020)\n\nDecese \n\n 6 ianuarie: Victor Fleming (Victor Lonzo Fleming), 59 ani, regizor american (n. 1883)\n 20 ianuarie: Gustaf Komppa, 81 ani, chimist finlandez (n. 1867)\n 23 ianuarie: Erich Klossowski, 74 ani, pictor francez (n. 1875)\n 11 februarie: Axel Munthe (Axel Martin Fredrik Munthe), 91 ani, medic suedez (n. 1857)\n 12 februarie: Hassan al-Banna (Sheikh Hassan Ahmed Abdel Rahman Muhammed al-Banna), 42 ani, politician egiptean (n. 1906)\n 15 februarie: Ion Codreanu, 69 ani, politician român (n. 1879)\n 15 martie: Gheorghe Brăescu, 78 ani, scriitor român (n. 1871)\n 24 martie: Hanns Albin Rauter, 54 ani, politician SS austriac (n. 1895)\n 25 martie: Prințul August Wilhelm al Prusiei, 62 ani (n. 1887)\n 28 martie: Grigoraș Dinicu, 59 ani, violonist și compozitor român (n. 1889)\n30 aprilie: Lajos Ágner, 71 ani, scriitor, istoric literar, orientalist maghiar (n. 1878)\n30 martie: Friedrich Bergius (Friedrich Karl Rudolf Bergius), 64 ani, chimist german (n. 1884)\n 30 martie: Prințul Harald al Danemarcei (n. Harald Christian Frederik), 72 ani (n. 1876)\n 1 mai: Gheorghe Petrașcu (n. Gheorghe Petrovici), 77 ani, pictor român (n. 1872)\n6 mai: Marcu Beza, 66 ani, scriitor român (n. 1882)\n 6 mai: Maurice Maeterlinck (n. Maurice Polydore Marie Bernard Maeterlinck), 86 ani, poet, eseist și dramaturg belgian, laureat al Premiului Nobel (n. 1862)\n 9 mai: Louis al II-lea, Prinț de Monaco (n. Louis Honoré Charles Antoine Grimaldi), 78 ani (n. 1870)\n 14 mai: Vasile Bârcă, 65 ani, politician român (n. 1884)\n 17 mai: Béla Balázs, 64 ani, scriitor maghiar (n. 1884)\n 21 mai: Jan Rutkowski, 63 ani, istoric polonez (n. 1886)\n 27 mai: Rudolf Suțu, 68 ani, scriitor român (n. 1880)\n\n 2 iunie: Radu R. Rosetti, 72 ani, general de brigadă, atașat militar la Londra, exeget al istoriei și al artei militare românești (n. 1877)\n 9 iunie: Maria Cebotari (n. Maria Cibotaru), 39 ani, cântăreață din R. Moldova (n. 1910)\n10 iunie: Louis Malvy, 73 ani, politician francez (n. 1875)\n 10 iunie: Sigrid Undset, 67 ani, scriitoare norvegiană, laureată al Premiului Nobel (n. 1882)\n 14 iunie: Emanoil Ionescu, 56 ani, aviator român (n. 1893)\n 2 iulie: Gheorghi Dimitrov, 67 ani, politician bulgar (n. 1882)\n 16 iulie: Veaceslav Ivanov, 83 ani, poet, filozof și dramaturg rus (n. 1866)\n 18 iulie: Leo Goldhammer, 65 ani, politician israelian (n. 1884)\n 25 iulie: Guillermo Tell Villegas Pulido, 94 ani, avocat, jurnalist, om politic, președintele Venezuelei n. 1854)\n 16 august: Margaret Mitchell, 48 ani, scriitoare americană (n. 1900)\n 31 august: André-Louis Debierne, 75 ani, chimist francez (n. 1874)\n 4 septembrie: Herbert Eulenberg, 73 ani, scriitor german (n. 1876)\n 5 septembrie: Ferenc Ács, 73 ani, pictor maghiar (n. 1876)\n 8 septembrie: Richard Strauss (Richard Georg Strauss), 85 ani, compozitor german (n. 1864)\n 11 septembrie: Henri Rabaud, 75 ani, compozitor francez (n. 1873)\n 22 septembrie: Sam Wood (Samuel Grosvenor Wood), 65 ani, regizor american (n. 1884)\n 9 octombrie: Gheorghe Mironescu, 75 ani, politician român (n. 1874)\n 12 octombrie: Grigore Niculescu-Buzești, 41 ani, politician român (n. 1908)\n 15 octombrie: László Rajk, 40 ani, politician maghiar (n. 1909)\n 17 octombrie: Aurel Aldea, 61 ani, general român și lider de rezistență anti-comunist (n. 1887)\n 25 octombrie: Infanta Blanca a Spaniei, 81 ani, arhiducesă de Austria, prințesă a Ungariei, Boemiei și Toscanei (n. 1868)\n 28 octombrie: Nicolae Dabija, 42 ani, maior și luptător anticomunist român (n. 1907)\n28 octombrie: Viktor Glondys, 86 ani, teolog german (n. 1882)\n 31 octombrie: Edward Stettinius (Edward Reilly Stettinius, Jr.), 49 ani, diplomat american (n. 1900)\n 1 noiembrie: Nikola Jekov, 84 ani, ofițer bulgar (n. 1865)\n1 noiembrie: Michael Joseph Kennedy, 52 ani, politician american (n. 1897)\n 11 noiembrie: Prințul Carlos de Bourbon-Două Sicilii, 79 ani (n. 1870)\n 19 noiembrie: James Ensor (James Sidney Ensor), 89 ani, pictor belgian (n. 1860)\n 23 noiembrie: Carol Ardeleanu, 66 ani, prozator român (n. 1883)\n 23 noiembrie: Prințul Ludwig Ferdinand al Bavariei, 90 ani (n. 1859)\n 27 noiembrie: Charles F. Haanel, 83 ani, scriitor american (n. 1866)\n 3 decembrie: Elin Pelin (n. Dimităr Ivanov Stoianov), 72 ani, scriitor bulgar (n. 1877)\n 19 decembrie: Ella Negruzzi (Elena Negruzzi), 73 ani, avocată română (n. 1876)\n 30 decembrie: Leopold al IV-lea, Prinț de Lippe, 78 ani (n. 1871)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Hideki Yukawa (Japonia)\n Chimie: William Francis Giauque (SUA)\n Medicină: Walter Rudolf Hess (Elveția), Antonio Caetano de Abreu Freire Egas Moniz (Portugalia)\n Literatură: William Faulkner (SUA)\n Pace: Lord Boyd Orr de Brechin (Regatul Unit)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1949\n\n1949"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi tot ce știi despre 102."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 97 | 98 | 99 | 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107\n\nEvenimente \nArmata romană cucerește Banatul, Oltenia, sudul Moldovei și sud-estul Transilvaniei.\nPrimul război daco-roman. Decebal cere pace de la Traian în iarna anului 102, când forțele armatei romane ajunseseră în Dacia în preajma Sarmisegetuzei.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n102"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante ai despre 103?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea \n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 98 | 99 | 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\nSexto Julio Frontino, aristocrat roman (n. 30)\n\n103"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi informații despre 101."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 96 | 97 | 98 | 99 | 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105\n\nEvenimente \nPrimul război daco-roman. A Doua Bătălie de la Tapae. Prima campanie de cucerire a Daciei de către Traian, încheiată nedecisiv.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n101"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Îmi poți detalia informațiile despre 104?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 99 | 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Gaius Appuleius Diocles, sportiv roman (curse de care), (d. 146)\n\nDecese \n\n104"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt informațiile importante despre 106?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111\n\nEvenimente \n\n Al doilea război daco-roman. Traian îl înfrânge pe regele dac Decebal, iar Dacia devine o provincie romană până în 271-275.\n\nDecese \n Decebal, rege dac, fiul lui Scorillo (n.c. 55/60)\n\n106"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împăr105?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110\n\nEvenimente \n\n Al doilea război daco-roman. Traian începe a doua campanie de cucerire a Daciei.\n\nNașteri\n\nDecese\n\n105"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi câteva lucruri despre Anii 100."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAnii: 100 | 101 | 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110\n\nEvenimente \n\n 105-106 - Romanii în frunte cu Traian cuceresc circa o șesime din Dacia."
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt informațiile importante despre Anii 970?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 - Anii 970 - Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010 Anii 1020\n\nAni: 970 | 971 | 972 | 973 | 974 | 975 | 976 | 977 | 978 | 979\n\nSecolul al X-lea"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații ai disponibile despre 2022?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "2022 (MMXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă. A fost al 2022-lea an de d.Hr., al 22-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 3-lea an din deceniul 2020-2029.\n\nA fost desemnat:\n Anul internațional al pescuitului artizanal și al acvaculturii.\n Anul internațional al științelor de bază pentru dezvoltare durabilă. \n Anul internațional al dezvoltării durabile a munților. \n Anul internațional al sticlei.\n Anul european al tineretului.\n Anul Smarandei Brăescu, în România.\n Anul orașelor Kaunas (Lituania), Esch-sur-Alzette (Luxemburg) și Novi Sad (Serbia), numite Capitale Europene ale Culturii.\n Anul orașului Tirana (Albania) numită Capitală Europeană a Tineretului.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n\n 1 ianuarie: Franța va asigura președinția Consiliului Uniunii Europene timp de șase luni.\n 1 ianuarie: Polonia preia președinția OSCE.\n 1 ianuarie: Franța interzice oficial utilizarea ambalajelor din plastic pentru legumele și fructele mari, cum ar fi castraveții, morcovii și bananele. Fructele tocate sau procesate și pachetele mai mari de 1,5 kilograme sunt scutite. Spania intenționează să introducă o lege similară în 2023.\n 1 ianuarie: Franța începe să introducă controlul gratuit al nașterii pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, care urmărește să prevină sarcinile nedorite, au beneficiat până la 3 milioane de femei de acces sporit la pilule, sterile, plasturi contraceptive și injecții.\n 1 ianuarie: Sinuciderea asistată pentru persoanele în vârstă de peste 18 ani care sunt bolnavi în stadiu terminal sau suferă de o afecțiune permanentă, debilitantă devine legală în Austria.\n 2 ianuarie: Abdalla Hamdok a demisionat din funcția de Prim-ministru al Sudanului, ca urmarea protestelor violente din Sudan.\n 2 ianuarie: Statele Unite ale Americii exclud Guineea, Etiopia și Mali din programul de preferințe comerciale din Africa Growth and Opportunity Act, invocând abuzurile lor ale drepturilor omului și acțiunile antidemocratice.\n 3 ianuarie: Site-ul web al ziarului israelian Jerusalem Post este spart de presupuși hackeri iranieni. Conținutul site-ului a fost înlocuit cu o amenințare care vizează Centrul de Cercetare Nucleară Shimon Peres Negev și o aparentă referire la Qasem Soleimani, care a fost asasinat exact cu doi ani mai devreme la Bagdad, Irak.\n 4 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev impune stare de urgență de două săptămâni în Almatî, cel mai mare oraș al țării, și în provincia Mangystau, din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune din cauza creșterii prețului la benzină.\n 5 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Guvernul Kazahstanului a demisionat în urma protestelor. Alihan Smaiylov devine prim-ministru interimar. Președintele a anunțat, de asemenea, reintroducerea plafonului de preț pentru GPL. În Kazahstan este declarată stare de urgență la nivel național. Opt ofițeri de poliție au fost uciși și alți 317 au fost răniți în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate. Nu sunt date privind victimele civile. Reședința și birourile prezidențiale ale Äkimului din Almatî Bahîtjan Sagintaev sunt incendiate de protestatari. Președintele Tokaev l-a demis pe fostul președinte și președintele Consiliului de Securitate al Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev. Protestatarii preiau, de asemenea, controlul asupra Aeroportului Internațional Almatî, toate zborurile către și dinspre aeroport fiind anulate. Președintele Tokaev solicită asistență militară de la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă, spunând că „bandele teroriste depășesc facilitățile strategice în toată țara”.\n 6 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Zeci de protestatari anti-guvernamentali sunt uciși în timpul unei operațiuni din Almatî. Numărul morților în rândul forțelor de securitate ajunge la 18, doi soldați fiind decapitați. În apropiere de Piața Republicii din Almaty sunt raportate explozii și focuri de armă puternice. Alianța militară a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în Kazahstan, ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev. Forțele CSTO conduse de Rusia intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Maria Zaharova.\n 6 ianuarie: Novak Đoković, jucător profesionist sârb de tenis, numărul 1 mondial în clasamentul ATP, încearcă să între în Australia pentru a participa la campionatul Australia Open de la Melbourne, dar autoritățile australiene îi anulează viza pe motiv că este nevaccinat împotriva COVID-19. Novak Djokovic afirmă că a fost infectat cu COVID din 16 decembrie 2021. \n 7 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev ordonă să se tragă asupra protestatarilor în încercarea de a înăbuși protestele. Ministerul rus al Apărării raportează că trupele ruse desfășurate în Kazahstan au menținut controlul asupra aeroportului din Almatî și au asigurat clădirile guvernamentale esențiale, inclusiv reședința prezidențială.\n 8 ianuarie: Furtună de zăpadă din Murree din 2022: Cel puțin 21 de persoane au murit în urma unei furtuni de zăpadă pe o autostradă din Murree, districtul Rawalpindi, Punjab, Pakistan.\n 8 ianuarie: Cel mai înalt munte și vulcan din Insulele Galapagos, Volcán Wolf, erupe.\n 9 ianuarie: Proteste în Kazahstan: Numărul morților la protestele din Kazahstan crește la 164, inclusiv 103 care au fost uciși în Almatî. De asemenea, au fost reținute 5.135 de persoane.\n 9 ianuarie: A început Cupa Africii pe Națiuni 2021, competiția continentală africană de fotbal masculin care va dura până la 6 februarie.\n 9 ianuarie: Națiunile vest-africane din blocul de 15 membri ECOWAS suspendă relațiile diplomatice cu Mali și anunță că își închid granițele cu Mali și îi impun sancțiuni economice ca răspuns la o „întârziere inacceptabilă” a următoarelor alegeri generale din țară.\n 11 ianuarie: Președintele Parlamentului European, David Sassoli a murit la Aviano, Italia și este succedat de europarlamentarul maltez, Roberta Metsola, care devine prima persoană malteză care ocupă această funcție.\n 14 ianuarie: Hunga Tonga, un vulcan submarin din Tonga, erupe, trimițând cenușă și abur pe 20 de kilometri în aer. Guvernul din Tonga emite o avertizare de tsunami și sfătuiește oamenii din toate insulele tongoleze să evite coastele.\n 15 ianuarie: Într-o sesiune extraordinară, Adunarea Republicii Kosovo votează interzicerea sârbilor kosovari să voteze în viitorul referendum constituțional al Serbiei pe teritoriul kosovar.\n 16 ianuarie: Regatul Tonga este lovit de cădere de cenușă și de un tsunami după erupția vulcanului Hunga Tonga, distrugând case în timp ce localnicii se luptă să găsească un teren mai înalt. Inundații majore sunt raportate în capitala Nukuʻalofa. Undele de șoc de la erupție sunt detectate până în Alaska, Statele Unite. Alte țări din Pacific și-au sfătuit, de asemenea, cetățenii să caute terenuri mai înalte. Accesul la internet a fost întrerupt în Tonga. Regele Tupou al VI-lea este evacuat din Palatul Regal de către Forțele Armate ale Majestății Sale. Două persoane sunt ucise de un mic tsunami în Lambayeque, Peru.\n 16 ianuarie: Numărul morților de la Protestele din Kazahstan crește la 225, inclusiv 19 membri ai forțelor de securitate, potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale din Kazahstan.\n 17 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Canada desfășoară un mic contingent de forțe speciale în Ucraina, ca parte a răspunsului NATO pentru a descuraja agresiunea rusă din Ucraina. Unitatea are, de asemenea, sarcina de a evacua personalul diplomatic de la ambasada Canadei la Kiev în cazul unei invazii la scară largă. Regatul Unit începe să furnizeze Ucrainei rachete dirijate antitanc pe fondul tensiunilor cu Rusia, potrivit unui comunicat al secretarului de stat pentru Apărare Ben Wallace. Un număr mic de personal militar britanic va fi, de asemenea, dislocat pentru a ajuta la pregătirea trupelor ucrainene. Avioanele de transport C-17 ale Royal Air Force sosesc în Ucraina cu „arme ușoare antiblindare”, ca parte a sprijinului militar britanic pentru Ucraina.\n 18 ianuarie: conservatoarea Roberta Metsola este aleasă Președinta a Parlamentului European, după o săptămână de la moartea lui David Sassoli în care a murit pe 11 ianuarie.\n 19 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Președintele american Joe Biden afirmă că o invazie pe scară largă a Ucrainei de către Rusia va avea ca rezultat o pedeapsă mai severă decât o „incursiune minoră”, deoarece prezice că președintele rus Vladimir Putin „se va muta în [pe Ucraina]; el trebuie să facă ceva. \" Secretarul de stat al Statelor Unite Antony Blinken sosește la Kiev, într-o demonstrație de sprijin pentru Ucraina. În timpul vizitei de o zi, Blinken se va întâlni cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a declarat ieri că „Rusia ar putea în orice moment să lanseze un atac asupra Ucrainei” și că „Nici o opțiune nu este exclusă”. Ministrul lituanian al apărării, Arvydas Anušauskas, avertizează că prezența trupelor ruse în Belarus reprezintă o „amenințare directă” pentru Lituania. Royal Air Force a Regatului Unit continuă zborurile către Ucraina, livrând „mii” de rachete antitanc MBT LAW armatei ucrainene. Rusia acuză Marea Britanie că „alimentează criza” prin trimiterea de arme letale în Ucraina.\n 20 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Departamentul de Stat al SUA aprobă livrarea de sisteme de arme fabricate în SUA din Lituania, Letonia și Estonia către Ucraina, inclusiv rachete ghidate antitanc FGM-148 Javelin și rachete antiaeriene FIM-92 Stinger pentru a descuraja agresiunea militară rusă.\n 20 ianuarie: Pilotul belgiano-britanic Zara Rutherford, în vârstă de 19 ani, se întoarce la Kortrijk, Belgia, pentru a-și finaliza circumnavigația de cinci luni, devenind cea mai tânără femeie-pilot care a zburat solo în jurul lumii.\n 22 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Biroul britanic de Externe, Commonwealth și Dezvoltare spune că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să „instaleze un lider pro-rus la Kiev în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe Ucraina”.\n 22 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Viceamiralul Kay-Achim Schönbach demisionează din funcția de inspector al marinei germane în urma unor comentarii la un grup de experți din New Delhi, în care a numit intenția Rusiei de a ataca Ucraina „prostii”, spunând că președintele rus Vladimir Putin „merită respect” și respingând perspectivele ca Ucraina să recâștige vreodată Crimeea și să adere la NATO.\n 23 ianuarie: Președintele Armeniei, Armen Sarkissian, demisionează pe motiv că Constituția nu îi oferă suficientă influență în procesul decizional al țării.\n 23 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Departamentul de Stat al SUA ordonă familiilor diplomaților săi să părăsească Ucraina și autorizează plecarea voluntară a personalului neesențial al ambasadei de la Kiev. „Din cauza amenințării continue” a unei invazii rusești asupra Ucrainei, cetățenii americani sunt, de asemenea, îndemnați să părăsească țara.\n 24 – 29 ianuarie: Au avut loc alegeri prezidențiale în Italia, în urma cărora a fost reales, pentru funcția de președinte, Sergio Mattarella.\n 24 ianuarie: În Burkina Faso, o lovitură de stat condusă de ofițerul militar Paul-Henri Sandaogo Damiba îl rețin pe președintele Roch Marc Christian Kaboré și anunță dizolvarea parlamentului, a guvernului și a constituției. Este a patra lovitură de stat care a avut loc în Africa de Vest în ultimul an.\n 24 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Regatul Unit începe să-și retragă personalul și persoanele aflate în întreținerea acestora de la ambasada sa din Kiev, Ucraina, pe fondul temerilor de o invazie rusă. Aproximativ jumătate din personal este retras, potrivit Ministerului de Externe.\n 25 ianuarie: Milioane de oameni au rămas fără electricitate după o întrerupere majoră a curentului care a afectat Kazahstanul, Kârgâzstanul și Uzbekistanul. Ministerul Energiei din Uzbekistan raportează că întreruperea curentului a fost declanșată de un „dezechilibru energetic” în rețeaua electrică din Kazahstan.\n 26 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a anunțat că Statele Unite au dat Rusiei un răspuns scris, menit să reducă tensiunile dintre Ucraina și Rusia. Răspunsul, coordonat cu aliații europeni și Ucraina, abordează cererile și acțiunile Rusiei.\n 27 ianuarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): SUA resping cererea Rusiei de a interzice Ucrainei să adere la NATO.\n 27 ianuarie: Cinci persoane au murit și alte cinci sunt rănite într-o serie de împușcături în masă la unitatea de producție Yuzhmash din Dnipro, Ucraina, după ce un membru al Gărzii Naționale ucrainene a deschis focul. Polițiștii ucraineni au reușit să-l prindă pe atacator nu departe de orașul Dnipro.\n 29 ianuarie: Sergio Mattarella a fost reales președintele Italiei pentru un al doilea mandat, după 8 tururi de scrutin.\n 30 ianuarie: Alegeri legislative în Portugalia. Partidul Socialist, condus de António Costa, câștigă majoritatea mandatelor la alegerile legislative portugheze.\n 31 ianuarie: Uniunea Africană suspendă Burkina Faso ca răspuns la lovitura de stat din data de 24 ianuarie.\n 31 ianuarie: Junta militară din Mali îi ordonă ambasadorului francez să părăsească țara în termen de 72 de ore, ca răspuns la „comentariile scandaloase” făcute de autoritățile franceze despre guvernul de tranziție din Mali.\n\nFebruarie\n\n 1 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Departamentul de Stat al SUA anunță că le-a ordonat angajaților guvernamentali și familiilor acestora să părăsească Belarus, pe fondul tensiunilor continue dintre Rusia și Ucraina.\n 1 februarie: Se face o tentativă de lovitură de stat în Guineea-Bissau. Președintele Umaro Sissoco Embaló spune că „mulți” membri ai forțelor de securitate au fost uciși într-un „atac eșuat împotriva democrației”, deoarece atât Uniunea Africană, cât și ECOWAS condamnă tentativa de lovitură de stat.\n 2 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Secretarul de presă al Pentagonului, John Kirby, anunță că Pentagonul va desfășura 3.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și apăra aliații și a contracara agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.\n 3 februarie: Rusia retrage acreditările de presă tuturor angajaților Deutsche Welle și închide studioul organizației media germane de la Moscova, ca răspuns la blocarea autorităților germane de reglementare a canalului de televiziune rus RT Deutsch.\n 3 februarie: Președintele Italiei Sergio Mattarella a depus jurământul pentru cel de al doilea mandat de președinte, după o săptămână de la alegerile din 24 ianuarie.\n 4 - 20 februarie: Are loc ediția 24 al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 care se desfășoară la Beijing.\n 5 februarie: Președintele tunisian Kais Saied dizolvă Consiliul Suprem al Magistraturii. Liderii Consiliului declară dizolvarea drept ilegală.\n 5 februarie: Douăzeci de separatiști ai Armatei Naționaliste Baloch și nouă soldați pakistanezi au fost uciși în timpul raidurilor din Panjgur și Nushki, după ce BNA a atacat două posturi de securitate în urmă cu două zile, ucigând patru soldați și un civil.\n 6 februarie: Se încheie cea de-a 33-a a Cupei Africii pe Națiuni, Senegalul câștigând primul lor trofeu internațional după ce a învins Egiptul la penalty-uri în finala de pe Stadionul Paul Biya din Yaoundé, Camerun. Atacantul senegalez Sadio Mané este desemnat cel mai bun jucător al turneului.\n 6 februarie: Ciclonul Batsirai, un ciclon de categoria 4 pe Scara Saffir-Simpson, ucide cel puțin 10 persoane și strămută peste 48.000 după ce a ajuns în Madagascar.\n 7 februarie: Poliția tunisiană închide clădirea Consiliului Suprem de Justiție și împiedică intrarea membrilor acestuia și a personalului acestora. Corpul juridic a fost dizolvat cu o zi înainte de către președintele Kais Saied, într-o mișcare larg condamnată în interiorul națiunii ca fiind ilegală.\n 7 februarie: Cancelarul german Olaf Scholz se întâlnește cu președintele american Joe Biden în timpul primei vizite în Statele Unite pentru a discuta despre situația din Ucraina, spunând că Germania va „acționa împreună” cu Statele Unite dacă Rusia va invada Ucraina.\n 8 februarie: Polonia își amână pe termen nelimitat termenul limită de 1 martie pentru vaccinarea completă obligatorie pentru profesori, armată și ofițeri de poliție, având în vedere ritmul actual de vaccinare.\n 8 februarie: Mii de slovaci protestează la Bratislava împotriva unui potențial tratat de apărare militară între Slovacia și Statele Unite. Poliția a împiedicat unii protestatari să intre în clădirea Consiliului Național, unde proiectul de lege este dezbătut de parlamentari.\n 9 februarie: Johnson & Johnson suspendă oficial producția vaccinului său COVID-19. Se spune că producția se va relua probabil mai târziu și că milioane de doze rămân stocate pentru distribuție conform acordurilor anterioare.\n 9 februarie: s-a anunțat relansarea posturilor TV: TVR Cultural și TVR Info.\n 9 februarie: Jocurile Olimpice de iarnă din 2022: Patinatoarea artistică rusă Kamila Valieva a fost testată pozitiv pentru substanțe interzise după ce a câștigat aurul la proba pe echipe, amânând ceremonia de decernare a medalilor.\n 10 februarie: Arheologii anunță descoperirea unui dinte uman în Grotte Mandrin de lângă Malataverne, Franța, datând cu 54.000 înaintea erei noastre, cu aproximativ 10.000 de ani înainte de data acceptată în prezent pentru sosirea Homo sapiens în Europa.\n 10 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Președintele american Joe Biden le cere tuturor americanilor rămași în Ucraina să părăsească imediat această țară, din cauza amenințărilor sporite ale acțiunii militare ruse. Departamentul de Stat al SUA emite un avertisment de călătorie de nivel 4, cel mai înalt nivel.\n 10 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Ucraina spune că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene.\n 10 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Rusia și Belarus încep un exercițiu militar de 10 zile cunoscut sub numele de „Rezolvarea Aliată-2022”, pe fondul tensiunilor în curs cu Ucraina. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece.\n 11 februarie: Lt. Col. Paul-Henri Sandaogo Damiba, liderul juntei militare, este declarat președinte de Consiliul Constituțional din Burkina Faso. „Alegerea lui”, considerată efectivă retroactiv de la lovitura de stat din 24 ianuarie, va fi oficializată printr-o inaugurare pe 16 februarie.\n 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Administrația Biden spune că Rusia are acum suficiente trupe și echipamente militare la locul lor pentru a lansa o invazie a Ucrainei și îi avertizează pe americani să părăsească țara în următoarele 48 de ore.\n 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Ministerul de Externe britanic le ordonă cetățenilor britanici să părăsească imediat Ucraina, deoarece o invazie rusă pare acum a fi iminentă.\n 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Se anunță că Forțele Armate ale Statelor Unite vor desfășura 3.000 de soldați suplimentari din Divizia 82 Aeropurtată în Polonia în „zilele următoare”, pe fondul tensiunilor cu Rusia.\n 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Israelul începe să evacueze personalul ambasadei și familiile diplomaților din Kiev și, de asemenea, ordonă o avertizare de călătorie pentru toți israelienii, spunând că o ofensivă rusă la scară largă ar putea avea loc în curând.\n 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Japonia își îndeamnă cetățenii să părăsească imediat Ucraina. În prezent, în Ucraina trăiesc aproximativ 150 de cetățeni japonezi.\n 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Coreea de Sud interzice orice călătorie în Ucraina și le cere cetățenilor săi să părăsească imediat Ucraina.\n 11 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Imaginile din satelit înregistrează Rusia adunând mai multe trupe lângă granița dintre Rusia și Ucraina.\n 12 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Mai multe națiuni, inclusiv Estonia, Irak, Palestina, Spania și Taiwan, avertizează împotriva călătoriei în Ucraina și își îndeamnă cetățenii să părăsească țara.\n 13 februarie: Frank-Walter Steinmeier este reales președinte al Germaniei.\n 14 februarie: Steagul statului Mauritius este arborat pe Arhipelagul Chagos, controlat de britanici, din Oceanul Indian, pentru prima dată în istorie. Premierul maurițian Pravind Jugnauth descrie evenimentul drept un „moment istoric”, spunând că a venit timpul ca Regatul Unit să cedeze controlul asupra arhipelagului.\n 14 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021-2022): Rusia respinge cererea oficială ucraineană pentru o întâlnire între ambele țări și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa pentru a discuta despre criză.\n 14 februarie: Departamentul de Justiție al Statelor Unite cere Hondurasului arestarea și extrădarea fostului președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández, care a părăsit mandatul în urmă cu mai puțin de o lună.\n 15 februarie: Fostul președinte al statului Honduras Juan Orlando Hernández este arestat la Tegucigalpa după ce SUA au cerut extrădarea lui sub acuzația de trafic de droguri.\n 15 februarie: Duma de Stat a Rusiei adoptă un proiect de lege care recunoaște oficial autoproclamata Republică Populară Donețk și Republica Populară Lugansk din estul Ucrainei ca state independente. Proiectul de lege a fost trimis președintelui Vladimir Putin pentru aprobare finală.\n 16 februarie: Reglementarea Condiționalității Statului de Drept: Curtea Europeană de Justiție respinge contestațiile Poloniei și Ungariei împotriva regulamentului și confirmă că regulamentul este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene. Acest lucru va permite Comisiei Europene să suspende fonduri de la bugetul UE către statele membre care au probleme legate de statul de drept care ar putea afecta gestionarea fondurilor UE.\n 17 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Guvernul ucrainean îi acuză pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din Stanîcino-Luhanske, Regiunea Luhansk, rănind trei civili. Republica Populară Lugansk spune că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze au lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri.\n 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk ordonă evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective. Se așteaptă ca aproximativ 700.000 de persoane să fie evacuate în Rusia, primele autobuze care transportă civili la granița cu Rusia călătoresc deja spre Regiunea Rostov. Președintele rus Vladimir Putin a ordonat să fie plătite refugiaților din Donbas alocații forfetare de 10.000 de ruble (130 de dolari SUA).\n 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Un jeep UAZ-469 a fost aruncat în aer în afara unei clădiri a guvernului Republicii Populare Donețk din orașul Donețk. Nu sunt raportate răniți.\n 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Rusia confirmă că conducta Drujba este în flăcări în regiunea Luhansk, ținută de rebeli, după ce o explozie masivă a întrerupt gazul la aproape o sută de gospodării. Conducta este una dintre principalele conducte ale Rusiei utilizate pentru transportul petrolului către Uniunea Europeană, deși livrările de tranzit către Europa nu au fost afectate și continuă ca de obicei.\n 18 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): În Lugansk sunt raportate explozii suplimentare. Autoritățile Republicii Populare Lugansk declară că o benzinărie a fost aruncată în aer.\n 19 februarie: Eurodeputatul Eugen Tomac este ales din nou Președinte al PMP în congresul extraordinar, mai devreme fostul ministrul de externe Cristian Diaconescu a anunțat că va fuziona de la PMP cu AUR.\n 19 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk declară o mobilizare militară completă, la o zi după ce au început evacuarea civililor în Rusia.\n 19 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Doi militari ucraineni sunt uciși, iar alți patru sunt răniți de bombardamentele forțelor separatiste. Separatiștii au deschis focul asupra a peste 30 de așezări cu artilerie, potrivit armatei ucrainene.\n 20 februarie: S-au încheiat Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, cu Norvegia pe primul loc la numărul medalilor de aur și Rusia la numărul total de medalii.\n 20 februarie: Date scurse de la Credit Suisse dezvăluie identitățile a peste 30.000 de clienți ai băncii ale căror conturi bancare elvețiene numerotate anonime, care dețineau colectiv peste 100 de miliarde de dolari, le-au permis să-și păstreze identitatea secretă. Printre clienții săi se numărau șefi de stat (cum ar fi regele Abdullah al II-lea al Iordaniei), agresori ai drepturilor omului, traficanți de droguri, oficiali de informații și persoane supuse sancțiunilor sau implicate în infracțiuni financiare precum evaziunea fiscală sau corupția, printre altele. Datele secrete ale celei de-a doua bănci ca mărime din Elveția au fost divulgate în urmă cu aproximativ 1 an de către ziarul german Süddeutsche Zeitung și au fost analizate de organizația non-profit de raportare a crimei organizate și a corupției (OCCRP) și a altor 46 de organizații de știri, inclusiv The New York Times, Le Monde și The Guardian.\n\n 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste.\n 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”.\n 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Forțele armate ruse sunt desfășurate în republicile separatiste Donețk și Lugansk pentru o „misiune de menținere a păcii”, la scurt timp după ce Rusia a recunoscut independența republicilor.\n 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: O coloană mare de vehicule militare, inclusiv tancuri, este raportată la periferia orașului Donețk la câteva ore după ce Rusia a recunoscut oficial republica autoproclamată ca stat independent.\n 21 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Rusia spune că a ucis cinci soldați ucraineni care au încercat să se infiltreze pe teritoriul său. Ucraina contestă afirmația ca fiind „știri false”.\n 22 februarie: Criza ruso-ucraineană (2021–2022): Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente.\n 22 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Siria își exprimă sprijinul pentru recunoașterea Rusiei a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk.\n 22 februarie: Recunoașterea internațională a Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk: Parlamentul rus ratifică tratatele de prietenie și cooperare cu RPD și LPR, în urma solicitării lui Putin făcută în ziua precedentă.\n\n 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele rus Vladimir Putin a ordonat o operațiune militară pentru „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei. Soldații belaruși ajută Rusia în invadarea Ucrainei. Putin avertizează despre „consecințele pe care nu le-ați văzut niciodată în istorie” oricine încearcă să se amestece sau să „creeze amenințări pentru țara noastră”.\n 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat legea marțială în toată țara ca răspuns la invazie.\n 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina confirmă că forțele terestre ruse au intrat în regiunele Luhansk, Sumî, Harkiv, Cernigău, Jîtomîr și au trecut granița din Crimeea ocupată. Trupele ruse atacă și orașele-port Odesa și Mariupol în debarcări amfibii. Tancurile rusești intră în orașul Harkiv, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Rachete balistice și de croazieră rusești lovesc mai multe orașe și aerodromuri ucrainene, inclusiv capitala Kiev și Harkiv. O rachetă rusă lovește sediul de informații al Ministerului Apărării din Kiev. Elicoptere rusești bombardează aeroportul Hostomel de la periferia Kievului. Ucraina spune că trei elicoptere au fost doborâte în apărare. Un Antonov An-26 al Forțelor Aeriene Ucrainene este doborât și se prăbușește în Obukhiv, ucigând cinci membri ai echipajului, potrivit Serviciului de Stat de Urgență al Ucrainei. Un atac asupra unei unități militare din Podilsk ucide șase civili și rănește încă șapte. O altă persoană a fost ucisă în orașul Mariupol. Încă nouăsprezece persoane sunt date dispărute. Optsprezece persoane au murit într-o lovitură cu rachete asupra orașului-port Odesa. Armata Ucrainei raportează uciderea a aproximativ 50 de soldați ruși și a cel puțin 40 confirmați uciși în acțiune în rândul forțelor sale armate în timpul luptelor din estul Ucrainei; un înalt oficial guvernamental ucrainean estimează sute de decese în urma atacurilor aeriene în rândul trupelor ucrainene. Forțele armate ruse spun că „ofensiva sa fulger” a paralizat armata ucraineană și i-a suprimat sistemele de apărare aeriană; Forțele aeriene ucrainene spun că resping invadatorii ruși.\n 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina raportează că navele de război ale Marinei Ruse au atacat Insula Șerpilor, administrată de România și Ucraina, din apropierea Deltei Dunării. Dacă este confirmat, ar fi primul atac rusesc asupra unui stat NATO. O navă deținută de Turcia este bombardată în largul coastei Odessei, potrivit Direcției Generale pentru Siguranța Coastă a Turciei. Nu sunt raportate victime.\n 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Trupele ruse intră în Zona de excludere a Cernobîlului; Ucraina spune că forțele ruse au capturat centrala nucleară de la Cernobîl. Zelenskii numește atacul de la Cernobîl „o declarație de război la adresa întregii Europe”.\n 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Trupele ruse intră în Sumî și preiau controlul asupra drumului care duce de la Kiev la Moscova în regiune; luptele pentru orașele strategice de pe calea ferată spre Sumî sunt în desfășurare.\n 24 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia anunță controlul Canalului Crimeea de Nord din regiunea Herson și restabilirea alimentării cu apă în Crimeea.\n 24 februarie: România, Polonia și statele baltice convin să declanșeze articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord al NATO ca răspuns la agresiunea Rusiei.\n 24 februarie: Ministrul german de externe Annalena Baerbock afirmă că Germania va „lansa pachetul complet cu cele mai masive sancțiuni împotriva Rusiei”.\n 24 februarie: Ucraina suspendă relațiile diplomatice cu Rusia ca răspuns la invazie.\n 24 februarie: Președintele lituanian Gitanas Nausėda anunță că va semna un decret prin care se declară starea de urgență și îi va cere Seimas-ului lituanian să îl ratifice într-o sesiune extraordinară.\n 24 februarie: Moldova declară stare de urgență ca răspuns la invazie. Sute de ucraineni trec granița, potrivit președintelui Maia Sandu.\n 24 februarie: Ucraina, Belarus și Moldova își închid spațiile aeriene aeronavelor comerciale.\n 24 februarie: Președintele american Joe Biden îi ordonă secretarului Apărării Lloyd Austin să trimită 7.000 de soldați în Germania pentru a-i ajuta pe aliații NATO.\n 24 februarie: Se anunță că Rusia va participa la viitorul Concurs Muzical Eurovision de la Torino, Italia, în ciuda invadării Ucrainei.\n 24 februarie: O vânzare masivă are loc la Bursa de Valori din Moscova, ceea ce determină operatorul său să declanșeze întrerupătoarele de două ori în trei ore. Cursul de schimb al rublei ruse scade la un minim record de 89,98 ₽ per dolar american.\n 24 februarie: Banca Națională a Ucrainei fixează rata oficială a hrivnei la dolarul american la 29,25 ₴, interzice achizițiile de valută străină pe piața interbancară și introduce limite de retragere de numerar. Banca centrală dispune, de asemenea, suspendarea tuturor tranzacțiilor cu conturile rusești și introduce împrumuturi nelimitate de lichiditate pe termen scurt pentru bănci.\n 24 februarie: Uniunea Europeană spune că va introduce „cel mai puternic, cel mai dur pachet” de sancțiuni asupra economiei ruse ca răspuns la invazie.\n 24 februarie: Guvernul Noii Zeelande este de așteptat să introducă un pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include interzicerea intrării și tranzitului prin țară a oficialilor guvernamentali ruși și a altor persoane legate de invazie, precum și interzicerea exportului de mărfuri către Forțele militare și de securitate ruse.\n 24 februarie: Președintele sud-coreean, Moon Jae-in, anunță că țara va impune sancțiuni economice împotriva Rusiei.\n 24 februarie: Premierul Boris Johnson anunță că Regatul Unit va impune sancțiuni băncilor și oligarhilor ruși. Companiei aeriene ruse Aeroflot i se va interzice, de asemenea, să opereze zboruri către Marea Britanie din cauza invaziei.\n 24 februarie: Canada reziliază toate permisele de export cu Rusia ca răspuns la invazia Ucrainei.\n 24 februarie: Președintele american Joe Biden anunță sancțiuni împotriva Rusiei și promite că ar putea veni și sancțiuni suplimentare. El reafirmă, de asemenea, că SUA nu vor interveni direct în Ucraina, ci vor continua să apere NATO.\n 24 februarie: Prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin au avut o comvorbire telefonică. În timpul comvorbirii, Modi a cerut Rusiei și Ucrainei „să pună capăt violenței”\n 24 februarie: Letonia și Republica Cehă suspendă eliberarea vizelor cetățenilor ruși.\n\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata ucraineană spune că a aruncat în aer un pod pentru a împiedica forțele ruse să înainteze spre Kiev.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina spune că trupele rusești au intrat în Kiev și că lupte grele sunt în desfășurare. Videoclipurile de pe rețelele de socializare arată tancuri avansând prin cartierul Obolon al orașului. În cartierul Podilskyi al orașului sunt semnalate și focuri de armă și explozii.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rachetele ucrainene OTR-21 Tochka atacă baza aeriană Millerovo din regiunea Rostov, Rusia, distrugând două avioane de război ale Forțelor Aeriene Ruse, potrivit oficialilor ucraineni. Imaginile par să arate baza aeriană în flăcări.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): O coloană de soldați ruși este învinsă de armata ucraineană la Starobilsk.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Trupele de asalt aeropurtate ucrainene luptă cu soldați ruși la Ivankiv și Dîmer.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un căpitan și un caporal din Brigada de asalt aerian a 11-a de gardă rusă se predă Forțelor Armate ale Ucrainei lângă Cernihiv.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Inspectoratul de Reglementare Nuclear de Stat al guvernului ucrainean spune că în zona de excludere de la Cernobîl au fost detectate niveluri de radiații gamma mai mari decât cele obișnuite, după ce centrala a fost capturată de Rusia.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ministerul rus al Apărării spune că Forțele Aeropurtate Ruse au recucerit aeroportul strategic Hostomel de lângă Kiev, după ce au atacat baza aeriană cu 200 de elicoptere.\n 25 februarie: Mitropolitul Banatului, înaltpreasfinția sa Ioan Selejan a cerut pe crendicioșii bănățeni să roage la Dumnezeu cu pace pentru Ucraina.\n 25 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Fostul Președinte al Ucrainei Petro Poroșenko este pregătit să apere Kievul cu arma în mână și să-i învingă pe militarii ruși.\n 25 februarie: În timpul unui summit de urgență al NATO, secretarul general Jens Stoltenberg anunță că NATO va furniza arme Ucrainei. El mai anunță că Forța de Răspuns NATO va fi activată pentru prima dată în istorie.\n 25 februarie: Kazahstan respinge cererea Rusiei de a se alătura trupelor la război. De asemenea, nu se va alătura recunoașterii de către Putin a Republicii Populare Donețk sau a Republicii Populare Lugansk.\n 25 februarie: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski acuză conducerea europeană de „inacțiune” în fața invaziei ruse, spunând „Ca și cel de-al Doilea Război Mondial, ați spus niciodată, dar iată-l din nou și nu faceți suficient pentru a răspunde”. De asemenea, Zelensky face apel la cetățenii din întreaga Uniune Europeană să protesteze și să-și forțeze guvernele să ia măsuri mai decisive.\n 25 februarie: O navă chimică sub pavilion moldovenesc a fost lovită de o rachetă în apropierea portului Odesa, rănind grav doi membri ai echipajului, potrivit agenției navale a Republicii Moldova. Nu este clar cine a lansat racheta.\n 25 februarie: Președintele rus Vladimir Putin îndeamnă Forțele Armate ale Ucrainei să „preia puterea în propriile mâini” și să răstoarne guvernul ucrainean, pe care l-a numit „o bandă de dependenți de droguri și neonaziști”.\n 25 februarie: Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Maria Zakharova, avertizează atât Finlanda, cât și Suedia că s-ar putea confrunta cu „consecințe militare și politice dăunătoare” dacă încearcă să adere la NATO.\n 25 februarie: Rusia este descalificată de la Concursul Muzical Eurovision 2022 din cauza invaziei sale în Ucraina.\n 25 februarie: Premierul taiwanez Su Tseng-chang anunță că Taiwan va impune sancțiuni Rusiei în urma invaziei Ucrainei.\n 25 februarie: Rusia interzice toate companiile aeriene britanice să acceseze spațiul aerian și aeroporturile sale, ca răspuns la interzicerea Marii Britanii asupra transportatorului său pavilion Aeroflot.\n 25 februarie: Uniunea Europeană îngheață toate bunurile deținute de președintele rus Vladimir Putin și de ministrul de externe Serghei Lavrov în UE.\n 25 februarie: Administrația Biden anunță că SUA se vor alătura Uniunii Europene pentru a impune sancțiuni împotriva lui Putin.\n 25 februarie: Consiliul Europei anunță suspendarea calității de membru al Rusiei.\n 25 februarie: Consiliul OCDE încheie oficial procesul de aderare a Rusiei la organizație.\n 25 februarie: Președintele rus Vladimir Putin i-a spus președintelui chinez Xi Jinping că Rusia este dispusă să poarte discuții cu Ucraina.\n 25 februarie: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenskii îl îndeamnă pe Vladimir Putin să se angajeze în discuții pentru a pune capăt conflictului.\n 25 februarie: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a fost de acord să poarte discuții și va trimite o delegație la Minsk, Belarus.\n 25 februarie: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak spune că țara este pregătită să poarte discuții cu Rusia privind statutul neutru pentru a pune în aplicare o încetare a focului. Se așteaptă să fie anunțate ora și locul.\n 25 februarie: Președintele Zelenskii cere premierului israelian Naftali Bennett să servească drept mediator în discuțiile dintre Ucraina și Rusia.\n 25 februarie: Statele Federate ale Microneziei suspendă legăturile diplomatice cu Rusia.\n 25 februarie: Ministrul chinez de externe Wang Yi îndeamnă Rusia să respecte „suveranitatea teritorială” a Ucrainei și „să pună capăt victimelor civile prin reluarea negocierilor”.\n 25 februarie: Secretarul Ministerului de Externe din Belarus, Anatoly Glaz, spune că Belarus este gata să contribuie la aducerea păcii în Ucraina, pe fondul unor eventuale discuții de pace la Minsk.\n 25 februarie: Ucrainenii, norvegienii și rușii organizează un protest comun împotriva războiului la Kirkenes, Norvegia, cerând ca Vladimir Putin să fie judecat la Curtea Penală Internațională de la Haga, Țările de Jos.\n 25 februarie: Protestatarii se adună la Sarajevo, Bosnia și Herțegovina, pentru a fi solidari cu Ucraina.\n 25 februarie: Protestatarii se adună la consulatul rus din Edinburgh, Scoția, pentru a doua zi consecutiv, pentru a-și exprima indignarea față de război.\n 25 februarie: Rusia anunță că a restricționat parțial accesul la Facebook.\n 25 februarie: UEFA anunță mutarea finalei Ligii Campionilor din acest an de pe Stadionul Krestovsky din Sankt Petersburg pe Stade de France de lângă Paris, ca răspuns la criză.\n 25 februarie: Federația Internațională de Automobilism anulează ediția din acest an a Marele Premiu al Rusiei de la Soci, programată inițial pentru 25 septembrie, afirmând că „este imposibil să se organizeze Marele Premiu al Rusiei în circumstanțele actuale”.\n\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele terestre ruse încearcă să atace o bază militară de lângă Kiev, pe Bulevardul Victoriei, precum și o stație de generare a energiei electrice din oraș. Armata ucraineană spune că au respins ambele atacuri.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un bloc-turn rezidențial de lângă Aeroportul Internațional Kiev a fost lovit de o rachetă.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata Ucrainei susține că apărarea sa antiaeriană a doborât două avioane de transport rusești Iliușin Il-76 care transportau parașutiști în apropierea orașelor Vasîlkiv și Bila Țerkva din Regiunea Kiev, dar nu a furnizat nicio dovadă video sau detalii despre locurile accidentului. Ucraina mai susține că un avion de atac Suhoi Su-25 a fost doborât.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele armate ruse raportează că au capturat orașul Melitopol din Regiunea Zaporijjea. Cu toate acestea, această afirmație este contestată. Presa de stat rusă spune că trupele ruse au intrat în oraș după ce nu s-au confruntat cu „nicio rezistență”.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyi postează un videoclip cu el însuși în capitala Kiev, pe fondul zvonurilor că ar fi părăsit țara.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Marina rusă avertizează că toate navele și navele civile care încearcă să se apropie de coasta ucraineană a Mării Negre vor fi distruse ca „amenințări teroriste”.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Polonia spune că aproximativ 100.000 de ucraineni au trecut granița de când a început invazia.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele rus Vladimir Putin dă ordine de extindere a ofensivei, după ce a declarat „moarte” negocierile de pace.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata ucraineană distruge șine la toate nodurile feroviare care duc spre Rusia, ca parte a unei încercări de a preveni livrarea proviziilor militare rusești de către trenurile de marfă.\n 26 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Serghei Aksionov, șeful Republicii Crimeea, spune că rezervele de apă prin Canalul Crimeea de Nord au revenit după ce rușii au distrus barajul care împiedica curgerea apei din râul Nipru.\n 26 februarie: Forțele ruse bombardează orașul Sartana, Ucraina, și satul Buhas din apropiere, ucigând zece cetățeni greci.\n 26 februarie: Într-o declarație comună oficială, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Statele Unite sunt de acord să elimine unele bănci rusești din SWIFT. Grupul se angajează, de asemenea, să „impună măsuri restrictive care să împiedice Banca Centrală Rusă să-și desfășoare rezervele internaționale în moduri care să submineze impactul sancțiunilor noastre”.\n 26 februarie: Mai mulți producători de cipuri, inclusiv TSMC și Intel, opresc aprovizionarea cu produsele lor ca urmare a sancțiunilor împotriva Rusiei.\n 26 februarie: Estonia anunță că își va închide spațiul aerian tuturor companiilor aeriene ruse.\n 26 februarie: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a spus că Turcia depune eforturi pentru o încetare imediată a focului între Ucraina și Rusia.\n 26 februarie: Într-un apel telefonic, președintele francez Emmanuel Macron i-a cerut președintelui belarus Alexandr Lukașenko să ceară retragerea trupelor ruse din Ucraina. În timpul convorbirii telefonice, Lukașenko a numit și rapoartele conform cărora Belarus ar putea avea arme nucleare „știri false”.\n 26 februarie: Aproximativ 3.000 de protestatari anti-război din Rusia au fost reținuți de când președintele rus Vladimir Putin a lansat o invazie în Ucraina.\n 26 februarie: Protestatarii se adună la Ambasada Rusiei din Londra. În timpul protestului, demonstranții sunt văzuți cum aruncă cu ouă în ambasadă și cer lui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina.\n 26 februarie: Aproximativ 200 de manifestanți din Taipei, Taiwan cer ca războiul să se încheie.\n 26 februarie: Poliția iraniană a dispersat protestatarii care scandează „Moarte lui Putin” în fața ambasadei Ucrainei la Teheran.\n 26 februarie: Protestatarii se adună în Kansas City, Salt Lake City, Space Needle din Seattle și alte orașe din SUA pentru a rămâne solitar cu Ucraina și a cere pace.\n 26 februarie: Mai mulți camionieri Freedom Convoy se adună la Grant Park din Chicago pentru a protesta singuri pentru oprirea războiului din Ucraina.\n 26 februarie: Rusia blochează accesul la platforma de socializare Twitter.\n\n 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele ruse au înconjurat complet Hersonul și Berdeanskul, pe lângă faptul că au capturat Heniceskul și Aeroportul Internațional Herson din Cernobaevka.\n 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele terestre ruse încep să vizeze conductele de gaz și petrol în afara Harkivului și Kievului, în speranța că le vor incapacita apărarea; explozii multiple sunt raportate la un depozit de petrol de lângă Vasilkiv, Regiunea Kiev.\n 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Armata ucraineană anunță că Kievul rămâne sub controlul armatei. În plus, guvernatorul regional Oleh Sinegubov anunță că Harkivul rămâne sub controlul Ucrainei.\n 27 februarie: Armata ucraineană spune că a distrus un convoi de 56 de tancuri în apropierea capitalei Kiev și l-a ucis pe generalul cecen Magomed Tushaev.\n 27 februarie: Trupele ruse intră în orașul-port Berdiansk și confiscă toate clădirile administrative, potrivit primarului orașului.\n 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): 368.000 de refugiați au fugit din Ucraina de la începutul invaziei, potrivit unei estimări a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).\n 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele rus Vladimir Putin ordonă ca forțele nucleare ale Rusiei să fie plasate în alertă maximă, ca răspuns la ceea ce el a numit „declarații agresive” ale membrilor NATO.\n 27 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ucraina spune că a folosit drone Bayraktar TB2 UAV împotriva forțelor Moscovei.\n 27 februarie: Uniunea Europeană spune că va furniza avioane de luptă și va finanța 500 de milioane de euro pentru achiziționarea și livrarea de arme către Ucraina, pentru prima dată când UE face acest lucru. UE va furniza, de asemenea, 50 de milioane euro sub formă de materiale medicale.\n 27 februarie: Premierul danez Mette Frederiksen le permite voluntarilor să se alăture soldaților ucraineni pentru a lupta împotriva Rusiei.\n 27 februarie: Canada, Uniunea Europeană, Regatul Unit, Statele Unite și Japonia îngheață toate activele Băncii Centrale Ruse și ale Fondului Național de Avere Rusă aflate sub jurisdicția lor, împiedicând utilizarea a mai mult de o treime din rezervele valutare de 630 de miliarde de dolari ale Rusiei.\n 27 februarie: British Petroleum își lichidează participația de 19,75% din compania petrolieră de stat rusă Rosneft.\n 27 februarie: Fondul suveran al Norvegiei își va cesiona participațiile rusești.\n 27 februarie: Rubla rusă se confruntă cu spread-uri de cumpărare-vânzare extreme. În timp ce schimburile valutare din bănci oferă o gamă de 70–90 de ruble per dolar american și 80–100 de ruble per euro, cotațiile de vânzare variază de la 100 de ruble la peste 150 de ruble pentru 1 dolar american. Vânzarea în panică este suspectată ca motiv al fluctuațiilor.\n 27 februarie: Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că o delegație rusă a sosit la Gomel, Belarus, pentru a purta discuții ca parte a efortului de a pune capăt războiului. Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimîr Zelenski respinge Belarus deoarece țara este o parte neneutră în conflict. Ucraina și Rusia convin în cele din urmă să poarte negocieri la granița Belarus-Ucraina lângă râul Pripyat pe data de 28 februarie, în timp ce delegația ucraineană se deplasează la locație prin Polonia din motive de siguranță.\n 27 februarie: Ucraina dă în judecată Rusia la Curtea Internațională de Justiție, solicitând o interdicție prin care să dispună încetarea imediată a activităților militare ruse.\n 27 februarie: În cadrul unei întâlniri menite să aprobe un raport al Panelului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, delegatul rus Oleg Anisimov își cere scuze Ucrainei și spune că nu a existat „nici-o justificare” pentru invadarea Ucrainei.\n 27 februarie: Uniunea Europeană și Canada își închid spațiile aeriene aeronavelor rusești.\n 27 februarie: Mevlüt Çavușoğlu, ministrul de externe al Turciei, declanșează clauza de război a Convenției de la Montreux și limitează circulația navelor militare ale căror baze nu se află pe coasta Mării Negre.\n 27 februarie: Uniunea Europeană impune sancțiuni Belarusului, interzicând importul unor mărfuri, inclusiv lemn, oțel, combustibili derivați din petrol și ciment.\n 27 februarie: Prim-ministrul israelian Naftali Bennett se oferă să medieze un încetare a focului între Rusia și Ucraina.\n 27 februarie: Germania anunță că va trimite arme în Ucraina.\n 27 februarie: China și Uniunea Europeană vor găzdui un summit virtual pe 1 aprilie, ca parte a unui efort de atenuare a tensiunilor economice și geopolitice dintre cele două guverne, în special în ceea ce privește Lituania.\n 27 februarie: Manifestanții anti-război se adună la Minsk, Belarus, pentru a protesta împotriva invadării Ucrainei de către Rusia, în ciuda implicării Belarusului în invazie. Aproximativ 440 de persoane sunt reținute în proteste.\n 27 februarie: Uniunea Europeană interzice agenția de știri Sputnik și RT, ambele instituții de știri sponsorizate de stat, care sunt considerate pe scară largă pentru că promovează propaganda rusă.\n 27 februarie: În sport, FIFA interzice Rusiei să joace sub propriul steag, dar va permite țării să concureze sub un steag neutru al „Uniunii de fotbal a Rusiei”, care este similar cu modul în care Comitetul Olimpic Internațional cere sportivilor ruși să concureze la Jocurile Olimpice sub numele de Comitetul Olimpic Rus. Meciurile internaționale de fotbal care ar fi avut loc în Rusia pot fi jucate doar fără spectatori în alte țări, neutre. Cu toate acestea, mai multe echipe, inclusiv toți adversarii posibili în play-off pentru Cupa Mondială FIFA 2022, refuză să concureze împotriva echipei ruse.\n 27 februarie: Tot în sport, Federația Internațională de Judo îi suspendă președintelui rus Vladimir Putin titlurile de președinte onorific și ambasador al federației, „în lumina războiului în desfășurare... în Ucraina”.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Zeci de oameni sunt uciși și alte sute sunt răniți într-un atac masiv cu MLRS asupra Harkivului, potrivit Ministerului de Interne ucrainean. Videoclipurile par să arate că munițiile cu dispersie sunt folosite în atacul cu rachete.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Hennadii Matsehora, primarul din Kupeansk care a predat orașul rușilor în schimbul păcii în ziua precedentă, este acum acuzat de trădare de către oficialii ucraineni.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un convoi lung de 64 de kilometri (40 de mile) format din vehicule blindate, tancuri și artilerie al Forțelor Terestre rusești continuă să avanseze spre Kiev.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ambasadorul ucrainean în SUA, Oksana Markarova, confirmă că forțele ruse au atacat Ohtîrka cu o bombe cu vid.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia atacă Aeroportul Internațional Jitomir folosind rachete balistice Iskander lansate din Belarus.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ministerul rus al Apărării spune că forțele terestre ruse au capturat Centrala nucleară Zaporizhzhia din Regiunea Zaporijjea și că operațiunile centralei au continuat în mod normal sub paza soldaților. Cu toate acestea, Ucraina neagă că centrala electrică a fost confiscată de forțele ruse.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski cere președintelui SUA Joe Biden și NATO să impună o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Cu toate acestea, secretarul de presă de la Casa Albă Jen Psaki, secretarul britanic al apărării Ben Wallace și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg declară că NATO și SUA au exclus impunerea unei zone de excludere a zborului.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, acuză Uniunea Europeană de „comportament ostil” față de Rusia și spune că înarmarea Ucrainei a fost un „factor extrem de periculos și destabilizator”. Peskov spune că livrările occidentale de arme către Kiev arată că Moscova a fost justificată să demilitarizeze Ucraina.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Dmitri Peskov spune că remarcile lui Vladimir Putin privind ordinul de descurajare nucleară au fost ca răspuns la comentariile făcute de ministrul britanic de externe Liz Truss.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Letonia permite voluntarilor să participe la războiul ruso-ucrainean.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Se așteaptă ca Belarus să-și desfășoare forțele armate direct în Ucraina, ajutând astfel Rusia în invazia sa. Cu toate acestea, un înalt oficial al apărării din SUA spune că nu există indicii că trupele belaruse au fost încă dislocate.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Biroul președintelui francez Emmanuel Macron afirmă că, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele rus, „Putin și-a confirmat disponibilitatea de a-și lua angajamente” de a opri atacurile împotriva civililor și a infrastructurii civile și pentru a securiza drumurile importante.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Organizația Națiunilor Unite raportează cel puțin 406 victime civile în Ucraina.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Inginerul ucrainean al iahtului rusesc Prințesa Anastasia încearcă să înece vasul în portul Mallorca, Spania, distrugând camera mașinilor iahtului.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Doi etnici greci sunt uciși după ce orașul Sartana este bombardat de forțele aeriene ruse.\n 28 februarie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Piloții forțelor aeriene ucrainene încep să sosească în Polonia pentru a începe să preia controlul asupra aeronavelor de vânătoare donate de țările Uniunii Europene. Guvernul ucrainean spune că UE predă forțelor sale aeriene peste 70 de avioane de luptă, inclusiv 28 de avioane MiG-29 din Polonia, 12 din Slovacia, 16 din Bulgaria și 14 Sukhoi Su-25 din Bulgaria. Premierul bulgar Kiril Petkov a declarat că a respins cererea. Șeful pentru securitate al Uniunii Europene, Josep Borrell, a clarificat ulterior că donațiile au fost făcute „bilateral” de către statele membre individuale ale UE și nu de la UE însăși.\n 28 februarie: Banca Centrală a Rusiei (BCR) crește rata dobânzii de la 9,5% la 20%, cea mai mare rată din 2003. Rubla rusă pierde, de asemenea, mai mult de un sfert din valoare la începutul tranzacționării, cu intervale de 100-120 de ruble la dolarul american.\n 28 februarie: BCR ordonă tuturor companiilor care primesc valută străină să schimbe 80% din venituri în ruble, în încercarea de a stabiliza piața.\n 28 februarie: Rusia instituie controale de capital, interzicând orice tranzacționare cu valori mobiliare rusești de către persoane juridice străine.\n 28 februarie: Bursa de Valori din Moscova, care nu a fost deschisă pentru tranzacționare luni, va rămâne închisă până sâmbătă, deoarece autoritățile de reglementare ruse încearcă să limiteze vânzările de active și ruble rusești.\n 28 februarie: Președintele Vladimir Putin a ordonat interzicerea transferului de valută puternică, precum dolari americani și euro, în străinătate, inclusiv prin serviciul datoriei externe. Nu este clar dacă aceasta constituie o neplată a datoriei.\n 28 februarie: Prețurile la benzină în Regatul Unit ating un maxim istoric, potrivit RAC.\n 28 februarie: O filială din UE a Sberbank este declarată „în eșec sau probabil că va eșua” de autoritățile de reglementare bancare europene. Activele băncii se ridică la 13,64 miliarde de euro.\n 28 februarie: O delegație a guvernului ucrainean sosește în Belarus pentru discuții de pace cu delegația rusă în încercarea de a pune capăt războiului.\n 28 februarie: Consilierul prezidențial ucrainean Mykhailo Podolyak anunță că au început discuțiile de pace ca parte a efortului de a pune capăt războiului. În timpul discuțiilor, Ucraina cere o încetare a focului pentru a pune capăt războiului.\n 28 februarie: Negociatorul rus Vladimir Medinski spune că Rusia și Ucraina sunt interesate să ajungă la un acord care să pună capăt războiului.\n 28 februarie: Prima rundă de discuții de pace se încheie. Ambele delegații se vor întoarce în capitalele lor pentru consultări înainte de a doua rundă de discuții, care va avea loc la granița Belarus-Polonia.\n 28 februarie: Ca răzbunare la interzicerea avioanelor rusești, autoritățile ruse interzic companiilor aeriene din UE și Marea Britanie să aterizeze sau să traverseze spațiul aerian rusesc.\n 28 februarie: Monaco, un oraș favorizat de oligarhii ruși, adoptă sancțiuni împotriva Rusiei în conformitate cu sancțiunile actuale ale UE.\n 28 februarie: Rupând de la tradiția istorică de neutralitate a Elveției, Elveția afirmă că va adopta toate sancțiunile UE împotriva Rusiei cu efect imediat ca răspuns la invazie. Se crede că băncile elvețiene dețin miliarde de dolari în fonduri rusești.\n 28 februarie: Regatul Unit interzice navelor rusești să acosteze în porturile sale.\n 28 februarie: Canada interzice importul de petrol rusesc, devenind primul membru G7 care interzice importul de petrol rusesc. Canada aprobă, de asemenea, livrarea a 100 de puști fără recul Carl Gustaf de 8,4 cm și a 2.000 de rachete antitanc către Ucraina.\n 28 februarie: Statele Unite își închid ambasada din Minsk, Belarus, și permit „personalului neesențial” de la ambasada sa din Moscova să părăsească țara pe fondul războiului din Ucraina vecină.\n 28 februarie: Statele Unite anunță că vor expulza 12 ruși din New York care fac parte din delegația Rusiei la Națiunile Unite, spunând că sunt „agenți de informații” care „au abuzat de privilegiile lor de rezidență” prin implicarea în „activități de spionaj”.\n 28 februarie: Statele Unite spun că vor continua să furnizeze arme Ucrainei pentru a ajuta această țară în apărarea împotriva agresiunii ruse.\n 28 februarie: Premierul suedez Magdalena Andersson anunță că țara va trimite echipamente militare, inclusiv lansatoare antitanc, în Ucraina, rupând cu doctrina de a nu trimite arme în țările aflate în conflict activ.\n 28 februarie: Procurorul Karim Ahmad Khan anunță că Curtea Penală Internațională va efectua o anchetă penală privind crimele de război și crimele împotriva umanității din Ucraina.\n 28 februarie: Belarus aprobă adoptarea modificărilor la Constituția Belarusului conform propunerii președintelui Alexander Lukașenko, cu puțin peste 65% susținere, potrivit oficialilor electorali din Belarus. Belarus confirmă că și-a revocat statutul de stat non-nuclear, permițând astfel țării să găzduiască și să-și dezvolte propriile arme nucleare. Președintele Lukașenko spune că ar putea cere Rusiei să returneze rachete nucleare țării sale dacă arme nucleare sunt transferate în Polonia sau Lituania.\n 28 februarie: Președintele ucrainean Volodimîr Zelenski semnează o cerere de aderare a țării la Uniunea Europeană.\n 28 februarie: În sport, FIFA și UEFA suspendă toate cluburile de fotbal ruse din competițiile internaționale și, de asemenea, interzic echipei naționale de fotbal a Rusiei să participe la Campionatul Mondial de Fotbal 2022 din Qatar. UEFA își încheie, de asemenea, sponsorizarea cu firma rusă de energie Gazprom.\n 28 februarie: Tot în sport, Federația Internațională de Hochei pe Gheață suspendă din competițiile sale toate cluburile din Rusia și Belarus, precum și echipele naționale respective ale celor două țări. De asemenea, retrage Rusiei drepturile de găzduire a Campionatelor Mondiale de hochei pe gheață pentru juniori din 2023.\n\nMartie \n\n 1 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un oficial al Departamentului de Apărare al SUA a declarat că forțele ruse au capturat Berdeanskul și Melitopolul. Oficialul a mai declarat că Rusia a lansat aproximativ 400 de rachete asupra Ucrainei — dar apărarea antirachetă a Ucrainei rămâne operațională, Rusia a desfășurat lansatoare capabile să tragă cu arme termobarice (dar nu se știe dacă în prezent sunt în arme termobarice în Ucraina), aproximativ 80% din forțele ruse care au înconjurat Ucraina sunt acum în interiorul țării, iar unele unități rusești fie au rămas fără alimente și combustibil, fie s-au predat.\n 1 martie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Parlamentului European de la Strasbourg, care a votat o rezoluție împotriva războiului ruso-ucrainean, cu 318 voturi „pentru”, 2 „împotrivă” și 10 „abțineri”.\n 2 martie: Tragedie aviatică în Dobrogea, peste 8 militari au murit în urma unui accident aviatic, inclusiv o aeronavă s-a prăbușit în comuna constățeană Cogealac și un elicopter militar au fost doborât în satul Gura Dobrogei din cauza condițiilor meteo nefavorabile.\n 2 martie: Curtea Penală Internațională începe o anchetă cu privire la posibile crime de război comise de Rusia în Ucraina.\n 3 martie: Adunarea Națională a Armeniei alege ministrul în exercițiu al Industriei de înaltă tehnologie și fost primar al Erevanului, Vahagn Khachaturyan, ca președinte al Armeniei, în urma demisiei lui Armen Sarkissian.\n 3 martie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat că a cerut aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.\n 4 martie: Transnistria cere câștigarea independenței în față de Republica Moldova, după mai bine de 30 de ani de la declanșarea conflictului din stânga Nistrului.\n 9 martie: Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud. Candidatul opoziției, Yoon Suk-yeol, a câștigat alegerile prezidențiale.\n 9 martie: România a ieșit din stare de alertă la ora 00:00 pentru prima dată din 2020, iar toate restricțiile impuse împotriva COVID-19 sunt anulate.\n 10 martie: O dronă de recunoaștere Tupolev Tu-141 se prăbușește la periferia orașului Zagreb, Croația, declanșând o explozie puternică și formând un crater mare, fără a provoca victime. Aeronava fără pilot a zburat prin spațiul aerian românesc și maghiar înainte de a se prăbuși în Croația.\n 10 martie: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba poartă discuții la Ankara, Turcia. Acestea sunt discuțiile la cel mai înalt nivel între cele două națiuni de la invazie. Nu s-a ajuns la încetarea focului, dar a fost discutată posibilitatea unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin.\n 10 martie: Rusia anunță că se va retrage din Consiliul Europei.\n 10 martie: Liderul opoziției conservatoare Yoon Suk-yeol este confirmat câștigător al alegerilor prezidențiale de pe 9 martie, cu 48,59% din voturi. El va prelua funcția de președinte al Coreei de Sud pe 10 mai.\n 10 martie: Parlamentul de la Budapesta a ales, pentru prima dată, o femeie la președinția Ungariei, în persoana lui Katalin Éva Novák, pentru un mandat de cinci ani.\n 10 martie: În sport, Guvernul britanic îl sancționează pe oligarhul rus și proprietarul clubului de fotbal Chelsea Roman Abramovici, înghețându-și toate bunurile în Regatul Unit. Sancțiunile înseamnă că clubul Chelsea din Premier League nu va mai putea vinde bilete pentru jocuri, magazinul său de marfă va fi închis și nu va putea cumpăra sau vinde jucători pe piața de transferuri până când clubul nu va fi vândut.\n 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Bătălia pentru orașul Melitopol: Trupele ruse îl capturează pe primarul orașului Melitopol Ivan Fedorov și îl duc într-o locație necunoscută, după ce acesta a refuzat să coopereze cu forțele de ocupație ruse. Captura lui Fedorov este confirmată de oficialul Ministerului Afacerilor Interne din Ucraina, Anton Herașcenko.\n 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un convoi mare de vehicule militare rusești, inclusiv tancuri și artilerie autopropulsată, începe să „se extindă” în pădurile și orașele de lângă Kiev, în timp ce se pregătesc să avanseze spre capitală.\n 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele terestre ucrainene lansează o contraofensivă în Regiunea Cernihiv, recâștigând controlul a cinci așezări de la forțele ruse și confiscând două vehicule blindate rusești de transport de trupe și muniție.\n 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Aproximativ 104 soldați ruși sunt luați ca prizonieri de război la Sumî.\n 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia le permite voluntarilor străini să se alăture forțelor sale armate pentru a lupta împotriva Ucrainei. Ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, spune că a primit aproximativ 16.000 de cereri, majoritatea de la oameni din Orientul Mijlociu.\n 11 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Rusia lansează lovituri aeriene de „înaltă precizie” asupra aerodromurilor din Luțk și Ivano-Frankivsk din vestul Ucrainei, ucigând patru membri ai serviciului ucrainean de aviație și rănind alți șase. De asemenea, avioanele forțelor aeriene ruse bombardează orașul Dnipro pentru prima dată, distrugând o fabrică de pantofi și ucigând o persoană.\n 11 martie: Air Astana suspendă toate zborurile către și dinspre Rusia, invocând „retragerea asigurării pentru zborurile comerciale”.\n 11 martie: Banca Centrală a Rusiei ordonă tuturor băncilor să nu preia nici-un comision pentru retragerea numerarului în străinătate din conturile bancare ale persoanelor fizice. În plus, toate remitențele din străinătate pot fi retrase numai după ce sunt convertite în ruble.\n 11 martie: Președintele SUA, Joe Biden, anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a Rusiei, în coordonare cu Uniunea Europeană și Grupul celor Șapte. De asemenea, SUA vor interzice toate importurile de fructe de mare, alcool și diamante rusești; interzice noi investiții în Rusia de către cetățenii americani; și să criminalizeze exportul de bancnote americane în Rusia.\n 11 martie: UE anunță că va interzice toate importurile de produse din fier și oțel din Rusia, va interzice exportul de bunuri de lux în Rusia și va îngheța activele de criptomonede ale Rusiei.\n 11 martie: Rusia blochează accesul la Instagram ca răspuns la platformele Meta care permit „apeluri la violență” față de soldații ruși din Ucraina, precum și amenințările cu moartea la adresa președintelui rus Vladimir Putin.\n 11 martie: 2022 EB5, un mic asteroid de 0,8 - 2 metri descoperit de Observatorul Konkoly, explodează într-o minge de foc inofensivă deasupra Oceanului Arctic, la sud de Jan Mayen, la 21:22 UTC. Acesta este cel mai mic asteroid care a fost descoperit înainte de impact.\n 11 martie: YouTube blochează toate conturile asociate cu instituțiile media rusești finanțate de stat pentru încălcarea politicii YouTube de denialism sau banalizarea evenimentelor violente bine documentate.\n 11 martie: Orbita Stației Spațiale Internaționale se ridică cu 850 de metri pentru a se pregăti pentru viitoarea lansare Soyuz MS-21.\n 11 martie: Vicepreședintele american Kamala Harris a sosit la București, unde s-a întâlnit cu Președintele României Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, acolo unde au avut o discuție pe tema descurajarea și apărarea flancului estic al NATO și un pachet cu sancțiuni economice împotriva Rusiei.\n 12 martie: Alegeri prezidențiale în Turkmenistan. Serdar Berdîmuhamedov, fiul autoritarului și excentricului președinte turkmen Gurbangulî Berdîmuhamedov, a câștigat alegerile prezidențiale anticipate și îi va succeda tatălui său la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală.\n 16 martie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Un atac aerian rusesc asupra Teatrului Mariupol din Mariupol a ucis aproximativ 600 de civili care se adăposteau înăuntru.\n 20 martie: Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse, în contextul invaziei rusești din Ucraina.\n 21 martie: Un avion Boeing 737 s-a prăbușit luni dimineață în China. 132 de persoane se aflau la bordul aeronavei care aparținea companiei China Eastern Airlines.\n 24 martie: NATO anunță că patru noi grupuri de luptă cu un total de 4.000 de militari vor fi dislocate în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, împreună cu o pregătire sporită pentru potențiale amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare.\n 26 martie: Alegeri generale în Malta. pentru a se alege toți cei 65 de membri ai Camerei Reprezentanților din Malta. Partidul Laburist, condus de premierul Robert Abela, câștigă 38 din 65 de locuri.\n 27 martie: Dune a câștigat șase premii la gala Oscar. CODA a fost desemnat cel mai bun film.\n\nAprilie \n\n 3 aprilie: Alegeri prezidențiale și legislative în Serbia. să aleagă președintele și toate cele 250 de locuri din Adunarea Națională. Aleksandar Vučić, candidatul la președinție al coaliției și președintele în exercițiu, este reales, iar coaliția Împreună putem face totul a câștigat cele mai multe locuri, câștigând 119 din 250.\n 3 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Pe măsură ce forțele ruse se retrag din zonele din apropierea Kievului, Ucraina este acuzată de crime de război, pe fondul tot mai multor dovezi ale uciderilor nediscriminatorii de civili, inclusiv masacrul de la Bucea.\n 3 aprilie: Alegeri legislative în Ungaria. Partidul de Guvernământ (FIDESZ-KDNP), condus de premierul Viktor Orban, a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate.\n 3 aprilie: Alegeri prezidențiale în Costa Rica. Liderul Social-Democraților din Costa Rica, Rodrigo Chaves Robles este ales președinte al Republicii Costa Rica.\n 6 aprilie: Prima fosilă de dinozaur cunoscută legată chiar de ziua impactului Chicxulub este raportată de paleontologi.\n 6 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele ruse se retrag din Sumî.\n 7 aprilie: ONU a votat cu 93-24 pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului, 58 de țări s-au abținut.\n 7 aprilie: Președintele Yemenului, Abdrabbuh Mansur Hadi, demisionează din funcție, îl demite pe vicepreședintele Ali Mohsen al-Ahmar și transferă competențele ambelor funcții către Consiliul de conducere prezidențial recent format, format din opt membri, prezidat de Rashad al-Alimi.\n 9 aprilie: Premierul pakistanez Imran Khan este demis prin moțiune de cenzură.\n 10 aprilie: Premierul României Nicolae Ciucă este ales președinte al PNL de la congresul extraordinar cu 1.060 de voturi exprimate, iar ministrul de Interne Lucian Bode a preluat funcția de secretar-general al partidului în locul lui Dan Vîlceanu.\n 10 – 24 aprilie: Alegeri prezidențiale în Franța. Președintele francez Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta Marine Le Pen cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani.\n 11 aprilie: Adunarea Națională a Pakistanului îl alege pe liderul opoziției Shehbaz Sharif ca prim-ministru al Pakistanului, după ce Imran Khan a fost demis din funcție în urma unei moțiuni de cenzură cu două zile înainte.\n 14 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Nava amiral rusă Moskva devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la al Doilea Război Mondial. Ucraina susține că a lovit-o cu rachete antinavă Neptun, în timp ce Rusia susține că s-a scufundat pe vreme furtunoasă, după un incendiu la bord.\n 19 aprilie: Alegeri prezidențiale în Timorul de Est. este ales candidatul la președinție al Partidului Congresul Național pentru Reconstrucția Timorezei, fostul președinte și fostul prim-ministru José Ramos-Horta.\n 20 aprilie: Jucătorii ruși și belaruși sunt interziși de la Campionatul de tenis de la Wimbledon.\n 24 aprilie: Alegeri parlamentare în Slovenia. să aleagă toți cei 90 de membri ai Adunării Naționale a Sloveniei, camera inferioară a Parlamentului sloven; partidul Mișcarea pentru Libertate devine cel mai mare partid, câștigând 41 din 90 de locuri.\n 25 aprilie: Rețeaua de socializare Twitter acceptă o ofertă de cumpărare de la Tesla și CEO-ul SpaceX, Elon Musk, pentru 44 de miliarde de dolari.\n 27 aprilie: Uniunea Europeană acuză Rusia de șantaj după ce livrările de gaz către Polonia și Bulgaria sunt oprite de gigantul energetic Gazprom.\n 27 aprilie: Un tribunal din Myanmar aflat sub controlul juntei sale militare condamnă fostul consilier de stat Aung San Suu Kyi la cinci ani de închisoare pentru acuzații de corupție.\n 28 aprilie: Parlamentul Muntenegrului alege un nou guvern cu Dritan Abazović ca prim-ministru, în urma unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului lui Zdravko Krivokapić.\n\nMai \n\n 5 mai: Alegeri în Irlanda de Nord în cele 28 districte, pentru desemnarea celor 90 deputați ai Adunării Legislative Naționale (Stormont).\n 9 mai: Prim-ministrul Sri Lankei Mahinda Rajapaksa a demisionat ca urmare a protestelor masive împotriva guvernului său din întreaga țară. El este succedat de Ranil Wickremesinghe ca prim-ministru trei zile mai târziu.\n 9 mai: Alegeri generale în Filipine. Ferdinand Marcos Jr. este ales Președintele Republicii Filipine.\n 10 – 14 mai: Concursul Muzical Eurovision 2022 a avut loc la Torino, Italia. Câștigătoarea a fost desemnată Ucraina, cu melodia „Stefania”, interpretată de Kalush Orchestra.\n 12 mai: Săgetător A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee, este fotografiată direct pentru prima dată.\n 13 mai: Președintele Franței Emmanuel Macron a depus jurământul pentru cel de al doilea mandat de Președinte la Palatul Elysee.\n 13 mai: Președintele Emiratelor Arabe Unite și conducătorul orașului Abu Dhabi Khalifa bin Zayed Al Nahyan a murit la vârsta de 73 de ani. Vicepreședintele și prim-ministrul Mohammed bin Rashid Al Maktoum îi urmează ca președinte interimar până a doua zi, când fratele vitreg al lui Khalifa, Mohamed bin Zayed Al Nahyan (care i-a succedat ca conducător al Abu Dhabi după moartea sa) a fost ales al treilea președinte al Emiratelor Arabe Unite de către Consiliul Suprem Federal.\n 14 mai: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele ruse se retrag din al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkov, în nord-estul țării.\n 15 mai: Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și Comitetul Ministerial pentru Politică Externă și de Securitate decid că, după consultarea Parlamentului, Finlanda va solicita aderarea la NATO.\n 15 mai: Hassan Sheikh Mohamud, a fost ales președinte al Somaliei pentru următorii patru ani.\n 16 mai: Suedia confirmă că va solicita aderarea la NATO, după decenii de nealiniere.\n 16 mai: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Asediul din Mariupol se încheie cu o victorie rusă, deoarece trupele ucrainene sunt evacuate din Mariupol.\n 18 mai: Clubul german Eintracht Frankfurt a învins clubul scoțian Rangers și a câștigat finala UEFA Europa League 2022 de la Sevilla, Spania.\n 21 mai: Alegeri federale în Australia. Partidul Laburist condus de Anthony Albanese învinge Guvernul de Coaliție Liberal/Național condus de prim-ministrul Scott Morrison. Albanese va depune jurământul pe 23 mai.\n 25 mai: Clubul italian AS Roma a învins echipa olandeză Feyenoord cu 1–0 pentru a câștiga finala inaugurală a UEFA Europa Conference League, disputată pe Arena Kombëtare din Tirana, Albania.\n 25 mai: Liderul de opoziție Robert Golob este ales noul prim-ministru al Sloveniei după o lună de la victoria alegerilor parlamentare pe 24 aprilie, înlocuindu-l pe conservatorul Janez Janša.\n 28 mai: Clubul spaniol Real Madrid a învins cu 1–0 clubul englez Liverpool pentru a câștiga finala Ligii Campionilor UEFA 2021–22 disputată pe Stade de France din Paris, Franța.\n\nIunie \n1 iunie: Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan anulează discuțiile la nivel înalt cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, acuzându-l pe Mitsotakis că folosește constant avioane grecești pentru a viola spațiul aerian al Turciei. Ministrul turc de externe Mevlüt Çavușoğlu a acuzat pe 31 mai Grecia că a încălcat spațiul aerian al zonelor demilitarizate din Marea Egee.\n1 iunie: Actorul Johnny Depp a câștigat un proces pentru defăimare împotriva fostei sale soții, actrița Amber Heard.\n2 iunie: Jubileul de platină al Reginei Elisabeta a II-a începe la The Mall din Londra.\n2 iunie: Marocul confirmă primul său caz de variolă a maimuței.\n2 iunie: Organizația Națiunilor Unite recunoaște în mod oficial noul nume oficial al Turciei în urma unei cereri oficiale din partea Turciei de a-i schimba numele. Radiodifuzorul de stat turc TRT spune că schimbarea numelui este în primul rând pentru a evita asocierea cu pasărea cu același nume.\n3 iunie: Ciad declară stare de urgență din cauza insecurității alimentare din țară. Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de o treime din populație are nevoie de ajutor umanitar urgent.\n3 iunie: Letonia confirmă și ea primul său caz de variolă a maimuței.\n3 iunie: Oficialii americani din domeniul sănătății spun că 1.200 de doze de vaccin împotriva variolei au fost administrate pacienților considerați cu risc ridicat de variola maimuței.\n3 iunie: Acordul de coaliție al Estoniei se prăbușește pe măsură ce partenerul junior de coaliție, Partidul de Centru, se alătură extremei-dreapta EKRE pentru a învinge un proiect de lege guvernamental privind învățământul primar și este ulterior expulzat de prim-ministrul Kaja Kallas. Kallas este de așteptat să formeze o coaliție cu alte două partide, Isamaa și social-democrații.\n4 iunie: India raportează primul său caz suspect de variolă a maimuței la o fată din Ghaziabad.\n4 iunie: După trei sesiuni în care candidații propuși nu au reușit să obțină voturile necesare, Parlamentul Albaniei îl alege pe șeful Statului Major General Bajram Begaj ca noul președinte albanez.\n5 iunie: Institutul Filipinez de Vulcanologie și Seismologie ridică starea de alertă a Muntelui Bulusan la nivelul 1 după ce vulcanul a experimentat o erupție freatică.\n5 iunie: Statul american Hawaii raportează un caz probabil de variolă a maimuței la o persoană din Oahu, devenind prima regiune insulară a Statelor Unite care a raportat un caz.\n5 iunie: Columbia raportează primul său caz confirmat de variolă a maimuței la un bărbat care a călătorit din Spania.\n5 iunie: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și-a anulat vizita programată în Serbia, după ce statele vecine din Balcani refuză să lase avionul lui Lavrov să le folosească spațiul aerian.\n5 iunie: Kazahii merg la vot pentru a vota 56 de amendamente la constituție și propunerile „A doua Republică” ale președintelui Kassym-Jomart Tokayev, printre care reducerea puterilor prezidențiale, reforma Parlamentului, limitarea puterilor fostului președinte Nursultan Nazarbayev și crearea. din trei noi regiuni.\n6 iunie: Departamentul de Sănătate și Servicii Umane din SUA spune că Statele Unite au obținut 36.000 de doze de vaccin Jynneos pentru a combate focarul de variola a maimuței.\n6 iunie: Regatul Unit raportează 77 de noi cazuri de variolă a maimuței, ceea ce duce la peste 300 de cazuri din țară.\n6 iunie: Kosovo și Singapore anunță primele cazuri de variolă a maimuței.\n6 iunie: Administrația Biden le interzice președinților Cubei, Venezuelei și Nicaragua să participe la Summit-ul Americilor de anul acesta de la Los Angeles, Statele Unite. Președintele mexican Andrés Manuel López Obrador anunță că va boicota personal întâlnirea ca răspuns la interdicție, trimițându-l pe ministrul de externe Marcelo Ebrard să-l reprezinte la summit.\n6 iunie: Boris Johnson supraviețuiește votului de încredere cu o marjă de 211-148 și va rămâne prim-ministru, cu 58,8% dintre parlamentarii conservatori votând în favoarea lui Johnson.\n7 iunie: Bangladesh și Bahamas raportează primele cazuri suspectate de variolă a maimuței.\n8 iunie: Brazilia, Grecia și Ghana raportează primele cazuri de variolă a maimuței. Uganda și Cipru raportează primele lor cazuri suspecte de variolă a maimuței.\n8 iunie: Algeria suspendă un tratat de prietenie de 20 de ani cu Spania și interzice toate importurile din Spania, pe fondul unui dezacord cu privire la poziția guvernului spaniol cu privire la disputata Sahara de Vest.\n9 iunie: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă.\n10 iunie: Rusia și China deschid noul pod Blagoveșcensk–Heihe. Podul lung de 1 km se întinde peste râul Amur pentru a conecta Heihe din provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei cu Blagoveșcensk din regiunea Amur din Orientul Îndepărtat al Rusiei. Acesta va scurta distanța de călătorie a mărfurilor între China și vestul Rusiei cu 1.500 km.\n10 iunie: Rusia se retrage din Organizația Mondială a Turismului (UNWTO) după ce a fost suspendată de această organizație din cauza războiului țării cu Ucraina. \n11 iunie: Principalii producători de petrol și petrochimie din Iran și Venezuela semnează un acord de cooperare economică pe 20 de ani.\n11 iunie: Fostul președinte al Boliviei Jeanine Áñez este condamnată la zece ani de închisoare pentru infracțiunile de încălcare a obligațiilor și rezoluții contrare Constituției și legilor Boliviei în timpul crizei politice din Bolivia din 2019.\n12 iunie: La Premiile Tony din acest an, A Strange Loop câștigă cel mai bun film muzical, în timp ce The Lehman Trilogy câștigă cea mai bună piesă.\n13 iunie: Guvernul britanic confirmă că va continua cu planurile de încetare a Protocolului Irlanda de Nord pentru a facilita circulația mărfurilor între Marea Britanie și Irlanda de Nord. Uniunea Europeană acuză Marea Britanie că a încălcat legea internațională, încălcând acordul încheiat în timpul negocierilor pentru Brexit.\n14 iunie: Autoritățile finlandeze îndepărtează ultimul monument rămas din țară al fondatorului și liderului Uniunii Sovietice, Vladimir Lenin, în Kotka, mutând cadoul din 1979 de la Republica Socialistă Sovietică Estonă într-un muzeu.\n14 iunie: Guvernul din Kiribati declară stare de dezastru din cauza secetei severe din țară.\n14 iunie: Ministerul danez de Externe anunță că a ajuns la un acord cu Canada pentru a împărți la jumătate insula Hans din Arctica, mult disputată, între teritoriul Canadei Nunavut și Groenlanda.\n15 iunie: Uniunea Europeană inițiază o acțiune în justiție împotriva Regatului Unit, invocând o încălcare a acordurilor post-Brexit privind Protocolul Irlanda de Nord.\n16 iunie: Prețurile de referință europene ale gazelor naturale cresc cu aproximativ 30% după ce compania rusă Gazprom a redus furnizarea de gaze Nord Stream 1 către Germania la 40% din capacitatea conductei. Rusia dă vina pe problemele de întreținere rezultate din refuzul Canadei de a returna echipamentele trimise pentru reparații și avertizează că utilizarea conductei ar putea fi complet suspendată.\n16 iunie: Prețurile petrolului cresc în Statele Unite după anunțul de către administrația Biden privind noi sancțiuni împotriva industriei petrochimice din Iran. Sancțiunile reprezintă un efort de a forța Iranul să respecte Planul de acțiune cuprinzător comun, din care Statele Unite s-au retras unilateral în 2018.\n17 iunie: Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde Ucrainei statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.\n18 iunie: Președintele Ecuadorului, Guillermo Lasso, declară stare de excepțională în Quito și în alte părți ale țării, pe fondul protestelor în curs.\n18 iunie: Franța înregistrează mai multe recorduri de temperatură din iunie depășite cu peste 1 °C într-un val de căldură excepțional de puternică. Temperatura din Biarritz crește la 42,9 °C, record absolut pentru stațiunea de pe litoral și cu 2,3 °C peste recordul anterior stabilit în august.\n19 iunie: Alegeri legislative în Franța. Coaliția politică Ensemble a președintelui Emmanuel Macron câștigă cele mai multe locuri, câștigând 245 din 577 de locuri în Adunarea Națională. Cu toate acestea, Macron își pierde majoritatea, deoarece pentru unul erau necesare 289 de locuri. Noua coaliție NUPES a câștigat 131 de locuri.\n19 iunie: Alegeri prezidențiale în Columbia. fost luptător de gherilă pentru Mișcarea 19 Aprilie și senatorul în exercițiu, Gustavo Petro este ales Președinte al Columbiei, îl învinge pe omul de afaceri și fost primar al orașului Bucaramanga, Rodolfo Hernández Suárez.\n19 iunie: Republica Cehă înregistrează cea mai mare temperatură pentru luna iunie, 39,0 °C, în Řež. Părți din Austria, Germania și Polonia raportează, de asemenea, temperaturi ridicate record.\n19 iunie: Lituania interzice tranzitul mărfurilor care fac obiectul sancțiunilor UE pe teritoriul său către exclava rusă Kaliningrad.\n20 iunie: Guvernul belgian repatriază rămășițele liderului independenței congoleze și fostului premier Patrice Lumumba, constând într-un dinte, printr-o ceremonie oficială la care a participat familia sa la Palatul Egmont din Bruxelles.\n20 iunie: Ucraina ratifică Convenția de la Istanbul.\n21 iunie: Egiptul respinge două acorduri ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) care ar fi forțat-o să exporte alimente necesare pe plan intern pentru a atenua criza alimentară globală, invocând propuneri pe care le consideră dăunătoare țărilor în curs de dezvoltare și menționând, de asemenea, că alte 30 de state membre OMC limitează exporturile de alimente.\n22 iunie: Un cutremur cu magnitudinea momentului (Mw) 6,2 lovește linia Durand dintre Afganistan și Pakistan, ucigând cel puțin 1.163 de persoane.\n22 iunie: Guvernul premierului bulgar Kiril Petkov pierde o moțiune de vot de cenzură în Adunarea Națională.\n23 iunie: Republica Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea în Uniunea Europeană.\n24 iunie: Bulgaria își ridică dreptul de veto împotriva cererii Macedoniei de Nord de a adera la Uniunea Europeană.\n25 iunie: Două persoane au murit și alte 21 au fost rănite în timpul unor împușcături în masă din trei locuri separate din centrul capitalei Norvegiei, Oslo, inclusiv un club de noapte gay. Un bărbat iranian-norvegian este arestat și acuzat de crimă, tentativă de omor și terorism. Motivul este suspectat a fi extremismul islamic.\n26 iunie: În Germania, a început cel de-al 48-lea summit G7. Liderii G7 se adună la un summit în Germania pentru a discuta despre situația din Ucraina. Se anunță interdicția importurilor de aur rusesc.\n27 iunie: 53 de migranți au fost găsiți morți într-o remorcă cu un tractor în San Antonio, Texas.\n28 – 30 iunie: Un summit NATO a avut loc la Madrid, Spania, împreună cu prezența țărilor invitate din Uniunea Europeană și regiunea Indo-Pacific, în principal în căutarea unei întăriri defensive consensuale după invazia rusă a Ucrainei și amenințarea susținută asupra integrității teritoriale a altor țări.\n29 iunie: Mai mulți inculpați sunt găsiți vinovați de un tribunal din Franța pentru rolul lor în atacurile din Paris.\n29 iunie: Florin Cîțu și-a dat demisia din funcția de Președinte al Senatului, după șapte luni de la conducere. de asemenea, vicepreședintă a Senatului Alina Gorghiu a preluat interimar ca șef de Senat.\n29 iunie: Consiliul European este de acord în linii mari asupra mai multor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Printre acestea se numără și interzicerea motoarelor cu ardere pentru mașinile noi începând cu 2035, alocând 59 de miliarde de euro pentru un fond special pentru reducerea costului tranziției pentru cele mai sărace populații, care urmează să fie plătit din 2027 până în 2032, reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 55% față de nivelul de referință din 1990 și o reformă a pieței carbonului. Negocierile privind versiunea finală a acestor reforme sunt în desfășurare.\n30 iunie: Rusia anunță că s-a retras de pe Insula Șerpilor, din Marea Neagră, ca „gest de bunăvoință”, punând capăt ocupației insulei începută în februarie. Cu toate acestea, Ucraina spune că a alungat forțele ruse de pe insulă după un asalt masiv de artilerie.\n30 iunie: Slovacia măsoară cea mai ridicată temperatură vreodată în iunie în Somotor, lângă Košice, atingând 38,8 °C.\n30 iunie: Bongbong Marcos a depus jurământul ca al 17-lea președinte al Filipinelor.\n\nIulie \n1 iulie: UNESCO înscrie cultura borșului din Ucraina pe lista patrimoniului cultural imaterial pe cale de dispariție.\n1 iulie: Argentina emite o notificare privind temperaturile undelor polare. De asemenea, autoritățile meteorologice raportează că țara a avut una dintre cele mai reci toamne din ultimii 63 de ani.\n1 iulie: Yair Lapid i-a succedat lui Naftali Bennett ca prim-ministru al Israelului, în timp ce Bennett i-a urmat lui Lapid ca prim-ministru supleant al Israelului; acest aranjament a fost creat după alegerile legislative israeliene din 2021, în care niciun partid nu a obținut o majoritate totală.\n1 iulie: Proteste au loc în regiunea autonomă uzbecă Karakalpakstan împotriva unei propuneri de modificare constituțională care ar elimina autonomia regiunii. \n1 iulie: Rata inflației din Sri Lanka atinge un record de 54,6% pe fondul unei crize economice abrupte și a datoriei neplătite țării.\n2 iulie: Clădirea parlamentului libian din orașul Tobruk, în estul țării, a fost luată cu asalt de protestatari. Protestatarii libieni se plâng de înrăutățirea condițiilor de viață din țara nord-africană și de impasul politic care continuă de ani de zile.\n2 iulie: Guvernul Uzbekistanului renunță la planurile de a retrage autonomia regiunii autonome Karakalpakstan pe fondul protestelor ample din regiune.\n2 iulie: Accesul la internet este restricționat în Uzbekistan, deoarece protestele regionale continuă pentru a doua zi, guvernul acuzând o „bandă de criminali” că încearcă să sechestreze clădirile guvernamentale din Karakalpakstan.\n3 iulie: Șapte persoane au murit, opt au fost rănite și alte 14 au fost date dispărute după prăbușirea unui ghețar în Marmolata, Italia.\n3 iulie: Cinci persoane au murit și câteva au fost rănite în urma protestelor în masă din Nukus, Karakalpakstan, Uzbekistan. Președintele Uzbekistanului, Șavkat Mirziyoyev, îi acuză pe „răvășiți” de violență.\n4 iulie: Premierul italian Mario Draghi a declarat stare de urgență în cinci regiuni din nordul Italiei, din cauza secetei severe din Valea Po.\n4 iulie: Turcia înregistrează cea mai mare inflație din ultimii 24 de ani, care este în prezent aproape de 80%.\n4 iulie: El Salvador a suspendat cursurile din școli pe măsură ce uraganul Bonnie trece prin America Centrală. Au fost raportate decese în Nicaragua și El Salvador.\n4 iulie: Guvernul Uzbekistanului susține că 18 persoane au fost ucise și 243 au fost rănite, pe măsură ce protestele par să se stabilizeze în Karakalpakstan, deși există în continuare îngrijorări cu privire la posibilitatea unui conflict etnic.\n4 iulie: Sri Lanka anunță o vacanță de o săptămână pe fondul penuriei de combustibil și alimente cauzate de agravarea crizei economice.\n5 iulie: Inflația din Coreea de Sud atinge un record de 24 de ani, în timp ce țara se luptă cu creșterea prețurilor la energie și alimente. Inflația din Sri Lanka continuă să crească și ajunge la aproape 60% pe măsură ce criza economică se agravează.\n5 iulie: Președintele mexican Andrés Manuel López Obrador spune că va prezenta un proiect de lege pentru eliminarea orei de vară în Mexic, cu excepția orașelor învecinate cu nordul, deoarece este nepopular și are puține beneficii.\n5 iulie: Toți cei 30 de membri ai NATO au semnat protocoalele de aderare pentru candidaturile de aderare ale Finlandei și Suediei, sub rezerva aprobării unanime a organelor legislative ale actualilor membri.\n5 iulie: Douăzeci și doi de migranți malieni au fost găsiți morți pe o barcă pneumatică pe Marea Mediterană, în largul coastei Libiei, după ce au părăsit orașul Zuwarah în urmă cu nouă zile. Organizația Internațională pentru Migrație raportează că migranții au murit din cauza deshidratării și înecului.\n5 iulie: Cancelarul bugetului Rishi Sunak, secretarul de stat pentru sănătate și asistență socială Sajid Javid și procurorul general pentru Anglia și Țara Galilor, Alex Chalk demisionează din guvern, spunând că nu mai au încredere în premierul Boris Johnson după numirea lui Chris Pincher în calitate de șef adjunct al guvernului, în ciuda acuzațiilor de abatere sexuală. Johnson îl numește pe secretarul pentru Educație, Nadhim Zahawi, noul cancelar și șef de personal pentru Downing Street și Steve Barclay, ca noul secretar pentru sănătate, după demisiile lui Sunak și Javid.\n6 iulie: Letonia intenționează să reintroducă recrutarea pe care a desființat-o în 2006, ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei. Decizia finală va fi luată de parlamentul țării, Saeima.\n6 iulie: Mai mulți miniștri înalți ai Cabinetului Regatului Unit, inclusiv noul cancelar al Finanțelor Nadhim Zahawi, ministrul de interne Priti Patel, secretarul de stat pentru transport Grant Shapps și secretarul de stat pentru creșterea nivelului, locuințe și comunități, Michael Gove i-au spus prim-ministrului Boris Johnson că demisionează. Alți cinci miniștri demisionează după ce alți zeci pleacă pe parcursul zilei, ridicând totalul plecărilor guvernamentale la 38. \n6 iulie: Boris Johnson îl concediază pe Michael Gove după ce Gove i-a cerut lui Johnson să demisioneze mai devreme în cursul zilei. Un oficial de pe 10 Downing Street spune că „nu poți avea un șarpe care să nu fie alături de tine în niciuna dintre marile argumente, care apoi să spună cu bucurie presei că liderul trebuie să plece”. Simon Hart demisionează din funcția de secretar de stat pentru Țara Galilor în urma refuzului lui Boris Johnson de a părăsi funcția.\n6 iulie: Mai mulți politicieni din opoziție sunt arestați la Colombo, Sri Lanka, după ce au cerut demisia prim-ministrului Ranil Wickremesinghe, care a declarat că țara este „în faliment”.\n6 iulie: Încă două persoane au fost găsite moarte după ce ghețarul Marmolada, în Italia, s-a prăbușit în urmă cu trei zile, ridicând numărul morților la nouă. Alte trei persoane sunt încă dispărute.\n6 - 31 iulie: Campionatul European de Fotbal Feminin a avut loc în Anglia.\n7 iulie: Secretarul pentru Educație Michelle Donelan demisionează la 36 de ore după ce a fost numită în acest post. Un total de 61 de miniștri și consilieri au demisionat acum. Prim-ministrul Regatului Unit Boris Johnson și-a anunțat demisia în așteptare, după o masă de demisii guvernamentale care au redus încrederea în guvernul său.\n7 iulie: Camera Reprezentanților Cipriotă aprobă al șaptesprezecelea amendament la Constituția Ciprului, care implică o reformă a sistemului judiciar, recuperarea Curții Constituționale Supreme a Ciprului și crearea Curții de Apel a Ciprului.\n7 iulie: Banca Centrală a Irlandei anunță că inflația va depăși 10% pentru prima dată de la începutul anilor 1980.\n7 iulie: Guvernul statului Laos discută despre achiziționarea de petrol de la Rusia, lovită de sancțiuni, deoarece țara se confruntă cu o penurie de petrol și se apropie de o datorie.\n7 iulie: Potrivit Programului Alimentar Mondial al ONU, aproape șase milioane de oameni din Sri Lanka suferă în prezent de insecuritate alimentară cauzată de cea mai gravă criză economică pe care a trăit-o țara din 1948.\n8 iulie: Curtea Constituțională a Sloveniei hotărăște printr-o decizie de 6-3 că interzice cuplurilor de același sex să se căsătorească și să adopte copii și acordă Parlamentului șase luni pentru a modifica legile necesare.\n8 iulie: Un tribunal din Elveția îi achită pe Sepp Blatter și Michel Platini de aranjarea ilegală a plăților în timp ce aceștia erau președinți ai FIFA și, respectiv, UEFA.\n8 iulie: Killnet, un grup de hackeri rus, lansează cel mai mare atac cibernetic din istoria Letoniei, vizând radiodifuzorul public al țării. Radiodifuzorul spune că atacul a fost respins.\n8 iulie: Președintele Costa Ricăi Rodrigo Chaves Robles a spus că țara sa va aplica pentru aderare la Alianța Pacificului.\n8 iulie: Banca Centrală a statului Peru își majorează rata dobânzii de la 5,5% la 6,0% într-un efort de a reduce rata inflației, care a atins un maxim record de 25 de ani.\n8 iulie: Fostul prim-ministru al Japoniei Shinzō Abe este împușcat mortal de un asasin în timp ce ținea un discurs public în orașul Nara, Japonia.\n9 iulie: Președintele Gotabaya Rajapaksa fuge din reședința sa din Colombo, după ce protestatarii au luat cu asalt reședința și se ciocnesc cu poliția. Cel puțin 33 de persoane sunt rănite. Demisia lui Rajapaksa este cerută pe fondul celei mai grave crize economice din Sri Lanka din 1948. Președintele Parlamentului Mahinda Yapa Abeywardena spune că Rajapaksa a fost de acord să demisioneze pe 13 iulie.\n9 iulie: Prim-ministru al statului Sri Lanka, Ranil Wickremesinghe, este de acord să demisioneze ca urmare a deteriorării situației politice și a protestelor la scară largă. Reședința privată a lui Wickremesinghe este incendiată.\n10 iulie: Alegeri parlamentare în Japonia. Un exit poll al NHK prevede că coaliția condusă de Partidul Liberal Democrat (LDP) de guvernământ își va păstra majoritatea în camera superioară, câștigând 76 din cele 125 de locuri contestate ale Camerei. PLD este partidul fostului premier Shinzō Abe, care a fost asasinat cu două zile înainte în timp ce făcea campanie pentru candidatul partidului pentru Nara, Kei Satō.\n10 iulie: Politicienii israelieni Benny Gantz și Gideon Saar formează o alianță politică pentru a concura împotriva lui Yair Lapid și Benjamin Netanyahu.\n10 iulie: Kiribati își anunță retragerea din Forumul Insulelor Pacificului, cu efect imediat, după ce președintele Taneti Maamau publică o scrisoare în care exprimă patru motive pentru a face acest lucru, în principal datorită faptului că Secretarul General al Forumului nu a fost niciodată din regiunea microneziană a insulelor Pacificului.\n11 iulie: NASA a lansat prima imagine color realizată de telescopul spațial James Webb, care arată un segment al unui grup de galaxii la 4,6 miliarde de ani lumină distanță de Pământ.\n11 iulie: Președintele rus Vladimir Putin semnează un decret care permite tuturor ucrainenilor să devină cetățeni ruși rapid, care anterior se aplica doar celor care locuiesc în Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk.\n11 iulie: Guvernul francez a supraviețuit unui vot de cenzură depus de coaliția de stânga NUPES. Votul de neîncredere a primit doar 146 de voturi, necesare fiind 289.\n11 iulie: Cel de-al 51-lea Forum al Insulelor Pacificului începe la Suva, Fiji, pe fondul escaladării concurenței geopolitice dintre China și Statele Unite.\n11 iulie: Lituania extinde sancțiunile asupra exclavei rusești Kaliningrad incluzând ciment, beton, lemn, alcool și produse chimice industriale pe bază de alcool.\n12 iulie: Președintele Gotabaya Rajapaksa și soția sa sunt împiedicați să fugă din țară către Dubai de către personalul aeroportului de pe Aeroportul Internațional Bandaranaike, pe fondul protestelor la nivel național. G. Rajapaksa nu și-a dat încă demisia oficială.\n12 iulie: Președintele Rajapaksa fuge ulterior din țară cu o aeronavă militară către Maldive, punând capăt oficial guvernării în Sri Lanka. Fratele său, fostul ministru de finanțe Basil Rajapaksa, fuge și el din țară.\n12 iulie: Protestatarii din Panama continuă să blocheze străzile și căile ferate, în principal în provinciile Chiriquí și Veraguas, respingând cererea președintelui Laurentino Cortizo de înghețare a prețurilor la combustibil.\n12 iulie: Uniunea Europeană acceptă oficial Croația ca al 20-lea membru al zonei euro. Croația va adopta moneda blocului pe 1 ianuarie 2023.\n12 iulie: Autoritățile ucrainene spun că, în ciuda blocajului rusesc a multora dintre porturile sale de la Marea Neagră, în ultimele patru zile, 16 nave care transportau cereale au trecut prin Canalul Bâstroe, un canal important a Dunării.\n13 iulie: Prim-ministrul Ranil Wickremesinghe confirmă că președintele Gotabaya Rajapaksa a fugit din țară în Maldive și declară stare de urgență și interzicerea de circulație în timp ce armata trage cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor.\n13 iulie: Nadhim Zahawi și Jeremy Hunt sunt eliminați din cursa pentru conducerea Partidului Conservator din Marea Britanie în primul tur de scrutin.\n13 iulie: Coreea de Nord recunoaște independența Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk, devenind a treia națiune care face acest lucru după Rusia și Siria. Ca răspuns, Ucraina decide să suspende relațiile cu Coreea de Nord.\n13 iulie: Comisia Europeană permite Rusiei să reia transportul feroviar de mărfuri cu embargo către exclava sa din Kaliningrad, în urma amenințărilor ruse împotriva Lituaniei. Cu toate acestea, tranzitul echipamentului militar pe teritoriul lituanian rămâne interzis.\n13 iulie: Banca Canadei își ridică rata dobânzii de referință de la 1,5 la 2,5%, cea mai mare creștere din 1998, pe fondul inflației în creștere.\n13 iulie: În Statele Unite, rata anuală a inflației crește la 9,1%, cea mai mare rată din ultimii 40 de ani, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din Statele Unite.\n13 iulie: Valoarea euro în raport cu dolarul american scade sub paritate pentru prima dată în ultimii 20 de ani.\n14 iulie: În Coreea de Sud, Curtea Constituțională începe deliberările privind abolirea pedepsei cu moartea la apelul Conferinței Episcopilor Catolici din Coreea. Țara are un moratoriu pe această problemă, nefiind spânzurat niciun condamnat la moarte în ultimii 25 de ani.\n14 iulie: Mario Draghi își oferă demisia din funcția de prim-ministru al Italiei, după ce partenerul de coaliție Mișcarea Cinci Stele și-a retras sprijinul. Cu toate acestea, președintele Sergio Mattarella refuză să accepte demisia.\n14 iulie: Președintele statului Sri Lanka Gotabaya Rajapaksa a demisionat din funcția de președinte al Sri Lanka după ce a fugit în Singapore.\n14 iulie: Premierul Estoniei Kaja Kallas a demisionat pentru a forma un nou guvern de coaliție.\n14 iulie: Ministrul justiției bolivian, Iván Lima, anunță că guvernul va căuta mai multe acuzații împotriva fostului președinte Jeanine Áñez pentru presupusul său rol în masacrele comise în Senkata și Sacaba în 2019. Añez ispășește deja o pedeapsă de 10 ani pentru alte acuzații.\n15 iulie: Spania introduce bilete gratuite pentru serviciile suburbane și pe distanță medie pentru Renfe, operatorul feroviar de stat, începând cu 1 septembrie și până la sfârșitul anului. Alte moduri de transport public au deja o reducere de 30%.\n15 iulie: O urgență națională este declarată în Regatul Unit, prima alertă roșie pentru căldură extremă fiind emisă de Met Office, înaintea unui val de căldură care acum se așteaptă să bată recordurile de temperatură în Insulele Britanice.\n15 iulie: Portugalia raportează 238 de decese legate de valul de căldură în curs, în timp ce se luptă cu peste 30 de incendii active. În Franța, peste 10.000 de oameni au fugit de incendiile din Gironde, iar în Spania, pompierii continuă să lupte împotriva incendiilor forestiere din apropierea orașului Monsagro.\n15 iulie: Paisprezece persoane sunt ucise, iar alta este rănită, când un elicopter implicat în căutarea și arestarea lui Rafael Caro Quintero s-a prăbușit în Los Mochis, Mexic. Fostul lider al cartelului de la Guadalajara Rafael Caro Quintero este capturat de marina mexicană în Choix, Sinaloa, Mexic.\n15 iulie: Președintele american Joe Biden se întâlnește la Jeddah cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, în ciuda faptului că a promis anterior că îl va face „paria”.\n15 iulie: Controversata Cameră Europeană de disciplină a Curții Supreme este desființată. Cu toate acestea, Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, spune că decizia Curții Europene de Justiție prin care a dispus desființarea nu a fost respectată pe deplin și, prin urmare, Polonia va continua să plătească o amendă de 1 milion de euro pe zi pentru sfidarea instanței.\n15 iulie: NASA și Roscosmos semnează un acord pentru integrarea viitoarelor zboruri către Stația Spațială Internațională. Acordul va permite cosmonauților ruși să zboare cu nave spațiale americane, în schimbul faptului că le va permite astronauților americani să folosească nava spațială rusă Soiuz.\n16 iulie: Protestele continuă în Panama cu blocaje rutiere și feroviare, după ce protestatarii au respins concesiile președintelui Laurentino Cortizo.\n16 iulie: Ministerul Afacerilor Externe al Iranului impune sancțiuni asupra a 61 de americani pentru asocierea lor cu grupul dizident iranian în exil, Organizația Poporului Mojahedin din Iran.\n16 iulie: Liderii financiari ai G20 încheie o întâlnire din Bali fără un comunicat comun, deoarece nu s-a putut ajunge la un consens pe mai multe probleme din cauza tensiunilor cauzate de conflictele în curs între țări.\n16 iulie: Adunarea Macedoniei de Nord adoptă o moțiune de modificare a Constituției Macedoniei de Nord pentru a recunoaște minoritatea sa bulgară, angajându-se totodată să discute problemele rămase cu guvernul bulgar. În schimb, Bulgaria va permite începerea discuțiilor de aderare cu Uniunea Europeană.\n16 iulie: Un avion cargo Antonov An-12, operat de o companie aeriană ucraineană, s-a prăbușit în apropierea orașului Kavala, Grecia, ucigând toate cele opt persoane aflate la bord. Aeronava transporta arme din Serbia până în Bangladesh și s-a prăbușit înainte de o oprire planificată în Iordania.\n16 iulie: În Portugalia, un avion cu bombe cu apă se prăbușește în Vila Nova de Foz Côa în timp ce lupta împotriva incendiilor din regiune, ucigând pilotul, iar în Spania, aproximativ 2.300 de persoane sunt evacuate din Costa del Sol din cauza incendiilor de vegetație de pe dealurile Mijas.\n17 iulie: Zambia extrădează un regizor în Malawi, unde se confruntă cu acuzații de folosire a copiilor în „videoclipuri rasiste”. Bărbatul a fost amendat și în Zambia pentru intrarea ilegală în țară.\n17 iulie: Fostul ministru al Afacerilor Externe și consilier principal al liderului suprem Ali Khamenei, Kamal Kharazi, confirmă că Iranul are acum capacitățile de a dezvolta și construi o armă nucleară, dar afirmă că „nu a luat nici-o decizie a Iranului de a construi una”. Kharazi avertizează, de asemenea, că Iranul va „răspunde direct” Israelului dacă acesta este atacat.\n17 iulie: Croația refuză să permită o vizită privată a președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, la locul lagărului de concentrare Jasenovac, deoarece guvernul Croației nu a fost notificat oficial cu privire la vizită.\n17 iulie: Referendumul de anexare a Osetiei de Sud.\n18 iulie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenskii îl concediază pe procurorul general al Ucrainei Iryna Venediktova și pe ofițerul de vârf al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Ivan Bakanov. Se presupune că peste 60 de oficiali ai agențiilor lucrează cu Rusia. 651 de dosare de presupusă trădare și colaborare sunt inițiate împotriva procurorilor și organelor de drept.\n18 iulie: Alegeri prezidențiale în India. Droupadi Murmu este aleasă ca noul președinte al Indiei, ceea ce o face prima femeie dintr-o comunitate tribală paria aleasă în acest post.\n19 iulie: Gazprom semnează un memorandum de înțelegere pentru dezvoltarea zăcămintelor de petrol și gaze iraniene și a infrastructurii aferente în valoare de 40 de miliarde de dolari.\n19 iulie: Comisia Europeană propune un nou sistem comun de achiziții în domeniul apărării pentru statele membre ale UE. Acesta ar fi operațional până la sfârșitul acestui an, cu o finanțare inițială de 500 de milioane de euro.\n19 iulie: Cel puțin 5.400 de oameni sunt uciși din cauza valurilor de căldură extreme care lovesc mare parte din Europa, provocând, în plus, incendii majore, întreruperi de călătorie și temperaturi record în multe țări.\n19 iulie: O temperatură record de 40,3 °C este raportată la Coningsby, Lincolnshire, iar o temperatură minimă record peste noapte de 25,9 °C este raportată la stația de transmisie Emley Moor din West Yorkshire.\n19 iulie: Scoția raportează o temperatură record de 35,1 °C la Floors Castle. Inițial, se credea că cea mai ridicată temperatură a fost stabilită la RAF Charterhall, atingând 34,8 °C.\n19 iulie: Un incident major a fost declarat la Londra în urma unei „creșteri uriașe” a incendiilor, potrivit Brigăzii de Pompieri din Londra. Mai multe case sunt distruse în Wennington, la periferia Londrei de Est. Nu au fost raportate victime. Serviciile de pompieri din Hertfordshire și Leicestershire declară, de asemenea, incidente majore din cauza volumului mare de apeluri de urgență.\n19 iulie: Numărul morților din cauza incendiilor și a valului de căldură din Spania și Portugalia crește la peste 1.700 de persoane, cu peste 1.063 de morți în Portugalia.\n19 iulie: La Bruxelles încep negocierile privind aderarea Macedoniei de Nord și Albaniei la Uniunea Europeană.\n19 iulie: Președintele rus Vladimir Putin efectează o vizită de stat în Iran pentru discuții cu omologul său iranian Ebrahim Raisi și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Putin se va întâlni și cu liderul suprem Ali Khamenei.\n20 iulie: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov spune că obiectivele militare ale țării sale nu se mai limitează la regiunea Donbas și s-au extins pentru a include și „regiunea Herson, regiunea Zaporizhzhia și o serie de alte teritorii”.\n20 iulie: Inflația din Regatul Unit a crescut la 9,4% luna trecută, doborând un record de 40 de ani, deoarece prețurile alimentelor și combustibililor continuă să crească.\n20 iulie: Comisia Europeană le spune statelor membre UE să reducă consumul de gaze cu 15% până în martie 2023, ca parte a unui plan de urgență, după ce președintele Vladimir Putin a avertizat că livrările rusești de gaze naturale ar putea fi reduse în continuare.\n20 iulie: Uniunea Europeană interzice importurile de aur din Rusia și îngheață activele Sberbank.\n20 iulie: Guvernul Ucrainei, care se confruntă cu o scădere estimată de 35% până la 45% a PIB-ului, le cere creditorilor săi internaționali să-și înghețe plățile datoriilor pentru doi ani, inclusiv o plată a datoriei de 1,2 miliarde de dolari scadentă la începutul lunii septembrie. Propunerea este susținută de marile guverne occidentale și de alți creditori majori.\n20 iulie: Șase state federale ale Germaniei (Baden-Württemberg, Hamburg, Saxonia Inferioară, Mecklenburg - Pomerania Inferioară, Saxonia-Anhalt și Schleswig-Holstein) își înregistrează recordurile de temperaturi din toate timpurile, cu cea mai ridicată temperatură, 40,3 °C, stabilit la Bad Mergentheim.\n20 iulie: Abed, un cătun de pe insula daneză Lolland, stabilește cea mai ridicată temperatură în iulie înregistrată în țară, atingând 35,9 °C.\n20 iulie: Ministerul de Externe al Siriei anunță că țara sa suspendă oficial relațiile diplomatice cu Ucraina.\n20 iulie: Președintele interimar Ranil Wickremesinghe este declarat câștigător al alegerilor prezidențiale din Sri Lanka, învingându-l pe cel mai apropiat rival al său, Dullas Alahapperuma, cu 134 de voturi pro și 82 împotrivă.\n21 iulie: Banca centrală a Japoniei își ridică prognoza de inflație și reduce așteptările pentru anul fiscal, menținând în același timp rate ale dobânzilor ultra-scăzute, spunând că economia a fost afectată în primul rând de pandemia de COVID-19.\n21 iulie: Taiwan raportează o temperatură record de 40,7 °C în Yuli. Cu toate acestea, această măsurătoare nu este recunoscută oficial de autoritățile taiwaneze deoarece a fost raportată de o stație automată.\n21 iulie: An An, cel mai longeviv mascul panda uriaș din lume aflat sub îngrijirea umană, a murit la Ocean Park Hong Kong la vârsta de 35 de ani.\n21 iulie: Fluturele monarh este adăugat de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pe lista speciilor pe cale de dispariție din cauza scăderii rapide a numărului populației.\n21 iulie: Ministerul Justiției din Rusia deschide un dosar în instanță pentru închiderea Agenției Evreiești pentru Israel, principala agenție care permite Aliyah evreilor către Israel. Israelul condamnă cazul în instanță, susținând că este un răspuns la poziția Israelului cu privire la invazia rusă a Ucrainei din 2022.\n\n21 iulie: Parlamentul din Sri Lanka îl alege pe prim-ministrul Ranil Wickremesinghe ca președinte al Sri Lankăi, în urma demisiei lui Gotabaya Rajapaksa.\n21 iulie: Banca Centrală Europeană își majorează rata cheie a dobânzii pentru prima dată în mai bine de 11 ani, de la minus 0,5% la zero, cu planuri pentru creșteri suplimentare mai târziu în cursul anului.\n21 iulie: Demisia premierului italian Mario Draghi este acceptată de președintele Sergio Mattarella, care ulterior dizolvă Parlamentul țării și ordonă să aibă loc noi alegeri în termen de 70 de zile.\n22 iulie: Armata și poliția efectuează un raid într-o tabără de protest antiguvernamental din Colombo Sri Lanka, rănind oameni și arestând nouă.\n22 iulie: Peștele-spadă chinezesc una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial dispărut de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.\n22 iulie: Principala trecere a frontierei dintre Argentina și Chile se redeschide după câteva zile de închidere din cauza ninsorilor abundente.\n22 iulie: Autoritatea de Reglementare Nucleară din Japonia aprobă oficial eliberarea a milioane de tone de apă tratată din centrala nucleară Fukushima Daiichi în Oceanul Pacific. Planul fusese deja aprobat de guvernul japonez și de alte agenții.\n22 iulie: Comisia Europeană lansează patru noi proceduri legale împotriva Regatului Unit pentru presupusele încălcări ale Acordului de retragere a Brexit-ului referitoare la adoptarea proiectului de lege privind Protocolul Irlandei de Nord.\n22 iulie: Rusia și Ucraina semnează un acord susținut de ONU pentru a permite exportul de milioane de tone de cereale din porturile blocate de la Marea Neagră.\n22 iulie: Coreea de Sud anunță că va ridica interdicția de zeci de ani a accesului publicului la televiziunea nord-coreeană, ziare și alte mass-media.\n22 iulie: Ministrul de Externe transnistrean Vitali Ignatiev reafirmă că Transnistria se angajează să devină un stat independent și, eventual, să se unească cu Rusia.\n22 iulie: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, îl acuză pe fostul președinte paraguayan Horacio Cartes de „corupție semnificativă”.\n22 iulie: Curtea Internațională de Justiție respinge încercarea juntei militare din Myanmar de a contesta un caz care acuză țara pentru rolul său în genocidul împotriva grupului etnic Rohingya.\n22 iulie: Partidul premierului din Papua Noua Guinee James Marape câștigă alegerile generale din această țară.\n23 iulie: Fitch Ratings retrogradează perspectiva datoriei ucrainene la „C”, cu un grad mai mare decât implicit, din cauza solicitărilor autorităților ucrainene de a amâna plățile pentru obligațiuni.\n23 iulie: Compania aeriană Greater Bay Airlines, cu sediul în Hong Kong, își finalizează primul zbor de la Hong Kong la Bangkok. Compania aeriană a primit licențe pentru a opera 104 rute în regiunile Marii Chine și Asia Pacific.\n23 iulie: Focarul de variolă a maimuței este declarat de către Organizația Mondială a Sănătății drept urgență de sănătate publică de interes internațional.\n23 iulie: Un zbor al Aerolíneas Argentinas aterizează de urgență în Comodoro Rivadavia, Provincia Chubut, după o amenințare cu bombă. Zborul cu 169 de pasageri și șase membri ai echipajului zbura de la Buenos Aires la Ushuaia, Provincia Tierra del Fuego.\n23 iulie: Nikenike Vurobaravu este ales președinte al statului Vanuatu de către Colegiul Electoral al țării în al optulea tur de scrutin și îi va succeda președintelui în exercițiu Tallis Obed Moses.\n23 iulie: Prim-ministrul Thailandei Prayut Chan-o-cha a supraviețuit unui vot de cenzură cu 256 de voturi de încredere, 206 voturi împotrivă și nouă abțineri.\n 24 iulie: Fostul militar Bajram Begaj a depus jurământul ca al nouălea Președinte al Albaniei, succedându-l pe Ilir Meta. El a devenit primul președinte non-militar al Albaniei.\n24 iulie: Vulcanul Sakurajima din Kyushu, Japonia, erupe. Aproximativ 120 de locuitori din două orașe din apropiere au primit ordin de evacuare, deși sunt raportate pagube minime.\n24 iulie: Ministrul Afacerilor Externe rus Serghei Lavrov vizitează Egiptul pentru discuții diplomatice și va vizita, de asemenea, Etiopia, Uganda și Republica Democrată Congo.\n24 iulie: Președintele brazilian Jair Bolsonaro anunță oficial că va candida pentru realegerea sa în funcția de președinte al Braziliei.\n24 iulie: Camera Deputaților a Congresului din Paraguay este convocată într-o sesiune de urgență pentru a dezbate punerea sub acuzare a procurorului general Sandra Quiñónez, ca răspuns la acuzațiile conform cărora Quiñónez ar fi acoperit presupusa corupție a fostului președinte Horacio Cartes, în urma desemnării lui Cartes drept „semnificativ corupt” de către Statele Unite.\n25 iulie: Marea Britanie este anunțată ca gazdă a Eurovision Song Contest de anul viitor în locul câștigătorilor din acest an, Ucraina, din cauza războiului în curs din Ucraina. Marea Britanie, reprezentată de Sam Ryder, a terminat pe locul doi, în spatele Orchestrei Kalush din Ucraina, la competiția din acest an. Ucraina se va califica în continuare automat în marea finală.\n25 iulie: Autoritățile meteorologice din Coreea de Sud lansează o avertizare privind valul de căldură pentru cea mai mare parte a țării, cu temperaturi estimate să depășească 34 °C.\n25 iulie: Mii de indigeni se adună în Maskwacis, Alberta, pentru a asculta scuzele Papei Francisc pentru abuzurile și suprimarea culturală din trecut în școlile rezidențiale catolice din Canada.\n25 iulie: Autoritățile din Myanmar anunță că au executat patru prizonieri acuzați de terorism, printre care Zayar Thaw, un fost parlamentar sub conducerea destituită a liderului Aung San Suu Kyi și Kyaw Min Yu.\n25 iulie: Cetățenii tunisieni se îndreaptă la urne pentru a vota într-un referendum constituțional, care a fost propus de președintele Kais Saied ca soluție la criza politică în curs de desfășurare a țării.\n25 iulie: Droupadi Murmu a depus jurământul ca președinte al Indiei.\n26 iulie: Oficialii din Afganistan și Statele Unite fac schimb de propuneri pentru eliberarea de miliarde de dolari din rezervele băncii centrale afgane deținute în străinătate într-un fond fiduciar.\n26 iulie: Bangladesh anunță că va solicita un împrumut de 4,5 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internațional pentru balanța de plăți și cerințele bugetare, precum și activitățile de management al schimbărilor climatice.\n26 iulie: Miniștrii energiei din Uniunea Europeană aprobă o legislație pentru a reduce cererea de gaze din partea unor țări membre cu 15% din august până în martie 2023.\n26 iulie: Croația deschide Podul Pelješac lung de 2.404 metri care se întinde pe canalul maritim dintre Komarna și Pelješac și conectează semi-exclava de sud-est a țării de restul țării, ocolind scurta fâșie de coastă a Bosniei și Herțegovinei din municipiul Neum.\n26 iulie: Met Office confirmă că Anglia se confruntă cu cea mai gravă secetă din 1976, în special în sud-estul Angliei.\n26 iulie: Ministrul de externe algerian Ramtane Lamamra a indicat sprijinul pentru revenirea Siriei în Liga Arabă după o suspendare de un deceniu.\n26 iulie: Guvernul filipinez anunță rezilierea unui acord de 227 de milioane de dolari pentru achiziționarea de elicoptere militare Mi-17 de 16 milioane din Rusia, invocând riscul unei potențiale impuneri de sancțiuni de către Statele Unite în temeiul Legii privind contracararea adversarilor Americii prin sancțiuni.\n26 iulie: Mexicul spune că a ajuns la un acord cu Statele Unite pentru a acorda un record de 356.000 de vize de lucru cetățenilor mexicani.\n26 iulie: Jurisdicția Specială pentru Pace acuză 19 soldați columbieni de crime de război și crime împotriva umanității pentru moartea a 303 persoane, majoritatea civili, între 2005 și 2008.\n26 iulie: Autoritățile japoneze îl execută pe Tomohiro Katō, autorul masacrului de la Akihabara din 2008.\n26 iulie: CEO-ul Roscosmos, Iuri Borisov, anunță că Rusia se va retrage din Stația Spațială Internațională după 2024 pentru a se concentra pe construirea unei alte stații spațiale proprii.\n27 iulie: Inițiativa pentru Drepturile Omului din Burundi (BHRI) acuză Burundi că a trimis trupe în Republica Democrată Congo (RDC) pentru a lupta împotriva RED-Tabara, un grup armat de opoziție din Burundi. BHRI acuză, de asemenea, Burundi că sprijină grupurile armate care se opun RDC.\n27 iulie: Compania rusă de energie Gazprom reduce cantitatea de gaz natural care curge prin conducta Nord Stream 1 din Rusia către Europa la 20% din capacitatea conductei.\n27 iulie: Profiturile McDonald's scad cu 46%, iar veniturile sale cu 3% în trimestrul 2 al anului 2022, după ieșirea companiei din Rusia.\n27 iulie: Un cutremur cu magnitudinea 7,1 a lovit Luzon, Filipine, ucigând patru persoane și rănind alte peste 100.\n27 iulie: Prim-ministrul Fiamē Naomi Mataʻafa pune capăt stării de urgență în Samoa din cauza virusului COVID după doi ani.\n27 iulie: Centrul Comun de Coordonare se deschide la Istanbul, Turcia, pentru a coordona exportul de milioane de tone de cereale din porturile blocate de la Marea Neagră.\n27 iulie: Tribunalul European menține interdicția de difuzare impusă rețelei ruse de televiziune RT din Uniunea Europeană din cauza acuzațiilor de răspândire de dezinformări, respingând un recurs împotriva interdicției.\n27 iulie: Prim-ministrul Coreei de Sud Han Duck-soo spune că îi va cere președintelui Yoon Suk-yeol să-l grațieze pe fostul director Samsung Lee Jae-yong, care este în prezent eliberat condiționat pentru luare de mită și delapidare.\n27 iulie: Majoritatea alegătorilor tunisieni aprobă o nouă constituție, propusă de președintele Kais Saied ca soluție la criza politică în curs de desfășurare a țării. Cu toate acestea, prezența la vot a fost de doar 30,5%, din cauza boicotului referendumului de către partidele de opoziție.\n27 iulie: Sute de protestatari iau cu asalt clădirea parlamentului din Zona Verde din Bagdad pentru a se opune nominalizării lui Mohammed Shia' Al Sudani la funcția de prim-ministru de către partidele pro-iraniene.\n27 iulie: Trandafirul Lulo, un diamant roz, cel mai mare din ultimii 300 de ani, este descoperit la mina Lulo din provincia Lunda Norte, Angola.\n27 iulie: Serviciul Google Street View este lansat în India la 11 ani după ce serviciul a fost interzis în această țară din motive de securitate.\n28 iulie: Autoritățile din Berlin sting luminile la monumentele istorice și la clădirile municipale din oraș pentru a economisi energie electrică.\n28 iulie: Autoritățile din Hanovra, Germania, opresc încălzirea și trec la dușuri reci în toate clădirile publice și, de asemenea, închid fântânile publice de apă pe fondul unei crize energetice după ce Gazprom a redus livrările de gaz către Germania prin conducta sa Nord Stream. \n28 iulie: Statele Unite intră într-o recesiune tehnică după ce economia sa s-a contractat pentru al 2-lea trimestru consecutiv.\n28 iulie: Congresul Statelor Unite adoptă Actul Chips and Science din 2022 pentru a stimula producția de semiconductori în Statele Unite și, de asemenea, pentru a stimula concurența cu China. Proiectul de lege se va îndrepta către președintele Joe Biden pentru semnătură.\n28 iulie: Rusia a predat o notă de protest Ministerului Afacerilor Externe lituanian, deoarece Šiaulių bankas, singura bancă autorizată să proceseze plățile pentru tranzitul feroviar al enclavei Kaliningrad, a anunțat că va elimina treptat toate plățile în ruble rusești la mijlocul lunii august și va interzice toate plățile din Rusia și Belarus, cu excepția cazului în scopuri umanitare sau pentru îndeplinirea obligațiilor internaționale, la 1 septembrie.\n28 iulie: Cercetătorii care folosesc AlphaFold au prezis structurile a 200 de milioane de proteine din 1 milion de specii, acoperind aproape toate proteinele cunoscute de pe planetă.\n29 iulie: Emiratele Arabe Unite înregistrează cele mai abundente precipitații din ultimii 27 de ani, șapte persoane fiind ucise în urma inundațiilor din Emiratele Sharjah și Fujairah.\n29 iulie: Papa Francisc vizitează Iqaluit, în Nunavut, pentru a-și cere scuze pentru abuzurile și suprimarea culturală din trecut în școlile rezidențiale catolice din Canada. Vizita este ultima sa oprire în călătoria sa în Canada.\n29 iulie: Un tribunal din Kiev reduce pedeapsa lui Vadim Shishimarin, primul soldat rus judecat pentru crime de război, de la închisoare pe viață la 15 ani de detenție. Avocatul lui Shishimarin spune că este „foarte probabil” ca acesta să fie returnat în Rusia într-un schimb de prizonieri.\n30 iulie: Compania Gazprom din Rusia suspendă livrările de gaze către Letonia, după ce a acuzat-o că „încalcă condițiile de cumpărare”. Guvernul leton spune că suspendarea gazelor din Rusia nu este de așteptat să aibă un impact major asupra economiei.\n30 iulie: Indonezia restricționează accesul la opt site-uri web, inclusiv PayPal, Yahoo! și Steam, pentru neînregistrarea la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Serviciile online înregistrate la minister sunt obligate să respecte solicitările de dezvăluire și de eliminare a conținutului.\n31 iulie: Poliția din Kosovo închide două puncte de trecere a frontierei din Kosovo de Nord, după ce sârbii locali au blocat drumuri și au tras în poliție pentru a protesta împotriva ordinului de a schimba plăcuțele de înmatriculare ale mașinilor sârbe pe cele kosovene în termen de două luni.\n31 iulie: În Republica Democrată Congo are loc runda a doua a alegerilor parlamentare.\n31 iulie: Anglia învinge Germania cu 2–1 în finala UEFA Women's Euro 2022 pentru a oferi echipei feminine a Angliei primul său campionat important de fotbal.\n31 iulie: Ayman al-Zawahiri, teroristul egiptean care a devenit al doilea emir al Al-Qaida după moartea lui Osama bin Laden în 2011, este ucis într-un atac aerian în Afganistan condus de Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite.\n\nAugust \n1 august: Prima navă cu cereale ucrainene pleacă din portul Odesa către Liban după ce a fost semnat un acord cu Rusia.\n1 august: Peste două milioane de oameni sunt sub avertismente de steag roșu în Statele Unite, deoarece incendiile de vegetație continuă să se răspândească în California de Nord, Oregon, Washington, Montana, Dakota de Sud și Nebraska.\n1 august: Un elicopter al Corpului de aviație al armatei pakistaneze care transporta mai mulți oficiali înalți ai armatei pakistaneze s-a prăbușit în Balochistan. Salvatorii nu au ajuns încă la locul accidentului din cauza inundațiilor în curs de desfășurare în regiune.\n1 august: O postare făcută de contul de socializare VK al lui Dmitri Medvedev, actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte al Rusiei, se referă la Georgia și Kazahstan ca fiind creații „artificiale” și pledează pentru revenirea celor două țări la suveranitatea Rusiei. Postarea este rapid eliminată și atribuită hackerilor.\n1 august: Autoritățile iraniene anunță arestarea mai multor membri ai Credinței Baháʼí sub acuzația de spionaj.\n1 august: Cetățenii din Insulele Cook se îndreaptă spre vot pentru a vota la alegerile generale.\n2 august: Președintele Camerei SUA, Nancy Pelosi, sosește în Taiwan, în ciuda amenințărilor chineze de acțiune militară ca răspuns la vizita sa. Pelosi este cel mai înalt oficial american care a vizitat insula autonomă de la Newt Gingrich în 1997.\n2 august: Armata Populară de Eliberare este pusă în alertă maximă și spune că va lansa „operațiuni militare direcționate” ca răspuns la vizita lui Pelosi în Taiwan.\n2 august: Curtea Supremă a Rusiei declară Regimentul Azov organizație teroristă.\n3 august: Ciocnirile reaprinse în regiunea disputată Nagorno-Karabah dintre Armenia și Azerbaidjan au ucis trei soldați și răniți alți paisprezece.\n3 august: Un jurnalist din Belarus este condamnat la cinci ani de închisoare pe fondul unei represiuni guvernamentale asupra mass-media, în urma protestelor care au avut loc după alegerile prezidențiale din Belarus din 2020.\n3 august: Jucătoarea americană de baschet Brittney Griner a fost condamnată la nouă ani de închisoare de către un tribunal rus după ce a fost găsită vinovată de aducerea în Rusia a cartușelor de vape cu canabis.\n3 august: Premierul din Peru Aníbal Torres demisionează invocând „motive personale”, pe fondul multiplelor anchete penale care se concentrează pe președintele Pedro Castillo.\n4 august: Amnesty International publică un raport în care susține că forțele ucrainene au pus civili în pericol prin stabilirea de baze și operarea sistemelor de arme în zone rezidențiale, școli, spitale, încălcând dreptul internațional umanitar, deoarece transformă obiecte civile în ținte militare.\n4 august: Banca Angliei își ridică rata dobânzii de referință de la 1,25% la 1,75% în cea mai mare creștere a ratei unice din 1995.\n4 august: Administrația Biden declară că focarul de variolă a maimuței în curs de desfășurare este o urgență de sănătate publică.\n4 august: China desfășoară cel mai mare exercițiu cu foc real vreodată în jurul Taiwanului, ca răspuns la o vizită controversată a Nancy Pelosi, cel mai înalt oficial american care a vizitat Taiwan din anii 1990.\n5 august: Rusia bombardează centrala nucleară Zaporizhzhia, distrugând o unitate de azot-oxigen și o linie electrică de înaltă tensiune, potrivit Enerhoatom.\n5 august: Israelul a lansat lovituri aeriene în Fâșia Gaza, ucigând liderul militar al Jihadului Islamic Tayseer Jabari.\n5 august: Mișcarea Forțelor Democratice din Casamance semnează un acord de pace cu guvernul Senegalului, angajându-se să depună armele pentru a lucra la o soluție permanentă.\n5 august: Președintele rus Vladimir Putin semnează un decret care interzice investitorilor din „țări neprietenoase” să-și vândă activele în băncile rusești, entități strategice și proiecte energetice și de mărfuri până pe 31 decembrie.\n5 august: Rezultatele provizorii arată că coaliția Benno Bokk Yakaar câștigă 82 de locuri, cu 1 loc sub majoritatea absolută, în timp ce 80 de locuri au fost câștigate de coalițiile de opoziție Yewwi Askan Wi și Wallu Sénégal la alegerile generale din Senegal.\n5 august: Partidul Laburist de opoziție din Saint Kitts și Nevis, condus de Terrance Drew, câștigă alegerile generale anticipate pentru Adunarea Națională. Drew devine prim-ministru ales.\n6 august: Israelul lansează lovituri aeriene pentru a doua zi în Fâșia Gaza, ucigând 14 persoane și rănind mai multe altele. Nouăsprezece membri palestinieni ai Jihadului Islamic sunt, de asemenea, arestați în Cisiordania.\n7 august: Israelul și Jihadul Islamic semnează un acord de încetare a focului pentru Fâșia Gaza.\n7 august: Omar Khalid Khorasani, militantul taliban pakistanez înalt, și alți trei militanți au murit într-o explozie în provincia Paktika, Afganistan.\n7 august: Gustavo Petro este inaugurat ca primul președinte de stânga al Columbiei.\n8 august: Guvernul Ciadului și peste 30 de facțiuni rebele și de opoziție semnează un acord de pace în cadrul discuțiilor de la Doha, Qatar. Cu toate acestea, principalul grup rebel Frontul pentru schimbare și concordanță din Ciad respinge acordul, spunând că negociatorii nu le-au ascultat cererile, care includeau eliberarea prizonierilor politici.\n8 august: Pentagonul anunță că va trimite Ucrainei o asistență militară suplimentară de 1 miliard de dolari, inclusiv alte zeci de mii de muniții și explozibili. Acesta este cel mai mare ajutor acordat țării de la începutul invaziei.\n8 august: Rusia suspendă inspecțiile New START ale armelor sale nucleare ca răspuns la restricțiile de călătorie impuse de Statele Unite și aliații săi.\n8 august: Biroul Federal de Investigații execută un mandat de percheziție la Mar-a-Lago, reședința principală a fostului președinte american Donald Trump, ca parte a unei investigații a Departamentului de Justiție asupra lui Trump.\n9 august: Au fost raportate explozii multiple la o bază aeriană militară rusă de lângă Novofedorivka, în vestul Crimeei. Cel puțin o persoană este ucisă și alte șase sunt rănite, potrivit autorităților din Crimeea.\n9 august: Ibrahim al-Nabulsi, șeful local al Brigăzilor Martirilor al-Aqsa, și alte două persoane sunt ucise în timpul unui raid al soldaților israelieni în Nablus. Alți cel puțin 40 sunt răniți.\n9 august: Compania Transneft din Rusia spune că Ucraina a suspendat fluxurile de petrol rusești prin conducta Druzhba către Republica Cehă, Ungaria și Slovacia, după ce nu a putut plăti taxe de tranzit către operatorul de conducte UkrTransNafta din Ucraina. Compania de conducte din Republica Cehă spune că se așteaptă ca livrările prin conductă să repornească în câteva zile.\n9 august: Pompierii din Cuba țin sub control un incendiu catastrofal la un terminal petrolier din Matanzas, după ce acesta a scăpat de sub control timp de cinci zile consecutive, distrugând 40% din principala unitate de depozitare a combustibilului din țară și a provocat pene de curent pe scară largă.\n9 august: Autoritățile din Insulele Marshall confirmă primele cazuri de transmitere comunitară a COVID-19 în capitala Majuro. Ulterior, guvernul anunță că începutul anului școlar va fi amânat și, de asemenea, suspendă zborurile și călătoriile cu barca către insulele exterioare ale țării.\n9 august: Rusia interzice importul de produse agricole din Moldova începând cu 15 august din cauza „detectării repetate a obiectelor de carantină periculoase în produsele moldovenești care intră în Rusia”.\n9 august: Alegeri generale în Kenya. Kenyienii sunt chemați în această zi să voteaze la alegerile generale naționale.\n9 august: Roscosmos lansează satelitul de observare a Pământului Khayyam al Agenției Spațiale Iraniene de la Cosmodromul Baikonur din Kazahstan.\n9 august: Oamenii de știință spun că au descoperit AS 209, o exoplanetă nou-născută de dimensiunea lui Jupiter prin intermediul telescopului Atacama Large Millimeter Array din Chile.\n10 august: Forțele ruse instalează sisteme de apărare aeriană la Centrala nucleară Zaporije din Regiunea Zaporijjea, Ucraina, potrivit șefului administrației desemnate de Moscova a regiunii Zaporizhzhia, Yevhen Balytskyi.\n10 august: Domino's Pizza își închide toate magazinele din Italia după ce deținătorul său de franciză ePizza SpA a depus faliment. Lanțul american de restaurante spune că a fost grav afectat de restricțiile COVID-19 din țară.\n10 august: În Sierra Leone au loc proteste antiguvernamentale, cerând înlăturarea președintelui Julius Maada Bio. Atât protestatari, cât și polițiști sunt uciși în timpul ciocnirilor.\n10 august: Ambasada Uzbekistanului în Rusia îi avertizează pe cetățenii săi să nu se alăture forțelor ruse care invadează Ucraina, spunând că cei care fac acest lucru vor fi răspunzători penal pentru mercenarism la întoarcerea în Uzbekistan.\n10 august: James Marape este reales fără opoziție ca prim-ministru de către Parlament, după ce partidul său Pangu Pati a câștigat alegerile generale din iulie din Papua Noua Guinee.\n11 august: Clericul Rahimullah Haqqani este ucis de un atacator sinucigaș la un seminar din Kabul, Afganistan. IS-KP își revendică responsabilitatea pentru ucidere.\n11 august: Parlamentul leton declară Rusia drept stat sponsor al terorismului.\n11 august: Letonia și Estonia s-au retras din grupul de cooperare cu China al țărilor din Europa Centrală și de Est.\n11 august: Sierra Leone declară situație de urgență la nivel național pe fondul protestelor antiguvernamentale care au ucis doi polițiști și un civil. Țara din Africa de Vest se confruntă în prezent cu o inflație record.\n11 august: Administrația militaro-civilă a Regiunii Zaporijjea încep pregătirile pentru un referendum privind aderarea regiunii la Rusia, care va avea loc pe 30 septembrie.\n12 august: Ministerul german al Apărării suspendă operațiunile aeriene de recunoaștere și transport ale armatei sale în Mali, după ce guvernul din Mali a negat plecarea unuia dintre zborurile lor.\n12 august: Scriitorul anglo-indian Salman Rushdie este atacat la un eveniment public din Chautauqua, New York, Statele Unite, având multiple răni înjunghiate la gât și abdomen. Suspectul este arestat de poliția statului New York.\n12 august: O navă sub pavilionul statului Belize pleacă din Ciornomorsk către Turcia, devenind primul export de grâu din Ucraina în baza unui acord intermediat de Națiunile Unite.\n12 august: Agenția de Mediu din Anglia declară secetă în opt din cele paisprezece zone ale sale, pe fondul unui val de căldură în curs.\n12 august: O moarte în masă a peștilor are loc în râul Oder din Polonia. Oficialii polonezi o numesc o „catastrofă ecologică”, prim-ministrul Mateusz Morawiecki jurând că îi „pedepsește” pe cei responsabili. Publicul a fost avertizat să nu intre în apă pe fondul temerilor de o posibilă contaminare.\n12 august: Un judecător de la Înalta Curte este reținut în urma unei tentative eșuate de deportare a guvernului din Kiribati.\n12 august: Un bărbat muntenegrean ucide o femeie și doi copii în casa lor din Cetinje, înainte de a deschide focul pe străzi împotriva unor civili la întâmplare, ucigând șapte persoane și rănind alte șase. Ulterior, făptuitorul este ucis de un cetățean înarmat.\n12 august: Președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol îl grațiază pe fostul director Samsung Lee Jae-yeong, care era eliberat condiționat pentru luare de mită.\n12 august: Vicepreședintele Paraguayului, Hugo Velázquez Moreno, își anunță demisia după ce a fost acuzat de corupție de către Statele Unite, de care neagă că se face vinovat.\n13 august: Furtuna tropicală Meari ajunge la uscat în centrul Japoniei, provocând ploi abundente și vânturi puternice. 72.000 de oameni sunt evacuați din orașul Shizuoka.\n13 august: Ministerul german al Mediului spune că o substanță necunoscută, foarte toxică, este responsabilă de moartea în masă a faunei sălbatice din râul Oder. Niveluri ridicate de mercur au fost găsite și în râu. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki spune că râul va dura ani pentru a „reveni la normal”.\n13 august: O persoană a murit și alte 40 sunt rănite când o scenă de la un festival de muzică din Cullera, Valencia, Spania, se prăbușește din cauza vântului puternic cauzat de o explozie de căldură din apropiere.\n13 august: Talibanii dispersează în mod violent o demonstrație a activiștilor pentru drepturile femeilor care mărșăluiau către ministerul educației din Kabul pentru a cere drepturi mai largi, urmărind și bătând femei și trăgând focuri de armă în aer.\n13 august: Înotătorul român David Popovici doboară recordul mondial de 13 ani la 100 m liber cu un timp de 46.86.\n14 august: Un bărbat înarmat de origine palestiniană deschide focul în interiorul unui autobuz în orașul vechi al Ierusalimului, rănind opt persoane, dintre care două grav. Ulterior, poliția israeliană a făcut o raid în cartierul Silwan, unde locuia suspectul, și l-a arestat.\n14 august: Cel puțin 41 de persoane au murit și alte 45 sunt rănite într-un incendiu la biserica ortodoxă coptă Sfântul Mercurie din Giza, Egipt.\n14 august: Peste 1.500 de persoane sunt evacuate din Zaragoza, Spania, din cauza incendiilor.\n14 august: Șase persoane au murit, alte 60 au fost rănite și alte 18 au fost date dispărute într-o explozie la o zonă de depozitare a artificiilor a unui mall din Erevan, Armenia. Primarul orașului a declarat că erau oameni prinși sub dărâmături.\n15 august: Franța își încheie oficial intervenția militară în Mali după ce și-a retras ultimele trupe rămase dintr-o bază militară din Gao. Baza a fost predată forțelor armate maliene înainte ca forțele franceze să treacă în Nigerul vecin.\n15 august: Patru paramilitari ruși ai Grupului Wagner au fost uciși în timpul unei ambuscade a militanților Jama'at Nasr al-Islam wal Muslimin în Bandiagara.\n15 august: Talibanii organizează o paradă de Ziua Victoriei la prima aniversare de la capturarea Kabulului.\n15 august: Israelul lansează o serie de atacuri aeriene asupra Damascului și Tartus, Siria, ucigând trei soldați și rănind alți trei.\n15 august: Statele Unite impun sancțiuni asupra a trei membri de rang înalt ai cabinetului președintelui liberian George Weah, acuzându-i de corupție.\n15 august: Prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, anunță desfășurarea a 120 de soldați neozeelandezi în Regatul Unit pentru a pregăti forțele ucrainene.\n15 august: Tribunalul juntei militare din Myanmar condamnă fostul consilier de stat Aung San Suu Kyi la șase ani de închisoare pentru corupție.\n15 august: A fost intentat un proces împotriva Agenției Centrale de Informații și a fostului său director Mike Pompeo, acuzând agenția că spionează avocații și jurnaliștii care s-au întâlnit cu Julian Assange.\n15 august: Comisia Electorală Independentă și Delimitare îl declară pe William Ruto câștigător al alegerilor generale din Kenya.\n15 august: FIFA suspendă Federația Indiei de Fotbal pentru încălcarea statutului său privind intervenția terților. India este lipsită de drepturile de găzduire pentru turneele internaționale de fotbal, inclusiv Cupa Mondială feminină U-17 FIFA 2022, programată pentru octombrie 2022.\n16 august: O explozie are loc la un depozit de muniție din nordul Crimeei, forțând evacuarea civililor. Observatorii sugerează că depozitul ar fi putut fi lovit de forțele ucrainene.\n16 august: Cel puțin 16 soldați sirieni au fost uciși în atacuri aeriene turcești asupra unei baze militare din guvernoratul Alep.\n16 august: Hamza Adel Al-Zamili, un lider al Statului Islamic – Provincia Sinai și creierul atacului la moscheea din Sinai din 2017, este ucis de soldații egipteni în timpul unei operațiuni. Alți nouă militanți sunt, de asemenea, uciși și trei arestați.\n16 august: O femeie din Arabia Saudită este condamnată la 34 de ani de închisoare pentru că a urmărit și a retweetat dizidenții pe Twitter.\n16 august: Prim-ministrul din Vanuatu Bob Loughman cere dizolvarea parlamentului, deoarece se confruntă cu un vot de neîncredere.\n17 august: Rusia lansează lovituri cu rachete asupra Odesei și Mykolaiv, în sudul Ucrainei, ca răspuns la bombardamentele de sabotare asupra instalațiilor militare din Crimeea.\n17 august: Douăzeci și una de persoane sunt ucise și alte 33 sunt rănite în urma unui atentat cu bombă la o moschee din Kabul.\n17 august: Inflația din Regatul Unit crește la 10,1%, cel mai ridicat nivel din februarie 1982, din cauza creșterii prețurilor la combustibil și alimente.\n17 august: Numărul morților din incendiul din 6 august într-un port de supertancuri din Matanzas, Cuba, crește la 16. Toți cei decedați erau pompieri care se luptau cu incendiul.\n17 august: Douăzeci și șase de oameni sunt uciși în urma incendiilor de vegetație în Algeria, mai ales în orașul El Taref.\n17 august: Turcia și Israelul convin să restabilească relațiile diplomatice depline după o perioadă de tensiuni.\n17 august: Poliția din Tokyo, Japonia, a arestat un fost membru al comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice de vară din 2020, după ce procurorii l-au acuzat de corupție și luare de mită.\n17 august: Înalta Curte din Australia stabilește că Google nu este responsabil pentru materialele defăimătoare din hyperlinkurile pe care le servește ca parte a rezultatelor căutării sale.\n17 august: Arheologii descoperă unul dintre cele mai mari situri megalitice din Europa într-o fermă din sudul Spaniei. Situl datează de 7.000 de ani și conține mai mult de 500 de pietre în picioare.\n18 august: Au fost raportate explozii la instalațiile militare din Crimeea și regiunea Belgorod, Rusia, și se crede că au fost lansate de Ucraina. O explozie și un incendiu mare au loc la un depozit de arme de lângă Timonovo. De asemenea, sunt raportate explozii pe aeroportul Stary Oskol și în Nova Kakhovka, regiunea Herson, ocupată de ruși.\n18 august: Au fost semnalate explozii pe Aeroportul Internațional Sevastopol. Guvernatorul Sevastopolului, Mihail Razvozhayev, spune că apărarea antiaeriană rusă a doborât o dronă a forțelor aeriene ucrainene în apropierea aeroportului.\n18 august: Locuitorii din Kerci și din satele din apropiere din estul Crimeei raportează mai multe explozii. Oficialii din Crimeea spun că apărarea antiaeriană a fost activată în apropierea orașului, dar că „nu există niciun pericol pentru oraș sau Podul Crimeei”.\n18 august: Mali acuză fostul său aliat Franța că ar înarma grupările teroriste jihadiste pentru a destabiliza țara. Ministrul de externe malian, Abdoulaye Diop, a declarat Națiunilor Unite că avioanele franceze încalcă spațiul aerian al țării și aruncă „arme și muniție” grupărilor teroriste de la sol. Franța neagă acuzațiile.\n18 august: Timane Erdimi, liderul grupului rebel din Ciad Rally of Forces for Change și nepotul președintelui ciadian ucis Idriss Déby, se întoarce în țară din exilul său de 17 ani în Qatar pentru a participa la un proces de pace între guvern și numeroase grupuri rebele.\n18 august: Biroul de statistică al Uniunii Europene raportează că inflația din zona euro a crescut la un record de 8,9% în iulie.\n18 august: Reprezentantul adjunct pentru comerț al SUA Sarah Bianchi și ministrul taiwanez John Deng anunță că Taiwan și Statele Unite vor căuta relații comerciale oficiale între ele, inclusiv cooperarea în domeniul comerțului agricol și digital, armonizarea standardelor anticorupție și abordarea „denaturărilor semnificative” cauzate de stat.\n18 august: Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a spus că China se va opune oricăror acorduri comerciale cu guvernul taiwanez și i-a spus, de asemenea, guvernului american să „nu mai facă judecăți greșite”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerțului, Shu Jueting, a mai spus că China va lua măsuri pentru a-și proteja interesele.\n18 august: Pe măsură ce începe procesul împotriva a 47 de activiști pro-democrație la Hong Kong, se anunță că 29 de activiști, printre care Joshua Wong și Benny Tai, vor pleda vinovați și 18 activiști, inclusiv Leung Kwok-hung, vor pleda nevinovați.\n18 august: O organizație politică din Guineea îl acuză pe președintele militar Mamady Doumbouya că se află în spatele uciderilor a doi tineri în timpul protestelor antiguvernamentale de pe 17 august.\n18 august: Președintele statului Vanuatu Nikenike Vurobaravu dizolvă Parlamentul pentru a împiedica dezbaterea unei moțiuni de cenzură împotriva prim-ministrului Bob Loughman. Se așteaptă să fie convocate alegeri anticipate.\n19 august: Guvernul de coaliție al prim-ministrului muntenegrean Dritan Abazović se prăbușește după ce Parlamentul Muntenegrului, cu 81 de locuri, a adoptat o moțiune de cenzură cu un vot de 50-1, în urma unei dispute din cadrul coaliției cu privire la acordul semnat de guvern cu Biserica Ortodoxă Sârbă.\n24 august: Alegeri prezidențiale în Angola. Președintele Angolei João Lourenço este reales pentru un nou mandat de președinte, învingând pe Liderul Opoziției Adalberto Costa Junior.\n30 august: Moare Mihail Gorbaciov, ultimul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.\n\nSeptembrie \n1 septembrie: ONU a publicat un raport care afirmă că lagărele de internare ale guvernului chinez din Xinjiang și tratamentul uigurilor pot constitui crime împotriva umanității.\n2 septembrie: Economiile G7 sunt de acord să impună un plafon de preț pentru exporturile rusești de petrol.\n6 septembrie: Liz Truss este numită prim-ministru al Regatului Unit după ce a câștigat alegerile pentru conducerea Partidului Conservator din 2022.\n\n8 septembrie: Moare la Castelul Balmoral din Scoția, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit și a Irlandei de Nord, la vârsta de 96 de ani. Coroana Marii Britanii o preia fiul acesteia, Charles, Prinț de Wales, cu numele de Charles al III-lea.\n10 septembrie: La o ceremonie de la Palatul St James din Londra, Charles al III-lea este proclamat oficial rege al Regatului Unit și al tărâmurilor Commonwealth.\n11 septembrie: Alegeri generale în Suedia. Conform rezultatelor preliminare, Partidul Social-Democrat Suedez a ocupat poziția întâia cu 30,5 % din voturi, Democrații Suedezi au ocupat poziția a doua cu 20,6 % din voturi, Partidul Moderat a ocupat poziția a treia cu 19,1 % din voturi, Partidul de Centru și Partidul de Stânga au ocupat poziția a patra cu 6,7 % din voturi, Creștin-Democrații au ocupat poziția a cincea cu 5,4 % din voturi, Partidul Verde s-a clasat al șaselea cu 5,1 % din voturi, Liberalii au ocupat poziția a șaptea cu 4,6 % din voturi. Se așteaptă ca Ulf Kristersson să fie următorul prim-ministru al Suediei.\n12 septembrie: Azerbaidjanul a atacat pozițiile armenești din apropierea orașelor Vardenis, Goris, Sotk și Jermuk și a ocupat anumite zone ale teritoriului său de-a lungul graniței dintre Armenia și Azerbaidjan. 49 de soldați armeni au fost uciși, iar Azerbaidjanul a recunoscut 50 de decese în rândul forțelor sale.\n13 septembrie: China descoperă Changesite–(Y), un nou mineral din probe lunare, văzut pe scară largă ca un potențial combustibil pentru reactoarele de fuziune.\n14 - 16 septembrie: Confruntări între Kârgâzstan-Tadjikistan din 2022: zeci de morți, pe măsură ce au loc ciocniri sporadice între trupele din Kârgâzstan și Tadjikistan de-a lungul graniței respective a țărilor lor.\n14 – 19 septembrie: Cadavrul reginei Elisabeta a II-a se află în statul la Westminster Hall, unde sute de mii de oameni din toată Marea Britanie și din întreaga lume se adună pentru a-și aduce un omagiu regretatului monarh.\n16 septembrie: Protestele izbucnesc în Iran după moartea lui Mahsa Amini aflată în custodia „poliției morale” a țării.\n16 septembrie: Fondatorul Adani Group, Gautam Adani, și fondatorul Louis Vuitton, Bernard Arnault, depășesc fiecare bogăția fondatorului Amazon, Jeff Bezos.\n\n19 septembrie: Au loc funeralile de stat ale reginei Elisabeta a II-a, la Westminster Abbey, Londra. Sicriul ei este apoi dus cu procesiune la Castelul Windsor pentru înmormântare, împreună cu soțul, părinții și sora ei în Capela Memorială George VI.\n21 septembrie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): În urma unei contraofensive majore a Ucrainei în estul țării, Putin anunță o „mobilizare parțială” a Rusiei și amenință cu represalii nucleare, spunând că „acesta nu este o cacealma”. Președintele SUA Biden condamnă declarațiile lui Putin, spunând Adunării Generale a ONU că toate națiunile trebuie să se angajeze din nou să consolideze neproliferarea nucleară.\n23 septembrie: A început referendumul de anexare a teritoriilor ocupate de ruși din Ucraina. Rusia intenționează să anexeze regiunile Herson, Lugansk, Donețk și Zaporojia.\n24 septembrie: Alegeri parlamentare în Nauru. a avut loc în care parlamentarul Ubenide Russ Kun a fost ales președinte de parlament.\n25 septembrie: Alegeri legislative în Italia. Observatorii au comentat că rezultatele au schimbat geopolitica Uniunii Europene, în urma câștigurilor de extrema-dreaptă în Franța, Spania și Suedia. S-a remarcat, de asemenea, că rezultatul alegerilor va marca primul guvern condus de extremă-dreapta din Italia și cel mai de dreapta guvern al țării din 1945.\n26 septembrie: Jupiter se află la cea mai mică distanță de Pământ din 1963.\n26 septembrie: DART de la NASA se prăbușește în asteroidul Dimorphos într-un prim test de potențială apărare planetară.\n27 septembrie: Referendum de anexare ocupată de ruși în Ucraina: Conform rezultatelor publicate de autoritățile ruse de ocupație din Ucraina, Republica Populară Donețk, Republica Populară Lugansk, precum și părțile ocupate din Zaporijia și Regiunea Herson votează în majoritate covârșitoare în favoarea anexării, cu 99,23%, 98,42%, 93,11% și, respectiv, 87,05% din sprijin. Prezența la vot a depășit 75% în fiecare regiune și 97% în regiunea Donețk. Cu toate acestea, votul este respins pe scară largă drept un referendum fals.\n30 septembrie: Anexarea sudului și estului Ucrainei: Președintele rus Vladimir Putin semnează tratate care absorb regiunile ocupate Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie în Federația Rusă. Această anexare este văzută ca o încălcare a dreptului internațional de către comunitatea globală.\n30 septembrie: Junta militară din Burkina Faso este răsturnată de cea de-a doua lovitură de stat a anului, condusă de căpitanul armatei Ibrahim Traore.\n\nOctombrie \n1 octombrie: Un conflict între suporteri și poliția locală are loc în timpul unui meci de fotbal pe stadionul Kanjuruhan din Regenția Malang, Java de Est, Indonezia, 131 de persoane fiind ucise și peste 500 rănite.\n1 octombrie: Alegeri parlamentare în Letonia.\n2 octombrie: Alegeri generale în Bosnia și Herțegovina.\n2 octombrie: Alegeri parlamentare în Bulgaria. Partidul Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei condus de premierul de atunci Boiko Borisov a câștigat alegerile anticipate cu 23% din voturi.\n5 octombrie: OPEC+ impune o reducere a producției de până la 2 milioane de barili pe zi.\n7 octombrie: Președintele rus Vladimir Putin împlinește 70 de ani.\n8 octombrie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): O explozie are loc pe Podul Crimeea care leagă Crimeea și Rusia, provocând prăbușirea parțială a singurului pod rutier dintre Peninsula Crimeea și Rusia continentală și ucigând trei persoane. Două zile mai târziu, Rusia desfășoară atacuri cu rachete în toată Ucraina, cele mai răspândite de la începutul invaziei, inclusiv atacuri în capitala Kiev.\n9 octombrie: Atacul aerian rusesc asupra unei clădiri rezidențiale din orașul ucrainean Zaporijia s-a soldat cu 13 morți.\n9 octombrie: Alegeri prezidențiale în Austria. Președintele Austriei, ecologistul de stânga Alexander van der Bellen, a câștigat în al doilea mandat, învingându-se pe populistul de dreapta Walter Rosenkranz.\n14 octombrie: Doi protestatari ecologiști din grupul Just Stop Oil au aruncat supa de roșii peste tabloul Floare-soarelui al lui Vincent van Gogh, expus la Galeria Națională din Londra. Pictura a fost acoperită cu sticlă și a fost nevătămată, cu excepția unor daune minore ale cadrului. Cei doi activiști au fost arestați, iar tabloul a fost expus din nou mai târziu în acea zi.\n16 – 23 octombrie: Al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez: Xi Jinping este reales ca secretar general al Partidului Comunist Chinez de către Comitetul Central, începând cu al treilea mandat ca lider suprem al Chinei.\n18 octombrie: Liderul opoziției de centru-dreapta Ulf Kristersson este ales al 35-lea prim-ministru al Suediei, după o lună de la alegerile din 11 septembrie, înlocuind-o pe social-democrata Magdalena Andersson și partidele de centru-dreapta sa format un guvern de coaliție cu Moderați, Creștin-Democrați și Liberali.\n20 octombrie: Liz Truss demisionează din funcția de prim-ministru al Regatului Unit după 45 de zile, devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii.\n22 octombrie: Președinta Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni Giorgia Meloni a fost investită din funcția de Prim-minstru al Italiei, succedându-se pe Mario Draghi, ea a devenit prima femeie Prim-ministră din istoria recentă a Italiei.\n25 octombrie: Pe fondul unei crize guvernamentale, Rishi Sunak a devenit prim-ministru al Regatului Unit, primul asiatic britanic care deține funcția, după demisia lui Liz Truss săptămâna precedentă, după un mandat de 45 de zile.\n28 octombrie: Elon Musk și-a finalizat achiziția Twitter, în valoare de 44 de miliarde de dolari.\n28 octombrie: Sam Matekane, un magnat al mineritului de diamante, a depus jurământul ca prim-ministru al Lesotho după ce a obținut o victorie la alegerile din 7 octombrie.\n29 octombrie: Cel puțin 154 de persoane au murit și alte 82 au fost rănite într-o zdrobire de mulțime în timpul festivităților de Halloween din Seul, Coreea de Sud.\n29 octombrie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Ca răspuns la un presupus atac cu dronă ucraineană împotriva flotei Mării Negre, Rusia anunță că va suspenda un acord intermediat de ONU privind transportul de cereale, care a dus la scăderea prețurilor la alimente la nivel mondial.\n30 octombrie: Prăbușirea unui pod suspendat din Gujarat, India, a făcut cel puțin 141 de morți.\n30 octombrie: Alegeri prezidențiale în Brazilia. Fostul președinte de stânga Luiz Inácio Lula da Silva îl învinge pe actualul președinte de dreapta Jair Bolsonaro într-un tur de scrutin după ce niciunul dintre candidați nu și-a asigurat majoritatea în primul tur de scrutin.\n31 octombrie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Satul Naslavcea, din Republica Moldova, este lovit de resturile unei rachete rusești doborâte, provocând pagube unor case și marcând pentru prima dată când apar avarii în afara Rusiei sau Ucrainei de la începutul războiului.\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Alegeri legislative în Israel. Un bloc de partide politice de dreapta către extrema dreaptă condus de fostul prim-ministru al Israelului Beniamin Netanyahu câștigă majoritatea de 65 de locuri, permițându-i să devină cel mai probabil prim-ministru pentru a treia oară.\n 1 noiembrie: Alegeri parlamentare în Danemarca. Un bloc de partide politice de stânga câștigă o majoritate restrânsă de un singur loc de 90 de locuri. Social-democrații la guvernare obțin cel mai bun rezultat din ultimii 20 de ani, cu aproximativ 27,5% din voturi.\n 6 – 18 noiembrie: Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) despre atenuarea schimbărilor climatice a avut loc la Sharm el-Sheih, Egipt.\n 8 noiembrie: Alegeri federale în Statele Unite.\n 11 noiembrie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Forțele ucrainene recuceresc Hersonul, singurul oraș important care a fost luat de Rusia de la începutul războiului.\n 13 noiembrie: Alegeri prezidențiale în Slovenia. fosta avocată a Melaniei Trump Nataša Pirc Musar este aleasă președintă a Sloveniei, învingându-se pe fost ministru de externe Anže Logar, ea a devenit prima femeie președinte din istoria recentă a Sloveniei.\n 15 noiembrie: Potrivit Națiunilor Unite, populația mondială depășește opt miliarde de oameni.\n 15 noiembrie: Summitul G20 din Bali 2022 a avut loc în Bali, Indonezia.\n 15 noiembrie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022): Doi civili sunt uciși când rachetele explodează în Polonia, lângă satul Przewodów, aproape de granița cu Ucraina. Inițial crezut că sunt rusești, o anchetă stabilește că rachetele sunt de origine ucraineană.\n 16 noiembrie: NASA efectuează primul zbor fără echipaj al sistemului său de lansare spațială (SLS), cea mai mare rachetă din istorie. Capsula Orion de la bord va orbita Luna înainte de a se întoarce pe Pământ, ca o demonstrație a misiunilor umane planificate.\n 19 noiembrie: Alegeri generale în Malaezia. rezultă un parlament suspendat, care este primul din istoria țării. Liderul opoziției de lungă durată, Anwar Ibrahim, este numit de Yang di-Pertuan Agong Abdullah ca prim-ministru al Malaeziei cinci zile mai târziu, pentru a ieși din impasul politic.\n 20 noiembrie - 18 decembrie: Campionatul Mondial de Fotbal 2022 a avut loc în Qatar și a fost câștigat de Argentina.\n 24 noiembrie: Protestele împotriva politicilor Chinei Zero-COVID escaladează puternic.\n\nDecembrie \n2 decembrie: G7 și Australia se alătură Uniunii Europene pentru a impune un plafon de 60 de dolari pe baril țițeiului rusesc, menit să „împiedice Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune împotriva Ucrainei”.\n5 decembrie: Președintele rus Vladimir Putin semnează o lege referitoare la „propaganda relațiilor sexuale netradiționale”. Această lege extinde interzicerea „propagandei” la toate vârstele și va scoate în afara legii resursele media și online, inclusiv filme, cărți și producții de teatru.\n7 decembrie: Președintele peruan Pedro Castillo anunță dizolvarea Congresului, impunerea unui situații de urgență, crearea unui guvern „de urgență” și alegeri parlamentare anticipate cu câteva ore înainte de a se confrunta cu cel de-al treilea vot de destituire. Demiterea are succes, iar Castillo este arestat ulterior după ce a părăsit Palatul Guvernului din Lima. Prim-vicepreședintele Dina Boluarte a depus jurământul ca președinte al Republicii după arestarea lui Castillo.\n10 decembrie: Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a suspendat-o pe europarlamentarul grec Eva Kaili din funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, după ce a fost arestată în ziua precedentă din cauza acuzațiilor de corupție.\n11 decembrie: Concursul Muzical Eurovision Junior 2022 a sărbătorit cea de-a 20-a ediție la Erevan, Armenia.\n13 decembrie: Departamentul de Energie al Statelor Unite anunță o descoperire majoră în producția de energie de fuziune, cercetătorii producând o reacție cu un câștig net de energie.\n17 decembrie: Leo Varadkar îi urmează lui Micheál Martin ca Taoiseach al Irlandei, ca parte a unui acord de rotație încheiat în 2020.\n17 decembrie: Echipa națională de fotbal a Argentinei a învins Echipa națională de fotbal a Franței în finala Cupei mondială de fotbal din Qatar.\n19 decembrie: La Conferința ONU privind biodiversitatea (COP15), aproape 200 de țări au convenit asupra unui acord de referință pentru a proteja o treime din planetă pentru natură până în 2030.\n22 decembrie: Nataša Pirc Musar a depus jurământul ca al 5-lea președinte al Sloveniei după o lună de la victoria alegerilor prezidențiale, înlocuindu-l pe șeful statului Borut Pahor după ce a condus țara în ultimii zece ani.\n24 decembrie: Alegeri parlamentare în Statul Fiji. Parlamentul Fiji îl alege pe Sitiveni Rabuka în funcția de prim-ministru al statului Fiji, învingându-l pe actualul prim-ministru Frank Bainimarama după alegeri controversate.\n29 decembrie: Beniamin Netanyahu a depus jurământul ca prim-ministru al Israelului pentru a treia oară, după ce blocul său a câștigat alegerile anterioare din noiembrie.\n\nNedatate \n Este planificată lansarea sondei spațiale Euclid (telescop) fără pilot, pentru a studia energia întunecată.\nFinalizarea estimată a sistemului de apărare împotriva rachetelor Aegis Ashore în Polonia.\n\nNașteri\n\nDecese\n\nIanuarie\n2 ianuarie: Vilmos Ágoston, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România (n. 1947)\n2 ianuarie: Eric Walter Elst, astronom belgian (n. 1936)\n2 ianuarie: Richard Leakey (Richard Erskine Frere Leakey), om politic, paleoantropolog și militant ecologist kenyan (n. 1944)\n2 ianuarie: Ion Niculiță, istoric și profesor din Republica Moldova (n. 1939)\n2 ianuarie: Gheorghe Munteanu, om de știință român din Republica Moldova, doctor în chimie (n. 1935)\n2 ianuarie: Traxamillion (Sultan Banks), rapper și producător american (n. 1979)\n3 ianuarie: George Bălan, filosof, muzicolog și aforist român (n. 1929)\n5 ianuarie: Olga Szabó-Orbán, scrimeră română, dublă campioană mondială (1962, 1969 cu echipa), (n. 1938)\n5 ianuarie: Mircea Stoenescu, fotbalist și antrenor român (n. 1943)\n6 ianuarie: Peter Bogdanovich, regizor, scenarist, actor, producător, critic și istoric de film, american (n. 1939)\n6 ianuarie: Sidney Poitier, actor american de film și politician, regizor de film și activist, câștigător al Premiului Oscar (1963) și câștigător al Premiului Grammy (2001), (n. 1927)\n6 ianuarie: F. Sionil José (Francisco Sionil José), scriitor filipinez (n. 1924)\n6 ianuarie: Calvin Simon (Calvin Eugene Simon), cântăreț american (Parliament, Funkadelic), (n. 1942)\n7 ianuarie: Mark Forest (n. Lou Degni), bodybuilder și actor american (n. 1933)\n7 ianuarie: Anatoli Kvașnin, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse (1997–2004), (n. 1946)\n8 ianuarie: Attila Kelemen (Attila Béla Ladislau Kelemen), politician român de etnie maghiară, deputat (1996–2016), membru al Parlamentului European (2007), (n. 1948)\n9 ianuarie: Maria Ewing (Maria Louise Ewing), solistă americană de operă (mezzosoprană), (n. 1950)\n9 ianuarie: Toshiki Kaifu, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (1989–1991), (n. 1931)\n9 ianuarie: Jean Maheu (Jean Yves Alain Maheu), înalt oficial francez (n. 1931)\n9 ianuarie: Bob Saget (n. Robert Lane Saget), actor și comedian american (n. 1956)\n10 ianuarie: Margherita, Arhiducesa de Austria-Este, arhiducesă italiană (n. 1930)\n11 ianuarie: David Sassoli (David-Maria Sassoli), politician social-democrat italian, președinte al Parlamentului European (2019–2022), membru al Parlamentului European (2009–2022), (n. 1956)\n12 ianuarie: Marie-José Denys, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1989–1994, 1997–1999), (n. 1950)\n12 ianuarie: Ronnie Spector (n. Veronica Yvette Bennett), cântăreață americană (n. 1943)\n13 ianuarie: Jean-Jacques Beineix, regizor francez de film (n. 1946)\n13 ianuarie: Victoria Berbecar, învățătoare română, preoteasă și promotoare a tradiției covorului maramureșean (n. 1944)\n16 ianuarie: Andrei Mudrea, pictor și artist plastic român din Republica Moldova (n. 1954)\n17 ianuarie: Yvette Mimieux, actriță americană de film și televiziune (n. 1942)\n18 ianuarie: Francisco Gento (Francisco Gento López), fotbalist și antrenor spaniol (n. 1933)\n19 ianuarie: Hardy Krüger (Franz Eberhard August Krüger), actor german (n. 1928)\n19 ianuarie: Gaspard Ulliel, actor francez (n. 1984)\n20 ianuarie: Meat Loaf (n. Marvin Lee Aday), cântăreț american de rock și actor (n. 1947)\n21 ianuarie: Louie Anderson (Louis Perry Anderson), regizor, comedian și actor american cu origini scandinave (n. 1953)\n21 ianuarie: Felicia Donceanu, pictoriță, sculptoriță și compozitoare română (n. 1931)\n21 ianuarie: Anatoli Naiman, poet și scriitor rus (n. 1936)\n21 ianuarie: Speranța Rădulescu, etnomuzicolog, antropolog și cercetătoare română (n. 1949)\n21 ianuarie: Cosmin-Cristian Viașu, senator român (2020-2022), (n. 1976)\n22 ianuarie: Corneliu Ionescu (aka Bibi), basist și om de afaceri român (n. 1945)\n22 ianuarie: Thích Nhất Hạnh, scriitor și călugăr budist vietnamez (n. 1926)\n23 ianuarie: Renato Cecchetto, actor italian (n. 1951)\n23 ianuarie: Rela Ciulei (n. Aurelia Țambu), cântăreață, acordeonistă și chitaristă română (n. 1938)\n24 ianuarie: Olavo de Carvalho, polemist brazilian, filozof autopromovat, expert politic, astrolog, jurnalist (n. 1947)\n25 ianuarie: Svetlana Căpățînă, politician din R. Moldova, deputat (2021-2022), (n. 1969)\n25 ianuarie: Wim Jansen (Wilhelmus Marinus Antonius Jansen), fotbalist și antrenor neerlandez (n. 1946)\n26 ianuarie: Philippe Contamine, istoric medievist francez, specializat în istorie militară și istoria nobilimii la finele evului mediu (n. 1932)\n29 ianuarie: Sveatoslav Moscalenco, fizician din Republica Moldova (n. 1928)\n31 ianuarie: Teofil Octavian Cepraga, jurnalist român (n. 1946)\n\nFebruarie \n\n2 februarie: Vasile Mocanu, deputat român (2008-2012), (n. 1946)\n2 februarie: Monica Vitti (n. Maria Luisa Ceciarelli), actriță, scenaristă și realizatoare italiană (n. 1931)\n3 februarie: Ioan Onisei, deputat român (2000-2004), (n. 1954)\n3 februarie: Christos Sartzetakis, jurist și politician grec, președinte al Republicii Elene (1985–1990), (n. 1929)\n3 februarie: Apostol Stan, istoric și cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, autor a numeorase cărți și studii (n. 1933)\n5 februarie: Cristian Dragomir, medic chirurg român (n. 1940)\n5 februarie: Damirbek Olimov, cântăreț tadjic (n. 1989)\n6 februarie: Maria Carrilho, politiciană portugeză, membră al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1943)\n6 februarie: George Crumb, compozitor american de muzică modernă și de avangardă (n. 1929)\n7 februarie: Margarita Lozano (Margarita de las Flores Lozano Jiménez), actriță spaniolă (n. 1931)\n7 februarie: Zbigniew Namysłowski, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (n. 1939)\n8 februarie: Luc Montagnier, medic francez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (2008), (n. 1932)\n9 februarie: Sebastian Bieniek, pictor, fotograf, regizor și scriitor german (n. 1975)\n9 februarie: Ian McDonald, muzician poli-instrumentist englez (King Crimson), (n. 1946)\n10 februarie: Gheorghe Banariuc, violonist, dirijor, compozitor și aranjor de muzică populară din Republica Moldova (n. 1951)\n10 februarie: Eduard Kukan, politician slovac (n. 1939)\n12 februarie: Ivan Reitman, regizor canadian de etnie cehoslovacă (n. 1946)\n13 februarie: Dumitru M. Ion, scriitor și traducător român (n. 1948)\n15 februarie: Corneliu Olar, deputat român (2016-2022), (n. 1959)\n16 februarie: Pavlos Menevissoglu, mitropolit al Amasiei (n. 1935)\n17 februarie: Fausto Cigliano, cântăreț și actor italian (n. 1937)\n18 februarie: Brad Johnson, actor american (n. 1959)\n18 februarie: Lindsey Pearlman (Lindsey Erin Pearlman), actriță americană (n. 1978)\n18 februarie: Zdzisław Podkański, politician polonez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1949)\n19 februarie: Kakuichi Mimura, fotbalist și antrenor japonez (n. 1931)\n19 februarie: Jacques Poos, politician luxemburghez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1935)\n20 februarie: Joni James, cântăreață americană de muzică pop (n. 1930)\n20 februarie: Francesca Tardioli, diplomată italiană (n. 1965)\n23 februarie: Theodor Munteanu, interpret de muzică ușoară (n. 1938)\n23 februarie: Ion Adrian Zare, fotbalist și antrenor român (n. 1959)\n24 februarie: Florentin Cârpanu, om de afaceri român și primul prefect al județului Timiș (1990-1991) după Revoluția din 1989 (n. 1934)\n24 februarie: Sally Kellerman (Sally Claire Kellerman), actriță americană, activistă, autoare, producătoare și cântăreață (n. 1937)\n26 februarie: Alexandru Balázs, deputat român (1990-1992), (n. 1928)\n26 februarie: Hans Bergel, scriitor și jurnalist german (n. 1925)\n26 februarie: Danny Ongais, pilot american de Formula 1 (n. 1942)\n27 februarie: Nicolae Corjos, regizor și scenarist român (n. 1935)\n27 februarie: Marietta Giannakou, politicană greacă, membră al Parlamentului European (2009–2014), (n. 1951)\n28 februarie: Viorel Mărginean, pictor român (n. 1933)\n28 februarie: Andrei Suhovețki, general-maior rus (n. 1974)\n\nMartie \n\n 1 martie: Evhen Malîșev, soldat și biatlonist ucrainean (n. 2002)\n 4 martie: Ilie Uzum, istoric și arheolog român (n. 1938)\n 6 martie: Pavlo Lee, actor și prezentator TV ucrainean (n. 1988)\n 6 martie: Andrii Litun (Андрій Миколайович Літун), locotenent-colonel al Forțelor Armate ale Ucrainei, participant la războiul ruso-ucrainean, Erou al Ucrainei (2022), (n. 1969)\n 7 martie: Vitali Gherasimov, general-maior al Forțelor Terestre ruse (n. 1977)\n 7 martie: Jean Mouchel, politician, romancier și fermier francez, membru al Parlamentului European (1982–1983, 1984–1989), (n. 1928)\n 7 martie: Luminița Vartolomei, critic muzical român (n. 1945)\n 8 martie: Desislav Ciukolov (Десислав Чуколов), politician bulgar, membru al Parlamentului European (2007–2009), (n. 1974)\n 8 martie: Gyo Obata, arhitect american (n. 1923)\n 10 martie: Radu Miron, matematician român, membru titular al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1927)\n 11 martie: Rupiah Banda, politican zambian, al 4-lea președinte al Republicii Zambia (2008–2011), (n. 1937)\n 11 martie: Andrei Kolesnikov (Андрей Борисович Колесников), general-maior rus (n. 1977)\n 12 martie: Alain Krivine, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1941)\n 13 martie: Vic Elford (Victor Henry Elford), pilot englez de Formula 1 și de raliu (n. 1935)\n 13 martie: William Hurt, actor de film american, laureat al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor (1986), (n. 1950)\n 14 martie: Scott Hall (Scott Oliver Hall), wrestler american (n. 1958)\n 14 martie: Akira Takarada, actor japonez (n. 1934)\n 16 martie: Lucian Feodorov, deputat român (2020-2022), (n. 1942)\n 16 martie: Lucian Liciu, pictor, grafician și ilustrator român (n. 1968)\n 16 martie: Yevheniy Volkov (Євгеній Володимирович Волков), sublocotenent ucrainean, Erou al Ucrainei (2022), (n. ?)\n 17 martie: Tadao Satō, critic de film, teoretician și istoric de film, japonez (n. 1930)\n 18 martie: Stelian Dumistrăcel, filolog și publicist român (n. 1937)\n 18 martie: Joel Hasse Ferreira, om politic portughez, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1944)\n 19 martie: Barbu Cioculescu, poet, scriitor, eseist, critic literar și traducător român (n. 1927)\n 20 martie: John Purvis, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1999–2009), (n. 1938)\n 20 martie: Reine Wisell, pilot suedez de Formula 1 (n. 1941)\n 21 martie: Soumeylou Boubèye Maïga, prim-ministru al statului Mali (2017–2019), (n. 1954)\n 22 martie: Milovan Vitezović, scriitor, scenarist și profesor universitar sârb (n. 1944)\n 23 martie: Boris Dorfman (n. Boruh Dorfman), publicist ucrainean de etnie evreiască, născut în România (n. 1923)\n 23 martie: Madeleine Albright (n. Marie Jana Körbelová), om politic american, secretar de stat (1997-2001), (n. 1937)\n 24 martie: John Andrews, arhitect australiano-canadian (n. 1933)\n 24 martie: Reza Baraheni, scriitor, poet, critic și om politic iranian (n. 1935)\n 24 martie: John Andrews, arhitect australian (n. 1933)\n 25 martie: Taylor Hawkins (Oliver Taylor Hawkins), cântăreț, muzician și baterist rock american (Foo Fighters), (n. 1972)\n 28 martie: Serhii Kot, istoric ucrainean (n. 1958)\n 28 martie: Mircea Tomuș, critic și istoric literar român (n. 1934)\n 28 martie: Irini Konitopoulou-Legaki (Ειρήνη Κονιτοπούλου-Λεγάκη), cântăreață greacă (n. 1931)\n 30 martie: Egon Franke (Egon Johann Franke), scrimer polonez (floretă), campion olimpic (1964), (n. 1935)\n 31 martie: Niculae Spiroiu, inginer și general de armată român (n. 1936)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Petre Ivănescu, handbalist și antrenor român (n. 1936)\n 2 aprilie: Grigore Brâncuș, lingvist român (n. 1929)\n 2 aprilie: Estelle Harris (n. Estelle Nussbaum), actriță americană (n. 1928)\n 5 aprilie: Sidney Altman, biolog canadiano-american, specialist în biologie moleculară, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1989), (n. 1939)\n 5 aprilie: Nehemiah Persoff, actor israelian și american de film (n. 1919)\n 5 aprilie: Bobby Rydell, cântăreț american (n. 1942)\n 6 aprilie: Vladimir Jirinovski (Влади́мир Во́льфович Жирино́вский), politician rus (n. 1946)\n 6 aprilie: Ana Pascu (n. Ana Ene-Derșidan), scrimeră română (n. 1944)\n 6 aprilie: Domingo Romera (Domingo Romera Alcázar), politician spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. 1936)\n 9 aprilie: Jack Higgins (aka Henry Patterson), scriitor englez de thriller (n. 1929)\n 12 aprilie: Gilbert Gottfried (Gilbert Jeremy Gottfried), actor de comedie american (n. 1955)\n 12 aprilie: Giorgos Katiforis, politician grec, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1935)\n 12 aprilie: Traian Stănescu, actor român (n. 1940)\n 13 aprilie: Michel Bouquet, actor francez (n. 1925)\n 13 aprilie: Freddy Rincón (Freddy Eusebio Rincón Valencia), fotbalist columbian (n. 1966)\n 13 aprilie: Alexandru Șoltoianu, disident politic basarabean (n. 1934)\n 14 aprilie: Bent Løfqvist, fotbalist danez (n. 1936)\n 15 aprilie: Henry Plumb, Baron Plumb (Charles Henry Plumb), om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999), președinte al Parlamentului European (1987–1989), (n. 1925)\n 15 aprilie: Liz Sheridan (Elizabeth Ann Sheridan), actriță americană (n. 1929)\n 17 aprilie: Remus Mărgineanu, actor român (n. 1938)\n 17 aprilie: Catherine Spaak, actriță, cântăreață și jurnalistă de etnie franco-belgiană, naturalizată italiană (n. 1945)\n 17 aprilie: Radu Lupu, pianist român (n. 1945)\n 18 aprilie: Hermann Nitsch, artist austriac (n. 1938)\n 19 aprilie: Kane Tanaka, supercentenară japoneză (n. 1903)\n 21 aprilie: Mwai Kibaki, politician kenyan, președinte al statului Kenya (2002–2013), (n. 1931)\n 22 aprilie: Mircea Anghelescu, cercetător literar, critic literar, filolog, istoric literar, paleograf și pedagog român (n. 1941)\n 26 aprilie: Klaus Schulze, muzician german, compozitor de muzică electronică (n. 1947)\n 28 aprilie: Jean-Claude Fruteau, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2007), (n. 1947)\n 30 aprilie: Mino Raiola (Carmine Raiola), impresar de fotbal, olandezo-italian (n. 1967)\n 30 aprilie: Liubov Pancenko, artistă vizuală și designer de modă ucraineană (n. 1938)\n\nMai \n 1 mai: Ilan Ghilon, politician socialist israelian originar din România, deputat în Knesset-ul statului Israel (1999–2003, 2009–2020), (n. 1956)\n 1 mai: Ivica Osim, fotbalist (atacant) și antrenor bosniac (n. 1941)\n 2 mai: Ursula Braun-Moser, policiană germană, membră al Parlamentului European (1984–1989, 1990–1994), (n. 1937)\n 3 mai: Tony Brooks (Charles Anthony Standish Brooks), pilot englez de Formula 1 (n. 1932)\n 3 mai: Lino Capolicchio, actor italian de teatru, cinema și televiziune (n. 1943)\n 3 mai: Norman Mineta (Norman Yoshio Mineta), politician american (n. 1931)\n 3 mai: Stanislav Șușchievici (Станісла́ў Станісла́вавіч Шушке́віч), politician belarus, primul președinte al Republicii Belarus (1991–1994), (n. 1934)\n 4 mai: Niculae Florea, inginer chimist și pedolog român (n. 1921)\n 5 mai: Kenneth Welsh (aka Ken Welsh), actor canadian de film (n. 1942)\n 6 mai: Alan Gillis, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1994–1999), (n. 1936)\n 6 mai: Patricia A. McKillip, autoare americană de fantezie și literatură SF (n. 1948)\n 7 mai: Iuri Averbah (Юрий Львович Авербах), șahist rus (n. 1922)\n 7 mai: Elisa Maria Damião, politiciană portugheză, membră al Parlamentului European (1998–2004), (n. 1946)\n 7 mai: Simion Mironaș, fotbalist român (n. 1965)\n 8 mai: Vivian Alivizache, actriță română de teatru și film (n. 1953)\n 8 mai: Fred Ward (Freddie Joe Ward), actor și producător american de film (Jocul cu moartea, Cursa spațială, Creaturi ucigașe), (n. 1942)\n 10 mai: Leonid Kravciuk (Леонід Макарович Кравчук), politician ucrainean, primul președinte al Ucrainei indepedente (1991–1994), (n. 1934)\n 13 mai: Teresa Berganza (María Teresa Berganza Vargas), solistă spaniolă de operă (mezzosoprană), (n. 1933)\n 13 mai: Ben Roy Mottelson, fizician danez de etnie americană, laureat al Premiului Nobel (1975), (n. 1926)\n 13 mai: Khalifa bin Zayed Al Nahyan, politician din Emiratele Arabe Unite, președinte al Emiratelor Arabe Unite (2004–2022), (n. 1948)\n 15 mai: Jerzy Trela (Jerzy Józef Trela), actor polonez (n. 1942)\n 15 mai: Șerban Valeca (Șerban Constantin Valeca), fizician și politician român (n. 1956)\n 17 mai: Vangelis (n. Evangelos Odysseus Papathanassiou), compozitor grec (n. 1943)\n 18 mai: Henry Mavrodin, pictor român (n. 1937)\n 19 mai: Mariana Cioromila, solistă română de operă (mezzosoprană), stabilită în Brazilia (n. 1952)\n 20 mai: Aurel Romila, medic psihiatru român (n. 1934)\n 23 mai: Francesco Ferrari, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1946)\n 23 mai: Anita Gradin, politiciană suedeză, Comisar European (1995–1999), (n. 1933)\n 23 mai: Ilkka Suominen, politician finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1946)\n 25 mai: Sylvia Hoișie, medic cercetător român (n. 1927)\n 26 mai: Andrew Fletcher (Andrew John Leonard Fletcher), muzician englez (Depeche Mode), (n. 1961)\n 26 mai: Ray Liotta (Raymond Allen Liotta), actor american (Băieți buni), (n. 1954)\n 26 mai: Ciriaco de Mita (Luigi Ciriaco De Mita), politician italian, prim-ministru al Republicii Italiene (1988-1989), (n. 1928)\n 26 mai: Alan White, muzician englez (baterist), (Yes), (n. 1949)\n 27 mai: Angelo Sodano, prelat al Sfântului Scaun, Secretar de Stat al Sfântului Scaun (1991–2006), (n. 1927)\n 27 mai: Michael Sela, imunolog israelian, membru de onoare al Academiei Române, laureat al Premiului Wolf pentru medicină (1998), (n. 1924)\n 28 mai: Bujar Nishani, politician albanez, președinte al Republicii Albaneze (2012–2017), (n. 1966)\n 28 mai: Yves Piétrasanta, politician francez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1939)\n 29 mai: Evaristo Carvalho (Evaristo do Espírito Santo Carvalho), politician, prim-ministru (1994, 2001–2002) și al 4-lea președinte al statului São Tomé și Príncipe (2016–2021), (n. 1942)\n 29 mai: Virgil Dridea, fotbalist și antrenor român (n. 1940)\n 31 mai: Vasile Rădulescu, deputat român (1990-1992), (n. 1945)\n\nIunie \n 1 iunie: Andrei Zanca, poet și traducător român (n. 1952)\n 3 iunie: Ion Toderașcu, medievist român (n. 1938)\n 4 iunie: George Lamming, romancier și poet din Barbados (n. 1927)\n 4 iunie: György Moldova, scriitor maghiar (n. 1934)\n 7 iunie: Carl, Duce de Württemberg, șef al Casei de Württemberg (n. 1936)\n 8 iunie: Costică Dafinoiu, pugilist român, medaliat olimpic (1976), (n. 1954)\n 9 iunie: Eliza Botezatu, scriitoare și critic literar din Republica Moldova (n. 1938)\n 11 iunie: Gheorghe Țîbîrnă, medic oncolog din R. Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1944)\n 12 iunie: Philip Baker Hall, actor de personaj american (n. 1931)\n 12 iunie: Valeriu Râpeanu, critic și istoric literar, profesor universitar român (n. 1931)\n 13 iunie: Giuseppe Pericu, politician italian (n. 1937)\n 14 iunie: A. B. Yehoshua, romancier, eseist și dramaturg israelian (n. 1936)\n 16 iunie: Alexandru Lulescu, actor român (n. 1932)\n 17 iunie: Dave Hebner (David Hebner), promoter și arbitru american de wrestling (n. 1949)\n 17 iunie: Jean-Louis Trintignant, actor francez de film (n. 1930)\n 17 iunie: Valentin Uritescu, actor român de televiziune, film și teatru (n. 1941)\n 18 iunie: Iulia Buciuceanu, solistă română de operă și lied (mezzo-soprană) originară din Basarabia (n. 1931)\n 21 iunie: Ancelin Roseti, poet și publicist român (n. 1967)\n 23 iunie: Iuri Șatunov, cântăreț rus (Laskovîi mai), (n. 1973)\n 24 iunie: Maria Nichiforov, caiacistă română (n. 1951)\n 25 iunie: Ștefan Petreuș, interpret român de muzică populară, cofondator ansamblu Frații Petreuș (n. 1940)\n 26 iunie: Raffaele La Capria, scriitor italian (n. 1922)\n 26 iunie: Frank Moorhouse, scriitor australian de nuvele, scenarii și romane (n. 1938)\n 27 iunie: Joe Turkel (Joseph Turkel), actor american (Strălucirea), (n. 1927)\n 29 iunie: Serghei Andronati, chimist ucrainean (n. 1940)\n 29 iunie: David Weiss Halivni, rabin și cercetător americano - israelian în domeniul științelor iudaice (n. 1927)\n 30 iunie: Vladimir Zelenko, medic ucrainean, cunoscut pentru promovarea unui tratament ambulatoriu experimental pentru COVID-19 (n. 1973)\n\nIulie \n 1 iulie: Peter Imre, om de afaceri român (n. 1962)\n 2 iulie: Roland Stănescu (Roland Dediu Stănescu), fotbalist român (n. 1990)\n 2 iulie: Susana Dosamantes (María del Perpetuo Socorro Guadalupe Susana Dosamantes Rul Riestras), actriță mexicană (n. 1948)\n 3 iulie: Robert Curl (Robert Floyd Curl, Jr.), chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1996), (n. 1933)\n 4 iulie: Elena Bodnarenco, politiciană și deputată în Parlamentul Republicii Moldova (2005–2011, 2014–2022), (n. 1965)\n 5 iulie: Lucian Bureriu, poet, prozator, eseist și jurnalist român (n. 1942)\n 6 iulie: James Caan (James Edmund Caan), actor american (Tortura, Elful, El Dorado), (n. 1940)\n 8 iulie: Shinzō Abe, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2006-2007 și 2012–2020), (n. 1954)\n 8 iulie: José Eduardo dos Santos, politician angolez, președinte al Angolei (1979–2017), (n. 1942)\n 10 iulie: Anvar Ginghisoglu, prozator și istoric azer (n. 1962)\n 12 iulie: Pamela Anne Eldred, fotomodel american (n. 1948)\n 14 iulie: Ivana Trump, femeie de afaceri, personalitate media, designer de modă, autoare și model americană de etnie cehă, prima soție a președintelului american Donald Trump (n. 1949)\n 15 iulie: Gheorghi Iarțev, fotbalist și antrenor rus (n. 1948)\n 16 iulie: Georgs Andrejevs, om politic leton, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1932)\n 16 iulie: Herbert W. Franke, om de știință austriac și scriitor (n. 1927)\n 17 iulie: Eric Flint, autor american (n. 1947)\n 18 iulie: Aloyzas Sakalas, om politic lituanian, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1931)\n 19 iulie: Jeannette D. Ahonsou, scriitoare togoleză (n. 1951)\n 20 iulie: Ion-Tudor Berza, geolog român (n. 1944)\n 21 iulie: Reino Paasilinna, om politic finlandez, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1939)\n 21 iulie: Uwe Seeler, fotbalist (atacant) și oficial german (n. 1936)\n 23 iulie: Sid Jacobson (Sidney Jacobson), scriitor american de benzi desenate (n. 1929)\n 23 iulie: Alexandru Șumski, muzicolog, dirijor și profesor universitar româno-german (n. 1933)\n 24 iulie: David Warner (David Hattersley Warner), actor englez (Titanic), (n. 1941)\n 25 iulie: Irina Ionesco, artistă fotografă franceză de etnie română (n. 1930)\n 25 iulie: Marit Paulsen, politiciană suedeză, membră al Parlamentului European (1999–2004, 2009–2015), (n. 1939)\n 25 iulie: Paul Sorvino (Paul Anthony Sorvino), actor american (Băieți buni), (n. 1939)\n 25 iulie: David Trimble (William David Trimble), politician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru pace (1998), (n. 1944)\n 25 iulie: Camelia Zorlescu, actriță română de scenă și film (n. 1938)\n 26 iulie: Iosif Culineac, jucător român de polo pe apă (n. 1941)\n 26 iulie: James Lovelock (James Ephraim Lovelock), savant independent, ecologist și futurolog englez (n. 1919)\n 26 iulie: Michael Kroner, istoric german de etnie română (n. 1934)\n 26 iulie: Felix Thijssen, autor olandez de romane polițiste, romane științifico-fantastice și cărți pentru copii (n. 1933)\n 28 iulie: Pietro Citati, scriitor și critic literar italian (n. 1930)\n 29 iulie: Juris Hartmanis (Juris Varlejs Hartmanis), informatician american de etnie letonă (n. 1928)\n 29 iulie: Ovidiu Natea, politician român, membru al Partidul Social Democrat (n. 1938)\n 30 iulie: Nichelle Nichols (n. Grace Dell Nichols), actriță americană (Star Trek), cântăreață și actriță de voce (n. 1932)\n 30 iulie: Costel Vasilescu, lăutar, conducător de taraf și trompetist român de etnie romă (n. 1940)\n 31 iulie: Vasile Silvian Ciupercă, deputat român (2000-2004), (n. 1949)\n 31 iulie: Bill Russell, jucător profesionist american de baschet care a devenit de 11 ori campion în National Basketball Association (NBA) (n. 1934)\n 31 iulie: Ayman al-Zawahiri, terorist egiptean, de profesie medic chirurg (n. 1951)\n\nAugust \n 2 august: Tudor Ghideanu, filosof și eseist, profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (n. 1938)\n 2 august: Ioana Măgură Bernard, jurnalistă română stabilită în Germania (n. 1940)\n 6 august: Mircea Muntenescu, pictor, artist plastic, grafician și estetician român (n. 1951)\n 8 august: Olivia Newton-John, cântăreață, compozitoare și actriță australiană originară din Anglia (n. 1948)\n 8 august: Zofia Posmysz, scriitoare și scenaristă poloneză (n. 1923)\n 8 august: Vasile Tărâțeanu, poet român din Ucraina (n. 1945)\n 9 august: Raymond Briggs, grafician englez, caricaturist, ilustrator de romane și autor (n. 1934)\n 9 august: Donald Machholz (Donald Edward Machholz), astronom amator american (n. 1952)\n 12 august: Victor Axinciuc, economist, membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1928)\n 12 august: Ion Solonenco, general de armată din Republica Moldova (n. 1935)\n 12 august: Anne Heche, actriță americană (Donnie Brasco), regizoare și scenaristă (n. 1969)\n 12 august: Wolfgang Petersen, regizor de film, german (Troia), (n. 1941)\n 14 august: Svika Pick, cântăreț și compozitor israelian de muzică ușoară (n. 1949)\n 14 august: Anthony Simpson, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1994) (n. 1935)\n 16 august: Joseph Delaney (Joseph Henry Delaney), autor de fantasy și science-fiction, autor al Cronicilor Wardstone (n. 1945)\n 18 august: Rodica Braga, scriitoare română (n. 1938)\n 20 august: Daria Dughina, jurnalistă și activistă rusă, fiica filozofului politic Aleksandr Dughin (n. 1992)\n 21 august: Alexei Panshin, scriitor american de science-fiction (n. 1940)\n 22 august: Stuart Anstis, chitarist britanic, membru al formației Cradle of Filth (n. 1974)\n 22 august: Capriel Dedeian, chitarist și compozitor român de etnie armeană (n. 1960)\n 22 august: Piotr Szkudelski, toboșar polonez, membru al trupei poloneze Perfect (n. 1955)\n 24 august: Kallistos Ware, episcop al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol (n. 1934)\n 25 august: Andrei Slavnov, fizician-teoretician rus (n. 1939)\n 27 august: Iulian-Gabriel Bîrsan, inginer, cercetător științific și profesor universitar din România (n. 1956)\n 30 august: Gheorghe Berceanu, luptător român, campion olimpic (1972) (n. 1949)\n 30 august: Mihail Gorbaciov, om de stat rus, Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1985–1991) și președinte al URSS (1990–1991), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1990) (n. 1931)\n 30 august: Don L. Lind (Don Leslie Lind), om de știință, ofițer naval, și astronaut american (n. 1930)\n 30 august: Ioan Szigeti, fotbalist român de etnie maghiară (n. 1934)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Phillip Mann (Anthony Phillip Mann), 80 de ani, scriitor britanic (n. 1942)\n 2 septembrie: Frank Drake (Frank Donald Drake), astronom și astrofizician american (n. 1930)\n 3 septembrie: Iurie Bașcatov, înotător din Republica Moldova, vicecampion olimpic (1988, 1992) (n. 1968)\n 4 septembrie: Peter Straub, autor și poet american (n. 1943)\n 6 septembrie: Ligia Branice-Borowczyk, actriță poloneză și compozitor (n. 1932)\n 6 septembrie: Valeria Seciu, actriță română de teatru, film, radio, voce și televiziune (n. 1939)\n 8 septembrie: Elisabeta a II-a (n. Elizabeth Alexandra Mary), regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (1952-2022), (n. 1926)\n 9 septembrie: Nicolae Bulat, istoric din R. Moldova, director al Muzeul de Istorie și Etnografie din Soroca (n. 1952)\n 10 septembrie: Neagu Udroiu, jurnalist, scriitor, diplomat, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (n. 1940)\n 11 septembrie: Florin Hidișan, fotbalist român (n. 1982)\n 11 septembrie: Javier Marías, scriitor și traducător spaniol (n. 1951)\n 12 septembrie: Radu Ciuceanu, istoric român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1928)\n 13 septembrie: Jean-Luc Godard, regizor, scenarist și critic de film de etnie francezo-elvețiană (n. 1930)\n 13 septembrie: Anatol Gugel, poet, eseist, publicist și traducător din R. Moldova de etnie evreiască (n. 1922)\n 13 septembrie: Kornelije Kovač, compozitor, cântăreț și dirijor sârb de etnie maghiară (n. 1942)\n 13 septembrie: Spiros Zournatzis, politician grec, membru la Parlamentului European (1989), (n. 1935)\n 14 septembrie: David Andersson, muzician suedez, membru al formației Soilwork (n. 1975)\n 14 septembrie: Irene Papas (n. Eirini Lelekou), actriță (Zorba Grecul, Z) și cântăreață greacă (n. 1926)\n 15 septembrie: Saul Kripke (Saul Aaron Kripke), filosof și logician american (n. 1940)\n 17 septembrie: Igor Maslennikov, regizor de filme rus (n. 1931)\n 17 septembrie: Maria Grazia Pagano, politiciană italiană, membră a Parlamentului European (2008–2009), (n. 1945)\n 18 septembrie: Wolfgang Güttler, contrabasist german originar din România (n. 1945)\n 19 septembrie: Șabsa Mașcauțan, evreu basarabean, militar sovietic (n. 1924)\n 20 septembrie: Aleksei Naghin, ofițer al armatei ruse specializat în avioane de atac (n. 1981)\n 22 septembrie: Hilary Mantel (Hilary Mary Thompson), scriitoare engleză (n. 1952)\n 23 septembrie: Louise Fletcher (Estelle Louise Fletcher), actriță americană de film și televiziune, laureată a Premiului Oscar (1976), (n. 1934)\n 23 septembrie: Vladimir Petercă, teolog romano-catolic român (n. 1944)\n 24 septembrie: Takashi Arima, poet japonez (n. 1931)\n 25 septembrie: Horia Florian Popescu, opozant al regimului comunist (n. 1935)\n 26 septembrie: Yusuf al-Qaradawi, teolog egiptean islamic (n. 1926)\n 27 septembrie: Prințul Ferfried de Hohenzollern, nobil german, membru la Casei de Hohenzollern (n. 1943)\n 28 septembrie: Coolio (n. Artis Leon Ivey Jr.), rapper, chef, actor și producător muzical american (n. 1963)\n 29 septembrie: Alexandru Arșinel, actor român (n. 1939)\n 30 septembrie: Alexandru Vagner (Alexandru Ion Vagner), fotbalist român (n. 1989)\n\nOctombrie \n\n 3 octombrie: Douglas Kirkland, fotograf canadian (n. 1934)\n 3 octombrie: Florin Zalomir, sabrer român, vicecampion olimpic (2012), campion mondial (2009) și campion european (2006), (n. 1981)\n 4 octombrie: Günter Lamprecht, actor german (n. 1930)\n 7 octombrie: Onisim Colta, pictor, scenograf român, conferențiar universitar (n. 1952)\n 8 octombrie: Romeo Pop, actor român de film și teatru (n. 1952)\n 10 octombrie: Emeric Arus, scrimer român (n. 1938)\n 10 octombrie: Dan Fătuloiu, chestor român de poliție (n. 1956)\n 10 octombrie: Ovidiu Verdeș, scriitor și profesor universitar român (n. 1963)\n 11 octombrie: Doru Ana, actor român de teatru și film (n. 1954)\n 11 octombrie: Angela Lansbury (Angela Brigid Lansbury), actriță engleză de teatru, televiziune și film (n. 1926)\n 11 octombrie: Iolanda Malamen, poetă, prozatoare, cronicar de artă și pictoriță română (n. 1948)\n 12 octombrie: Ion Rățoi, atlet român (n. 1941)\n 14 octombrie: Robbie Coltrane (n. Anthony Robert McMillan), actor, comedian și autor scoțian (Harry Potter), (n. 1950)\n 14 octombrie: Mariana Nicolesco, solistă română de operă (soprană), (n. 1948)\n 16 octombrie: Darius Vlad Crețan (NOSFE), cântăreț român și trapper (n. 1985)\n 18 octombrie: Tom Maddox, scriitor american de literatură SF (n. 1945)\n 18 octombrie: Eugen Simion, critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române, președinte (1998–2006), (n. 1933)\n 19 octombrie: Gheorghe Mencinicopschi, biolog, biochimist și cercetător român (n. 1949)\n 20 octombrie: Anton Doncev, scriitor bulgar de romane istorice și scenarist de filme dramatice istorice bulgare (n. 1930)\n 21 octombrie: Masato Kudo, fotbalist japonez (atacant), (n. 1990)\n 22 octombrie: Leszek Engelking, poet, prozator, eseist, critic literar, profesor universitar și traducător polonez (n. 1955)\n 22 octombrie: Constantin Fugașin, actor și jurnalist român (n. 1951)\n 24 octombrie: Ion Corcimaru, medic terapeut din R. Moldova, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1938)\n 26 octombrie: Crisostom Dantz, antrenor român de handbal (n. 1944)\n 26 octombrie: Simina Mezincescu, campioană de curse automobile din România antebelică, deținută politică (n. 1928)\n 27 octombrie: Ingo Glass, sculptor și scriitor de limba germană, șvab originar din Banat, România (n. 1941)\n 28 octombrie: Hanneli Goslar, supraviețuitoare israeliană al Holocaustului născută în Germania (n. 1928)\n 28 octombrie: Jerry Lee Lewis, solist și pianist american de muzică rock and roll, rockabilly și country (n. 1935)\n 30 octombrie: Ștefan Ionescu (hocheist), jucător și antrenor român de hochei pe gheață (n. 1935) \n 31 octombrie: Andrew Prine (Andrew Lewis Prine), actor american (Brigada diavolului), (n. 1936)\n 31 octombrie: Keith Taylor, politician britanic, membru al Parlamentului European (2010–2019), (n. 1953)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Takeoff (Kirshnik Khari Ball), rapper american (n. 1994)\n 2 noiembrie: Mauro Forghieri, inginer italian, director tehnic Scuderia Ferrari (n. 1935)\n 4 noiembrie: Reinhard Slenczka, profesor german de teologie evanghelică (n. 1931)\n 5 noiembrie: Aaron Carter (Aaron Charles Carter), actor și cântăreț american (n. 1987)\n 6 noiembrie: Edward Prescott (Edward Christian Prescott), economist american, laureat al Premiului Nobel (2004), (n. 1940)\n 7 noiembrie: Hrisostom al II-lea (Demetriou) al Noii Iustiniane, liderul Bisericii Ortodoxe din Cipru (n. 1941)\n 9 noiembrie: Werner Schulz, politician german, membru al Parlamentului European (2009–2014), (n. 1950)\n 9 noiembrie: Michael Shafir, politolog româno-israelian (n. 1944)\n 11 noiembrie: Keith Levene (Julian Keith Levene), muzician, textier și multi-instrumentist englez (n. 1957)\n 11 noiembrie: Wolf Schneider, jurnalist, autor și critic literar german (n. 1925)\n 13 noiembrie: Toni Carroll, actriță și cântăreață americană (n. 1927)\n 13 noiembrie: Constantin Codrescu, actor român (n. 1931)\n 17 noiembrie: Frederick Brooks (Frederick Phillips Brooks Jr.), inginer software și informatician american (n. 1931)\n 19 noiembrie: Greg Bear (Gregory Dale Bear), scriitor american de science-fiction și mainstream (n. 1951)\n 19 noiembrie: Nico Fidenco, cantautor, compozitor și actor italian (n. 1933)\n 19 noiembrie: Jason David Frank, actor american (n. 1973)\n 19 noiembrie: Anton Moisin, istoric, preot, profesor și pedagog român (n. 1944)\n 20 noiembrie: Hédi Fried, psihologă și scriitoare româno-evreică, supraviețuitoare a Holocaustului (n. 1924)\n 21 noiembrie: Silviu N. Dragomir, publicist, cercetător și colecționar român (n. 1930)\n 22 noiembrie: Edward Kellett-Bowman, politician britanic, membru al Parlamentului European (1979–1999) (n. 1931)\n 24 noiembrie: Hans Magnus Enzensberger, poet și eseist german (n. 1929)\n 25 noiembrie: Héctor Bonilla, actor mexican (n. 1939)\n 25 noiembrie: Gerhardt Csejka, traducător, publicist, critic literar și scriitor de limba germană, originar din România (n. 1945)\n 26 noiembrie: Fernando Gomes (Fernando Mendes Soares Gomes), fotbalist portughez (atacant), (n. 1956)\n 26 noiembrie: Albert Pyun, regizor american de film (n. 1953)\n 26 noiembrie: Sanda Toma, actriță română (n. 1934)\n 26 noiembrie: Daniel Vighi, prozator, eseist și publicist român (n. 1956)\n 30 noiembrie: Jiang Zemin, politician chinez, Secretar General al Partidului Comunist din China (1989–2002), Președinte al Republicii Populare Chineze (1993–2003), (n. 1926)\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Mylène Demongeot (n. Marie-Hélène Demongeot), actriță franceză de film (n. 1935)\n 1 decembrie: Hannes Keller, fizician și pionier al scufundărilor la mare adâncime (n. 1934)\n 2 decembrie: Yoshio Kikugawa, fotbalist și antrenor japonez (n. 1944)\n 2 decembrie: Al Strobel (Albert Michael Strobel), actor american (n. 1940)\n 4 decembrie: Kirstie Alley (Kirstie Louise Alley), actriță americană de film (n. 1951)\n 4 decembrie: Cornel Ciupercescu, actor român de teatru și film (n. 1945)\n 4 decembrie: Manuel Göttsching, muzician și compozitor german (n. 1952)\n 4 decembrie: Patrick Tambay, pilot francez de Formula 1 (n. 1949)\n 6 decembrie: Ichirō Mizuki, cântăreț, compozitor și actor japonez (n. 1948)\n 6 decembrie: Adolfas Šleževičius, politician lituanian (n. 1948)\n 7 decembrie: Ákos Kertész, scriitor maghiar (n. 1932)\n 9 decembrie: Ademar José Gevaerd, ufolog brazilian (n. 1962)\n 9 decembrie: Joseph Kittinger (Joseph William Kittinger Jr.), ofițer al aviației Statelor Unite (n. 1928)\n 9 decembrie: Ion Vlad, eseist, critic și teoretician literar (n. 1929)\n 11 decembrie: Florin Ciubotaru, artist plastic și profesor universitar român (n. 1939)\n 12 decembrie: Mirosław Hermaszewski, cosmonaut polonez (n. 1941)\n 14 decembrie: Constantin Dinu, rugbyst român (n. 1945)\n 14 decembrie: Ileana Hogea-Velișcu, sinolog, profesor universitar, traducătoare de literatură chineză veche și modernă și scriitoare din România (n. 1936)\n 16 decembrie: Petre Constantin Buchwald, politician român, senator (n. 1937)\n 16 decembrie: Paul De Keersmaeker, politician belgian, membru al Parlamentului European (1974–1981), (n. 1929)\n 18 decembrie: Lando Buzzanca, actor italian de filme (n. 1935)\n 19 decembrie: Mircea Dușa, politician român (n. 1955)\n 22 decembrie: Carmen Dobrescu, regizoare română, director al Operei din Brașov (n. 1933)\n 23 decembrie: Maxi Jazz (n. Maxwell Alexander Fraser), muzician, rapper, cântăreț, compozitor și DJ britanic (n. 1957)\n 23 decembrie: Alexandru Nacu, specialist în psihiatrie din R. Moldova, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1929)\n 23 decembrie: Philippe Streiff, pilot francez de Formula 1 (n. 1955)\n 25 decembrie: Bogusław Litwiniec, politician polonez, membru al Parlamentului European (2004), (n. 1931)\n 27 decembrie: Jo Mersa Marley, artist reggae jamaican (n. 1991)\n 28 decembrie: Philomena Franz, interpretă și culegătoare de folclor romă și supraviețuitoare a Holocaustului (n. 1922)\n 29 decembrie: Eduard Artemiev, compozitor rus de muzică de film și electronică (n. 1937)\n 29 decembrie: Miroslav Číž, politician slovac, membru al Parlamentului European (2019–2022), (n. 1954)\n 29 decembrie: Ruggero Deodato, scenarist, actor și regizor de film, italian (n. 1939)\n 29 decembrie: Maximilian, Margraf de Baden, nobil german, șeful Casei ducale de Baden (1963–2022), (n. 1933)\n 29 decembrie: Pelé (Edson Arantes do Nascimento), fotbalist brazilian (n. 1940)\n 29 decembrie: Edgar Savisaar, politician eston (n. 1950)\n 29 decembrie: Vivienne Westwood (n. Vivienne Isabel Swire), designer de modă și femeie de afaceri engleză (n. 1941)\n 30 decembrie: Oleksandr Matsievskyi, membru al Forțelor Terestre ucrainene și de facto executat de soldații ruși în timpul bătăliei de la Bakhmut în invazia rusă a Ucrainei la începutul lunii martie 2023 (n. 1980)\n 30 decembrie: Janez Zemljarič, politician sloven, prim-ministru al Republicii Slovene (1980–1984), (n. 1928)\n 30 decembrie: Barbara Walters (Barbara Jill Walters), jurnalistă și personalitate de televiziune americană (n. 1929)\n 31 decembrie: Benedict al XVI-lea (n. Joseph Aloisius Ratzinger), prelat catolic, al 265-lea papă al Bisericii romano-catolice (2005–2013), (n. 1927)\n 31 decembrie: Adam Puslojić, poet și traducător sârb (n. 1943)\n\nNedatate\n ianuarie: Peter Joosten, cântăreț olandez (n. 1944)\n\nGaleria celor decedați în 2022\n\nPremii Nobel \n\n 3 octombrie: Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină: Svante Pääbo (Suedia) pentru „pentru descoperirile sale privind genomul homininilor dispăruți și evoluția umană” .\n 4 octombrie: Premiul Nobel pentru fizică: Alain Aspect (Franța), John Clauser (Statele Unite) și Anton Zeilinger (Austria) pentru „pentru experimentele cu fotoni entanglați, stabilind încălcarea inegalităților Bell și deschizând calea științei informației cuantice” .\n 5 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie: Carolyn R. Bertozzi și Karl Barry Sharpless (ambii din Statele Unite) și Morten P. Meldal (Danemarca) pentru \"dezvoltarea chimiei clic și a chimiei bioortogonale\".\n 6 octombrie: Premiul Nobel pentru literatură: Annie Ernaux (Franța) pentru „curajul și acuitatea clinică cu care descoperă rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei personale”.\n 7 octombrie: Premiul Nobel pentru pace: Ales Bialiatski (Belarus), societatea rusă pentru drepturile omului Memorial și organizația ucraineană pentru drepturile omului Centrul pentru libertăți civile. Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine. Ei au promovat de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor. Au făcut un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, abuzurile drepturilor omului și abuzul de putere. Împreună demonstrează importanța societății civile pentru pace și democrație.\n 10 octombrie: Premiul Nobel pentru științe economice: Ben Bernanke, Douglas Diamond și Philip H. Dybvig (toți din Statele Unite) pentru \"„pentru cercetarea băncilor și a crizelor financiare”.\n\nNote\n\nVezi și\n 2022 în știință\n 2022 în literatură\n 2022 în sport\n 2022 în tenis\n 2022 în științifico-fantastic\n 2022 în jocuri video\n 2022 în film"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Dă-mi un rezumat despre Friuli-Veneția Giulia."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Friuli-Veneția Giulia este o regiune autonomă din nord-estul Italiei, cu o suprafață de 7844 km² și 1,18 milioane de locuitori. Friulia este situată între regiunile Veneto și Trentino-Tirolul de Sud, republicile Austria și Slovenia și Marea Adriatică. Cele mai importante orașe sunt Trieste (210.000 locuitori) și Udine (95.000 locuitori).\n\nLegături externe \n Situl oficial al regiunii autonome Friuli-Veneția Giulia\n Situl Turist al regiunii Friuli-Veneția Giulia \n\nRegiunile Italiei"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 107?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 102 | 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | 112\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\n107"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Îmi poți povesti despre [Titlu] 108?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Aniii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 103 | 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | 112 | 113\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\n108"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți împărtăși despre Anii 110?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 - Anii 110 - Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150 Anii 160\n\nAni: 110 | 111 | 112 | 113 | 114 | 115 | 116 | 117 | 118 | 119"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți povesti despre 109?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 50 Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 - Anii 100 - Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150\n\nAni: 104 | 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | 112 | 113 | 114\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese\n\n109"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți relata pe scurt despre 111?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 - Anii 110 - Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150 Anii 160\n\nAni: 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | 112 | 113 | 114 | 115 | 116\n\nEvenimente\n\nDecese \n\n111"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi informații despre Anii 140."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 90 Anii 100 Anii 110 Anii 120 Anii 130 - Anii 140 - Anii 150 Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190\n\nAni: 140 | 141 | 142 | 143 | 144 | 145 | 146 | 147 | 148 | 149"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi câteva lucruri despre Anii 130."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 80 Anii 90 Anii 100 Anii 110 Anii 120 - Anii 130 - Anii 140 Anii 150 Anii 160 Anii 170 Anii 180\n\nAni: 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți spune pe larg despre Anii 150?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 100 Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 - Anii 150 - Anii 160 Anii 170 Anii 180 Anii 190 Anii 200\n\nAni: 150 | 151 | 152 | 153 | 154 | 155 | 156 | 157 | 158 | 159"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți relata despre 110?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 - Anii 110 - Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150 Anii 160\n\nAni: 105 | 106 | 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | 112 | 113 | 114 | 115\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Hua Tuo, medic chirurg chinez (d. 207/208)\n\nDecese \n\n110"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Dă-mi mai multe informații despre Anii 920."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 870 Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 - Anii 920 - Anii 930 Anii 940 Anii 950 Anii 960 Anii 970\n\nAni: 920 | 921 | 922 | 923 | 924 | 925 | 926 | 927 | 928 | 929\n\nSecolul al X-lea"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante ai despre Anii 160?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 110 Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150 - Anii 160 - Anii 170 Anii 180 Anii 190 Anii 200 Anii 210\n\nAni: 160 | 161 | 162 | 163 | 164 | 165 | 166 | 167 | 168 | 169"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii îmi poți spune despre 112?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul I - Secolul al II-lea - Secolul al III-lea\n\nDecenii: Anii 60 Anii 70 Anii 80 Anii 90 Anii 100 - Anii 110 - Anii 120 Anii 130 Anii 140 Anii 150 Anii 160\n\nAni: 107 | 108 | 109 | 110 | 111 | 112 | 113 | 114 | 115 | 116 | 117\n\nEvenimente\n\nImperiul Roman\n Hadrian îl înlocuiește pe Gaius Julius Cassius Steirieus ca archon al Atenei.\nSalonina Matidia primește titlul de augusta.\nTacitus este guvernator al provinciei romane Anatolia din Asia.\nTraian este consul roman.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n112"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți relata despre 1946?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1946 (MCMXLVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 7 ianuarie: Admiterea în guvernul Petru Groza a câte unui reprezentant al PNȚ și PNL în calitate de miniștri secretari de stat fără portofoliu - anunță sfârșitul \"grevei regale\".\n 10 ianuarie: La Londra se desfășoară prima sesiune a Adunării Generale a ONU.\n 11 ianuarie: Enver Hodja declară Republica Populară Albania, cu el însuși ca prim-ministru.\n 16 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de șef al guvernului provizoriu francez.\n 17 ianuarie: Prima reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.\n 19 ianuarie: La Tokio ia ființă Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient, în scopul judecării criminalilor de război japonezi. \n 20 ianuarie: Charles de Gaulle demisionează din funcția de președinte al Franței.\n 25 ianuarie: Generalul american, Douglas MacArthur, recomandă printr-o telegramă către Statul Major al SUA, ca împăratul Hirohito să nu fie judecat pentru crime de război.\n\nFebruarie \n 2 februarie: Ungaria devine republică.\n 5 februarie: Marea Britanie și Statele Unite ale Americii recunosc guvernul condus de dr. Petru Groza și reiau legăturile diplomatice cu România. \n 14 februarie: A început să funcționeze primul calculator electronic Eniac, conceput în 1943, la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite.\n 14 februarie: Banca Angliei este naționalizată.\n 24 februarie: Juan Perón este ales președinte al Argentinei.\n\nMartie \n\n 2 martie: Ho Chi Minh este ales președinte al Vietnamului de Nord. \n 4 martie: Carl Gustaf Emil Mannerheim demisionează din funcția de președinte al Finlandei.\n 5 martie: Winston Churchill rostește celebrul discurs de la Fulton, Missouri despre Cortina de fier. Se declanșează Războiul Rece.\n 30 martie: S-a înființat Opera de Stat din Timișoara.\n 30 martie: Au fost restabilite relațiile diplomatice cu Iugoslavia; primul ambasador postbelic al României în această țară a fost omul de cultură Tudor Vianu.\n\nAprilie \n 3 aprilie: Este instalată Curtea Internațională de Justiție.\n 3 aprilie: Generalul japonez, Masaharu Homma, este executat pentru conducerea în Filipine a Marșului Morții de la Bataan.\n 6 aprilie: Este asasinat, la București, pictorul Anatol Vulpe. Ucigașii lui nu au fost identificați niciodată.\n 10 aprilie: În Japonia, femeile votează pentru prima dată, în timpul alegerilor pentru Camera Reprezentanților a Dietei Imperiale.\n 13 aprilie: Reluarea oficială a relațiilor diplomatice cu Franța. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.\n 16 aprilie: Statele Unite au lansat cu succes primul test al unei rachete V-2, capturată din Germania și testată la White Sands Proving Ground.\n 18 aprilie: Societatea Națiunilor se dizolvă fiind înlocuită de ONU.\n 25 aprilie: Începe la Paris reuniunea miniștrilor de externe ai celor Patru Mari Puteri.\n 29 aprilie: Foștii prim-miniștri japonezi Hideki Tōjō (1941-1944), Kiichiro Hiranuma (1939), Koki Hirota (1936-1937) și Kuniaki Koiso (1944-1945), alături de alți 24 de inculpați au fost puși sub acuzare la Tokyo pentru crime de război, de uciderea a mii de americani la Pearl Harbor, pentru conspirație \"de a asigura dominația militară, navală, politică și economică a întregii lumi\". Toți membrii supraviețuitori ai cabinetului Tōjō au fost incluși în actul de acuzare.\n\nMai \n\n 3 mai: Începe la Tokyo varianta asiatică a Proceselor de la Nürnberg.\n 7 mai: Masaru Ibuka și Akio Morita au fondat compania Sony în Minato, Tokyo, Japonia. \n 9 mai: Regele Victor Emmanuel al III-lea al Italiei abdică și este succedat de fiul său, Umberto al II-lea.\n 17 mai: Formarea Blocului Partidelor Democratice din România.\n 20 mai: Camera Comunelor din Regatul Unit decide să naționalizeze minele.\n 21 mai: La Laboratorul Los Alamos, fizicianul canadian, Louis Slotin, își salvează colegii însă el primește o doză fatală de radiație. Nouă zile mai târziu a murit. \n 26 mai: Alegeri parlamentare în Cehoslovacia cu victoria comuniștilor (38%).\n 27 mai: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, în care se protestează împotriva încălcării democrației. Cele două guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertaților și frecvenței violenței și sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare. \n 31 mai: În urma unui referedum în Grecia, cetățenii își manifestă susținerea pentru revenirea la monarhie.\n\nIunie \n 1 iunie: Sunt executați la Jilava, Mareșalul Ion Antonescu, împreună cu Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu și Gheorghe Alexianu, în urma condamnării la moarte de instanța \"Tribunalului Poporului\".\n 2 iunie: Printr-un referendum, italienii decid să transforme Italia dintr-o monarhie în republică. După acest referendum, regele Italiei Umberto II di Savoia a fost exilat. Femeile votează pentru prima dată.\n\nIulie \n 1 iulie: Fondarea Teatrului Muncitoresc C.F.R. Giulești, actualul Teatrul Odeon.\n 8 iulie: A fost creată Uniunea Internațională a Profesorilor. \n 21 iulie: A fost creată Federația Mondială a Oamenilor de Știință – FMOS.\n 22 iulie: A fost creată Organizația Mondială a Sănătății (OMS), instituție specializată a Națiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcționează, efectiv, de la 7 aprilie 1948 (România este membru al OMS din 1948). \n 25 iulie: Statele Unite au testat prima bombă atomică subacvatică în apropierea atolului Bikini, Oceanul Pacific. \n 29 iulie: Începe Conferința de pace convocată la Paris de puterile învingătoare în cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru pregătirea tratatelor de pace cu Bulgaria, Finlanda, Italia, România și Ungaria (se va încheia la 15 octombrie același an).\n\nAugust \n\n 13 august: Delegația română la Conferința de pace de la Paris și-a expus punctul de vedere: recunoașterea calității de cobeligerantă, modificarea unor clauze economice și adeziunea la principiile Cartei ONU. României i s-a impus plata unor despăgubiri de război înrobitoare.\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Jawaharlal Nehru devine prim-ministru al Indiei.\n 5 septembrie: Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini.\n 6 septembrie: George Enescu și soția sa, Maruca Cantacuzino, părăsesc definitiv România ajutați de Yehudi Menuhin.\n 15 septembrie: Bulgaria se proclamă Republică Populară.\n 1 octombrie: Se încheie procesul de la Nürnberg.\n 12 octombrie: A fost înființat la Iași, Institutul de Endocrinologie \"C.I. Parhon\". \n 13 octombrie: Ratificarea Constituției franceze și nașterea celei de-A patra Republici Franceze. Președinte ales Felix Godin.\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Pronunțare finală în cadrul Proceselor de la Nürnberg. 12 condamnări la moarte prin spânzurare (Martin Bormann, Hans Frank, Wilhelm Frick, Hermann Göring, Alfred Jodl, Ernst Kaltenbrunner, Wilhelm Keitel, Joachim von Ribbentrop, Alfred Rosenberg, Fritz Sauckel, Arthur Seyss-Inquart și Julius Streicher), 3 închisoare pe viață (Walther Funk, Rudolf Hess și Erich Raeder), 2 închisoare la 20 ani (Baldur von Schirach și Albert Speer), 1 închisoare la 15 ani (Konstantin von Neurath), 1 închisoare la 10 ani (Karl Donitz) și 3 achitări (Hans Fritzsche, Franz von Papen și Hjalmar Schacht), iar 2 declarați nevinovați (Gustav Krupp, Robert Ley). Hermann Göring și Robert Ley s-au sinucis, iar Martin Bormann a fost condamnat în contumacie.\n\nNoiembrie \n\n 4 noiembrie: Crearea Organizației Națiunilor Unite pentru Educație Știință și Cultură - UNESCO, cu sediul la Paris, la care au aderat 160 de state.\n 19 noiembrie: Primele alegeri parlamentare postbelice din România, declarate \"libere și nestingherite\", care au fost falsificate, cu acordul Moscovei, de guvernul Petru Groza care a anunțat victoria Blocului Partidelor Democratice (79,86% din voturi). Primele alegeri la care femeile din România au drept de vot.\n 29 noiembrie: Ședința extraordinară a Comitetului Executiv al PNȚ – Iuliu Maniu, la care se analizează desfășurarea alegerilor și rezultatele lor.\n\nDecembrie \n 11 decembrie: Este fondat UNICEF (Fondul pentru Copii al Națiunilor Unite). \n 19 decembrie: Începe primul dintr-o serie de Războaie din Indochina, desfășurate în Vietnam, Laos și Cambodgia. Au luat sfârșit pe 1 august 1954.\n 20 decembrie: Este „etatizată” Banca Națională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice.\n 31 decembrie: Președintele Statelor Unite, Harry S. Truman, declară oficial sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.\n\nNedatate \n Curtea Internațională de Justiție (Curtea Mondială). Principalul for juridic al Națiunilor Unite, cu sediul la Haga, Olanda.\n Der Spiegel (Oglinda). Revistă săptămânală ilustrată, una din cele mai importante publicații din Germania. Înițial s-a numit Diese Woche (Săptămâna aceasta).\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 16 ianuarie: George Călinescu începe la Facultatea de Litere din Universitatea București, cursul \"Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică\" cu lecția de deschidere intitulată Sensul clasicismului.\n4 martie: Frank Sinatra lansează primul său album The Voice Of Frank Sinatra.\n 20 septembrie: Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes.\n Gellu Naum publică Spectrul longevității: 122 de cadavre, Castelul Orbilor.\n Lucian Blaga publică Trilogia valorilor.\nMihai Ralea publică Explicarea omului.\n Mircea Florian publică Misticism și credință.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Alina Diaconu, scriitoare argentiniană\n1 ianuarie: Roberto Rivelino, fotbalist brazilian\n 2 ianuarie: Wolfgang Bulfon, politician austriac\n 3 ianuarie: John Paul Jones (n. John Richard Baldwin), muzician, compozitor, producător și instrumentist britanic (Led Zeppelin)\n 4 ianuarie: Mihai Constantinescu, interpret român de muzică ușoară (d. 2019)\n 5 ianuarie: Diane Keaton (n. Diane Hall), actriță americană de film\n 6 ianuarie: Syd Barrett (n. Roger Keith Barrett), cântăreț, compozitor și muzician britanic, membru fondator al grupului Pink Floyd (d. 2006)\n 6 ianuarie: Stelian Țurlea, jurnalist român\n 7 ianuarie: Mike Wilds (William Michael Wilds), pilot britanic de Formula 1\n 9 ianuarie: Virgil Săhleanu, lider sindical român (d. 2000)\n 11 ianuarie: Elena Giurcă, canotoare română\n11 ianuarie: Tony Kaye (n. Anthony John Selvidge), muzician britanic\n 11 ianuarie: John Piper (John Stephen Piper), scriitor și predicator american\n 11 ianuarie: Eugen Uricaru, scriitor român\n 12 ianuarie: Dan Ilie Morega, politician român\n 15 ianuarie: Ion Țurcanu, politician din R. Moldova\n 16 ianuarie: Kabir Bedi, actor indian\n 16 ianuarie: Graham Masterton, scriitor britanic\n 17 ianuarie: Abdelwahab Meddeb, scriitor francez (d. 2014)\n 20 ianuarie: David Lynch (David Keith Lynch), regizor american de film\n 20 ianuarie: Pierre Riffard, filosof francez\n 21 ianuarie: Ichiro Hosotani, fotbalist japonez (atacant)\n 22 ianuarie: Mircea Breazu (aka Benjamin Armbruster), actor, cascador și coregraf româno-germano\n 23 ianuarie: Florence O'Mahony, politician irlandez\n 24 ianuarie: Rafael Orozco, pianist spaniol (d. 1996)\n 24 ianuarie: Ted Bundy, criminal în serie american (d. 1989) \n 25 ianuarie: Mihai Țiu, scrimer român\n 26 ianuarie: Jonathan Israel, istoric britanic\n 28 ianuarie: Thomas Mann, politician german\n 29 ianuarie: Irina Nicolau, folcloristă și eseistă română (d. 2002)\n\nFebruarie \n1 februarie: Aquilina Severin, cântăreață română\n 2 februarie: Blake Clark, actor american\n 3 februarie: Adrian Rusu, inginer român (d. 2012)\n 4 februarie: Usnija Redžepova, cântăreață macedoneană (d. 2015)\n 5 februarie: Robert Atkins, politician britanic\n5 februarie: Charlotte Rampling (Tessa Charlotte Rampling), actriță engleză de film\n 7 februarie: Pete Postlethwaite (Peter William Postlethwaite), actor britanic (d. 2011)\n 8 februarie: Cristina Stamate, actriță română (d. 2017)\n 12 februarie: Nicolae Pantea, fotbalist român\n 13 februarie: György Jakubinyi, arhiepiscop emerit de Alba Iulia\n 14 februarie: Gil Dobrică, interpret român de muzică pop-rock, soul și rhythm and blues (d. 2007)\n 14 februarie: Gregory Hines, actor afro-american de film (d. 2003)\n 14 februarie: Gavrilă Vasilescu, politician român\n 15 februarie: Esko Seppänen, politician finlandez\n 16 februarie: Vasile Berci, politician român\n 17 februarie: Shahrnush Parsipur, romancieră iraniană\n 22 februarie: Marc Fischbach, politician luxemburghez\n 22 februarie: László Zsidó, matematician român\n 25 februarie: Petru Mirciov, politician român\n 28 februarie: Hiroshi Ochiai, fotbalist japonez\n\nMartie \n\n 6 martie: David Gilmour (David Jon Gilmour), chitarist și cântăreț britanic (Pink Floyd)\n7 martie: John Heard (John Matthew Heard, Jr.), actor american (d. 2017)\n7 martie: Mark Gitenstein, diplomat american\n 7 martie: Daniel Goleman (Daniel Jay Goleman), scriitor și psiholog american\n 7 martie: Inger Schörling, politiciană suedeză\n 8 martie: Suzana Ardeleanu, scrimeră română\n 10 martie: Vera Venczel, actriță maghiară\n 11 martie: Matei-Radu Brătianu, politician român\n 12 martie: Liza Minnelli (Liza May Minnelli), actriță și cântăreață americană, laureată al Premiului Oscar\n 13 martie: Yann Arthus-Bertrand, fotograf francez\n 14 martie: Carmen Galin, actriță română de teatru și film (d. 2020)\n 14 martie: Cazimir Ionescu, politician român\n 15 martie: Marie-Hélène Gillig, politiciană franceză\n 18 martie: Sorin Dumitrescu, pictor și grafician român\n 18 martie: Michel Leclere, pilot francez de Formula 1\n 18 martie: Willy Lindwer, regizor neerlandez de film \n 22 martie: Margrietus van den Berg, politician neerlandez\n 26 martie: Viorel Prisacari, epidemiolog și profesor universitar din Republica Moldova\n 29 martie: Gilbert Hottois, filosof belgian (d. 2019)\n 29 martie: Robert J. Shiller, economist american, laureat al Premiului Nobel\n 30 martie: Florian Popa, medic român și senator\n\nAprilie \n 1 aprilie: Arrigo Sacchi, fotbalist și antrenor italian \n 4 aprilie: György Spiró, scriitor maghiar\n 7 aprilie: Marian Ștefan Popescu Bejat, politician român\n 10 aprilie: Jaroslava Obermaierová, actriță cehă\n 12 aprilie: Ed O'Neill (Edward O'Neill, Jr.), actor american\n 13 aprilie: Nicoară Creț, politician român\n 15 aprilie: Péter Agárdi, scriitor, critic și istoric literar maghiar\n15 aprilie: Zamfir Dumitrescu, politician român\n 18 aprilie: Cristian Mandeal, muzician, pianist și dirijor român\n 18 aprilie: Anton Tauf, actor român (d. 2018)\n 21 aprilie: Semion Altman, fotbalist și antrenor ucrainean (portar)\n 23 aprilie: Anatoli Bîșoveț, fotbalist ucrainean (atacant)\n 23 aprilie: Blair Brown (Bonnie Blair Brown), actriță americană\n 25 aprilie: Vladimir Jirinovski, politician rus (d. 2022)\n 25 aprilie: Andrzej Seweryn, actor polonez\n 25 aprilie: Talia Shire (Talia Rose Shire), actriță americană\n 28 aprilie: Jozef Zieleniec, politician ceh\n 29 aprilie: Aleksander Wolszczan, astronom polonez\n 30 aprilie: Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei (n. Carl Gustaf Folke Hubertus), rege al Suediei (din 1973)\n\nMai \n1 mai: Adriana Bittel, scriitoare română\n1 mai: Nancy Brandes (n. Silviu Brandes), muzician israelian\n 1 mai: Gheorghe Mardare, plastician, critic și cercetător de arte, pedagog și publicist din R. Moldova\n 1 mai: Melisa Michaels, scriitoare americană de literatură SF (d. 2019)\n2 mai: Octavian Andronic, caricaturist și jurnalist român (d. 2020)\n 3 mai: Antonio Masip Hidalgo, politician spaniol\n 3 mai: Rabah Saâdane, fotbalist și antrenor algerian\n 4 mai: John Barnard (John Edward Barnard), inginer britanic\n4 mai: John Watson, pilot britanic de Formula 1\n 5 mai: Iskra Menarini, cântăreață italiană\n5 mai: Gerhard Schmid, politician german\n 6 mai: Henrik Lax, politician finlandez\n 7 mai: Ana Miranda de Lage, politiciană spaniolă\n 9 mai: Yoel Ben Nun, rabin israelian\n10 mai: Theano Fotiou, arhitectă și politiciană greacă\n 10 mai: Rică Răducanu (n. Necula Răducanu), fotbalist (portar) și actor român\n 10 mai: Luciana Sbarbati, politiciană italiană\n 11 mai: Flavius Domide, fotbalist român (atacant)\n 12 mai: Horst Schnellhardt, politician german\n 14 mai: Elmar Brok, politician german\n 15 mai: Eugeniu Barău, pictor român (d. 2020)\n15 mai: Monique Pinçon-Charlot, sociologă franceză\n15 mai: Anatolie Simac, politician din R. Moldova\n 17 mai: Françoise Grossetête, politiciană franceză\n 18 mai: Mihai Leca, politician român\n 19 mai: Aurel-Constantin Ilie, politician român (d. 2014)\n 19 mai: Kurt Joachim Lauk, politician german\n19 mai: Michele Placido, actor și regizor italian\n 20 mai: Cher (n. Cherilyn Sarkisian LaPiere), cântăreață și actriță americană de origine armeană\n 20 mai: George Lusztig (n. Gheorghe Lusztig), matematician american\n 22 mai: George Best, fotbalist nord-irlandez (d. 2005)\n22 mai: Petar Božović, actor sârb\n 22 mai: Liudmila Juravliova, astronomă ucraineană\n 23 mai: Sorin Ilfoveanu, pictor român\n 24 mai: José de Abreu, actor brazilian\n 25 mai: Janet Morris (Janet Ellen Morris), romancieră americană de literatură SF\n 29 mai: Héctor Yazalde, fotbalist argentinian (atacant), (d. 1997)\n 30 mai: Dumitru Dragomir, politician român, președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal\n 30 mai: Dragan Džajić, fotbalist sârb\n 31 mai: Agnes Schierhuber, politiciană austriacă\n\nIunie \n 3 iunie: Alexandru Boc, fotbalist român\n3 iunie: Anita Pollack, politiciană britanică\n 5 iunie: Luminița Dobrescu (Luminița Hortenzia Dobrescu), interpretă română de muzică ușoară\n5 iunie: Patrick Head, inginer britanic\n 5 iunie: Peter Pex, politician neerlandez\n 5 iunie: Stefania Sandrelli, actriță italiană\n 6 iunie: Tony Levin (Anthony Frederick Levin), muzician american\n 11 iunie: Viorel Pupeză, politician român\n 12 iunie: Ileana Gyulai-Drîmbă, scrimeră română\n 13 iunie: Augustin Crecan, politician român (d. 2018)\n14 iunie: Alexandru Bălănescu, politician român\n 14 iunie: Donald Trump (Donald John Trump), investitor, om de afaceri și politician american, al 45-lea președinte al Statelor Unite\n 15 iunie: Demis Roussos (Artemios Ventouris Roussos), cântăreț grec (d. 2015)\n 16 iunie: Cornel Penu, handbalist român\n 18 iunie: Fabio Capello, fotbalist și antrenor italian\n 18 iunie: Alexandru-Octavi Stănescu, politician român\n 19 iunie: Tudor Panțuru, politician român\n 20 iunie: Lars Vilks, artist suedez\n 24 iunie: Napoleon Săvescu, medic român\n 25 iunie: Fiorella Ghilardotti, politiciană italiană (d. 2005)\n 27 iunie: Terence Wynn, politician britanic\n 28 iunie: Bruce Davison (Bruce Allen Davison), actor american\n28 iunie: Mihai Țălpeanu, politician român\n 29 iunie: Dora Pavel, scriitoare română\n\nIulie \n\n1 iulie: Gabriela Aimée Iacobescu, actriță română de film (d. 2018)\n 1 iulie: Marcel Luca, scriitor român (d. 2013)\n 2 iulie: Dan Verona, poet român\n 3 iulie: Dumitru Avram, politician român\n 3 iulie: Leszek Miller, politician polonez\n 4 iulie: Mircea Cupșa, politician român\n 6 iulie: George W. Bush (George Walker Bush), al 43-lea președinte al Statelor Unite (2001-2009)\n6 iulie: Peter Singer, filosof australian\n 6 iulie: Sylvester Stallone (Sylvester Gaudenzio Stallone), actor, regizor și scenarist american\n 6 iulie: Toquinho (n. Antônio Pecci Filho), compozitor, chitarist și cântăreț brazilian de etnie italiană\n 8 iulie: Christopher G. Moore, scriitor canadian\n9 iulie: Angela Similea, interpretă română de muzică ușoară\n 9 iulie: Dominique Souchet, politician francez\n 10 iulie: Sue Lyon (Suellyn Lyon), actriță americană (d. 2019)\n 11 iulie: Matei Cazacu, istoric român\n 12 iulie: Valentina Tolkunova, cântăreață rusă (d. 2010)\n 14 iulie: Vladimir Molojen, politician din R. Moldova\n14 iulie: Vincent Pastore, actor american\n 18 iulie: Ioan Băncescu, politician român\n 19 iulie: Stephen Coonts, scriitor american\n19 iulie: Ilie Năstase, jucător român de tenis\n 20 iulie: Victor Apostolache, politician român (d. 2004)\n 20 iulie: Htin Kyaw, om politic birmanez\n 22 iulie: Aspazia Cojocaru, jurist român și judecător al Curții Constituționale a României\n22 iulie: Danny Glover (Daniel Lebern Glover), actor american\n 22 iulie: Mireille Mathieu, cântăreață franceză\n 22 iulie: Petre Roman, politician român, prim-ministru al României (1989-1991)\n 22 iulie: Paul Schrader (Paul Joseph Schrader), regizor de film, american\n 23 iulie: Dorin Chiriță, politician român (d. 2011)\n 23 iulie: Andy Mackay (Andrew Mackay), muzician britanic\n24 iulie: Lucian Iliescu, politician român\n24 iulie: Neith Nevelson, pictoriță americană\n 24 iulie: Alecsandru Știucă, politician român\n 25 iulie: Ion Alexe, pugilist român\n25 iulie: José Areas, muzician nicaraguaian (Santana)\n 26 iulie: Georg Sporschill, activist social austriac stabilit în România\n 27 iulie: Alexandru Tocilescu, regizor român de teatru și film (d. 2011)\n 28 iulie: Silviu Iorgulescu, fotbalist român (portar)\n 29 iulie: Giles Chichester, politician britanic\n 29 iulie: Bill Forsyth (William David Forsyth), regizor britanic de film\n 30 iulie: Jeffrey Hammond, muzician britanic (Jethro Tull)\n 31 iulie: Ecaterina Stahl-Iencic, scrimeră română (d. 2009)\n\nAugust \n\n 1 august: Miron Mănescu, politician român\n 2 august: Ilie Danilov, scriitor român (d. 2012)\n 3 august: Jack Straw (John Whitaker Straw), politician britanic\n 4 august: Viorica Dumitru, caiacistă română\n4 august: Walter Powers, muzician american (The Velvet Underground)\n6 august: Nicolae Dardac, economist român\n 6 august: Benny Handel, prezentator de radio, recitator, crainic, traducător și actor israelian\n 8 august: Dariusz Rosati, economist polonez\n 9 august: Nicolae-Marian Iorga, politician român (d. 2019)\n 10 august: Renaud Camus, scriitor francez\n11 august: Marilyn vos Savant, autoare, lector și dramaturgă americană \n 13 august: Costache Bejan, politician român\n13 august: Les Hiddins (Leslie James Hiddins), ofițer și scriitor australian\n 13 august: Janet Yellen (Janet Louise Yellen), președinte al Sistemului Federal de Rezerve al SUA\n 14 august: Dominique Vlasto, politiciană franceză\n15 august: Anatoli Kvașnin, general de armată rus, șef al Statului Major al Forțelor Militare Ruse (1997–2004) (d. 2022)\n19 august: Ioan Adam, critic literar român\n 19 august: Bill Clinton (n. William Jefferson Blythe IV Clinton), politician american, al 42-lea președinte al Statelor Unite (1993-2001)\n 20 august: Laurent Fabius, om politic francez\n21 august: Edit Bauer, politiciană slovacă\n 21 august: Norio Yoshimizu, fotbalist japonez\n 23 august: Sami Naïr, politician francez\n 27 august: Anton Achiței, interpret român de muzică populară (d. 2020)\n 29 august: Dimítris Christófias, politician cipriot (d. 2019)\n 30 august: Regina Anne-Marie a Greciei\n 30 august: Peggy Lipton (Margaret Ann Lipton), fotomodel și actriță americană (d. 2019)\n\nSeptembrie \n\n2 septembrie: Billy Preston (William Everett Preston), muzician american (d. 2006)\n 2 septembrie: Paavo Väyrynen, politician finlandez\n5 septembrie: Lily Brett, scriitoare australiană\n 5 septembrie: Freddie Mercury (n. Farrokh Bulsara), muzician englez (Queen), (d. 1991)\n 10 septembrie: Elisa Maria Damião, politician portughez\n 10 septembrie: Don Powell (Donald George Powell), muzician britanic (Slade)\n13 septembrie: Horea Paștina, pictor român\n 13 septembrie: María Izquierdo Rojo, politiciană spaniolă\n 14 septembrie: Dida Drăgan (Didina Alexandra Drăgan), interpretă română de muzică ușoară\n 15 septembrie: Tommy Lee Jones, actor american de film\n15 septembrie: Judith Ridley, actriță americană\n 15 septembrie: Oliver Stone (William Oliver Stone), regizor american de film\n 17 septembrie: Eugen Pavel, filolog român\n 17 septembrie: Barbara Weiler, politician german\n 19 septembrie: Ákos Bajcsi, politician român\n 20 septembrie: Laura Lavric, interpretă română de muzică populară\n 23 septembrie: Maria Iovu, fiziciană din Republica Moldova\n 23 septembrie: Eugen Piunovschi, fotbalist (atacant) și antrenor din R. Moldova \n 24 septembrie: Robert V. Jackson, politician britanic\n 25 septembrie: Jerry Penrod, muzician american (Iron Butterfly)\n25 septembrie: Dirk Sterckx, politician belgian\n 25 septembrie: Dan Voiculescu, politician român\n 27 septembrie: Nikos Anastasiades, politician cipriot\n 27 septembrie: Cătălina Mateescu Bogdan, pictoriță română\n27 septembrie: Vasile Mocanu, politician român\n 30 septembrie: Jochen Mass, pilot german de Formula 1\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Coca Bloos, actriță română de teatru și film\n 4 octombrie: Susan Sarandon (n. Susan Abigail Tomalin), actriță americană laureată a premiului Oscar\n4 octombrie: Francesco Speroni, politician italian\n 6 octombrie: Nina Škottová, politiciană cehă (d. 2018)\n 7 octombrie: Valeria Bufanu, atletă română\n8 octombrie: Jean-Jacques Beineix, regizor de film, francez (d. 2022)\n 8 octombrie: Harald Are Lund, producător norvegian\n 12 octombrie: Ion Rîmaru, criminal în serie român (d. 1971)\n13 octombrie: Irmgard Griss, juristă austriacă\n 13 octombrie: Josef Szepeschy, scrimer german de etnie română\n 18 octombrie: Howard Shore (Howard Leslie Shore), compozitor canadian\n 20 octombrie: Elfriede Jelinek, scriitoare austriacă, laureată a Premiului Nobel\n24 octombrie: Monica Voichița Acalovschi, educatoare medicală și gastroenterolog român\n 24 octombrie: Anda Călugăreanu (n. Anca Miranda Călugăreanu), actriță română de film și interpretă de muzică ușoară și folk (d. 1992)\n 24 octombrie: Petru Păduraru, preot român\n 25 octombrie: Elías Figueroa (Elías Ricardo Figueroa Brander), fotbalist chilian\n 26 octombrie: Elena Gaja, solistă română de operă (mezzo-soprană)\n 27 octombrie: Mihaela Mihai (n. Mihaela-Maria Neagu), actriță română de film și interpretă de muzică ușoară\n 27 octombrie: Ivan Reitman, regizor de film, canadian\n 29 octombrie: Peter Green (n. Peter Allen Greenbaum), cântăreț american (Fleetwood Mac), (d. 2020)\n 29 octombrie: Svetlana Navasardyan, pianistă armeană\n 30 octombrie: Milan Horácek, politician german\n 30 octombrie: Gerry Neef (Gerhardt Neef), fotbalist german (portar), (d. 2010)\n\nNoiembrie \n2 noiembrie: Nicolae Mohanu, politician român\n5 noiembrie: Narcis Răduț Coman, fotbalist român (portar)\n 5 noiembrie: Caroline Jackson, politiciană britanică\n 5 noiembrie: Verginia Șerbănescu, politiciană română (d. 2011)\n6 noiembrie: Sally Field (Sally Margaret Field), actriță americană de film\n8 noiembrie: Fănică-Voinea Ene, scriitor român\n 8 noiembrie: Guus Hiddink, fotbalist și antrenor din Țările de Jos\n 10 noiembrie: Hannes Swoboda, politician austriac\n 14 noiembrie: Filip Georgescu, politician român\n 14 noiembrie: Virgil Tatomir, jurnalist și prezentator de televiziune român\n 15 noiembrie: Mihail, Prinț de Saxa-Weimar-Eisenach, șeful Casei de Saxa-Weimar-Eisenach\n17 noiembrie: Martin Barre (Martin Lancelot Barre), chitarist britanic (Jethro Tull)\n17 noiembrie: Terry Branstad (Terry Edward Branstad), politician american\n 17 noiembrie: Drusilla Modjeska, scriitoare australiană\n 23 noiembrie: Ionel Aichimoaie, politician român\n24 noiembrie: Bev Bevan (Beverley Bevan), muzician britanic\n 24 noiembrie: Ted Bundy (n. Theodore Robert Cowell), criminal în serie american (d. 1989)\n 24 noiembrie: Julio Ducuron, pictor impresionist argentinian\n 24 noiembrie: Minoru Kobata, fotbalist japonez\n 27 noiembrie: Jerome Clark, scriitor american\n 29 noiembrie: Vuk Drašković, politician sârb\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Boris Gămurari, politician din R. Moldova\n 1 decembrie: Aglaia Gheorghe, balerină română\n2 decembrie: Andrej Hoteev, pianist rus\n 2 decembrie: Gianni Versace, creator de modă italian (d. 1997)\n 3 decembrie: Manuel Pérez Álvarez, politician spaniol\n 5 decembrie: Eva-Britt Svensson, politiciană suedeză\n 6 decembrie: Richard Drew, fotograf american\n 8 decembrie: Anton Palfi, jurnalist, poet și traducător de limba germană originar din România\n 9 decembrie: Florica Duma, interpretă română de muzică populară (d. 2017)\n 12 decembrie: Clive Bunker (Clive William Bunker), muzician britanic (Jethro Tull)\n 12 decembrie: Renzo Zorzi, pilot italian de Formula 1 (d. 2015)\n 14 decembrie: Jane Birkin (Jane Mallory Birkin), actriță și cântăreață britanică (d.2023)\n 14 decembrie: Aura Urziceanu, compozitoare și cântăreață română de jazz\n 18 decembrie: Steven Spielberg (Steven Allan Spielberg), regizor american de film\n 20 decembrie: Uri Geller, iluzionist israelian\n 21 decembrie: Gabriel Drăgan, muzician român, vocalistul formației „Mondial” (d. 1995)\n 22 decembrie: Michael Tappin, politician britanic\n 24 decembrie: Eric Van Lustbader, romancier american\n 24 decembrie: Roselyne Bachelot-Narquin, politiciană franceză\n24 decembrie: Erwin Pröll, politician austriac\n 26 decembrie: Stanisław Jałowiecki, politician polonez\n 26 decembrie: Yusuke Omi, fotbalist japonez (atacant)\n 29 decembrie: Christel Fiebiger, politiciană germană\n 30 decembrie: Patti Smith (Patricia Lee Smith), muziciană, compozitoare și poetă americană\n\nDecese \n\n 6 ianuarie: Georg, Prinț de Saxa-Meiningen, 53 ani, șeful Casei de Saxa-Meiningen (n. 1892)* 6 ianuarie: Georg, Prinț de Saxa-Meiningen, 53 ani, șeful Casei de Saxa-Meiningen (n. 1892)\n 9 ianuarie: Countee Cullen (n. Countee LeRoy Porter), 42 ani, scriitor american (n. 1903)\n 10 ianuarie: László Bárdossy, 55 ani, politician maghiar (n. 1890)\n 17 februarie: Jutta de Mecklenburg-Strelitz (n. Auguste Charlotte Jutta Alexandra Georgina Adophine), 66 ani (n. 1880)\n 26 februarie: Frank Crowe (Francis Trenholm Crowe), 63 ani, inginer american (n. 1882)\n\n 6 ianuarie: Georg, Prinț de Saxa-Meiningen, 53 ani, șeful Casei de Saxa-Meiningen (n. 1892)* 6 ianuarie: Georg, Prinț de Saxa-Meiningen, 53 ani, șeful Casei de Saxa-Meiningen (n. 1892)\n 9 ianuarie: Countee Cullen (n. Countee LeRoy Porter), 42 ani, scriitor american (n. 1903)\n 10 ianuarie: László Bárdossy, 55 ani, politician maghiar (n. 1890)\n 17 februarie: Jutta de Mecklenburg-Strelitz (n. Auguste Charlotte Jutta Alexandra Georgina Adophine), 66 ani (n. 1880)\n 26 februarie: Frank Crowe (Francis Trenholm Crowe), 63 ani, inginer american (n. 1882)\n 10 martie: Karl Haushofer, 76 ani, filosof german (n. 1869)\n 12 martie: Gábor Vajna (Gábor Vajna de Páva), 54 ani, politician maghiar (n. 1891)\n20 martie: Amir Hamzah, 35 ani, poet indonezian (n. 1911)\n 20 martie: Henry Handel Richardson (Ethel Florence Lindesay Richardson), 76 ani, scriitoare australiană (n. 1870)\n 24 martie: Barbu A. Știrbey (Barbu Alexandru Știrbey), 73 ani, politician român, președinte al Consiliului de Miniștri, consilier personal al Regelui Ferdinand I al României, membru de onoare al Academiei Române (n. 1872)\n 26 martie: Arthur Verona (n. Arthur Petre Anton Bartolomeu Francisc Maria Verona), 78 ani, pictor român de origine aromână (n. 1868)\n 26 martie: Alexandru Zirra, 62 ani, compozitor și pedagog român (n. 1883)\n 29 martie: László Endre, 51 ani, politician maghiar (n. 1895)\n 30 martie: Victor Ion Popa, 50 ani, dramaturg român (n. 1895)\n 3 aprilie: Gheorghe Nichifor, 59 ani, matematician român (n. 1886)\n 6 aprilie: Anatol Vulpe, 39 ani, pictor român (n. 1907)\n 8 aprilie: Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus), 42 ani, poet român de etnie evreiască (n. 1903)\n 12 aprilie: Teizo Takeuchi, 37 ani, fotbalist japonez (n. 1908)\n 15 aprilie: Infanta Adelgundes, Ducesă de Guimarães (n. Adelgundes de Jesus Maria Francisca de Assis e de Paula Adelaide Eulália Leopoldina Carlota Micaela Rafaela Gabriela Gonzaga Inês Isabel Avelina Ana Estanislau Sofia Bernardina), 87 ani (n. 1858)\n 17 aprilie: Alexandru Papană, 39 ani, aviator și bober româno-american (n. 1906)\n 21 aprilie: John Maynard Keynes, 62 ani, economist britanic (n. 1883)\n 28 aprilie: François de La Rocque, 60 ani, politician francez (n. 1885)\n 7 mai: Anton Mussert (Anton Adriaan Mussert), 51 ani, politician din Țările de Jos (n. 1894)\n 9 mai: Pompiliu Constantinescu, 44 ani, critic literar român (n. 1901)\n 14 mai: Dimitrie Bogos, 56 ani, politician român (n. 1889)\n 19 mai: Hermina Walch-Kaminski, 81 ani, medic român (n. 1864)\n 20 mai: Jacob Christian Hansen Ellehammer, 74 ani, ceasornicar și inventator danez (n. 1871)\n 26 mai: Friedrich, Prinț de Waldeck și Pyrmont (n. Friedrich Adolf Hermann), 81 ani (n. 1865)\n\n 1 iunie: Gheorghe Alexianu, 49 ani, politician român (n. 1897)\n1 iunie: Ion Antonescu (n. Ion Victor Antonescu), 63 ani, mareșal, militar și politician român, prim-ministru și lider al României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1940-1944), (n. 1882)* 1 iunie: Ion Antonescu (n. Ion Victor Antonescu), 63 ani, mareșal, militar și politician român, prim-ministru și lider al României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1940-1944), (n. 1882)\n 1 iunie: Mihai Antonescu, 41 ani, avocat și politician român, viceprim-ministru și ministru de externe al României (1941-1944), (n. 1904)\n 1 iunie: Constantin Z. Vasiliu, 63 ani, general român (n. 1882)\n 4 iunie: Traian Popovici, 53 ani, avocat român și primar al orașului Cernăuți în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1892)\n 6 iunie: Gerhart Hauptmann, 83 ani, dramaturg german, laureat al Premiului Nobel (1912), (n. 1862)\n11 iunie: Ion Mitilineu, 77 ani, politician român (n. 1868)\n 11 iunie: Sofia Nădejde (n. Sofia Băncilă), 89 ani, publicistă, prozatoare și autoare dramatică română, de orientare marxistă (n. 1856)\n 14 iunie: Federigo Enriques, 75 ani, matematician italian (n. 1871)\n 22 iunie: Alexe Procopovici, 62 ani, filolog, istoric literar (n. 1884)\n 8 iulie: Józef Mehoffer, 77 ani, pictor și grafician austriac de etnie poloneză (n. 1869)\n 16 iulie: Dimitrie Bagdasar (Dumitru Bagdasar), 52 ani, medic neurochirurg român (n. 1893)\n 16 iulie: Charlotte de Schaumburg-Lippe, 81 ani, a doua soție a regelui Wilhelm al II-lea de Württemberg (n. 1864)\n 19 iulie: Jan Verkade (Johannes Sixtus Gerhardus Verkade), 77 ani, pictor din Țările de Jos (n. 1868)\n 29 iulie: Max W. Arnold (Mendel Wechsler Arnold), 49 ani, pictor român (n. 1897)\n 13 august: H. G. Wells (Herbert George Wells), 79 ani, scriitor englez de literatură SF (Războiul lumilor), (n. 1866)\n 17 septembrie: Ion Ionescu-Bizeț, 75 ani, inginer și matematician român (n. 1870)\n\n 7 octombrie: Emanoil Bucuța (n. Emanoil Popescu), 59 ani, scriitor și bibliograf român (n. 1887)\n 10 octombrie: Vittorio Emanuele, Conte de Torino (n. Vittorio Emanuele Torino Giovanni Maria di Savoia-Aosta), 75 ani (n. 1870)\n\n 15 octombrie: Hermann Göring (n. Hermann Wilhelm Göring), 53 ani, aviator militar, politician și comandant militar german, vicecancelar al Germaniei (1941-1945), (n. 1893)\n 16 octombrie: Granville Bantock, 78 ani, compozitor englez (n. 1868)\n 16 octombrie: Hans Michael Frank, 46 ani, avocat german, guvernator general al Poloniei (n. 1900)\n 16 octombrie: Wilhelm Frick, 69 ani, avocat german, ministru de interne al Germaniei și protector al Protectoratului Boemiei și Moraviei (n. 1876)\n16 octombrie: Arthur Seyss-Inquart (n. Arthur Zajtich), 54 ani, jurist și om politic austriac, guvernator al Țărilor de Jos (n. 1892)\n 16 octombrie: Alfred Jodl (n. Alfred Baumgärtler), 56 ani, general german, șeful Statului Major al Înaltului Comandament al Wehrmachtului (n. 1890)\n16 octombrie: Ernst Kaltenbrunner, 43 ani, politician austriac (n. 1903)\n 16 octombrie: Wilhelm Keitel (Wilhelm Bodewin Johann Gustav Keitel), 64 ani, feldmareșal german al celui de-Al Treilea Reich (n. 1882)\n 16 octombrie: Joachim von Ribbentrop (Ulrich Friedrich Willy Joachim Ribbentrop), 53 ani, diplomat și politician german, ministru de externe al Germaniei (1938-1945), (n. 1893)\n 16 octombrie: Alfred Rosenberg, 53 ani, membru al partidului nazist (n. 1893)\n16 octombrie: Rudolf Ferdinand Spitaler, 87 ani, astronom austriac (n. 1859)\n 16 octombrie: Julius Streicher, 61 ani, politician german, fondatorul săptămânalului Der Stürmer, principalul organ de propagandă antisemită nazistă din Al Treilea Reich, (n. 1885)\n 22 octombrie: Henry Bergman, 78 ani, actor american (n. 1868)\n 14 noiembrie: Manuel de Falla (n. Manuel María de los Dolores Clemente Ramón del Sagrado Corazón de Jesús Falla y Matheu), 69 ani, compozitor spaniol (n. 1876)\n 21 noiembrie: Eduard Marquina i Angulo, 67 ani, scriitor spaniol (n. 1879)\n 25 noiembrie: Henry Morgenthau Sr., 90 ani, diplomat american (n. 1856)\n 30 noiembrie: Gustav Noske, 78 ani, politician german (n. 1868)\n 4 decembrie: Infanta María de la Paz a Spaniei (n. María de la Paz de Borbón y Borbón), 84 ani (n. 1862)\n 14 decembrie: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, 78 ani, prozator român (n. 1868)\n 17 decembrie: Grigori Neuimin, 60 ani, astronom rus (n. 1886)\n 25 decembrie: Henri Rang, 44 ani, sportiv român (călărie), medaliat olimpic (1936), (n. 1902)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Percy Williams Bridgman (SUA)\n Chimie: James Batcheller Sumner, John Howard Northrop, Wendell Meredith Stanley (SUA)\n Medicină: Hermann Joseph Muller (SUA)\n Literatură: Hermann Hesse (Germania)\n Pace: Emily Greene Balch, John Raleigh Mott (SUA)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1946\n\nLegături externe \n\n1946"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1939?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1939 (MCMXXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 2 ianuarie: Revista americană Time îl desemnează pe Adolf Hitler ca fiind \"Omul anului\".\n 22 ianuarie: În laboratorul de fizică a Universității Columbia, a fost divizat, pentru prima oară, un atom de uraniu. \n 26 ianuarie: Războiul civil spaniol: Trupele lui Francisco Franco, ajutate de italieni, au preluat controlul asupra Barcelonei.\n\nFebruarie \n 2 februarie: Ungaria se alătură Pactului AntiCominten.\n\nMartie \n 2 martie: Cardinalul Eugenio Pacelli, este ales Papă și își ia numele de Pius al XII-lea.\n 15 martie: Invazia Cehoslovaciei de către trupele germane. Hitler călătorește la Praga și petrece noaptea la Hradschin.\n 15 martie: În România s-a decretat mobilizarea generală. Pe întreg teritoriul României au avut loc manifestații în sprijinul Cehoslovaciei.\n 23 martie: Semnarea Acordului economic româno-german. Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României și Reichul German, care deschidea calea subordonării economiei românești intereselor politicii hitleriste.\n 25 martie: Cardinalul Eugenio Pacelli devine Papa Pius al XII-lea. \n 28 martie: Generalul Francisco Franco, cucerește Madridul, punând capăt războiului civil spaniol.\n 30 martie: Marea Britanie și Franța garantează apărarea Poloniei.\n\nAprilie \n 6 aprilie: Marea Britanie și Polonia semnează un pact de ajutor reciproc.\n 7 aprilie: Albania este atacată de Italia fascistă și este ocupată în cursul aceleiași luni. \n 13 aprilie: Marea Britanie și Franța acordă garanții unilaterale privind frontierele României și Greciei în speranța blocării tendințelor expansioniste germane în zona de sud-est a Europei.\n 28 aprilie: Hitler reînoiește pactul de nonagresiune între Germania și Polonia.\n\nIulie \n 25 iulie: Polonia predă Marii Britanii și Franței două aparate de codificare germane, Enigma, folosite ulterior de Puterile Aliate în decodificarea mesajelor secrete germane.\n\nAugust \n\n 2 august: Scrisoarea lui Albert Einstein către președintele american, Franklin Roosevelt, despre posibilitatea tehnologică de producere a unei bombe atomice folosind uraniu.\n 14 august: Polonia refuză cererea Uniunii Sovietice ca Armata Roșie să intre în Polonia.\n 20-25 august: Bătălia de la râul Khalka dintre trupele sovietice și cele nipone, unde 10.000 de sovietici și 25.000 de soldați ai armatei japoneze își pierd viața.\n 22 august: Hitler autorizează uciderea fără milă a tuturor bărbaților, femeilor și copiilor cu descendență poloneză sau vorbitori ai limbii poloneze.\n 23 august: Semnarea la Moscova a pactului de nonagresiune între Germania și URSS (Pactul Ribbentrop-Molotov).\n 25 august: Pactul dintre Marea Britanie și Polonia de ajutor reciproc împotriva Germaniei.\n 27 august: Polonia camuflează avioanele sale militare în mici aeroporturi în jurul Varșoviei.\n 31 august: Postul de radio din Gliewitz, Germania este atacat de trupe SS deghizate în uniforme poloneze.\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Începe Al Doilea Război Mondial. Cuirasatul german, Schleswig-Holstein, aflat într-o „vizită de prietenie“ la Gdansk deschide focul asupra fortului polonez de la Westerplatte. O oră mai tărziu, trupele germane invadează Polonia, începând Blitzkriegul \"Războiul fulger\". La ora 04:45, locotenentul Wladyslaw Gnys, din regimentul de aviație Cracovia 2, doboară primele două avioane de luptă germane din acest război și două bombardiere Dornier Do 17.\n 2 septembrie: Al Doilea Război Mondial. Avioane germane bombardează gara din Koło, Polonia, ucigând 111 de refugiați. Germanii încep construirea lagărului de concentrare de la Stutthof, adăugând camere de gazare, unde vor fi uciși 65.000 de polonezi creștini.\n\n 3 septembrie: Al Doilea Război Mondial. Marea Britanie, Franța, Australia, Noua Zeelandă și India declară război Germaniei. 92 de divizii franceze stau în spatele liniei Maginot, în fața a 35 de divizii germane. La Truskolasy, Polonia, 55 de țărani polonezi sunt adunați și împușcați de către unități naziste.\n 4 septembrie: Al Doilea Război Mondial. Avioane britanice atacă nava de război germană, Admiral Scheer, dar bombele nu explodează; Aviația Regală va manifesta în următoarele luni datorită deciziei guvernului britanic de a nu bombarda componentele industriei germane, pentru că acestea reprezintă „proprietatea sa privată“. La Bydgoszcz, Polonia, o mie de polonezi sunt uciși, incluzând mai multe sute de cercetași ce sunt împușcați la zid de către trupele germane.\n 5 septembrie: Al Doilea Război Mondial. Statele Unite își declară neutralitatea.\n 6 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Lângă Mrocza, Polonia, germanii împușcă 19 ofițeri polonezi care se predaseră după o luptă cu o unitate de blindate. Conducătorii trupelor armate poloneze abandonează Varșovia.\n 6 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Africa de Sud declară război Germaniei.\n 7 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Radio BBC începe să transmită zilnic în limba poloneză.\n 7 septembrie: România s-a declarat neutră în urma declanșării celei de-a doua conflagrații mondiale și și-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.\n 8 septembrie: Al Doilea Război Mondial: În Będzin, 200 de evrei sunt arși de vii într-o sinagogă, de către germani, care aruncă vina asupra polonezilor, executând 30 dintre ei într-o piață publică drept pedeapsă.\n 9 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Armata poloneză lansează un contraatac între Łódź și Varșovia, surprinzându-i pe germani; după trei zile de luptă crâncenă, numărul net superior al germanilor se dovedește decisiv. A IV-a Divizie Panzer a germanilor este înfrântă la suburbiile Varșoviei.\n 10 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Canada declară război Germaniei.\n 12 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Forțele Luftwaffe bombardează Krzemieniec, omorând sute de oameni.\n 17 septembrie: Al Doilea Război Mondial: URSS invadează Polonia cu un milion de soldați pentru a-și „apăra populația bielorusă și ucraineană”. \n 17 - 25 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Mii de polonezi sunt masacrați în estul Poloniei de elemente ucrainiene, bieloruse și evreiești încurajați de sloganuri sovietice precum: \"Pentru polonezi, tigăi <?> și câini - o moarte de câine!\". În Karczowka, 24 de polonezi sunt legați cu sârmă ghimpată, apoi împușcați sau înecați. În comitatul Luboml, 500 de polonezi sunt uciși într-un masacru de 3 zile al ucrainenilor. Un preot rănit în comitatul Brzezany este plasat lângă o șosea și este folosit de către unitățile sovietice care trec pe acolo, ca țintă. O sută de gloanțe îl lovesc înainte să moară, la sfârșitul acelei zile.\n 19 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Lavrenti Beria organizează un Directorat pentru Prizonierii de Război și instalează tabere pentru 240.000 prizonieri de război polonezi aflați în custodia sovietică; aproximativ 37.000 din aceștia vor fi folosiți pentru muncă obligatorie.\n 20-21 septembrie: Al Doilea Război Mondial: În apărarea orașului Grodno, unitățile armatei poloneze provoacă pierderi Armatei Roșii, 800 de soldați și 10 tancuri.\n\n 21 septembrie: Armand Călinescu, prim-ministru al României, este asasinat la București de un comando legionar condus de avocatul Miti Dumitrescu.\n 21-22 septembrie: Asasinatele din 21/22 septembrie 1939: În urma uciderii prim-ministrului Armand Călinescu, la ordinul regelui Carol al II-lea, au fost asasinați fără judecată, în lagăre și pe întregul cuprins al țării, de către jandarmi, 252 de persoane, dintre care 105 membri ai Mișcării Legionare. Cadavrele a câte 3, 4 legionari au fost scoase în stradă si lăsate acolo vreme de trei zile. \n 22 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Un regiment polonez respinge atacurile a 40 tancuri sovietice și unități de infanterie în Bătălia de la Kodziowce. Sovieticii suferă pierderi importante.\n 23 septembrie: Al Doilea Război Mondial: În Piotrkow, germanii forțează mii de prizonieri de război polonezi, printre care și evrei să se ușureze într-o sinagogă, curățând apoi excrementele cu obiecte sacre.\n 24 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Trupele germane execută 800 de intelectuali și lideri polonezi în Bydgoszcz.\n 25 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Luftwaffe lansează 420 de bombardiere împotriva Varșoviei. Au decedat 40.000 de oameni.\n 26 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Armata poloneză de Acasă (în poloneză Armia Krajowa - AK) se formează în Varșovia.\n 27 septembrie: Al Doilea Război Mondial: În apropiere de Grabowiec, 5.000 de prizonieri polonezi sunt executați de către trupele sovietice.\n 28 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Se semnează Tratatul de prietenie Sovieto-German. În timpul celor 17 luni ale acestui pact, URSS va furniza Germaniei 865.000 tone de petrol, 648.000 tone de lemne și 1,5 milioane tone de grâne. Flota germană va primi o bază la Murmansk și spărgătoarele de gheață sovietice vor crea o cale liberă vaselor germane.\n 28 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Varșovia capitulează. 140.000 de soldați polonezi au decedat, 36.000 dintre ei fiind răniți și luați prizonieri.\n 29 septembrie: Al Doilea Război Mondial: În apropiere de Szack, sovieticii execută 200 de ofițeri polonezi din diverse unități.\n 30 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Guvernul polonez, din exil, format la Paris, îl numește pe generalul Wladyslaw Sikorski comandant al Armatei. \n 30 septembrie: Radio Varșovia își încetează emisia.\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Garnizoana poloneză din Peninsula Hel capitulează în fața germanilor după atacuri repetate.\n 2 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Primii polonezi sunt încarcerați în închisoarea Pawiak din Varșovia. 100.000 de persoane vor fi interogate aici de către naziști, dintre care 37.000 vor fi executați și 60.000 trimiși în lagăre de concentrare.\n 3 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Hitler organizează o paradă a victoriei sale în Varșovia. Tentativa de asasinat a AK eșuează.\n 6 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Ultimele trupe poloneze capitulează după o bătălie de două zile împotriva tancurilor și avioanelor sovietice care se alăturaseră trupelor germane, urmată de o luptă de alte cinci zile împotriva germanilor. Polonezii cedează datorită lipsei de aprovizionare. \n 8 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Forțele SS execută 20 de polonezi într-un cimitir din Świecie, inclusiv copii cu vârste între 2 și 8 ani.\n 8 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Germania anexează vestul Poloniei.\n 12 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Hans Frank este numit de germani guvernator al Guvernului General al Poloniei.\n 14 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Submarinul polonez Orzel ajunge în Marea Britanie, evadând din spațiul maritim al Estoniei.\n 16 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Toți polonezii sunt expulzați din orașul Gdynia. Expulzări similare au loc în toate teritoriile anexate Germaniei.\n 18 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Moscova se pregătește să predea 30.000 de soldați și refugiați polonezi către naziști, într-un schimb de prizonieri.\n 19 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Hitler încorporează oficial vestul Poloniei celui de-Al Treilea Reich. Primul ghetou evreiesc este stabilit la Lublin.\n 21 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii deportează polonezii din Poznan, cel mai mare oraș din vestul Poloniei (250.000 locuitori), în scopul stabilirii unor „provincii germane pure“.\n 22 octombrie: Al Doilea Război Mondial: În Polonia ocupată de URSS, numită acum \"Belarusul de Vest\" și \"Ucraina de Vest\". URSS-ul organizează un simulacru de alegeri, confiscă toate proprietățile, inclusiv conturile bancare și înlocuiește moneda oficială poloneză zlotul cu rubla. Polonezii sunt concediați de la slujbele lor și aruncați în închisoare pe măsură ce NKVD compilează liste de deportare. Fabrici, spitale și școli sunt demontate și trimise în URSS. Educația și limba poloneză sunt reduse în mod treptat; librăriile sunt închise și cărțile sunt arse. Bisericile sunt distruse și preoții - arestați; purtatul unei cruci devine interzis. Posesia unei mașini de scris reprezintă un delict.\n 30 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Viacheslav Molotov declară: \"Un șoc adus Poloniei, întâi de către Armata germană, apoi de către Armata Roșie și nimic n-a mai rămas din această urâtă progenitură a Tratatului de la Versailles!\"\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Primul transport de femei poloneze ajunge în lagărul de concentrare de la Ravensbrück.\n 3 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Gestapo execută 96 de profesori polonezi în școala acestora și într-o pădure din apropiere de Rypin.\n 6 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Gestapo adună 183 de profesori ai Universității Jagiello din Cracovia și-i trimite către lagărul de concentrare Sachsenhausen, în apropiere de Berlin. În comitatul Luck, țărani ucraineni oferă cazare la 200 de polonezi refugiați de nazism, apoi îi ucid.\n 11 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: În Ziua de Independență a Poloniei, trupele germane forțează 350 de polonezi să sape canale, apoi îi execută în grupuri. Înainte de a muri, fiecare grup strigă: \"Trăiască Polonia!\"\n 13 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Se creează Uniunea Luptei Armate.\n 22 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii execută 53 de locuitori ai unei case din Varșovia.\n 23 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii publică un decret prin care obligau evreii polonezi să poarte semnul distinctiv Steaua lui David.\n 29 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: URSS impune cetățenia sovietică tuturor locuitorilor teritoriilor poloneze ocupate.\n 30 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: URSS atacă Finlanda. (Războiul de iarnă).\n\nDecembrie \n 7 decembrie: Al Doilea Război Mondial: O conferință Gestapo - NKVD are loc într-un oraș-stațiune din Polonia pentru a planifica în comun lichidarea rezistenței poloneze. \n 8 decembrie: Este înființată firma Mikoian-Gurevici, birou rus de proiectare avioane cu reacție condus de Artem Mikoian și Mihail Gurevici. Primul proiect realizat a fost MIG-1, în 1940.\n 18 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Lavrenti Beria, lider al NKVD, ordonă începutul unei mari deportări a polonezilor către URSS.\n 27 decembrie: Al Doilea Război Mondial: La Wawer, în apropiere de Varșovia, Polonia, trupe naziste ucid 170 bărbați și copii.\n\nNedatate \nseptembrie-noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Trupele NKVD transportă 15.400 de ofițeri polonezi către închisorile din Kozielsk, Ostashkov și Starobielsk, în URSS.\n\nArte, știință, literatură și filosofie \n 1 ianuarie: Apare, la Iași, sub conducerea lui George Călinescu, revista Jurnalul Literar\" (între 1 -10 ian. 1939; a doua serie a revistei a apărut la București, între 1947 și 1948). \n 2 aprilie: Apare la București, săptămânal, revista România literară, sub conducerea lui Cezar Petrescu. \n 15 decembrie: Debutul poetului Geo Dumitrescu în revista \"Cadran\" (nr. 4) cu poezia Cântec, sub pseudonimul Vladimir Ierunca.\n 15 decembrie: La Atlanta, SUA a avut loc premiera filmului \"Pe aripile vântului\", în regia lui Victor Fleming, avându–i ca protagoniști pe Vivien Leigh și Clark Gable.\n Ballet Theatre (American Ballet Theatre, din 1957). Companie de balet cu sediul la New York.\n DDT (diclor-difenil-tricloe etan). Insecticid sintetic descoperit de Paul Hermann Müller.\n Ernest Hemingway publică Zăpezile de pe Kilimanjaro.\n George Călinescu publică Principii de estetică.\n Lucian Blaga publică Artă și valoare.\n Petre P. Negulescu publică Destinul omenirii vol. II.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 23 ianuarie: Aurel Vernescu, caiacist român, dublu laureat olimpic (d. 2008)\n\nFebruarie \n\n12 februarie: Ray Manzarek, muzician american (The Doors), (d. 2013)\n 19 februarie: Irina Loghin, interpretă română de muzică populară\n 24 februarie: Augustin Eugen Gheorghe Nádudvary, politician român\n 25 februarie: Gerald Murnane, scriitor australian\n\nMartie \n 17 martie: Giovanni Trapattoni, fotbalist și antrenor italian\n 7 aprilie: Francis Ford Coppola, regizor de film, scenarist și producător american\n\nAprilie \n 13 aprilie: Seamus Heaney, scriitor irlandez, laureat al Premiului Nobel (1995), (d. 2013)\n 20 aprilie: Gro Harlem Brundtland, politiciană norvegiană\n 22 aprilie: Jack Nicholson (n. John Joseph Nicholson), actor american de film, regizor și producător\n\nMai \n 4 mai: Mircea Ifrim, om politic român (d.2020)\n 4 mai: Amos Oz, scriitor israelian (d.2018)\n9 mai: Ion Țiriac (n. Ioan Țiriac), tenisman și om de afaceri român\n22 mai: Răzvan Teodorescu, critic și istoric de artă, politician român (d. 2023)\n 23 mai: J.M.A. Biesheuvel, scriitor neerlandez (d. 2020)\n 27 mai: Ion Niculiță, istoric român (d. 2022).\n\nIunie \n\n 4 iunie: Alexandru Arșinel, actor român de teatru, film și televiziune (d. 2022)\n\n 9 iunie: Ileana Cotrubaș, solistă română de operă (soprană)\n 18 iunie: Ilie Merce, om politic român\n\nIulie \n 11 iulie: Marcu Tudor, om politic român\n 26 iulie: Cezar Baltag, poet român (d. 1997)\n30 iulie: Peter Bogdanovich, regizor american (d. 2022)\n\nAugust \n 2 august: Valeria Seciu, actriță română de film, radio, voce, teatru și televiziune (d. 2022)\n 9 august: Paul Magheru, om politic român\n 9 august: Romano Prodi, prim-ministru al Italiei (1996-1998) și președintele Comisiei Europene (1999-2004)\n28 august: Rodica Ojog-Brașoveanu, scriitoare română (d. 2002)\n29 august: Joel Schumacher, producător de filme, scenarist și regizor american (d. 2020)\n30 august: John Peel, DJ, prezentator de radio și jurnalist britanic (d. 2004)\n\nSeptembrie \n 9 septembrie: Zbigniew Namysłowski, saxofonist, violoncelist, trombonist, pianist și compozitor polonez (d. 2022)\n 12 septembrie: Sergiu Andon, om politic român\n 28 septembrie: Ioan Alexandru, jurist român\n\nOctombrie \n\n2 octombrie: Dan Spătaru (Dan George Spătaru), interpret român de muzică ușoară (d. 2004)\n 7 octombrie: Michael Markel, scriitor român de etnie sas\n 9 octombrie: Gheorghe Chiper, om politic român\n 16 octombrie: Péter Jecza, sculptor și profesor român de arte plastice (d. 2009)\n 18 octombrie: Jan Erik Vold, poet norvegian\n 20 octombrie: Dumitru Matcovschi, poet, prozator, academician, publicist și dramaturg din R. Moldova (d. 2013)\n\nNoiembrie \n 15 noiembrie: Ștefan Sileanu, actor și pictor român (d. 2020)\n 19 noiembrie: Emil Constantinescu, politician și om de știință român, al 3-lea președinte al României (1996-2000)\n 26 noiembrie: Tina Turner (n. Anna Mae Bullock), cântăreață, actriță și compozitoare americană (d. 2023)\n 27 noiembrie: Nicolae Manolescu (n. Nicolae Apolzan), critic și istoric literar, eseist, cronicar literar și profesor universitar român, membru titular al Academiei Române (2013)\n\nDecembrie \n 12 decembrie: Tudor Octavian, poet și publicist român\n 20 decembrie: Ștefan Glăvan, om politic român\n26 decembrie: Phil Spector (Harvey Phillip Spector), producător și textier american (d. 2021)\n\nDecese \n 12 ianuarie: Hariclea Hartulari Darclée (n. Hariclea Haricli), 78 ani, solistă de operă română (soprană lirică), (n. 1860)\n 28 ianuarie: William Butler Yeats, 73 ani, poet irlandez, laureat al Premiului Nobel (1923), (n. 1865)\n 10 februarie: Pius al XI-lea (n. Achille Ratti), 81 ani, papă al Romei (n. 1857)\n 2 martie: Howard Carter, 64 ani, arheolog britanic (n. 1874)\n 6 martie: Ferdinand von Lindemann, 87 ani, matematician german (n. 1852)\n 27 martie: Evald Aav, 39 ani, compozitor eston (n. 1900)\n 19 mai: George Petcu, 22 ani, poet român (n. 1917)\n 27 mai: Joseph Roth, 44 ani, scriitor austriac (n. 1894)\n 7 august: Charlie Roberts (n. Charles Roberts), 56 ani, fotbalist englez, (n. 1883)\n 21 septembrie: Armand Călinescu, 46 ani, politician, filosof, ministru și jurist român, prim-ministru al României (1939), (n. 1893)\n 23 septembrie: Sigmund Schlomo Freud, 83 ani, medic neuropsihiatru austriac de etnie evreiască, creator al psihanalizei (n. 1856)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Ernest Orlando Lawrence (SUA)\n Chimie: Adolf Butenandt (Germania) și Leopold Ruzicka (Elveția)\n Medicină: Gerhard Domagk (Germania)\n Literatură: Frans Eemil Sillanpää (Finlanda)\n Pace: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1939\n\nNote \n\n1939"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți relata despre 1947?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1947 (MCMXLVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 16 ianuarie: Vincent Auriol este ales ca președinte al Franței.\n 20 ianuarie: Statele Unite semnează Tratatul de pace cu România.\n 29 ianuarie: URSS semnează, la Paris, Tratatul de pace cu România. Tratatul a obligat România să plătească 300 milioane dolari Statelor Unite și Uniunii Sovietice. România și-a primit înapoi Transilvania de Nord, care a fost dată, în 1940, de Hitler Ungariei prin Dictatul de la Viena, dar România a pierdut Bucovina de Nord și Basarabia în favoarea Uniunii Sovietice.\n\nFebruarie \n 5 februarie: Comunistul Bolesław Bierut, devine președinte al Poloniei.\n 10 februarie: Delegația Guvernului român semnează, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate și Asociate. României i se recunosc drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord și i se impune plata unor despăgubiri, în contul reparațiilor de război. Italia cedează mare parte din Peninsula Istria Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.\n 17 februarie: Postul Vocea Americii începe să emită și în Uniunea Sovietică.\n 21 februarie: Consiliul de Miniștri a hotărât proclamarea lui Iosif Stalin ca fiind cetățean de onoare al României. \n 20 februarie: Prusia încetează să mai existe.\n\nAprilie \n 1 aprilie: Regele George al II-lea al Greciei este succedat de fratele său, Paul I.\n 15 aprilie: Înființarea Filarmonicii \"Banatul\" din Timișoara.\n 18 aprilie: Guvernul britanic hotărăște reluarea relațiilor comerciale cu România.\n 20 aprilie: Frederic al IX-lea devine rege al Danemarcei după moartea tatălui său, Christian al X-lea.\n 25 aprilie: Înființarea Universității din Craiova.\n\nMai \n 11 mai: Laos devine monarhie constituțională.\n\nIunie \n 5 iunie: A fost făcut public planul Marshall, de către George Marshall, senator de stat al SUA, de ajutorare a țărilor din Europa Occidentală devastate de cel de-al doilea război mondial. Aplicarea acestuia a început de la 3 aprilie 1948, fiind în vigoare până în luna iulie 1951.\n 7 iunie: A luat ființă, prin ordinul Ministrului Armatei, Mihail Lascăr, echipa de fotbal Steaua București.\n\nIulie \n 2 iulie: URSS anunță că refuză Planul Marshall.\n 14 iulie: Un grup de zece conducători ai PNȚ, în frunte cu Ion Mihalache, vicepreședinte, Nicolae Penescu, secretar general și Nicolae Carandino, director la ziarul \"Dreptatea\", au fost arestați pe aeroportul din Tămădău, la 46 de km de București, sub acuzația de \"fugă într-o țară străină\".\n 29 iulie: Este dizolvat, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, Partidul Național Țărănesc.\n\nAugust \n 15 august: Gandhi obține independența Indiei.\n 15 august: În România se adoptă o nouă reformă monetară. În sume limitate, în funcție de profesia deținătorilor, schimbarea banilor s-a făcut la raportul de 20.000 lei vechi pentru 1 leu nou. Familiile de țărani puteau schimba cel mai mult 5 milioane de lei, iar dacă aveau dovada că au livrat statului cota de produse mai aveau voie să schimbe în plus 2,5 milioane. Urmau apoi salariații, pensionarii și cei cu profesii liberale recunoscute oficial, cu 3 milioane de lei. Restul a avut dreptul să schimbe 1,5 milioane de lei vechi. Sumele neschimbate s-au blocat în conturi.\n\nOctombrie \n 8 octombrie: Dieta japoneză adoptă noua Constituție. Sufragiul universal este introdus pentru ambele sexe.\n 14 octombrie: Căpitanul Chuck Yeager, din Forțele Aeriene SUA, devine prima persoană care a zburat mai repede decât viteza sunetului (Mach 1). \n 29 octombrie: Începe procesul lui Iuliu Maniu. Sentința va fi pronunțată la 11 noiembrie 1947.\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Începutul conflictului dintre India și Pakistan pe subiectul Kashmir.\n 6 noiembrie: În cadrul ședinței Consiliului de Miniștri, se anunță demisia miniștrilor aparținând PNL – Tătărescu.\n 12 noiembrie: A doua zi după condamnarea la închisoare pe viață a lui Iuliu Maniu, Regele Mihai I al României pleacă la Londra pentru a asista la căsătoria prințesei Elisabeta (viitoarea Regină Elisabeta a II-a) cu prințul Filip, Duce de Edinburgh.\n 16 noiembrie: Contraamiralul Horia Macellariu constituie Comitetul Mișcării Rezistenței Românești, în București, str. Toamnei nr.104. \n 20 noiembrie: Prințesa Elisabeta (viitoarea Regină Elisabeta a II-a) se căsătorește cu ducele de Edinburgh, Philip Mountbatten, la Westminster Abbey în Londra. \n 21 noiembrie: Partidele de opoziție sunt dizovate în Ungaria.\n 29 noiembrie: Adunarea Generală a ONU a hotărât împărțirea Palestinei în două state, israelit și arab. Ierusalimul a fost proclamat oraș liber, sub administrația ONU. \n 30 noiembrie: Începutul Războiului Civil din 1947-1948 în Palestina.\n\nDecembrie \n 30 decembrie: Printr-o lovitură de stat comunistă, Regele Mihai I este forțat să abdice și să renunțe la conducerea statului. Este proclamată Republica Populară Română (RPR).\n\nNedatate \n 1947-1956: Cominform (Biroul Comunist de Informații). Agenție comunistă internațională fondată de Uniunea Sovietică. Membri fondatori, partide comuniste din: Bulgaria, Cehoslovacia, Franța, Italia, Iugoslavia (1947-1948), Polonia, România și Ungaria.\n1947-1991: Războiul rece. Stare de tensiune întreținută de două grupuri de state care aveau ideologii și sisteme politice foarte diferite. Într-un grup se aflau URSS și aliații ei, grup căruia i se spunea uzual „Blocul răsăritean” (oriental). Celălalt grup cuprindea SUA și aliații săi, fiind numit, uzual, „Blocul apusean” (occidental).\niunie: România refuză să ajute Planul Marshall și PCR oferă un plan de șase luni pentru a aduce producția industrială la 70% din nivelul anului 1938.\n CIA (Central Intelligence Agency). Agenție centrală a serviciilor de spionaj și contraspionaj înființată în Langley, Virginia, SUA.\n Fizicianul englez de origine maghiară Dennis Gabor inventează holografia.\n ISO (International Organisation for Standardization). Organizația Internațională pentru Standardizare. Organizație al cărei obiectiv constă în determinarea standardelor în majoritatea domeniilor tehnice și nontehnice, înființată la Geneva (Eveția) și are peste 100 membri.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n 4 ianuarie: A apărut la Hanovra primul număr al revistei \"Der Spiegel\" (Oglinda), avându-l ca director pe Rudolf Augstein.\n 10 ianuarie: Virusul poliomielitei este izolat de cercetătorii de la Universitatea Stanford.\n 16 martie: A apărut, la București, \"Revista literară\" condusă de Miron Radu Paraschivescu.\n 18 septembrie: A fost inaugurat Teatrul Municipal din București, cu piesa \"Insula\" de Mihail Sebastian.\n 21 decembrie: Primă audiție în concertul Filarmonicii bucureștene a oratoriului bizantin de Crăciun \"Nașterea Domnului\" de Paul Constantinescu.\n 23 decembrie: Fizicienii americani John Bardeen, Walter Brattain și William Shockley au conceput primul tranzistor.\n Albert Camus publică Ciuma.\n Desoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă.\n Fizicianul maghiar Dennis Gabor a inventat holograma.\n Thomas Mann publică Doctor Faustus.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Virgiliu Stoenescu, economist român\n 2 ianuarie: Dumitru Covalciuc, scriitor român (d. 2017)\n 4 ianuarie: Dao Bandon, cântăreț thailandez\n4 ianuarie: Eva Ström, scriitoare suedeză\n 5 ianuarie: Erzsébet Ádám, actriță română (d. 2014)\n 7 ianuarie: Dan Anca, fotbalist român (d. 2005)\n 8 ianuarie: David Bowie (n. David Robert Jones), muzician britanic (d. 2016)\n 9 ianuarie: Ioana Ieronim, poetă și traducătoare română\n 10 ianuarie: Tiit Vähi, politician estonian\n 11 ianuarie: Yukio Hatoyama, politician japonez, prim-ministru al Japoniei (2009-2010)\n 14 ianuarie: Thilo Bode, economist german\n 19 ianuarie: Leszek Balcerowicz, economist polonez\n 23 ianuarie: Lasse Lehtinen, politician finlandez\n 24 ianuarie: Michio Kaku, fizician și futurolog american de etnie japoneză\n 26 ianuarie: Patrick Dewaere, actor francez (d. 1982)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Francesco Musotto, politician italian\n 1 februarie: Rozália Soós, handbalistă română\n 2 februarie: Farrah Fawcett, actriță americană de film, teatru și TV (d. 2009)\n 2 februarie: Vladimir Găitan, actor român de film (d. 2020)\n 3 februarie: Georg Jarzembowski, politician german\n3 februarie: Andrei-Gheorghe Király, politician român\n 3 februarie: Maurizio Micheli, actor italian\n 5 februarie: Regina Duarte, actriță braziliană\n5 februarie: Mario Clemente Mastella, politician italian\n 6 februarie: Viorel Hizo, fotbalist român (portar)\n 7 februarie: Flemming Jørgensen, cântăreț și actor danez (d. 2011)\n 8 februarie: John Richard Gott, astronom american\n 13 februarie: Urs Faes, scriitor elvețian\n 15 februarie: John Coolidge Adams, compozitor american\n15 februarie: David Brown, muzician american (Santana), (d. 2000)\n 19 februarie: Malcolm Harbour, politician britanic\n 20 februarie: Valentina Cojocaru, cântăreață din R. Moldova\n 20 februarie: Peter Strauss, actor american\n 21 februarie: Renata Sorrah, actriță braziliană\n21 februarie: Dumitru Surdu, politician român (d. 2009)\n 23 februarie: Pia Kjærsgaard, politiciană daneză\n 24 februarie: Brigitte Douay, politiciană franceză\n 25 februarie: Dumitru Armășescu, politician român\n 25 februarie: Doug Yule, muzician american\n 26 februarie: Sandie Shaw, cântăreață britanică\n 27 februarie: Alan Guth, fizician și cosmolog american\n 28 februarie: Włodzimierz Leonard Lubański, fotbalist polonez (atacant)\n\nMartie \n 2 martie: Wolfgang Wodarg, politician german\n 3 martie: Sever Meșca, politician român\n 3 martie: Oscar Tabárez (Óscar Wáshington Tabárez Sclavo), fotbalist uruguayan\n 5 martie: John Kitzhaber, politician american\n 9 martie: Keri Hulme, scriitoare neozeelandeză\n 14 martie: José Happart, politician belgian\n 17 martie: Jan Andersson, politician suedez\n 17 martie: Sepp Kusstatscher, politician italian\n 18 martie: Deborah Lipstadt, istoric american\n18 martie: Drew Struzan, ilustrator american\n 19 martie: Glenn Close, actriță americană\n 20 martie: Elly Plooij-van Gorsel, politiciană neerlandeză\n 22 martie: Louis Grech, politician maltez\n 22 martie: Afanasijs Kuzmins, sportiv leton (tir)\n 23 martie: Elizabeth Ann Scarborough, romancieră americană\n 25 martie: Elton John (n. Reginald Kenneth Dwight), muzician englez\n 27 martie: Aad de Mos, fotbalist neerlandez\n27 martie: Cornel Udrea, scriitor român\n 29 martie: Viorel Sergovici, regizor de film, român (d. 2012)\n 30 martie: Traian Dobre, politician român\n\nAprilie \n1 aprilie: Alain Connes, matematician francez\n 1 aprilie: Mauro Nobilia, politician italian\n 1 aprilie: Guido Podestà, politician italian\n 1 aprilie: Francine Prose, scriitoare americană\n 3 aprilie: Ladislav Kuna, fotbalist slovac (d. 2012)\n 7 aprilie: Petru Poantă, critic literar român (d. 2013)\n 8 aprilie: Steve Howe (Stephen James Howe), chitarist englez (Yes)\n 11 aprilie: Michael Hindley, politician britanic\n 12 aprilie: Tom Clancy, scriitor american\n 13 aprilie: Linda Martin, cântăreață irlandeză\n14 aprilie: Ilie Carabulea, om de afaceri român\n 16 aprilie: Kareem Abdul-Jabbar, baschetbalist american\n 17 aprilie: Albert Dess, politician german\n 19 aprilie: Nicu Covaci, compozitor, cântăreț, chitarist român (Phoenix)\n 20 aprilie: Gabriela Cristea, politiciană română\n20 aprilie: Victor Suvorov, istoric rus\n 21 aprilie: Iggy Pop, muzician american (The Stooges)\n 24 aprilie: Josep Borrell, politician spaniol\n 24 aprilie: Roger D. Kornberg, chimist american\n 25 aprilie: Johan Cruyff (n. Hendrik Johannes Cruijff), fotbalist neerlandez (atacant), (d. 2016)\n25 aprilie: Jeffrey DeMunn, actor american\n 25 aprilie: Valeriu Garbuz, politician din R. Moldova\n29 aprilie: Horst Bredekamp, istoric al artei, german\n 29 aprilie: Olavo de Carvalho, jurnalist și filosof brazilian\n 29 aprilie: Zbigniew Zaleski, politician polonez (d. 2019)\n\nMai \n 1 mai: Jacob Bekenstein, fizician israelian (d. 2015)\n 3 mai: Anna Karamanou, politiciană greacă\n5 mai: Ion Preda, politician român\n 5 mai: Malam Bacai Sanhá, politician guineobissauan (d. 2012)\n 7 mai: George Stanca, poet și publicist român (d. 2019)\n 8 mai: Victor Cavallo, actor italian (d. 2000)\n 9 mai: Ristea Priboi, politician român\n 9 mai: Andy Sutcliffe, pilot britanic de Formula 1 (d. 2015)\n 10 mai: Vasile Pruteanu, politician român\n 11 mai: Franco Trappoli, politician italian\n 13 mai: Gigi Căciuleanu, coregraf francez de etnie română\n13 mai: Stephen R. Donaldson (Stephen Reeder Donaldson), scriitor american\n13 mai: Irmgard Möller, teroristă germană\n 13 mai: Takeo Takahashi, fotbalist japonez (atacant)\n 15 mai: Ljupko Petrović, fotbalist sârb (atacant)\n 15 mai: Muhyiddin Yassin, al 8-lea prim-ministru al Malaeziei (din 2020)\n 20 mai: Nancy Fraser, filosoafă americană\n 22 mai: Seán Ó Neachtain, politician irlandez\n 23 mai: Baek In Chul, actor sud-coreean\n23 mai: Jane Kenyon, poetă americană (d. 1995)\n 23 mai: Nicola Di Pinto, actor italian\n 24 mai: Svetlana Toma, actriță de teatru și film din R. Moldova\n 25 mai: Flavio Bucci, actor italian (d. 2020)\n25 mai: Iosif Budahazi, scrimer român (d. 2003)\n 25 mai: Emmanouil Mastorakis, politician grec\n 26 mai: Dorel Cernomazu, inginer și profesor universitar român (d. 2015)\n 27 mai: Liana Alexandra, compozitoare și pianistă română (d. 2011)\n 27 mai: Marta Vincenzi, politiciană italiană\n 29 mai: Noritaka Hidaka, fotbalist japonez (atacant)\n29 mai: Astrid Proll, teroristă germană\n 30 mai: Gabriela Silvia Beju, sculptoriță română\n\nIunie \n\n 1 iunie: Ron Dennis, antreprenor britanic\n1 iunie: Alex Goldfarb, politician israelian\n 2 iunie: Sava Negrean Brudașcu, interpretă română de muzică populară\n3 iunie: Dave Alexander (David Michael Alexander), muzician american (The Stooges), (d. 1975)\n 3 iunie: Mickey Finn (Michael Norman Finn), percuționist britanic (T Rex), (d. 2003)\n 4 iunie: Rodica Mureșan, actriță română\n 6 iunie: Jean-Claude Fruteau, politician francez (d. 2022)\n 11 iunie: Glenn Leonard, cântăreț american\n 11 iunie: Douangdeuane Viravongs, scriitoare laoțiană\n 15 iunie: Gheorghe Ciuhandu, politician român\n15 iunie: Mihail Sirețeanu, politician român (d. 2020)\n 16 iunie: Ștefan Agopian, scriitor român\n17 iunie: Lucian Muscurel, actor suedez\n 17 iunie: Gregg Rolie, muzician american\n 17 iunie: Petre Țurlea, politician român\n 18 iunie: Godelieve Quisthoudt-Rowohl, politiciană germană\n 20 iunie: Wojciech Roszkowski, politician polonez\n 21 iunie: Ian Dalziel, politician britanic\n 24 iunie: Mike de Albuquerque, chitarist britanic\n24 iunie: Peter Weller, actor american\n 26 iunie: Peter Sloterdijk, filosof german\n 28 iunie: Octavian Dincuță, fotbalist român (atacant), (d. 2018)\n 29 iunie: Mircea Filimon, politician român\n\nIulie \n 2 iulie: Larry David, comedian, scriitor, actor și producător american de TV\n3 iulie: Dave Barry (David Barry), scriitor american\n 3 iulie: Rob Rensenbrink (Pieter Robert Rensenbrink), fotbalist neerlandez (atacant), (d. 2020)\n 6 iulie: Titus Andrei, realizator român de emisiuni radio și coordonatorul redacției de muzică ușoară de la Radio România Actualități\n 6 iulie: Gabriela Negreanu, poetă, eseistă și redactor de editură română (d. 1995)\n 7 iulie: Lidia Vianu, profesor universitar și traducător român\n 8 iulie: Vilmos Ágoston, scriitor, critic literar și reporter maghiar originar din România\n 9 iulie: Mirabela Dauer, interpretă română de muzică ușoară\n 9 iulie: Cristian Moisescu, politician român, primar al Aradului (1992–1996), (d. 2016)\n 11 iulie: Victor Surdu, politician român (d. 2011)\n14 iulie: Anna Fiodorovna Konkina, ciclistă rusă\n 14 iulie: Ulla-Lena Lundberg, scriitoare finlandeză de limbă suedeză\n 16 iulie: Adrian Cășunean-Vlad, politician român\n 17 iulie: Camilla, Regină Consoartă a Regatului Unit (n. Camilla Rosemary Shand)\n17 iulie: Wolfgang Flür, muzician german\n 17 iulie: Ilanit (n. Hanna Drezner), cântăreață israeliană\n 18 iulie: Andrei Chiliman, politician român\n 19 iulie: Brian May (Brian Harold May), muzician englez (Queen)\n 20 iulie: Gerd Binnig (Gerd Karl Binnig), fizician german\n 20 iulie: Theodorus J.J. Bouwman, politician neerlandez\n 21 iulie: Elisabeth Jeggle, politiciană germană\n 25 iulie: Florin Gheorghe Filip, inginer român\n 28 iulie: Elena Belova, scrimeră rusă\n 30 iulie: Arnold Schwarzenegger (Arnold Alois Schwarzenegger), actor american de film de etnie austriacă și guvernator al statului California, SUA (2003-2011)\n\nAugust \n 2 august: Massiel (n. María de los Ángeles Felisa Santamaria Espínosa), cântăreață spaniolă\n2 august: Amalia Sartori, politiciană italiană\n 3 august: Tadahiko Ueda, fotbalist japonez (atacant), (d. 2015)\n 4 august: Gheorghe Pavel Bălan, politician român\n4 august: Klaus Schulze, muzician german (d. 2022)\n 9 august: Joseph McBride, scenarist american\n 10 august: Mechtild Rothe, politiciană germană\n 11 august: Mircea Teodor Iustian, politician român\n 11 august: Georgios Karatzaferis, politician grec\n 16 august: Daishiro Yoshimura, fotbalist japonez (d. 2003)\n 24 august: Paulo Coelho, scriitor brazilian\n 25 august: Keith Tippett, pianist britanic (d. 2020)\n 26 august: Nicolae Dobrin, fotbalist român (d. 2007)\n 26 august: Marilena Rotaru, jurnalistă română\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Ioan Leș, politician român\n 2 septembrie: Frederik Willockx, politician belgian\n3 septembrie: Kjell Magne Bondevik, politician norvegian\n 3 septembrie: Gérard Houllier (Gérard Paul Francis Houllier), fotbalist și antrenor francez\n 4 septembrie: Jeffrey Satinover (Jeffrey Burke Satinover), fizician american\n 5 septembrie: Mel Collins (Melvyn Desmond Collins), muzician britanic (Kokomo)\n 5 septembrie: Buddy Miles (George Allen Miles Jr.), muzician american (Band of Gypsys), (d. 2008)\n5 septembrie: Peter Sichrovsky, politician austriac\n8 septembrie: Halldór Ásgrímsson, politician islandez (d. 2015)\n 8 septembrie: Rémi Brague, istoric francez\n 8 septembrie: Ioan Moisin, jurnalist român (d. 2017)\n 8 septembrie: Piotr Palamarciuc, politician din R. Moldova\n14 septembrie: Sam Neill (n. Nigel John Dermot Neill), actor de film și TV, neozeelandez\n 14 septembrie: Jerzy Popiełuszko, preot catolic polonez (d. 1984)\n 14 septembrie: Șerban Sturdza, arhitect român\n15 septembrie: Ioan Ardeleanu, scriitor român (d. 2007)\n 15 septembrie: Adrian Ivanițchi, compozitor și interpret român de muzică folk și pop\n17 septembrie: Richard Ashworth, politician britanic\n 17 septembrie: Marie-Thérèse Hermange, politiciană franceză\n 19 septembrie: Tanith Lee, scriitoare britanică (d. 2015)\n 20 septembrie: Brian Key, politician britanic (d. 2016)\n20 septembrie: Victor Zilberman, pugilist român\n 21 septembrie: Marcu Burtea, politician român (d. 2015)\n 22 septembrie: Octav Cozmâncă, politician român\n 24 septembrie: Tytti Isohookana-Asunmaa, politiciană finlandeză\n 24 septembrie: Nicolae Bocșan, istoric român (d. 2016)\n 26 septembrie: Radu Liviu Bara, politician român\n27 septembrie: Dick Advocaat (Dirk Nicolaas Advocaat), fotbalist și antrenor neerlandez\n27 septembrie: Meat Loaf (n. Marvin Lee Aday), cântăreț american de rock și actor (d. 2022)\n 27 septembrie: Agustín Díaz de Mera García Consuegra, politician spaniol\n 27 septembrie: Teodor Negoiță, explorator român (d. 2011)\n 28 septembrie: Lyndon Harrison, politician britanic\n 29 septembrie: Mihai Bărbulescu, istoric și arheolog român\n 30 septembrie: Marc Bolan (n. Mark Feld), cântăreț britanic (T'Rex), (d. 1977)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Aaron Ciechanover, medic israelian\n1 octombrie: Jean-Paul Gauzès, politician francez\n 1 octombrie: Mărioara Murărescu, prezentatoare română de televiziune (d. 2014)\n 2 octombrie: Uzi Arad, politician israelian\n2 octombrie: Christa Prets, politiciană austriacă\n 4 octombrie: Nobuo Kawakami, fotbalist japonez\n 5 octombrie: Brian Johnson (Brian Francis Johnson), cântăreț și compozitor englez (AC/DC)\n 5 octombrie: Vladimir Zarev, romancier bulgar\n 6 octombrie: Ionela Prodan, interpretă română de muzică populară (d. 2018)\n 7 octombrie: Gheorghe Chivu, filolog român\n 9 octombrie: France Gall (Isabelle Geneviève Marie Anne Gall), cântăreață franceză (d. 2018)\n 11 octombrie: Salvatore Tatarella, politician italian (d. 2017)\n 16 octombrie: Mihai Tudor, politician român\n 18 octombrie: Joe Morton (Joseph Thomas Morton Jr.), actor american\n 19 octombrie: Eugenia Ostapciuc, politiciană din R. Moldova\n 22 octombrie: Karl-Heinz Florenz, politician german\n 23 octombrie: Kazimierz Deyna, fotbalist polonez (d. 1989)\n24 octombrie: Mihail Iurcu, politician român\n 24 octombrie: Kevin Kline (Kevin Delaney Kline), actor american de film, teatru și TV\n 24 octombrie: Valeria Peter Predescu, interpretă română de muzică populară (d. 2009)\n26 octombrie: Ian Ashley (Ian Hugh Gordon Ashley), pilot britanic de Formula 1\n 26 octombrie: Hillary Rodham Clinton (n. Hillary Diane Rodham), politiciană americană\n 26 octombrie: Szabolcs Fazakas, politician maghiar (d. 2020)\n 27 octombrie: Peter Weber, politician român (d. 2008)\n 29 octombrie: Richard Dreyfuss (Richard Stephen Dreyfuss), actor american de film\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Siiri Oviir, politiciană estoniană\n 6 noiembrie: Alexandru Ștefănescu, critic literar român\n 8 noiembrie: Ruth Hieronymi, politiciană germană\n 12 noiembrie: Kōichi Itagaki, astronom japonez\n 15 noiembrie: Mihael Brejc, politician sloven\n 16 noiembrie: Mieczysław Janowski, politician polonez\n 18 noiembrie: Mike Carabello (Michael Carabello), muzician american\n 21 noiembrie: Mihai Severovan, politician din R. Moldova\n 22 noiembrie: Max Romeo (n. Maxwell Livingston Smith), cântăreț de reggae, jamaican\n 23 noiembrie: Emil Coșeru, actor român\n 25 noiembrie: Stéphane Courtois, istoric francez\n 27 noiembrie: Irina Petraș, scriitoare română\n 28 noiembrie: Maria Farantouri, cântăreață greacă\n29 noiembrie: George Kobayashi, fotbalist japonez\n 29 noiembrie: Liviu Tudan (n. Dumitru Tunsoiu), muzician român (Roșu și Negru), (d. 2005)\n 30 noiembrie: Sergio Badilla Castillo, poet chilian\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Emil Grünzweig, profesor de matematică și militant pentru pace, israelian de etnie română (d. 1983)\n 1 decembrie: Tahar Ben Jelloun, scriitor marocan\n 2 decembrie: Charles Mungoshi, scriitor zimbabwian (d. 2019)\n 3 decembrie: Mario Borghezio, politician italian\n 3 decembrie: Ion Haiduc, actor român\n 5 decembrie: Ana Ruxandra Ilfoveanu, pictoriță română\n 7 decembrie: James Keach, actor american\n 8 decembrie: Chava Alberstein, cântăreață israeliană\n8 decembrie: Thomas Cech (Thomas Robert Cech), chimist american, laureat al Premiului Nobel (1989)\n 12 decembrie: Viorel-Gheorghe Coifan, politician român\n 14 decembrie: Svetlana Bojković, actriță sârbă\n14 decembrie: Károly Kerekes, politician român\n15 decembrie: Mihail Hărdău, politician român\n 15 decembrie: George Pruteanu, critic literar și politician român (d. 2008)\n 16 decembrie: Martyn Poliakoff, chimist britanic\n 17 decembrie: Mikola Azarov, politician ucrainean\n17 decembrie: Robert Dornhelm, regizor austriac de film\n 17 decembrie: Wes Studi (n. Wesley Studie), actor american de etnie Cherokee\n 19 decembrie: Sylviane Ainardi, politiciană franceză\n 19 decembrie: Bob van den Bos, politician neerlandez\n19 decembrie: Thomas McEvoy, muzician american (d. 1987)\n 20 decembrie: Gigliola Cinquetti, cântăreață italiană, prezentatoare TV și jurnalistă\n 21 decembrie: Vasile Mihalachi, politician român (d. 2018)\n 22 decembrie: Mitsuo Tsukahara, sportiv japonez (gimnastică artistică)\n 26 decembrie: Jioji Konrote, politician fijian\n 28 decembrie: Gabriel Diradurian, romancier și dramaturg român (d. 2015)\n 29 decembrie: Ted Danson (Edward Bridge Danson III), actor și producător american\n 30 decembrie: Jacqueline Foster, politiciană britanică\n\nDecese \n 9 ianuarie: Karl Mannheim, 53 ani, filosof și sociolog maghiar-german (n. 1893)\n 10 ianuarie: Hanns Sachs, 66 ani, psiholog austriac (n. 1881)\n 19 ianuarie: Manuel Machado Ruiz, 72 ani, poet spaniol (n. 1874)\n 22 ianuarie: Demétre Chiparus (Dumitru Haralamb Chipăruș), 60 ani, sculptor francez de etnie română (n. 1886)\n 25 ianuarie: Al Capone (Alphonse Gabriel Capone), 48 ani, gangster american (n. 1899)\n 26 ianuarie: Prințul Gustav Adolf, Duce de Västerbotten, 40 ani (n. 1906)\n 28 ianuarie: Iuliu Moisil, 87 ani, scriitor român (n. 1859)\n 30 ianuarie: Bella Nagy (n. Bella Grósz), 67 ani, actriță maghiară (n. 1879)\n 3 februarie: Marc Mitscher, 60 ani, ofițer american (n. 1887)\n 5 februarie: Hans Fallada (n. Rudolf Wilhelm Friedrich Ditzen), 53 ani, scriitor german (n. 1893)\n 11 februarie: Nicolae Abramescu, 62 ani, matematician român (n. 1884)\n 17 februarie: Elena Văcărescu, 83 ani, scriitoare română (n. 1864)\n 18 februarie: Joachim Ernst, Duce de Anhalt, 46 ani (n. 1901)\n 22 februarie: Anton Keschmann, 76 ani, politician austriac de etnie română (n. 1870)\n 26 februarie: Kálmán Tihanyi, 49 ani, inginer maghiar (n. 1897)\n 23 martie: Arhiducesa Louise de Austria, 76 ani (n. 1870)\n 1 aprilie: George al II-lea al Greciei, 56 ani, rege al Greciei (1922-1924 și 1935-1947), (n. 1890)\n 7 aprilie: Henry Ford, 83 ani, constructor american de automobile (n. 1863)\n 12 aprilie: C. Louis Leipoldt (Christiaan Frederik Louis Leipoldt), 66 ani, poet sud-african (n. 1880)\n 16 aprilie: Rudolf Höss (n. Rudolf Franz Ferdinand Höß), 46 ani, șeful lagărului de concentrare de la Auschwitz (n. 1900)\n 18 aprilie: Jozef Tiso, 59 ani, președinte al Slovaciei (1939-1945), (n. 1887)\n 20 aprilie: Christian al X-lea al Danemarcei (n. Christian Carl Frederik Albert Alexander Vilhelm), 76 ani (n. 1870)\n 23 aprilie: Gyula Károlyi, 75 ani, politician maghiar (n. 1871)\n 29 aprilie: Gheorghe Ciuhandu, 72 ani, istoric și academician român (n. 1875)\n 29 aprilie: Irving Fisher, 80 ani, economist american (n. 1867)\n 30 aprilie: Francesc Cambó (Francesc Cambó i Batlle), 70 ani, politician spaniol (n. 1876)\n30 aprilie: Emilio Carrere (Emilio Carrere Moreno), 66 ani, scriitor spaniol (n. 1881)\n 2 mai: Petras Cvirka, 38 ani, scriitor lituanian (n. 1909)\n 3 mai: Max Jiménez, 46 ani, scriitor costarican (n. 1900)\n 8 mai: Ion Bordea, 75 ani, medic român (n. 1871)\n20 mai: Philipp Lenard, 84 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1862)\n 7 iunie: József Vágó, 69 ani, arhitect maghiar (n. 1877)\n 16 iunie: Bronisław Huberman, 64 ani, muzician polonez (n. 1882)\n 20 iunie: John Edward Lloyd, 86 ani, istoric britanic (n. 1861)\n20 iunie: Bugsy Siegel (n. Benjamin Siegel), 41 ani, gangster american (n. 1906)\n 5 iulie: Ted Billings, 67 ani, actor american (n. 1880)\n 7 august: Hermine Reuss (n. Hermine Reuss de Greiz), 59 ani, a doua soție a împăratului Wilhelm al II-lea al Germaniei (n. 1887)\n 17 august: Prințul Eugén, Duce de Närke (n. Eugén Napoleon Nicolaus), 82 ani (n. 1865)\n 22 august: Victor Antonescu, 75 ani, politician român (n. 1871)\n 29 august: Manolete (n. Manuel Laureano Rodriguez Sanchez), 30 ani, toreador spaniol (n. 1917)\n 6 septembrie: Paul Guthnick, 68 ani, astronom german (n. 1879)\n 8 septembrie: Victor Horta, 86 ani, arhitect și designer belgian (n. 1861)\n 11 septembrie: Alice Keppel, 79 ani, metresă a regelui Eduard al VII-lea al Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei (n. 1868)\n 17 septembrie: Ádám Abet, 81 ani, scriitor, poet, jurnalist și traducător maghiar (n. 1867)\n 20 septembrie: Fiorello La Guardia, 64 ani, politician american (n. 1882)\n 28 septembrie: Elisabeth von Gutmann, 72 ani, Prințesă consort de Liechtenstein (n. 1875)\n\n 1 octombrie: Torje Olsen Solberg, 91 ani, politician norvegian (n. 1856)\n4 octombrie: Prințesa Maria Cristina a celor Două Sicilii, 70 ani (n. 1877)\n 4 octombrie: Max Planck, 89 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1858)\n 23 octombrie: Sigurd Christiansen, 55 ani, scriitor norvegian (n. 1891)\n 26 octombrie: Ion Sava, 46 ani, regizor român (n. 1900)\n 29 octombrie: Frances Folsom Cleveland Preston (n. Frank Clara Folsom), 83 ani, politiciană americană (n. 1864)\n 3 noiembrie: Alexandru C. Cuza, 90 ani, profesor și om politic român, membru al Academiei Române (n. 1857)\n 7 noiembrie: Sándor Garbai, 68 ani, politician maghiar (n. 1879)\n17 noiembrie: Ricarda Huch, 83 ani, scriitoare germană (n. 1864)\n 17 noiembrie: Emil Racoviță, 79 ani, biolog român, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii (n. 1868)\n 20 noiembrie: Wolfgang Borchert, 26 ani, scriitor german (n. 1921)\n 28 noiembrie: Philippe Leclerc, 45 ani, general francez (n. 1902)\n 7 decembrie: Tristan Bernard, 81 ani, scriitor francez (n. 1866)\n 11 decembrie: Aleksander Stavre Drenova (aka Asdren sau Asdreni), 75 ani, poet albanez (n. 1872)\n 12 decembrie: Huda Sha'arawi, 68 ani, jurnalistă egipteană (n. 1879)\n 14 decembrie: Stanley Baldwin, 80 ani, politician britanic (n. 1867)\n 20 decembrie: Luigi Chiarelli, 67 ani, dramaturg italian (n. 1880)\n 28 decembrie: Victor Emanuel al III-lea al Italiei, 78 ani, rege al Italiei (1900-1946), (n. 1869)\n 30 decembrie: Alfred North Whitehead, 86 ani, matematician și filosof britanic (n. 1861)\n 30 decembrie: Riichi Yokomitsu, 49 ani, scriitor japonez (n. 1898)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Sir Edward Victor Appleton (Regatul Unit)\n Chimie: Sir Robert Robinson (Regatul Unit)\n Medicină: Carl Ferdinand Cori, Gerty Theresa Cori (SUA), Bernardo Alberto Houssay (Argentina)\n Literatură: André Paul Guillaume Gide (Franța)\n Pace: Consiliul de Serviciu al Prietenilor, Comitetul de Serviciu al Prietenilor din America\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1947\n\nLegături externe \n\n1947"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante ai despre 1938?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1938 (MCMXXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 20 ianuarie: Regele Farouk al Egiptului se căsătorește la Cairo cu regina Farida Zulficar.\n 27 ianuarie: Podul Niagara de la Niagara Falls, New York se prăbușește din cauza presiunii gheții.\n\nFebruarie \n 4 februarie: Filmul de desene animate Snow White and the Seven Dwarfs (Albă ca Zăpada și cei șapte pitici) al lui Walt Disney, se lansează în Statele Unite după ce a avut premiera anul anterior.\n 10 februarie: Regele Carol al II-lea înlătură guvernul Goga–Cuza, și instaurează un regim de autoritate personală. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea.\n 12 februarie: Trupele germane intră în Austria.\n 20 februarie: A fost decretată o nouă Constituție, promulgată la 27 februarie 1938, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II-lea și sfârșitul regimului parlamentar.\n 24 februarie: În România are loc Plebiscitul pentru aprobarea unei noi Constituții.\n\nMartie \n 1 martie: Lee Byung-Chul fondează un magazin alimentar numind Samsung.\n 3 martie: Se descoperă petrol în Arabia Saudită.\n 12 martie: Anschluss: Trupele germane ocupă Austria; anexarea va fi declarată ziua următoare.\n 14 martie: Premierul francez, Léon Blum, asigură guvernul cehoslovac că Franța va onora obligațiile sale din tratat și că va ajuta Cehoslovacia în cazul unei invazii germane.\n 15 martie: Uniunea Sovietică anunță oficial că Nikolai Buharin a fost executat.\n 27 martie: Matematicianul italian, Ettore Majorana, dispare brusc în circumstanțe misterioase, în timp ce merge cu vaporul de la Palermo la Napoli.\n 31 martie: Regele Carol al II-lea a desființat toate partidele politice și a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri consilieri regali numiți de rege, cu rang de miniștri de stat.\n\nAprilie \n 13 aprilie: Printr-o scrisoare adresată de Gh. Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil Regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator.\n 16 aprilie: Sunt arestați și condamnați la închisoare mai mulți conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu.\n\nMai \n 20 mai: Cehoslovacia ordonă mobilizarea parțială a forțelor sale armate de-a lungul graniței cu Germania.\n 27 mai: Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea.\n\nIunie \n 19 iunie: Italia învinge Ungaria, cu 4-2, în finala Campionatului Mondial de Fotbal din Franța.\n\nIulie \n 18 iulie: Moare, la Castelul Pelișor, Sinaia, Regina Maria a României, în urma unei ciroze.\n 24 iulie: Au loc funeraliile Reginei Maria a României. După dorințele ei, trupul i-a fost înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș alături de mormântul soțului ei, Regele Ferdinand I, iar inima i-a fost pusă într-o cutie de argint de formă octogonală, aceasta fiind introdusă într-o cutie de argint aurită ornamentată cu pietre prețioase, primite în dar la nunta din 1893. Inima Reginei a fost depusă la Capela Stella Maris, din Balcic, dar în urma Dictatului de la Viena și cedarea Cadrilaterului Bulgariei de către România din anul 1940, caseta cu inima Reginei a fost mutată în stânca muntelui Măgura Branului, într-un sarcofag din marmură albă.\n\nSeptembrie \n 16 septembrie: Adolf Hitler îl primește la reședința sa din Berchtesgaden pe prim-ministrul britanic, Arthur Neville Chamberlain, care își exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani.\n 29 septembrie: Semnarea Acordului de la München. Marea Britanie, Franța și Italia recunosc cedarea regiunilor locuite de germanii sudeți din Cehia către Germania, și a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia.\n\nOctombrie \n 5 octombrie: Edvard Beneš, președintele Cehoslovaciei, demisionează.\n 27 octombrie: Este finalizată sculptura Coloana Infinitului (sau Coloana fără sfârșit) a artistului român Constantin Brâncuși. A fost dedicată soldaților români din Primul Război Mondial, căzuți în anul 1916 în luptele de pe malul Jiului.\n 30 octombrie: Este transmis la radio episodul Războiul lumilor, regizat și narat de actorul și viitorul producător de filme, Orson Welles; o adaptare a romanului lui H. G. Wells Războiul lumilor (1898). Episodul a devenit faimos deoarece a cauzat panică în rândul ascultătorilor din estul Statelor Unite, cu toate acestea proporția panicii este disputată deoarece relativ programul a avut puțini radioascultători.\n\nNoiembrie \n 9 noiembrie-10 noiembrie: În Germania, are loc \"Noaptea de cristal\" (Kritallnacht), pogromul împotriva evreilor din Germania și Austria (prin Anschluss, Austria a fost anexată de Germania Nazistă).\n 30 noiembrie: La ordinul regelui Carol al II-lea, este asasinat liderul Gărzii de Fier Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), de către jandarmii care îi transportau la închisoarea Jilava. Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea Bucureștiului. După execuție, Zelea Codreanu și cei 13 legionari, au fost aruncați într-o groapă comună după ce au fost împușcați în spate, peste cadavre aruncându-se acid sulfuric.\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Ridicarea legației române de la Vatican la nivel de ambasadă (relațiile vor fi întrerupte în 1950).\n 9 decembrie: Legația României de la Paris este ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit Gheorghe Tătărescu.\n 15 decembrie: Memorandumul românilor din Transilvania, semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și încă 48 de fruntași ai PNȚ, este prezentat Regelui Carol al II-lea. În document se cerea \"o schimbare de regim radicală\" și respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918.\n 16 decembrie: Este înființat partidul Frontul Renașterii Naționale, sub conducerea Regelui Carol al II-lea.\n\nNedatate \n Este fondată compania Hewlett-Packard Co. (HP), producătoare de computere, în Palo Alto, California, SUA, de către William Hewlett și David Packard. A fost desființată în 2015.\n\nArte, știință, literatură și filozofie \n\n 20 februarie: A debutat, la postul de radio București, Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc. \n 27 octombrie: Este inaugurată, la Târgu Jiu, \"Coloana fără sfârșit\", celebra sculptură a lui Constantin Brâncuși. \n 4 noiembrie: George Enescu a terminat \"Suita a III-a\", \"Săteasca\". \n 10 decembrie: Au început filmările la pelicula Pe aripile vântului.\n 17 decembrie: Premiera piesei Jocul de–a vacanța de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca. \n 30 decembrie: Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea șoferilor aflați în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA).\n Chester Carlson inventează procesul de copiere, xerografia.\n Compania elvețiană \"Nestle\" introduce cafeaua instant, Nescafe.\n Este pusă în funcțiune la Timișoara, în premieră mondială, prima mașină de sudat șine de cale ferată și tramvai, invenție a prof. Corneliu Micloși.\n George Călinescu publică romanul Enigma Otiliei.\n Mircea Eliade publică Nuntă în cer; la Universitate ține cursul despre Istoria budismului.\n Mircea Vulcănescu publică Războiul pentru întregirea neamului.\n P.P. Negulescu publică Destinul omenirii, Volumul I.\nRoy Plunkett descoperă teflonul.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Frank Langella, actor american de teatru și film\n 5 ianuarie: Juan Carlos I al Spaniei, rege al Spaniei (1975-2014)\n 5 ianuarie: Ngugi wa Thiong'o, scriitor kenyan\n 6 ianuarie: Adriano Celentano, cântăreț italian\n 10 ianuarie: Donald E. Knuth (Donald Ervin Knuth), profesor american la Universitatea Stanford\n 15 ianuarie: Adrian Moisoiu, politician român\n 16 ianuarie: Infantele Carlos, Duce de Calabria (d. 2015)\n 25 ianuarie: Etta James, (n. Jamesetta Hawkins), cântăreață americană de muzică blues, soul și R&B (d. 2012)\n 31 ianuarie: Regina Beatrix a Țărilor de Jos\n 31 ianuarie: Ajip Rosidi, scriitor indonezian (d.2020)\n\nFebruarie \n11 februarie: Manuel Noriega (Manuel Antonio Noriega Moreno), general panamez și politician (d. 2017)\n24 februarie: Alexandru Surdu, profesor român de filosofie (d. 2020)\n\nMartie \n 7 martie: David Baltimore, biolog molecular și virusolog american, laureat al Premiului Nobel\n 7 martie: Albert Fert, fizician francez\n 22 martie: Remus Mărgineanu, actor român (d. 2022)\n 24 martie: István Ágh, scriitor, poet, estetician și traducător maghiar\n 30 martie: Tudor Ghideanu, filozof și eseist român (d.2022)\n\nAprilie \n 4 aprilie: Aristide Buhoiu, ziarist, realizator de filme și scriitor român (d. 2006)\n 8 aprilie: Kofi Annan, secretar general al Națiunilor Unite, laureat al Premiului Nobel (d.2018)\n 9 aprilie: Viktor Cernomîrdin, om politic rus, prim-ministru al Federației Ruse (1992-1998), (d. 2010)\n 13 aprilie: Cătălina Buzoianu, regizoare română de teatru (d. 2019)\n 14 aprilie: Bruce Alberts, biochimist american, membru de onoare al Academiei Române\n 15 aprilie: Claudia Cardinale (Claude Joséphine Rose Cardinale), actriță italiană de film\n29 aprilie: Bernard Madoff, finanțist american (d. 2021)\n 30 aprilie: Larry Niven, scriitor american de literatură SF\n\nMai \n\n 1 mai: Marin Tarangul, teolog și istoric român, unul dintre exponenții „Școlii de la Păltiniș” (d. 2010)\n 10 mai: Marina Vlady (n. Catherine Marina de Poliakoff-Baïdaroff), actriță franceză de film\n 12 mai: Dumitru Fărcaș, interpret român de muzică folclorică (taragot), (d. 2018)\n 13 mai: Ludovic Spiess, solist de operă român (tenor), director al Operei Române din București (d. 2006)\n 15 mai: Mireille Darc, actriță franceză de film (d. 2017)\n 16 mai: Florin Costinescu, poet și scriitor român (d. 2019)\n 19 mai: Herbie Flowers, muzician englez\n 25 mai: Raymond Carver, scriitor american (d. 1988)\n\nIulie \n 7 iulie: Horea Cucerzan, pictor român (d.2021)\n 12 iulie: Jorj Voicu, actor român de film (d. 1991)\n 20 iulie: Diana Rigg, actriță engleză (d. 2020)\n 20 iulie: Natalie Wood (n. Natașa Gurdin), actriță americană de film (d. 1981)\n 31 iulie: Nicu Constantin, actor român de comedie (d. 2009)\n\nAugust \n 5 august: Rodica Popescu Bitănescu, actriță română de teatru și film\n\nSeptembrie \n\n 3 septembrie: Zine el-Abidine Ben Ali, al 2-lea președinte al Tunisiei (1987-2011) (d.2019)\n14 septembrie: Horia Bernea, pictor român (d. 2000)\n 22 septembrie: Augustin Buzura, scriitor român (d. 2017)\n 23 septembrie: Romy Schneider (n. Rosemarie Magdalena Albach), actriță franco-germană de film (d. 1982)\n 26 septembrie: Mihai Radan, politician român\n\nOctombrie \n 9 octombrie: Olga Szabó-Orbán, scrimeră română, dublă campioană mondială (1962, 1969 cu echipa) (d. 2022)\n11 octombrie: Dan Pița, regizor și scenarist român\n 14 octombrie: Farah Pahlavi, împărăteasă a Iranului\n 16 octombrie: Gabi Luncă (n. Gabriela Luncă), interpretă română de muzică lăutărească (d. 2021)\n 22 octombrie: Christopher Lloyd, actor american\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Regina Sofía a Spaniei\n 6 noiembrie: Dumitru Rusu, pictor român\n 7 noiembrie: Joe Dassin, cântăreț și compozitor americano-francez de etnie evreiască (d. 1980)\n 19 noiembrie: Ted Turner (Robert Edward Turner III), magnat al media americane și filantrop\n\nDecembrie \n 4 decembrie: Prințesa Anne, Ducesă de Calabria\n 21 decembrie: Adela Mărculescu, actriță română de teatru și film\n 21 decembrie: Frank Moorhouse, scriitor australian (d.2022)\n 25 decembrie: Emil Brumaru, poet român (d. 2019)\n\nDecese \n 21 ianuarie: Georges Méliès (n. Marie Georges Jean Méliès), 76 ani, realizator de filme, francez (n. 1861)\n 8 februarie: István Auer, 60 ani, scriitor, poet și traducător maghiar (n. 1877)\n 8 februarie: Prințul Nicolae al Greciei și Danemarcei, 66 ani (n. 1872)\n\n 1 martie: Gabriele d’Annunzio, 74 ani, scriitor italian (n. 1863)\n 9 martie: Alexandru Averescu, 78 ani, mareșal, prim-ministru al României (1918-1927, cu intermitențe), (n. 1859)\n 13 martie: Nikolai Ivanovici Buharin, 49 ani, revoluționar rus (n. 1888)\n 15 martie: Alexei Ivanovici Rîkov, 57 ani, revoluționar rus (n. 1881)\n6 aprilie: Aurel Angelescu, 51 ani, matematician român (n. 1886)\n 7 aprilie: Suzanne Valadon, 72 ani, pictoriță franceză, prima femeie admisă în Société Nationale des Beaux-Arts și mama pictorului Maurice Utrillo (n. 1865)\n 8 aprilie: George Mountbatten, al 2-lea Marchiz de Milford Haven, 45 ani (n. 1892)\n 15 aprilie: César Vallejo (n. César Abraham Vallejo Mendoza), 46 ani, poet peruvian (n. 1892)\n 26 aprilie: Edmund Husserl (n. Edmund Gustav Albrecht Husserl), 79 ani, filosof austriac (n. 1859)\n 2 mai: Edmond van Saanen Algi, 55 ani, arhitect, pictor și grafician român neerlandez (n. 1871)\n 7 mai: Octavian Goga, 57 ani, poet și politician român, prim-ministru al României (1937-1938), (n. 1881)\n 13 mai: Charles Edouard Guillaume, 77 ani, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861)\n 15 mai: Gheorghe Marinescu, 75 ani, medic neurolog, fondatorul Școlii Românești de Neurologie (n. 1863)\n 16 mai: Joseph Baermann Strauss, 68 ani, inginer constructor și designer de poduri american (n. 1870)\n 31 mai: Max Blecher, 28 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1909)\n 9 iunie: Ovid Densusianu (n. Ovid Aron Densușianu), 65 ani, poet, filolog român (n. 1873)\n 18 iulie: Regina Maria a României (n. Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha), 62 ani, soția Regelui Ferdinand I al României (n. 1875)\n 25 iulie: Franz I, Prinț de Liechtenstein (n. Franz de Paula Maria Karl August), 84 ani (n. 1853)\n 26 iulie: Daisy Greville, Contesă de Warwick, 76 ani, amanta Regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit (n. 1861)\n 7 august: Constantin Stanislavski, 75 ani, regizor rus (n. 1863)\n 25 august: Alexandr Kuprin, 67 ani, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (n. 1870)\n 6 septembrie: Alfonso al Spaniei, Prinț de Asturia, 31 ani (n. 1907)\n12 septembrie: Prințesa Antonietta a celor Două Sicilii (n. Maria Antonietta Giuseppina Leopoldina), 87 ani (n. 1851)\n 12 septembrie: Prințul Arthur de Connaught (n. Arthur Frederick Patrick Albert), 55 ani (n. 1883)\n\n 5 octombrie: Demostene Russo, 69 ani, istoric și filolog român (n. 1869)\n 12 octombrie: Marele Duce Kiril Vladimirovici al Rusiei, 62 ani, membru al familiei imperiale ruse, capul Casei Romanov (n. 1876)\n 7 noiembrie: Prințul George Constantinovici al Rusiei, 35 ani (n. 1903)\n 10 noiembrie: Mustafa Kemal Atatürk, 57 ani, primul președinte al Republicii Turcia (1923-1938), (n. 1881)\n 20 noiembrie: Maud de Wales (n. Maud Charlotte Mary Victoria), 68 ani, regină a Norvegiei (n. 1869)\n 24 noiembrie: Prințul Johann Georg al Saxoniei (n. Johann Georg Pius Karl Leopold Maria Januarius Anacletus), 69 ani (n. 1869)\n 30 noiembrie: Corneliu Zelea Codreanu, 39 ani, politician român, fondatorul și liderul Gărzii de Fier (n. 1899)\n 25 decembrie: Karel Čapek, 48 ani, prozator și dramaturg ceh (n. 1890)\n 27 decembrie: Osip Mandelștam, 47 ani, poet rus de etnie evreiască (n. 1891)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Enrico Fermi (Italia)\n Chimie: Richard Kuhn (Germania)\n Medicină: Corneille Jean François Heymans (Belgia)\n Literatură: Pearl Buck (SUA)\n Pace: Oficiul Internațional pentru Refugiați de la Nansen\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1938\n 1938 în literatură\n 1938 în film\n 1938 în științifico-fantastic\n\nNote\n\nLegături externe \n\n1938"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii îmi poți spune despre Anii 930?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 880 Anii 890 Anii 900 Anii 910 Anii 920 - Anii 930 - Anii 940 Anii 950 Anii 960 Anii 970 Anii 980\n\nAni: 930 | 931 | 932 | 933 | 934 | 935 | 936 | 937 | 938 | 939\n\nEvenimente\n\nDecese \n\nSecolul al X-lea"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt lucrurile esențiale despre 1948?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1948 (MCMXLVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 3 ianuarie: Regele Mihai I, împreună cu Regina mamă Elena, sunt siliți să părăsească România, luând cu ei doar câteva bunuri personale. Regele Mihai se va întoarce în țară abia în anul 1992, de Paște, după căderea regimului comunist din România, și va primi cetățenie română în anul 1997.\n 4 ianuarie: Birmania și-a proclamat independența față de Marea Britanie.\n 30 ianuarie: Liderul indian, Mahatma Gandhi, este ucis de un extremist hindus.\n 30 ianuarie: Se deschid Jocurile Olimpice de Iarnă la St. Moritz, Elveția.\n\nFebruarie \n 4 februarie: România: Au trecut în patrimoniul statului bunurile Eforiei Spitalelor Civile, Așezămintelor Brâncovenești, precum și ale Eforiei Sfântului Spiridon din Iași.\n 21 februarie: Congresul de unificare a Partidului Comunist Român cu Partidul Social Democrat. În urma acestei unificări s-a creat Partidul Muncitoresc Român, secretar general al Comitetului Central fiind ales Gh. Gheorghiu-Dej.\n 24 februarie: Demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru al Justiției, urmată de arestarea, judecarea și executarea lui Pătrășcanu.\n 24 februarie: Prin lege a fost desființată Adunarea Deputaților, a fost convocată Marea Adunare Națională, iar puterea legislativă a trecut asupra Guvernului.\n\nMartie \n 6 martie: A fost înființat Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești.\n 6 martie: A fost creată Organizația Maritimă Internațională (OMI) – instituție specializată a ONU.\n 17 martie: Tratatul de la Bruxelles. Acord semnat de Marea Britanie, Franța, Belgia, Olanda și Luxemburg, prin care s-a creat o alianță de apărare colectivă. A dus la formarea NATO (în 1949) și a Uniunii Europene.\n 28 martie: Primele alegeri parlamentare de după instaurarea puterii comuniste. Alegerile sunt câștigate de către FDP (Frontul Democrației Populare).\n\nAprilie \n 3 aprilie: Președintele american, Harry Truman, a semnat Planul Marshall de ajutorare a țărilor europene afectate de cel de-Al Doilea Război Mondial.\n 7 aprilie: Crearea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).\n 9 aprilie: În Palestina, are loc masacrul de la Deir Yassin. \n 13 aprilie: Marea Adunare Națională votează Constituția Republicii Populare Române, prima constituție postbelică a României, care reflectă caracterul de tranziție al perioadei pe plan economic și social. Este ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, și un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.\n 27 aprilie: Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat sub acuzație de complot, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrășcanu, Bellu Zilber și Harry Brauner.\n\nMai \n 14 mai: Înființarea clubului de fotbal FC Dinamo București, care inițial, după ce a fost preluată de Ministerul de Interne, se numea Unirea Tricolor București, iar după ce a fuzionat cu Ciocanul București, a fost numită Dinamo A.\n14 mai: Rezoluția ONU de încetare a mandatului britanic asupra Palestinei și de împărțire a teritoriului între evrei și arabi. Evreii au respectat rezoluția ONU, proclamând crearea Israelului. Arabii au respins rezoluția declarând război Israelului.\n 16 mai: Chaim Weizmann este ales primul președinte al Israelului.\n 22 mai: Guvernul Petru Groza îi retrage cetățenia Regelui Mihai I și ai altor membri ai familiei Regale. \n 27 mai: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei Case Regale treceau în proprietatea statului.\n\nIunie \n 11 iunie: Marea Adunare Națională votează Legea privind naționalizarea principalelor întreprinderi industriale, miniere, bancare, de asigurări și de transport (Legea 119). \n 21 iunie: Germania de Vest: În zonele occidentale de ocupație este introdusă reforma monetară; D-Mark înlocuiește Reichsmark.\n 24 iunie: Războiul Rece: Începe blocada Berlinului; reforma monetară, ce urma să introducă o singură monedă pentru cele trei zone occidentale de ocupație, a provocat blocada totală asupra Berlinului de Vest de către sovietici care au întrerupt complet comunicațiile cu zona occidentală pe uscat și pe apă; de la 26 iunie 1948, pentru aprovizionarea orașului, a început să funcționeze un \"pod aerian\" american; blocada a fost ridicată la 11 mai 1949.\n\nIulie \n 29 iulie: După o întrerupere de 12 ani cauzată de cel de-Al Doilea Război Mondial, la Londra se deschid Jocurile Olimpice de Vară.\n\nAugust \n 3 august: A fost votată legea învățământului, care prevedea că învățământul era organizat de stat și unitar, fapt ce însemna desființarea școlilor particulare și confesionale. Școala elementară era de 7 clase, iar învățământul obligatoriu de 4 ani.\n 30 august: În România a fost creată Direcția Generală a Securității Poporului (DSS).\n\nOctombrie \n 28-29 octombrie: Are loc arestarea tuturor episcopilor greco-catolici din România.\n 31 octombrie: Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Iuliu Hossu, Ioan Bălan și Ioan Suciu sunt mutați din arestul de la Ministerul de Interne la vila patriarhală de la Dragoslavele.\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: România: Au fost naționalizate industria cinematografică și cinematografele (în total 383 cinematografe și un \"platou de 200 m\"). În aceeași zi au fost naționalizate instituțiile medico-sanitare, astfel că întreaga asistență medicală a trecut în administrația statului.\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Este publicat Decretul 358/1948 „pentru stabilirea situației de drept a fostului cult greco-catolic\", care dispunea: „în conformitate cu art. 13 al Decretului 177 din 1948 (Legea comunistă a Cultelor, n. ns.), organizațiile centrale și statutare ale acestui cult, ca: mitropolia, episcopiile, capitlurile, ordinele, congregațiile, protopopiatele, mănăstirile, fundațiile, asociațiile, precum și orice alte instituții și organizații, oricare ar fi natura sau denumirea lor, încetează de a mai exista\" - interzicerea BRU. \n 4 decembrie: Vaporul chinez cu aburi, Kiangya, a explodat și s-a scufundat în gura de vărsare a râului Huangpu după ce s-a lovit de o mină lăsată în urmă de către marina imperială japoneză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Numărul morților este necunoscut, cu toate acestea, se crede că între 2.750 și 3.920 de persoane au murit și 700-1.000 au supraviețuit, fiind preluați de către alte nave.\n 10 decembrie: Adunarea Generală a ONU a adoptat „Declarația universală a drepturilor omului\". \n 14 decembrie: Stabilirea de relații diplomatice între România și India.\n 15 decembrie: Este înființată Opera Maghiară de Stat din Cluj. \n 23 decembrie: Japonia. Sunt executați opt criminali de război, printre care și fostul premier Hideiki Tojo.\n\nNedatate \n octombrie: S-a adoptat o decizie prin care 30% din locurile din universități și institutele de învățământ superior din România erau rezervate fiilor de muncitori și de țărani muncitori (care aveau până la 3 ha de pământ).\n A început primul dintr-o serie de șase războaie arabo-israeliene (1948-1949). Cinci țări arabe au protestat împotriva deciziei ONU de divizare a Palestinei.\n Declarația Universală a Drepturilor Omului. Declarație adoptată de Adunarea Generală a ONU. A fost redactată de un comitet condus de Eleanor Roosevelt și cuprinde 30 articole.\n Parcul Național Tsavo. Situat pe teritoriul Kenyei și ocupă o suprafață de 20.812 kmp.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 10 aprilie: Are loc premiera dramei istorice Michelangelo de Al. Kirițescu. \n 4 noiembrie: T.S. Eliot câștigă Premiul Nobel pentru Literatură. \n 15 noiembrie: A fost testată cu succes prima locomotiva electrică cu turbină de gaz (SUA). \n Apare, la Paris, volumul Technique du Yoga de Mircea Eliade.\n Apare volumul de debut al lui Marin Preda, Întâlnirea din pământuri.\n Columbia Records introduce discul de durată mare LP.\n Daimler introduce geamurile acționate electric la mașini.\n Ernesto Sábato publică primul său roman, Tunelul.\n George Orwell publică romanul politic O mie nouă sute optzeci și patru (Nineteen eighty-four).\n Laboratoarele Bell prezintă primul tranzistor.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Vasile Hobjilă, politician român (d. 2004)\n1 ianuarie: Dumitru M. Ion, scriitor și traducător român (d.2022)\n 1 ianuarie: Tiberiu Macovei, politician român\n 3 ianuarie: Francis Wurtz, politician francez\n 6 ianuarie: Tudor Olaru, inginer, manager și om politic din Republica Moldova\n 9 ianuarie: Susana Dosamantes, actriță mexicană (d.2022)\n 11 ianuarie: Terry Williams (Terrence Williams), baterist britanic (Dire Straits)\n 12 ianuarie: Anthony Andrews, actor britanic\n 16 ianuarie: Gregor Gysi, politician german\n 18 ianuarie: Gheorghe Urschi, actor din R. Moldova\n 22 ianuarie: Elizabeth Lynne, politiciană britanică\n 23 ianuarie: Mircea Nicu Toader, politician român\n 24 ianuarie: Miklós Németh, politician maghiar\n27 ianuarie: Iulian Filip, scriitor din R. Moldova\n 27 ianuarie: Luminița State, matematiciană română (d. 2016)\n 27 ianuarie: Aurel Vlădoiu, politician român (d. 2015)\n 28 ianuarie: Charles Taylor, politician liberian\n 31 ianuarie: Gérard Rabinovitch, filosof francez\n\nFebruarie \n 3 februarie: Oazu Nantoi, politician din R. Moldova\n 8 februarie: Horst Posdorf, politician german (d. 2017)\n 8 februarie: Ron Tyson Presson, muzician american\n 12 februarie: Octavian-Mircea Purceld, politician român (d. 2013)\n 12 februarie: Constantin Dilly Șerbănoiu, politician român (d.2017)\n 13 februarie: Josu Ortuondo Larrea, politician spaniol\n 15 februarie: Constantin Dumitrache, istoric român (d. 2001)\n 17 februarie: Valentin Ceaușescu, fizician român\n 19 februarie: Pim Fortuyn, politician neerlandez (d. 2002)\n19 februarie: Frank Anthony Iommi, muzician britanic\n 20 februarie: Christopher A. Pissarides (Christopher Antoniou Pissarides), economist cipriot, laureat al Premiului Nobel (2010)\n 26 februarie: Moni Bordeianu (n. Florin Bordeianu), cântăreț și compozitor român\n 29 februarie: Martin Suter, scriitor elvețian\n\nMartie \n 2 martie: William Rory Gallagher, muzician irlandez (d. 1995)\n 4 martie: Shakin' Stevens (n. Michael Barratt), muzician britanic\n 5 martie: Vasile Popeangă, politician român\n6 martie: Gheorghe Turda, interpret român de muzică populară din zona Maramureș\n 8 martie: Romeo Octavian Hanganu, politician român\n8 martie: Jonathan Sacks, rabin britanic\n 9 martie: Emma Bonino, politiciană italiană\n 10 martie: Pat Gallagher, politician irlandez\n 12 martie: Andrei Pippidi, istoric român\n 14 martie: Billy Crystal (William Edward Crystal), actor american\n 14 martie: James Nachtwey, fotograf american\n14 martie: Wolfgang Wittstock, politician român\n 16 martie: Bogdan Simionescu, chimist român\n 18 martie: Anton Pongratz, scrimer român (d. 2008)\n 19 martie: Dan Ioan Popescu, politician român\n 20 martie: John de Lancie, actor american\n20 martie: Ulpu livari, politiciană finlandeză\n 22 martie: Mihnea Berindei, istoric român naturalizat în Franța (d. 2016)\n 22 martie: Rosie Scott, romancieră neozeelandeză (d. 2017)\n 22 martie: Andrew Lloyd Webber, compozitor britanic\n 24 martie: Volker Finke, fotbalist și antrenor german\n 25 martie: Bonnie Bedelia Culkin, actriță americană\n25 martie: Nicolae Țâu, diplomat din R. Moldova\n 26 martie: Bernie Malone, politiciană irlandeză\n 27 martie: Jens-Peter Bonde, politician danez\n 28 martie: John Evan, muzician britanic\n 28 martie: Johann Steiner, scriitor de limba germană de etnie română\n 31 martie: Adrian Enescu, compozitor român (d. 2016)\n 31 martie: Al Gore (Albert Arnold Gore Jr.), politician american, laureat al Premiului Nobel pentru pace (2007)\n 31 martie: Enrique Vila-Matas, scriitor spaniol\n\nAprilie \n 2 aprilie: Gavril Kicsid, handbalist român\n 2 aprilie: Joan D. Vinge, scriitoare americană\n 3 aprilie: Jaap de Hoop Scheffer, politician neerlandez\n 4 aprilie: Dan Simmons, romancier american\n4 aprilie: Struan Stevenson, politician britanic\n 4 aprilie: Avi Toledano, cantatautor, cântăreț și compozitor israelian\n 6 aprilie: Mary Fisher, artistă americană\n 6 aprilie: Jo Leinen, politician german\n 7 aprilie: Ecaterina Andronescu, politician român\n 8 aprilie: Esther Salmovitz, politiciană israeliană\n 9 aprilie: Ion Gheorghe Popa, politician român\n 12 aprilie: Andrei Popescu, jurist și profesor universitar român, judecător al Tribunalului Uniunii Europene\n 13 aprilie: Drago Jančar, scriitor sloven\n 20 aprilie: Gheorghe Danielov, sportiv român (canoe), (d. 2017)\n 22 aprilie: Gabriele Stauner, politiciană germană\n 23 aprilie: Pascal Quignard, scriitor francez\n23 aprilie: Gheorghe Ștefan, inginer român, membru al Academiei Române\n 24 aprilie: Gheorghe Dobre, politician român, ministru al transporturilor (2004-2005)\n 28 aprilie: Iolanda Malamen, pictoriță română (d.2022)\n28 aprilie: Alexandru Nemoianu, istoric român\n 29 aprilie: Constantin Făină, politician român\n29 aprilie: Michael Karoli, muzician german (d. 2001)\n\nMai \n 1 mai: Mariana Câmpeanu, economistă română\n 4 mai: Attila Kelemen, politician român de etnie maghiară (d. 2022)\n 5 mai: Gheorghe Tătaru, fotbalist român (d. 2004)\n 7 mai: Lorin Fortuna, politician român (d. 2016)\n 9 mai: George Szirtes, poet britanic\n 10 mai: Meg Foster, actriță americană\n 11 mai: Nirj Deva, politician britanic\n 13 mai: Tom Wise, politician britanic\n 17 mai: Winfried Kretschmann, politician german\n 18 mai: Yi Munyol, scriitor sud-coreean\n 20 mai: Vladimir Retakh, matematician rus\n 22 mai: Florea Dumitrache, fotbalist român (atacant), (d. 2007)\n 25 mai: Klaus Meine, cântăreț german\n 27 mai: Daniel Ionescu, politician român\n 31 mai: Mike Edwards, muzician britanic (d. 2010)\n\nIunie \n 3 iunie: Ștefan Dîrdală, politician român\n 7 iunie: Anna Záborská, politiciană slovacă\n 8 iunie: Péter Gárdos, regizor de film, maghiar\n8 iunie: Ladislau Ritli, medic român\n 12 iunie: Hans Binder, pilot austriac de Formula 1\n12 iunie: István Sándorfi, pictor francez (d. 2007)\n 19 iunie: Cees Bremmer, politician neerlandez\n 21 iunie: Andrzej Sapkowski, scriitor polonez\n 23 iunie: István Antal, politician român de etnie maghiară\n 23 iunie: Guido Sacconi, politician italian (d.2023)\n 24 iunie: Patrick Moraz, muzician elvețian\n 28 iunie: Kenneth Alan Ribet, matematician american\n28 iunie: Ivan Zabunov, politician din R. Moldova (d. 2020)\n 29 iunie: Ian Anderson Paice, muzician britanic (Deep Purple)\n\nIulie \n 2 iulie: Marta Nora Țărnea, politiciană română\n 2 iulie: Vasile Zgardan, politiciandin R. Moldova\n 3 iulie: Mihai Tatulici, jurnalist român\n4 iulie: Claudine Bertrand, scriitoare canadiană\n15 iulie: Nicolae Dabija, scriitor, istoric literar și om politic din R. Moldova (d. 2021)\n 21 iulie: Cat Stevens (n. Steven Demetre Georgiou), muzician britanic\n 23 iulie: John Cushnahan, politician irlandez\n 23 iulie: Mircea Goga, scriitor român\n 25 iulie: Nelu Bălășoiu, interpret român de muzică populară (d. 2020)\n25 iulie: Brian Stableford, scriitor britanic\n 29 iulie: Meir Shalev, scriitor israelian (d.2023)\n 30 iulie: Jean Reno, actor francez\n\nAugust \n 1 august: Judith Hirsch, scriitoare română\n 1 august: Vasile Ursu, politician din R. Moldova\n 2 august: Cornel Dinu, fotbalist român\n 3 august: Ioana Tudoran, sportivă română (canotaj)\n 4 august: Eugen Cioclea, jurnalist român (d. 2013)\n4 august: Cezara Dafinescu, actriță română\n 8 august: Akira Matsunaga, fotbalist japonez (atacant)\n9 august: Nicolae Alexei, politician din R. Moldova\n9 august: Antonie Iorgovan, politician român (d. 2007)\n 9 august: Radu Anton Roman, scriitor, jurnalist, realizator TV (d. 2005)\n 10 august: Ioannis Kasoulides, politician cipriot\n 11 august: Willi Piecyk (Wilhelm Ernst Piecyk), politician german (d. 2008)\n 12 august: Mizengo Pinda, politician tanzanian\n14 august: Lucian Avramescu, poet și jurnalist român (d. 2021)\n 18 august: Joseph Marcell, actor britanic\n 20 august: John Noble, actor australian de film\n20 august: Robert Plant, cântăreț și compozitor englez\n 22 august: Peter James, scriitor britanic\n 23 august: Andrei Pleșu, filosof, scriitor, eseist român\n 24 august: Jean Michel Jarre, compozitor francez\n24 august: Alexander McCall Smith, scriitor britanic\n 25 august: Tony Ramos (n. Antonio de Carvalho Barbosa), actor brazilian\n 26 august: Dezső-Kálmán Becsek-Garda, politician maghiar\n 27 august: Konstantinos Alyssandrakis, politician grec\n 28 august: Vonda N. McIntyre, scriitoare americană (d. 2019)\n 29 august: Nadejda Brânzan, medic infecționist și politician din Republica Moldova (d. 2020)\n 30 august: Dan Marin, handbalist român\n 31 august: Andrei Cucu, politician din R. Moldova\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Ioan Dumitru Denciu, scriitor român, prozator, poet, eseist și traducător\n 1 septembrie: Simion Gociu, poet român\n 2 septembrie: Christa McAuliffe (n. Sharon Christa Corrigan), astronaută americană (d. 1986)\n 4 septembrie: Simona Arghir, handbalistă română (d. 1995)\n 5 septembrie: Sándor Kónya-Hamar, politician român de etnie maghiară\n 7 septembrie: Khalifa bin Zayed Al Nahyan, politician din Emiratele Arabe Unite\n 8 septembrie: Lynn Abbey, scriitoare americană\n 8 septembrie: Ion Arachelu, actor din R. Moldova\n 12 septembrie: Bogusław Liberadzki, politician polonez\n 14 septembrie: Vincenzo Aita, politician italian\n 15 septembrie: Ioan Lăcustă, scriitor român (d. 2008)\n 16 septembrie: Nicole Jamet, actriță franceză\n 17 septembrie: John Ritter, actor, comedian american (d. 2003)\n 17 septembrie: Maria Urbanovici, jurnalistă română\n 18 septembrie: Andrei Oișteanu, scriitor, etnolog, eseist român\n 19 septembrie: Valeriu Alexandru Ungureanu, politician român\n 19 septembrie: Jacek Saryusz-Wolski, politician polonez\n 20 septembrie: Lisbeth Grönfeldt Bergman, politiciană suedeză\n 21 septembrie: Zeke Zettner (n. Thomas Zettner), muzician american (The Stooges) (d. 1973)\n 23 septembrie: George Mihăiță, actor român\n 24 septembrie: Adrian Bejan, profesor român, stabilit în SUA\n 25 septembrie: Charles de Gaulle, politician francez\n 26 septembrie: Olivia Newton-John, cântăreață de muzică pop, compozitoare și actriță britanico-australiană (d. 2022) \n 26 septembrie: Bratislav Petković, politician sârb\n 28 septembrie: Martine Roure, politiciană franceză\n 29 septembrie: Theo Jörgensmann, clarinetist german\n 30 septembrie: Grigore Crăciunescu, politician român\n 30 septembrie: Shakti Gawain, scriitoare americană (d. 2018)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Mike Ashley, scriitor britanic\n 2 octombrie: Siim Kallas, politician estonian\n 3 octombrie: Hubert Pirker, politician austriac\n 4 octombrie: Mihai Baltă, politician român\n 5 octombrie: Alexe Boboc, deputat român\n 5 octombrie: Tawl Ross, muzician american\n 6 octombrie: Doru Laurian Bădulescu, politician român\n 7 octombrie: Geneviève Fraisse, filosoafă franceză\n8 octombrie: Claude Jade (n. Claude Marcelle Jorré), actriță franceză (d. 2006)\n 8 octombrie: Cristian-Constantin Zăinescu, politician român\n 9 octombrie: Oliver Hart, economist britanic\n 10 octombrie: Calistrat Cuțov, pugilist român\n 10 octombrie: Séverine (Josiane Grizeau), cântăreață franceză\n 11 octombrie: Peter Turkson, preot catolic ghanez\n 14 octombrie: Marcia Barrett, cântăreață jamaicano-britanică (Boney M)\n14 octombrie: Ilie Bratu, politician din R. Mpldova\n14 octombrie: Nicolae Negru, jurnalist din R. Moldova\n 14 octombrie: Marian Papahagi, critic și istoric literar (d. 1999)\n 14 octombrie: András Vetró, sculptor maghiar din Romania\n 17 octombrie: Robert Jordan, scriitor american (d. 2007)\n 17 octombrie: Emanoil Marcu, traducător român\n 19 octombrie: Valeriu Jereghi, regizor de film din R. Moldova\n 20 octombrie: Octavian Fieroiu, politician român\n 23 octombrie: Sever Mureșan, jucător român de tenis\n 29 octombrie: Marin Constantin, politician român\n 30 octombrie: Ilda Figueiredo, politiciană portugheză\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Yves Butel, politician francez\n 3 noiembrie: Rainer Zobel, fotbalist german și antrenor\n 5 noiembrie: Heide Rühle, politiciană germană\n 6 noiembrie: Cristiana Muscardini, politiciană italiană\n 7 noiembrie: Garrett M. Brown, actor american\n 9 noiembrie: Luiz Felipe Scolari, fotbalist brazilian și antrenor\n 10 noiembrie: Cafuringa (Moacir Fernandes), fotbalist brazilian, (d. 1991)\n 13 noiembrie: Vasile Nedelciuc, politician din R. Moldova\n14 noiembrie: Ino van den Besselaar, politician neerlandez\n 14 noiembrie: Charles, Prinț de Wales, moștenitor al coroanei britanice\n 16 noiembrie: Ion Cristoiu, jurnalist român\n 16 noiembrie: Norbert Lammert, politician german\n16 noiembrie: Anne André-Léonard, politiciană belgiană\n 16 noiembrie: Mate Parlov, pugilist croat (d. 2008)\n 21 noiembrie: Deborah Shelton, actriță americană\n 21 noiembrie: Constantin Tămagă, politician român\n 21 noiembrie: Andrei Vartic, politician din R. Moldova (d. 2009)\n 23 noiembrie: Iosef Bardanașvili, compozitor israelian născut în Georgia\n 25 noiembrie: Doina Cojocaru, handbalistă română (d. 1996)\n 26 noiembrie: Elizabeth Blackburn, biolog american de etnie australiană, laureată a Premiului Nobel (2009),\n 27 noiembrie: Heide Schmidt, politiciană austriacă\n 28 noiembrie: Filip Merca, compozitor de muzică rock și basist român de etnie macedoneană\n 28 noiembrie: Mariana Nicolesco, solistă română de operă (soprană) (d. 2022)\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Corneliu Ionescu, muzician și om de afaceri român\n 3 decembrie: Ozzy Osbourne (n. John Michael Osbourne), cântăreț, actor, compozitor și cantautor englez (Black Sabbath)\n 14 decembrie: Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, politician român\n 27 decembrie: Gérard Depardieu, actor francez de film\n\nDecese \n 2 ianuarie: Vicente Huidobro (Vicente García-Huidobro Fernández), 54 ani, poet chilian (n. 1893)\n 30 ianuarie: Mahatma Gandhi (n. Mohandas Karamchand Gandhi), 78 ani, filosof, lider politic și spiritual al Indiei (n. 1869)\n 2 februarie: Smaranda Brăescu, 50 ani, prima femeie-parașutist din România (n. 1897)\n 5 februarie: Johannes Blaskowitz (Johannes Albrecht Blaskowitz), 64 ani, general german (n. 1883)\n5 februarie: Simon Strunsky, 68 ani, scriitor american (n. 1879)\n 11 februarie: Serghei Eisenstein, 50 ani, regizor rus (n. 1898)\n 27 februarie: Nicodim Munteanu (n. Nicolae Munteanu), 83 ani, patriarhul României (1939-1948), (n. 1901)\n 29 februarie: Constantin S. Constantin, 58 ani, militar român (n. 1889)\n 6 martie: Vasile Mihalca, 48 ani, erou român din Al Doilea Război Mondial și latifundiar din Țara Oașului (n. 1899)\n 10 martie: Virgil Cioflec, 73 ani, critic de artă, publicist român (n. 1874)\n 10 martie: Jan Masaryk (Jan Garrigue Masaryk), 61 ani, politician ceh (n. 1886)\n 28 martie: Prințesa Henriette a Belgiei (n. Henriette Marie Charlotte Antoinette), 77 ani (n. 1870)\n 11 aprilie: Dragoș Protopopescu, 55 ani, filosof român (n. 1892)\n 5 mai: Sextil Pușcariu (n. Sextil Iosif Pușcariu), 71 ani, filolog, lingvist, pedagog, publicist de etnie aromân (n. 1877)\n 6 mai: Gunnar Jensen (Knud Gunnar Jensen), 85 ani, sculptor danez (n. 1863)\n 13 mai: Milan Begović, 72 ani, scriitor croat (n. 1876)\n 22 mai: Nicu Flondor, 75 ani, politician austriac (n. 1872)\n 12 iunie: Meletie Răuțu, 90 ani, jurnalist român (n. 1858)\n 22 iunie: Ioan Simu, 72 ani, protopop român unit, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (1918), (n. 1875)\n 5 iulie: Georges Bernanos (Louis Émile Clément Georges Bernanos), 60 ani, scriitor francez (n. 1888)\n 9 iulie: Alcibiade Diamandi, 54 ani, politician aromân (n. 1893)\n 10 iulie: Kurt Hielscher, 67 ani, fotograf german (n. 1881)\n 18 iulie: Grigore T. Popa, 56 ani, savant român, medic endocrinolog (n. 1892)\n 13 august: Elaine Hammerstein, 51 ani, actriță americană (n. 1897)\n 23 august: Marcelle Tinayre (Marcelle Marguerite Suzanne Tinayre), 77 ani, scriitoare franceză (n. 1870)\n 3 septembrie: Edvard Beneš, 64 ani, politician ceh (n. 1884)\n 5 septembrie: Richard C. Tolman (Richard Chace Tolman), 67 ani, fizician american (n. 1881)\n 8 septembrie: Thomas Mokopu Mofolo, 71 ani, scriitor lesothian (n. 1876)\n 16 septembrie: Mary Gish (n. Mary McConnell), 72 ani, actriță americană (n. 1876)\n 17 septembrie: Contele Folke Bernadotte, 53 ani, diplomat suedez (n. 1895)\n 17 septembrie: Emil Ludwig (n. Emil Cohn), 67 ani, scriitor german (n. 1881)\n 30 septembrie: Edith Roosevelt (n. Edith Kermit Carow), 87 ani, politiciană americană (n. 1861)\n 24 octombrie: Franz Lehár, 78 ani, compozitor austriac de etnie maghiară (n. 1870)\n 31 octombrie: Cissy van Marxveldt (n. Setske de Haan), 58 ani, scriitoare neerlandeză (n. 1889)\n 16 noiembrie: Basil Hațegan, 95 ani, deputat român (n. 1853)\n 21 noiembrie: Béla Miklós, 58 ani, ofițer și politician maghiar (n. 1890)\n 24 noiembrie: Raoul Koczalski (Armand Georg Raoul von Koczalski), 64 ani, pianist polonez (n. 1884)\n 13 decembrie: Zaharia Bârsan, 70 ani, dramaturg, fondator și director al Teatrului Național din Cluj (n. 1878)\n 21 decembrie: Władysław Witwicki (n. Józef Sas Wasylkowicz), 70 ani, psiholog, filosof, traducător și artist polonez (n. 1878)\n 23 decembrie: Gheorghe Gârda, 69 ani, avocat, poet și scriitor român (n. 1879)\n 24 decembrie: Eille Norwood, 87 ani, actor britanic (n. 1861)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Patrick Maynard Stuart Blackett (Regatul Unit)\n Chimie: Arne Wilhelm Kaurin Tiselius (Suedia)\n Medicină: Paul Hermann Müller (Elveția)\n Literatură: Thomas Stearns Eliot (Regatul Unit)\n Pace: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1948\n\n1948"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi informații despre Anii 940."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 890 Anii 900 Anii 910 Anii 920 Anii 930 - Anii 940 - Anii 950 Anii 960 Anii 970 Anii 980 Anii 990\n\nAni: 940 | 941 | 942 | 943 | 944 | 945 | 946 | 947 | 948 | 949\n\nSecolul al X-lea"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce date importante ai despre Anii 950?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 900 Anii 910 Anii 920 Anii 930 Anii 940 -Anii 950 - Anii 960 Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000\n\nAni: 950 | 951 | 952 | 953 | 954 | 955 | 956 | 957 | 958 | 959\n\nSecolul al X-lea"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Îmi poți explica despre Anii 960?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Secole: Secolul al IX-lea - Secolul al X-lea - Secolul al XI-lea\n\nDecenii: Anii 910 Anii 920 Anii 930 Anii 940 Anii 950 - Anii 960 - Anii 970 Anii 980 Anii 990 Anii 1000 Anii 1010\n\nAni: 960 | 961 | 962 | 963 | 964 | 965 | 966 | 967 | 968 | 969\n\nSecolul al X-lea"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Descrie în detaliu Anii 2040."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Anii 2040 reprezintă un deceniu care va începe la 1 ianuarie 2040 și se va încheia la 31 decembrie 2049."
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Dă-mi câteva informații de bază despre 2023."
},
{
"from": "assistant",
"value": "2023 (MMXXIII) este anul curent al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică. Este al 2023-lea an de d.Hr., al 23-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 4-lea an din deceniul 2020-2029.\n\nEste desemnat:\n\n Anul orașului Tallinn, denumit Cea mai verde capitală europeană.\nAnul orașelor Veszprém (Ungaria), Timișoara (România) și Eleusina (Grecia), numite Capitale Europene ale Culturii.\nAnul orașului Lublin (Polonia) numită Capitală Europeană a Tineretului.\nAnul Ciprian Porumbescu, în România.\nViva Magenta este aleasă culoarea anului 2023.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Croația a adoptat moneda euro, devenind al 20-lea stat membru al zonei euro.\n 1 ianuarie: Croația a aderat la Schengen, devenind al 27-lea stat membru al zonei de liberă circulație.\n 1 ianuarie: Autoritatea de Aviație Civilă din Filipine închide spațiul aerian al țării timp de aproape șase ore din cauza unei pene de curent în centrul său de management al traficului aerian, care a afectat peste 280 de zboruri comerciale și peste 56.000 de pasageri.\n 1 ianuarie: Brațul britanic al grupului de protest împotriva schimbărilor climatice Extinction Rebellion anunță că va renunța „temporar” la utilizarea perturbării publice ca tactică principală.\n 1 ianuarie: Progresistul Luiz Inácio Lula da Silva a depus jurământul ca al 39-lea Președinte al Braziliei, după două luni de la alegerile cruciale din octombrie.\n 1 ianuarie: Autoritățile australiene și cele canadiene anunță că vor solicita călătorilor din China să prezinte un test COVID-19 negativ pentru a intra în țările lor începând cu 5 ianuarie.\n 1 ianuarie: Canada adoptă o lege care interzice străinilor, cu excepția imigranților și rezidenților permanenți, să achiziționeze zone rezidențiale în țară timp de doi ani, ca răspuns la o bulă imobiliară.\n 2 ianuarie: Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, inițiază o procedură oficială de revocare a imunității parlamentare a doi europarlamentari presupus implicați în scandalul de corupție în Qatar din Parlamentul European.\n 2 ianuarie: Curtea Supremă a Indiei susține legalitatea deciziei guvernului de demonetizare a tuturor bancnotelor de 500 ₹ și 1.000 ₹ (rupii) din seria Mahatma Gandhi în 2016.\n 2 ianuarie: Malawi suspendă deschiderea școlilor din Lilongwe și Blantyre din cauza unui focar de holeră, care a ucis până acum 595 de persoane, inclusiv 19 persoane în noaptea de Revelion.\n 2 ianuarie: Protestele continuă pentru a cincea zi în Las Anod, Somaliland, protestatarii cerând ca orașul să fie guvernat de Puntland și nu de Somaliland. Douăzeci de oameni sunt uciși în confruntările dintre protestatari și forțele de securitate.\n 3 ianuarie: Începe cel de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, cu alegerile Președintelui Camerei îndreptându-se către mai multe tururi de scrutin pentru prima dată în 100 de ani, după ce Kevin McCarthy nu reușește să primească numărul necesar de voturi la primele trei tururi.\n 3 ianuarie: Guvernul Pakistanului ordonă închiderea tuturor centrelor comerciale și piețelor cu amănuntul până la ora 20:30 (PKT) zilnic, ca parte a unui plan de conservare a energiei pentru a compensa creșterea prețurilor la energie.\n 3 ianuarie: Vizita ministrului israelian al Securității Naționale Itamar Ben-Gvir la Muntele Templului din Ierusalim are ca rezultat proteste ale palestinienilor, precum și condamnarea vizitei mai multor țări arabe, care consideră locul ca fiind parte a Moscheei Al-Aqsa.\n 4 ianuarie: Centrul Național pentru Uragane publică un nou Raport asupra ciclonilor tropicali pentru uraganul Katrina, scăzând numărul morților de la peste 1800 la 1392.\n 4 ianuarie: Curtea Supremă a Spaniei spune că va investiga doi fii ai președintelui Guineei Ecuatoriale Teodoro Obiang Nguema Mbasogo pentru răpirea și tortura a doi cetățeni spanioli care se opun guvernării lui Obiang.\n 4 ianuarie: Comisia pentru Concurență din India respinge un recurs din partea Google cu privire la decizia sa din octombrie 2022, potrivit căreia poziția dominantă a Google pe piața motoarelor de căutare și controlul magazinului de aplicații Android a încălcat legile antitrust din India.\n 4 ianuarie: Meta Platforms este amendată cu 390 milioane de euro de către Uniunea Europeană, colectarea de către companie a datelor personale din conturile Facebook și Instagram pentru reclame personalizate a încălcat legile UE privind confidențialitatea.\n 4 ianuarie: Actorii Leonard Whiting și Olivia Hussey, care au jucat în adaptarea cinematografică din 1968 a filmului Romeo și Julieta al lui William Shakespeare, depun un proces la Curtea Superioară a Județului Los Angeles împotriva Paramount Pictures pentru 500 milioane de dolari, acuzând abuz sexual, hărțuire sexuală și fraudă și pentru că a fost filmat nud fără știrea lor.\n 5 ianuarie: La Bazilica Sfântul Petru din Roma au loc funeraliile fostului suveran Pontif, Papa Benedict al XVI-lea al Vaticanului.\n 5 ianuarie: Guvernul Ciadului raportează că un complot de „tentativă de destabilizare” condus de militari și activiști pentru drepturile omului a eșuat. Declarația spune că arestările celor 11 persoane implicate au avut loc mai târziu de 8 decembrie 2022.\n 5 ianuarie: Grecia anunță că călătorii din China vor avea nevoie de un test COVID-19 negativ pentru a intra în țară.\n 5 ianuarie: Armata îl arestează pe Ovidio Guzmán López, fiul narcotraficantului încarcerat Joaquín „El Chapo” Guzmán, în Culiacán, Sinaloa, Mexic. Arestarea este urmată de tulburări la nivel de stat, multe școli și aeroporturi fiind închise. Zece soldați și 19 membri ai bandei sunt uciși în timpul tulburărilor.\n 6 ianuarie: Poliția de securitate de stat din Uzbekistan arestează patru persoane din cauza morții a 19 copii care au consumat un produs cu sirop de tuse fabricat de producătorul indian de medicamente Marion Biotech săptămâna ce a trecut.\n 6 ianuarie: Autoritățile din Arabia Saudită condamnă doi administratori Wikipedia la 32, respectiv 8 ani de închisoare, în legătură cu activitățile lor pe site.\n 6 ianuarie: Talibanii și compania chineză de petrol și gaze din Xinjiang din Asia Centrală au convenit asupra unui acord pe 25 de ani pentru a permite companiei chineze să foreze pentru petrol în bazinul râului Amudaria. Este primul acord major de extracție de energie al Afganistanului cu o firmă străină de când talibanii au revenit la putere în 2021.\n 6 ianuarie: Organizația pentru Alimentație și Agricultură raportează că prețurile internaționale ale alimentelor au atins un nivel record în 2022, pe fondul preocupărilor continue privind penuria de alimente.\n 8 ianuarie: China își redeschide granițele pentru vizitatorii internaționali, marcând sfârșitul restricțiilor de călătorie care au început în martie 2020.\n 8 ianuarie: Susținătorii fostului președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, asaltează Congresul Național Brazilian, Curtea Federală Supremă și Palatul Prezidențial din Planalto.\n 10 – 17 ianuarie: Un val de frig mortal în Afganistan a ucis 166 de oameni și aproape 80.000 de animale.\n 14 – 28 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Cehia. Generalul Petr Pavel a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-se pe liberalul Andrej Babiš, urmând să preia funcția de președinte al Cehiei pe 9 martie 2023.\n 15 ianuarie: Zborul 691 Yeti Airlines s-a prăbușit în Pokhara, Nepal, ucigând toate cele 72 de persoane aflate la bord.\n 16 ianuarie: Cel mai căutat șef al mafiei italiene Matteo Messina Denaro este arestat la Palermo, Sicilia.\n 17 ianuarie: Nguyễn Xuân Phúc demisionează din funcția de președinte al Vietnamului pe fondul mai multor scandaluri recente din guvern.\n 17 ianuarie: O avalanșă lovește Nyingchi, Tibet, ucigând 28 persoane.\n 18 ianuarie: Un accident de elicopter în Ucraina a făcut 14 morți, inclusiv ministrul de Interne al țării, Denîs Monastîrski.\n 18 ianuarie: Alegeri generale în Antigua și Barbuda. Prim-ministrul în funcție, Gaston Brown, este ales pentru a treia oară.\n 20 ianuarie: Parlamentul din Trinidad și Tobago alege fosta președintă a senatului, ministru și avocat Christine Kangaloo ca președinte al țării cu 48-22 de voturi.\n 21 ianuarie: Se estimează că India a depășit China ca fiind cea mai populată țară din lume.\n 25 ianuarie: Chris Hipkins îi urmează Jacindei Ardern în funcția de prim-ministru al Noii Zeelande, la șase zile după ce și-a anunțat demisia.\n 27 ianuarie: Tulburări larg răspândite izbucnesc în Israel în urma unui raid militar israelian la Jenin, care a provocat moartea a nouă palestinieni. Baloane cu aer incendiar sunt lansate în zonele populate israeliene după el. Israelul răspunde cu lovituri aeriene țintite. Mai târziu în aceeași zi, șapte evrei sunt împușcați mortal într-o sinagogă într-un atac de răzbunare.\n 29 ianuarie: Alegeri regionale în Austria Inferioară.\n 30 ianuarie: Are loc un atentat sinucigaș la Jamaat-ul-Ahrar în interiorul unei moschei din Peshawar, Khyber Pakhtunkhwa, Pakistan, unde au murit cel puțin 101 de persoane și au fost răniți peste 220 de persoane.\n\nFebruarie \n 2 februarie: Banca Centrală Europeană și Banca Angliei își majorează fiecare ratele dobânzilor cu 0,5 puncte procentuale pentru a combate inflația, la o zi după ce Rezerva Federală a SUA își majorează rata dobânzilor federale cu 0,25 puncte procentuale.\n 3 februarie: Un cetățean finlandez de pe lista celor mai căutați de către Europol, Julius Kivimäki, a fost arestat în Franța. Kivimäki este un fost membru al grupului de hacking Lizard Squad.\n 3 februarie: Oficialii din apărarea Statelor Unite anunță că baloane de supraveghere chineze suspectate sunt urmărite în vestul Statelor Unite și Americii Latine.\n 3 februarie: Chile își extinde starea de urgență din cauza incendiilor care au ars până la 8.000 de hectare și, de asemenea, declară o catastrofă în regiunea Biobío pe fondul unui val de căldură de vară.\n 4 februarie: Balonul din China a fost doborât în largul coastei Carolinei de Sud, la ordinul președintelui american Joe Biden.\n 5 – 12 februarie: Alegeri prezidențiale în Cipru. Fostul ministru de externe al Ciprului, Nikos Christodoulides este ales președinte al Republicii Cipru cu 51% din voturi.\n\n 6 februarie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 grade Richter a lovit provincia Gaziantep din sudul Turciei, provocând pagube pe scară largă și cel puțin 3.500 de morți în Turcia și Siria, cu peste 15.600 de răniți.\n 11 februarie: Justin Trudeau ordonă doborarea unui obiect neidentificat deasupra Yukonului, care este doborât ulterior de un F-22 Raptor al Forțelor Aeriene ale Statelor Unite folosind un AIM-9X Sidewinder. Forțele armate canadiene sunt desfășurate pentru a colecta și analiza obiectul.\n 19 februarie: Alegeri prezidențiale în Bangladesh. Shahabuddin Chuppu din Liga Awami, singurul candidat nominalizat, a fost ales fără opoziție ca președinte al acelei țări.\n 20 februarie: Un cutremur cu magnitudinea 6,4 a lovit sudul Turciei și este resimțit și în Siria, Liban și Egipt.\n 21 februarie: Vladimir Putin anunță că Rusia își suspendă participarea la New START, un tratat de reducere a armelor nucleare cu SUA.\n 25 februarie: Alegeri prezidențiale în Nigeria. Bola Tinubu este ales președinte al Nigeriei, învingându-l pe foștii vicepreședinți Atiku Abubakar și Peter Obi.\n 27 februarie: Regatul Unit și Uniunea Europeană ajung la un nou acord privind modificările termenilor Protocolului Irlanda de Nord.\n 28 februarie: Are loc un accident de tren în Tesalia, Grecia, unde au murit 57 de persoane și zeci de oameni au fost răniți.\n\nMartie \n 5 martie: Alegeri parlamentare în Estonia.\n 6 martie: Formația românească de muzică pop-dance, A.S.I.A., se reunește după 17 ani într-un concert aniversar.\n 10 martie: Iran și Arabia Saudită convin să reia relațiile diplomatice care au fost oprite în 2016 la discuțiile meditate de Republica Populară Chineză.\n 14 martie: Două avioane de luptă rusești Su-27 au doborât o drona americană MQ-9 Reaper, în Marea Neagră cu combustibil. Tensiunile dintre Statele Unite ale Americii și Rusia au crescut, dar din fericire nu s-a intâmplat nimic.\n 17 martie: Curtea Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război.\n 18 martie: Un cutremur de 6,8 a lovit Ecuador, ucigând 18 persoane, rănind aproape 500 de persoane și provocând pagube majore.\n\nAprilie \n 2 aprilie: Alegeri parlamentare în Finlanda.\n 2 aprilie: Alegeri parlamentare în Bulgaria.\n 2 aprilie: Alegeri prezidențiale în Muntenegru în turul 2 câștigătorul acestei ture fiind Jakov Milatović de la Europa Acum!.\n 4 aprilie: Finlanda a devenit în mod oficial al 31-lea stat membru NATO\n 8 aprilie: O explozie a dus la prăbușirea a două clădiri rezidențiale în Marsilia, oraș aflat în sudul Franței. Un număr de până la 10 persoane ar fi prinse sub dărâmături.\n 11 aprilie: Războiul civil din Myanmmar: În satul Pazigyi peste 100 de oameni au fost uciși de Forțele aeriene din Myanmmar. \n 14 aprilie: Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) este lansat de către Agenția Spațială Europeană (ESA) pentru a căuta viață pe sateliții naturali ai lui Jupiter, cu o dată estimată de sosire în 2031.\n 15 aprilie: A început un război în Sudan după ce în 15 aprilie RSF (Forțele de sprijin rapid) a atacat capitala Sudanului Khartoum decesele oamenilor care au murit sunt mari, iar mai apoi au început și lupte în Regiunea Darfur cucerind și Aeroportul internațional din Khartoum, între timp Antony Blinken, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, a cerut armistițiu pentru 24 de ore, apoi mai mulți civili au murit, iar RSF a cucerit orașul Nyala, iar mai apoi au cucerit orașul Geneina avansând câtre nordul Sudanului lupte crâncene au continuat iar Marea Britanie, Canada au evacuat civili.\n 20 aprilie: Are loc Eclipsa de Soare din 20 aprilie 2023.\n 20 aprilie: Racheta Starship de la SpaceX cea mai mare și mai puternică rachetă construită vreodată, este lansată din Boca Chica, Texas, Statele Unite ale Americii. Explodează la patru minute după lansare.\n 26 aprilie: Liderul chinez Xi Jinping l-a sunat pe Volodîmîr Zelenski, președintele Ucrainei, la peste o lună după summitul lui Xi Jinping cu președintele rus Vladimir Putin.\n 28 aprilie: Papa Francisc a vizitat orașul Budapesta și va sta în Ungaria 3 zile.\n 30 aprilie: Are loc un masacru cu 5 morți și 3 răniți în Texas, Statele Unite ale Americii.\n 30 aprilie: Alegeri generale în Paraguay.\n\nMai \n2 mai: Formația Aerosmith a anunțat un turneu de adio numit \"Peace Out\".\n3 mai: Are loc un masacru la o școală gimnazială din Belgrad, Serbia, în care un elev de 13 ani a deschis focul și a ucis 8 elevi și portarul școlii. Este cel mai tânăr elev care a săvârșit un masacru într-o școală. Elevul a fost arestat ulterior.\n4 mai: Un bărbat sârb de 21 de ani, înarmat cu o pușcă de asalt, a deschis focul dintr-o mașină în satele Dubona și Šepšin din comuna Mladenovac, districtul Belgrad, Serbia și în Malo Orašje, Semendria, omorând 8 persoane, inclusiv un ofițer de poliție, și rănind alte 14. Făptașul a plecat după aceea cu mașina înainte de a fi arestat în ziua următoare lângă Kragujevac. Atacul a avut loc a doua zi după masacrul de la o școală gimnazială din Belgrad.\n5 mai: Organizația Mondială a Sănătății anunță că COVID-19 nu mai este considerată o urgență de sănătate globală.\n5 mai: Are loc Eclipsa de Lună din 5 mai 2023.\n\n6 mai: Are loc încoronarea regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla.\n7 mai: Siria este readmisă în Liga Arabă după ce a fost suspendată în 2011.\n9–13 mai: Are loc Concursul Muzical Eurovision 2023 în Liverpool, Regatul Unit.\n14 mai: Alegeri generale în Turcia.\n14 mai: Alegeri generale în Thailanda.\n16 mai: Cel puțin trei morți și numeroși răniți într-un atac armat în New Mexico, Statele Unite ale Americii.\n17 mai: Inundațiile au lovit Italia făcând cel puțin doi morți, iar patru persoane sunt date dispărute.\n20 mai: Are loc summitul G7 din Hiroshima, Japonia.\n21 mai: Alegeri legislative în Grecia.\n\nIunie\n 2 iunie: Un accident de tren a provocat 288 de morți și 900 de răniți în statul Odisha din India. Bilanțul morților a crescut la 300, iar cel al răniților la 1000.\n 2 iunie: Regele Charles al III-lea a sosit în România, într-o vizită privată cu o durată de cinci zile.\n 6 iunie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Rusia a distrus un baraj în Nova Kahovka, Regiunea Herson, producând inundații mari. Primele semne au fost raportate în Herson și Antonivka, iar inundațiile au fost raportate și în alte sate; între timp poliția ucraineană a anunțat că evacuează mai multe sate din Regiunea Herson.\n 12 iunie: În urma unui acord de rotație de schimbare a fostului premier al româniei Nicolae Ciucă în 2021 aceasta a fost programată pe 25 mai 2023 dar a fost amânată din cauza unei greve generală (În educație) iar a fost amânată până când greva s-a încheiat pe 12 iunie 2023 iar fostul premier al româniei Nicolae Ciucă a fost schimbat cu noul premier al româniei Marcel Ciolacu.\n 13 iunie: Cel puțin 103 de persoane sunt ucise când o barcă de nuntă se răsturnează pe Râul Niger în Statul Kwara, Nigeria.\n 14 iunie: Cercetătorii de la Universitatea Cambridge și Caltech raportează crearea primului embrion uman sintetic din celule stem fără a fi nevoie de spermatozoizi sau ovule.\n 14 iunie: O navă cu migranți din Libia s-a răsturnat în largul coastei Peloponezului; cel puțin 80 de persoane au murit iar alte 500 sunt date dispărute.\n 18 iunie: Un submersibil numit Titan, cu 5 pasageri la bord, a naufragiat în urma unei implozii din cauza presiunii, iar toți pasagerii au murit.\n 23 iunie: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Șeful grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat un „Război Civil” împotriva Rusiei. Pe 24 iunie Grupul Wagner a intrat în orașul Rostov-pe-Don cucerind orașul și regiunea. Grupul Wagner a doborât mai multe elicoptere rusești; între timp a înaintat în Regiunea Voronej și probabil a cucerit orașul Voronej. Grupul Wagner a înaintat în Regiunea Lipețk, intrând apoi în Regiunea Tula. Între timp Rusia a anunțat că va retrage trupe din Ucraina pentru a lupta cu Grupul Wagner, apoi Rusia a mutat un pod pentru a bloca Grupul Wagner să intre în Regiunea Moscova Grupul Wagner a reușit să intre în Regiunea Moscova. Ulterior, șeful Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că oprește lupta cu Rusia, pentru că nu a vrut o vărsare de sânge.\n 30 iunie: Un cetățean din Tadjikistan numit Rustam Ashurov afiliat ISIS și căutat pentru răpirea și uciderea vicepreședintelui unei bănci din capitala Dușanbe, ucide două persoane pe Aeroportul Internațional Chișinău după ce i s-a interzis intrarea în Republica Moldova, după ce a ajuns cu un avion din Turcia.\n\nIulie \n3 iulie: În cea mai mare incursiune a Israelului în Cisiordania de la a A doua Intifadă, Armata Israeliană desfășoară forțe terestre și drone armate în Tabăra Jenin, ucigând 13 persoane și rănind peste 100. Un atac revendicat de Hamas ca represalii pentru incursiune se întâmplă în Tel Aviv a doua zi, rănind 9 persoane.\n3 iulie: Rafinăriile indiene de petrol încep plăți pentru importurile de petrol rusești în Yuan chinezești ca alternativă la Dolarul american din cauza sancțiunilor în creștere împotriva Rusiei.\n4 iulie: Iranul se alătură Organizației de Cooperare de la Shanghai devenind al nouălea membru al organizației.\n8 iulie: În Țările de Jos coaliția de guvernare se prăbușește iar premierul Mark Rutte își anunță viitoarea demisie.\n9 iulie: Noua Zeelandă semnează un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană sporind comerțul bilateral.\n10 iulie: O persoană a murit și alte 7 au fost date dispărute după o alunecare de teren în China.\n14 iulie: SAG-AFTRA a anunțat că va începe o grevă împotriva marilor studiouri de film și TV în semn de protest față de compensarea scăzută, proprietatea asupra muncii și IA generativă.\n15 iulie: Mai multe alunecări de teren și inundații în Coreea de Sud au făcut 7 morți iar peste 1.000 de persoane au fost evacuate.\n20 iulie: Bolivia și Iran semnează un memorandum de înțelegere în cadrul unei îmbunătățiri a relațiilor bilaterale extinzând cooperarea în sectoarele de securitate și apărare.\n20 iulie: În Australia și Noua Zeelandă începe Cupa Mondială FIFA 2023 (feminin).\n23 iulie: În insula Rodos din Grecia au loc incendii de vegetație. Zeci de mii de turiști fug din insulă pe fondul acestor incendii și a unui val de căldură major, în ceea ce oficialii spun că este cea mai mare evacuare din istoria țării, iar MAE al României a anunțat că este un grad 5 de incendiu în Grecia.\n26 iulie: Amadou Abdramane preia controlul președinției Nigerului după ce soldații din garda prezidențială a națiunii îl înlătură pe fostul președinte Mohamed Bazoum din funcție.\n30 iulie: 63 de persoane sunt ucise și peste 200 sunt rănite după un atentat sinucigaș cu bombă în Khar, Pakistan; Statul Islamic- Provincia Khorasan revendică responsabilitatea atacului.\n\nAugust \n1 august: Încălzirea globală: Oceanele lumii ating o nouă temperatură record de 20,96°C, depășind recordul anterior din 2016. Iulie este, de asemenea, confirmată ca fiind cea mai fierbinte lună înregistrată pentru temperatule medii ale aerului de suprafață cu o marjă considerabilă (0,3°C).\n2 august: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Drone rusești au atacat orașul Ismail, aproape de granița cu România. Au atacat un terminal de cereale făcând daune. Acest atac a provocat daune și în România, geamurile locuitorilor fiind sparte sau avariate din cauza bombardamentului.\n3 august: Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent): Două elicoptere din Belarus au încălcat granița Poloniei și au mers până în orașul Bialozewa unde locuitorii au anunțat că au văzut elicopterele. Ca răspuns Polonia a trimis trupe la granița cu Belarus.\n6 august: În Norvegia a fost anunțat un cod roșu de ploi. S-au semnalat inundații în mai multe sate din această țară. De asemenea, furtuna care a fost numită „Hans” a lovit și Suedia, făcând un tren să deraieze.\n8 august: 17.000 de acri de pământ sunt arși și cel puțin 115 oameni sunt uciși, iar aproape 1.300 dispăruți, când o serie de incendii de vegetație izbucnesc pe insula Maui din Hawaii.\n9 august: Politicianul și candidatul la președinție ecuadorian Fernando Villavicencio este asasinat de oameni înarmați, la un miting de campanie la Quito.\n14 august-16 august: Numărul morților din luptele de la Tripoli între brigada 444 și Forța specială de descurajare RADA crește la 55 persoane cu încă 146 răniți. Lupta s-a încheiat după eliberarea unui comandant.\n15 august: 2023 Incendii din Tenerife: Peste 3.000 de persoane sunt evacuate din Insula Canare spaniolă Tenerife, când izbucnește un incendiu. Incendiul arde aproximativ 2.600 de hectare (aproximativ 6.424 de acri) de teren\n16 august-21 august: Uraganul Hilary un uragan din Pacific de categoria 4, lovește peninsula Baja California și mai târziu California de Sud, primul din regiune în ultimii 84 de ani.\n18 august: Pactul trilateral american-japonez-coreean: Statele Unite ale Americii, Japonia și Coreea de Sud convin să semneze un pact trilateral\n20 august: Alegeri prezidențiale în Guatemala. \n21 august: Arabia Saudită este acuzată de uciderea în masă a sute de migranți africani care încercau să treacă granița cu Yemen\n23 august: Chandrayaan-3 din India devine prima navă spațială care aterizează lângă Polul Sud al Lunii, transportând un lander numit Vikram și un rover lunar numit Pragyan.\n23 august: Liderul grupului Wagner Evgheni Prigojin, fondatorul Dmitri Uțkin și alți opt sunt uciși în urma prăbușirii avionului lor în Rusia. Grupul Wagner a anunțat o revoltă \"amară\" pe 28 august dar sa dovedit că nu s-a întâmplat nimic anunțarea a fost scrisă de Grupul Wagner pe contul lor de Telegram.\n26 august- 31 august: Uraganul Idalia lovește nordul Floridei și Sud estul Statelor Unite, cel mai rău care a lovit Big Bend din Florida în aproape 100 de ani.\n26 august: O explozie a avut loc, la o stație GPL din Crevedia, pe DN1A. Aceasta a fost urmată de o explozie mult mai puternică, chiar în timpul intervenției pompierilor. Cel puțin 5 persoane au murit în spital iar una a murit din cauza unui Infarct miocardic și alte 54 sunt spitalizate, dintre care 10 intubate. Dintre răniți, 43 sunt pompieri, polițiști și jandarmi, unii în stare gravă. România a activat Mecanismul european de protecție civilă pentru transferul victimelor în străinătate. Unele din victime au fost transportate în Italia și Austria\n30 august: În orele după anunțul realegerii președintelui în exercițiu Ali Bongo Ondima ca președinte al Gabonului după alegerile prezidențiale din 2023 armata lansează o lovitură de stat de succes și creează Comitetul pentru tranziție și restaurare a instituțiilor care să guverneze țara, punând capăt domniei familiei Bongo după 56 de ani la putere.\n\nSeptembrie\n\nOctombrie\n7 octombrie: Război Israel-Hamas: Gruparea islamistă, Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a masacrat civili israelieni în orașele de la frontieră și la un festival muzical. Potrivit datelor furnizate de armata israeliană, numărul israelienilor uciși este de peste 1.200, în timp ce numărul răniților este de peste 3.000.\n8 octombrie: Război Israel-Hamas: Cabinetul de securitate al Israelului a declarat oficial stare de război.\n14 octombrie: Președintele armean Vahagn Khachaturyan aprobă oficial aderarea țării la Curtea Penală Internațională.\n15 octombrie: Alegerile generale din Noua Zeelandă din 2023: Prim-ministrul Chris Hipkins recunoaște înfrângerea Partidului Național din Noua Zeelandă, care a câștigat cele mai multe locuri, dar nu o și majoritate. Se așteaptă ca liderul opoziției Christopher Luxon să formeze un guvern de coaliție cu ACT Noua Zeelandă.\n15 octombrie: Alegeri legislative în Polonia, 2023: Polonezii aleg membri ai Senatului și ai Sejm-ului. Se votează și în cadrul unui referendum privind migrația, eliminarea zidului de graniță dintre Belarus și Polonia și vârsta de pensionare. Sondajele la ieșire din sondaj sugerează că partidele de opoziție din Polonia, conduse de Coaliția Civică sub fostul prim-ministru Donald Tusk, sunt gata să obțină o majoritate parlamentară, putând pune capăt guvernării de opt ani a partidului Lege și Justiție (PiS). Prezența la vot la exit poll atinge un record de 73%.\n16 octombrie: Comitetul Olimpic Internațional aprobă includerea în Jocurile Olimpice de vară din 2028 a următoarelor sporturi (Cricket, , Lacrosse, Squash și Baseball/softball). Crichetul va reveni pentru prima dată din 1900, lacrosse din 1908 și baseball din 2020, în timp ce squash-ul și vor fi primul lor debut.\n\nEvenimente anticipate \n 8 octombrie: Alegeri generale în Luxemburg\n 14 octombrie: Alegeri generale în Noua Zeelandă\n 14 octombrie: Eclipsa de Soare din 14 octombrie 2023\n 15 octombrie: Alegeri legislative în Polonia\n 28 octombrie: Eclipsa de Lună din 28 octombrie 2023\n 5 noiembrie: Alegeri locale în Republica Moldova\n 30 noiembrie – 17 decembrie: Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2023\n 10 decembrie: Alegeri generale în Spania\n septembrie-octombrie: Alegeri federale în Austria\n 26 noiembrie: Concursul Muzical Eurovision Junior 2023 va avea loc în Franța\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Lise Nørgaard, jurnalistă daneză (n. 1917)\n 2 ianuarie: Dumitru Radu Popescu, scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film, membru titular al Academiei Române (n. 1935)\n 3 ianuarie: Ib Christensen, politician danez, membru al Parlamentului European (1984–1994), (n. 1930)\n 3 ianuarie: Mitică Popescu (n. Dumitru Popescu), actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce (n. 1936)\n 6 ianuarie: Gianluca Vialli, antrenor de fotbal și fotbalist profesionist italian (n. 1964)\n 8 ianuarie: Gundars Bērziņš, politician leton (n. 1959)\n 8 ianuarie: Christiane Papon, politiciană franceză, membră al Parlamentului European (1987–1989), (n. 1924)\n 9 ianuarie: Karl Alexander Müller, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (1987), (n. 1927)\n 10 ianuarie: Constantin al II-lea al Greciei, rege al Greciei (1964-1973), (n. 1940)\n 10 ianuarie: Jeff Beck (Geoffrey Arnold Beck), chitarist britanic (The Yardbirds), (n. 1944)\n 11 ianuarie: Tatjana Patitz, fotomodel și actriță germană (n. 1966)\n 12 ianuarie: Lisa Marie Presley, cântăreață americană (n. 1968)\n 14 ianuarie: Octavian Roske, cercetător român (n. 1956)\n 16 ianuarie: Gina Lollobrigida (Luigina Lollobrigida), actriță italiană de film (n. 1927)\n 17 ianuarie: Teodor Corban, actor român (n. 1957)\n 21 ianuarie: George Banu, teatrolog și profesor universitar român stabilit la Paris (n. 1943)\n 21 ianuarie: Marek Plura, politician polonez, membru al Parlamentului European (2014–2019), (n. 1970)\n 22 ianuarie: Hossein Shahabi, regizor, scenarist și producător de film, iranian (n. 1967)\n 22 ianuarie: Agustí Villaronga, regizor, scenarist și actor spaniol (n. 1953)\n 27 ianuarie: Sylvia Syms (Sylvia May Laura Syms), actriță britanică (n. 1934)\n 28 ianuarie: Xavier Rubert de Ventós, politician și scriitor catalan și spaniol, membru al Parlamentului European (1986–1994), (n. 1939)\n\nFebruarie \n\n 1 februarie: Kadriye Nurmambet, folcloristă și solistă de muzică populară tătărească și turcească, de etnie tătară crimeeană (n. 1933)\n 2 februarie: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1 (n. 1942)\n 2 februarie: Ioannis Zizioulas, mitropolit ortodox de Pergamon (n. 1931)\n 3 februarie: Paco Rabanne, designer vestimentar (couturier) francez - basc (n. 1934)\n 4 februarie: Sherif Ismail, politician egiptean, prim-ministru (2015–2018), (n. 1955)\n 5 februarie: Pervez Musharraf, președinte al Pakistanului (2001-2008), (n. 1943)\n 5 februarie: Hansi Schmidt (n. Hans-Günther Schmidt), handbalist german, născut în România (n. 1942)\n 6 februarie: Răzvan Theodorescu (Emil Răzvan Theodorescu), istoric de artă, politician român, membru titular al Academiei Române (n. 1939)\n 8 februarie: Ivan Silaev, politician rus, ultimul prim ministru al Uniunii Sovetice (1991), (n. 1930)\n 9 februarie: Jean-Maurice Dehousse, politician belgian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1936)\n 10 februarie: Hugh Hudson, regizor englez de film (n. 1936)\n 10 februarie: Prințesa Marie Gabrielle a Luxemburgului, prințesă luxemburgheză (n. 1925)\n 10 februarie: Carlos Saura, regizor spaniol de film (n. 1932)\n 11 februarie: Hans Modrow, om politic german, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1928)\n 12 februarie: Lualhati Bautista, scriitoare filipineză (n. 1945)\n 13 februarie: José María Gil-Robles, om politic spaniol, președinte al Parlamentului European (1997–1999), (n. 1935)\n 14 februarie: Ovidiu Bojor, fitoterapeut român (n. 1924)\n 15 februarie: Paul Berg, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1980) (n. 1926)\n 15 februarie: Raquel Welch (n. Jo Raquel Tejada), actriță americană (n. 1940)\n 16 februarie: Giorgio Ruffolo, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004), (n. 1926)\n 17 februarie: Emil Roman, preot și politician român, membru al Senatului României (n. 1938)\n 18 februarie: Petăr Jekov, antrenor și jucător de fotbal bulgar, (n. 1944)\n 20 februarie: Semion Solomonovici Gerștein, fizician teoretician rus (n. 1929)\n 21 februarie: Amancio Amaro, antrenor și jucător de fotbal spaniol, (n. 1939)\n 21 februarie: Nadja Tiller, actriță austriacă (n. 1929)\n 23 februarie: Slim Borgudd, pilot suedez de Formula 1 (n. 1946)\n 23 februarie: Grigore Posea, specialist în geografie, profesor universitar român (n. 1928)\n 23 februarie: Constantin Prut, critic și istoric de artă român (n. 1940)\n 24 februarie: Juraj Jakubisko, regizor de film slovac (n. 1938)\n 24 februarie: Walter Mirisch, producător american de film (n. 1921)\n 24 februarie: Georgios Romeos, politician grec, membru al Parlamentului European (1984–1993) (n. 1934)\n 25 februarie: Victor Babiuc, politician român (n. 1938)\n 25 februarie: Mihai Șora, filosof și eseist român (n. 1916)\n 25 februarie: Traute, Prințesa de Lippe, prințesă și filantroapă germană (n. 1925)\n 26 februarie: Betty Boothroyd, politiciană britanică, membră al Parlamentului European (1973–1979) (n. 1929)\n 26 februarie: Valeria Ogășanu, actriță română de teatru și film (n. 1946)\n 26 februarie: Corneliu Vasilescu, pictor și grafician român (n. 1934)\n 28 februarie: Javad Tabatabai, profesor și prodecan al Facultății de Drept și Științe Politice de la Universitatea din Teheran (n. 1945)\n\nMartie \n 1 martie: Just Fontaine, fotbalist și antrenor de fotbal francez (n. 1933)\n 2 martie: Christopher Fowler, scriitor englez de literatură de groază și thriller (n. 1953)\n 2 martie: Joachim Zeller, politician german, membru al Parlamentului European (2009–2019) (n. 1952)\n 3 martie: Argentina Menis, atletă română, vicecampioană olimpică (1972) (n. 1948)\n 3 martie: Kenzaburō Ōe, romancier japonez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1994) (n. 1935)\n 3 martie: Tom Sizemore, actor și producător de film american (n. 1961)\n 7 martie: Anton Ionescu, politician român, deputat în Parlamentul României (1996–2004) (n. 1939)\n 8 martie: Bert I. Gordon, regizor de film american (n. 1922)\n 8 martie: Chaim Topol, actor israelian de teatru și filme (n. 1935)\n 11 martie: Alexandru Mesian, ierarh român greco-catolic, episcop de Lugoj (n. 1937)\n 12 martie: Rudel Obreja, boxer român și om de afaceri (n. 1965)\n 13 martie: Marija Ujević-Galetović, sculptoriță și pictoriță croată (n. 1933)\n 14 martie: Richard Wagner, scriitor și publicist de limba germană originar din România (n. 1952)\n 15 martie: Jonas Šimėnas, politician lituanian, semnatar al Actului de reînființare a statului Lituania (n. 1953)\n 17 martie: Clarence \"Fuzzy\" Haskins, cântăreț american (n. 1941)\n 17 martie: Dubravka Ugrešić, scriitoare croată (n. 1949)\n 19 martie: Marisol Malaret, fotomodel portoricană (n. 1949)\n 20 martie: Virginia Zeani, solistă română de operă (n. 1925)\n 21 martie: Eric Brown, scriitor britanic de science fiction (n. 1960)\n 23 martie: Tomoko Naraoka, actriță și o seiyu japoneză (n. 1929)\n 24 martie: Gordon Moore, fizico-chimist și om de afaceri american, fondator al corporației Intel, (n. 1929)\n 26 martie: Karl-Josef Rauber, arhiepiscop romano-catolic, diplomat emerit al Sfântului Scaun (n. 1934)\n 29 martie: Tiberiu Ceia, cântăreț român de muzică populară (n. 1940)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Hristo Jivkov, actor bulgar (n. 1975)\n 2 aprilie: Pedro Lavirgen, tenor spaniol (n. 1930)\n 2 aprilie: Vladlen Tatarski, blogger rus (n. 1982)\n 7 aprilie: Benjamin Ferencz, jurist american, procuror șef în procesele de la Nürnberg (n. 1920)\n 8 aprilie: Michael Lerner, actor american (n. 1941)\n 11 aprilie: Meir Shalev, scriitor și publicist israelian (n. 1948)\n 12 aprilie: Eduard Baghirov, scriitor și blogger rus de origine azeră (n. 1975)\n 13 aprilie: Mary Quant, designer englez, cunoscută pentru inventarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei (n. 1930)\n 14 aprilie: Abel Posse, scriitor argentinian (n. 1934)\n 18 aprilie: Iulia Marin, ziaristă română (n. 1990)\n 19 aprilie: Sanda Manu, regizoare română de teatru (n. 1933)\n 23 aprilie: Radu Cosașu, eseist român, jurnalist și scriitor (n. 1930)\n 24 aprilie: Senahid Halilović, lingvist și profesor universitar bosniac (n. 1958)\n 25 aprilie: Harry Belafonte, cântăreț și actor american (n. 1927)\n 27 aprilie: Jean-Paul Costa, politician tunisian, președintele Curții Europene a Drepturilor Omului (2007–2011) (n. 1941)\n 29 aprilie: Nicolae Neagoe, sportiv (bober) român, medaliat olimpic (1968) (n. 1941)\n\nMai \n 2 mai: Guido Sacconi, politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1948)\n 3 mai: Nikica Valentić, politician croat, prim-ministru al Republicii Croate (1993–1995) (n. 1950)\n 5 mai: Haidar Haidar, scriitor sirian (n. 1937)\n 5 mai: Philippe Sollers, scriitor francez (n. 1936)\n 7 mai: Soňa Červená, mezzosoprană cehă (n. 1925)\n 9 mai: Tom Spencer, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979–1984, 1989–1999) (n. 1948)\n 13 mai: Jürgen Trumpf, diplomat și om politic german. secretar general al Consiliului Uniunii Europene (1994–1999) (n. 1931)\n 15 mai: Robert Lucas Jr., economist american, laureat al Premiului Nobel (1995) (n. 1937)\n 24 mai: George Maharis, actor și cântăreț american (n. 1928)\n 24 mai: Tina Turner, cântăreață, actriță, scriitoare și compozitoare pop-rock americană (n. 1939)\n 25 mai: Ghergana Koceanova, model bulgar (n. 1985)\n 26 mai: Roberto Cicciomessere, politician italian, membru al Parlamentului European (1984–1989) (n. 1946)\n 28 mai: Harald zur Hausen, medic german, laureat al Premiului Nobel (2008) (n. 1936)\n 31 mai: Ama Ata Aidoo, scriitoare ghaneză (n. 1942)\n\nIunie \n 3 iunie: Jim Hines, atlet american, campion olimpic la alergări pe distanțe scurte (n. 1946)\n 7 iunie: João Clemente Baena Soares, diplomat brazilian, Secretar general al Organizației Statelor Americane (1984–1994) (n. 1931)\n 8 iunie: Guido Bodrato, om politic italian, membru al Parlamentului European (1999–2004) (n. 1933)\n 8 iunie: Stephan Pelger, designer de modă român (n. 1979)\n 8 iunie: Pat Robertson, magnat media și evanghelist american (n. 1930)\n 8 iunie: Vasile Tonoiu, filozof român, membru titular al Academiei Române (n. 1941)\n 10 iunie: Theodore Kaczynski, terorist, fost matematician american și critic social (n. 1942)\n 10 iunie: Nuccio Ordine, scriitor și profesor universitar italian (n. 1958)\n 12 iunie: Silvio Berlusconi, politician italian, prim-ministru al Italiei (1994–1995, 2001–2006, 2008–2011) (n. 1936)\n 12 iunie: Francesco Nuti, actor italian (n. 1955)\n 12 iunie: Treat Williams, actor american (n. 1951)\n 13 iunie: Cormac McCarthy, autor de romane american (n. 1933)\n 13 iunie: Constantin Nicolescu, politician român, membru al Partidul Social Democrat (n. 1945)\n 15 iunie: Glenda Jackson, actriță britanică de film, dublă laureată a premiului Oscar (n. 1936)\n 18 iunie: Cornel Țăranu, compozitor și dirijor român, membru corespondent și ulterior titular al Academiei Române (n. 1934)\n 18 iunie: Krzysztof Olesiński, basist polonez, membrul formației Maanam (n. 1953)\n 21 iunie: Winnie Ewing, politiciană britanică, membru al Parlamentului European (1973–1999) (n. 1929)\n 22 iunie: Michael Horodniceanu, inginer româno-american (n. 1944)\n 22 iunie: Harry Markowitz, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru economie (1990) (n. 1927)\n 22 iunie: Victor Pușcaș, jurist din Republica Moldova, ministru pentru relațiile cu Parlamentul (1994–1995), președinte al Curții Supreme de Justiție (1995–2001), președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (1998–2001) și președinte al Curții Constituționale a Republicii Moldova (2001–2007) (n. 1943)\n 23 iunie: Costin Georgescu, politician român, deputat din partea Partidului Național Liberal (1996–2000) (n. 1942)\n 25 iunie: John B. Goodenough, fizician și profesor american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (2019) (n. 1922)\n 27 iunie: Peter Bieri, scriitor și filozof elvețian (n. 1944)\n 27 iunie: Semion Odainic, pictor din Republica Moldova, autor al imaginilor distincțiilor de stat, al medaliilor și insignelor jubiliare și comemorative (n. 1938)\n 27 iunie: Carmen Sevilla, actriță și cântăreață spaniolă (n. 1930)\n 29 iunie: Alan Arkin, actor și regizor american de scenă, deținător al Premiului Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar (2007) (n. 1934)\n\nIulie \n 1 iulie: Victoria Amelina, scriitoare ucraineană (n. 1986)\n 1 iulie: Dilano van 't Hoff, pilot de curse olandez (n. 2004)\n 6 iulie: Arnaldo Forlani, politician italian, prim-ministru al Italiei (1980–1981) (n. 1925)\n 8 iulie: Adrian Tan, avocat și scriitor singaporez, (n. 1966)\n 9 iulie: Luis Suárez Miramontes, jucător și antrenor de fotbal spaniol, deținător al Balonului de Aur (1960), Campion European (1964) (n. 1935)\n 11 iulie: Milan Kundera, romancier și eseist francez de origine cehă (n.1929)\n 13 iulie: Ion Crăciun, handbalist (portar) și antrenor român (n. 1955)\n 13 iulie: Marialiese Flemming, politiciană austriacă, membră al Parlamentului European (1996–2004) (n. 1933)\n 14 iulie: Bernard Bachrach, istoric american (n. 1939)\n 15 iulie: Derek Malcolm, critic și istoric de film englez (n. 1932)\n 16 iulie: Jane Birkin, actriță și cântăreață engleză (n. 1946)\n 16 iulie: Oleg Horjan, politician separatist din Transnistria, membru al „Sovietului Suprem al Republicii Moldovenești Nistrene” (n. 1976)\n 17 iulie: Valentin Gheorghiu, muzician, pianist și compozitor român (n. 1928)\n 20 iulie: Dan Matei Agathon, politician român, deputat român în legislatura 1992-1996, ministru al Turismului (1992–1996, 2000–2003) (n. 1949)\n 21 iulie: Tony Bennett, cântăreț american de muzică jazz (n. 1926)\n 21 iulie: Ann Clwyd, politiciană britanică, membru al Parlamentului European (1979–1984) (n. 1937)\n 21 iulie: Petru Marta, luptător și antrenor moldovean, campion european (1977) (n. 1952)\n 21 iulie: Juliette Mayniel, actriță franceză (n. 1936)\n 21 iulie: Rachid Sfar, politician tunisian, prim ministru al Tunisiei (1986–1987) (n. 1933)\n 23 iulie: Adrian Lustig, scriitor și scenarist român (n. 1953)\n 24 iulie: Charles W. Misner, fizician american (n. 1932)\n 26 iulie: Sinéad O'Connor, cântăreață, textieră și militantă civică irlandeză, deținătoare a Premiului Grammy (1991) (n. 1966)\n 29 iulie: Vittorio Prodi, politician italian, membru al Parlamentului European (2004–2014) (n. 1937)\n 30 iulie: David Albahari, scriitor sârb de origine evreiască (n. 1948)\n 30 iulie: Paul Reubens, actor de film, televiziune și voce american (n. 1952)\n\nAugust \n 1 august: Henri Konan Bédié, politician ivorian, președinte al Coastei de Fildeș (1993–1999) (n. 1934)\n 1 august: Vsevolod Coroliuc, muzician de rock, poliinstrumentalist, compozitor și vocalist moldovean (n. 1956)\n 1 august: Mariana Sîrbu, violonistă română (n. ?)\n 3 august: George Cușnarencu, prozator și publicist român contemporan (n. 1951)\n 4 august: Boniface Alexandre, avocat și politician haitian, Președinte al statului Haiti (2004–2006) (n. 1936)\n 4 august: Tudor Deliu, politician, profesor, conferențiar universitar și lector din Republica Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2009–2019) (n. 1955)\n 5 august: Philippe Curval, jurnalist francez și scriitor de science-fiction (n. 1929)\n 5 august: Hélène Carrère d'Encausse, politiciană și istorică franceză, membră al Parlamentului European (1994–1999) (n. 1929)\n 7 august: William Friedkin, regizor de film, producător și scenarist american, laureat al Premiului Oscar (1972, 1974) (n. 1935)\n 8 august: Bryan Cassidy, politician britanic, membru al Parlamentului European (1984–1999) (n. 1934)\n 9 august: Harrij Notenboom, politician olandez, membru al Parlamentului European (1971–1984) (n. 1926)\n 9 august: Véronique Trillet-Lenoir, politiciană și medic francez, membră al Parlamentului European (2019–2023) (n. 1957)\n 10 august: Antonella Lualdi, actriță italiană de film (n. 1931)\n 10 august: Vlad Marcoci, politician român, deputat în legislatura 2012-2016 (n. 1968)\n 10 august: Daniel Nushiro, Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Japoneze (n. 1938)\n 15 august: Francisc Tobă, politician român, deputat în legislatura 2020-2024 (n. 1953)\n 20 august: Constantin Bălăceanu-Stolnici, om de știință român, medic neurolog, profesor, membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România și al Academiei de Științe Medicale din România (n. 1923)\n 22 august: Toto Cutugno, cântăreț și compozitor italian de muzică ușoară (n. 1943)\n 22 august: Mathilde van den Brink, politiciană din Țările de Jos, membră al Parlamentului European (1989–1994) (n. 1941)\n 23 august: Evgheni Prigojin, om de afaceri rus, oligarh, personalitate publică, militară și politică (n. 1961)\n 24 august: Anușavan Salamanian, inginer de sunet român (n. 1932)\n 24 august: Bray Wyatt, wrestler american (n. 1987)\n 25 august: Yoel Hoffmann, scriitor israelian de limbă ebraică, originar din România (n. 1937)\n 26 august: Bob Barker, producător american de televiziune (n. 1923)\n 26 august: Iulian Nicolae, prezentator și realizator TV român (n. 1970)\n 27 august: Anvar Ibraghimov, scrimer rus și sovietic, campion olimpic (1988 cu echipa) (n. 1965)\n 30 august: Mohamed Al-Fayed, om de afaceri egiptean (n. 1929)\n 30 august: Jack Sonni, chitarist american, membru al formației Dire Straits (n. 1954)\n 31 august: Douglas Lenat, cercetător american, CEO al Cycorp, Inc. (n. 1950)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Jimmy Buffett, cântăreț și compozitor american (n. 1946)\n 3 septembrie: Alexandru Dicusar, inginer moldovean, specialist în electrofizică și electrotehnologii, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1942)\n 4 septembrie: Murray G. Hall, germanist canadian și specialist în literatură (n. 1947)\n 4 septembrie: Ferid Murad, medic și farmacolog american, co-laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (1998) (n. 1936)\n 4 septembrie: Violeta Mițul, fotbalistă din Republica Moldova (n. 1996)\n 4 septembrie: Napoleon Pop, economist și politician român, membru al Parlamentului României (2000–2004) (n. 1945)\n 9 septembrie: Max Simeoni, politician francez, membru al Parlamentului European (1989–1994) (n. 1929)\n 13 septembrie: Mircea Snegur, politician moldovean, primul președinte al Republicii Moldova (1990–1997) (n. 1940)\n 13 septembrie: Arhiducesa Yolanda a Austriei, prințesă austriacă (n. 1923)\n 14 septembrie: Joseph Massino, mafiot american (n. 1943)\n 14 septembrie: Basil van Rooyen, pilot sud-african de Formula 1 (n. 1939)\n 15 septembrie: Fernando Botero, pictor și sculptor columbian (n. 1932)\n 15 septembrie: Franco Migliacci, textier și actor italian (n. 1930)\n 16 septembrie: John Stanley Marshall, baterist englez (Soft Machine) (n. 1941)\n 19 septembrie: Per Gahrton, politician suedez, membru al Parlamentului European (1999–2004), fondator al Partidului Verde Suedez (n. 1943)\n 19 septembrie: Gianni Vattimo, filozof și politician italian, membru al Parlamentului European (1999–2004, 2009–2014) (n. 1936)\n 21 septembrie: Alexandra Can, politiciană din Republica Moldova, ministru industriei și comerțului (martie-decembrie 1999) (n. 1952)\n 22 septembrie: Giorgio Napolitano, politician italian, președinte al Republicii Italiene (2006–2015), președinte al Camerei Deputaților din Italia (1992–1994), ministru de interne al Republicii Italiene (1996–1998) (n. 1925)\n 24 septembrie: Léon Fatous, politician francez, membru al Parlamentului European (1984–1989) (n. 1926)\n 25 septembrie: Adina Cristescu, actriță de film, teatru și voce, profesoară, regizoare de teatru și scenaristă de film română (n. 1967)\n 25 septembrie: Matteo Messina Denaro, mafiot italian (n. 1962)\n 25 septembrie: David McCallum, actor de film scoțian (n. 1933)\n 27 septembrie: Christoph, Prinț de Schleswig-Holstein, prinț german (n. 1949)\n 28 septembrie: Ion Druță, scriitor și dramaturg moldovean, membru de onoare al Academiei Române (n. 1928)\n 28 septembrie: Michael Gambon, actor englez de origine irlandeză (n. 1940)\n 28 septembrie: DJ Lalla, DJ român și producător muzical (n. 1989)\n\nOctombrie \n 6 octombrie: Dorel Zamfir, fotbalist român (n. 1961)\n 7 octombrie: Tjerk Westerterp, politician olandez, membru al Parlamentului European (1967–1971) (n. 1930)\n 8 octombrie: László Sólyom, politician maghiar, președinte al Ungariei (2005–2010), Președinte al Curții Constituționale a Ungariei (1990–1998) (n. 1942)\n 8 octombrie: Burt Young, actor (Rocky, Rocky II, Rocky III, Rocky IV, Rocky V), pictor și autor american (n. 1940)\n 13 octombrie: Prințesa India a Afganistanului, membră a familiei regale afgane (n. 1929)\n 13 octombrie: Louise Glück, poetă americană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură (2020) (n. 1943)\n 14 octombrie: Teodor Stanca, politician român, deputat (1996–2000) (n. 1933)\n 15 octombrie: Carmen Petra Basacopol, compozitoare română (n. 1926)\n 16 octombrie: Martti Ahtisaari, politician finlandez, președinte al Finlandei (1994–2000), diplomat și mediator ONU, laureat al Premiul Nobel pentru Pace (2008) (n. 1937)\n 16 octombrie: Francisc Balla, luptător român, medaliat cu argint la Campionatele Mondiale (1965, 1967), medaliat cu argint și bronz la Campionatele Europene (1967, 1968) (n. 1932)\n 21 octombrie: Bobby Charlton, fotbalist englez, campion mondial (1996) (n. 1937)\n 23 octombrie: Scarlat Iriza, politician român, deputat în Parlamentul României (2000–2004, 2012–2016) (n. 1955)\n 23 octombrie: Natașa Raab, actriță română (n. 1953)\n 25 octombrie: Giorgos Grammatikakis, politician elen, membru al Parlamentului European (2014–2019) (n. 1939)\n 27 octombrie: Li Keqiang, politician chinez, premier al Chinei (2013-2023) (n. 1955)\n 28 octombrie: Matthew Perry, actor (Prietenii tăi), comedian, scenarist, producător executiv și dramaturg canadiano-american, nominalizat la premiile Emmy și Globul de aur (n. 1969)\n 31 octombrie: Ileana Ploscaru, actriță română (n. 1931)\n\nGaleria celor decedați în 2023\n\nPremii Nobel\n\n 2 octombrie: Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină: Katalin Karikó (Ungaria) și Drew Weissman (Statele Unite) „pentru dezvoltarea tehnologiei care a dus la vaccinuri ARNm pentru COVID-19”.\n 3 octombrie: Premiul Nobel pentru fizică: Pierre Agostini (Franța), Ferenc Krausz (Ungaria) și Anne L'Huillier (Franța) „pentru metode experimentale care generează impulsuri de lumină attosecunde pentru studiul dinamicii electronilor în materie”.\n 4 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie: Moungi Bawendi (Franța), Louis E. Brus (Statele Unite) și Alexey Ekimov (Rusia) „pentru descoperirea și sinteza punctelor cuantice”.\n 5 octombrie: Premiul Nobel pentru literatură: Jon Fosse (Norvegia) „pentru piesele și proza lui inovatoare care dau glas nespusului.”.\n 6 octombrie: Premiul Nobel pentru pace: Narges Mohammadi (Iran) „pentru lupta ei împotriva opresiunii femeilor din Iran și lupta ei pentru promovarea drepturilor omului și a libertății pentru toți.”.\n octombrie:\n\nNote\n\nVezi și \n 2023 în România\n 2023 în cinematografie\n 2023 în jocuri video\n 2023 în literatură\n 2023 în știință\n 2023 în tenis\n 2023 în zborul spațial"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi câteva lucruri despre Drept roman."
},
{
"from": "assistant",
"value": "Dreptul roman este sistemul de legi ale Republicii Romane, Imperiului Roman și Imperiului Roman de Răsărit. Normele dreptului roman au reglementat condiția juridică a persoanei, relațiile personale patrimoniale, precum și activitatea de soluționare a litigiilor dintre persoane. Acest sistem de drept a avut o evoluție milenară care a început anterior Republicii Romane și s-a încheiat la moartea împăratului Iustinian.\n\nDefiniții\nRomanii au fost un popor practic, astfel că preocupările lor în domeniul teoretizării au avut un rol secundar. \nÎn Institutele lui Justinian știința dreptului este definită ca fiind „Juris prudentia est divinarum atque humanarum rerum notitia, justi atque injusti scientia” (\"știința dreptului sau jurisprudența este cunoașterea lucrurilor divine și umane, știința a ceea ce este drept și nedrept\").\n\nUlpian a definit dreptul roman prin intermediul principiilor sale, astfel: „juris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere suum cuique tribuere” (\"principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al său”).\n\nPotrivit opiniei lui Celsus, „jus est ars boni et aequi” (\"dreptul este arta binelui și a echității\").\n\nAceste trei definiții reflectă confuzia dintre drept, pe de o parte, și morală și religie pe de altă parte. Inițial, ca și egiptenii, babilonienii sau indienii, romanii nu au făcut o distincție clară între normele juridice, religioase și morale.\nDefiniția dată în Institutele lui Justinian combină elementul religios cu cel uman, legat de drept și morală, iar Ulpian aduce în discuție două principii morale (a trăi în mod onest și a nu vătăma pe nimeni) și unul de drept (a da fiecăruia ce i se cuvine). În definiția dată de Celsus, cuvântul echitate are dublu sens, moral și juridic.\n\nEvoluție istorică\nDreptul roman a evoluat în relație și în același timp cu viața socială, economică și politică a statului roman. Normele juridice au reflectat fidel natura relațiilor economice, ponderea diferitelor categorii sociale în viața politică, precum și modul de organizare a statului.\n\nEpoca primitivă a Romei\n\nStructura socială a Romei în epoca prestatală\nÎn zona Romei de mai târziu locuia în secolul al VII-lea î.e.n. o populație eterogenă din punct de vedere etnic: latini, sabini și liguri, alături de care trebuie să se fi aflat și o populație de origine etruscă. \nDin punct de vedere social, populația era împărțită în două mari categorii: patricienii și plebeii. \nPatricienii se numeau „populus romanus” și formau o castă socială închisă. Erau patricieni membrii triburilor fondatoare și urmașii acestora.\nPlebea era formată din populațiile vecine supuse de către romani, la care, cu timpul, s-au adăugat meseriașii și comercianții primitivi care au venit la Roma.\nSocietatea era condusă de patricieni care luau toate hotărârile. Plebeii erau siliți să respecte aceste hotărâri, deși nu participau la procesul decizional. Astfel, între patricieni și plebei a existat o luptă permanentă pentru cucerirea de către cei din urmă a drepturilor politice.\n\nOrganizarea conducerii în epoca prestatală\nÎn epoca primitivă a Romei, conducerea societății era asigurată de patricieni. Populus romanus era organizat în trei triburi, 30 de curii și 300 de ginți.\n\nFiecare trib avea un senat format din 100 de membri, o armată pedestră de 1000 de oameni și o cavalerie de 100 de oameni.\n\nCuriile aveau un rol important în mecanismul de conducere, întrucât, în cadrul adunării poporului roman, fiecare curie dispunea de un vot.\n\nFiecare gintă cuprindea pe cei care descindeau dintr-un strămoș comun și unea una sau mai multe familii patriarhale.\n\nOrganul suprem al conducerii era adunarea poporului roman, \nnumită comitia curiata. Hotărârile erau adoptate de comitia curiata în urma votului ginților.\n\nRegele (rex), ales de comitia curiata, era șef militar, șef al religiei și era chemat să soluționeze conflictele ivite între ginți. Nu avea puteri absolute.\n\nSenatul era format din șefii ginților, prin fuziunea senatelor celor trei triburi. Avea ca atribuții confirmarea alegerii regelui și a hotărârilor adunării poporului.\n\nRepublica Romană\nÎn Republica Romană prima etapă pentru stabilirea unei legi (în ) era lex rogata („lege propusă”). Lex rogata era o decizie votată de către comiții, la inițiativa unui consul, pretor sau tribun; supusă, inițial, aprobării Senatului (auctoritas patrum), începând din 339 î.Hr., această ratificare a fost transformată într-o autorizare prealabilă.\n\nPlebisciturile (adunări ale plebei), care scăpau acestei auctoritas, au fost asimilate unor legi, începând din 286 î.Hr. (lex Hortensia). Adevăratele adunări legislative au fost comițiile curiate și, îndeosebi, începând din secolul al III-lea î.Hr., comițiile tribute. Înainte de a fi pus la vot, proiectul de lege elaborat de magistratul asistat de specialiști era publicat (promulgatio) prin afișe, cu trei nundine (zile în care se țineau târgul) înainte de ziua votului și putea fi discutat în cadrul reuniunilor publice (contiones), chiar modificat. În cursul votului, de îndată ce se manifesta o majoritate favorabilă și nu exista o prevestire rea, legea intra în vigoare: era afișată în for, iar chestorii erau însărcinați să o păstreze în arhive, în Aerarium (tezaur public, depus în Templul lui Saturn).\n\nO lege conține un preambul circumstanțial (praescriptio), textul însuși (rogatio) și sancțiunile prevăzute (sanctio). Din acest punct de vedere, se disting patru categorii de legi: legi mai mult decât de perfecte, care anulează actul ilegal și îi urmăresc pe contravenienți; legi perfecte, care anulează actul ilegal; legi mai puțin decât perfecte, care nu anulează actul ilegal, dar îl pedepsesc pe contravenient; legi imperfecte, care nu prevăd nici o sancțiune: legiuitorul nu vrea să intre în conflict cu obiceiul căruia se mulțumește să-i opună un nou principiu; aceste legi au fost cele mai numeroase. O lege poartă numele magistratului care a avut inițiativa ei și nu este valabilă decât pentru cetățeni. Ea nu are efect retroactiv; în principiu, nu poate fi abrogată: totuși, o nouă lege poate anula sancțiunile prevăzută de o lege precedentă și, în anumite cazuri, Senatul poate declara nulă o lege votată în perioadă de tulburări sau poate scuti pe cineva de respectarea ei. În epoca Imperiului, începând cu August, împăratul legiferează practic singur și se poate opune, în virtutea puterii sale tribuniciare, tuturor proiectelor care-i displac.\n\nLex data este de o natură diferită față de lex rogata: este o cartă emanând de la un magistrat sau de la un general învingător și atribuită unei provincii sau unui oraș.\n\nDreptul roman își are începuturile în codul cunoscut ca și Cele douăsprezece table (449 î.Hr.). De atunci, dreptul roman a devenit unul foarte avansat pentru acele timpuri, dezvoltând, în secole, multe instituții legale, care și astăzi sunt garantate într-un stat de drept.\n\nDe exemplu, a existat o lege romană care definea diferența dintre contract și prejudiciu; înainte (ca și în dreptul vechi grecesc), violarea contractului era simplu un fel de prejudiciu. Deci, diferențierea dintre posesie (care este o efectiv o situație: cineva are ceva) și proprietate (care este un drept; mai târziu formulat ca dreptul cuiva de a face ce dorește cu ceva) a fost dezvoltată în dreptul roman, cel mai bine vizibilă în rei vindicatio, acțiunea proprietarului față de posesor de a-i achita o parte din proprietate. În final, originea conceptului de astăzi, referitoare la faptul că contractele sunt valide când există o întâlnire a opiniilor poate fi găsită în legile romane de astăzi referitoare la credite, care puteau fi primite prin liberă-înțelegere, și care erau numite stipulatio.\n\nDreptul roman a dezvoltat și conceptul de lege pentru cetățeni și lege pentru străini – începuturile Dreptului internațional privat.\n\nImperiul Roman de Răsărit\nÎmpăratul Iustinian a realizat Codex și Pandectae, pentru a restructura Dreptul roman, un set de cincizeci de cărți care au fost terminate în 533. Împăratul a ordonat de asemenea producerea unui manual, Iustiniani Institutiones („Manualul Iustinian”), la începutul anilor 530. S-a încercat învățarea studenților de la drept cu Dreptul roman, prin acest manual de doar patru cărți. Munca lui Iustinian a fost terminată de Pandectae (sau Digeste), Instituțiile și Codexul fiind o parte din Corpus Juris Civilis. Acesta a fost cel mai copiat cod scris vreodată, aflându-se pe masa de studiu a studenților de la drept din țările ce foloseau Codul Civil până în secolul al XVI-lea.\n\nUrmări\nDreptul roman este fundamentul multor sisteme legale din lume.\n\n Dreptul jurisprudențial (comun) (Common-Law) a fost la origine bazat pe dreptul roman, înainte de a-și dezvolta o proprie tradiție în Anglia, de unde s-a extins spre Regatul Unit, în afară de Scoția, și până în Statele Unite ale Americii, excluzând Louisiana, și spre cele mai îndepărtate colonii britanice.\n\n În contrast, așa-numitele sisteme bazate pe Codul Civil sunt direct bazate pe dreptul roman. Sistemele legale ale celor mai multe țări din Europa continentală și din America de Sud au intrat în această categorie, frecvent prin Codul Napoleonian. Acestea sunt numite sisteme judiciare latine (sau \"jure latino curente\").\n\nNote\n\nBibliografie \n \n \n Vladimir Hanga, Drept privat roman, Editura Didactică și Pedagogică București 1964;\n Vladimir Hanga, Drept privat roman, tratat, Editura Didactică și Pedagogică București 1977;\n Vladimir Hanga, Justiniani Institutiones - Instituțiile lui Iustinian, text bilingv (latină și română), Lumina Lex București 2005.\n\n \nInvenții romane"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Îmi poți povesti despre [Titlu] 1030?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n august: Bătălia de la Azaz (Siria). Emirul de Alep înfrânge armata bizantinilor, condusă de împăratul Roman al III-lea Argyros.\nEste fondat orașul Kaunas, Lituania.\n\nNașteri \n\n 26 iulie: Stanislau, episcop catolic polonez, martir și sfânt (d. 1079)\n Balduin al VI-lea de Flandra, conte de Flandra și conte de Hainaut ca Balduin I de Hainaut (d. 1070)\n\nDecese \n\n 19 iulie: Adalberon de Laon, cleric și poet francez, episcop de Laon din 977 (n. ?)\n 29 iulie: Olaf al II-lea al Norvegiei (n. 995)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1030\n\n1030"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți povesti despre 1031?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 20 iulie: Henric I al Franței devine rege la moartea tatălui său Robert al II-lea al Franței.\n\nNașteri \n\n Malcolm III Canmore, rege al Scoției (d. 1093)\n Matilda de Flandra, fiică a lui Baudouin al V-lea, conte al Flandrei, a fost ducesă de Normandia și regină consort a Angliei (d. 1083)\n Roger I al Siciliei, conte de Sicilia (d. 1101)\n Shen Kuo, savant enciclopedist chinez și om de stat din perioada dinastiei Song (d. 1095)\n\nDecese \n\n 20 iulie: Robert al II-lea al Franței, regele Franței (996-1031), (n. 972)\n 2 septembrie: Sfântul Emeric, fiul regelui Ștefan I al Ungariei și al soției acestuia, regina Ghizela de Bavaria, sora împăratului Heinrich al II-lea (n. 1007)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1031\n\n1031"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante ai despre 1032?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 21 octombrie: Papa Benedict al IX-lea îi succede ca papă lui Papa Ioan al XIX-lea. El este al 145-lea papă ca succesiune.\n\n Prima mențiune a orașului Kursk din Rusia.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n octombrie: Papa Ioan al XIX-lea (n. 975) \n Bezprym, duce al Poloniei (n. 987)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1032\n\n1032"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ai detalii despre 1033?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\n1033 (MXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n 2 februarie: Conrad al II-lea al Sfântului Imperiu Roman devine rege al Burgundiei (1033-1038)\n\nNașteri \n\n Anselm de Canterbury, arhiepiscop de Canterbury (d. 1109)\n\nDecese \n\n 31 decembrie: Frederic III, 13 ani, duce de Lorena (n. 1020)\n\n Cunigunda de Luxemburg, soția împăratului Henric al II-lea (n. 975)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1033\n\n1033"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi detalii importante despre 1034."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 29 octombrie: Ulric Manfred al II-lea de Torino, markgraf de Torino și de Susa (1000-1034), (n, 992)\n 25 noiembrie: Malcolm al II-lea al Scoției, rege (1005-1034), (n. 954)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1034\n\n1034"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ai detalii despre 1035?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n Harald I devine rege al Angliei.\n Harthacanut devine rege al Danemarcei.\nÎncepe construcția catedralei Saint Sabino din Bari.\n Magnus I devine rege al Norvegiei.\n William al II-lea Cuceritorul (viitorul William I al Angliei) devine duce de Normandia.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 3 iulie: Robert II, duce de Normandia în Niceea, Bitinia, 35 ani (n. 1000)\n 18 octombrie: Sancho III al Navarei (n. ?)\n 4 noiembrie: Jaromír, duce al Boemiei (n. ?)\n 12 noiembrie: Canut cel Mare, rege al Danemarcei, Angliei, Norvegiei și părți din Suedia (n. 985)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1035\n\n1035"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce ai despre 1036?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n Fujiwara no Hiroko, împărăteasă japoneză (d. 1127)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1036\n\n1036"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Îmi poți detalia informațiile despre 1037?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n Ferdinand I al Leonului și Castiliei devine rege de Leon și Castilia.\nTughril Beg fondează Imperiul Selgiuc (1037-1194).\n\nNașteri\n\nDecese \n 4 septembrie: Regele Bermudo al III-lea de Leon , 26 ani (n. 1010)\nAvicenna, 56 ani, filosof, scriitor, medic și cercetător arab (n. 980)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1037\n\n1037"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii îmi poți spune despre 1038?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n 18 iulie: Gunhilda a Danemarcei, prima soție a împăratului Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman (n.c. 1020)\n 15 august: Ștefan I, rege al Ungariei (n. 969)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1038\n\n1038"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante ai despre 1039?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 4 iunie: Conrad al II-lea, Împărat Roman (n. 990)\n Alhazen (n, Abu Ali al-Hasan Ibn Al-Haytham), savant arab (n. 965)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1039\n\n1039"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împăr1040?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 23 mai: Bătălia de la Dandanaqan (Turkmenistan). S-a dat între selgiucizi conduși de Chagri Beg Tughril și Imperiul Ghaznavid, condus de Mas'ud I, încheiată cu victoria selgiucizilor.\n15 august: Regele Duncan I al Scoției este ucis într-o bătălie (la Thorfinn Burghead) împotriva primului său văr și rival, Macbeth al Scoției, care succede la tronul Scoției.\n\nNașteri \n\n 27 iunie: Ladislau I al Ungariei, rege al Ungariei (d. 1095)\niunie: Alfonso VI (cel Curajos), rege al Leonului, Castiliei și Galiciei (d. 1109)\n\nDecese \n 17 martie: Harold Picior-de-Iepure, rege al Angliei (n. 1015)\n 15 august: Duncan I al Scoției (n. 1001)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1040\n\n1040"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce date importante ai despre 1041?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n Nobilimea anglo-saxonă l-a invitat pe Eduard înapoi în Anglia.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 10 decembrie: Mihail al IV-lea Paflagonianul, împărat bizantin (n. 1010)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1041\n\n1041"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți spune pe larg despre 1042?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 8 iunie: Eduard devine regele Angliei (1042-1066)\n\nNedatate \nEste sfințită Catedralei Westminster (Westminster Abbey) din Londra (finalizată în 1517).\nGeorge Maniaces, general bizantin, se revoltă împotriva lui Constantin Monomahul.\nÎmpărăteasa Zoe se căsătorește cu Constantin Monomahul.\n\nNașteri \n\n Papa Urban al II-lea (n. Otho de Lagery), (d. 1099)\n\nDecese \n\n8 iunie: Hardeknud, rege al Danemarcei (1035-1042) și rege al Angliei (1040-1042), (n. 1018)\n24 august: Mihail al V-lea Călăfătuitorul, împărat bizantin (n. 1015)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1042\n\n1042"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Împărtășește-mi câteva lucruri despre 1043."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\n1043 (MXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n 3 aprilie: Eduard este încoronat regele Angliei (1042-1066)\n\nNașteri \n\n El Cid (Cidul), (n. Rodrigo Diaz de Vivar), erou național castilian (d. 1099)\n\nDecese \n\n George Maniaces (a.k.a. Gyrgir), general bizantin (n. ?)\n Gisela de Suabia, 53/54 ani, fiica ducelui Herman al II-lea de Suabia (n. 989)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1043\n\n1043"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi tot ce știi despre 1044."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n septembrie: Papa Benedict al IX-lea este forțat să abdice, fiind succedat de Papa Silvestru al III-lea.\n\nNașteri\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1044\n\n1044"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii interesante poți oferi despre 1045?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n 20 ianuarie - 10 martie: Are loc pontificatul Papei Silvestru al III-lea.\n23 ianuarie: Regele Angliei Eduard Confesorul se căsătorește cu Edith de Wessex.\n 5 mai: Debutul pontificatului papei Grigore al VI-lea.\n\nNedatate \naprilie: Al doilea pontificat al papei Benedict al IX-lea.\n Ungurii devin vasalii Sfântului Imperiu Roman.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Începe construcția catedralei Sf. Sofia din Novgorod, finalizată în 1050.\n\nNașteri \n\nȘtefan al II-lea de Blois, conte de Blois și de Chartres (d. 1102)\n\nDecese\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1045\n\n1045"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1046?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n Papa Grigore al VI-lea este acuzat de simonie la Consiliul de la Sutri și abdică ca papă.\n\nÎnscăunări \n4 iunie: Henric al III-lea al Sfântului Imperiu Roman (1046-1056)\n Clement al II-lea devine cel de-al doilea papă german (1046-1047)\n\nNașteri \n\n Matilda de Toscana, nobilă italiană (d. 1115)\n\nDecese \n\n Sfântul Gerard, misionar în Ungaria (n. 980)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1046\n\n1046"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Poți descrie [Titlu] p1047?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n Harald al III-lea devine rege al Norvegiei, iar Svend al II-lea preia coroana Danemarcei.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 9 octombrie: Papa Clement al II-lea (n. Suidger), (n. 1005)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1047\n\n1047"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Dă-mi mai multe informații despre 1048."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente\n\nNașteri \n\n 18 mai: Omar Haiām, poet, matematician, filosof și astronom persan (d. 1131)\n Alexios I Comnen, împărat bizantin (d. 1118)\n\nDecese \n\n 9 august: Papa Damasus al II-lea (n. Poppo von Brixen), (n. 1000)\n 13 decembrie: Al Biruni, enciclopedist arab (n. 973)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1048\n\n1048"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi detalii importante despre 1049."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n12 februarie: Leon al IX-lea îl succede ca al 152-lea papă, pe Damasus al II-lea.\n\nNașteri\n\nDecese \n\n 12 ianuarie: Abū-Sa'īd Abul-Khair, poet persan (n. 967)\n Eustațiu I de Boulogne, conte de Boulogne (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1049\n\n1049"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Împărtășește-mi câteva lucruri despre 1050."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n 15 aprilie: Conciliul de la Roma: papa Leon al IX-lea condamnă învățăturile teologului Berenger din Tours.\n 1 iunie: Începe perioada în care vizirul al-Yazuri administrează Egiptul dinastiei fatimizilor.\n 8 iunie: Bătălia de la Adrianopol: neputând cuceri orașul, pecenegii sunt obligați să evacueze întreaga regiune a Traciei de către comandantul bizantin Nikephoros Bryennios și să se retragă în Bulgaria, unde ocupă Preslav.\n 16 iulie: Prima menționare documentară a orașului german Nürnberg.\n\nNedatate \nInvazie a suedezilor în Finlanda.\nLa moartea regelui Anund Iacob al Suediei este anunțată înscăunarea ca rege al lui Emund cel Bătrân al Suediei.\n Orașul danez Hedeby este prădat de către regele Harald Hardraade al Norvegiei, în cursul unui conflict cu regele Svein al II-lea al Danemarcei; momentul marchează începutul decăderii acestui centru comercial.\n Prima fabrică de bere, încă în funcțiune, este menționată la abația Weltenburg, în Anglia.\nPrima mențiune documentară a românilor de la nordul Dunării într-o lucrare de istorie universală.\n Regele Macbeth al Scoției întreprinde un pelerinaj la Roma.\nTratat semnat între împăratul bizantin Constantin al IX-lea Monomahul și conducătorul selgiucid Tughril.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Biblia din Farfa este miniaturizată în Spania.\n Filosoful chinez Chou Tun-i scrie o cosmologie inspirată din filosofia taoistă.\nSe încheie construirea bisericii Sfânta Sofia din Novgorod.\n Theobald, canonic din Vernon, scrie o viață a Sfântului Alexius (prima operă literară scrisă în langue d'oil).\n\nÎnscăunări \n Emund cel Bătrân al Suediei cel Bătrân, rege al Suediei\n Udayadityavarman al II-lea, rege al Cambodgiei (1050-1066)\n\nNașteri \n 11 noiembrie: Henric al IV-lea, împărat romano-german (d. 1106)\nFrederic I, duce de Suabia (d. ?)\n Leopold al II-lea din dinastia Babenberg, markgraf de Austria (d. 1095)\n Roscellin de Compiegne, monah și filosof francez (d. 1120)\n\nDecese \n Zoe Porfirogenet, împărăteasă a Bizanțului (n. 978)\n Anund Iacob al Suediei, rege al Suediei (n. 1007)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1050\n\n1050"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce ar trebui să știu despre 1051?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 19 mai: Regele Henric I al Franței se căsătorește cu Ana, prințesă de Kiev, în catedrala din Reims.\n\nNedatate \nmartie: La întoarcerea din pelerinajul de la Roma, Robert de Jumieges, arhiepiscop de Canterbury, se oprește în Normandia pentru a-l anunța pe Guillaume I că regele Eduard Confesorul al Angliei l-a desemnat ca succesor.\n mai-iunie: După un an de asediu, selgiucizii conduși de Toghrul-Beg cuceresc Isfahanul, împreună cu o parte din Irak.\n octombrie: Contele Godwin de Wessex, aflat în conflict cu regele Eduard Confesorul al Angliei, este exilat la Bruges (Flandra) împreună cu familia sa, pentru un an de zile.\nClanul Abe se revoltă împotriva puterii centrale din Japonia; începe războiul de nouă ani din provincia Mutsu, marcând începutul ascensiunii puterii samurailor.\n Ilarion din Kiev devine primul mitropolit al Bisericii ortodoxe din statul kievean, fiind numit de către Iaroslav I cel Înțelept, fără acordul Constantinopolului.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Este proiectată noua Bazilică San Marco din Veneția.\n\nÎnscăunări \n Ottone, conte de Savoia.\n\nNașteri \n Edgar Ætheling, a fost proclamat rege al Angliei în 1066 dar niciodată încoronat (n. 1051)\n Mi Fu (Mi Fei), poet, caligraf și pictor chinez (d. 1107)\n\nDecese \n Amedeo I, conte de Savoia (n. 1016).\n Bi Sheng, inventatorul chinez al tipografiei mobile (n. 990)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1051\n\n1051"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți împărtăși despre 1052?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n 14 aprilie: Bătălia de la Haydaran (din apropiere de Gabes): triburile beduine din Banu Hilal, trimise de către fatimizii din Egipt, înfrâng pe membrii dinastiei ziride din Ifriqiya (astăzi, Algeria și Tunisia).\n13 august: Contele Godwin de Wessex părăsește Bruges și debarcă în Kent; respins într-o primă instanță de flota regelui Eduard I \"Confesorul\", revine și blochează Tamisa, căștigă numeroși aderenți și își face intrarea triumfală în Londra.\n 14 septembrie: Reconcilierea dintre contele Godwin și regele Eduard Confesorul al Angliei; toți normanzii aflați în Anglia sunt expulzați, inclusiv arhiepiscopul de Canterbury, Robert de Jumieges.\n\nNedatate \n iunie: Se încheie o alianță între katepanul bizantin Argyros și papa Leon al IX-lea, îndreptată împotriva normanzilor din sudul Italiei.\n august: Începe călătoria papei Leon al IX-lea în Ungaria și Germania (Presburg, Ratisbona, Bamberg, Worms).\n decembrie: Împăratul Henric al III-lea oferă papei Leon al IX-lea posesiunile din Benevento.\nBizantinii recuceresc orașul Edessa de la musulmani.\n Contele Bernard al II-lea d'Armagnac pierde ducatul Gasconiei în favoarea casei de Poitiers.\n Diarmait din Leinster recuperează definitiv regatul irlandez din Dublin.\n Patriarhul bizantin Mihail Kerularios închide bisericile de rit latin din Constantinopol.\n Pisanii cuceresc Corsica și îi alungă din Sardinia pe musulmani, care stăpâneau insula de circa 300 de ani.\n\nArte, științe, literatură și filozofie\n\nÎnscăunări \n Bonifaciu al IV-lea, marchiz de Toscana (1052-1055), sub regență.\n\nNașteri \n 23 mai: Filip I, rege al Franței (d. 1108).\n Milarepa, învățător budist tibetan (d. 1135)\n\nDecese \n 6 mai: Bonifaciu al III-lea, marchiz de Toscana, asasinat\n 2 iunie: Guaimar al IV-lea de Salerno - principe de Salerno din 1027 și până la moarte, duce de Amalfi din 1039 și până la moarte, duce de Gaeta din 1040 în 1041 și principe de Capua din 1038 în 1047 în sudul Italiei\n 4 octombrie: Vladimir al II-lea, cneaz de Novgorod (n. 1020)\n Xu Daoning, artist chinez (n. cca. 970)\n Fan Zhongyan, om politic și scriitor chinez (n. 989)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1052\n\n1052"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii îmi poți spune despre 1053?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n 18 iunie: Bătălia de la Civitate (în apropiere de Foggia): deși sprijinite de trupe trimise de împăratul Henric al III-lea, forțele papale sunt zdrobite de către 3.000 de călăreți normanzi comandați de Umfred de Apulia și Richard de Aversa; suveranul pontif Leon al IX-lea este capturat de normanzi.\n\nNedatate \n Căsătoria dintre Guillaume I, ducele Normandiei, și Matilda de Flandra.\n Dinastia almoravizilor cucerește regatul Sijilmassa, din nordul Marocului.\n Triburile pecenegilor trec Dunărea, atacând în mod constant Bizanțul.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 9 iunie: La Saint-Denis, moaștele sfântului sunt recunoscute ca fiind sfinte.\n\nNașteri \n 7 iulie: Shirakawa, împărat al Japoniei (d. 1129)\n Guibert de Nogent, cronicar francez (d. 1124)\n Vladimir al II-lea \"Monomahul\", cneaz de Kiev (d. 1125)\n\nDecese \n 15 aprilie: Godwin, conte de Wessex (n. 990)\n Ilarion, patriarh de Kiev (n. 990)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1053\n\n1053"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii interesante poți oferi despre 1054?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 20 februarie: La moartea cneazului Iaroslav I cel Înțelept de Kiev, fiul său Iziaslav I este contestat de către Vzeslav de Polotsk și Rostislav de Novgorod, membri ai familiei princiare.\n 30 aprilie: Prima tornadă cunoscută de pe teritoriul Europei se consemnază la Rosdalla, în Irlanda.\n 22 mai: Ca urmare a medierii împăratului Henric al III-lea, cehii din Silezia sunt obligați să presteze tribut Poloniei.\n 4 iulie: Explozia supernovei SN 1054, fenomen vizibil la lumina zilei timp de 23 de zile; din acel rest de supernovă avea să se formeze Nebuloasa Crabului.\n 16 iulie: Cardinalul Humbert de Silva Candida, trimisul papei Leon al IX-lea, și patriarhul Mihail Kerularios al Constantinopolului se excomunică reciproc, eveniment ce marchează Marea Schismă dintre biserica catolică și cea ortodoxă.\n 27 iulie: Bătălia de la Dunsinane (lângă Perth): contele de Northumberland, care invadase Scoția, pentru a veni în sprijinul lui Malcolm Canmore, care revendica tronul tatălui său Duncan, îl înfrânge pe regele Macbeth.\n 25 august: Deschiderea conciliului de la Narbonne, care decretează că \"cel ce varsă sânge de creștin, varsă sângele lui Hristos\" și proclamă pacea lui Dumnezeu, interzicând războaiele în interiorul lumii creștine.\n 15 septembrie: Bătălia de la Atapuerca: regele Garcia al IV-lea al Navarrei este ucis de către castilieni, al căror rege, Ferdinand I, îl numește pe fiul său Sancho al IV-lea ca nou rege în regatul navarrez.\n\nNedatate \n\nfebruarie: Bătălia de la Mortemer: Conduși de ducele Guillaume I, normanzii distrug armata franceză care devastase regiunea; regele Henric I al Franței este constrâns să se retragă din Normandia.\nAlmoravizii cuceresc Awadghost (astăzi, în Mauritania), înfrângând statul Ghana și obținând controlul asupra marii rute a comerțului cu aur din Africa.\nCronicile rusești consemnază pe pecenegi și cumani în stepele din nordul Mării Negre.\nFoamete în Egipt.\nSchisma dintre Răsărit și Apus. Numită și Marea Schismă. Eveniment care a separat Biserica Romană de cea Bizantină.\n Sultanul selgiucid Toghrul-Beg primește omagiul de supunere din partea conducătorilor din Azerbaidjan, Tabriz și Gandja.\n\nArte, științe, literatură și filozofie\n\nÎnscăunări \n 20 februarie: Iziaslav I, cneaz de Kiev\n 17 iulie: Henric al IV-lea, consacrat ca rege roman la Aachen\n Ly Than Ton, în statul Dai Viet (astăzi, Vietnam) (1054-1072)\n\nNașteri \n Al-Hariri, scriitor arab (d. 1122)\n Bernold de Konstanz, scriitor german (d. 1100)\n\nDecese \n 20 februarie: Iaroslav I \"cel Înțelept\", cneaz de Kiev (n. 978)\n 19 aprilie: Papa Leon al IX-lea (n. 1002)\n 15 septembrie: Garcia al IV-lea, rege al Navarrei (n. 1016)\n 24 septembrie: Hermann, călugăr, astronom și istoric german (n. 1013)\n Atisa, călugăr tibetan (n. 982)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1054\n\n1054"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Povestește-mi pe scurt despre 1055."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 20 aprilie: În cursul unei campanii în Italia, împăratul Henric al III-lea deschide dieta de la Roncaglia (lângă Piacenza), rezolvând problemele interne ale statului florentin.\n 4 iunie: Are loc un conciliu la Florența, în prezența papei Victor al II-lea și a împăratului Henric al III-lea.\n 24 octombrie: Galezii înfrâng trupele engleze ale lui Ralph \"cel Timid\", după care asediază Hereford.\n 18 decembrie: Sub conducerea lui Toghrul-Beg, turcii selgiucizi capturează Bagdadul, fiind solicitați în acest sens de către califul abbasid. În continuare, Toghrul Beg preia titlul de sultan și îi îndepărtează pe vizirii șiiți din dinastia bujidă, al căror conducător Al-Malik ar-Rahim este luat prizonier; restaurarea la putere a sunniților.\n\nNedatate \n Începe campania regelui Ferdinand I al Castiliei asupra Andalusiei; creștinii aliați ai taifas-urilor musulmane sunt alungați din Seia; regele castilian repopulează Zamora cu creștini aduși din regiunea Cantabriei.\n La moartea lui Rainard, ultimul conte de Sens, comitatul este preluat de regele Henric I al Franței.\n Este atestat cel mai vechi document redactat în limba maghiară, referitor la întemeierea abației Tihany, de pe malul nordic al lacului Balaton.\nTeodora, noua împărăteasă bizantină, este contestată de generalul Nikephoros Bryennios, cantonat în Asia Mică; trupele acestuia ajung până la Chrysopolis, dar generalul este luat prizonier.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Se încheie construirea pagodei Liaodi în Hebei, cea mai înaltă pagodă din China.\n\nÎnscăunări \n 11 ianuarie: Teodora, împărăteasă a Bizanțului (1055-1056)\n 13 aprilie: Papa Victor al II-lea (laic: Gebhard de Dollnstein-Hirshberg), (1055-1057)\n\nNașteri\n\nDecese \n 11 ianuarie: Constantin al IX-lea \"Monomahul\", împărat al Bizanțului (n.c. 1000)\n 26 mai: Adalbert de Babenberg, markgraf de Austria (n. ?)\n Rainard, conte de Sens (n. ?)\n Rinchen Zangpo, traducător tibetan (n. 958)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1055\n\n1055"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante poți oferi despre 1056?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 26 mai: Întemeierea unei episcopii autonome în Islanda.\n 30 august: Odată cu moartea împărătesei Teodora, Dinastia macedoneană de pe tronul Bizanțului se stinge.\n\nNedatate \nBătălia de la Tabfarilla. Conducătorul almoravid Yahya ibn Omar este înfrânt de către nomazii goddala.\n Berberii din Sijilmassa se revoltă împotriva almoravizilor.\n Începe mișcarea reformatoare a patarinilor la Milano.\n Musulmanii expulzează 300 de creștini din Ierusalim, iar creștinilor europeni li se interzice vizitarea Bisericii Sfântului Mormânt.\n Ottokar, conte de Stiria, devine și markgraf de Carintia.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Este construită pagoda templului Fugong, în Shanxi.\n\nÎnscăunări \n 31 august: Mihail al VI-lea Stratiotikus, împărat bizantin (1056-1057).\n 5 octombrie: Henric al IV-lea, ca împărat romano-german (1056-1106), sub regența bunicii sale Agnes de Poitiers și a papei Victor al II-lea.\n Ottokar, ca markgraf de Carintia.\n\nNașteri \n Alexios I Comnen, împărat al Bizanțului (d. 1118)\n Hildebert de Lavardin, poet francez (d. 1133)\n\nDecese \n 30 august: Teodora, împărăteasă a Bizanțului (n. 981)\n 5 octombrie: Henric al III-lea, împărat romano-german (n. 1017)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1056\n\n1056"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce date importante ai despre 1057?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 9 ianuarie: Generalul turc Arslan ibn-al Basariri, alungat din Bagdad în 1055, îi înfrânge pe selgiucizi la Sinjar; în continuare, el ocupă Mosul, de unde recunoaște suzeranitatea dinastiei fatimizilor.\n 19 ianuarie: Conducătorul selgiucid Toghrul-Beg reocupă orașul Mosul, unde îl instalează pe vărul său Ibrahim Yinal.\n 22 martie: Guillaume I, ducele Normandiei, înfrânge armata franco-angevină a regelui Henric I la gurile râului Dives (Varaville).\n 30 martie: Împăratul bizantin Mihail al VI-lea refuză primirea în audiență a comandanților militari bizantini din Asia Mică; se constituie o conspirație împotriva basileului, compusă din Mihail Bourtzes, Constantin și Ioan Dukas, Isaac Comnen, Katakalon Kekaumenos și patriarhul de Constantinopol, Mihail Kerularios.\n 8 iunie: Generalul bizantin Isaac Comnen este proclamat împărat în Paphlagonia de către partidul militar din Bizanț, fiind ulterior recunoscut de către themele din Asia.\n 15 august: Bătălia de la Lumphanan: Regele Macbeth al Scoției este ucis în lupta împotriva lui Malcolm al III-lea.\n 20 august: În marș către Constantinopol, trupele bizantine din Asia, comandate de Isaac Comnen, le înfrâng pe cele din Europa (fidele împăratului Mihail al VI-lea) lângă Niceea.\n 30 august: Confruntat cu o revoltă populară orchestrată de patriarhul Mihail Kerularios, Mihail al VI-lea abdică de la conducerea Imperiului bizantin și se retrage la mănăstire.\n 31 august: Generalul Isaac Comnen intră în triumf în Chrysopolis, portul Constantinopolului; este primul împărat din dinastia Comnenilor.\n1 noiembrie: Triburile Banu Hilal ocupă orasul Kairouan, reședința dinastiei zirizilor, ai cărei conducători sunt nevoiți să se refugieze la Mahdia.\n\nNedatate \n august: La moartea lui Umfredo, contele normand de Apulia, moștenirea sa este preluată de fratele său, Robert I Guiscard, conte de Melfi.\n octombrie: Primul atac al selgiucizilor împotriva Bizanțului, desfășurat în regiunea Armeniei.\n Dinastia almoravizilor ocupă orașul Aghmat, în Maroc.\nÎn spațiul carpato-danubiano-pontic își fac apariția cumanii, popor migrator originar din stepa kirghiză, care îi înfrâng pe pecenegi și le ocupă așezările.\n Regele Andrei I al Ungariei numește ca succesor pe Solomon, în detrimentul fiului mai vîrstnic, Bela.\nRegele Burmei, Anawratha capturează și distruge Thanton, în nordul Thailandei; unificarea teritoriului birmanez, în jurul regatului Pagan.\n Regele Ferdinand I al Castiliei cucerește Lamego și Viseu, din mâinile creștinilor aliați ai musulmanilor.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 8 mai: Atestarea ultimei utilizări a papirusului de către cancelaria pontificală.\n\nÎnscăunări \n 2 august: Papa Ștefan al IX-lea (n. Frederic de Lorraine), (1057-1059) \n După 15 august: Lulach al Scoției (cel Ghinionist), rege al Scoției (1057-1058)\n 1 septembrie: Isaac I Comnen, împărat al Bizanțului (1057-1059)\n\nNașteri\n\nDecese \n 28 iulie: Papa Victor al II-lea\n 15 august: Macbeth, rege al Scoției, căzut în luptă (n. 1005)\n3 septembrie: Renauld I, conte de Burgundia (n. 990)\n 28 septembrie: Otto al III-lea, duce de Suabia (n. ?)\n\nNedatate \n august: Umfredo de Hauteville, conte normand de Apulia (n. ?)\nAl-Maarri, scriitor sirian (n. 973)\n Jocho, sculptor japonez (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1057\n\n1057"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii ai despre 1058?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nAnul 1058 (MLVIII) a fost un an al calendarului gregorian.\n\nEvenimente \n\n 6 martie: Papa Ștefan al IX-lea confirmă privilegiile abației de la Cluny.\n 17 martie: Regele Lulach al Scoției, succesorul lui Macbeth, este ucis în luptă în apropiere de Aberdeen de către Malcolm al III-lea, care rămâne singurul conducător al statului.\n 8 noiembrie: Împăratul bizantin Isaac I Comnen îl destituite pe patriarhul Mihail Kerularios, care pleacă în exil.\n 27 decembrie: Fatimizii profită de disputele dintre conducătorii selgiucizi și ocupă Bagdadul, sprijinindu-l pe generalul al-Basasiri.\n\nNedatate \n\n iunie: Contele Richard de Aversa cucerește Capua și devine principe.\nAlmoravizii din Maroc cuceresc Berghouata.\nEpiscopul englez Aldred întreprinde un pelerinaj la Ierusalim.\n Prin alegerea ca duce a lui Guillaume al VIII-lea, Aquitania înglobează și Gasconia.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Începe construirea catedralei din Parma, Italia.\n\nÎnscăunări \n 24 ianuarie: Toghrul-Beg, proclamat ca sultan al apusului și răsăritului de către califul abbasid (1058-1063).\n 5 aprilie: Benedict al X-lea, antipapă (depus la scurtă vreme).\n 25 aprilie: Malcolm al III-lea \"Canmore\", rege al Scoției (1058-1098).\n 28 noiembrie: Boleslav al II-lea \"cel Darnic\", duce al Poloniei, din 1076, rege\n 28 decembrie: Papa Nicolae al II-lea (n. Gerard de Bourgogne), (1058-1061) \nGuillaume al VIII-lea de Poitiers, duce de Aquitania\n\nNașteri \n Balduin I, rege al Ierusalimului (d. 1118)\n Bohemund I, principe de Antiohia (d. 1111)\n Al-Ghazali, teolog și jurist arab din Persia (d. 1111)\n\nDecese \n\n 17 martie: Lulach (n. Lulach Mac Gille Coemgáin), regele Scoției (n. 1030)\n 29 martie: Papa Ștefan al IX-lea (n. 1020)\n 28 noiembrie: Cazimir I (Restauratorul), rege al Poloniei (n. 1015)\nAl Mawardi, jurist, sociolog și politolog arab (n. 972)\n\n Guillaume al VII-lea Aigret, duce de Aquitania, la Saumur (n. 1023)\n Salomon ibn Gabirol (Avicebron), filosof evreu din Valencia (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1058\n\n1058"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Poți să-mi dai detalii despre 1059?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 13 aprilie: Conciliul de la Lateran, reunit de către papa Nicolae al II-lea: rolul alegerii papilor revine exclusiv cardinalilor, iar simonia și nicolaismul sunt condamnate oficial.\n23 august: Tratatul de la Melfi: normanzii din sudul Italiei recunosc supremația papei; în schimb, Richard de Aversa primește învestitura papală pentru principatul de Capua, iar Robert I Guiscard pentru ducatul Apuliei, Calabriei și Siciliei.\n24 noiembrie: Isaac I Comnen se retrage de la conducerea Imperiului bizantin, în favoarea lui Constantin al X-lea Ducas.\n\nNedatate \n iulie: Raid al turkmenilor în provincia Sivas, în Asia Mică.\n Almoravidul Abu Bekr reia cucerirea Marocului.\nCroația și Dalmația sunt unite sub sceptrul lui Petru al II-lea Krešimir.\n Fatimizii finanțează o revoltă la Bagdad, împotriva califului sunit din Irak, după care generalul favorabil lor, al-Basariri cucerește Basrah, eșuând în tentativa de ocupare a Khuzestanului.\nUngurii trec Dunărea alături de cete ale pecenegilor, însă împăratul Isaac I Comnen îi silește să se retragă și să încheie pace.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n 6 noiembrie: Consacrarea baptisteriului de la Florența.\n\nÎnscăunări \n 25 decembrie: Constantin al X-lea Dukas, împărat bizantin (1059-1067).\n Yusuf ibn Tashfin, conducător almoravid.\n\nNașteri \n Fulcher de Chartres, cronicar francez (d. 1127).\n\nDecese \n 21 ianuarie: Mihail Kerularios, patriarh de Constantinopol, în exil (n. 1000)\n 29 iunie: Bernard al II-lea, duce de Saxonia (n. 1002)\n 8 iulie: Ibn Yasin, suveran almoravid (n. ?)\n Mihail al VI-lea Briganas, împărat bizantin (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1059\n\n1059"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1060?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 1 ianuarie: Conducătorul selgiucid Toghrul-Beg intră în Bagdad și îl restaurează pe califul sunit Al-Qa'im.\n 15 ianuarie: Generalul al-Basasiri, conducător al șiiților, este înfrânt și ucis în apropiere de Koufa de către selgiucizi.\n6 august: Roger de Hauteville primește o ambasadă a creștinilor din Messina, care îi solicită eliberarea Siciliei de sub musulmani.\n\nNedatate \n mai: Normanzii din sudul Italiei, conduși de Robert I Guiscard, reiau lupta împotriva stăpânirilor bizantine din Italia și cuceresc Taranto și Brindisi; flota bizantină este respinsă de către Mauger, fratele lui Robert I, la Oria.\n iulie: Trimiși de către fatimizi în Alep, beduinii ocupă orașul.\n august: O nouă campanie a fatimizilor în Siria de nord eșuează, fatimizii fiind constrânși să se retragă din Alep, la conducerea căruia trece dinastia mirdassidă.\n septembrie-octombrie: Roger de Hauteville inițiază o acțiune împotriva musulmanilor din Messina; însă ajuns la Reggio Calabria, conducătorul normand revine în Apulia la vestea unei contraofensive bizantine în Italia.\n octombrie: Bizantinii debarcă la Bari.\n noiembrie: Trupele bizantine înfrâng pe normanzii conduși de Robert I Guiscard și Mauger și recuceresc Brindisi, Taranto, Oria și Otranto în sudul Italiei; în continuare, bizantinii amenință direct Melfi, reședința din Apulia a ducelui normand.\n Camarasa se reunește la comitatul de Barcelona.\nUn alt frate al lui Robert I Guiscard, Roger de Hauteville, întreprinde un marș asupra Calabriei și cucerește de la bizantini Reggio Calabria și Scila.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Călătorul evreu originar din Spania Benjamin de Tudela descrie în relatările sale numărul ridicat de negustori străini aflați la Constantinopol.\nEste compilată \"Noua carte\" de către o echipă de savanți chinezi, conduși de Ouyang Xiu.\n Este publicată lucrarea \"Cha Lu\" (Descrierea ceaiului) de către poetul chinez Cai Xiang.\n\nÎnscăunări \n 4 august: Filip I, rege al Franței (1060-1108), inițial sub tutela lui Balduin al V-lea de Flandra.\n 14 noiembrie: Geoffroi al III-lea, conte de Anjou (1060-1065)\n 6 decembrie: Bela I, rege al Ungariei (1060-1063).\n Stenkil I Ragnvaldsson, rege al Suediei (1060-1066)\n\nNașteri \n 9 februarie: Papa Honoriu al II-lea (d. 1130)\n Godefroy de Bouilon, cruciat și primul rege al Ierusalimului (d. 1100)\n\nDecese \n 15 ianuarie: al-Basasiri, general șiit (n. ?)\n 7 mai: Ghizela de Bavaria, prima regină a Ungariei (n. 985)\n27 mai: Mei Yaochen, poet chinez (n. 1002)\n 4 august: Henric I, rege al Franței (n. 1008)\n 14 noiembrie: Geoffroi al II-lea \"Ciocanul\", conte de Anjou (n. 1006)\n Andrei I, rege al Ungariei (n. 1015)\n Emund \"cel Bătrân\", rege al Suediei (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1060\n\n1060"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți să îmi spui despre acest subiect: 1061?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 2 februarie: Primele incursiuni ale cumanilor pe teritoriul Rusiei; înfrângerea rușilor kieveni.\n 18 iunie: Ca urmare a asasinării lui Florent I, contele Frisiei occidentale, cea mai mare parte a stăpânirilor sale (actuala Olandă) este cucerită de trupele imperiale germane trimise de Henric al IV-lea și oferită episcopului de Utrecht; urmașul lui Florent I, Thierry, și regenta Gertrude de Saxonia (mama sa) se refugiază în Zeelanda.\n\nNedatate \nmai: Începe cucerirea Siciliei, aflate sub dominația zirizilor, de către normanzii conduși de Roger de Hauteville, care debarcă la Messina, pe care o cucerește.\nAlmoravidul Yusuf ben Tashfin, fondatorul orașului Marrakech, este înscăunat în Maroc.\n Estonienii distrug castelul Yuryev din Tartu și întreprind raiduri asupra regiunii Polotsk din Rusia.\n Prima atestare documentară a localității Biharea, județul Bihor.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 4 octombrie: Începe construirea catedralei din Speyer, în Germania, care este consacrată.\n\nÎnscăunări \n 28 ianuarie: Vratislav al II-lea, duce de Boemia (din 1085, rege) 1061-1092).\n 1 octombrie: Papa Alexandru al II-lea (n. Alsemo de Baggio), (1061-1073) \n 28 octombrie: Honorius al II-lea (n. Pietro Cadalus), antipapă (n. ?)\n Otto al II-lea, duce de Bavaria 1061-1070).\n Yusuf ben Tashfin, în Maroc (1061-1107).\n\nNașteri \n Imam al-Mazari, jurist arab (d. 1141)\n\nDecese \n 28 ianuarie: Spytihnev al II-lea, duce de Boemia (n. ?)\n 18 iunie: Florent I, conte al Frisiei occidentale (n. ?)\n 18 sau 27 iulie: Papa Nicolae al II-lea (n. ?)\nAbu Sa'id Gardezi, geograf și istoric persan (n. ?)\n Isaac I Comnen, împărat bizantin (n. 1005)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1061\n\n1061"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Îmi poți explica despre 1062?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 21 mai: Normandul Richard de Aversa ocupă Capua, în Italia de sud.\n\nNedatate \naprilie: Nobilii din Imperiul german silesc pe împăratul Henric al IV-lea să recunoască în funcția de regenți pe episcopii Annon de Köln și Adalbert de Bremen.\n august-septembrie: Continuînd campania din Sicilia, normandul Roger de Hauteville este asediat la Troina vreme de 4 luni.\nÎncepe o perioadă de dezordine internă în Egiptul fatimizilor: până în 1066 se succed 22 de viziri.\n Întemeiat de către Yusuf ibn Tashfin, Marrakech devine reședința statului almoravid.\n Raid al turkmenilor în Malatya și Diyarbakir.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie\n\nNașteri \n Nikephoros Bryennios, om de stat bizantin (d. 1137)\n\nDecese \n Al-Muizz ibn Badis, conducătorul al dinastiei zirizilor din Africa de nord (n. 1008)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1062\n\n1062"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Dă-mi mai multe informații despre 1063."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 8 mai: Moartea regelui Ramiro I al Aragonului în timpul asediului localității Graus convinge pe papa Alexandru al II-lea să lanseze o \"cruciadă\" în cadrul \"Reconquistei\", la care participă, printre alții, Guillaume al VIII-lea ducele Aquitaniei, Ermengoll al III-lea de Urgel, Theobald de Chalon, normandul Robert Crispin (așa-numita \"cruciadă de la Barbastro\"); expedițiile franceze în sprijinul creștinilor din Peninsula Iberică se multiplică în anii următori.\n 18 august: Flota pisană, comandată de Giovanni Orlandi, întreprinde un atac reușit asupra orașului Palermo, pentru a veni în sprijinul lui Roger de Hauteville.\n 4 septembrie: După moartea lui Toghrul Beg, nepotul său Alp Arslan (Leul alb) îi îndepărtează pe ceilalți pretendenți, Kavurd din Kerman și Kutulmuș.\n\nNedatate \niunie: Victorie repurtată de Roger de Hauteville asupra musulmanilor din Sicilia, la Cerami.\n iulie -august: Campanie întreprinsă de regele Bela I al Ungariei împotriva împăratului Henric al IV-lea , însă moare în urma unui accident; ca ripostă, imperialii intervin în Ungaria, pentru a-l sprijini pe Solomon, fiul lui Andrei I, în defavoarea fiilor lui Bela I, care se refugiază în Polonia.\n Balduin al IV-lea de Flandra convoacă o adunare la Audenarde, ocazie cu care își împarte posesiunile între fiii săi, viitorul Balduin al VI-lea și Robert Frizonul; căsătorindu-se cu Gertrude de Saxonia, acesta din urmă devine regent al comitatului Olandei.\nConduși de Yusuf ibn Tashfin, almoravizii cuceresc orașul Fez.\n Este întemeiată episcopia de Olomouc, în Cehia.\nPapa Alexandru al II-lea declară ca fiind justă lupta împotrica \"celor care îi persecută pe creștini\" și acordă absolvirea celor care urmează acest îndemn; regele Aragonului și conducătorul normand Roger de Hauteville sunt declarați \"fideli ai Sfântului Petru\", ca urmare a luptelor purtate contra musulmanilor.\n Wilhelm I, ducele Normandiei, cucerește orașul Le Mans și îl capturează pe contele Geoffroi al II-lea, înstăpânindu-se asupra comitatului de Maine.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n 21 decembrie: Este consacrat „Panteonul regilor”, construit la Leon de către regele Ferdinand I al Castiliei, primind hramul sfântului Isidor din Sevilla.\nÎncep lucrările la basilica San Marco, la Veneția.\n Se încheie construcțiile la pagoda Pizhi, din provincia chineză Shandong.\n\nÎnscăunări \n 4 septembrie: Alp Arslan, sultan selgiucid (1063-1072)\n 8 mai: Sancho I Ramirez, rege al Aragonului (1063-1094)\n Solomon I, rege al Ungariei (1063-1074)\n Yingzong, împărat chinez din dinastia Song (1063-1067)\n\nNașteri\n\nDecese \n 30 martie: Renzong, 52 ani, împărat chinez din dinastia Song (n. 1010)\n 8 mai: Ramiro I, 55 ani, rege al Aragonului (n. 1007)\n 4 septembrie: Toghrul-Beg, 72 ani, sultan selgiucid (n. 990)\n 11 septembrie: Bela I, 47 ani, rege al Ungariei (n. 1015)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1063\n\n1063"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt informațiile principale despre 1064?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 20 ianuarie: Regele Solomon I al Ungariei se conciliază cu fiii fostului rege Bela I (Ladislau, Geza și Lampert), care recunosc suzeranitatea lui Solomon.\n 30 aprilie sau 2 mai: Actele prin care împăratul Henric al IV-lea cedează o parte din Frizia occidentală episcopului Wilhelm de Utrecht, în detrimentul lui Thierry al IV-lea.\n 31 mai: Conciliul de la Mantova: se pune capăt schismei papale, prin declararea lui Alexandru al II-lea ca papă legitim, deși Honoriu al II-lea (antipapă) continuă să revendice poziția (până la moartea sa, survenită în 1072).\n 9 iulie: Coimbra este cucerită de la musulmani de către regele Ferdinand I al Castiliei, care numește un duce mozarab.\n\nNedatate \n iunie: Participanții la campania anti-musulmană din Spania încep asediul localității Barbastro, pe valea Ebrului.\n august: Ducele Geoffroi al Aquitaniei reușeșete să cucerească de la musulmani Barbastro, în Aragon, după 40 de zile de asediu; populația musulmană este masacrată; ducele primește din partea papei stindardul Sfântului Petru.\nAflat în Normandia în urma unui naufragiu, Harold, fiul lui Godwin și conte de Wessex, este luat prizonier de către Guy de Ponthieu, care îl predă lui Guillaume I de Normandia; jurând să susțină candidatura ducelui Normandiei la tronul Angliei, este eliberat.\nConduși de sultanul Alp Arslan, turcii selgiucizi pradă Anatolia, cucerind de la bizantini Caesarea și Ani; populația armeană din Ani este masacrată, supraviețuitorii dispersându-se; singurul regat armean care rezistă este cel cu centrul la Lorri.\n Pelerinaj la Ierusalim și în Țara Sfântă întreprins, printre alții, de către episcopul Gunther de Bamberg, arhiepiscopul Siegfried de Mainz, episcopul Otto de Ratisbonna, episcopul Wilhelm de Utrecht.\nPrima atestare documentară a localității Dăbâca (județul Cluj).\nPrimele incursiuni ale selgiucizilor în Georgia; este ocupat Akhalkalaki și întreaga regiune este devastată.\nRoger de Hauteville încearcă fără succes să cucerească Palermo de la musulmanii din Sicilia.\n Ungurii ocupă Belgradul.\n Uzii atacă Dobrogea și înfrâng trupele bizantine.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Începe construirea domului din Pisa.\n\nNașteri \n Al-Abiwardi, poet și istoric persan (d. 1113)\nBorivoj al II-lea, duce de Boemia (d. ?)\n\nDecese \n 15 august: Ibn Hazm, poet și filosof arab din Andalusia (n. 994)\n Ottokar I, conte de Stiria (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1064\n\n1064"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1065?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 25 martie: O expediție a pelerinilor germani este atacată de beduini în apropiere de Ramla.\n 3 octombrie: Răscoală în Northumberland, împotriva contelui Tostig, care este exilat din York.\n 27 decembrie: Pe drumul de întoarcere dintr-o expediție militară împotriva Valenciei, regele Ferdinand I al Castiliei încetează din viață: regatul se împarte între fiii săi Sancho al II-lea \"cel Puternic\" ca rege al Castiliei, Alfonso al VI-lea ca rege al Leonului și Garcia al II-lea ca rege al Galiciei.\n\nNedatate \nÎnceputul unei perioade de mari disensiuni în Egiptul fatimizilor: dispute între soldații sudanezi și cei mameluci (de origine turcică).\n Oguzii, alungați din stepele Rusiei de către cumani, trec Dunărea, invadează Balcanii și se răspândesc în Macedonia și Tracia, până în Grecia. Pe drumul de întoarcere sunt hărțuiți de către bulgari, iar apoi decimați de o epidemie de ciumă.\n Selgiucizii amenință Edessa, însă bizantinii rezistă, orașul fiind degajat cu sprijinul unei căpetenii armene.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n 28 decembrie: Abația Wesminster este consacrată.\n Este inițiată realizarea unei istorii universale (Zizhi Tongjian) de către o echipă de savanți chinezi sub comanda înaltului cancelar Sima Guang.\n\nÎnscăunări \n 28 august: Geoffroi (le Barbu), ca duce al Lotharingiei Inferioare.\n 27 decembrie: Sancho al II-lea \"cel Puternic\", rege al Castiliei (1065-1072).\n 27 decembrie: Alfonso al VI-lea, rege al Leonului (1065-1109).\n 27 decembrie: Garcia al II-lea, rege al Galiciei (1065-1090)\n\nNașteri \n Umberto al II-lea, conte de Savoia (d. 1103)\n\nDecese \n 28 august: Frederic I, duce al Lotharingiei Inferioare (n. 1003)\n 27 decembrie: Ferdinand I, rege al Castiliei (n. 1015)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1065\n\n1065"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii îmi poți spune despre 1066?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n 4 ianuarie: La moartea lui Eduard \"Confesorul\", \"witan\"-ul anglo-saxon proclamă ca rege pe Harold al II-lea, fiul lui Godwin, care este încoronat a doua zi la abația Westminster.\n\n3 februarie: Rostislav, cneazul de Tmutarakan, este otrăvit de către un agent bizantin.\n\n20 martie: Cometa Halley este consemnată în tapiseriile de la Bayeux, ca și în consemnările chinezești.\n\n13 iulie: Căsătoria dintre împăratul Henric al IV-lea și Bertha de Torino, săvârșită la Tribur.\n\n12 august: Flota ducelui Guillaume I al Normandiei se adună la Dives, ducele având consimțământul papei Alexandru al-II-lea pentru a invada Anglia.\n26 august: Obținerea unei charte de libertăți comunale de către orașul Huy, în Belgia, ca urmare a participării locuitorilor săi la reconstruirea catedralei Notre-Dame din oraș.\n\n12 septembrie: Flota normandă ajunge la Saint-Valery.\n20 septembrie: Bătălia de la golful Fulford: regele Harald al III-lea al Norvegiei (Harald Haardrade), susținut de aliații scoțieni și de mercenari flamanzi, înfrânge pe conții Edwin de Mercia și Morcar de Northumbria; ca urmare, orașul York este ocupat de vikingi.\n25 septembrie: Bătălia de la Stamford Bridge: regele anglo-saxon Harold al II-lea înfrânge forțele vikinge ale lui Harald Haardrade, care cade în luptă.\n28 septembrie: Guillaume I, ducele Normandiei, debarcă pe coasta Angliei, în dreptul golfului Pevensey, cu 500 de nave și 8.000 de luptători și, în cursul aceleiași zile, ajunge la Hastings.\n\n6 octombrie: Harold al II-lea revine la Londra, după campania din nord.\n14 octombrie: Bătălia de la Hastings: regele Angliei, Harold al-II-lea, este înfrînt și ucis în luptă de către forțele normande ale lui Guillaume de Normandia.\n21 octombrie: Guillaume de Normandia ocupă Dover.\n29 octombrie: Guillaume de Normandia ocupă Canterbury.\n\n11 decembrie: La moartea lui Conan al II-lea, ducatul de Bretagne revine lui Hoel, fiul ducelui Alain Canhiart de Cornwall.\n 25 decembrie: Încoronarea lui Guillaume de Normandia ca rege al Angliei, sub numele de William I, de către arhiepiscopul anglo-saxon Stigand.\n30 decembrie: Masacrul de la Granada: Mulțimea de musulmani crucifică pe conducătorul evreu Iosif ibn Naghrela și masacrează cea mai mare parte a populației evreiești din Granada.\n\nNedatate \ndecembrie: William I al Angliei înconjoară Londra și pradă teritoriul din jur; nobilii anglo-saxoni i se predau rând pe rând.\nGenovezii lansează un atac naval asupra Pisei.\n La moartea regelui Stenkil, începe disputa pentru tronul Suediei dintre fiul acestuia, Erik Stenkilsson, și Eric \"Păgânul\".\n Normandul Richard de Aversa ocupă Ceperano și devastează câmpiile din Italia centrală.\n Orașul-port Hedeby din Danemarca este distrus în urma unui atac al slavilor și abandonat definitiv.\n Sunt consemnate primele cazuri de convertire la Islam a populației de culoare, în zona Gambia.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Chinezul Sima Guang încheie lucrul la o bogată compilație de lexicografie.\n\nÎnscăunări \n 5 ianuarie: Harold al II-lea, rege al Angliei.\n 25 septembrie: Magnus II, rege al Norvegiei (1066-1069), și fratele său Olaf al III-lea Haraldsson, asociat la tron (1066-1093)\n 11 decembrie: Hoel, duce de Bretagne (1066-1084).\n 25 decembrie: William I, rege al Angliei (1066-1087).\n Harshavarman al III-lea, rege al Cambodgei (1066-1080)\n\nNașteri \n Tutush, sultan turc (d. 1095)\n\nDecese \n 4 ianuarie: Eduard \"Confesorul\", rege al Angliei (n. 1002)\n 3 februarie: Rostislav, cneaz de Tmutarakan (n. ?)\n 25 septembrie: Harald Haardrade, rege al Norvegiei (n. 1015) \n25 septembrie: Tostig, conte de Northumberland (n. ?)\n 14 octombrie: Harold al II-lea, rege al Angliei (n.c. 1022)\n 11 decembrie: Conan al II-lea, duce de Bretagne (n. ?)\nAl Bayhaqi, jurist persan (n. 994)\nIbn Butlan, medic și teolog arab din Bagdad (n. ?)\n Stenkil, rege al Suediei (n. ?)\nSu Xun, scriitor chinez (n. 1009)\n Udayadityavarman al II-lea, suveran al Cambodgei (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1066\n\n1066"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce ai despre 1067?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n 2 februarie: Împăratul Henric al IV-lea își adună trupele la Augsburg, pentru a invada Italia și a veni în sprijinul papei Alexandru al II-lea, împotriva normanzilor care amenințau Roma; defecțiunea lui Gottfried de Lotharingia va face ca proiectul să eșueze.\n 25 februarie: Aflat în conflict cu fratele său Geoffroi al III-lea de Anjou, Foulque Rechin ocupă Saumur.\n 3 martie: Vseslav, cneazul de Polotsk, care invadase Novgorodul, este înfrânt pe râul Nemiga și nevoit să se retragă de către fiii lui Iaroslav I cel Înțelept (Iziaslav, Sviatoslav și Vsevolod).\n4 aprilie: Foulque Rechin cucerește Angers și reprimește învestitura pentru comitatul de Anjou de la papa Alexandru al II-lea.\n10 iulie: Cneazul Vseslav al Polotskului este luat prizonier și închis la Kiev.\n1 august: Normandul Guillaume de Hauteville este excomunicat de către papa Alexandru al II-lea, în cadrul sinodului de la Melfi.\n 6 decembrie: Guillaume I de Normandia revine în Anglia, pentru a reprima răscoala antinormandă a anglo-saxonilor.\n\nNedatate \n martie: Regele William I părăsește Anglia pentru a reveni în Normandia; în lipsa sa, are loc o răscoală împotriva stăpânirii normande, la Exeter și Hereford.\n mai: Pacea de la Garigliano, prin care papa Alexandru al II-lea se conciliază cu normanzii.\n Conduși de sultanul Alp Arslan, selgiucizii invadează Pontul, după care ocupă Caesareea, în Cappadocia, pe care o pradă; în paralel, o altă armată turcă devastează frontierele Ciliciei.\n Dinastul hammadid An-Nasir ibn Alannas ocupă Bougie (unde își va instala reședința, localitatea devenind în curând unul dintre principalele porturi ale Maghrebului).\nErik Stenkilson și Erik \"Păgânul\", pretendenți la tronul Suediei, cad în luptă, tronul revenind lui Halste, fiul fostului rege Stenkil.\nGeograful arab El-Bekri ajunge la Koumbi, capitala statului Ghana.\nÎncepe pătrunderea cumanilor în teritoriile românești, inițial în Moldova.\nÎncepe un război între Genova și Pisa.\nOrașul Carcassonne intră în stăpânirea familiei Trencavel.\n Papa Alexandru al II-lea întreprinde o călătorie în Italia de sud, în ținuturile stăpânite de normanzi.\nPrima atestare documentară a localității Sălacea (județul Bihor).\n Prima menționare în cronici a orașului Minsk.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n 1 iulie: Are loc consacrarea de către arhiepiscopul de Rouen a bisericii abațiale Notre Dame de Jumieges (în Normandia), în prezența ducelui Guillaume I.\n Începe construirea Turnului Londrei.\n Poetul Wang Anshi militează împotriva corupției din China.\n Potrivit legendei, este construit castelul Wartburg, în Thuringia.\nSe construiește castelul Winchester.\n\nÎnscăunări \n 21 mai: Mihail al VII-lea Dukas, împărat al Bizanțului, sub regența Evdochiei Makrembolitissa.\n 1 septembrie: Balduin al VI-lea, conte de Flandra (1067-1070).\nHalsten, rege al Suediei.\n Olaf al III-lea și Magnus al II-lea, regi ai Norvegiei.\n Shenzong, împărat chinez din dinastia Song (1067-1085).\n\nNașteri \n Ari Porgilsson, scriitor islandez (d. 1148)\n\nDecese \n 25 ianuarie: Yinzhong, împărat al Chinei (n. 1032)\n 21 mai: Constantin al X-lea Ducas, împărat al Bizanțului (n. 1006)\n 1 septembrie: Balduin al V-lea, conte de Flandra (n. 1012)\nCai Xiang, poet, caligraf și om de stat chinez (n. 1012)\nErik \"Păgânul\", rege al Suediei (n. ?)\n Erik Stenkilsson, rege al Suediei (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1067\n\n1067"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Dă-mi mai multe informații despre 1068."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 1 ianuarie: Evdochia Makrembolitissa, regenta Bizanțului, se căsătorește cu generalul Romanos Diogenes (originar din Cappadocia), care trece astfel la conducerea imperiului (sub numele de Roman al IV-lea.\n ianuarie-februarie: Regele William I al Angliei cucerește Exeter de la răsculații saxoni, după un scurt asediu; în continuare, supune Devon și mai multe localități din Cornwall.\n 4 aprilie: Depunerea contelui de Anjou Geoffroi al III-lea \"le Barbu\"; noul conte, fratele său Foulque Rechin cedează Gâtinais regelui Filip I al Franței, care îl anexează domeniului regal.\n 5 august: Normandul Robert I Guiscard începe asedierea orașului Bari, deținut de bizantini în Italia de sud.\n 15 septembrie: Înfrânt de cumani pe râul Alta, cneazul Iziaslav al Kievului este îndepărtat temporar de la conducerea cnezatului și înlocuit de cneazul Vzeslav al Polotskului (aflat în acel moment închis la Kiev).\n 1 noiembrie: Cneazul de Chernigov, Sviatoslav al II-lea, îi înfrânge pe cumani pe râul Snova.\n 20 noiembrie: Romanos Diogenes obține o victorie asupra musulmanilor în dreptul orașului Hieropolis (astăzi, Manbij), în Siria; în continuare, străbate Taurus și ajunge în regiunea Galatia, fără însă a putea să ocupe Amorium.\n 10 decembrie: Sultanul selgiucid Alp Arslan, în alianță cu regele armean Gurgen al II-lea din Lorri, cu Agshartan I suveranul Kakhetiei și cu emirul de Tbilisi, întreprinde o campanie victorioasă împotriva regelui Bagrat al IV-lea al Georgiei; provinciile Kartli și Argvetia sunt devastate.\n\nNedatate \n Normanzii conduși de Roger de Hauteville, sprijiniți de flota pisană, obțin o victorie la Misilmeri (în Sicilia) asupra emirului de Palermo.\n Regele Ly Thanh Tong din Vietnam repurtează o victorie asupra regatului Champa, extinzîndu-și stăpânirile, moment cunoscut ca \"marșul către sud\" (Nam Tien).\n Ungurii îi înfrâng pe pecenegi la Chiraleș, județul Bistrița-Năsăud.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie\n\nÎnscăunări \n 1 ianuarie: Romanos Diogenes, împărat al Bizanțului (1068-1071).\n 29 martie: Somesvara al II-lea, rege al statului indian Chalukya apuseană (1068-1076).\n 4 aprilie: Foulques al IV-lea Rechin, conte de Anjou (1068-1109).\n 22 mai: Go-Sanjo, împărat al Japoniei (1068-1072)\n\nNașteri \n Henric I Beauclerc, rege al Angliei (d. 1135)\n Haakon Magnusson, rege al Norvegiei (d. 1095)\n\nDecese \n 29 martie: Someshvara I, rege al statului Chalukya apuseană din India de sud (n. ?)\n 22 mai: Go-Reizei, împăratul Japoniei (n. 1025)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1068\n\n1068"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații ai disponibile despre 1069?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n 28 ianuarie: Revoltați împotriva normanzilor, anglo-saxonii reușesc să ocupe Durham; garnizoana normandă, în frunte cu Robert de Comines, este masacrată.\n\n28 aprilie: Odată cu moartea lui Magnus al II-lea, fratele său Olaf al III-lea rămâne singur pe tronul Norvegiei.\n\n2 mai: Iziaslav este restabilit pe tronul din Kiev, avînd sprijinul trupelor trimise de regele Boleslav al II-lea al Poloniei; Vseslav se refugiază la Polotsk.\n\n24 iunie: Fiii lui Harold al II-lea debarcă în Anglia de sud-est, însă sunt respinși de către contele Brien de Bretagne.\n\n21 septembrie: Anglo-saxonii și danezii cuceresc York, distrug cele două castele și ucid circa o sută de normanzi; Guillaume Malet este luat prizonier.\n\n25 decembrie: William I primește supunerea feudalilor din Northumbria, după care devastează regiunea dintre Tyne și Tees.\n\nNedatate \nfebruarie: Noul conducător musulman al Sevillei este silit să ofere tribut regelui Alfonso al VI-lea al Castiliei.\nfebruarie: Garnizoana normandă din York, condusă de Robert Fitz Richard, este anihilată de către rebelii anglo-saxoni; conduși de Edgar Atheling, aceștia din urmă ocupă mai multe locații din Northumbria.\nmartie: Chemat de către Guillaume Malet, regele William I se îndreaptă în marș către nordul Angliei și recucerește York, iar mai apoi și Winchester.\n mai: Selgiucizii eșuează în tentativa de a cuceri Iconium de la bizantini.\n septembrie: Conciliul de la Mainz, referitor la divorțul împăratului Henric al IV-lea; legatul papal Pietro Damiani refuză să îl accepte.\ndecembrie: Regele William I al Angliei devastează nordul regatului, care trecuse sub dominația rebelilor anglo-saxoni, și expropriază mai mulți nobili ai acestora (care pleacă în exil), averile lor fiind distribuite normanzilor; pretendentul Edgar Atheling este nevoit să se refugieze în Scoția, iar flota daneză este alungată.\n Atacată de selgiucizi, Cappadocia este degajată de trupele bizantine conduse de Romanus Diogenes, care este nevoit însă să întrerupă acțiunea ca urmare a revoltei lui Robert Crispin; în timp ce se îndreaptă în marș către lacul Van, o parte a trupelor bizantine conduse de Filaret Brachamios (de origine armeană) sunt surprinse și distruse de către turcii selgiucizi, care avansează până la Iconium.\n Generalul Nasir al-Dawla din dinastia hamdanizilor amenință cu detronarea pe califul fatimid al Egiptului Al-Mustansir Billah.\n Mercenarul normand Robert Crispin se revoltă împotriva bizantinilor în fortăreața de la Maurokastron (în thema Armeniakon); răscoala este reprimată de Roman Diogenes în luna mai.\n Reforme fiscale în China, promovate de către cancelarul Wang Anshi, menite a reduce corupția din administrație și armată, instituirea sistemului \"baojia\".\n Regele Sven al II-lea al Danemarcei trimite în Anglia o flotă comandată de frații săi; ajunsă pe țărmurile de sud-est, aceasta devastează Dover, Sandwich, Ipswich și Norwich.\n Revoltă comunală la Le Mans; răsculații îl solicită pe Ugo de Este să accepte să devină duce de Maine.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n William I al Angliei întemeiază abația de la Selby.\n\nÎnscăunări \n 24 decembrie: Godefroi al III-lea, duce de Lorena\n Al-Mu'tamid, conducător musulman în Sevilla (1069-1091)\n\nNașteri \n\n Henric I (Henri Beauclerc), rege al Angliei (1100-1135), (d. 1135)\n\nDecese \n 18 februarie: Raimbaud de Reillane, arhiepiscop de Arles (n. ?)\n 28 februarie: Al-Mu'tadid, conducător musulman al Sevillei (n. ?)\n 28 aprilie: Magnus al II-lea al Norvegiei (n. 1048)\n 24 decembrie: Godefroi al II-lea (le Barbu), duce al Lorenei (n. 997)\n Ibn Hazm, filosof și teolog musulman (n. 994)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1069\n\n1069"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt cele mai importante informații despre 1070?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 2 iunie: Flota daneză, condusă de regele Sven al II-lea, revine în Anglia și pradă mănăstirea de la Peterborough, fiind sprijinți de căpetenia anglo-saxonă Hereward \"cel Exilat\"; în urma acordului cu William I, danezii se retrag din Anglia, însă cu condiția de a-și păstra bunurile prădate.\n1 august: Otto de Nordheim, duce de Bavaria se revoltă împotriva împăratului Henric al IV-lea; judecat și condamnat la moarte in contumacie, posesiunile din Bavaria ale lui Otto sunt confiscate, iar cele de la est de Saxonia sunt devastate de trupele imperiale; în paralel, Otto atacă Thuringia.\n 15 august: Lanfranc, om de încredere al regelui William I, devine arhiepiscop de Canterbury.\n 2 septembrie: Nobilii thuringieni conduși de Ruotger de Bilstein sunt înfrânți de către Otto de Nordheim (aliat cu Magnus de Saxonia) în apropiere de Eschwege.\n 25 decembrie: Henric al IV-lea donează ducatul de Bavaria lui Welf.\n\nNedatate \nfebruarie: Regele William I al Angliei ajunge la Chester, reprimă răscoala saxonilor în Mercia și îi alungă pe danezi, încheind recucerirea Angliei.\n mai-iulie: Abu Bakr ibn Umar fondează orașul Marrakech, în Maroc, în jurul fortăreței Qasr al-Hagar.\n iulie: Regele Filip I al Franței sprijină pe Arnoul al III-lea la conducerea comitatului Flandrei, în defavoarea lui Robert Frizonul.\nCancelarul chinez Wang Anshi începe reformele Xining.\n Forțele bizantine comandate de Manuel Comnen, fiul curopalatului Ioan Comnen, sunt înfrânte în apropiere de Sebasteea, de către selgiucizii conduși de Khroudj (adversar al sultanului Alp Arslan).\nÎntemeierea orașului Bergen, de către regele Olaf al III-lea; orașul devine principala așezare a Norvegiei până la anul 1314.\nMenționarea vlahilor, rutenilor și pecenegilor ca aliați ai cneazului Wiaceslav împotriva viitorului rege polon Boleslav al II-lea al Poloniei.\nMirdassizii din Alep acceptă suzeranitatea selgiucizilor.\nNormanzii conduși de Robert Guiscard și de nepotul acestuia, Godfroi, înfrâng pe bizantinii comandați de kuropalatul Mihail Maurikas și cuceresc Brindisi, după un îndelungat asediu pe mare și pe uscat.\nO puternică contraofensivă bizantină până la Eufrat, împotriva selgiucizilor.\nRegele Halsten al Suediei este depus; regatul se scindează între Hakan cel Roșu (rege în Gothenland) și Anund Gardske (rege în Svealand).\nRegele Vijayabahu din Ceylon își stabilește capitala la Polonnaruwa.\n Selgiucizii conduși de Alp Arslan asediază în zadar Edessa.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Benedictini veniți din Calabria fondează abația de la Orval (actualmente, în Luxemburg).\nInginerul și astronomul chinez Su Song realizează \"Ben Cao Tu Jing\", un valoros tratat de farmaceutică.\nÎn capitala Vietnamului se constituie un Templu al Literaturii.\nYusuf Balasagun, poet din Asia Centrală, scrie \"Kutadgu Bilig\".\n\nÎnscăunări \n 17 iulie: Arnoul al III-lea, conte de Flandra (sub tutela mamei sale, Richilde de Hainaut).\n 15 august: Lanfranc, arhiepiscop de Canterbury (1070-1089).\n Kulottunga I, rege în statul Chola, din sudul Indiei (1070-1122)\n\nNașteri \n Hugues de Payns, conte de Champagne și primul mare maestru al templierilor (d. ?)\n\nDecese \n 17 iulie: Balduin al VI-lea de Flandra (n. 1030)\n Guillaume de Jumieges, călugăr și cronicar normand (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1070\n\n1070"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce ai despre 1071?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\n1071 (MLXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian.\n\nEvenimente \n\n22 februarie: Bătălia de la Cassel.Izbucnește lupta de succesiune în Flandra, între Richilde de Hainaut (văduva lui Balduin al VI-lea și mama lui Arnulf al III-lea) și Robert Frizonul (fiul lui Balduin al V-lea); în bătălia de la Cassel, Robert (cu ajutorul împăratului Henric al IV-lea, Împărat al Sfîntului Imperiu Roman) distruge armata regelui Filip I al Franței (sprijinită și de trupe din Anglia), venită în sprijinul lui Arnulf.\n\n13 martie: Armata bizantină a împăratului Roman Diogenes, însoțită de contingentele conduse de Manuel Comnen și de pretendentul selgiucid Khroudj, părăsește Constantinopolul, pentru a se deplasa în marș contra sultanului Alp Arslan, trecând prin Theodosiopolis și ocupând Manzikert.\n\n15 aprilie: Asediul de la Bari. Ultima posesiune deținută de bizantini în sudul Italiei, orașul Bari, este cucerită de către normanzii conduși de Robert Guiscard; bizantinii sunt eliminați din Italia, iar Robert Guiscard stăpânește întreg ducatul de Neapole; conducătorul normand nu își ascunde intențiile de a invada Balcanii.\n\n23 august: Moartea arhiepiscopului de Milano, Guido da Velate provoacă o criză de succesiune; patarenii, aderenți la reforma gregoriană, caută să își impună propriul candidat, Attone.\n26 august: Bătălia de la Manzikert. Bătălie purtată în apropiere de orașul Malazgirt (azi înTurcia). Armata bizantină (deja slăbită prin moartea generalului Manuel Comnen și prin trimiterea unei părți din trupe, conduse de mercenarul Roussel de Bailleul în regiunea lacului Van) este surprisnă și distrusă de către selgiucizii conduși de Alp Arslan; Roman Diogenes cade prizonier și rămâne reținut de către selgiucizi până la achitarea unei despăgubiri uriașe; în Bizanț izbucnește un război civil, în vreme ce selgiucizii invadează întreaga Anatolie.\n\n24 octombrie: Odată cu preluarea domniei de către Mihail al VII-lea Ducas, conducerea efectivă a Imperiului bizantin revine miniștrilor, dintre care se impune Ioan Dukas; elev al lui Psellos, împăratul dovedește mai degrabă înclinații teologice.\n\n23 noiembrie: Un document atestă apartenența Galiciei la Regatul de Leon și Castilia.\n\nNedatate \n\nmartie-aprilie: În urma negocierilor, regele Filip I al Franței recunoaște stăpânirea lui Robert Frizonul asupra Flandrei și se căsătorește cu nepoata acestuia, Bertha de Olanda.\noctombrie: Edwin, contele de Mercia, se răscoală împotriva regelui William I, însă este ucis; feudele din Mercia sunt redistribuite către apropiații normanzi ai regelui. William I ocupă Ely, ultimul focar de rezistență deținut de anglo-saxoni; se încheie cucerirea Angliei de către normanzi.\nTurkmenii conduși de Atzis, vasal al lui Alp Arslan, ocupă Ramla și începe asedierea Ierusalimului, deținut de dinastia fatimizilor.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Încep lucrările de construcție la castelul Richmond, în Anglia.\n\nÎnscăunări \n 22 februarie: Robert Frizonul, conte de Flandra (1071-1093).\n 24 octombrie: Mihail al VII-lea Dukas Parapinakes, împărat al Bizanțului (1071-1078).\n\nNașteri \n 22 octombrie: Guillaume al IX-lea de Poitiers, duce de Aquitania (d. 1126)\n\nDecese \n 22 februarie: Arnulf al III-lea, 20 ani, conte de Flandra (n. 1055)\n 17/18 aprilie: Ibn Zeydoun, 67 ani, poet arab din Andalusia (n. 1003)\n 23 august: Guido da Velate, arhiepiscop de Milano (n. ?)\n Domenico I Contarini, doge al Veneției (n. ?)\n Wulfhilda de Norvegia, 50 ani, prințesă din Norvegia, ducesă de Saxonia, prin căsătoria cu ducele Ordulf de Saxonia (n. 1020)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1071\n\n1071"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt cele mai importante informații despre 1072?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 10 ianuarie: Conduși de Robert Guiscard, normanzii din Italia cuceresc Palermo de la musulmani, după un atac combinat pe mare și pe uscat; Robert se autointitulează conte de Sicilia.\n 27 mai: Acordul de la Winchester; se hotărăște primatul arhiepiscopiei de Canterbury asupra celei de York; Lanfranc este numit primat al Angliei, începând reformarea bisericii engleze: abolirea a numeroase culte de sfinți locali, recompunerea cu normanzi a ierarhiei bisericii Angliei etc.\n 7 octombrie: Asasinarea la Zamora a lui Sancho al II-lea \"cel Puternic\", rege al Castiliei, care urmărea refacerea statului din timpul tatălui său, Ferdinand I, prin înlăturarea fraților săi din regatele de Leon și Galicia: regele Leonului, Alfonso al VI-lea \"cel Viteaz\" devine și rege al Castiliei, fiind recunoscut de granzii din Burgos; cavalerul Rodrigo Diaz de Bivar (supranumit, Cidul), trece în tabăra noului rege.\n15 decembrie: Sultanul selgiucid Alp Arslan întreprinde o campanie împotriva karakhanizilor, în cursul căreia este asasinat.\n\nNedatate \n Atestarea documentară a localității Buziaș (jud. Timiș).\nConducătorii bulgari se revoltă împotriva Bizanțului și îl proclamă pe Constantin Bodin ca țar, sub numele de Petru al III-lea; sub presiunea bizantină, răscoala este înăbușită.\n Eliberat din captivitatea selgiucizilor, Roman al IV-lea Diogenes este orbit la revenirea la Constantinopol din ordinul împăratului Mihail al VII-lea și închis într-o mănăstire, unde moare la puțină vreme după aceea.\n Regele William I al Angliei invadează Scoția și îi silește pe scoțieni să îl predea pe rebelul Hereward; regele Malcolm al III-lea îi acordă omagiu regelui Angliei la Abernethy.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Este întemeiată abația de la Dunfermline, în Scoția.\n \"Divan'i Lugat'i Turk\", o carte referitoare la turci scrisă de către karakhanidul Kașgarli Mahmut, este oferită califului.\nImplementarea programului de canalizare a orașului Kaifeng de către cancelarul chinez Wang Anshi.\n Savantul chinez Shen Kuo este numit conducător al departamentului de astronomie de la curtea Imperiului Song.\n\nÎnscăunări \n 7 octombrie: Alfonso al VI-lea, ca rege al Castiliei (1072-1109).\n 15 decembrie: Malik Shah I, sultan selgiucid (1072-1092)\nPetru al III-lea (Constantin Bodin), țar al Bulgariei.\n\nNașteri \n Agnes de Germania, fiică a împăratului Henric al IV-lea (d. 1143)\nTancred de Hauteville, cruciat normand și prinț de Galilea (d. 1112)\n Welf al II-lea de Bavaria, duce de Bavaria (d. 1120)\n Wulfhilda de Saxonia, fiica mai mare a ducelui Magnus de Saxonia (d. 1126)\n\nDecese \n 23 februarie: Pietro Damiani, reformator religios și episcop de Ostia (n.c. 1007)\n 16 martie: Adalbert, arhiepiscop de Hamburg (n. ?)\n 28 martie: Ordulf, duce de Saxonia (n. 1020)\n 29 iunie: Roman al IV-lea, împărat bizantin (n.c. 1030)\n 22 septembrie: Ouyang Xiu, om de stat, istoric și poet chinez (n. 1007)\n 7 octombrie: Sancho al II-lea, regele Castiliei, asasinat la Zamora (n. 1036)\n 24 noiembrie: Bagrat al IV-lea, rege al Georgiei (n. 1018)\n 15 decembrie: Alp Arslan, sultan selgiucid (n. 1029)\nAsadi Tusi, poet și lexicograf persan (n.c. 1012)\n Stigand, arhiepiscop de Canterbury (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1072\n\n1072"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt lucrurile esențiale despre 1073?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 22 martie: Iziaslav este alungat de către frații săi de pe tronul Kievului și se refiguază în Polonia (apoi, în Germania).\n 22 aprilie: Ales ca papă, Grigore al VII-lea începe promovarea \"reformei gregoriene\".\n 29 aprilie: Prima mențiune a orașului Nancy, în Lorena.\n 29 iunie: Împăratul Henric al IV-lea convoacă pe feudalii din Saxonia la castelul său din Goslar, însă în continuare refuză să îi primească în audiență.\n9 iulie: Papa Grigore al VII-lea primește pe trimișii împăratului bizantin Mihail al VII-lea, care îi solicită sprijin militar împotriva turcilor; patriarhul Domenico de Grado este desemnat ca legat pontifical pentru a trimite răspunsul la Constantinopol.\n10 august: Henric al IV-lea este asediat la Harzburg de către saxonii răsculați, după care se refugiază la Eschwege, în Hessa.\n18 august: Locuitorii din Thuringia sa aliază cu saxonii și atacă diferite castele regale, în vreme ce prinții convocați de Henric al IV-lea la Cappel se eschivează de la a porni războiul împotriva saxonilor.\n 20 octombrie: Dieta de la Gerstungen: prinții germani se raliază cauzei saxonilor și hotărăsc alegerea lui Rudolf în locul lui Henric al IV-lea; preconizata adunare de la Mainz a principilor este dejucată de împărat, care apare la Worms în fruntea unei puternice armate, bazate pe orășeni.\n\nNedatate \n iunie-iulie: Turkmenul Atsiz, vasal al selgiucizilor, cucerește Ierusalimul de la Califatul Fatimid, după doi ani de asediu; cu excepția Ascalonului, întreaga Palestină este sub dominația cuceritorului, care restaurează sunnismul.\n iulie: Întruniți într-o adunare la Haldensleben, seniorii saxoni jură să se răzbune pe împăratul Henric al IV-lea pentru afrontul primit.\n august: Ajunși la Goslar cu 60.000 de soldați, seniorii saxoni solicită împăratului scutirea de la a participa la războiul preconizat împotriva Poloniei, demolarea forturilor construite de imperiali în Saxonia, eliberarea ducelui Magnus, restituirea unor bunuri etc., amenințând că, în cazul unui refuz, îl vor declara ca dușman al Imperiului. Răspunsul echivoc al lui Henric al IV-lea conduce la declanșarea unei revolte generale în Saxonia.\n noiembrie: La moartea ducelui Sergius, locuitorii din Amalfi oferă orașul normandului Robert Guiscard.\nExpediția condusă de Eble de Roucy în Aragon, împotriva maurilor.\n Răscoală a mercenarului normand Roussel de Bailleul, comandantul trupelor bizantine din Orient.\n Turcii selgiucizi cuceresc Ankara.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Rabinul Yitchaki Alfassi încheie lucrarea intitulată \"Rif\", importantă lucrare de drept evreiesc.\n\nÎnscăunări \n 18 ianuarie: Shirakawa, împărat al Japoniei (1073-1086).\n 22 aprilie: Grigore al VII-lea (n. Hildebrand de Soana), papă (1073-1086).\n Sviatoslav al II-lea, cneaz al Rusiei kievene.\n\nNașteri \n Adi ibn Mustafa, scriitor turc (d. 1162).\nDavid al IV-lea (Ziditorul), rege al Georgiei (d. 1125)\nLeopold al III-lea de Babenberg, markgraf de Austria (d. 1136)\n Magnus al III-lea, rege al Norvegiei (d. 1103)\n\nDecese \n 21 aprilie: Papa Alexandru al II-lea (n. 1010/1015)\n 15 iunie: Go-Sanjo, împărat al Japoniei (n. 1034)\n\nNedatate \n noiembrie: Sergius, duce al orașului Amalfi (n. ?)\n Leonțiu, episcop de Rostov (n. ?)\n Zhou Dunyi, filosof chinez neo-confucianist (n. 1017)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1073\n\n1073"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații relevante poți oferi despre 1074?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 27 ianuarie: Armata împăratului Henric al IV-lea se întâlnește cu cea a răsculaților saxoni la Hersfeld; lupta nu mai are loc și încep negocierile între cele două părți.\n 29 ianuarie: Chemat în secret de către califul fatimid din Egipt Al-Mustansir Billah, guvernatorul Accrei Badr al-Djamali pătrunde în Cairo cu garda sa de armeni și execută mai mulți comandanți militari, atât sudanezi cât și turci; ca rezultat, obține titlul de comandant al armatei și de vizir.\n 2 februarie: Pacea de la Gerstungen dintre Henric al IV-lea și răsculații din Saxonia: fortărețele regale din Saxonia sunt distruse, bunurile confiscate sunt restituite, Otto de Nordheim reprimește posesiunile sale din Bavaria, iar împăratul se angajează să nu rezideze în Saxonia.\n 2 februarie: Scrisoare a papei Grigore al VII-lea adresată contelui Guillaume al Burgundiei, prin care îi propune organizarea unei expediții în sprijinul Bizanțului și împotriva normanzilor din Italia de sud și a turcilor din Anatolia.\n 7 februarie: Bătălia de la Montesarchio: principele Pandolfo al IV-lea de Benevento este înfrânt și ucis în luptă de către normanzii din sudul Italiei.\n 1 martie: Bulă emisă de papa Grigore al VII-lea, prin care toți creștinii sunt îndemnați să vină în ajutorul Constantinopolului.\n 14 martie: Regele Solomon I al Ungariei este înfrânt de către Geza, fiul lui Bela I, în bătălia de la Mogyorod, după care se refugiază în Istria și devine călugăr; Geza devine rege, cu sprijinul împăratului Mihail al VII-lea Dukas, de la care primește coroana regală.\n7 decembrie: Scrisoare a papei Grigore al VII-lea către împăratul Henric al IV-lea, prin care îl invită să preia conducerea unei expediții preconizate în favoarea creștinilor din Orient.\n\nNedatate \n martie: Conciliul de la Roma, în cadrul \"reformei gregoriene\": sunt elaborate decretele de condamnare a simoniei și nicolaismului; este excomunicat Robert Guiscard, care între timp refuzase să presteze omagiu papei.\n aprilie: Arhiepiscopul de Köln, Annon se confruntă cu o răscoală a orășenilor împotriva autorității sale.\n 19 iulie: Are loc căsătoria lui Rodrigo Diaz de Bivar (supranumit, Cidul) cu Jimena Diaz, verișoara regelui Alfonso al VI-lea al Castiliei.\n august: Tratat de alianță între Robert Guiscard și Imperiul bizantin; conducătorul normand acceptă căsătoria unei fiice cu fiul mai mic al împăratului Mihail Dukas și promite să apere teritoriul imperial; mulți normanzi sunt utilizați ca mercenari ai Bizanțului împotriva selgiucizilor (în special, în Armenia).\n Aventurierul armean Filaret Brakhamios, care controlează teritoriul dintre Melitene, Taurus și Cilicia, încearcă să ocupe Antiohia cu sprijinul patriarhului Emilian; numit duc al Antiohiei, Isaac Comnen reușește să reprime acțiunea.\n Generalul bizantin Alexios Comnen îl înfrânge pe mercenarul normand Roussel de Bailleul, care amenința Constantinopolul cu cucerirea.\n Normandul Robert Guiscard acceptă oferta locuitorilor din Amalfi și adaugă orașul în rândul posesiunilor sale din Italia de sud.\nO propunere de a acorda nume de familie tuturor locuitorilor din China este respinsă de împăratul din dinastia Liao.\n Turcii selgiucizi ocupă Trapezunt.\n Vladimir \"Monomahul\", fiul lui Iaroslav I cel Înțelept, se căsătorește cu prințesa anglo-saxonă Gyda, fiică a fostului rege Harold al II-lea.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie\n\nÎnscăunări \n Geza I, rege al Ungariei (1074-1077).\n\nNașteri \n 12 februarie: Conrad de Lorena, împărat german și rege al Italiei (d. 1101)\n Edgar, rege al Scoției (d. 1107)\n Zamakhshari, filosof și teolog persan (d. 1143)\n\nDecese \n 3 mai: Teodosie din Pecerska, călugăr și sfânt ucrainean (n. ?)\n Benedict al X-lea, antipapă (n. ?)\n Petar Kresimir al IV-lea, rege al Croației (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1074\n\n1074"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Spune-mi informații despre 1075."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 3-4 martie: Papa Grigore al VII-lea publică \"Dictatus Papae\", prin care proclamă autoritatea papală atât asupra conducătorilor spirituali, cât și temporali; de asemenea, le este interzis clericilor să primească învestitura din mâinile unui laic; episcopul de Roma devine conducătorul absolut al Bisericii.\n 9 iunie: Bătălia de la Lagensalza. Împăratul Henric al IV-lea îi zdrobește pe nobilii din Saxonia, pe care o supune autorității sale, în cadrul primei bătălii.\n 27 octombrie: Nobilii din Saxonia se supun puterii imperiale, la Speyer.\n\nNedatate \nfebruarie: Papa Grigore al VII-lea ține un sinod, în cadrul căruia emite un decret referitor la învestitura laică.\nAnund Gardske este depus din poziția de rege al Svealandului; regele din Gothenland, Hakan cel Roșu rămâne singurul rege al Suediei.\n Are loc ultima răscoală antinormandă a conților din Anglia; regele William I o reprimă și silește flota daneză venită în ajutorul anglo-saxonilor să se retragă din Yorkshire.\nCampanie bizantină, comandată de Nikephor Bryennios, în Bulgaria; la întoarcere, trupele auxiliare pecenege, armata themei Paristrion și ducele Nestor amenință Constantinopolul; în urma intervenției ministrului Nikiphoritzes, Nestor bate în retragere.\nCel mai vechi document cunoscut care se referă la istoria Transilvaniei.\nDezbatere asupra frontierei dintre Imperiul Liao și Imperiul Song; cancelarul Imperiului Song, Shen Kuo impune unele modificări ale granițelor.\n General bizantin Theodor Gabras alungă pe turci din thema Chaldeea și recuperează Trapezunt, unde guvernează ca guvernator independent.\nIncursiune a chinezilor din statul Song în Vietnam, împotriva dinastiei Ly.\nPrima atestare documentară a localității Chistag (județul Bihor).\n Regele Alfonso al VI-lea al Castiliei și Leonului strămută sediul episcopal de la Oca la Burgos.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n 20 decembrie: Este întemeiată abația Molesme, în Burgundia.\n Se realizează versiunea dinastiei chineze Liao asupra canoanelor budismului.\n\nNașteri \n 16 februarie: Orderic Vitalis, călugăr și cronicar normand (d. 1142)\nGuillaume al II-lea de Burgundia (d. 1125)\nHenric al IX-lea, duce de Bavaria (d. 1126)\n Lothar al II-lea, împărat romano-german (d. 1137)\n Ranier I, marchiz de Monferrat (d. 1137)\n\nDecese \n 2 august: Ioan Xiphilinus, istoric bizantin (n. 1010)\n 4 decembrie: Anno, episcop de Köln (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1075\n\n1075"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce poți să îmi spui despre acest subiect: 1076?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 24 ianuarie: Sinodul de la Worms, convocat cu ocazia succesiunii arhiepiscopatului de Milano: episcopii germani care au primit învestitura din partea împăratului Henric al IV-lea se retrag de sub autoritatea papală, depunându-l pe papa Grigore al VII-lea; momentul marchează începutul \"Luptei pentru învestitură\".\n 14-22 februarie: Sinodul de la Lateran: Papa Grigore al VII-lea îl excomunică pe Henric al IV-lea, ai cărui vasali sunt eliberați de jurămintele de fidelitate.\n 26 februarie: După asasinarea la Vlaardingen a ducelui Lorenei Inferioare, Godefroi al III-lea, Henric al IV-lea îl desemnează pe fiul său Conrad drept succesor al ducatului, în defavoarea lui Godefroi de Bouillon, care este învestit în schimb cu marchizatul de Anvers; începe o perioadă de dispute locale în ducat.\n 9 martie: Regele Somesvara al II-lea din statul Chalukya apuseană este depus de către fratele său mai mare, Vikramaditya al VI-lea, care devine rege.\n 18 aprilie: După moartea Beatricei, contesa Matilda rămâne singura conducătoare a Toscanei.\n 31 mai: Ultimul conte anglo-saxon din Anglia, Waltheof de Northumbria, este executat.\n 4 iunie: Aflat în luptă cu regele Castiliei, regele Sancho al IV-lea al Navarrei este asasinat, iar regatul este uzurpat de către regele Sancho I al Aragonului, care ia numele de Sancho al V-lea, realizându-se uniunea dintre Aragon și Navarra (valabilă până la 1134).\n 8 iunie: Avînd sprijinul contelui de Flandra Robert Frizonul, contele Dirk al V-lea al Olandei înfrânge pe episcopul de Utrecht la Ysselmonde și recucerește de la acesta cea mai mare parte a Frisiei apusene, după luarea în prizonierat e episcopului.\n 29 iulie: Dieta de la Mainz: Robert Frizonul, conte de Flandra, se reconciliază cu împăratul Henric al IV-lea, în prezența regelui Filip I al Franței.\n8 octombrie: Un reprezentant al papei Grigore al VII-lea încoronează la Split pe noul rege al Croației, Dmităr Zvonimir, cumnat al regelui Geza I al Ungariei.\n 14 octombrie: William I, rege al Angliei și duce al Normandiei, este înfrânt de regele Filip I al Franța, care degajează orașul Dol-de-Bretagne, aflat sub asediul normanzilor.\n 17 noiembrie: Drepturi cedate municipalității din Sepulveda, moment ce inaugurează repopularea vechii Castilii.\n 13 decembrie: Normandul Robert Guiscard ocupă Salerno, deținut de Gisolf al II-lea, ultimul principe longobard.\n 25 decembrie: Doi legați pontificali participă la încoronarea la Gniezno a regelui Boleslav al II-lea \"cel Darnic\" al Poloniei, care își declară sprijinul pentru papalitate în cadrul \"Luptei pentru învestitură\"; Polonia este dezlegată total de vasalitatea față de împăratul Henric al IV-lea.\n\nNedatate \n iunie-iulie: Turkmenul Atsiz, vasal al selgiucizilor, cucerește Damascul de la fatimizi.\n Almoravizii conduși de Abu Bakr cuceresc Kumbi, capitala statului Ghana și important depozit de aur și sare.\n Împăratul Henric al IV-lea acordă ca feud Lusacia Inferioară (Bautzen și Gorlitz) lui Vratislav al II-lea, ducele Boemiei.\n Regele Dmităr Znonimir al Croației donează orașul Vrana și mănăstirea benedictină Sf. Grigore, ca semn de loialitate față de papa Grigore al VII-lea.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Anselm de Canterbury scrie \"Monologion\".\n\nÎnscăunări \n 9 martie: Vikramaditiya al VI-lea, rege în Chalukya apuseană.\n 8 octombrie: Dmităr Zvonimir, rege al Croației și Dalmației (1076-1098).\n 25 decembrie: Boleslav al II-lea \"cel Darnic\", rege al Poloniei (1076-1079)\n\nNașteri \n 1 iunie: Mstislav, cneaz de Kiev (d. 1132)\n Abu Bakr ibn al-Arabi, jurist și istoric arab (d. 1148)\n\nDecese \n 26 februarie: Godefroi al III-lea, duce al Lorenei Inferioare (n. ?)\n 21 martie: Robert, duce de Burgundia (n. 1011)\n 18 aprilie: Beatrice, contesă de Toscana (n. 1017)\n 28 aprilie: Svend al II-lea, rege al Danemarcei (n.c. 960)\n 26 mai: Ramon Berengar I, conte de Barcelona (n. 1023)\n 31 mai: Waltheof de Northumbria, conte anglo-saxon (n. ?)\n 4 iunie: Sancho al IV-lea, rege al Navarrei (n. 1039)\n 27 decembrie: Sviatoslav al II-lea, cneaz de Kiev (n. 1027)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1076\n\n1076"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt cele mai importante informații despre 1077?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 26 ianuarie: Împăratul Henric al IV-lea îl vizitează, în calitate de penitent, pe papa Grigore al VII-lea, solicitând ridicarea excomunicării.\n 28 ianuarie: La Canossa, papa Grigore al VII-lea îl primește pe Henric al IV-lea; excomunicare acestuia este ridicată, după trei zile de penitență.\n 28 ianuarie: O chartă a lui Guillaume al VIII-lea, duce de Aquitania, acordă călugărilor cluniacensi drepturi asuopra monahilor din Niort și Saint-Jean-d'Angely.\n 3 aprilie: Aflat la Pavia, împăratul Henric al IV-lea conferă patriarhului de Aquilea, Sigeardo, comitatul de Friuli.\n 15 martie: Rudolf de Suabia este ales rege al Germaniei, în concurență cu Henric al IV-lea.\n 26 martie: Rudolf de Suabia este consacrat la Mainz, de către episcopul Sigfried.\n28 iunie: Printr-o scrisoare adresată regilor și principilor din Spania, papa Grigore al VII-lea revendică drepturile Sfântului Scaun asupra Peninsulei Iberice.\n 3 octombrie: Începe revolta lui Nikephor Bryennus împotriva împăratului bizantin Mihail al VII-lea Dukas; pretendentul se proclamă împărat la Trajanopolis, împotriva sa fiind trimis mercenarul normand Roussel de Bailleul.\n 10 octombrie: Armata bizantină din Orient se revoltă la rândul său, comandantul său, domesticul Nikephor Botanniates fiind de asemenea proclamat împărat; Mihail al VII-lea face apel la Soliman, conducătorul selgiucid de Rum, care însă trece de partea uzurpatorului.\n19 decembrie: Normandul Robert Guiscard începe să asedieze Benevento, în Italia.\n\nNedatate \n mai: Încă rezistând în citadela din Salerno, Gisolf al II-lea, ultimul principe longobard, capitulează în fața normanzilor lui Robert Guiscard; principele se retrage la Roma, de unde primește de la papa Grigore al VII-lea comanda militară în provincia Campania.\n noiembrie: Nikephor Bryennos și fratele său, Ioan, încearcă să ocupe Constantinopolul, dar sunt respinși de generalul Alexios Comnen și de mercenarul Roussel de Bailleul.\nAdoptarea unei charte comunale la Cambrai.\n Aflat în Toscana, papa Grigore al VII-lea primește de la contesa Matilda Cremona, Ferrara, Mantova, ducatul de Modena și Reggio.\nCorsica recunoaște suzeranitatea papală.\nDupă încheierea cuceririi Imperiului Ghana, almoravizii își îndreaptă atenția către Spania.\n Întemeierea regatului Diocleea (Duklja), în Serbia, de către Mihail Vojislavljevic, care primește coroana regală (rege al slavilor și suveran de Diocleea) din partea papei Grigore al VII-lea.\nPapa Christodolos de Alexandria își încheie mandatul de papă al copților din Egipt.\n Prima răscoală a lui Robert Corthose împotriva tatălui său, William I, rege al Angliei și duce de Normandia.\n Regele Alfonso al VI-lea al Castiliei cucerește Coria.\nStatul Khwarizm, sub conducerea lui Anush Tigin Gharchai, devine vasal statului selgiucid.\n Turcii selgiucizi cuceresc Niceea.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 14 iulie: Consacrarea catedralei din Bayeux, unde începe realizarea celebrelor tapiserii de la Bayeux.\n 13 septembrie: Este consacrată L'abbaye des Hommes, la Caen, de către ducele Normandiei, Guillaume I.\n Se întemeiază prima mănăstire benedictină cu regulile cluniacense din Anglia.\n\nÎnscăunări \n 25 aprilie: Ladislau I Arpad, rege al Ungariei (1077-1095).\nAnush Tigin Gharchai, conducător al Khwarizmului.\n Mihail Vojislavljevic, în Diocleea.\n Suleiman I bin Kutalmis, sultan selgiucid de Rum (1077-1086)\n Vsevolod, cneaz în Rusia kieveană.\n\nNașteri \n Iosif ibn Migash, rabin evreu (d. 1141)\n\nDecese \n 25 aprilie: Geza I, rege al Ungariei (n. cca. 1044)\nAbolfazi Beyhaghi, scriitor și istoric persan (n. 995)\n Anawrahta, rege al statului Pagan din Burma (n. 1014)\n Shao Yong, filosof, cosmograf, poet și istoric chinez (n. 1011)\n Zhang Zai, filosof neoconfucianist și cosmolog chinez (n. 1020)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1077\n\n1077"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Povestește-mi pe scurt despre 1078."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 7 ianuarie: Nikephor Botanniates este aclamat ca împărat al Bizanțului de către trupele sale Asia Mică.\n 3 martie: Robert Guiscard, care continuă asediul asupra orașului Benevento, este excomunicat de către papa Grigore al VII-lea, odată cu alți baroni normanzi.\n 23 martie: Susținătorii lui Nikephor Botanniates organizează un complot la Constantinopol, împotriva împăratului Mihail al VII-lea.\n 2 aprilie: Nikephor Botaniates își face intrarea în Constantinopol și este încoronat ca împărat în ziua următoare, sub numele de Nikephor al III-lea, menținându-se pe tron cu sprijinul lui Alexios Comnen; Mihail al VII-lea Dukas se retrage de pe tron și îmbrățișează cariera clericală, devenind episcop de Efes.\n 5 aprilie: La moartea tatălui său, Richard de Aversa, noul conte Iordan I renunță la asedierea orașului Napoli și se reconciliază cu papa Grigore al VII-lea.\n7 august: Bătălia de la Mellrichstadt, dintre împăratul Henric al IV-lea și competitorul său, Rudolf de Suabia, încheiată nedecis.\n 3 octombrie: Bătălia de la Nezhatina Niva (astăzi, Nijyn), în care Iziaslav I, cneazul Kievului, este ucis de către nepotul său, cneazul Oleg Sviatoslavici de Chernigov.\n\nNedatate \n aprilie: Iordan I încurajează declanșarea unei revolte în Apulia împotriva lui Robert Guiscard; Didier, abate de Montecassino, negociază încheierea unei păci între cei doi conducători normanzi.\n\nnoiembrie: Al cincilea conciliu de la Roma: papa Grigore al VII-lea, aflat în bune relații cu Mihail al VII-lea Dukas, îl excomunică pe noul împărat de la Constantinopol, Nikephor Botanniates.\n decembrie: Guillaume I de Normandia îl asediază la Gerberoy pe fiul său, Robert Courteheuse, care se revoltase împotriva sa la instigările regelui Filip I al Franței.\n Emirul almoravid Yusuf ibn Tashfin începe asediul asupra Ceutei.\nGeneralul Alexios Comnen îl înfrânge pe uzurpatorul Nikephor Bryennus în confruntarea de la Kalavrya, în Tracia, având suportul a trei contingente de turci, trimise de către sultanul selgiucid Soliman.\n Generalul bizantin Alexios Comnen și mercenarul normand Roussel de Bailleul, în numele împăratului Mihail Dukas, obțin victoria asupra pretendentului Ioan Bryennos.\n Hugue, duce de Burgundia, intervine în sprijinul creștinilor din Spania.\n Începând din acest an, se înregistrează o puternică dezvoltare a industriei fierului în China dinastiei Song.\n Începe construcția Turnului Londrei, o fortăreață regală situată pe malul fluviului Tamisa.\n Nikephor Basilakios, proclamat împărat la Salonic, este la rândul său înfrânt de Alexios Comnen, în lupta de pe râul Vardar, după care este luat prizonier și trimis la Constantinopol, unde este orbit; Alexios este primit în triumf în capitală și obține titlul de sebastos de la împăratul Nikephor Botanniates.\n Revoltă a aristocrației din Polonia, la instigările împăratului german Henric al IV-lea.\n Se întemeiază regatul armean din Cilicia (dată aproximativă).\n Sultanul selgiucid, Soliman ibn Kutulmuș, cucerește Niceea de la bizantini; stăpânind malurile Propontidei (Dardanele) și Bosforului, Soliman fondează dinastia selgiucidă de Rum, amenințând direct Constantinopolul; turcii devin o masă de manevră pentru toți pretendenții la tronul Bizanțului: Nikephor Bryennos îi trimite pe malul european, iar în Asia Nikephor Melissenos le acordă acces liber prin provinciile Galatia și Frigia.\nTurkmenul Atsiz, amenințat de către fatimizi în Damasc, apelează la sprijinul suzeranului său, sultanul selgiucid Malik Șah I, care îl trimite în ajutor pe fratele său, Tutush; acesta din urmă îl asasinează pe Atsiz și stabilește dominația selgiucidă directă asupra Siriei, proclamându-se sultan de Damasc, după care ocupă Ierusalim, Jaffa și Saida.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 25 august: Anselm de Aosta (viitorul episcop de Canterbury) devine stareț al abației din Bec, în Normandia.\n Încep lucrările la construcția bisericii din Santiago de Compostella, din Galicia (Spania), realizată în stil romanic.\n\nÎnscăunări \n 3 aprilie: Nikephor al III-lea Botanniates, împărat bizantin (1078-1081).\n 5 aprilie: Iordan I, conte normand de Aversa.\n 3 octombrie: Vsevolod I, cneaz de Kiev (1078-1093).\n\nNașteri \n Abd al-Kadir al-Djilani, mistic persan (d. 1166)\nAlexandru I, rege al Scoției (d. 1124)\n Ibn Kuzman, poet arab din Cordoba (d. 1160)\n\nDecese \n 5 aprilie: Richard de Aversa, conte normand (n. ?)\n 9 iulie: Petru I, conte de Savoia (n. 1048)\n 3 octombrie: Iziaslav I, cneaz de Kiev (n. 1024)\n 11 noiembrie: Udo de Nellenburg, arhiepiscop de Trier (n. ?)\n\nAtsiz, conducător turkmen (n. ?)\n Mihail Psellos, filosof, poet și om politic bizantin (n. 1018)\n Rhys ab Owain, rege de Deheubarth în Țara Galilor (n. ?)\nRoussel de Bailleul (aka Roscelin, Roskelin), mercenar normand (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1078\n\n1078"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii ai despre 1079?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 24 martie: Frederic de Staufen se căsătorește la Ratisbona cu Agnes, fiica împăratului Henric al IV-lea, de la care primește învestitura pentru comitatul de Suabia; este vorba de originile pretențiilor familiei Hohenstaufen la tronul imperial.\n 11 aprilie: Stanislas de Szczepanow, episcop de Cracovia, este asasinat din ordinul regelui Boleslav al II-lea al Poloniei, fiind acuzat de încurajarea revoltei nobililor împotriva regalității; fiind însă excomunicat, Boleslav este silit să abandoneze Polonia și se refugiază în Ungaria; tronul este ocupat de fratele său, Vladislav I Herman, apropiat al împăratului Henric al IV-lea prin căsătoria cu una dintre fiicele acestuia, Judith, drept pentru care acceptă să plătească germanilor tribut pentru Silezia.\n\nNedatate \n Ca urmare a morții lui Hakan \"cel Roșu\", regatul Suediei revine fostului rege, Halsten, care începe astfel o nouă domnie, alături de fratele său Inge \"cel Bătrân\".\n Insula Man este invadată de regele celt Godred Crovan.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Astronomul persan Omar Khayyam realizează cel mai precis calcul al duratei anului.\n Este întemeiată mănăstirea din Burgos, de către Constance de Burgundia.\n\nÎnscăunări \n Halsten (revenit pe tron) și Inge \"cel Bătrân\", regi ai Suediei.\n Vladislav I Herman, rege al Poloniei (1077-1102)\n\nNașteri \n 8 august: Horikawa, împărat al Japoniei (d. 1107)\n Pierre Abelard, teolog și filozof francez (d. 1142)\n\nDecese \n 11 aprilie: Sfântul Stanislas, episcop de Cracovia, sfânt patron al Poloniei (n. 1030)\nBoleslav al II-lea (cel Generos), rege al Poloniei (n. 1042)\n Hakan \"cel Roșu\", rege al Suediei (n. ?)\n Wen T'ung, pictor și poet chinez (n. 1018)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1079\n\n1079"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Povestește-mi pe scurt despre 1080."
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n\nEvenimente \n\n 27 ianuarie: Marea Revoltă Saxonă. Bătălia de la Flarchheim. Victoria pretendentului german Rudolf de Suabia asupra împăratului Henric al IV-lea la Flarchheim.\n 7 martie: Conciliu la Roma: papa Grigore al VII-lea îl excomunică încă o dată pe împăratul Henric al IV-lea, recunoscându-l ca împărat pe Rudolf de Suabia.\n8 mai: Este atestată căsătoria dintre regele Alfonso al VI-lea al Castiliei și Constance de Burgundia.\n 25 iunie: Conciliabulul de la Brixen: cu suportul lui Henric al IV-lea, Clement al III-lea este ales ca antipapă.\n 29 iunie: Papa Grigore al VII-lea ajunge în Apulia, pentru a primi omagiu de la normandul Robert Guiscard și a-i acorda învestitura; fiind constrâns să obțină protecția din partea normanzilor, papa încurajează acțiunile lui Robert Guiscard în Balcani, împotriva Bizanțului.\n 15 octombrie: Bătălia de pe Elster. Conflict între armatele celor doi candidați la tronul imperial, Rudolf de Suabia și Henric al IV-lea; deși victorios, Rudolf de Suabia moare din cauza rănilor a doua zi, la Merseburg.\n 15 octombrie: Trupele contesei Matilda de Toscana sunt înfrânte la Volta (în apropiere de Mantova) de către forțele din Lombardia, susținătoare ale lui Henric al IV-lea și ale antipapei Clement al III-lea.\n\nNedatate \n aprilie-mai: Prin conciliul de la Burgos, regele Alfonso al VI-lea al Castiliei introduce liturghia latină în Biserica catolică din Spania în locul ritului mozarab.\nCampanie militară defensivă întreprinsă de către Shen Kuo împotriva tanguților din regatul Xia de vest, ruta prin Yannan fiind protejată cu succes.\nEmirul almoravid Yusuf ibn Tashfin, cucerește Tanger, Badis și Hunain, în nordul Africii.\n Începe răscoala lui Nikephor Melissenos în Asia Mică, împotriva împăratului bizantin Nikephor Botanniates.\nLocuitorii din insula Gotland întemeiază un comptuar la Novgorod.\nPrima mențiune a orașului Tourcoing într-un text oficial.\nRegatul armean din Cilicia devine independent față de Bizanț, sub principele Ruben și își organizează apărarea față de selgiucizi.\nSultanul segiucid Melikshah trimite o ambasadă la Constantinopol, pentru a solicita împăratului bizantin capturarea fiilor lui Kutlumuș, a căror activitate în Anatolia era contrară planurilor sale de cucerire a Egiptului.\n Trimis de tatăl său, regele William I al Angliei, împotriva scoțienilor, Robert Courteheuse întemeiază orașul Newcastle.\n Vizirul Badr al-Djamali din Cairo solicită împăratului Etiopiei să accepte difuzarea credinței musulmane; situația devine tensionată între cele două părți, mai multe moschei din Ethiopia fiind distruse, iar conducătorul Egiptului amenințând cu represalii.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Castelul Devizes este construit de către Osmund, episcop de Salisbury.\nRabinul Iosif ibn Ferrusel devine consilierul și medicul regelui Alfonso al VI-lea al Castiliei.\n Se construiește mozaicul \"Christ Pantokrator\" din Daphni, în Grecia.\n\nÎnscăunări \n 17 aprilie: Canut al IV-lea \"cel Sfânt\", rege al Danemarcei (1080-1086).\n 25 iunie: Clement al III-lea, antipapă (laic: Guibert de Ravenna) (1080-1100).\n Jayavarman al VI-lea, rege uzurpator al Cambodgei (1080-1107).\n\nNașteri \n Adelard din Bath, traducător, filosof și matematician britanic (d. 1152)\n Henric de Huntingdon, scriitor englez (d. 1160)\n Onoriu de Ratisbona, teolog și filosof german (d. 1154)\n Raulf din Caen, istoric francez (d. ?)\nWilliam de Malmesbury, călugăr și istoric britanic (d. ?)\n\nDecese \n 26 ianuarie: Amedeo al II-lea, conte de Savoia (n. 1046)\n 17 aprilie: Harald al III-lea al Danemarcei (n. 1040)\n 5 iulie: Isleifur Gissurarson, cleric islandez, primul episcop al Islandei (n. 1006)\n 14 octombrie: Cuvioasa Parascheva, sfântă (n. 1010)\n 16 octombrie: Rudolf de Suabia, rege romano-german, în urma luptei de pe Elster (n. 1025)\n Arnulf din Milano, scriitor italian (n. 1030)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1080\n\n1080"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce informații ai disponibile despre Värmland?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Värmland (câteodata cunoscută ca Vermelandia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Värmland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" | \n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nSvealand\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nVärmland\n|-----\n| Suprafață || 18.204 km²\n|-----\n| Cel mai înalt punct || Granberget în Höljes, 701 m \n|-----\n| Cel mai mare lac || Vänern\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nVärmland\n\nOrașe\n\nArvika\nEda\nFilipstad\nForshaga\nGrums\nHagfors\nHammarö\nKarlstad\nKil\nKristinehamn\nMunkfors\nStorfors\nSunne\nSäffle\nTorsby\nÅrjäng\n\nLegături externe\n\nVärmland.se - sit oficial\n\nVärmland"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce detalii interesante poți oferi despre Västmanland?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "Västmanland (câteodata cunoscută ca Vestmania) este o provincie a Suediei. Teritoriul acestei provincii corespunde în prezent regiunii administrative Västmanlands län.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Västmanland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" | \n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nSvealand\n|-----\n| valign=\"top\" | Län ||\nVästmanland\nÖrebro\n|-----\n| Suprafață || 8.363 km²\n|-----\n| Cel mai înalt punct || Älvhöjden, 701 m \n|-----\n| Cel mai mare lac || Mälaren\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nLän\n\n Västmanland\n Örebro\n\nOrașe \n\n Arboga\n Fagersta\n Hallstahammar\n Heby\n Kungsör\n Köping\n Norberg\n Sala\n Skinnskatteberg\n Surahammar\n Västerås\n\nVästmanland"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Care sunt lucrurile esențiale despre 1081?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1081 (MLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n 18 martie: Împăratul Henric al IV-lea părăsește Ratisbonna, pentru a invada Italia.\n\n 4 aprilie: Alexios Comnen se încoronează ca împărat al Bizanțului, sub numele de Alexios I, luându-i locul lui Nikephor al III-lea Botaneiates. Începe astfel domnia dinastiei Comnenilor, ai cărei reprezentanți vor conduce Imperiul Bizantin mai bine de un secol.\n4 aprilie: Henric al IV-lea ajunge la Verona.\n\n 4 aprilie: Papa Grigore al VII-lea extinde și asupra lui Alexios I excomunicarea pe care o lansase anterior contra lui Nikephor al III-lea.\n\n 12 aprilie: Asediată de către imperiali, Florența capitulează.\n\n 22 mai: Henric al IV-lea înepe asediul asupra Romei, dar se retrage după puțină vreme.\n\n 17 iunie: Conduși de Robert Guiscard, normanzii din Italia invadează Balcanii sub pretextul sprijinirii fostului împărat Mihail Dukas, debarcând la Valona (astăzi, Vlore) și ajungând sub zidurile orașului Dyrrachium (astăzi, Durres), în Albania.\n9 august: Adunarea de la Bamberg, a granzilor din Suabia și Saxonia: Hermann de Luxemburg, conte de Salm, este ales rege romano-german, în competiție cu Henric al IV-lea.\n\n 25 august: Contele Bertrand al II-lea de Provence depune omagiu papei Grigore al VII-lea.\n18 octombrie: Venit în sprijinul trupelor din Albania amenințate de către normanzi, Alexios I este înfrânt de către Robert Guiscard în lupta de la Dyrrachium; normanzii se mențin în Albania, iar Bohemund, fiul lui Robert Guiscard, începe marșul în Tesalia.\n\n 19 decembrie: În Siria, emirul arab Ali ibn Mounqidh cucerește Shaizar.\n\n 26 decembrie: Hermann de Luxemburg se încoronează la Goslar ca rege roman.\n\nNedatate \n iulie: Henric al IV-lea străbate Toscana, trecând prin Siena și Pisa; ajuns la Lucca, o declară pe contesa Matilda, aliată a papei Grigore al VII-lea, ca fiind decăzută din drepturi și oferă numeroase privilegii politice Pisei (precum numirea marchizilor de Toscana să se realizeze exclusiv cu consultarea Pisei).\n\n august: Aliați cu Imperiul bizantin, venețienii distrug flota normandă în golful Dyrrachiumului; normanzii rămân blocați în Albania.\n\n Alexios I încheie o înțelegere cu sultanul selgiucid Soliman, prin care i se permite acestuia să transforme Niceea în reședința sa și să controleze partea central-apuseană a Asiei Mici, cu excepția regiunii costiere egeene.\n\n Aventurierul turc Tzachas se proclamă emir și ocupă Smyrna (Izmir), unde întemeiază un principat, care devine prima putere maritimă din istoria turcilor.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Catedrala din Bamberg este distrusă în urma unui incendiu.\nÎncep lucrările la catedrala Sf. Canut din Odense, în Danemarca.\n\nÎnscăunări \n 4 aprilie: Alexios I, împărat al Bizanțului (1081-1118).\n 9 august: Hermann de Luxemburg, rege romano-german.\nConstantin Bodin, rege sârb de Diocleea.\n\nNașteri \n 8 ianuarie: Henric al V-lea, împărat romano-german (d. 1125).\n 1 decembrie: Regele Ludovic al VI-lea al Franței \"cel Gras\" (d. 1137).\n Abatele Suger, om de stat și istoric francez (d. 1151).\n Conrad I de Wurttemberg (d. 1110).\n Wilhelm I de Luxemburg (d. 1131).\n\nDecese \n 26 ianuarie: Amedeo al II-lea, conte de Savoia (n. 1046).\n 22 martie: Boleslav al II-lea \"cel Darnic\", rege al Poloniei (n. 1039)\n 17 aprilie: Harald al III-lea Hen, rege al Danemarcei (n. 1041).\n 5 iulie: Isleifur Gissurarson, cleric islandez, primul episcop al Islandei (n. 1006).\n 14 octombrie: Cuvioasa Parascheva, sfântă (n. ?)\n 16 octombrie: Rudolf de Suabia, rege romano-german, în urma luptei de pe Elster (n. 1025).\n 18 octombrie: Nikephor Melissenos, general bizantin (n. ?)\n 10 decembrie: Nichifor al III-lea Botaniates, împărat bizantin (n. 1001).\n Adam de Bremen, cronicar german (n. ?)\nArnulf din Milano, scriitor italian (n. 1030)\nMihailo Vojislavljevic, rege al Serbiei (n. ?)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1081"
}
] |
[
{
"from": "system",
"value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical."
},
{
"from": "user",
"value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1082?"
},
{
"from": "assistant",
"value": "\n1082 (MLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului iulian.\n\nEvenimente \n\n 21 februarie: Normanzii lui Robert Guiscard reușesc să ocupe Dyrrachium, în Albania, de la bizantini; nevoit să revină în Italia, ca urmare a unei revolte puse la cale de împăratul Henric al IV-lea, Robert lasă la comanda trupelor din Balcani pe fiul său, Bohemund de Tarent.\n2 decembrie: O inscripție de la est de Java dovedește prezența musulmanilor în Indonezia.\n\nNedatate \n mai: Bohemund de Tarent asediază pe bizantini în Jannina; după ce ocupă regiunea lacurilor și Macedonia apuseană, revine în Tesalia, pentru a asedia Larissa.\n\n mai: Pentru a întări alianța anti-normandă și pentru a obține sprijin în vederea eliberării Dyrrachiumului, împăratul Alexios I Comnen concede venețienilor numeroase privilegii comerciale: venețienii obțin un cartier din Constantinopol, alături de dreptul negustorilor săi de a fi scutiți de la plata taxelor.\n\n Almoravizii cuceresc Algerul.\n\n Confruntare între Florența și Siena; în Lupta de la Lecceto, florentinii sunt înfrânți.\n\n Împăratul Henric al IV-lea începe un nou asediu asupra Romei și obține intrarea în oraș; se decide convocarea unui sinod care să rezolve disputele dintre împărat și papa Grigore al VII-lea.\n\nArte, Știință, Literatură și Filozofie \n Este realizată versiunea coreeană a învățăturilor budiste.\nSe încheie lucrările la catedrala din Rochester, în Anglia.\n\nÎnscăunări \n Ottokar al II-lea, markgraf de Stiria.\n\nNașteri \n 2 noiembrie: Huizong, împărat al Chinei, dinastia Song (d. 1135)\n\nDecese \n 5 decembrie: Ramon Berengar al II-lea, conte de Barcelona (n. 1054)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1082\n\n1082"
}
] |