Datasets:

chrisgru

/

ro_wiki_chatml_small

like 0

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi un rezumat despre Matti Vanhanen." }, { "from": "assistant", "value": "Matti Taneli Vanhanen (n. 4 noiembrie 1955, Jyväskylä) este un om politic finlandez, prim-ministru al Finlandei între 2003 și 2010. Vanhanen este considerat un expert în afaceri cu Uniunea Europeană. Vanhanen face parte din Partidul Centrist (Suomen Keskusta).\n\nÎn 1991 Vanhanen a devenit parlamentar, și a fost în special interesat în probleme ecologice. A fost oponent major a construcției unei noi centrale nucleare în Finlanda. Deși Vanhanen este considerat ca expert în afaceri cu Uniunea Europeană, este considerat ca sceptic în afacerile acestea, fiind mare critic a lui Valery Giscard d'Estaing, preșendintele Convenției Europene, și a gândurilor sale despre o Europă mai unită.\n\nVanhanen are doi copii și este cunoscut pentru abstinența lui personală de la alcool.\n\nNote\n\nLegături externe \n\nPrim-miniștri ai Finlandei\nMiniștri finlandezi\nPoliticieni finlandezi\nFinlandezi în viață\nNașteri în 1955" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii îmi poți spune despre Jyväskylä?" }, { "from": "assistant", "value": "Jyväskylä este un oraș în sudul Finlandei lângă lacurile Päijänne și Keitele. Este bine cunoscut pentru clădirile sale planificate de arhitectul Alvar Aalto, pentru facilitățile sale educaționale și pentru campionatul internațional de raliu Neste, care are loc în Jyväskylä în fiecare an. Este și locul de naștere a prim-ministrului finlandez Matti Vanhanen.\n\nDemografice \n\nJyväskylä are o populație de 128.016 (2009) în municipiu și 134.000 de oameni în zona urbană. Are o suprafață de 136,9 km² și o densitate de 766/km².\n\nOrașe din Finlanda\n\nComune din Finlanda\nEponime ale asteroizilor" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata despre Alvar Aalto?" }, { "from": "assistant", "value": "Hugo Henrik Alvar Aalto, cunoscut mai ales ca Alvar Aalto (), a fost un arhitect finlandez și un designer de obiecte casnice și mobilă extrem de influent al secolului 20, uneori numit Părintele modernismului în țările nordice.\n\nNăscut în Kuortane, în Marele Ducat al Finlandei, parte a Imperiului rus, Aalto a fost unul din cei mai importanți arhitecți (maestru) ai mișcării moderne scandinave în arhitectură și design, contribuind decisiv la afirmarea identității naționale a unei Finlande suverane.\n\nDate biografice \n\nAlvar Aalto a absolvit Institutul Tehnic din Helsinki, iar în 1925 s-a căsătorit cu Aino Marsio, care i-a fost colaboratoare.\nAalto a realizat construcții și a designat diferite obiecte care vădesc preocuparea pentru simplitate, ergonomie, respectiv pentru încadrarea estetică, economică și funcțională în mediu. Aalto a planificat Centrul Cultural și Palatul Finlandia din Helsinki, opera din Essen și multe blocuri de locuințe în Jyväskylä, unde și-a petrecut mult timp din viață. Opera sa cuprinde piese de arhitectură, mobilier și sticlă, folosite la decorări interioare, respectiv proiecte de design conceptual, pragmatic și vizionar.\n\nA se vedea și \n Vas Aalto\n Design scandinav\n\nGalerie imagini\n\nReferințe\n\nLegături externe \n\n Biografie \n Alvar Aalto - Site web oficial\n Alvar Aalto la The Internet Name Database\n Alvar Aalto's Savoy Vase (1936)\n\nNașteri în 1898\nNașteri pe 3 februarie\nDecese în 1976\nDecese pe 11 mai\n \nArhitecți moderniști\n! \nDesign scandinav\nLaureați ai Royal Gold Medal\nMembri ai Academiei Americane de Arte și Științe\nMembri CIAM" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații ai disponibile despre 1898?" }, { "from": "assistant", "value": "1898 (MDCCCXCVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.\n\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 13 ianuarie: Articolul \"J'accuse\", a lui Émile Zola, a fost publicat în ziarul L’Aurore, în legătură cu afacerea Dreyfus.\n\nFebruarie \n 15 februarie: Nava de război americană, USS Maine, explodează și se scufundă la Havana, Cuba din motive necunoscute, omorând 266 de oameni. Acest eveniment va îndemna Statele Unite să declare război Spaniei.\n\nMartie \n 23 martie: În România apare Legea învățământului secundar și superior, elaborată de Spiru Haret și Constantin Dimitrescu-Iași. Se instituie învâțământul secundar de opt clase în două cicluri (inferior și superior) și pe secții (modernă, reală și clasică).\n26 martie: Se inaugurează Rezervația Sabi ulterior Parcul Național Kruger (din 1926), în Africa de Sud.\n\nAprilie \n 8 aprilie: Principele Ferdinand al României a primit gradul de general de brigadă și numit comandantul Brigăzii a 8-a.\n 25 aprilie: SUA invadează Cuba, declanșând Războiul hispano-american, care se încheie prin Tratatul de la Paris (10 decembrie 1898), prin care Cuba este proclamată independentă.\n\nMai \n 1 mai: Bătălia din golful Manila. Bătălie navală disputată în cadrul Războiului hispano-american, având ca rezultat Tratatul de la Paris.\n\nIunie \n 12 iunie: Generalul Emilio Aguinaldo, declară independența statului Filipine față de Spania.\n\nIulie \n 7 iulie: Anexarea Hawaii de către Statele Unite.\n\nSeptembrie \n 10 septembrie: Asasinarea împărătesei Elisabeta a Austro-Ungariei, de către un anarhist italian.\n\nNoiembrie \n 10 noiembrie: Biblioteca Academiei Române devine bibliotecă publică pentru cercetători.\n\nDecembrie \n 10 decembrie: Spania cedează Filipine Statelor Unite prin Tratatul de la Paris. Spania a primit 20 milioane de dolari, echivalentul din prezent a 559 milioane $.\n\nNedatate \n Eduard Spelterini traversează Alpii în balon.\n Inaugurarea Metroului din Viena, cu doi ani înaintea celui din Paris și cu 35 de ani după cel de la Londra.\n Norvegia introduce Sufragiul universal.\n Rusia preia controlul în totalitate asupra Turkestan.\n W. A. Bechtel Corporation. Companie de familie înființată de Warren A. Bechtel, specializată în construcția de autostrăzi și căi ferate.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 26 decembrie: Marie și Pierre Curie anunță descoperirea unei substanțe pe care o numesc radiu.\n Marie și Pierre Curie anunță descoperirea unui nou element și propun să se numească poloniu.\n Medicul și chimistul scoțian, James Dewar, lichefiază hidrogenul.\n Se acordă patentul imperial lui Ferdinand von Zeppelin, pentru construirea primului dirijabil.\n William Ramsay și Morris Travers descoperă neonul.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n 5 ianuarie: Prințesa Eudoxia a Bulgariei (d. 1985)\n 8 ianuarie: Tudor Vianu, critic, istoric literar, poet, filosof și traducător român (d. 1964)\n 22 ianuarie: Serghei Eisenstein, cineast rus (d. 1948)\n\nFebruarie \n 3 februarie: Alvar Aalto, arhitect finlandez (d. 1976)\n 10 februarie: Bertolt Brecht (Eugen Berthold Friedrich Brecht), poet, dramaturg și reformator al teatrului german (d. 1956)\n 18 februarie: Enzo Ferrari (Enzo Anselmo Giuseppe Maria Ferrari), pilot de curse și anteprenor italian, fondatorul Scuderiei Ferrari și companiei auto Ferrari (d. 1988)\n\nMartie \n 1 martie: Constantin Daicoviciu, istoric și arheolog român (d. 1973)\n 4 martie: Georges Dumézil, filolog, etnolog francez (d. 1986)\n 5 martie: Misao Okawa, supercentenară japoneză (d. 2015)\n\nAprilie \n 6 aprilie: Jeanne Hébuterne, pictoriță franceză, soția lui Amedeo Modigliani (d. 1920)\n 26 aprilie: Vicente Aleixandre, poet spaniol, laureat al Premiului Nobel (d. 1984)\n\nMai \n 19 mai: Julius Evola, publicist și filosof politic italian (d. 1974)\n 24 mai: Ferenc Agárdi, scriitor, publicist și istoric al culturii maghiar de etnie evreiască, membru fondator al Partidului Comunist Maghiar (d. 1969)\n\nIunie \n 5 iunie: Federico García Lorca, poet, prozator și dramaturg spaniol (d. 1936)\n 10 iunie: Prințesa Marie-Auguste de Anhalt (d. 1983)\n 21 iunie: Donald Culross Peattie, botanist, naturalist și autor american (d. 1964)\n 22 iunie: Erich Maria Remarque (n. Erich Paul Kramer), scriitor german (d. 1970)\n\nIulie \n 23 iulie: Karl August, Prinț de Thurn și Taxis (d. 1982)\n 30 iulie: Henry Moore (Henry Spencer Moore), sculptor britanic (d. 1986)\n\nSeptembrie \n 13 septembrie: Prințesa Charlotte, Ducesă de Valentinois, mama Prințului Rainier al III-lea (d. 1977)\n 26 septembrie: George Gershwin (n. Jacob Gershowitz), compozitor american (d. 1937)\n\nOctombrie \n 3 octombrie: Ioana Zizi Lambrino, prima soție a principelui Carol al II-lea al României (d. 1953)\n 6 octombrie: Franz Altheim, istoric și filolog german, membru de onoare al Academiei Române (d. 1976)\n\nNoiembrie \n 11 noiembrie: Rene Clair, regizor francez de film (d. 1981)\n 15 noiembrie: Barbu Fundoianu, critic, eseist, poet român și teoretician literar (d. 1944)\n 21 noiembrie: René Magritte, pictor belgian (d. 1967)\n 26 noiembrie: Karl Ziegler, chimist german (d. 1973)\n 29 noiembrie: C. S. Lewis (Clive Staples Lewis), autor britanic (d. 1963)\n\nDecembrie \n 19 decembrie: Ioan Sima, pictor român (d. 1985)\n 23 decembrie: Prințul Feodor Alexandrovici al Rusiei (d. 1968)\n\nDecese \n 28 ianuarie: Alexandru Flechtenmacher (Alexandru Adolf Flechtenmacher), 75 ani, compozitor român (n. 1823)\n 15 februarie: Zsigmond Ács, 73 ani, scriitor și traducător maghiar născut în Croația (n. 1824)\n 27 martie: Francisca a Braziliei (n. Francisca Carolina Joana Carlota Leopoldina Romana Xavier de Paula Micaela Gabriela Rafaela Gonzaga), 73 ani, fiica împăratului Pedro I al Braziliei (n. 1824)\n\n 18 aprilie: Gustave Moreau, 72 ani, pictor francez (n. 1826)\n 24 mai: Arhiducele Leopold Ludwig de Austria (n. Leopold Ludwig Maria Franz Julius Estorgius Gerhard Erzherzog), 74 ani (n. 1823)\n 30 iulie: Otto von Bismarck (Otto Eduard Leopold von Bismarck), 83 ani, om de stat german, cancelar al Imperiului German (1871-1890), (n. 1815)\n 9 septembrie: Stéphane Mallarmé (n. Étienne Mallarmé), 56 ani, poet francez (n. 1842)\n 10 septembrie: Elisabeta, împărăteasa Austriei „Sisi” (n. Elisabeth Amalie Eugeniein Bayern), 60 ani (n. 1837)\n 29 septembrie: Louise de Hesse-Kassel (n. Louise Wilhelmine Friederike Caroline Auguste Julie), 81 ani, soția regelui Christian al IX-lea al Danemarcei (n. 1817)\n 8 octombrie: Prințesa Maria de Saxa-Altenburg (n. Marie Friederike Leopoldine Georgine Auguste Alexandra Elisabeth Therese Josephine Helene Sophie), 44 ani (n. 1854)\n 7 noiembrie: Prințesa Maria Antonia a celor Două Sicilii (n. Maria Antonia Anna), 83 ani (n. 1814)\n 6 decembrie: Ecaterina Frederica de Württemberg (n. Katherina Friederike Charlotte), 77 ani (n. 1821)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1898\n\n1898" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi mai multe informații despre Il Canto degli Italiani." }, { "from": "assistant", "value": "Il Canto degli Italiani („Cântecul italienilor”) este imnul național al Italiei, ale cărui versuri au fost compuse de către Goffredo Mameli, pe muzica lui Michele Novaro. Este cunoscut și sub numele Fratelli d'Italia („Frați italieni”).\n\nVersuri \n1\nFratelli d'Italia\nL'Italia s'è desta,\nDell'elmo di Scipio\nS'è cinta la testa.\nDov'è la Vittoria?\nLe porga la chioma,\nChé schiava di Roma\nIddio la creò.\n\nCor\nStringiamci a coorte\nSiam pronti alla morte\nSiam pronti alla morte\nL'Italia chiamò.\n\n2\nNoi fummo da secoli\nCalpesti, derisi,\nPerché non siam popolo,\nPerché siam divisi.\nRaccolgaci un'unica\nBandiera, una speme:\nDi fonderci insieme\nGià l'ora suonò.\n\n3\nUniamoci, amiamoci,\nl'Unione, e l'amore\nRivelano ai Popoli\nLe vie del Signore;\nGiuriamo far libero\nIl suolo natìo:\nUniti per Dio\nChi vincer ci può?\n\n4\nDall'Alpi a Sicilia\nDovunque è Legnano,\nOgn'uom di Ferruccio\nHa il core, ha la mano,\nI bimbi d'Italia\nSi chiaman Balilla,\nIl suon d'ogni squilla\nI Vespri suonò.\n\n5\nSon giunchi che piegano\nLe spade vendute:\nGià l'Aquila d'Austria\nLe penne ha perdute.\nIl sangue d'Italia,\nIl sangue Polacco,\nBevé, col cosacco,\nMa il cor le bruciò.\n\nLegături externe \n De la Quirinale, reședința șefului statului, versuri și muzică (în italiană)\n\nImnuri naționale\nItalia" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile importante despre Maamme?" }, { "from": "assistant", "value": "Maamme (Țara Noastră) este imnul național al Finlandei. Titlul în suedeză, cea de a doua limbă oficială a Finlandei, este Vårt land. Imnul a fost compus de Fredrik Pacius, iar textul original in suedeza apartine lui Johan Ludvig Runeberg. Prima oare a fost intonat pe data de 13 mai 1848. Mai târziu a fost tradus în finlandeză. Pacius a compus și imnul estonian, Mu isamaa.\n\nImnul în finlandeză\n\nOi maamme, Suomi, synnyinmaa! \nSoi sana kultainen! \nEi laaksoa, ei kukkulaa, \nei vettä rantaa rakkaampaa \nkuin kotimaa tää pohjoinen. \nMaa kallis isien. \n\nSun kukoistukses kuorestaan \nkerrankin puhkeaa; \nviel' lempemme saa nousemaan \nsun toivos, riemus loistossaan, \nja kerran laulus, synnyinmaa \nkorkeemman kaiun saa.\n\nImnul în suedeză\n\nVårt land, vårt land, vårt fosterland, \nljud högt, o dyra ord! \nEj lyfts en höjd mot himlens rand, \nej sänks en dal, ej sköljs en strand, \nmer älskad än vår bygd i nord, \nän våra fäders jord! \n\nDin blomning, sluten än i knopp, \nSkall mogna ur sitt tvång; \nSe, ur vår kärlek skall gå opp \nDitt ljus, din glans, din fröjd, ditt hopp. \nOch högre klinga skall en gång \nVår fosterländska sång.\n\nImnul în română\n\nPământul nostru, pământul nostru, patria noastră,\n\nSună tare, nume de valoare!\n\nNici o monedă care să corespundă trupei raiului\n\nFără vale ascunsă, fără fir de spălare a valurilor,\n\nEste iubit, așa cum este și nordul nostru natal,\n\nPământul strămoșilor noștri.\n\nÎnflorirea ta, în mugur, s-a pus jos,\n\nCu toate acestea, maturitatea va crește.\n\nVedea! Din dragostea noastră va crește încă o dată\n\nLumina ta, bucuria ta, speranța ta, strălucirea ta!\n\nȘi mai clar, totuși, o zi va suna\n\nCântecul pământului nostru va cânta.\n\nLegături externe\n\nImnul National Finlandez - cu audio\n\nImnuri naționale" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Împărtășește-mi câteva lucruri despre Fredrik Pacius." }, { "from": "assistant", "value": "Fredrik Pacius (sau Friedrich Pacius) (n. 19 martie 1809, Hamburg, Germania - d. 8 ianuarie 1891, Helsinki, Finlanda) a fost un compozitor și dirijor german, care a trăit cea mai mare parte a vieții în Finlanda. Era considerat părintele muzicii finlandeze.\n\nPacius a compus muzica pentru imnul național finlandez, Maamme, și pentru imnul național estonian, Mu isamaa. În Helsinki, a fost fondatorul unei școli de muzică și a unei orchestre.\n\nNașteri în 1809\nDecese în 1891\nCompozitori finlandezi\nCompozitori de operă finlandezi" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți povesti despre Mu isamaa, mu õnn ja rõõm?" }, { "from": "assistant", "value": "Mu isamaa, mu õnn ja rõõm (Patria mea, mândria și bucuria mea) este imnul național al Estoniei. Acesta a fost adoptat în 1920, dar interzis între 1940 și 1990 sub ocupația sovietică.\n\nVersurile au fost scrise de Johann Voldemar Jannsen, iar muzica imnului este de Fredrik Pacius, aceeași cu a imnului finlandez Maamme, versurile fiind diferite.\n\nImnul în estonă \n\nMu isamaa, mu õnn ja rõõm,\nKui kaunis oled sa!\nEi leia mina iial tääl\nSee suure laia ilma pääl,\nMis mul nii armas oleks ka\nKui sa, mu isamaa!\n\nSa oled mind ju sünnitand\nJa üles kasvatand;\nSind tänan mina alati\nJa jään sul truuks surmani!\nMul kõige armsam oled sa,\nMu kallis isamaa!\n\nSu üle Jumal valvaku,\nMu armas isamaa!\nTa olgu sinu kaitseja\nJa võtku rohkest' õnnista'\nMis iial ette võtad sa,\nMu kallis isamaa!\n\nImnul în engleză\n\nMy native land, my joy, delight, How fair thou art and bright!\nAnd nowhere in the world all round\nCan ever such a place be found\nSo well beloved as i love thee,\nMy native country dear!---\n\nMy little cradle stood on thy soil,\nWhose blessings ease my toil.\nWith my last breath my thanks to thee,\nFor true to death I'll ever be,\nO worthy, most beloved and fine,\nThou, dearest country mine!\n\nMay God in Heaven thee defend,\nMy best, my dearest land!\nMay He be guard, may He be shield,\nFor ever may He bless and wield\nO graciously all deeds of thine,\nThou dearest country mine!\n\nLegături externe \n Textul imnului în engleză și estonă\n\nImnuri naționale" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune despre Limba moldovenească?" }, { "from": "assistant", "value": "Sintagma limbă moldovenească ilustrează în zilele noastre un concept, care, la origine provine de la bolșevicii români refugiați la Odesa în anii 1919-1920. Folosirea termenului ca atare este însă documentată anterior, ilustrative fiind pentru aceasta texte provenite de la Miron Costin, Grigore Ureche și Amfilohie Hotiniul. Este de menționată că, ulterior sintagma respectivă a fost preferată, însă, pentru uzul administrației publice instalate de autoritățile țariste după intrarea Moldovei Orientale în stâpânirea Imperiului Rus, la 1812, pentru a identifica limba română (scopul fiind unul politic, de neutralizare a eventualelor aspirații de unire a basarabenilor cu statul român). Conceptul propriu-zis, care, a postulat în mod neștiințific și motivat politic existența unei limbi moldovenești diferite de limba română s-a materializat cu peste un secol mai târziu, drept efect al acțiunii Comitetului Științific Moldovenesc, ce a început să funcționeze în toamna anului 1926 în orașul Balta al Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenenești și a avut drept promotor un grup de intelectuali proletari aflați sub conducerea lui Leonid Madan. Limba moldovenească a devenit astfel și denumirea dată limbii române în Moldova sovietică, denumire folosită și după proclamarea independenței din 1991 în articolul 13, alineatul 1 din Constituția Republicii Moldova până în anul 2023.\n\nDenumirea politică de „limbă moldovenească” nu trebuie confundată cu denumirea lingvistică „graiul moldovenesc” care desemnează forma tradițională a limbii române populare vorbită pe teritoriile fostului Principat al Moldovei în România (Moldova Occidentală), Republica Moldova și Ucraina; limba română este limbă maternă pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (76,5% din populația țării). \n\nÎn prezent, la nivel oficial, glotonimul de „limbă moldovenească” nu mai există în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, acesta fiind modificat la data de 16 martie 2023. Curtea Constituțională a apreciat în 2013 că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență, și că prin urmare limba oficială a Republicii, ca stat independent, este „limba română”. Identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului a fost recunoscută oficial încă de la reintroducerea alfabetului latin în 1989 și, într-adevăr, în Declarația de independență din 1991 limba se cheamă „română”, denumire sub care de altfel se predă și în școli începând de atunci. Cu toate acestea, dezbaterile politice au fost resuscitate de adoptarea Constituției din 1994, care revenea la denumirea de „limbă moldovenească”. La acel moment, politicile de glasnost și perestroika temperaseră radicalismul sovietic ce distingea între două limbi, dezbaterea mutându-se pe ideea unei limbi comune cu două glotonime/lingvonime oficiale, română și moldovenească. În cele din urmă, prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a hotărât că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției. La data de 13 martie 2023 Parlamentul Republicii Moldova a hotărât că limba moldovenească nu există și că limba română este limba oficială a Republicii Moldova.\n\nLa nivel de populație, deși majoritatea locuitorilor capitalei Chișinău și, conform sondajelor, persoanele cu înaltă educație folosesc denumirea de „limbă română”, doar unul din șapte moldoveni din mediul rural a declarat româna ca limbă maternă la ultimul recensământ. În cele 5 raioane și 2 municipii ale zonei controlate de republica separatistă Transnistria „limba moldovenească” este încă scrisă cu literele chirilice rusești (ca în perioada sovietică), deosebite de literele chirilice tradiționale ale limbii române de dinainte de 1860. Astfel scrisă, este co-oficială cu limbile ucraineană și rusă. În Găgăuzia, este scrisă cu litere latine, ca și în restul Republicii Moldova și este co-oficială cu găgăuza și rusa.\n\nPremise \nLa nivel oral, graiul moldovenesc și limba română standard sunt între ele ușor inteligibile, dar există diferențe de vocabular, care au următoarele cauze:\n influența limbii ruse și într-o mai mică măsură, a limbii ucrainene, care sunt limbi dominante la nivel regional în Republica Moldova;\n regionalismele: faptul că Republica Moldova a fost separată politic de România după cel de Al Doilea Război Mondial (a se vedea Cortina de fier) a micșorat oportunitățile de unificare a vocabularului. Astfel, multe cuvinte care au devenit arhaisme în România, dar care încă mai sunt folosite în comunități restrânse în provincia românească Moldova, au rămas în vocabularul de zi de zi al moldovenilor din Republica Moldova. De asemenea, câteva cuvinte și calcuri rusești sunt încă utilizate. Totuși, datorită influenței mass-media și a învățământului, româna standard tinde să se impună și în Republica Moldova.\n\nIstorie \n\nBasarabia, provincie istorică din care face parte teritoriul actualei Republici Moldova, a fost parte componentă a principatului (voievodatului) românesc Moldova în timpul Evului Mediu. In 1812, însă, Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus. În 1918 Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât unirea cu România.\n\nÎn regiunea din stânga Nistrului autoritățile sovietice au înființat în 1924 RASS Moldovenească, ca o republică autonomă subordonată RSS Ucraineană. Aici își are obârșia teoria unei limbi moldovenești diferită de română, prin această teorie URSS încercând să-și justifice pretențiile asupra Basarabiei.\n\nȚăranii moldoveni din Transnistria erau în mare parte analfabeți și nu cunoșteau limba română literară. Autoritățile sovietice au încercat să creeze o nouă limbă literară, scrisă în alfabet chirilic și cât mai depărtată de limba română. Cu crearea noii limbi literare s-a ocupat lingvistul Leonid Madan, dar nu a existat niciodată o acceptare unanimă a invențiilor acestuia de către autoritățile sovietice. Metodele folosite la crearea noii limbi literare moldovenești au inclus:\n Notarea în scris a tuturor diferențelor de rostire dintre graiul vorbit al moldovenilor din Transnistria sau Basarabia și limba română literară.\n Folosirea unor împrumuturi din rusă, de pildă: galstuh = cravată, slovari = dicționar\n Născocirea unor neologisme mai ales pentru noțiuni abstracte care lipseau din vorbirea obișnuită a țăranilor moldoveni analfabeți. Exemple de neologisme născocite cu acest prilej: unofelnic = monoton, singurcîrmuiri = autoadministrare, unogîndiri = unitate de idei, amuvremnic = contemporan\n\nExemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin): „De-amu v-o două luni di zăli, dicînd «Plugaru Roș» își lunjește discusîia dispri orfografia moldovineascî, mai întîi trebui di spus cî sfada merji nu dispri limba moldovineascî, dar dispri orfografii, adicî dispri sămnuirea sunitilor cari sînt în limba jii moldovineascî” (Petru Chior, comisar al poporului pentru învățământ în RASS Moldovenească, în broșura Despre orfografia moldovenească” din 1929).\n\nÎn perioada 1932-1938 sovieticii au renunțat la teoria moldovenistă, trecându-se la folosirea alfabetului latin și a limbii române literare. În 1938 alfabetul chirilic a fost reintrodus, adepții alfabetului latin trimiși în pușcării, iar teoria limbii moldovenești diferită de română a revenit în forță. După Al Doilea Război Mondial, autoritățile sovietice au introdus alfabetul chirilic și noțiunea de limbă moldovenească și în Basarabia, fără însă să se revină la formele extreme de diferențiere față de română propovăduite în anii '20. Limba literară moldovenească de după Al Doilea Război Mondial a fost practic identică cu limba literară română, cu excepția folosirii alfabetului chirilic și a câtorva cuvinte diferite.\n\nDiferențele dintre limba moldovenească literară și limba română constau în:\n Cuvinte oarecum „oficiale” în URSS: „soviet suprem” = parlament, „soviet sătesc” (raional) = consiliu (sfat) local, „raion” = ocol sau plasă, „ukaz”, „prikaz” = decret, „kolhoz” = cooperativă agricolă, „sovhoz” = întreprindere agricolă de stat;\n Evitarea unor neologisme din română în favoarea unor sinonime care însă se află și ele în limba română literară, nefiind specific moldovenești: biruință = victorie, taină = secret, norod = popor (se formase și adjectivul norodnic = popular, al poporului);\n Cazuri relativ rare de folosire a unor forme dialectale: răsărită = floarea soarelui, păpușoi = porumb, harbuz = pepene verde (lubeniță);\n Cazuri relativ rare de folosire a unor forme ruse: prospect = bulevard, sămăliot = avion, parahod = vapor, văgzal = gară, mălină = zmeură.\n\nÎn 1989, limba moldovenească a fost declarată limbă oficială a Moldovei (pe atunci încă RSS Moldovenească), iar folosirea alfabetului latin a fost restaurată.\n\nDupă declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean.\n\nÎn această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia nu sunt toți oficial și deopotrivă recunoscuți ca « Moldoveni » (cum sunt în dreptul internațional) și nu au, pe planul lingvistic, cultural și identitar, drepturi egale : vorbitorii limbilor rusă și ucraineană se pot în mod liber referi la cultura, limba și civilizația din Rusia și Ucraina fiind oficial recunoscuți ca etnici « Ruși » sau « Ucrainieni » (fără a mai pune la socoteală că « limba de comunicare inter-etnică » este cea rusă), pe când vorbitorii limbii băștinașe nu se pot referi în mod liber la cultura, limba și civilizația din România și nu sunt oficial recunoscuți ca etnici « Români », denumirea de « Moldoveni » fiindu-le aplicată în mod discriminatoriu atât față de minoritățile conlocuitoare din Republica Moldova, cât și față de ceilalți vorbitori ai limbii lor, de peste hotare. Această poziție ideologică este denumită „moldovenism” prin contrast cu „românismul” potrivit căruia „limba moldovenească” este o simplă denumire făcută la comandă politică, pentru a desemna în Republica Moldova limba dacoromână vorbită aidoma și în România : este poziția majorității lingviștilor, filologilor și istoricilor, îndeosebi printre cei specializați în limbile romanice de răsărit, precum și unei părți din populația Republicii Moldova<ref>Dyer 1999, 2005: The Romanian Dialect of Moldova: A Study in Language and Politics (Studies in Linguistics and Semiotics), Lewiston, NY: Edwin Mellen Press</ref>.\n\nÎn anii 1989-1991 când s-a efectuat trecerea „limbii moldovenești” la literele romane, echipa de lingviști, toponimiști și filologi ai Academiei de Științe a RSSM, în frunte cu Pr. Dr. Anatol Eremia, a propus pentru cuvintele comune ale acestei limbi, folosirea unei transcrieri specifice din scrierea chirilică (redând, de exemplu, K prin ch, Э prin ă, E prin e, Ь final prin i, sau Я prin ea), pentru cuvintele și numele proprii rusești transcrierea tradițională clasică (redând, de exemplu, K prin K, Э prin E, E prin IE, Ь final prin Î, sau Я prin IA) iar pentru toponime, adoptarea sistematică a denumirilor moldovenești cele mai timpuriu atestate, acolo unde toponimia imperială rusă din perioada 1812-1917 și sovietică din perioada 1940-89 împământenise sistematic denumirile non-moldovenești (de exemplu Bender în locul Tighinei, Cahul în locul Frumoasei, Ciobruci sau Cioburciu în locul Ciubărciului ș.a.m.d.). În final s-a adoptat transcrierea specifică inclusiv pentru numele proprii rusești, ajungând, o vreme, la transliterări precum „Alexandru Pușchin” în loc de „Aleksandr Pușkin”, iar în privința toponimelor, s-au păstrat formele ruse și sovietice, transcrise și nu traduse, ca bunăoară „Ciobruci” (uneori „Cioburciu”: formă moldo-rusă) sau „Dnestrovsc” în loc de Ciubărciu/Чобурчи și Nistreni/Днестровск.\n\nDeși inițial teza moldovenistă susținea existența a două limbi separate, dar politicile de glasnost și perestroika au temperat radicalismul sovietic, conducând la ideea că o limbă „abstand” (istorică) sau „ausbau” (codificată de o academie) unică, cum sunt bunăoară dacoromâna ori sârbo-croata, poate avea glotonime/lingvonime diferite de la un stat la altul, pentru a atesta astfel o identitate națională aparte în fiecare stat (v. Limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș). Această teză este susținută încă astăzi de o parte din sfera politică moldovenească (îndeosebi PCRM), având o susținere redusă în rândul sociologilor, filologilor ori istoricilor (cf. Vasile Stati, Leonid Tabără).\n\nPentru a evita chestiunea politică, autoritățile Republicii Moldova au folosit de-a lungul timpului, în unele documente oficiale, termenul de „limbă de stat” însă cu multe ocazii sintagma „limba română” nu a putut fi evitată, cum este cazul sistemului de învățământ. \n\nÎn 2002 guvernul Moldovei a încercat să dea limbii ruse aceleași privilegii egale limbii de stat, prin introducerea acestei limbi ca limbă străină obligatorie în ciclul primar de învățământ – limba rusă este disciplină obligatorie în curriculumul gimnazial. Această măsură a stârnit un val de indignare în rândul populației majoritare vorbitoare nativă de română, fiind organizate proteste împotriva acestei decizii în Chișinău și în alte orașe importante. În cele din urmă noile legi au fost suspendate.\n\nÎn standardul internațional ISO 639, limbii moldovenești i-au fost atribuite inițial codurile mol și mo, dar acestea au fost suprimate în noiembrie 2008 și înlocuite cu codurile asociate limbii române. Nu există un cod Ethnologue al limbii moldovenești,\n\nCurtea Constituțională a Republicii Moldova a tranșat chestiunea denumirii oficiale a limbii prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013 când, în urma unei sesizări cu privire la caracterul primar al Declarației de Independență a Republicii Moldova, a decis că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției.\n\nScriitorul Vitalie Ciobanu a declarat cu acest prilej:\n\nDistribuție sociologică \n\nPotrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba română ca limbă maternă, în timp ce 2 029 847 (60%) au declarat ca limbă maternă „limba moldovenească”.\n\nTotodată, la capitolul limba vorbită de obicei dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane (58,8%) declară că vorbesc, zilnic, „limba moldovenească”. Alte 475 de mii afirmă că vorbesc româna. Acestora li se adaugă și aproximativ 70 de mii de cetățeni care se consideră etnici români, ridicând totalul celor care declară că vorbesc româna la peste jumătate de milion (16,4%), dar totuși de aproape 4 ori mai puțin decât numărul celor ce declară că vorbesc de obicei „moldovenească”.\n\nAstfel, spre deosebire de populația românofonă din Chișinău, care în majoritate declară limba română ca limbă maternă, la recensământul din 2004, în mediul rural, doar una din șapte persoane și-a numit limba maternă ”română”, restul denumind-o ”moldovenească”.\n\nModul în care s-a desfășurat recensământul din 2004 la capitolul apartenență etnică și limba vorbită, a fost criticat de către reprezentanții Consiliului Europei. Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 , grupul de experți internaționali în recensăminte a declarat că „în general, recensământul moldovean a fost organizat de o manieră profesionistă”, dar au remarcat că subiectele din chestionare ce țin de naționalitate și limbă au fost cele mai delicate, în special înregistrarea răspunsurilor de „moldovean” sau „român” și de aceea a conclus că o atenție deosebită va trebui să fie acordată la utilizarea acestor date.\n\nȘeful grupului de observatori ai Consiliului Europei care au monitorizat recensământul, John Kelly, a declarat atunci că șapte din cele zece grupuri de observatori internaționali au înregistrat un număr considerabil de cazuri în care recenzorii le-au recomandat respondenților să se declare moldoveni și nu români.\n\nUn studiu efectuat la comanda Institutului de Politici Publice în aprilie 2014, arată că folosirea denumirii de „limba română” crește direct proporțional cu nivelul economic, tinerețea și nivelul de educație al cetățenilor Republicii Moldova.\n\nÎn schimb, susținerea față de denumirea de „limbă moldovenească” este mai mare între minoritățile etnice de pe teritoriul Republicii Moldova și corespunde mai degrabă unui nivel socio-economic scăzut, unei educații primare și, în genere, mediului de viață rural.\n\nIdentitate \n\nÎn școli, limba se numește română, iar în primii ani de democrație a fost studiată chiar cu manuale din România..\n\nAcademicianul Gheorghe Duca, șef al Academiei de Științe a Moldovei: \nÎnainte de 19 iunie 2006 majoritatea instituțiilor oficiale moldovenești foloseau același termen, inclusiv pe siturile lor web. O hotărâre a guvernului cu privire la modul de publicare a informației pe paginile oficiale ale autorităților administrației publice în rețeaua Internet de la acea dată stipula că „informația pe paginile-web oficiale ale autorităților administrației publice va fi publicată, în mod obligatoriu, în limba moldovenească și în limba rusă, în conformitate cu legislația în vigoare privind funcționarea limbilor”. Unele situri web s-au conformat normei, deși există în continuare situri web care folosesc denumirea de „limbă română” sau abrevieri ale acesteia. Printre siturile web care folosesc în continuare denumirea de „limba română” se numără Ministerul Administrației Publice Locale, Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare al Republicii Moldova, Agenția Privatizare de pe lângă Ministerul Economiei și Comerțului, Departamentul pentru Migrație, Academia de Științe a Moldovei, Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, Agenția Relații Funciare și Cadastru, Agenția Națională de Dezvoltare Rurală și multe altele. Există și situri web disponibile doar în limba română (deci care nu au indicatori de limbă) sau care în locul limbii afișează un steag tricolor (uneori cu stema Moldovei), evitând astfel problema denumirii limbii.\n\nÎn 1993, politicianul Vasile Stati și-a exprimat convingerilor ce susțineau existența unei limbi \"moldovenești\" de sine stătătoare, diferită de cea română, în cartea sa „Moldovenii în lume”. Cartea sa conținea o mulțime de neadevăruri și falsuri, lucruri care i-au atras o mulțime de critici. Lui Stati i se părea totodată de neomis faptul că anterior, mulți autori moldoveni își numeau limba moldovenească, de la Grigore Ureche la Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, deși Dimitrie Cantemir are destule lucrări care atestă denumirea limbii ”Moldovenești” în ”Limba Românească” precum ”Hronicul Vechimii Româno-Moldo-Vlahilor”.\n\nLingvistul Eugen Coșeriu, implicat și el în dezbaterea referitoare la glotonimul de „limbă moldovenească”, preciza că înșiși susținătorii moldovenismului scriu într-o română îngrijită, pe care o denumesc „moldovenească”, fapt care constituie un argument irefutabil împotriva existenței acestei limbi ca limbă de sine stătătoare și în favoarea punctului de vedere că cele două glotonime sunt pur și simplu sinonime. Mai mult, Coșeriu insistă că: Ion Stici afirma că nicio limbă nu poate avea două denumiri, în timp ce fostul președinte moldovean, Mircea Snegur găsea recunoașterea a două glotonime pentru o limbă incompatibilă cu adevărul științific. Snegur afirma în discursul său din 27 aprilie 1995: .\n\nAdepții moldovenismului sunt de cele mai multe ori moldoveni care au crescut în familii mixte, în care numai unul dintre părinți este moldovean(român). Astfel, mamele lui Vasile Stati și Valeriu Reniță sunt rusoaice, tatăl lui Constantin Starîș este ucrainean, mama lui Ion Berlinski este țigancă, iar tatăl vitreg a lui Vladimir Voronin este rus.\n\nTotodată, idiomul moldovenesc este de cele mai multe ori asociat celorlalte graiuri vorbite pe teritoriul României, muntenesc, crișean ș.a., așadar o echivalare între cele două este nepotrivită (după Ion Stici, Silviu Berejan, Vitalie Marin, Eugen Coșeriu). Astfel, cuvintele lui Stati despre așa-numita „limbă moldovenească” sunt de cele mai multe ori calificate drept „himere”, „un fals științific”, o „absurditate”, o „utopie”, un „act de genocid etnic și cultural”. Glotonimul de „limbă moldovenească” a primit la rândul său calificative ca „fals” (Nicolae Leahu, Gheorghe Mihăilă), „himeric” (Vlad Cubreacov), „artistic” (Moldopres, 20 iulie 1995).\n\nDin punct de vedere internațional, termenul de „limbă română” este folosit pentru a denumi limba oficială în Republica Moldova de către diverse instituții și organizații, ca ONU, Uniunea Europeană, Banca Mondială, CIA, Ministerul German de Externe sau Departamentul de Stat al SUA.\n\nÎn anul 2002, ministrul moldovean de Justiție Ion Morei, a declarat că româna și moldoveneasca sunt una și aceeași limbă, și că Constituția Republicii Moldova ar trebui modificată, nu neapărat prin schimbarea cuvântului moldovenească în română, ci prin adăugarea sintagmei „Româna și moldoveneasca sunt aceeași limbă“. Ministrul moldovean al Învățământului, Valentin Beniuc, zicea: „Am spus nu o dată că noțiunile de limbă moldovenească și limbă română reflectă unul și același fenomen lingvistic în esență“.\n\nAcademicianul Silviu Berejan, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lângă Academia de Științe a Moldovei, a pledat în Conferința privind denumirea limbii de stat a Republicii Moldova pentru inexistența unei așa-numite limbi moldovenești.\n\nUnele dintre cele mai impresionante contribuții în sprijinul identității sunt lucrările lui Nicolae Mătcaș, printre care și Comunicarea prezentată la Congresul al V-lea al Filologilor Români, Iași-Chișinău, 6-9 iulie 1994. Mătcaș, la fel ca și Coșeriu, reformulează „argumentele“ moldoveniste (așa încât acestea să sune a texte științifice), după care desființează teoria moldovenistă, paragraf cu paragraf. La sfârșit filologul își „justifică“ gestul: „Știința nu trebuie să se afle la cheremul cutărui sau cutărui conducător sau partid, scopul suprem al ei constând în a sluji adevărul.“\n\nDin Revista Ministerului Instrucțiunii Publice, fasciculul 29, secțiunea IV, Petersburg, 1840, pagina 7:.\n\nKlaus Heitmann, în cartea sa intitulată Limba și Politica în Republica Moldova scrie:\n.\n\nNikolai Durnovo,lingvist și ministrul invațămîntului în Imperiul Rus,scria în Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912:.\nRuben Budagov:Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154\n\nConform relatărilor despre recentul recensământ moldovean, aproximativ 2/3 din cei care și-au declarat limba maternă ca fiind română sau moldovenească au folosit primul termen. Ulterior, datele oficiale finale ale recensământului au arătat că doar puțin peste o cincime din vorbitorii de limbă română/moldoveană au indicat româna ca limbă maternă, însă rezultatele cu privire la acest subiect au fost puse la îndoială.\n\nSolistul proiectului Carla's Dreams, întrebat care este diferența dintre limba romană și cea moldovenească, a răspuns:.\nMarele om de știință rus,de origine basararabeană,fost vice-președinte al Academiei Științelor Naturale a Federației Ruse și membrul al Academiei Europene Serghei Petrovici Kapița, nota pentru jurmalul \"Natura\":.\n\nConform declarațiilor europarlamentarului Adrian Severin, Comisia Europeană a renunțat să mai folosească glotonimul „limba moldovenească” în documentele oficiale.\n\nLimba ”Moldovenească” capătă din an în an un statut din ce în ce mai slab,fiind considerată ca o reminiscență a perioadei Sovietice în Moldova de Est. Limba pierde teren din cauza neoficialității acesteia și din cauza faptului că a fost folosită pe post de instrument politic în perioada anterior menționată. Susținătorii politici ai acestei ”limbi” sunt Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova care încă propagă ideea unui ”sentiment național moldovenesc” inspirat de modelul Sovietic din RSS Moldovenească respectiv RASS Moldovenească.\n\nDiferențe \nÎn Republica Moldova, persoanele mai puțin școlite și cele pentru care nu este limba maternă, vorbesc o limbă „moldovenească” comună mai apropiată de graiul moldovenesc popular decât de standardul literar folosit de cele două țări România și Moldova.\n\nOrtografie și alfabet \n(Vezi și: Transliterarea limbii române din scrierea „moldovenească” în cea latină)\n\nPrincipala diferență de ortografie între cele două variante (folosirea literelor â și î) a fost abolită prin publicarea „Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)” (elaborat de Academia de Științe a Moldovei și recomandat spre editare în urma ședinței din 15 noiembrie 2000). Înainte, în timp ce în româna standard erau folosite ambele glife, cu reguli clare de folosire (a se vedea â și î), în româna moldovenească era recomandată folosirea lui î din i. Totuși, multe publicații de limbă română din Republica Moldova foloseau și înainte de acest moment â (Flux, Accente, Ziarul de Garda, Timpul, etc.), la fel cum în România există publicații care folosesc vechea ortografie (Academia Cațavencu printre altele). Faptul că ortografia oficială reglementată în Republica Moldova impunea folosirea în exclusivitate a literei î se datora faptului că, după perioada sovietică în care româna era scrisă cu alfabetul chirilic, când Academia de Științe a Moldovei a adoptat alfabetul latin cu ortografia din România, Academia Română încă nu reintrodusese simbolul â în forma inspirată de ortografia interbelică.\n\nDin același motiv, cuvântul sunt se scria în Moldova sînt.\n\nÎn perioada comunistă, și în primii ani de după revoluție, româna din România folosea la rândul ei aceeași ortografie (scrierea cu î din i și sînt). Decizia de a reforma ortografia pentru a include și caracterul „â” a fost luată de Academia Română în 1993. Această decizie a fost contestată de numeroși lingviști și a fost privită ca având natură politică.\n\nCu toate acestea în noua ediție a „Dicționarului ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)” se aplică Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 privind la revenirea la „â” și „sunt” în ortografia limbii române. „Dicționarul ortografic al limbii române (ortoepic, morfologic, cu norme de punctuație)” este elaborat pe baza „Dicționarului ortografic cu elemente de ortoepie și morfologie”, apărut la Chișinău în anul 1990, care, la rândul lui, a fost pregătit după „Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române”, publicat la Editura Academiei Române în anul 1982, și reprezintă, în esență, o ediție adăugată a acestora. Ediția s-a îmbogățit cu 25 000 de unități lexicale, ajungând astfel la cifra de 75 000.\n\nÎn Republica Moldova, alfabetul chirilic a fost înlocuit de cel latin în 1989. Conform unui studiu AEGEE din 1997, aproape toată populația urbană moldovenească cunoaște alfabetul latin, deși mulți moldoveni de peste 30 de ani preferă literele chirilice.\n\nÎn 2016,Limba română in Republica Moldova s-a aliniat mai mult cu cea Română literară prin oficializarea înlocuirii lui î in â (exemplu: ”Purtînd”, ”Avînd” devin ”Purtând”, ”Având”)\n\nVocabular \nÎn 2003, Vasile Stati, un promotor al argumentului „moldovenist“, a publicat un dicționar moldovenesc-român, cu o prefață virulentă,cu argumente șubrede și cu scopul declarat de a demonstra că în cele două țări se vorbesc ”limbi diferite”. Lingviștii Academiei Române au declarat că toate cuvintele moldovenești sunt de asemenea cuvinte românești. Și în Republica Moldova, șeful Institutului de Lingvistică din cadrul Academiei de Științe a Moldovei, Ion Bărbuță, a descris dicționarul ca fiind o „absurditate, servind scopuri politice“. Aceste reacții academice au fost catalogate ca tendințe expansioniste românești de către Stati, care a acuzat guvernul român de aceasta în fața forurilor internaționale. Încercările lui Stati de a denigra Limba Română literară au rămas în van întrucât Limba ”Moldovenească” este o altă denumire neoficială a Limbii Române, lucru consfințit mai târziu și de organele de stat din Republica Moldova.\n\nBilingvism \nGraiul moldovenesc îmbogățit cu elemente de vocabular din limba rusă este preponderent folosit la nivel național. În orașe (cu excepția Transnistriei), româna moldovenească și rusa sunt folosite într-un raport de 50:50, deși dialectul moldovenesc câștigă teren în ultimii ani ca limbă oficială și limbă vorbită de obicei.\n\nUn fenomen frecvent este folosirea cuvintelor și construcțiilor rusești, a calcurilor de formă și sens în limba vorbită în Moldova. De obicei, cuvântul rus vine declinat după regulile gramaticale ale limbii române. Există totuși cazuri când o astfel de adaptare la forma de plural a substantivului este greoaie sau chiar imposibilă din punct de vedere fonetic. În acest caz, cuvântului îi este atașat un articol enclitic la forma sa rusă de plural. Elocvente pentru această situație, care apare la substantivele rusești terminate în „-чка”, „-жка” (și analog la cele cu terminația „-ска”, „-шка”, „-вка” printre altele) sunt exemple ca „tapocichile” (pantofii sport), „bulocichile” (chiflele), „leajchile” (bătătoarele), „sosischile” (cârnăciorii), „slivchile” (cremele). Vocabularul cultural și terminologia științifică sunt aliniate în schimb limbii române.\n\nSituația din Ucraina \nÎn perioada sovietică, în RSS Ucraineană minoritatea românofonă a fost împărțită între „moldoveni” și „români” pe baza criteriului geografic, astfel:\n În regiunea Odesa care cuprinde Sudul Basarabiei și cele 8 raioane din fosta RASS Moldovenească care în 1940 au fost incluse în Ucraina, toți românofonii au fost etichetați drept moldoveni, iar limba vorbită de ei drept moldovenească.\n În Transcarpatia (Maramureșul de Nord) românofonii erau recunoscuți ca având naționalitate română.\n În regiunea Cernăuți populația românofonă era împărțită între „moldoveni” și „români” după criterii nu foarte exacte (uneori în cadrul aceleiași familii existau asemenea împărțiri artificiale), însă ca regulă generală nu foarte strict aplicată, în partea basarabeană a regiunii (fostul județ Hotin) românofonii erau declarați moldoveni, iar în partea bucovineană a regiunii și în ținutul Herța era acceptată și declararea naționalității române.\n În celelalte regiuni ucrainene unde existau sate românești, locuitorii erau considerați moldoveni.\nÎn sistemul de învățămînt pentru minoritatea românofonă se folosea exclusiv „limba moldovenească” scrisă cu alfabet chirilic. Inclusiv românilor din Maramureșul de Nord, care niciodată nu s-au considerat moldoveni și erau recunoscuți oficial drept români de autoritățile sovietice, li se preda în școli „limba moldovenească”.\n\nDupă trecerea la alfabetul latin în Republica Moldova, au trecut la alfabetul latin și moldovenii din Ucraina.\n\nÎn Ucraina, învățământ în limba română/moldovenească există doar în regiunile Odesa, Cernăuți și Transcarpatia. În perioada de început a URSS, înainte de Al Doilea Război Mondial, au existat școli moldovenești și în alte regiuni.\n\nÎn 2022, președintele României, Klaus Iohannis, i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca Ucraina să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești”.\n\nSituația lingvistică în stânga Nistrului \nAșezăminte moldovenești sunt menționate în stânga Nistrului încă din secolul XVII, cu toate că acestea nu au făcut niciodată parte din Principatul Moldovei. Până la includerea acestui spațiu în Imperiul Rus la sfârșitul secolului XVIII, așezările s-au aflat sub stăpânirea tătarilor, cu excepția nordului inclus în Regatul Poloniei. Odată cu formarea în 1924 a Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldovenești, limba română a fost introdusă în educație, presă și publicistică. Până în 1928 s-a dezvoltat limba română, scrisă inițial cu caractere chirilice – pentru acomodarea populației, iar mai apoi cu alfabetul latin. Această dezvoltare a fost întreruptă în anii următori, în scopul sincronizării cu politica de proletcultism a Uniunii Sovietice, care cerea anularea realizărilor progresive ale societății civile. Acest fapt a afectat și idiomul moldovenesc care trebuia să funcționeze ca o limbă independentă față de limba română, politică al cărui principal susținător era lingvistul Leonid Madan. Noile norme fonetice și gramaticale, precum și neologismele introduse nu s-au bucurat de succes și au fost eliminate în 1932, fapt urmat de adoptarea normei literare a limbii române cu alfabet latin. Acest status quo nu a durat decât până la apariția teoriei staliniste în 1938, a cărei victime au fost „românizatorii”, alături de milioane de alți „dușmani ai poporului”. Limba standard a fost din nou scrisă cu caractere chirilice și îmbogățită cu cuvinte de sorginte rusă, după o normă construită de I. C. Ciobanu.\n\nÎn iunie 1940, după 22 de ani de la unirea din 1918, Uniunea Sovietică reocupa Basarabia și ocupa Bucovina de Nord și ținutul Herța. Un an mai târziu, România a atacat URSS-ul, ca parte a Operațiunii Barbarossa și a eliberat ținuturile vremelnic ocupate, în același timp ocupând și teritoriile dintre Bug și Nistru (care au primit prin extensie numele de Transnistria). După o perioadă de numai 3 ani în care limba și alfabetul moldovenești au fost înlocuite de limba română și grafia latină, zona a fost reocupată de URSS în 1944 și a rămas în cadrul statului unional sovietic până la disoluția acestuia în 1991. După război, conducerea sovietică a renunțat la planurile de introducere a unei limbi de stat bazată pe dialectul moldovenesc, urmând ca după mai multe concesii limba română să devină limba standard, dar scrisă încă cu caractere chirilice. Statutul limbii în Transnistria era până în 1989 identic cu cel din Basarabia, deși în mediul cotidian româna avea o importanță mult mai redusă în stânga Nistrului – o cauză a acestui fapt era și faptul că moldovenii constituiau doar 40% din populație, iar prestigiul limbii era chiar și printre ei mai scăzut decât în restul RSS Moldovenești. În timp ce deja în 1989 în Basarabia limba era denumită „română”, fiind introdus și alfabetul latin, autoritățile de la est de Nistru și-au declarat unilateral independența față de Republica Moldova și au adoptat rusa, ucraineana și „moldoveneasca” ca limbi oficiale. De fapt însă, limba de stat în republica separatistă nistreană este rusa, dominantă în mediul urban, în special în capitala Tiraspol. În mass media este folosită și așa-numita „moldovenească”, limba română standard scrisă cu alfabetul chirilic. Universitatea, care a folosit pentru o perioadă de timp alfabetul latin, a fost mutată la Chișinău. Astfel, Universitatea de Stat din Tiraspol se află în Chișinău, iar la Tiraspol funcționează Universitatea Nisteană Șevcenco. În general, dialectul moldovenesc joacă un rol periferic în mediul din stânga Nistrului.\n\nRepublica s-a autodenumit „Nistrenia”. Numele de „Transnistria” era folosit în România înaintea izbucnirii celui de Al Doilea Război Mondial, fără a poseda conotații speciale. În URSS însă, numele făcea referire la regimul de ocupație româno-german asupra teritoriului dintre Nistru și Bug (cu centrul la Odessa) din perioada 1941-1944, motiv pentru care termenul este evitat în zilele noastre. Cu toate acestea, termenul „Nistrenia” se conformează normei lingvistice românești.\n\nÎn vara lui 2004, milițiile separatiste au început să închidă școlile din Transnistria în care se preda limba română cu alfabet latin, iar părinții și elevii care s-au opus au fost arestați. O parte din elevii care au luptat la acea vreme pentru a se putea exprima în limba română și-au petrecut sărbătorile de iarnă din 2004 în România la invitația Ministerului Afacerilor Externe. Școlile românești închise au fost apoi redeschise, însă acestea au statut de „școli neguvernamentale”, și în consecință nu primesc fonduri de la autoritățile RMN. Potrivit agenției de presă oficiale de la Tiraspol, Olivia-Press, în școlile din stânga Nistrului, 11 200 de elevi învață în „limba moldovenească” (cu alfabetul chirilic), în vreme ce 3.400 de elevi sunt înscriși în cele 6 instituții de învățământ neguvernamentale în care se învață în „limba română” (cu alfabetul latin).\n\nWikipedia moldovenească \n\nExpansiunea Wikipediei în primii săi ani a condus printre altele la apariția unei ediții în limba moldovenească în 2003, urmare a faptului că această limbă avea atribuite în standardul ISO 639 codurile mo și mol, distincte de cele ale limbii române ro și rou/ron. Acest proiect permitea scrierea articolelor atât în alfabetul latin cât și în cel chirilic (oficial în RSSM înainte de 1989, și până în zilele noastre în Transnistria). Ca urmare a faptului că nu s-au găsit suficienți contributori doritori de a redacta sau translitera articole în alfabetul chirilic, numărul articolelor a rămas foarte redus și Wikipedia moldovenească funcționa în mare măsură ca un portal cu trimiteri spre Wikipedia în limba română. După numeroase și aprinse discuții, cu argumente atât tehnice cât și lingvistice și identitare, proiectul a fost în cele din urmă sistat în anul 2006, dat fiind că limba moldovenească și limba română nu sunt două limbi diferite, ci au fost două denumiri diferite pentru aceiași limbă.\n\nNote\n\nBibliografie \n\n Ciurban G.: „Limba noastră română - limba dulce forewer” (se găsește doar la cele mai bune tarabe din piața centrală din Chișinău) - 2008.\n Comarnițchi V.A.: „Expresiile dialectale «mai delicat», «mai pi cultură», «mai în politică», «în politică». Limba și literatura moldovenească 2”, 72-73, 1959.\n Dyer: „The Romanian Dialect of Moldova: A Study in Language and Politics (Studies in Linguistics and Semiotics)”, Lewiston, New-York: Edwin Mellen Press, 1999-2005.\n Eremia, Ion: „Falsificarea istoriei sau „Fenomenul Stati” în Republica Moldova”, editura Cartdidact, ISBN 9975-932-48-8, Chișinău, 2003.\n Mark A. Gabinskij: Die „Enzyklopädie des Europäischen Ostens”, „Moldawisch” (Moldovenește) \n Gogin G.: „Limba moldovenească vorbită”, Chișinău 1989.\n Lenore A. Grenoble: „Language Policy in the Soviet Union”, Springer, ISBN 1-4020-1298-5; p. 89–93, 2003.\n Valeria Guțu-Romalo: „Evoluția limbii române în Republica Moldova”, în: Adriana Grecu: Unitatea limbii române cu privire specială la Basarabia și Bucovina, Editura Academică, ISBN 973-27-0985-5; p. 33–48, București 2004.\n Klaus Heitmann: „Das Moldauische im Zeichen von Glasnost' und Perestrojka”, în: Wolfgang Dahmen (editor): Romanistisches Kolloquium V, Fink-Verlag, München, ISBN 3-7705-2674-0, 1991.\n Klaus Heitmann: „Rumänisch: Moldauisch”, în: Günther Holtus (editor): Lexikon der romanischen Linguistik, Bd. 3, Niemeyer-Verlag, Tübingen, ISBN 3-484-50234-7; p. 508–521, 1989.\n Gheorghe Negru: „Politica lingvistică din R. S. S. Moldovenească”, ed. Prut internațional, Chișinău, ISBN 9975-69-100-5, p. 132, 2000.\n Turculeț A.: „Limba română în Basarabia”, Limba română 5-6, 38-39, 1994.\n Carlo Tagliavini: „Le origini delle lingue neolatine, 6^ edizione, 1972. Apărută în România cu titlul: Originile limbilor neolatine - Introducere în filologia romanică, traducere Anca Giurescu și Mihaela Cârste-Romașcanu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1977.\n Удлер Р. Я.: „Диалектное членение молдавского языка”, I—II, Chișinău 1976.\n\nVezi și \n\n Graiul moldovenesc\n Istoria limbii române în Republica Moldova\n Transliterarea limbii moldovenești\n Rusificarea românilor\n\nLegături externe \n Comunicat despre sesiunea științifică Unitatea limbii române - cu privire specială la Basarabia și Bucovina, opiniile lingviștilor Eugeniu Coșeriu, Silviu Berejan ș.a.\n Evocare Eugeniu Coșeriu , Contrafort\n Scriitori de la Chișinău despre dicționarul lui Vasile Stati , Contrafort\n Memoriul PEN Clubului din Republica Moldova: Despre situația drepturilor omului și a libertăților cetățenești în Republica Moldova , Contrafort\n Conferință ținută de Tamara Cărăuș, despre chestiuni de identitate în Moldova , Contrafort\n Informații culese Jesse Schuld \n Articol de Attila Demkó \n Pronunția și alfabetul chirilic moldovenesc. Acest articol susține că moldoveneasca este un dialect al limbii române.\n Curtea Constituțională a Transnistriei (cu litere chirilice)\n Columbia Encyclopedia: articol despre limba română, care susține că româna este vorbită de 3 milioane de persoane în Republica Moldova\n Columbia Encyclopedia: articol despre Republica Moldova, care susține că de fapt moldoveneasca este identică cu româna\n Interviu cu Vasile Stati (Partea întâi și Partea a doua )\n George Damian, „Minciuna Moldovenismului” , Contact, 11 noiembrie 2007, p. 6.\n A XIII-a sesiune a Sovietului Suprem a oficializat statutul limbii moldovenești, 31 august 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național\n „Limbă! Alfabet!\" au strigat basarabenii acum 20 de ani, 30 august 2009, Florin Mihai, Jurnalul Național\n Odiseea limbii romăne dincolo de Prut, 13 decembrie 2007, Ioan Popa, Jurnalul Național\n Aici Radio Europa liberă: RSS Moldovenească, în 1989 continuă drumul cultural către Perestroika (I), 28 ianuarie 2009, Jurnalul Național\n Aici Radio Europa Liberă: RSS Moldovenească, în 1989 continuă drumul cultural către Perestroika (II), 29 ianuarie 2009, Jurnalul Național\n\nMoldovenească, Limba\nRepublica Moldova\nVarietățile și stilurile limbii române\nLimbă ausbau\nContinuum dialectal\nLimbă contra dialect" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații concise poți oferi despre Limbi indo-europene?" }, { "from": "assistant", "value": "Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone. Următoarele familii de limbi, în privința numărului de vorbitori, sunt saki, sino-tibetane și limbile afro-asiatice. Lingviștii estimează că există peste 400 de limbi și dialecte indo-europene (443 potrivit bazei de date SIL).\n\nNumele de „limbi indo-europene” le-a fost atribuit pentru a reflecta răspândirea acestor limbi, în special în India și Europa, deși trebuie subliniat atât faptul că nu toate etniile de aici vorbesc o limbă indo-europeană, precum și faptul că limbile indo-europene se vorbesc și în alte părți ale globului. Ortografia corectă a numelui este aceea cu cratimă.\n\nDintre limbile indo-europene, următoarele sunt cele mai răspândite, fiind vorbite ca limbă maternă de peste 100 de milioane de oameni:\n\n Hindi: 432.000.000;\n Spaniolă: 390.000.000;\n Engleză: 341.000.000;\n Portugheză: 210.000.000;\n Bengali (angla): 171.000.000;\n Rusă: 145.000.000.\n\nMajoritatea limbilor vorbite în Europa aparțin superfamiliei indo-europene. Fac excepție limbile fino-ugrice (maghiara, estoniana și finlandeza), limbile caucaziene, basca, malteza (derivată în mare parte din arabă) - și turca aparținând limbilor turcice.\n\nToate limbile indo-europene sunt descendenți ai unui singur limbaj preistoric, reconstruit ca Proto-Indo-European, vorbit cândva în epoca neolitică. Deși nu mai există înregistrări scrise, aspecte ale culturii și religiei Proto-indo-europenilor pot fi, de asemenea, reconstruite din culturile înrudite ale vorbitorilor indo-europeni antice și moderni, care continuă să trăiască în zone în care migraționau Proto-indo-europeni din patria lor originală. Mai multe propuneri contestate leagă Indo-Europene de alte familii de limbi majore. Deși sunt scrise în limba akkadiană veche de tip Semitic, împrumuturile și denumirile hitiților găsite în textele Kültepe sunt cele mai vechi înregistrări ale oricărui limbaj indo-european. \n\nÎn secolul al XIX-lea, conceptul lingvistic al limbilor indo-europene a fost folosit frecvent inter-schimbabil cu conceptele rasiale ale arienilor și Japhetite.\n\nIstorie \n\nIpoteza înrudirii limbilor indo-europene, formulată prima dată, în 1647, de învățatul olandez Marcus Zuerius van Boxhorn, care a observat că o serie de limbi europene se aseamănă cu persana și a înaintat ideea că toate aceste limbi se înrudesc cu limba sciților. Această descoperire a rămas însă fără ecou în preocupările științifice ale vremii și a fost reluată în 1786 de filologul britanic Sir William Jones în lucrarea sa „The Sanscrit Language” („Limba sanscrită”), unde observa asemănări între 4 dintre cele mai vechi limbi cunoscute în vremea lui: sanscrita, latina, greaca și persana. Iată mai jos un celebru citat dintr-o lucrare a sa apărută în 1798:\n\nComparația sistematică ale acestor limbi înrudite și altor limbi vechi, realizată de Franz Bopp în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a susținut această teorie; iar lucrarea sa, publicată între 1833 și 1852 și intitulată „Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litauischen, Gotischen und Deutschen” („Gramatică comparativă a limbilor sanscrită, zend, greacă, latină, lituaniană, gotică și germană”) este considerată începutul studiilor indo-europene ca disciplină academică.\n\nLimba comună din care s-au dezvoltat toate aceste limbi se numește limba proto-indo-europeană (PIE); este o limbă teoretică în sensul că tot ce se știe despre această limbă izvorăște din analiza limbilor moderne și a acelora dispărute care s-au păstrat în formă scrisă. Locul geografic din care a apărut proto-indo-europeana este controversat, dar cel mai probabil pare să fi fost regiunea din jurul Mării Negre, în teritoriile actuale ale Armeniei, României sau Ucrainei.\n\nColoana de hărți alăturată reprezintă una dintre variantele de istorie veche a limbilor indo-europene, numită ipoteza Kurgan, care, în prezent, este cea mai larg acceptată de lingviști. În rusă, „kurgan” (cuvânt de origine turcă) înseamnă tumulus, o ridicătură de pământ și pietre deasupra unui mormânt.\n\nS-a propus și ipoteza că limba proto-indo-europeană ar aparține unei superfamilii, a limbilor numite „nostratice”, dar din lipsă de argumente suficient de solide această teorie este controversată.\n\nConform studiului \"Massive migration from the steppe was a source for Indo-European languages in Europe\", o migrație masivă a avut loc în urmă cu aproximativ 4500 ani, locuitorii din stepa Ponto-Caspică deplasându-se către centrul Europei și contribuind la formarea unor limbi indo-europene.\n\nClasificare \n\nFamilia de limbi indo-europene se compune din mai multe subfamilii:\n\n Limbile anatoliene: dispărute;\n Limbile indo-iraniene;\n Limba greacă și alte limbi înrudite care au dispărut;\n Limbile italice: între care limba latină;\n Limbile romanice: descendentele limbii latine, între care și limba română;\n Limbile celtice;\n Limbile germanice;\n Limbile traco-frigiene: singura rămasă este limba armeană;\n Limbile toharice: dispărute;\n Limbile slave;\n Limbile baltice: înrudite cu limbile slave;\n Limbile traco-ilire: probabil limba albaneză. Printre ele probabil se mai numărau: limba dacă și limba tracă;\n Limbile gaelice;\n\nTabelul de mai jos cuprinde o listă extinsă de limbi indo-europene, organizată pe subfamilii, grupe și subgrupe. Limbile dispărute sunt însemnate cu căte un asterisc (*). Acest tabel reflectă numai una dintre divizările posibile, adesea relațiile de înrudire nefiind suficient de precis cunoscute.\n\nNote\n\nLegături externe \n Limbile indo-europene ar fi apărut la est de Moldova\n Tabel cu limbile indo-europene, la Yahoo! Education (lb. engleză)\n Limbile indo-europene, la Ethnologue.com\n ProtoIndoeuropean Language \n A fost identificată zona din care se trag toate limbile indoeuropene, inclusiv româna (VIDEO), 24 august 2012, Descoperă\n A fost descoperită „mama” tuturor limbilor europene?, 8 mai 2013, Descoperă\n Limbile pierdute ale Europei, 25 iunie 2013, Nicu Pârlog, Descoperă" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi câteva lucruri despre Limbi baltice." }, { "from": "assistant", "value": "Limbile baltice formează o ramură a familiei limbilor indo-europene.\n\n Limba letonă\n Limba lituaniană\n Limba prusacă veche - în Prusia Răsăriteană, dispărută după creștinarea și germanizarea din secolul XVII.\n limba curoniană - dispărută.\n\nLetona este considerată a fi mai tânără decât lituaniana de est, deși și aceasta s-a schimbat mult de la prima înregistrare scrisă din secolul XVI, iar limbă prusacă veche a menținut cele mai multe trăsături arhaice." } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu Limbi celtice." }, { "from": "assistant", "value": "Limbile celtice sunt o ramură a limbilor indo-europene derivată din limba proto-celtică, numită și „celtica comună”. Pentru prima dată cuvântul celtic a fost folosit pentru a denumi această familie a limbilor de către Edward Lhuyd, în 1707.\n\nAltădată vorbite pe mari teritorii ale Europei Occidentale, Centrale și Meridionale, inclusiv Peninsula Iberică, teritoriile Franței de azi și Insulele Britanice, astăzi, limbile celtice mai sunt în uz în: Irlanda, Scoția, Țara Galilor, Bretania, Cornwall și Insula Man și, de asemenea, în comunitățile minoritare ale popoarelor celtice din alte regiuni ale lumii, îndeosebi în Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă. Se observă procesul lent de revitalizare, în toate ariile de folosire a limbilor celtice.\n\nÎn trecut, limbile celtice au fost deseori categorisite împreună cu limbile italice, formând ramura comună a limbilor italo-celtice, așa cum se procedează cu limbile slave și baltice. Astăzi, ipoteza aceasta este, în general, considerată eronată, lingviștii și etnologii propunând teoria de contact intensiv între popoarele preceltice și preitalice, care rezultă din suprapunerea parțială a ariilor locuite de ele.\n\nClasificare \nExistă două modele de clasificare a limbilor celtice: cel mai vechi model le împarte prin criteriul schimbării fonetice a consoanei labiovelare în sau . Al doilea model spune că criteriul decisiv de „frângere” a comunității protocelte a fost distanța dintre popoare, grupul hispanoceltic fiind cel dintâi care s-a separat, iar schimbarea în sau s-a întâmplat, în mod independent, ca și schimbarea asemănătoare a aceluiași sunet din latină în română și sardă.\n\nMai jos, sunt prezentate ambele modele de clasificare:\nCriteriul geografic\n limbi celtice continentale\n limba galică\n limba galațiană\n limba lepontină\n limba norică\n limbi hispano-celtice\n limba celtiberică\n limba galaică\n limba lusitană (clasificare incertă)\n limba tartesică\n limbi celtice insulare\n limbi britonice\n limba britanică\n limbi britonice occidentale\n limba cumbrică\n limba galeză\n limbi britonice meridionale\n limba bretonă\n limba cornică\n limba pictă (clasificare incertă)\n limbi goidelice\n limba irlandeză veche\n limba irlandeză\n limba manx\n limba scoțiană\n\nCriteriul fonetic\n limbi P-celtice\n limbi britonice\n limba britanică\n limbi britonice occidentale\n limba cumbrică\n limba galeză\n limbi britonice meridionale\n limba bretonă\n limba cornică\n limba pictă (clasificare incertă)\n limba galică\n limba galațiană\n limba lepontină\n limba norică\n limbi Q-celtice\n limbi goidelice\n limba irlandeză veche\n limba irlandeză\n limba manx\n limba scoțiană\n limbi hispano-celtice\n limba celtiberică\n limba galaică\n limba lusitană (clasificare incertă)\n limba tartesică\n\nUniversități care propun cursuri de limbi celtice\n\nEuropa\n Université Rennes 2 Haute Bretagne - Skol-Veur Roazhon 2 (Franța)\n Université de Bretagne occidentale - Skol Veur Breizh-Izel (Franța) \n Universitatea din Cardiff\n Universitatea Țării Galilor din Aberystwyth\n University of Highlands and Islands - Sabhal Mór Ostaig (Scoția, din Regatul Unit)\n University College Cork (Irlanda)\n Universitatea din Marburg \n University College Dublin\n Universitatea din Aberdeen\n Universitatea din Bonn\n Universitatea din Glasgow\n Universitatea din Oxford\n Universitatea din Moscova\n Universitatea din Viena\n Universitatea din Utrecht\n\nAmerica de Nord\n Universitatea \"Harvard\"\n New College of California (programul de studii irlandeze)\n Universitatea \"Sf. Maria\", Halifax, Noua Scoție, din Canada (programul de studii irlandeze)\n Universitatea \"Sf. Francisc Xaveriu\", Antigonish, Noua Scoție\n Universitatea Berkeley din California\n Universitatea din Ottawa\n Universitatea din Toronto\n\nNote \n\n \nCeltistică\nLimbi flexionare" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante ai despre Ion Iliescu?" }, { "from": "assistant", "value": "Ion Iliescu () este un politician român, care a condus statul român în trei rânduri, ca președinte al CFSN între 22 decembrie 1989-1992, apoi ca președinte ales al României între anii 1992-1996 și 2000-2004. Între 1996-2000 și 2004-2008 a fost senator din partea PSD. A fost președinte de onoare al PSD.\n\nFamilia \nAlexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu, s-a născut în Oltenița, și a fost un comunist ilegalist. În decembrie 1931 a plecat clandestin în URSS, unde a participat la lucrările Congresului al V-lea al Partidului Comunist Român, ținut la Gorikovo (lângă Moscova). A mai rămas în Uniunea Sovietică încă patru ani. La întoarcerea în țară a fost condamnat la închisoare.\n\nLa vârsta de un an Ion Iliescu a fost abandonat de mama lui naturală, Maria Dumitru Toma (de origine bulgară), care nu s-a interesat niciodată de soarta lui.\n\nLa scurt timp Alexandru Vasile Iliescu s-a căsătorit cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe Ion Iliescu.\n\nViața \nIon Iliescu a absolvit Liceul Spiru Haret din București în anul 1949, după care studiat mecanica fluidelor la Institutul Politehnic București, iar apoi la Institutul Energetic al Universității din Moscova. În timpul șederii sale la Moscova a fost secretar al „Asociației studenților români”. Se credea că îl cunoștea pe Mihail Gorbaciov, cu toate că atât Ion Iliescu cât și Gorbaciov au negat în repetate rânduri acest lucru. Cu toate acestea, în 1990, în revista Paris Match s-a speculat că Nicolae Ceaușescu credea că ar fi existat o conexiune între cei doi, deoarece în timpul vizitei lui Gorbaciov în România din iulie 1989, Iliescu a fost trimis în afara Bucureștiului pentru a preveni orice contact între cei doi. Iliescu este căsătorit din 1951, dar nu au avut niciun copil pentru că soția sa a avut 3 pierderi de sarcină.\n\nIon Iliescu vorbește limbile română, engleză și rusă.\n\nActivitatea în organizațiile comuniste \n\nA intrat în Uniunea Tineretului Comunist în 1944 și în Partidul Comunist Român în 1953 unde a avansat în carieră devenind secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1956 și membru al Comitetului Central al PCR.\n\nLa 19 august 1956 a fost ales președinte al Comitetului de organizare a Asociațiilor Studențești, apoi al Consiliului (martie 1957). Ulterior a devenit șef de secție la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC.\n\nLa un moment dat a ocupat funcția de șef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR. A servit mai târziu ca ministru pentru problemele legate de tineret între 1967 și 1971.\n\nCu toate acestea, în 1971, Ceaușescu, care se simțea amenințat de Iliescu (văzut de mulți ca moștenitorul lui Ceaușescu), l-a marginalizat pe acesta și l-a îndepărtat din funcțiile politice majore, fiindu-i atribuită funcția de vice-președinte al Consiliului Județean Timiș între 1971 și 1974, apoi cea de președinte al Consiliului Județean Iași (1974-1979). În 1979 a fost numit Președinte al Consiliului Național al Apelor, înlocuindu-l pe Florin Iorgulescu. Ion Iliescu este eliberat din funcția de membru al CC al PCR la 22 noiembrie 1984 și eliberat din funcția de Președinte al Consiliului Național al Apelor, fiind numit director al Editurii Tehnice, funcție pe care a ocupat-o până în decembrie 1989.\n\nRevoluția din 1989 \n\nÎn timpul revoluției din decembrie 1989, Iliescu și o parte a disidenților politici au constituit Frontul Salvării Naționale, care a preluat puterea cu sprijinul forțelor armate conduse de Gen. Stănculescu. Iliescu a fost recunoscut ca lider al FSN și , prin urmare, al autorității provizorii a statului până la alegerile din 1992. Calitatea de lider provizoriu a statului a fost recunoscută și de Consiliul Frontului Salvării Naționale care s-a constituit ulterior din membrii FSN și a partidelor noi create.\n\nUn document descoperit în arhiva Ministerului de Afaceri Externe polonez confirmă că, la 23 decembrie 1989, Ion Iliescu și Silviu Brucan au rugat Moscova- prin intermediul ambasadei- să trimită un ajutor militar „pentru că singuri nu se pot descurca”, potrivit formulării din document. Răspunsul URSS a fost că „sunt gata să trimită orice fel de ajutor cu excepția intervenției trupelor”, se precizează în document. Solicitarea de către Iliescu a intervenției militare rusești este confirmată de mărturiile unor personaje-cheie ale Revoluției române. Este vorba de cele ale lui Dumitru Mazilu, fost prim-vicepreședinte al Consiliului FSN, ale generalului Ion Hortopan, fost comandant al Infanteriei și Tancurilor (decedat în 2000), ale viceamiralului (în rezervă) Ștefan Dinu, care în decembrie 1989 era șef al Direcției de Informații a Armatei (DIA) și ale lui Ștefan Gușă Șef al Marelui Stat Major General în decembrie 1989, care s-a opus fățiș și vehement acestei inițiative. Conform declarațiilor lui Hortopan în fața Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din decembrie 1989 , acesta a fost de față când Iliescu a dat acel telefon.\n\nIliescu a propus o democrație originală cu alegeri la care puteau participa mai multe partide. Iliescu a susținut mai degrabă adoptarea la scară larga a reformelor în stil Perestroika decât eliminarea completă a instituțiilor existente. A avut o legătură puternică cu puterea de la Moscova care a fost dovedită de primirea călduroasă a noului regim de către conducerea URSS, precum și faptul că primul acord internațional post-revoluționar a fost semnat cu URSS.\n\nIată ce declara Iliescu în decembrie 1989, vorbind despre soții Ceaușescu: „s-au autointitulat comuniști, nu au nimic de-a face nici cu socialismul, nici cu ideologia comunismului științific. Au întinat numai numele Partidului Comunist Român, au întinat numai memoria celor care și-au dat viața pentru cauza socialismului în această țară.”.\n\nAceste idei au fost susținute și de alți membri ai FSN, cum ar fi Silviu Brucan, care a susținut, la începutul anului 1990, că revoluția a fost împotriva lui Ceaușescu nu împotriva comunismului. Iliescu a evocat mai târziu posibilitatea de a încerca modelul de socialism „suedez”.\nMulți români cred că Revoluția Română a fost, de fapt, o revoltă populară asimilată de o lovitură de stat militară întreprinsă de Gen. Stănculescu care a predat puterea lui Ion Iliescu.\n\nDupă Revoluția din 1989 \n\nDupă revoluție Iliescu a fost membru fondator al Frontului Salvării Naționale (FSN), urmând transformările sale în FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naționale), apoi în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și în final în Partidul Social Democrat (PSD).\n\nConsiliul Frontului Salvării Naționale s-a prezentat poporului ca organizator al primelor alegeri libere, după care urma să se autodizolve. O dată cu dizolvarea acestuia, mare parte din membrii au format FSN, care a candidat în primele alegeri și le-a câștigat cu 70% din voturi.\n\nCa membru fondator, Iliescu a rămas în FSN, organizația trecând prin câteva scindări politice care au dus la formarea FDSN-ului (aripa Iliescu) ulterior schimbându-și denumirea prin diferite fuziuni în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), apoi Partidul Social Democrat (PSD)\n\nSub presiunea evenimentelor care au condus la mineriade, atitudinea lui politică a virat cu timpul de la un susținător al Perestroikăi, la social-democrație, aliniindu-se spectrului politic occidental de stânga. România, și în special aripa naționalistă, a fost dur criticată pentru faptul că, în comparație cu celelalte state din blocul comunist, a avut tendința de a reține elementele de bază comuniste diferit (uneori exprimate cu trăsături scandaloase — unul dintre sloganele susținătorilor lui Iliescu de la începutul anului 1990 a fost „Nu ne vindem Țara!”).\n\nConform lui Florin Poenaru, „formațiunea prezidată de Ion Iliescu a fost încă de la început partidul capitaliștilor locali și nu al proletariatului industrial” (p. 36).\n\nInterimatul la președinția României \n\nLa sfârșitul anului 1989, Frontul Salvării Naționale a preluat puterea și a constituit un guvern provizoriu, în frunte cu Petre Roman, și l-a numit pe Ion Iliescu președinte-interimar al României, ei urmând să preia autoritatea executivă până la următoarele alegeri.\n\nÎn ianuarie 1990, FSN, inițial, la nivel declarativ, organizat ca organism provizoriu al exercitării puterii, a hotărât să se transforme în partid politic. Întrucât acesta era format în principal din al doilea eșalon al fostului PCR, au izbucnit proteste anti-FSN, aprobate de partidele politice de opoziție Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD). În replică, Iliescu a lansat o chemare către „clasele muncitoare” să sprijine FSN împotriva „forțelor fasciste, care încearcă să destabilizeze țara”. Acest îndemn a dus la declanșarea Primei Mineriade, atunci când minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au sosit în București și au reprimat demonstrațiile opoziției democratice.\n\nCu toate acestea, liderii FSN au acceptat să împartă puterea cu partidele de opoziție până la alegeri. Astfel, la 13 februarie 1990, Iliescu este ales Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, un organism creat pentru a prelua puterile prezidențiale în stat și în care au fost incluși reprezentanți ai tuturor partidelor politice apărute după Revoluție (dar în care FSN rămânea însă majoritar), preluând de facto interimatul la Președinția României.\n\nPrimul mandat (1990-1996) \n\nLa alegerile prezidențiale din 20 mai 1990, primele alegeri de după înlăturarea de la putere a PCR, și singurele de până acum cu un singur tur de scrutin, este ales președinte al României, pe durata unui mandat de 2 ani. După instalarea în funcție și victoria FSN în alegerile legislative, l-a numit prim-ministru pe Petre Roman, la început considerat un acolit politic al noului președinte. În urma unor conflicte între grupările formate în interiorul partidului, autoritățile au făcut apel la mineri pentru a veni în București să intimideze protestatarii anti-comuniști și să protesteze împotriva guvernului. Aceste evenimente au degenerat în ceea ce s-a numit Mineriada din septembrie 1991. În urma acesteia, Roman a demisionat din funcția de prim ministru.\n\nÎn 1991, este formulată și adoptată prin referendum noua Constituție. În 1992, în urma primelor alegeri prezidențiale desfășurate în prevederile constituționale, Ion Iliescu a câștigat alegerile cu 61% din voturile exprimate în al doilea tur. Potrivit unor analiști politici români, cum ar fi Daniel Barbu sau Dan Pavel, alegerea sa s-a bazat aproape exclusiv pe voturile populației din zona rurală, a muncitorilor din clasa de jos care au fost manipulați și dezorientați de mass-media controlată de stat (Televiziunea Română a fost singurul post TV până în 1993).\n\nÎn timpul primului mandat constituțional al lui Iliescu, România s-a stabilizat și democratizat parțial, trecând, lent, de la economia dirijată spre o economie de piață; a reluat relațiile externe cu țările din Uniunea Europeană și NATO, și s-au introdus reforme sociale și economice incipiente care au demarat o îndelungată perioada de tranziție a țării spre democrație. Iliescu a beneficiat de sprijinul guvernului, dominat de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), aflat într-o coaliție cu câteva grupări comuniste și naționaliste (PRM, PUNR, PSM denumite de presa de opoziție „Patrulaterul Roșu” pentru rezistența opusă oricăror reforme profunde). În 1996, candidează pentru un nou mandat, din partea PDSR. În turul 1 s-a clasat pe primul loc, cu 47,34% din opțiunile de vot, fiind depășit în turul 2 de Emil Constantinescu, candidatul CDR, cu 8,82% de voturi diferență.\n\nPerioada de opoziție (1996-2000) \n\nLa alegerile parlamentare din 1996, Iliescu a obținut un mandat de senator în circumscripția electorală București și a condus grupul parlamentar al PDSR din Senat în perioada 1996-2000. Ales președinte al PDSR în urma Conferinței Naționale din 1997, a adoptă modelul european al social-democrației și a cerut aderarea formațiunii sale la Internaționala Socialistă. În 1999, PDSR a semnat o alianță cu Partidul Social-Democrat Român (PSDR) și cu Partidul Umanist Român (PUR), care a dus la crearea Polului Social Democrației din România.\n\nLa 29 iunie 1999, guvernul a adoptat un proiect pentru Legea privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef de stat: foștii președinți ai României urmau să primească pe toată durata vieții o indemnizație lunară echivalentă cu cea a președintelui în funcție, o mașină gratuită, o locuință de protocol gratuită, pază și protecție permanente. Iliescu a folosit ocazia pentru a-l ataca pe fostul suveran, Mihai al României, care ar fi beneficiat de asemenea de drepturile izvorâte din această lege: a anunțat că refuză aceste avantaje, că prioritățile guvernului ar trebui să fie altele și că scopul acestui proiect este să acorde avantaje regelui Mihai.\n\nAl doilea mandat (2000-2004) \nÎn alegerile din 2000 a candidat din nou și a câștigat în turul al doilea în fața ultra-naționalistului Corneliu Vadim Tudor. Și-a început al doilea mandat constituțional și al treilea de facto la 20 decembrie 2000 și l-a încheiat la 20 decembrie 2004 când Traian Băsescu a devenit președinte. A câștigat alegerile din 2000 în urma nemulțumirilor populației față de reformele economice dure din precedenții patru ani duse de guvernarea de centru precum și de instabilitatea politică și de luptele interne din coaliția de guvernare. Populația urbană având de ales între Vadim Tudor și Iliescu a preferat să se abțină sau să voteze cu Iliescu.\n\nGuvernul Năstase, venit la putere în acest mandat al lui Iliescu, a continuat o parte din șirul reformelor începute de guvernele anterioare între 1996 și 2000. În timpul celui de-al doilea mandat al lui Ion Iliescu, România a aderat la NATO și a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Una dintre acțiunile instituției prezidențiale în timpul celui de al doilea mandat al lui Ion Iliescu a fost înființarea „Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România”, în urma unor incidente diplomatice cauzate de negaționismul Holocaustului practicat de figuri importante din conducerea țării. Comisia, condusă de laureatul Premiului Nobel pentru Pace Elie Wiesel a întocmit un raport privind Holocaustul în România, raport asumat și declarat „document de stat” de către Ion Iliescu.\n\nDupă președinție \n\nLa alegerile parlamentare din 2004, obține un nou mandat de senator în circumscripția electorală București și revine în fruntea grupului parlamentar al PSD.\n\nLa alegerile interne din PSD din 21 aprilie 2005, Iliescu a pierdut în fața lui Mircea Geoană, dar a fost ales președinte de onoare al partidului în 2006, o poziție fără autoritate executivă în cadrul formațiunii, creată special pentru el.\n\nConform emisiunii TVR „Mari români” din anul 2006, lansată sub forma unei campanii de identificare a celor mai mari români din toate timpurile, din 100 de „Mari români” aleși de participanți, Ion Iliescu a ieșit pe locul 71.\n\nÎn 2009 a apărut într-o scenă a filmului Medalia de onoare.\n\nLa 1 aprilie 2019 a fost internat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu din București.\n\nTrimiterea în judecată în dosarul Mineriadei\nÎn iunie 2009 Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în dosarul „Mineriada 13-15 iunie 1990”, în care era acuzat de genocid, complicitate la tortură, propagandă pentru război, tratamente neomenoase, distrugere, favorizarea infractorului și complicitate la rele tratamente. În octombrie 2015 presa a anunțat că a fost pus sub urmărire penală în același dosar, pentru infracțiuni contra umanității.\n\nPe 13 iunie 2017 a fost trimis în judecată alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Miron Cozma și alții, pentru infracțiuni contra umanității. Procesul a fost suspendat pe durata stării de urgență declarate ca urmare a pandemiei COVID-19. În data de 10 decembrie 2020 instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului.\n\nTrimiterea în judecată în dosarul Revoluției \nÎn data de 9 aprilie 2019 a fost trimis în judecată alături de Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus pentru crime împotriva umanității, în Dosarul Revoluției. În data de 24 februarie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție și-a declinat competența de judecare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. Următorul termen de judecată a fost fixat de Curtea de Apel București pentru data de 28 septembrie 2023.\n\nControverse\n\nGrațieri \nPrin Decretul-Lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, când încă nu fusese ales președinte, Ion Iliescu a amnistiat toate infracțiunile săvârșite care se încadrau la mai puțin de 3 ani pedeapsă. Astfel au scăpat de pușcărie toți cei care au bătut revoluționarii arestați.\n\nIon Iliescu a grațiat și pe membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. care fuseseră condamnați pentru că au aprobat, în ședința din 17 decembrie 1989, reprimarea revoluției române din 1989.\nDe asemeni a grațiat ofițerii condamnați pentru deschiderea focului în zona Calea Lipovei din Timișoara și a protestat la condamnarea generalilor Victor Atanasie Stănculescu și Mihai Chițac, care fuseseră de asemeni găsiți vinovați de reprimarea revoluției, dar fuseseră numiți membri în primul guvern FSN de Iliescu. După ce Iliescu a reajuns în 2001 la conducerea României, noul procuror general numit de el, Tănase Joița, a făcut recurs în anulare împotriva sentințelor de condamnare a celor doi generali, care astfel au scăpat de detenție.\n\nÎn decembrie 2003 Ion Iliescu l-a grațiat pe Iosif Veverca, un milițian care a ucis o persoană în revoluția din 1989 la Timișoara.\n\nÎn același decret prin care l-a grațiat pe Miron Cosma, Ion Iliescu l-a grațiat și pe Ioan Corpodean, ofițer de miliție implicat în reprimarea revoluției de la Timișoara.\n\nPe data de 15 mai 2007, fiind invitat în emisiunea \"Tu decizi\" difuzată de postul de televiziune \"Realitatea TV\", Ion Iliescu a afirmat că \" [... minerii] au făcut un act civic.\"\n\nDecorarea lui Vadim Tudor \n\nÎn ultimele zile ale mandatului de președinte i-a acordat lui Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, ordinul național „Steaua României” în grad de cavaler. Acest act a atras critici în presă și i-a determinat pe Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, cincisprezece jurnaliști de la Radio Europa Liberă, primarul Gheorghe Ciuhandu al Timișoarei și pe istoricul Randolph Lewis Braham să returneze, în semn de protest, onorurile și distincțiile primite. În data de 24 mai 2007 președintele Traian Băsescu a retras distincția conferită de Ion Iliescu lui Corneliu Vadim Tudor.\n\nPretinse conexiuni cu KGB-ul \n\nÎn 1995 ziarul Ziua a publicat un interviu cu un ex-ofițer KGB care a declarat că Ion Iliescu a fost un infiltrat KGB. Iliescu a negat afirmațiile ofițerului, totuși Ziua a continuat să investigheze subiectul în detaliu. Câteva zile mai târziu, „Ziua” a susținut că angajații săi au fost plasați sub supravegherea Serviciului Român de Informații.\nScandalul privind presupusa legătură cu KGB a continuat în perioada 2003-2008, atunci când disidentul rus Vladimir Bukovski a declarat că Iliescu și majoritatea membrilor FSN ar fi fost agenți acoperiți ai KGB, că Iliescu ar fi avut relații puternice cu Gorbaciov, și că revoluția română din 1989 ar fi fost un complot organizat de KGB pentru a recâștiga controlul politic asupra țării.\n\nLucrări publicate \n Revoluție și reformă, Editura redacției publicațiilor pentru străinătate 1993\n Revoluție și reformă (ediție revizuită), Ed. Enciclopedică 1994\n Revoluția trăită, Editura redacției publicațiilor pentru străinătate 1995\n Momente de istorie, Editura Enciclopedică 1995, ISBN 973-45-0109-7\n Fragmente de viață și istorie trăită, Editura Litera, 2011 \n Destinul Unui Om De Stânga. Amintiri., Editura Litera, 2014.\n\nOrdine și distincții \n Ordinul „23 August” clasa a IV-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei” (1964)\n Emblema de Onoare a Armatei României - 24 octombrie 2012\n Membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).\n\nVenituri\nÎn 2008 Ion Iliescu avea următoarele venituri trecute în declarația de avere:\ncirca 54 000 lei indemnizație de senator\ncirca 55 000 lei indemnizație de fost președinte\n33 000 lei pensie\n8 400 lei de la Academia de Științe Agricole și Silvice\n un apartament în Capitală, de 156 mp, cumpărat în 1996.\n\nÎn declarația de avere din 2007 mai figurau 16 tablouri de pictori români și mici obiecte de artă, achiziționate înainte și după 1989 și un autoturism Volkswagen din 2004, dar acestea nu mai apar în declarația de avere din 2008. Soția lui Iliescu, Nina, avea în 2018 o pensie anuală de 2100 lei.\n\nReferințe\n\nVezi și \n Lista șefilor de stat ai României\n\nBibliografie \n Ion Alexandrescu, Stan Stoica, România după 1989. Mică enciclopedie, Editura Meronia, București, 2005\n Tom Gallagher, Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace, Editura Humanitas, București, 2004\n Ion Iliescu, în dialog cu Vladimir Tismăneanu, Marele șoc. Din finalul unui secol scurt. Despre comunism, postcomunism, democrație, prefață de prof. Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, București, 2004\n Dan Pavel, Iulia Huia, <<Nu putem reuși decît împreună.>> O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iași, 2003\n Vladimir Alexe - Ion Iliescu: biografia secretă : candidatul manciurian, Editura Australian Romanian Association, 2003\n\nLegături externe \n\n Biografia oficială\n Blogul personal a lui Ion Iliescu\n\n Eseuri \n\n Ion Iliescu: Douăzeci de ani de postcomunism, 5 noiembrie 2009, Ion Iliescu, Cotidianul\n Ion Iliescu: Douăzeci de ani de postcomunism (Partea a II-a), 5 noiembrie 2009, Ion Iliescu, Cotidianul\n Ion Iliescu sau „fața umană” a comunismului | VIDEO, 2 noiembrie 2009, Roxana Preda, Evenimentul zilei\n\n Activitatea în perioada comunistă \n\n Tinerii răzvrătiți ai anilor '50, excluși de mâna lui Iliescu, 14 februarie 2007, Evenimentul zilei\n \"Îi scoatem acum pe toți cei dovediți elemente dușmănoase\", 15 februarie 2007, Evenimentul zilei\n Cum îl informa Secu pe Iliescu, 16 februarie 2007, Evenimentul zilei\n Virgil Măgureanu: \"Dosarul Iliescu a fost făcut dispărut\", 17 februarie 2007, Evenimentul zilei\n Învățăturile lui Ion Iliescu către românce, de 8 martie 1968, 8 martie 2008, Andrei Crăciun, Adrian Grama, Evenimentul zilei\n Tânărul Ion Iliescu, „un bun agitator”, 2 noiembrie 2009, Vlad Odobescu, Evenimentul zilei\n Olimpic exmatriculat de Ion Iliescu, 30 decembrie 2010, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei\n Tânărul Ion Iliescu, trimis de Ceaușescu la școala vieții, 20 ianuarie 2011, Ion Cristoiu, historia.ro\n\n Articole biografice \n\n Marile șocuri din viața familiei Iliescu, 2 aprilie 2004, Jurnalul Național\n \"Povești adevărate\" cu Ion Iliescu: Făcut \"praf\" în studenție de un pahar cu lichior de trandafiri, primul sărut furat Ninei în Cișmigiu, 21 iulie 2011, Evenimentul zilei\n Ion Iliescu, o fotografie neretușată la 80 de ani, 3 martie 2010, Horia Ghibuțiu, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei\n Povestea dispariției dosarului de cadre al lui Ion Iliescu, 2 august 2010, Evenimentul zilei\n Dosarul lui Iliescu: citit și xeroxat înainte să dispară, 5 august 2010, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei\n EDITORIALUL EVZ: Iliescu - Băsescu, faza pe dosare, 12 august 2010, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei\n DEZVĂLUIRE EVZ: Iliescu dădea indicații prețioase Securității, 12 mai 2011, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei\n ION ILIESCU- BIOGRAFIA SECRETĂ , 15 august 2010, Vladimir ALEXE, Incomod Prahova (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) (12) (13)\n\n Interviuri \n\n Pacepa l-a urmărit pe Ion Iliescu, 31 martie 2004, Jurnalul Național\n \"La 15 ani am devenit bărbatul familiei\", 18 februarie 2004, Jurnalul Național\n Ion Iliescu: De-a lungul vieții am avut multe momente de însingurare, 20 august 2010, Alice Năstase, Revista Tango\n\n Iliescu și Revoluția \n\n Ziua de 22 decembrie 1989 a lui Ion Iliescu, 26 noiembrie 2009, Grigore Cartianu, Florel Manu, Adevărul\n Cum a îngropat Ion Iliescu Revoluția , 23 decembrie 2009, Mihai Voinea, Florel Manu, Adevărul\n Ion Iliescu: „Nu regret executarea lui Nicolae Ceaușescu“, 30 noiembrie 2009, Ovidiu Nahoi, Ion M. Ioniță, Adevărul\n \"Iliescu putea fi Dubcek al României. A ales să fie Deng Xiaoping\", 21 decembrie 2009, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei\n\n Iliescu și Mineriadele \n\n Iliescu le spune minerilor că golanii au fost de vină, 14 Noi 2008, Cotidianul\n \"Iliescu nu răspunde de morții din iunie 90\", 14 octombrie 2008, Raluca Dan, Cristi Ciupercă, Evenimentul zilei\n Mineriada prin lentila lui Ion Iliescu: \"de groază\" a fost asedierea statului, venirea minerilor e doar \"efectul\", 25 mai 2010, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei\n\n Critici \n\n Recenzie la cartea \"Revoluție și reformă\" de Ion Iliescu , timisoara.com\n\n|-\n\n|-\n\n|-\n\nNașteri în 1930\nNașteri pe 3 martie\nAbsolvenți ai Universității de stat din Moscova\nAtei români\nBeneficiari ai Ordinului Vulturul Alb\nCavaleri ai Ordinului Elefantului\nComuniști români\nHidrologi români\nMembri ai Academiei Oamenilor de Știință din România\nMembri ai CPUN\nMembri ai FSN\nMembri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român\nMembri ai Partidului Democrației Sociale din România\nMembri ai Partidului Social Democrat\nMiniștri comuniști români\nOameni din Oltenița\nParticipanți la revoluția română din 1989\nPoliticieni români din secolul al XX-lea\nPoliticieni români în viață\nPreședinți ai României\nPrim-secretari ai județelor României (1968-1989)\nPropagandiști români\nRevoluționari români\nRomâni ai Republicii Populare Române\nRomâni ai Republicii Socialiste România\nRomâni ai României postdecembriste\nSenatori români 1996-2000\nSenatori români 2004-2008\nSocialiști români\nȘefi de stat din secolul al XX-lea\nȘefi de stat din secolul al XXI-lea\nDecorați cu Ordinul 23 August\nAbsolvenți ai Colegiului Național „Spiru Haret”\nCandidați la funcția de Președinte al României - 1990\nCandidați la funcția de Președinte al României - 1992\nCandidați la funcția de Președinte al României - 1996\nCandidați la funcția de Președinte al României - 2000\nRomâni de origine bulgară\nMembri ai Partidului Muncitoresc Român\nBloggeri români" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți împărtăși despre Leu (monedă)?" }, { "from": "assistant", "value": "Leul (plural: lei) este unitatea monetară a României (leu românesc) și a Republicii Moldova (leu moldovenesc). \nUn leu este subdivizat în 100 de bani (singular: ban).\n\nAcelași nume, însă tradus în limba bulgară (lev bulgar), este folosit pentru a desemna moneda națională a Bulgariei. Levul este, însă, subdivizat în 100 stotinki (singular: stotinka).\n\nEtimologie\n\nÎn secolul al XVII-lea, în statele românești se foloseau ca monedă taleri olandezi (în , iar în și, până în 1901, Löwenthaler), care aveau gravat pe revers un leu rampant (ridicat în două labe). \n\nChiar și după ieșirea din uz a talerilor (pe la 1750) numele de leu a fost păstrat ca termen generic pentru bani.\n\nIstorie\n\nRomânia \nÎncă din 1859, în încercarea de a crea o monedă națională, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iași, Victor Place, să negocieze baterea unor monede românești la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint și ar fi fost împărțit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuși o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat. În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată și s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului și inscripția Alecsandru Ioan I. Însă ele nu au fost puse în circulație niciodată. O astfel de monedă poate fi văzută la Muzeul Național de Istorie a României din București.Această problemă avea să se soluționeze abia în 1867, când a fost adoptată Legea pentru influențarea sistemului monetar național și pentru fabricarea monedelor naționale. Prin această lege, în Principatelor Unite s-a adoptat sistemul monetar zecimal și metric – al Uniunii Monetare Latine. Unitatea monetară adoptată era leul divizat în 100 de bani.\n\nRepublica Moldova \n\nÎntre 1918-1940 și 1941-1944, când partea Moldovei dintre Prut și Nistru era componentă a României, leul românesc circula în această zonă în calitate de monedă oficială. Când Republica Moldova, cu denumirea Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, făcea parte din Uniunea Sovietică, moneda oficială era rubla sovietică. După destrămarea Uniunii Sovietice și proclamarea Independenței de către Republica Moldova, unitatea monetară a Republicii Moldova a luat același nume, leu.\n\nNote\n\nVezi și \n Ban (monedă)\n Leu românesc\n Leu moldovenesc\n\nLegături externe \n Istoria monedei in Romania Articol Magazinuldebancnote.ro\n Povești vesele și triste din epoca leului, 15 ianuarie 2012, Cristian Delcea, Mihai Voinea, Adevărul\n Oamenii de pe bani și poveștile lor, 16 ianuarie 2012, Mihai Voinea, Cristian Delcea, Adevărul\n Ce femei merită să fie pe banii românești?, 19 ianuarie 2012, Mihai Voinea, Cristian Delcea,Florin Marin, Adevărul\n Șapte lucruri inedite despre banii românești. De unde vine numele de „leu“ și de ce nu avea Ceaușescu nevoie de portofel, 9 martie 2013, Mihai Voinea, Adevărul\n Pe urmele leului nostru\n\nMonedă" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi tot ce știi despre Limba noastră." }, { "from": "assistant", "value": "<div \"cellspacing:4;\">\n\n„Limba noastră” este o poezie scrisă de Alexei Mateevici (1888–1917), cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexei Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942).\n\nImnul Republicii Moldova \nLa 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră” drept imn național și oficial al Republicii Moldova. Muzica cântecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995.\n\nÎnainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”.\n\nPoemul original al lui Mateevici conținea 12 strofe a câte 4 versuri fiecare. Pentru imn acestea au fost reorganizate în doar 5 strofe, la fel, a câte 4 versuri fiecare. Imnul propriu-zis este bazat pe un poem de 12 strofe. Astăzi, numai strofele 1, 2, 5, 8 și 12 sunt utilizate în Imn.\n\nReferințe\n\nLegături externe\n\nLegea cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova — versurile și muzica imnului, conform anexei la lege.\nSitul oficial al Republicii Moldova, Simbolica de Stat a Republicii Moldova\n\nÎnregistrări audio\nSitul oficial al Republicii Moldova, Imnul, în interpretare instrumentală și coral-instrumentală \n Înregistrare audio a imnului național (Real Player)\n\nImnuri naționale\nSimbolurile naționale ale Republicii Moldova" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile importante despre Anii 1480?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVII-lea\n\nDecenii: Anii 1430 Anii 1440 Anii 1450 Anii 1460 Anii 1470 - Anii 1480 - Anii 1490 Anii 1500 Anii 1510 Anii 1520 Anii 1530\n\nAni: 1480 | 1481 | 1482 | 1483 | 1484 | 1485 | 1486 | 1487 | 1488 | 1489\n\nAnii 1480" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre Anii 1470?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVII-lea\n\nDecenii: Anii 1420 Anii 1430 Anii 1440 Anii 1450 Anii 1460 - Anii 1470 - Anii 1480 Anii 1490 Anii 1500 Anii 1510 Anii 1520\n\nAni: 1470 | 1471 | 1472 | 1473 | 1474 | 1475 | 1476 | 1477 | 1478 | 1479\n\nAnii 1470" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi un rezumat despre Anii 1460." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVI-lea\n\nDecenii: Anii 1410 Anii 1420 Anii 1430 Anii 1440 Anii 1450 - Anii 1460 - Anii 1470 Anii 1480 Anii 1490 Anii 1500 Anii 1510\n\nAni: 1460 | 1461 | 1462 | 1463 | 1464 | 1465 | 1466 | 1467 | 1468 | 1469\n\nAnii 1460" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți povesti despre Anii 1450?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVI-lea\n\nDecenii: Anii 1400 Anii 1410 Anii 1420 Anii 1430 Anii 1440 - Anii 1450 - Anii 1460 Anii 1470 Anii 1480 Anii 1490 Anii 1500\n\nAni: 1450 | 1451 | 1452 | 1453 | 1454 | 1455 | 1456 | 1457 | 1458 | 1459\n\nEvenimente \n 1457: Ștefan cel Mare devine domnitor al Moldovei.\n\nAnii 1450" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi câteva informații de bază despre Anii 1440." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVII-lea\n\nDecenii: Anii 1390 Anii 1400 Anii 1410 Anii 1420 Anii 1430 - Anii 1440 - Anii 1450 Anii 1460 Anii 1470 Anii 1480 Anii 1490\n\nAni: 1440 | 1441 | 1442 | 1443 | 1444 | 1445 | 1446 | 1447 | 1448 | 1449\n\nAnii 1440" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Îmi poți detalia informațiile despre Anii 2020?" }, { "from": "assistant", "value": "Anii 2020 reprezintă deceniul curent al calendarului gregorian care a început la 1 ianuarie 2020 și se va încheia la 31 decembrie 2029.\n\nCu toate că occidentul încă se recuperează de pe urma conflictelor din Orientul Mijlociu și Apropiat și de pe urma crizei economice mondiale din 2008 în timp ce terorismul persistă, cel de-al treilea deceniu al secolului 21 debutează cu izbucnirea pandemiei de Coronavirus care a infectat milioane de oameni și a provocat sute de mii de morți. \nCirculația globală a fost restricționată, evenimentele culturale și sportive organizate în spațiul public au fost anulate, multe companii mari au avut pierderi semnificative sau au intrat în faliment, sute de milioane de angajați și-a pierdut locurile de muncă, fiind cea mai gravă criză economică de la Marea criză economică din anii 1929-1933 încoace.\n\nDe asemenea, omenirea moștenește de pe urma deceniului anterior Al Doilea Război Rece dintre tabăra NATO (alcătuită din Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană) și Federația Rusă izbucnit în 2014, respectiv și un Războiul Comercial SUA-China izbucnit din 2018, și multe alte conflicte locale izubcnite în lumea musulmană de pe urmă primăverii arabe precum Războiul Civil Sirian. \nSpre deosebire de deceniul anterior, China este o superputere economică globală, depășind Statele Unite la producție și influență asupra pieței mondiale.\n\nExtremismul naționalist și populismul socialist continuă să reprezinte amenințări directe la liberalismul și progresismul dominant în occident. În America, brutalitatea poliției și rasismul sunt combătute cu proteste violente și înlăturarea statuilor ce reprezintă personalități care glorifică trecutul violent, rasist, colonial și sclavagist. \n\nImpactul negativ al poluării și schimbării climatice alertează lumea când este martoră la incendii grave ca cele din Australia, seceta din vara anului 2020 sau invaziile de lăcuste în Africa și începe să depună efort pentru reducerea deșeurilor de plastic. \nProducția și comerțul cu automobile electrice au luat amploare, iar turismul spațial pare să devină realitate după progresele făcute de SpaceX.\n\nPolitica\n\nConflicte\n Conflictul israeliano-palestinian (1948-prezent)\n Războiul împotriva terorismului (2001-prezent)\n Războiul ruso-ucrainean (2014-prezent)\n Războiul civil din Yemen (2014-prezent)\n Războiul din Afganistan (2001 – 2021)\n Războiul Civil Sirian (2011-prezent)\n Războiul drogurilor din Mexic (2006-prezent)\n Conflictul din Mali (2012-prezent)\n Criza din Iran (2019 – 2020)\n Intervenția militară internațională împotriva Statului Islamic (2014-prezent)\n Invazia Rusiei în Ucraina (2022-prezent)\n\nProteste și revoluții\n\n Mișcarea vestelor galbene (2018-prezent)\n Protestele din Hong Kong din 2019 (2019 – 2020)\n Protestele cauzate de moartea lui George Floyd (2020 – 2023)\n Brexit (2016 – 2020)\n\nEconomie \n \nChina este cea mai mare putere economică și va depăși SUA în 2033 la PIB-ul nominal și putere de cumpărare. India a devenit cea de-a cincinea putere economică globală și e de așteptat să depășească Germania și Japonia. Scăderea prețurilor petrolului au dus Arabia Saudită pe locul 10. Țări ca Brazilia și Indonezia par a fi văzute că potențiale puteri economice în acest deceniu. Cele mai prioritare sectoare ale economiei pe acest deceniu vor fi schimbările climatice, inteligența artificială, sustenabilitatea energetică, comerțul, refugiații și conflictele pentru resurse.Scăderea prețurilor petrolului au dus Arabia Saudită pe locul 10. Țări ca Brazilia și Indonezia par a fi văzute că potențiale puteri economice în acest deceniu. \nCele mai prioritare sectoare ale economiei pe acest deceniu vor fi schimbările climatice, inteligența artificială, sustenabilitatea energetică, comerțul, refugiații și conflictele pentru resurse. \n\nCel de-al treilea deceniu al secolului 21 debutează cu o criză economică mondială gravă datorită pandemiei de coronavirus și restricțiilor de circulație impuse. \nOrganizația Mondială a Comerțului a declarat că creșterea comercială va stagna și că numărul restricțiilor promovate de guvernele naționaliste și populiste vor crește în acest deceniu. Sectoarele cele mai afectate de restricțiile pe import vor fi mineritul și domeniul petrolier, siderurgia, domeniul electronic, metalele rare, în schimb par să se dezvolte acorduri comerciale regionale. \nRetragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană s-a desfășurat în ianuarie 2020, făcând din Germania și Franța ca principalele motoare ale Uniunii Europene. \nMexic, Canada și America au semnat un nou acord comercial în 2018, USMCA, întrând în vigoare de la 1 iulie 2020, înlocuind vechiul acord NAFTA. \n\nDin februarie 2020, bursele globale au intrat în declin din cauza izbucnirii pandemiei de coronavirus și altor factori ca războiul prețurilor dintre Rusia și Arabia Saudită, ceea ce a afectat în particular piața de pe Wall Street. \nBursele au intrat în cădere liberă pe 24 februarie. Indicii bursieri Dow Jones au scăzut la 1000 de puncte, sau cu 3,5%, iar indicii NASDAQ au scăzut cu 3,7%. Piețele globale au fost grav afectate, FTSE 100 închizând cu 3,3% , iar FTSB MIB în Italia cu 6%. În schimb, piețele asiatice au rămas relativ stabile. Pe 8 martie 2020, Arabia Saudită a anunțat neașteptat că va reduce prețurile la petrol, ceea ce a dus-o într-un război al prețurilor cu Rusia, care a respins planul inițiat de OPEC pentrua tăia producția ca răspuns la pandemia de coronavirus. Ca reacție, piața DJIA a scăzut cu 1300 de puncte. Luni, 9 martie 2020, piețele s-au prăbușit, fiind cea mai neagră zi din 2008. Toatele cele trei indicii Wall Street indicau că indicii Dow Jones au scăzut cu 1800 de puncte, iar DJIA a închis cu 7,8% pierderi. S&P a scăzut cu 7,6%, NASDAQ cu 7,3%, FTSE 100 cu 7,7%, FTSE MIB Italia cu 11,2%, Italia fiind atucni cel mai mare focar de îmbolnăviri și decese produse de coronavirus. Bursele au continuat să scadă după lunea neagră. \n\nPe 11 martie, indicii Dow Jones a avut cea mai mare prăbușire după 11 ani, iar tot atunci, președintele Donald Trump, alarmat de numărul de îmbolnăviri accentuate din SUA, a interzic călătoriile în spațiul Schengen din Europa. Pe 12 martie, piețele s-au prăbușit din nou, fiind considerat Joia Neagră, ca fiind cea mai mare prăbușire a pieței Wall Street din 1987.\n\nDezastre \n\n Incendiile din Australia din iunie 2019-iunie 2020 ce au distrus 18 milioane de hectare de păduri în totalitate și au ucis 1 miliard de animale. \n Pandemia de COVID-19 care, începând din decembrie 2019, a infectat peste 287.000.000 milioane de oameni și a ucis peste 5.000.000 de îmbolnăviți la nivel mondial.\n\nCultura \n\nFiindcă cinematografiile sunt închise din cauza pandemiei de coronavirus, pasionații de filme au început deceniul prin a urmări platforme de streaming ca Netflix, Amazon Prime, HBO GO, Hulu și Disney+. Televiziunea prin cablu continuă să decadă. \n\nÎn industria muzicală, genurile dominante continuă să fie \"new wave\", \"synthpop\", \"disco\", house\" și \"funk\". \n\nÎn ce privește vestimentația, oamenii aniilor 2020 au ajuns să fie obligați de guverne prin a adăuga un nou accesoriu vestimentar - masca de protecție care să-i protejeze de îmbolnăvirea de coronavirus și să oprească răspândirea sa. \n\nAlimentația continuă să fie aceeași ca în anii 2010, doar că de această dată, din cauza temerilor față de noul coronavirus, oamenii au început să comande tot mai des de la companiile de livrare alimente precum Glovo sau Food Panda. Supermarketele au continuat totuși să funcționeze cu program normal, doar mall-urile și magazinele fiind închise.\n\nOamenii apelează tot mai des la comerțul online pentru a reduce distanță socială. \nConsumul de Internet a explodat din această cauză.\n\nȘtiință și tehnologie \n\nPe 30 mai 2020, SpaceX, compania condusă de Elon Musk, a transportat doi astronauți NASA către Stația Spațială Internațională cu o rachetă Falcon 9, fiind prima companie privată care efectuează zboruri spațiale cu echipaje de astronauți pe orbita planetei. \nNASA planifică să trimtia astronauți pe Lună în cadrul programului spațial Artemis până în 2030. \nÎn iulie 2020, NASA trimite un nou rover pe Marte care are la pachet noi tehnologii de scanare și de căutare a vieții sau mineralelor organice. \n\nÎn toamna anului 2020, Sony va lansa nouă consolă de jocuri video, PlayStation 5, iar Microsoft va lansa Xbox Series X. \nCD Projekt va lansa în toamnă, mult așteptatul joc de rol cu tematică futuristica, Cyberpunk 2077.\n\nPredicții\n\n ESA (Europa), CNSA (China), FKA (Rusia) și ISRO (India), planifică fiecare să trimită un echipaj de astronauți pe Lună. \n 30.000 de drone vor patrula Statele Unite ale Americii. \n Când va fi finalizată construirea sa, Jeddah Tower din Arabia Saudită, va fi cea mai înalta clădire din lume, depășid Burj Khalifa din Dubai. \n 2024 - SpaceX va trimite un echipaj de astronauți pe Marte. NASA intenționează să trimită astronauți pe Lună prin cadrul programului Artemis Project 5.\n 2025 - Fermele verticale, televiziunea integratǎ pe Internet, organele artificiale, nano-costumele și obiectele fabricate de imprimantele 3D sunt folosite pentru uz cotidian.\n 2026 - Este sintetizat primul genom uman. Campionatul mondial de Fotbal o să se desfǎșoarǎ în Mexic, SUA și Canada. Construcția catedralei Sagrada Família va fi finalizata la 100 de ani de la moartea arhitectului Antoni Gaudí, la Barcelona, ​​după 144 de ani de construcție.\n 2027- Tokyo și Nagoya sunt conectate de linia de cale feratǎ Maglev. \n 2028 - Este construită stația spațială, Deep Space Gateway, pe orbita lunară. China va construi cel mai mare accelerator de particule din lume. \n 2029 - Roboții sunt folosiți ca parteneri sexuali. Se preconizeazā că numǎrul mașinilor electrice autonome vândute la nivel mondial va depǎși 12 milioane. Se preconizează că nava spațială New Horizons a NASA va părăsi sistemul solar. Asteroidul (99942) Apophis trece pe lângă Pământ la mică distanță.\n\nSocietatea\n\n Populația Egiptului a atins 100 milioane în februarie 2020. \n Uciderea afro-americanului George Floyd a dus la izbucnirea protestelor violente în SUA, dar și la nivel internațional, protestatarii combătând brutalitatea poliției și inegalitatea rasială. \n 24,3% din parlamentele naționale includ femei, 11 femei sunt lideri de stat și 12 sunt lideri de guvern. 20,7% din miniștri la nivel global sunt femei. În ianuarie 2020, Katerina Sakellaropoulou a devenit prima femeie președinte aleasă a Greciei. \n În New Hampshire, SUA, șoferii pot opta la carnetele de condus pentru cel de-al treilea sex. \n Elveția a interzis homofobia și discriminarea bazată pe orientările sexuale și de gen printr-un referendum. \n În nordul Irlandei are loc prima căsătorie de același sex, în ianuarie 2020. \n Căsătoriile de același sex devin legale în Costa Rica din 26 mai 2020. \n În SUA, Curtea Supremă interzice discriminarea la locul de muncă împotriva lucrătorilor pe baza orientării sexuale sau identității de gen. \n Administrația Trump a trecut o lege pe 12 iunie 2020 prin care elimina protecția împotriva discriminării a populației LGBTQ privind acordarea de asigurări medicale în SUA. \n 2022: Populația planetei a atins 8 miliarde de locuitori.\n\nAniversări\n 25 martie 2021: 200 de ani de la începutul revoluției pentru independența Greciei.\n 22 aprilie 2024: 300 de ani de naștere a filosofului german și Königsberg, Immanuel Kant.\n 20 octombrie 2027: 200 de ani de la bătălia de la Navarino.\n 25 octombrie 2029: 100 de ani de la debutul Marii Depresiuni.\n\nReferințe\n https://www.futuretimeline.net/21stcentury/2020-2029.htm" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți împărtăși despre Constituția României?" }, { "from": "assistant", "value": "Constituția României este legea fundamentală a statului român.\n\nConstituția afirmă \n principiile generale de organizare a statului (Titlul I), \n drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor (Titlul II), \n organizarea autorităților publice (Titlul III), \n principiile economice și bugetul de stat (Titlul IV), \n organizarea Curții Constituționale (Titlul V), \n relația cu organizații supranaționale (Titlul VI), și \n procedura de revizuire a Constituției (Titlul VII). \n\nToate celelalte legi trebuie să respecte Constituția. O curte judecătorească specială, numită Curtea Constituțională, este „garantul suprematiei Constituției” , și se ocupă numai de compatibilitatea legilor și altor hotărâri propuse cu Constituția.\n\nCetățenii\nConstituția garantează libertatea individuală , a conștiinței , de exprimare , de întrunire , economică , și altele. \n\nDe asemenea, sunt garantate dreptul la identitate , la învățătură , la ocrotirea sănătății , de vot , de a fi ales , la apărare în instanță , de asociere , de protecție socială , la proprietatea privată , și altele. \n\nLibertățile și drepturile cetățenilor sunt apărate de Avocatul Poporului. \n\nCetățenii sunt datori să fie fideli , să apere țara , să plătească taxele , și să fie de bună-credință în exercitarea libertăților și drepturilor constituționale .\n\nParlamentul\n\nParlamentul deliberează legi propuse de Guvern, Parlament sau de cetățeni . Parlamentul este în sesiune în mod normal timp de 7 luni pe an, între februarie-iunie și septembrie-decembrie .\n\nLegile aprobate de Parlament sunt promulgate de Președinte .\n\nPreședintele\n thumb| Palatul Cotroceni este sediul Președintelui. \nPreședintele “exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate.” . \n\nEl nu poate fi membru al unui partid , are un mandat de 5 ani , și are atribuții extinse în domenille apărării și relațiilor externe .\n\nGuvernul\n\nUn Guvern este numit printr-o procedură care include Președintele și Parlamentul. Președintele numește un candidat de prim-minstru , care formează un guvern. Parlamentul acordă „votul de încredere” guvernului , după care Președintele numește Guvernul . \n\nGuvernul adoptă hotărâri conforme cu legea . În mod normal, Guvernul nu face legea, el doar poate propune o nouă lege Parlamentului . În condiții extraordinare, Guvernul poate emite „ordonanțe de urgență” care au „putere de lege”, dar care nu au trecut prin Parliament așa cum trec toate legile . Din acest motiv, ordonanțele de urgență pot fi emise doar cu aprobarea Parlamentului \n \n\nParlamentul monitorizează guvernul în permanență , și îl poate demite printr-o „moțiune de cenzură” . Președintele nu poate revoca pe primul-ministru .\n\nAutoritatea judecătorească \nthumb| Consilul Superior al Magistraturii.\n\n thumb| Înalta Curte de Casație și Justiție.\n\n thumb| DNA face parte din Ministerul Public.\n\nIndependența autorității judecătorești este garantată\n \n\nIndependența justitiei este garantată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). CSM “propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor” și are rolul de instanță de judecată pentru judecători și procurori . \n\nOdată numiți de Președintele României, judecătorii “sunt inamovibili, în condițiile legii.” \n\nMajoritatea membrilor CSM sunt “aleși în adunările generale ale magistraților”. Parlamentul (Senatul) și guvernul, prin participarea ministrului justiției și a procurorului general, au un rol redus în determinarea componenței CSM . Președintele nu are nici un rol. \n\nÎnalta Curte de Casație și Justiție îi judecă pe parlamentari , Președinte , și membrii Guvernului și „asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii” în toată țara . \n\nMinisterul Public este o instituție de control sub autoritatea Ministrului Justiției .\n\nEconomia natională și finanțele publice\nEconomia natională este bazată pe „libera initiativă și concurență” , bunurile proprietate publică pot fi date temporar în administrare, concesionare, închiriere, sau folosință gratuită, dar sunt inalienabile , bugetul de stat este propus de guvern si aprobat de Parlament , iar Curtea de Conturi controlează cum sunt întrebuințate resurele financiare .\n\nRelația cu Uniunea Europeană \nCetățeni ai Uniunii Europene pot fi aleși în autoritățile administrației publice locale. \n\n„Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor” de membru al Uniunii Europene, dar Guvernul trebuie să informeze Parlamentul cu privire la orice initiativă comunitară cu caracter obligatoriu înainte ca aceasta să fie aprobată .\n\nRevizuirea Constituției în 2003\nConstituția actuală a României se bazează pe Constituția din 1991. Proiectul de Revizuire a Constituției a fost adoptat de Parlament în 2003. Revizuirea Constituției a fost aprobată prin referendumul național din 18 și 19 octombrie 2003. Legea de Revizuire a Constituției României a intrat în vigoare la 29 octombrie 2003, la publicarea în Monitorul Oficial. \n\nMai mult de jumătate din articole au suferit modificări. Cele mai importante schimbări sunt:\n\n Autorității judecătorești îi este recunoscută independența , limitându-se rolul Parlamentului în alegerea Consiliului Superior al Magistraturii. \n Parlamentarii pot fi trimiși în judecată și sunt egali în fața legii cu ceilalți cetățeni.\n Principiile concurenței și liberei initiative sunt afirmate , iar proprietatea privată este garantată și ocrotită de lege.\n Gratuitatea învățământului de stat nu mai este garantată necondiționat (ci numai conform legii). \n Minoritățile naționale au dreptul de a folosi limba maternă în administrația locală și justiție .\n Mandatul președintelui este extins de la 4 ani la 5 ani. \n Obligativitatea stagiului militar se stabilește prin lege organică.\n Aderarea la Uniunea Europeană și OTAN (NATO) se face prin lege adoptată de Parlament, nu prin referendum.\n Cetățenii țărilor membre ale Uniunii Europene vor avea dreptul după aderarea României de a alege și de a fi aleși în scrutinul local dacă sunt rezidenți ai localității respective.\n\nConstituția din 1991\nPrima constituție completă a României a fost adoptată în 1866. O nouă constituție a fost adoptată în 1923, după unirea Transilvanei, Basarabiei și Bucovinei cu România. Constituția din 1938 a instaurat dictatura regală și a fost suspendată între 1940 și 1944. Constitutia din 1923 a fost reintrodusă parțial în perioada 1944-47. În perioada guvernării comuniste au fost adoptate trei constituții, în 1948, 1952 și 1965. Contextul istoric în care constituțiile României înainte de 1989 au fost adoptate poate fi găsit în articolele separate pentru fiecare, în caseta din partea de jos a paginii.\n\nDupă Revoluția din 1989, o comisie condusă de Antonie Iorgovan a redactat un proiect de constituție în 1991. Proiectul de constituție a fost adoptat la 21 noiembrie 1991, în ședința Adunării Constituante (formată din Senat și Camera Deputaților), sub președenția lui Alexandru Bîrlădeanu și Marțian Dan. Constitutia din 1991 a intrat în vigoare după aprobarea ei în referendumul național din 8 decembrie 1991.\n\nLibertățile și drepturile cetățenilor, guvernarea democratică\nConstituția din 1991 confirmă schimbările petrecute după decembrie 1989.\n\nLibertățile și drepturile cetățenilor sunt afirmate în forma lor originală, fără modificările făcute în constituțiile guvernării comuniste. \n\nConstituția rescinde numeroase proviziuni ale constituțiilor guvernării comuniste, referitoare la lupta de clasă, statul totalitar și rolul conducător al partidului. Puterea prezidențială este diminuată la o republică semiprezidențială (de exemplu, Consiliul de Stat este desfințat și se introduce limita de două mandate). Plurarismul politic este restaurat într-un parlament bicameral.\n\nImunitatea parlamentarilor\nImunitatea parlamentarilor are ca unic scop prevenirea intimidării acestora pentru a-i face să voteze într-un anume fel. În constitutia din 1991 ea a fost extinsă neîndreptățit la imunitatea față de lege, iar parlamentul își asumă atribuții judecătorești. \n\nLimitele imunității parlamentare sunt clarificate în 2003 \n \n\nImunitatea parlamentarilor față de lege a dus la două categorii de cetățeni în fața legii. Astfel, articolul 123 “Înfăptuirea justitiei” este lăsat incomplet, fără să precizeze că toți cetățenii sunt egali în fața legii.\n \n\nEgalitatea cetățenilor în fața legii a fost reintrodusă în 2003\n\nAutoritatea judecătorească nu este independentă\nAutorității judecătorești nu i se recunoaște independența. Consiliul Superior al Magistraturii este ales de Parlament: \n\nJudecătorii sunt numiți de președinte pe șase ani (nu sunt inamovibili). \n\nPrima Curte Supremă de Justiție, în atribuțiile căreia intră judecarea parlamentarilor , a presedintelui , și membrilor guvernului , este și ea numită de parlamentari . \n\nAutoritatea judecătorească a fost făcută independentă la revizuirea Constituției din 2003.\n\nModelul economic liberal\nModelului economic liberal, al liberei concurențe si proprietății private în economie, înlocuiește modelul economic socialist al economiei planificate și proprietății de stat \n\n \n\nArticolele au fost completate în revizuirea constituției din 2003\n\nRevizuirea Constituției\n\nInițierea revizuirii\n\nDupă întrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate: Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției (articolului 146(a)).\tCurtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cererea de revizuire. Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă are un caracter constituțional, dacă nu încalcă limitele de revizuire ale constituției stipulate în articolul 152, dacă s-a întrunit numărul minim de semnături pentru începerea procedurii de revizuire și dacă această cerere a fost publicată potrivit procedurii. Ea se va pronunța în termen de 10 zile de la sesizare asupra propunerii de revizuire și în termen de 60 de zile în cazul în care este vorba de o inițiativă a poporului. \n\nHotărârea Curții Constituționale are un rol decisiv în acest demers. Curtea Constituțională poate da un aviz pozitiv, caz în care procedura de legiferare va începe în Camera Parlamentului sesizată, sau poate da un aviz negativ, ceea ce înseamnă că procedura de revizuire este neconstituțională, caz în care întreaga procedură este oprită, demersul începând de la zero. Hotărârea Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial așa cum este prevăzut și în articolul 147 din Constituție.\n\nProcedura de revizuire\n\nProcedura de revizuire depinde într-o primă etapă de decizia celor două camere parlamentare. În urma dezbaterilor (acestea au loc în fiecare cameră separat) acestea pot ajunge la un acord pozitiv. Acest lucru înseamnă că ambele camere au adoptat revizuirea în aceeași formă. Numărul senatorilor și al deputaților care trebuie să se pronunțe pentru revizuirea constituției este de 2/3 (din numărul senatorilor și deputaților din fiecare cameră). Dacă a fost întrunit acest număr, procedura de revizuire continuă, aceasta fiind supusă votului poporului prin referendum.\tDe asemenea poate fi vorba și despre un acord negativ, adică cele două camere resping propunerea de revizuire. În cazul unui dezacord, când una dintre camere acceptă propunerea de revizuire și alta o respinge sau când se dorește revizuirea în formule diferite. În acest caz se poate constitui o comisie de mediere. Aceasta comisie este formată atât din senatori cât și din deputați care au drept scop ajungerea la un numitor comun, adică aprobarea procedurii în ambele camere cu o majoritate de 2/3. În cazul în care această comisie nu poate ajunge la un consens se va organiza o ședință comună, iar în cazul în care numărul de voturi al senatorilor și al deputaților întrunește majoritatea de 3/4, propunerea va fi înaintată spre vot cetățenilor, prin organizarea unui referendum. În cazul în care și această măsură eșueaza, propunerea de revizuire a constituției va fi suspendată. Ultimul pas îl reprezintă referendumul, acesta trebuie organizat în maxim 30 de zile, dacă această condiție nu va fi întrunită, decizia camerelor nu va fi validată, iar întregul proces va fi anulat.\t\n\nReferendumul pentru revizuirea constituției este valabil dacă la acesta participă cel puțin jumătate plus unu din numărul total al persoanelor înscrise pe listele electorale. Referendumul va valida propunerea de revizuire numai dacă jumătate plus unu din numărul participanților vor vota „DA”. Rezultatul referendumului va fi validat de Curtea Constituțională, care va prezenta Parlamentului un raport în ceea ce privește respectarea normelor în cazul organizării și desfășurării referendumului. Legea de revizuire a constituției va intra în vigoare în momentul în care aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial.\n\nLimitele revizuirii\n\nAceste limite ale revizuirii se referă atât la limite materiale cât și la limite formale. Limitele revizuirii au drept scop evitarea anumitor abuzuri sau anumitor decizii care încalcă grav integritatea teritorială și națională a României. Se poate vorbi de asemenea de limite exprese și limite tacite. Limitele exprese sunt cele prevăzute în constituție. Limitele tacite nu sunt prevazute în textul constituției, trebuie deduse pe calea interpretării acestuia.\n\nControverse\nConform avocatului constituționalist Eleodor Focșeneanu , Constituțiile României din 1991 și 2003 nu se bucură de legitimitate și nu au intrat niciodată în vigoare, fiindcă:\n au fost încălcate actele emise de Frontul Salvării Naționale în zilele Revoluției, anume Decretul-Lege nr.2/27 decembrie 1989 care stipula că „sunt și rămân desființate toate structurile de putere ale fostului regim dictatorial”, adică inclusiv Constituțiile din perioada comunistă, forma de guvernământ republicană și funcția de Președinte al României;\n adoptarea \"Constituției României 1991\" s-a făcut fără respectarea prevederilor legii anterioare (care, în momentul 1991, era Constituția României din 1923);\n au existat numeroase nereguli grave, consemnate oficial și pe deplin verificabile, în lucrările Adunării Constituante;\n Constituția României 1991 nu a fost publicată în Monitorul Oficial, așa cum cere legea (fusese publicat numai un proiect al său);\n proiectul \"Constituției României 2003\" conține formulări ambigue sau contradictorii, confirmate și prin concluziile Comisiei de la Veneția, formulări care au fost menținute și în textul final; \n au avut loc numeroase abateri în organizarea și desfășurarea referendumului pentru adoptarea \"Constituției României 2003\";\n nici una dintre Constituțiile postdecembriste ale României nu au fost promulgate prin decretul Șefului Statului, așa cum cere legea pentru intrarea în vigoare;\n prin cele două Constituții se continuă efectele loviturii de stat de la 30 decembrie 1947 și organizarea ilegitimă a Republicii Populare Române, instalată de către comuniștii români și de către sovietici, prin fraudă parlamentară, în seara aceleiași zile.\n\nNote\n\nBibliografie \n Deleanu, Ion. Instituții și proceduri constituționale, Arad, Editura Servo-Sat, 2002.\n Deleanu, Ion. Drept constituțional și instituții politice, Iași, Editura Fundația Chemarea, 1992.\n Boc, Emil; Curt Cynthia. Instituții politice și proceduri constituționale în România, Cluj-Napoca, Editura Accent, 2008.\n Constantinescu, Mihai; Iorgovan, Antonie; Muraru, Ioan; Tănăsescu, Elena Simina. Constituția României revizuită. Comentarii și explicații, Editura All Beck, 2004.\n Barbu B. Berceanu, Istoria Constituțională a României în Context Internațional, Editura Wolterskluwer, 2003\n Radu Carp, De la \"pravilă\" la \"constituție\": o istorie a începuturilor constituționale românești, Editura Nemira, 2002\n Ioan Stanomir, Nașterea Constituției: limbaj și drept în Principate, până la 1866, Editura Nemira, 2004\n Mircea Criste, Controlul constituționalității legilor în România: aspecta istorice și instituționale, Editura Lumina Lex, 2002\n Victor Duculescu, Georgeta Duculescu, Revizuirea constituției: istoric, drept comparat, documente, opinii, Editura Lumina Lex, 2002\n Daniel Barbu, O arheologie constituțională românească: studii și documente, Editura Universității din București, 2000\n Ioan Muraru, Interpretarea Constituției: doctrină și practică, Editura Lumina Lex, 2002\n Angela Banciu, Istoria vieții constituționale în Romania (1866-1991), Editura Casa de Editură și presă \"Șansa\", 1996\n Angela Banciu, Istoria constituțională a României: deziderate naționale și realități sociale, Editura Lumina Lex, 2001\n Angela Banciu, Rolul Constituției din 1923 în consolidarea unității naționale: evoluția problemei constituționale în România interbelică, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988\n Paul Florea, Neconstituționalitatea: excepția de neconstituționalitate în procesul civil, Editura Scripta, 1998\n\n1991 în România\n \nFondări în 1991\nEvenimente din noiembrie 1991 în Europa\n1991 în politică" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante poți oferi despre Limbi italice?" }, { "from": "assistant", "value": "Familia limbilor italice a limbilor indo-europene are două ramuri:\n\n grupul sabellic (osc-umbrian)\n limba oscă (sau oscană), limbă dispărută;\n limba umbriană, limbă dispărută, care nu trebuie confundată cu dialectul modern umbrian al italianei.\n limba latină - care a înlocuit pe celelalte\n limba latină cultă - folosită de clasa superioară a societății romane: patricieni, senatori, scriitori, etc.\n limba latină vulgară - folosită de oamenii obișnuiți, din aceasta au evoluat toate limbile romanice.\n limbile romanice\n limbile creole bazate pe limbi romanice" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți împărtăși despre Limbi ilirice?" }, { "from": "assistant", "value": "Limbile ilirice sunt un grup al limbilor indo-europene care se aflau în partea vestică a Balcanilor. În jurul anului 230 î.e.n. aceste limbi au fost romanizate, iar apoi au fost înlocuite de limbile slavice între secolele V-VII.\n\nUnii cred ca limba albaneză ar fi derivată din limbile ilirice, însă această teorie este intens contestată de lingviști și istorici, din mai multe motive, principalul fiind faptul că limba Iliră era o limbă centum, iar albaneza este o limbă satem, ca și limbile dacă și tracă, slava veche, limbile baltice, limba armeană și limbile indo-iraniene(acestea din urmă fiind cele mai înrudite/apropiate limbi satem cu limba albaneză).\n\nIstoria limbii\nVocalismul este restabilit condițional în compoziția [a], [u], [e], [i], [ō], [ū], [ eu], [ai], [ei]. Consonantismul este reprezentat de fonemele [p, t, k, b, d, g, s, j, v, m, n, l, r], eventual și [š, z, c, dz, n ', l'] nordul este încă [f].\n\nConsonantismul se caracterizează prin reducerea a trei serii de dopuri indo-europene la două, cu coincidență de aspirații sonore; Prezența reflexelor kentum și satemale ale velarului indo-european.\n\nAproape nimic nu se știe despre morfologia iliră, cu excepția caracteristicilor de formare a cuvintelor, care se caracterizează prin prezența mai multor prefixe și a unui sistem bogat de sufixe.\n\nDin vocabular, există mai ales nume native, a căror semnificație este doar uneori restaurată pe baza unei comparații cu alte limbi indo-europene.\n\nCifre\nMai jos sunt câteva nume binecunoscute pentru cifre:\n\nSurse de informații\nLimba iliră este atestată în trei scurte glossuri și un număr mare de nume proprii (toponime, etnonime și grupuri etnice, nume personale ale oamenilor și zeilor, totalizând peste 1500).\n\nReferințe\n\nLimbi indo-europene\nLimbi antice\nLimbi dispărute\nLimbi flexionare" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt lucrurile esențiale despre Oltenia?" }, { "from": "assistant", "value": "Oltenia este o regiune istorică din sud-vestul României delimitată la est de râul Olt, la sud și vest de Dunăre, iar la nord de Carpații Meridionali.\n\nGeografie \n\nOltenia este străjuită în nord de Carpații Meridionali, iar în vest, sud și est de ape curgătoare: Dunăre, respectiv Oltul. Râul Jiu străbate regiunea în direcția nord-sud și o împarte în două părți aproape egale, în care relieful uneia pare să se oglindească în cealaltă. Nordul Olteniei este muntos, fiind prezente aici două masive: Parâng (la est de râul Jiu) și Retezat-Godeanu (la vest de râul Jiu). La sud de Carpați se află zona subcarpatică, reprezentată printr-un șir de dealuri (Dealul Bran, Măgura Slătioarei, Dealurile Gorjului, Dealul Bârzei) și depresiuni (Novaci, Tismana, Târgu Jiu). În nord-vest se află Podișul Mehedinți, dealurile Coșuștei și depresiunea Severin. La sud de Subcarpați se află Podișul Getic, acesta fiind divizat în Platformele: Strehaiei (la vest de râul Jiu; se subîmparte în platformele Hușniței și Bălăcița), Jiului (străbătută de Jiu) și Oltețului(la est de Jiu). În sudul Olteniei de află Câmpia Olteniei, care este de altfel cel mai vestic sector al Câmpiei Române. Câmpia Olteniei este alcătuită de Câmpiile Blahniței și Băileștilor (la vest de Jiu) și Romanaților (la est de Jiu). Cele mai importante râuri sunt: Olt (împreună cu afluenții Lotru și Olteț) , Jiu (împreună cu afluenții Tismana, Motru, Amaradia și Gilort), Desnățui, Drincea și Cerna. Clima Olteniei este temperat-continentală, dar cu influențe mediteraneene.\n\nSuprafața Olteniei este de 24.095 km². Cele mai importante orașe sunt: Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Jiu, Caracal și Râmnicu Vâlcea.\n\nOrganizare administrativă \nTeritoriul istoric al Olteniei este, astăzi, împărțit astfel:\n\n Județul Dolj\n Județul Gorj\n Județul Mehedinți (fără orașul Orșova și comunele Eșelnița, Dubova, Svinița, care aparțin Banatului)\n Județul Olt (fără zonele situate la est de râul Olt, care fac parte din Muntenia)\n Județul Vâlcea (fără zonele situate la est de râul Olt, care fac parte din Muntenia. De asemenea, o mică zonă situată între barajul Vidra și vârful Șteflești a fost atașată județului Vâlcea, fiind desprinsă din fostul județ Sibiu)\n Județul Teleorman (doar comuna Islaz)\n\nToate aceste județe (mai puțin Teleorman) sunt grupate în Regiunea de dezvoltare Sud-Vest, care, datorită faptului că 82,4% din teritoriul ei este alcătuit din această regiune istorică, poartă și denumirea de Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.\n\nIstorie \n\nPe teritoriul Olteniei locuiau, înainte de cucerirea romană, mai multe triburi geto-dace: pelii (Pelendava), sucii (Sucidava), burii (Buridava), la cazanele Dunării era un alt trib și este posibil să fi fost și alte triburi sau reprezentanți ai altor triburi în regiune. De asemenea au existat mai multe așezări celtice. În secolul I î.Hr. acest teritoriu a aparținut Regatului Dac condus de Burebista, apoi, la sfârșitul sec. 1. e.n. regatului condus de Decebal. Din 101 până în 271 a fost sub stăpânire romană. Din anul 119 până în 158 regiunea este inclusă provinciei Dacia Inferior, după această dată și până la Retragerea Aureliană din 271, teritoriul Olteniei a făcut parte din provincia Dacia Malvensis.\n\nDacia de la sud de Carpați era o regiune în care se putea pătrunde pe uscat doar prin trei trecători: prin Culoarul Timiș-Cerna, străjuit de castrul roman de la Ad Mehadium (Mehadia), prin valea Jiului (prin pasul Lainici), străjuit de castrul de la Ad Mutriam și prin valea Oltului (prin pasul Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit de coline împădurite, care pleca dintre localitățile de azi Curtea de Argeș și Pitești, bifurcând-se, în afara provinciei, spre Câmpulung și spre sudul Munteniei. Această relativă izolare de restul lumii a oferit locuitorilor o anumită protecție naturală în fața năvălirilor; nordul Olteniei, neaflându-se în calea migratorilor, cum s-a întâmplat cu zonele joase din sudul regiunii.\n\nExplicabile sunt și numeroasele ruine daco-romane păstrate într-o stare mult mai bună în Oltenia decât în Transilvania, ruinele castrelor de la Drobeta, dar în special cele de la Sucidava și Pelendava sunt într-o stare mult mai bună decât cele de peste munți. Ele par mai degrabă să fi fost lăsate în paragină și folosite ca materie primă pentru construcțiile din jur (cazul Pelendavei, unde o parte a zidurilor a constituit sursa de piatră și cărămidă pentru construirea bisericii, cum apare scris chiar în pisania mânăstirii Coșuna, construită chiar lângă castru).\n\nÎn afara lor, s-au păstrat alte numeroase situri daco-romane: Romula, Rusidava, Buridava, Castra Nova, Ad Mehadium, Ad Mutriam, Arutela, Drobeta ș.a.m.d.\n\nDe remarcat faptul că Oltenia a continuat să fie în legătură directă cu Imperiul și după Retragerea aureliană, împăratul Constantin cel Mare construiește un pod peste Dunăre la Corabia, unde se vede și azi pilonul capului de pod de pe malul românesc, situație similară cu cea a podului de la Drobeta.\n\nDrobeta, dintr-un punct strategic inițial, devenise primul centru urban din Oltenia romană și al treilea din Dacia, după Sarmizegetusa si Apulum. În timpul lui Hadrian (117-138) orașul a fost declarat municipium (121), când populația atinsese 14.000 de locuitori, iar în timpul lui Septimiu Sever (193-211) a fost ridicat la rangul de colonia (193) ceea ce conferea locuitorilor urbei drepturi egale cu cetățenii Romei. O colonia era un oraș prosper, cu temple, basilici, un teatru, un forum, un port, bresle de meșteșugari. Împărații romani, chiar și în timpul scindării imperiului au continuat să refacă și să întrețină cetățile de la Dunăre. Ultimul împărat care mai adusese acvilele romane la Dunăre a fost Iustinian I (527-565), a adăugat și el un turn Drobetei.\n\nDescoperirile arheologice au evidențiat că, din punct de vedere al circulației monetare, Oltenia are o situație perfect similară diocezei Daciilor sud-dunărene, în special începând cu al doilea deceniu al secolului al VI-lea, fiind deci integrată lumii romane, datorită în cea mai mare măsură, prezenței unei foarte numeroase populații de origine latină. Din studiul istoriei legiunilor romane, se poate observa ca veteranii legiunii a V-a Macedonica și legiunii a XIII-a Gemina sunt lăsați la vatră și primesc ca plată a serviciilor militare, loturi agricole în Dacia Malvensis, Caracalla împroprietărește chiar și legionarii altor legiuni romane. Se datorează și garnizoanelor militare, emisiunile din capitală sunt aici mult mai frecvente decât în provincii. Din contră, Muntenia de la est de Limes Transalutanus este un teritoriu locuit de barbari, în care pătrunderea de monedă are mai mult caracter accidental, iar evoluțiile sunt necorelate tendințelor din Imperiu sau din Oltenia. \n\nAceastă diferență poate fi ilustrată și pe ceramică. În Oltenia (unde formele de tradiție romană reprezintă peste 90% din ceramică), în mare măsură este încă nematură în Muntenia la Soldat Ghivan (pentru care doar circa două cincimi din forme au această origine) și este doar inițiată la Străulești (unde formele de sorginte carpică sunt cele mai caracterizante).\n\nNumismatica concluzionează mult mai apăsat apartenența la Imperiul târziu; studiul ceramistic a subliniat mai mult recursul la forme rezolute, dar caracterul roman al Olteniei rezultă din ambele serii de studiu. Vârful descoperirilor de monedă de aur, în Oltenia, datează din deceniul 527-537, ceea ce reflectă efortul de consolidare a limes-ului roman (limita estică a Daciei Malvensis pe aliniamentul localităților de azi Turnu Măgurele-Roșiori-Pitești-Curtea de Argeș). Acest context favorabil (inclusiv prin fluiditate monetară) este cel pentru care ar trebui să presupunem vârful activităților economice, inclusiv al activităților meșteșugărești, deci inclusiv al producției ceramice de atelier. Oscilații semnificative în jos, pentru circulația monetară din Oltenia, sunt evidențiate în legătură cu invaziile, alte evenimente militare, mai puțin cunoscute din izvoare, par să se fi produs în 589/590, 593/594 și 597/598. Evidența numismatică în spațiul Olteniei iluminează, indirect, situația strategică a Munteniei, care a fost teritoriu de pasaj a migratorilor. \n\nPrimii coloni au fost așezați în Oltenia de către Traian chiar înainte de construirea podului de la Drobeta, erau cohorte auxiliare din Hispania, legionarii au primit pământuri în jurul Drobetei, constituind o enclavă, un cap de pod menit să înlesnească construirea în deplină securitate a podului de peste Dunăre.\n\nAcest ansamblu al descoperirilor masive de monedă romană, unelte agricole, fibule si ustensile de tot felul, arme, castre, sugerează că în regiune, romanizarea a fost extrem de accentuată.\n\nUn alt indiciu, este utilizarea frecventă a perfectului simplu în vorbirea populară, perfectul simplu fiind un timp al verbului specific doar limbilor de origine latină.\n\nÎn secolele IV-XII sudul Olteniei a fost un important culoar de trecere a diverselor popoare migratoare. Vestigii slave au fost descoperite la Ostrovu Mare, Plenița, Vârtop, Coșovenii de Jos, Nedeia, Orlea, Sucidava, dar și la Râureni în nord-est. Aceștia au emigrat la sud de Dunăre sau au fost asimilați de populația romanică majoritară, dar au lăsat numeroase toponimii de origine slavonă: râul Bistrița (în nord-estul Olteniei), Craiova, Hinova, Bistreț, Bucovăț, Dumbrava etc.\n\nÎn secolul al XIII-lea apar cnezatele lui Litovoi, Seneslau, Ioan și Farcaș care, odată unificate sub Litovoi, apar ca destul de puternice pentru a respinge atacurile maghiare dinspre munți, care ocupaseră Transilvania și a celor tătare dinspre est, care reușiseră să ocupe în perioada lui Litovoi, toată zona de câmpie din Muntenia și toată Moldova. \n\nÎn secolul al XIII-lea Turnu-Severin a fost stăpânit de Regatul Ungariei. Zona înconjurătoare (Banatul de Severin) a fost până în secolul XVI disputată cu Ungaria.\n\nÎntre secolele XIII-XVI este menționată în Râmnicu Vâlcea o populație săsească.\n\nÎn epoca medievală, teritoriul Olteniei este parte integrantă din Țara Românească, unii membrii ai familiei oltenești a Craioveștilor ocupând tronul începând cu secolul al XVI-lea. Oltenia avea o notă distinctă în raportul puterii, prin Marea Bănie de Craiova. Regiunea era administrată de un ban, motiv pentru care este cunoscută și sub denumirea de Banatul Craiovei.\n\nCraiova era capitala unei regiuni care beneficia de o autonomie relativă, dar care era parte integrantă din Țara Românească. Mulți bani ai Craiovei sau familii importante din urbe, devenind domnitori în virtutea poziției pe care o ocupau în aparatul administrativ al Craiovei (dar și datorită bunelor relații cu otomanii în cazul Craioveștilor), cel mai bun exemplu este cazul familiei Bibescu care a dat pe ultimii doi domnitori din Țara Românească, Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei.\n\nÎn timpul lui Mircea cel Bătrân, pe teritoriul Olteniei ființau județe precum Jaleș (în apusul Gorjului de azi), Motru (în răsăritul Mehedințiului actual), de Baltă (în vestul actualului județ Dolj și sudul actualului județ Mehedinți) și probabil Jiu (în zona Tg. Jiu).\n\nStăpânirea imperială \n\nÎn urma tratatului de la Passarovitz din 1718 Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică, aceștia numind-o \"Kleine Walachei\" (adică \"Valahia Mică\", față de Muntenia care era \"Valahia Mare\"). Ocupația a durat aproape 20 de ani, terminându-se în urma bătăliei de la Groțka în Serbia, unde Austria a fost învinsă de turci. Granița vestică a Țării Românești a fost pentru scurt timp râul Olt. Situația era agravată și pe fondul transformării teritoriilor românești în teatru de război între habsburgi, ruși și turci. Datorită tentativei Habsburgilor de a instaura în Oltenia o administrație proprie, sprijinită militar și transformarea ei într-o provincie imperială, lucru pe care nici turcii nu-l reușiseră pe parcursul mai multor sute de ani, se dezvoltă o puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuși, această perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele hărți topografice ale Olteniei. De asemenea, prin efectuarea unor intervenții pirotehnice s-a construit drumul Călimănești-Cozia pentru a lega noua provincie de restul imperiului. Astfel, drumul alternativ care lega Depresiunea Lotrului de Muntenia și care trecea de obicei prin localitățile Sălătrucu și Perișani, își pierde însemnătatea. După 1718 acestea rămânând însă în posesia Munteniei, deoarece se aflau la est de râul Olt. În urma tratatului de la Belgrad din 1739, Oltenia este realipită la Țara Românească. Craiova devine între 1735 și 1770 capitala unei regiuni cufundate în anarhie, fără o apartenență statală reală, în care haiduci ca Iancu Jianu făceau legea.\n\nPe o perioadă de aproximativ 100 de ani, Oltenia devine sălașul unor celebri haiduci și panduri din Oltenia.\n\nÎn 1821, Oltenia este locul de plecare al primei revoluții moderne, revoluție care avea să însemne pentru țările române, trecerea de la perioada medievală la epoca modernă. Deși revoluția lui Tudor Vladimirescu reușește doar să restabilească domniile pamântene, ea constituie un moment de cotitură în istoria noastră. \n\nTot Oltenia a fost sălașul în care s-a dezvoltat revoluția pașoptistă, Craiova fiind prima capitală a revoluției pe care o pregăteau oamenii \"Frăției\": Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe Magheru, Costache Romanescu, Cristian Tell înainte de a duce revoluția la București. Oltenia a fost un foarte puternic centru unionist.\n\nChiar și după Unirea Principatelor, Oltenia continuă să fie regiunea cea mai fierbinte, în perioada războiului de independență, căci Oltenia devine, din nou, regiunea cel mai puternic implicată în război, trecerea Dunării de către armata română are loc la Corabia, iar teatrul principal de desfășurare al ostilităților (Plevna, Grivița, Rahova, Vidin) era plasat în vecinătatea Olteniei, pe malul drept al Dunării. Populația a sprijinit material în modul cel mai direct războiul, în special familiile celor plecați la război, trecând efectiv Dunărea cu care de provizii pentru armata română care nu strălucea deloc la acest capitol, fapt foarte rar întâlnit în istoria războaielor moderne.\n\nDeși începută în Moldova, răscoala de la 1907 atinge cote paroxistice în Oltenia, trupele de jandarmi și militari nu sunt suficiente, doar folosirea, în premieră, a artileriei și bombardarea unor sate (în special, Băilești și satele din jurul Slatinei) reușesc să stopeze răsculații. \n\nÎn Primul Război Mondial, au loc lupte crâncene în marginea localităților importante din Oltenia, când armata română se retrăgea spre Moldova. Lupte la care populația civilă nu a ezitat nici un moment sa intervină, la Podul Jiu (lângă Târgu Jiu), la Robănești (lângă Craiova), în pădurile Streharețului (Slatina) și pe valea Oltului (în apropiere de Râmnicu Vâlcea. La Podul Jiu, populația (printre care Ecaterina Teodoroiu) a reușit chiar să oprească coloana germană, până acestora le-au sosit întăriri. \n\nÎnainte de reforma administrativă din 1950, când au fost desființate județele, Oltenia era subdivizată în județele Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Dolj și Romanați.\n\nÎn 1938, regele Carol al II-lea introduce, prin decret, organizarea administrativă bazată pe ținuturi. Pe teritoriul Olteniei a fost alcătuit Ținutul Jiu (numit uneori și Ținutul Olt), care cuprindea, pe lângă cele 5 județe oltenești și județul Olt.\n\nÎn perioada 1950-1952, pe teritoriul Olteniei au existat regiunile Gorj, Dolj, Vâlcea (aceasta cuprindea și comune situate la răsărit de Olt care au fost desprinde din vechiul județ Argeș). Piatra Olt aparținea regiunii Argeș, iar comuna Islaz a fost atașată regiunii Teleorman.\n\nÎn perioada 1952-1968 cea mai mare parte a teritoriului Olteniei (84,25%) este alcătuită din Regiunea Oltenia (numită până în 1960: Regiunea Craiova). Nord-estul Olteniei a făcut parte din Regiunea Argeș (numită până în 1960: Regiunea Pitești). Comuna Islaz a făcut parte din Regiunea București.\n\nActuala organizare administrativă a spațiului oltenesc datează din 1968.\n\nGaleria de imagini\n\nVezi și \n Marea Bănie de Craiova\n Stema Olteniei\n Biserici de lemn din Oltenia\n Podul Calafat-Vidin\n Podul lui Dumnezeu\n\nNote\n\nBibliografie \n „Istoria Olteniei”, Alex Mihai Stoenescu, Editura RAO, 2011\n\nLectură suplimentară \n Artele plastice în Oltenia: 1821-1944 : contribuții, Paul Rezeanu, Editura Scrisul Românesc, 1980\n Itinerare arheologice și istorice Oltene, Dumitru Tudor, Editura Sport-Turism, 1979\n Oltenia Romană, Dumitru Tudor, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1968\n Arheologia preistorica a Olteniei, Dumitru Berciu, Editura Ramuri, 1939\n Contribuția Olteniei la războiul pentru independență, Ileana Petrescu, Virgil Joița, Ion Pătroiu, Editura Scrisul Românesc, 1977\n 1907 în Oltenia: contribuția intelectualilor la Marea răscoală, Nicolae Andrei, Editura Scrisul Românesc, 1984\n\nLegături externe \n Porturi populare din România\n Oltenia, zbucium între istoria de dinainte și cea de după comunism, 3 februarie 2013, Mugurel Manea, Adevărul\n Calator de drag prin nordul Olteniei , 20 iulie 2009, Denisa Maruntoiu, România liberă\n Frumusete si sfintenie, 14 martie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt cele mai importante informații despre Muntenia?" }, { "from": "assistant", "value": "Muntenia este o regiune istorică din sudul României, parte componentă a Țării Românești. Limitele sale sunt: la nord munții Carpați (care o delimitează de Transilvania), la vest râul Olt (care o separă de Oltenia), la sud și est fluviul Dunărea (care o delimitează de Bulgaria și Dobrogea), iar la nord-est râurile Milcov, Putna și Siret (dincolo de care se află Moldova).\n\nAre în componență actualele județe și unități administrative: Argeș, Brăila, Buzău, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Prahova, Teleorman (fără comuna Islaz), Municipiul București. De asemenea, segmentele situate la est de râul Olt din județele Vâlcea și Olt, precum și sudul județului Vrancea (la sud de Milcov) fac parte din regiunea istorică Muntenia. Localitățile Predeal (dar fără Timișu de Sus și Timișu de Jos) din județul Brașov și Crângeni din județul Galați fac parte, de asemenea, din Muntenia.\n\nCele mai importante orașe, centre polarizatoare și focare de istorie și cultură, din această regiune sunt: București, Alexandria, Brăila, Buzău, Călărași, Giurgiu, Pitești, Ploiești, Slatina, Slobozia și Târgoviște.\n\nPrincipalele ape curgătoare care străbat această regiune sunt Dunărea, precum și unii afluenți direcți ale acesteia: Olt, Vedea, Argeș, Călmățui (în județul Brăila și județul Teleorman), Ialomița și Siret.\n\nOriginea numelui \nMuntenia era denumirea care apare pentru prima dată în cronicile primilor domni moldoveni. Prin Muntenia se înțelegea întregul teritoriu al Țării Românești, probabil pentru faptul că în regiunile învecinate cu Moldova densitatea populației era mult mai mare în zona de deal și de munte, zonele de câmpie din Muntenia fiind foarte puțin populate datorită vastelor păduri ale Teleormanului și ale Vlăsiei care se întindeau de la râul Olt până pe teritoriul Bucureștiului de astăzi și a Bărăganului, în care predomina la acea vreme vegetația de stepă care se termina brusc spre sud cu întinderi de nisipuri mișcătoare apoi mlăștinoase în jurul Dunării.\n\nMuntenia este regiunea din sudul României care a format împreună cu Oltenia principatul medieval al Țării Românești, începând cu domnia lui Basarab I sau după alți istorici a lui Vladislav I (Vlaicu Voda) și până la unirea principatelor (1859). Toate capitalele Țării Românești s-au situat în Muntenia (cu excepția perioadei 1770-1771 când aceasta s-a aflat în Craiova). Până în secolul XVIII denumirea \"Muntenia\" se întindea și asupra Olteniei, care abia după stăpânirea habsburgică a început să fie percepută ca o regiune istorică distinctă.\n\nPetre P. Panaitescu sugerează că numele Muntenia provine de la unul dintre voievodatele care au fost unite pentru a forma Țara Românească, iar acest voievodat se numea Muntenia, datorită amplasării sale geografice în zona montană. De asemenea, menționează faptul că în istoria altor țări există exemple similare în care și-au format numele de la statul lor, care s-a constituit prin reunirea autonomiilor locale, iar cel mai puternic și important dintre acestea a dat numele său statului rezultat. Curtea de Argeș a fost prima capitală a Țării Românești și aceasta ar fi fost aleasă datorită prezenței voievodului local și a importanței sale în procesul de unificare a țării. În egală măsură, acesta face referire la diploma dată de regele maghiar Bela al IV-lea, Cavalerilor loaniți în 1247, care menționează existența unui voievodat \"dincolo de Olt\", sub conducerea voievodului Seneslav, care ar fi fost voievodatul de la munte de unde a pornit apoi procesul de unificare al Țării Românești .\n\nLimite \n\nMuntenia este situată între Dunăre la sud și est, Carpații Meridionali și Milcov la nord, în timp ce granița vestică este râul Olt. În perioada medievală când teritoriul Munteniei era administrat direct de către domnitor, iar teritoriul Olteniei (adica județele situate dincolo de râul Olt) era administrat de catre banii Craiovei, supuși domnitorului muntean.\nÎntre 1718-1739, când Oltenia a fost sub dominație habsburgică, Țara Românească a fost alcătuită numai din Muntenia.\n\nDupă Unirea Principatelor, în 1872 la o nouă împărțire teritorială s-a revenit la delimitarea medievală iar pe emblema Principatelor Unite au fost introduse separat, simbolurile Munteniei(vulturul) și Olteniei(leul) alături de bourul moldovenesc.\nDupă Marea Unire de la 1 decembrie 1918 Muntenia dispare ca regiune administrativă până în 1950 când se revine la împărțirea regională. După 1968 titlul de regiune Muntenia, nu mai apare decât în medii neoficiale, care nu constituie diviziuni administrative, spre exemplu, regiunea de dezvoltare Sud Muntenia, care însă nu cuprinde decât două treimi din suprafața regiunii istorice.\n\nIstorie \n\nTeritoriul Munteniei era locuit în antichitate de triburile geților (getae), care erau popor de neam tracic. Istoricul antic Strabo susținea că \"dacii și geții vorbesc aceeași limbă\". În jurul anului 340 î.e.n., deoarece geții din dreapta Dunării (suddunăreni) au devenit dependenți de Macedonia, regii macedoneni formulează pretenții de supremație și asupra geților din nordul Dunării, însă încercările întreprinse de Alexandru cel Mare 335 î.e.n. și 327 î.e.n. ) și Lisimah (310 î.e.n. ) de a-i supune, rămân fără rezultat. Mai târziu, geții duc lupte cu bastarnii, (popor germano-celtic), care între anii 200 și 100 î.e.n. ocupa poalele nord-estice ale Munților Carpați și malurile Nistrului.\n\nTeritoriul Munteniei a făcut parte din marele regat dac a lui Burebista dar nu și din regatul lui Decebal. După victoria asupra lui Decebal, Traian trimite trupe auxiliare în Muntenia și sudul Moldovei pentru pacificarea regiunii. Conducătorii locali fac jurăminte de vasalitate, dar teritoriul Munteniei nu este anexat și nu devine provincie a Imperiului Roman, rămânând doar în zona de influență.\n\nÎn 117, după moartea lui Traian, romanii retrag trupele din cea mai mare parte a Munteniei și fixează granița de-a lungul limesului Transalutanus sau Valul lui Traian, care se întindea de la Dunăre și până în apropiere de Câmpulung (castrul Judava), trecând prin Roșiori de Vede (în perioada romană denumit Pirus și ulterior Russenart). Au loc numeroase atacuri ale carpilor, (un trib de daci liberi) și goților sau poate geților, subiectul este supus multor controverse deoarece, de-a lungul timpului, unii cronicari, în mod voit sau întâmplător (din ignoranță), i-au confundat pe geți cu goții. Primul care a utilizat termenul de \"got\" ca echivalentul lui \"get\", a fost împăratul filozof Iulian Apostatul (361-363 e.n.). În secolul IV, echivalența eronată geți-goți a fost adoptată și de alți autori, iar prin scrierile istoricului latin Claudianus (începutul secolului V) și mai ales ale lui Orosius (autor spaniol de origine gotă), apoi prin ale istoricilor Cassiodor și Iordanes, această confuzie a căpătat o largă răspândire. Trebuie menționat că lucrarea lui Iordanes numită \"Getica\", era de fapt consacrată goților.\nIstoricul got Iordanes în lucrarea sa din 551 \"Getica\" (De Origine Actibusque Getarum) îi descrie în mod eronat pe goți ca fiind urmașii geților lui Burebista și Deceneu, lucru explicat de unii istorici prin apropierea fonetică a celor 2 cuvinte. Este știut că goții au pătruns în Muntenia împinși de huni, dar nu sunt dovezi că în acea perioadă au intrat în conflict cu romanii și nici nu există urme că deplasarea lor s-ar fi desfășurat către limesul roman. Sunt însă suficiente dovezi clare ca au străbătut în raidurile lor de pradă câmpiile Bărăganului și Buzăului și că romanii au înființat pentru ei o episcopie la Silistra. Conflictul deschis al goților cu romanii s-a declanșat mai degraba după trecerea goților peste Dunăre și acceptarea lor temporară ca federați.\n\nAurelian încheie un tratat cu goții, tolerând migrația lor peste sau în teritoriul dacic ca niște federați ai Imperiului Roman. Așadar, găsim în Dacia următoarele triburi de goți: Taifalii și Victoalii. Așezările goților în Dacia cuprindeau numai Podișul Moldovei și jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române, în timp ce în spațiul carpatic continua să locuiască populația daco-romană, rămasă aici după retragerea legiunilor și a administrației romane peste Dunăre (în nou înființata Dacia Aurelia). După așezarea lor în nordul Mării Negre, goții se împărțeau în vizigoți (goți apuseni, ramura tervingilor), care erau localizați între Nistru și câmpia răsăriteana a Daciei, și ostrogoți (goți răsăriteni), care locuiau la est de Nistru.\n\nMuntenia și Dobrogea au fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea goților și bulgarilor lăsând suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagră ce cuprindea mai ales Moldova cu Muntenia și tătare (care stăpâneau îndeosebi zonele de câmpie din Muntenia și Moldova la momentul pomenirii voievodatelor lui Litovoi, Seneslau, Ioan și Farkas (Lupu) în diploma cavalerilor ioaniți.\n\nToate aceste năvăliri au dus la menținerea unei populații stabile destul de reduse în zonă. Populația avea să crească în timp și prin venirea treptată a mai multor grupuri de români sud-dunăreni care fugeau din calea atacurilor hunilor și avarilor asupra Imperiului Bizantin. Astfel că în secolul al XII-lea cronici bizantine și slave considerau populația un amestec al urmașilor triburilor geto-dace care intraseră în contact frecvent cu civilizația romană, vlahi sud-dunăreni și slavi creștinați de bizantini. Acest amestec de populații avea, ca element comun de cultură, filonul roman.\n\nDupă victoria lui Basarab I de la Posada, acesta și (sau?) Vladislav I își extind stăpânirea asupra teritoriului Munteniei și al sudului Moldovei (sub denumirea de \"Basarabia\") în urma unor campanii victorioase împotriva tătarilor care ajunseseră stăpânitori peste aceste teritorii dând astfel naștere principatului medieval al Țării Românești cu capitala la Câmpulung.\n\nJudețe \n\nAcestea sunt județele actuale ale României aflate în întregime sau parțial în Muntenia:\n\n Județul Argeș (6.862 km²)\n Județul Brăila (4.766 km²)\n Județul Buzău (6.103 km²)\n Județul Călărași (5.088 km²)\n Județul Dâmbovița (4.054 km²)\n Județul Giurgiu (3.526 km²)\n Județul Ialomița (4.453 km²)\n Județul Ilfov (1.583 km²)\n Județul Olt (5.498 km²) - parțial\n Județul Prahova (4.716 km²)\n Județul Teleorman (5.790 km²)\n Județul Vâlcea (5.765 km²) - parțial\n Județul Vrancea (4.857 km²) - parțial\n\nReferințe\n\nBibliografie \n C. Daicoviciu, Dacica. Considerații privind istoria veche a pamîntului românesc, Bibliotheca Mvsei Napocensis, Cluj, 1969 \n Istoria României. Compendiu, 1974,\n Protase, Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, 1966, \n A.Tudor, \"Romanizarea Munteniei\" , 1974\n Pârvan, Dacia, 1972, București\n Haralambie Mihăescu, Limba latină în provinciile dunărene ale Imperiului Roman Bucharest, 1960\n Ioan I. Russu, Etnogeneza românilor, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981\n\nLectură suplimentară \n Necropole din secolul al IVlea e.n. în Muntenia, Bucur Mitrea, Constantin Preda, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1966\n Itinerare arheologice în Muntenia, Mioara Turcu, Editura Sport-Turism, 1985\n Geto-dacii din Cîmpia Munteniei: studiu, Mioara Turcu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979\n Geto-Dacii din Muntenia, în epoca romană, Gh Bichir, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1984\n\nLegături externe \n Muntenia - \"ținutul celor mai bărbați și mai drepți dintre traci\" - piatra de temeie a României de astăzi, 3 februarie 2013, Vlad Ignat, Adevărul\n\nVezi și\n Listă de domnitori valahi\n Stema Țării Românești\n Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino\n\n \nIstoria medievală a României" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații concise poți oferi despre Banat?" }, { "from": "assistant", "value": "Banatul este o provincie istorică împărțită astăzi între România, Serbia (Banatul Sârbesc) și o foarte mică parte din Ungaria.\n\nÎn evul mediu, pe teritoriul Banatului a existat o formațiune politică cu centrul la Morisena (astăzi Cenad). Cei mai cunoscuți voievozi au fost Glad, care a dus lupte împotriva nomazilor maghiari, cu armate formate din români, pecenegi și bulgari, Ahtum și Chanadinus, strănepoții lui Glad, care s-au luptat între ei.\nÎn perioada dominației Coroanei Maghiare au fost numite „banaturi” toate comitatele de graniță, conduse de un ban: Banul de Severin, Banul de Belgrad, Banul de Sabăț. Denumirea s-a limitat mai târziu la actuala provincie „Banat” de Timișoara. Inițial, numele regiunii Banat se leagă de (Turnu) Severin, Banatul de Severin și de succesorii istorici ai acestuia Banatul de Lugoj-Caransebeș, și Banatul de Timișoara avea formațiuni politice, militare și administrative cu rolul de marcă în cadrul sistemului defensiv antiotoman. La originea Banatului românesc actual, Banatul de Severin a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1205–1235) incă din 1228, ca o regiune înființată la hotarele Țaratului româno-bulgar pentru paza graniței Regatului maghiar și restabilirea influenței Bisericii latine în regiune. În această perioadă, sunt pomenite Banatul de Severin, Banatul de Belgrad și Banatul bulgăresc 1365. \n\nPrima atestare documentară a numelui Banatvs Timisvariensis Pars se găsește în Harta Trans-Tisiensis întocmită cel mai probabil în toamna anului 1685. Pentru români, regiunea a mai fost cunoscută și sub denumirea de Temișana.\n\nRegiunea a constituit o parte unitară, componentă a Regatului Ungariei, apoi, din secolul al XVI-lea, a Imperiului Otoman, după care a fost înglobat spre sfârșitul secolului al XVIII-lea în Arhiducatul Austriei, devenit apoi Imperiul Austriac. După 1867, a făcut parte din partea maghiară a Imperiul Austro-Ungar, iar în urma Primului Război Mondial, Banatul a fost împărțit pe linii etnice între cele trei state naționale ale căror etnii locuiau zona, Iugoslavia, România și Ungaria. Proclamarea Republicii Bănățene în anul 1918, a fost o încercare de păstrare a unității Banatului multietnic și multiconfesional, eșuată însă din cauza promisiunilor făcute de Antantă, înainte de război, României, a pretențiilor teritoriale emise de Serbia și aplicării Principiilor Wilson de delimitare după majoritatea populației.\n\nCronologie \n\n De la sfârșitul secolului al IV-lea și până în anul 454 hunii formează prima formațiune statală după retragerea administrației romane. Conducători în această perioadă sunt Uldin, Charatron, Octar și Rugila, Attila și Bleda, Ellak. \n 454 bătălia de la Nedao. Ellak, fiul lui Attila, este înfrânt de către Ardaric, regele gepizilor. Majoritatea hunilor se retrag în zona Donului, cu excepția unor grupe de kuthriguri. Ardaric, ginere al lui Attila, fondează cea de-a doua dinastie care a condus până în 567. Regii acestei dinastii au fost: Ardaric, Giesmus, Trautila, Trasseric, Gunderith, Mundonus, Gelemund, Turisind și Cunimund.\n 488 bătălia de la Ulca: Teodoric I regele ostrogoților îl înfrânge pe Trautila regele gepizilor, acesta din urmă murind în luptă.\n 504 anul celor patru regi: Trasseric și Gunderith (susținuți de bizantini) împotriva lui Mundonus și Gelemund (susținuți de Teodoric I). În bătălia de pe râul Sava generalul lui Teodoric I, Pitzias, îl înfrânge pe Gunderith, fapt urmat de ocuparea Sirmiumului de către ostrogoți și fuga lui Trasseric la Constantinopol. Mundonus și Gelemund rămân unicii regi, asociați după modelul hun.\n 504-549: perioada de maximă expansiune și splendoare a dinastiei gepide. Recuperarea Sirmiumului.\n 14 apr.535 prin Novella XI împăratul bizantin Justinian înființa arhiepiscopia de rit latin Justiniana Prima, sub a cărei jurisdicție intra și teritoriul banatic, prin cives-urile de la Litterata (pe malul stâng al Dunării, în dreptul cetății Novae) și Recidiva (Vărădia, fostă Arcidava).\n 539: victorie belică a gepizilor conduși de Elemund împotriva bizantinilor, urmată de anexarea de teritorii sud-dunărene.\n 549-560: domnia lui Turisind, marcată de conflictele cu longobarzii.\n 552: bătălia de la Asfeld, o victorie longobardă (cu susținere bizantină), în care Alboin, fiul regelui longobard Audoin, îl ucide într-un duel pe Turismund, fiul regelui gepid Turisind.\n 567, bătălia de la Sirmium, azi Srmska Mitrovica, în care coaliția longobardo-avară îl înfrânge pe regele gepid Cunimund. Prințul Reptila, fiul lui Turismund, și episcopul arian Trasseric se refugiază împreună cu tezaurul la Constantinopol. Alboin, regele longobarzilor, îi cedează teritoriul lui Baian I, khaganul avarilor. Avarii vor constitui patru dinastii, care vor conduce teritoriul până la jumătatea secolului al IX-lea.\n 731 a fost desființată de către împăratul Leon al III-lea Isaurianul arhiepiscopia Justiniana Prima.\n 787 la al doilea conciliu de la Niceea a participat și episcopul Ursus \"al avarilor”.\nla inceputul secolului IX pe fondul decaderii Khaganatului Avar regiunea Banatului ca și sudul Tranilvaniei intră sub autoritatea hanilor Bulgari Krum (796/803 - 814) si apoi Omurtag (814-831)\n927 după moartea țarului Simeon al Bulgariei, apare voievodatul condus de Glad.\n 934, Voievodatul lui Glad este atacat de cetele migratoare de maghiare, conduse de Zuard, Cadusa (fratele lui Zuard) și Boyta care, într-o primă fază, au cucerit partea nord-vestică a voievodatului. După relatările notarului anonim al regelui maghiar Béla al III-lea în Gesta Hungarorum, Glad s-a opus năvălitorilor în mai multe bătălii.\n\n-Prima bătălie s-a desfășurat pe râul Timiș, într-un loc numit Vadum Arenarum (Vadul nisipurilor identificat cu Foeni, sat românesc la granița cu Serbia), unde armata sa, compusă din bulgari , cumani și români, a fost înfrântă. \n\n-A doua bătălie a avut loc la fortăreața Kevea (Keue sau Cuvin), în Banatul sârbesc (există și opinia după care această fortificație ar fi localizată la nord de Mureș, la Cuvin, Arad),în care voievodul a fost silit să ceară pace, cedând coaliției de triburi maghiare această cetate. \n\n-Ultima confruntare a fost la Urscia (Orșova pe malul Dunării. \n\n 1002 (în jur de) Ducele Ahtum s-a botezat formal la Vidin, împreună cu toți membrii familiei sale.\n după 1002 Ahtum a construit la Morisena o mânăstire închinată Sf. Ioan Botezătorul, unde a adus călugări bizantini\n după 1002 Ahtum a construit a doua mănăstire, numită și Ahtunmonostur în unele documente. Ruinele se văd la 10 km sud-vest de Pecica, Arad\n în jurul anilor 1028-30 Ahtum duce un război cu Chanadinus. Câștigă prima bătalie de lângă Beba Veche, dar pierde bătălia finală de la Tomnatic. După bătălie, teritoriul lui Ahtum a fost stăpânit de Chanadinus în cadrul regatului lui Ștefan I .\n 1347 - 1349 - epidemie de ciumă neagră în Banat.\n 1552, 24 iunie - trupele otomane ale sultanului Soliman I au început asedierea cetății Timișoara; garnizoana de circa 2500 de soldați, în parte mercenari, conduși de Ștefan Losonci, rezistă eroic\n 1552, 30 iulie - apărătorii cetății cedează, iar partea centrală și de vest a Banatului a devenit posesiune a sultanului; partea de est, cu populație preponderent românească, așa numitul Banat de Lugoj-Caransebeș, a fost alipită Transilvaniei .\n Inițial sançak-urile (steagurile) nou create au fost alipite Rumeliei, dar ulterior acestea au format o entitate administrativă separată, Eyâlet-i Temeșvar, adică Pașalâcul Timișoara. Acesta era condus de un beglerbeg, pașă cu două tuiuri.\n 1582 - Epidemie de ciumă în zona Caransebeșului.\n 1593 - răscoală a bănățenilor împotriva ocupației otomane, condusă de vlădicul Teodor, împreună cu Ioan din Lugoj și un anume Iancu; răsculații au cucerit mai multe fortărețe, dar, în final, neprimind sprijinul promis de principele Sigismund al Transilvaniei, au fost înfrânți .\n 1688 - răscoală a trupelor otomane din cetatea Timișoara .\n 1690 - printr-un decret (iradea) imperial revoluționar, sultanul a acordat, pentru prima dată în imperiu și numai pentru teritoriul Pașalâcului Timișoara, proprietatea asupra pământului pentru cei care îl lucrau.\n 1696-1698 - tentativă habsburgică ratată de cucerire a Banatului. După războiul Turco Habsburgic din 1683-1699, are loc prima mare migrație a sârbilor, o parte ajungând și în Banat.\n 1716, 5 august - Eugeniu de Savoia a obținut o victorie hotărâtoare asupra oștilor otomane în bătălia de la Petrovaradin (azi suburbie a Novi Sadului) .\n 1716, sfârșitul lunii septembrie - trupele imperiale habsburgice au început asediul cetății Timișoara. Prima a căzut, la 1 octombrie, suburbia Palanca Mare, actualul cartier Fabric.\n 1716, 12-13 octombrie - garnizoana otomană a acceptat condițiile capitulării; Prințul Eugen de Savoia a preluat cetatea de la ultimul ei comandant otoman, Mehmed pașa.\n 1716, până la sfârșitul lunii noiembrie - campania antiotomană în Banat a continuat sub conducerea generalului conte Claude Florimond Mercy d’Argenteau. Au mai fost cucerite cetățile Panciova și Palanca Nouă.\n 1717, 6 august - austriecii au cucerit Belgradul, apoi Orșova, ultima fortificație a Banatului.\n 1718, 21 iulie - s-a semnat tratatul de pace de la Passarowitz.\n 1737 - 1740 - perioada cea mai cumplită din istoria Banatului imperial, marcată de o serie de evenimente care au zguduit societatea și au secătuit-o de energie:\n 1737 - 1739 - război turco - austriac ale cărui lupte s-au purtat, în mare parte, pe teritoriul bănățean. După războiul Turco-Habsburgic din 1737-1739 are loc a doua mare migrație a sârbilor, mulți ajungând și în Banat.\n 1738 - răscoală a românilor bănățeni. Peste 50 de sate românești din Serbia și Banat au fost complet distruse de austrieci si de milițiile sârbești în aceste evenimente\n februarie 1738 - epidemie de ciumă, ultimele cazuri fiind înregistrate în sudul și vestul provinciei în 1740 \n 1738, 18 septembrie - prin tratatul de pace de la Belgrad, austriecii au pierdut Oltenia, districtele sud-dunărene, insula Ada-Kaleh, fortul Elisabeta, aflat pe malul drept al Dunării, față în față cu cetatea Ada-Kaleh, iar prin protocolul din 7 martie 1741 au pierdut și cetatea Orșovei Vechi; în plus tratatul i-a obligat să demoleze totalitatea fortificațiilor bănățene, exceptând Timișoara; în fine, protocolul din 3 iunie 1741, semnat la Caransebeș, a stabilit hotarul dintre cele două imperii în zona Banatului.\n\nSuprafața Banatului \nBanatul istoric însuma o suprafață de 28 526 km2. Diverse surse indică cifre ușor diferite de aceasta. \n\nLa împărțirea provinciei, în 1919, României i-a fost atribuită o suprafață de 18 966 km² (aproximativ 2/3 din total), Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor 9 276 km², (aproximativ 1/3 din total), iar Ungariei 284 km² (aproximativ 1% din total).\n\nRelieful \n \nGranițele naturale ale Banatului sunt râurile Mureș și Tisa, Dunărea și masivele Poiana-Ruscă și Retezat.\n\nRelieful Banatului este foarte divers: începând din vest, spre est, formele de relief se succed în trepte: câmpia joasă, câmpia înaltă, dealurile și, în final munții. \n\nUnele masive muntoase bănățene constituie ramura vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, Munții Țarcu cu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic (1.806 m) precum și Munții Cernei cu vârful Poiana Mare (1363 m).Munții Poiana Ruscă (1.359 m) și Munții Banatului cu diviziunile Semenic (1.447 m), , Aninei, Dognecei, Almăjului și Locvei fac parte din Carpații Occidentali .\n\nDealurile piemontane apusene constituie cam o treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variază între 200 și 400 de metri. La nord de râul Timiș se află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui râu, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carașului.\n\nCâmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sânnicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabilă dinainte de amplele lucrări de regularizare. Aceste câmpii, componente ale Câmpiei Panonice reprezintă o altă treime a suprafeței bănățene.\n\nÎntre formele de relief ale Banatului nu pot fi omiși cei doi vulcani stinși de la Lucareț și Gătaia: Piatra Roșie (altitudine 211 metri), respectiv Șumigu (altitudine 200 de metri). De asemenea, cea mai mare întindere de nisipuri din Europa, astăzi stabilizată și acoperită cu vegetație, Dunele de nisip de la Deliblata, (Serbia).\n\nOrganizare administrativă \n\nTeritoriul istoric al Banatului este, astăzi, împărțit astfel:\n România\n Județul Timiș\n Județul Caraș-Severin, fără localitățile Bucova, Cornișoru, Bouțarii de jos și Bouțarii de sus și Preveciori\n Județul Arad, doar partea de la sud de Mureș (cartierele municipiului Arad:Aradul Nou, Mureșel, Sânnicolau Mic și Subcetate, orașul Lipova, comunele Bata, Birchiș, Fântânele, Felnac, Frumușeni, Șagu, Secusigiu, Șiștarovăț, Ususău, Vinga, Zăbrani și Zădăreni și satele Lalașinț, Belotinț, Chelmac, Căprioara și Valea Mare.\n Județul Mehedinți, numai vestul județului: Baia Nouă, Dubova, Eibenthal, Eșelnița, Orșova și Svinița. Alte câteva sate din zonă au dispărut sub apele lacului de acumulare Porțile de Fier.\n Județul Hunedoara, numai localitățile Sălciva și Pojoga.\n Serbia\n Voivodina, cu partea bănățeană situată la est de Tisa și împărțită în:\n Districtul Banatul de Nord (în ) (fără comunele Ada, Senta și Kanjiza , situate la vest de râul Tisa);\n Districtul Banatul Central (în );\n Districtul Banatul de Sud (în ); \n Serbia centrală: o mică parte a Banatului, situată la vest de Pančevo și de râul Timiș (cea mai mare parte a comunei Palilula, cunoscută sub denumirea de \"Pančevački Rit\") a fost atașată zonei metropolitane Belgrad.\n Ungaria\n colțul sud-estic al comitatului Csongrád, situat la sud de Mureș și la est de Tisa\n\nOrașe românești \n Timișoara (330.000 locuitori)\n Reșița (75.000 locuitori)\n Lugoj (40.000 locuitori)\n Caransebeș (25.000 locuitori)\n Oravița (16.000 locuitori)\n Lipova (15.000 locuitori)\n Sânnicolau Mare (12.500 locuitori)\n Jimbolia (12.000 locuitori)\n Orșova (11.000 locuitori)\n\nOrașe sârbești \n Panciova (140.000 locuitori)\n Becicherecu Mare (80.000 locuitori)\n Vârșeț (55.000 locuitori)\n Chichinda Mare (40.000 locuitori)\n Biserica Albă (10.000 locuitori)\n\nTrei mari orașe, care nu au făcut parte din Banatul istoric, și-au extins, de-a lungul vremii, teritoriile administrative în Banat, unde au, astăzi, cartiere:\n Arad (Aradul Nou)\n Belgrad (Palilula)\n Seghedin (Újszeged)\n\nMetropola Timișoara – Arad \n\nÎn data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Timișoara–Arad, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.\n\nProiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.\n\nPopulația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București–Budapesta–Belgrad.\n\nEvoluția organizării administrative \n secolele IV-V: dinastia Hună (Dulo) conduce Banatul. Sunt atestați ausonii (populația de limbă romanică) și gepizii.\n secolele V-VI: dinastia Gepidă (Ardarichingă) conduce Banatul.\n secolele VI-IX: dinastiile Avare conduc Banatul.\n secolele VIII- IX - sunt atestati praedenecenții în vestul Banatului; aceștia cer ajutorul francilor împotriva bulgarilor, în anul 824 \n secolul al X-lea este atestat in Gesta Hungarorum ducatul lui Glad, un duce bulgar, și armata sa formată din vlași, bulgari și cumani. La început sub vasalitate bulgară, iar după moartea țarului Simeon I independent. Încep bătăliile cu nomazii maghiari în Banat. După înfrângere, Glad se declară vasal maghiarilor.\n secolul al XI-lea ducele Ahtum cu capitala la Morisena este atestat în lucrarea Carmen Miserabile a călugărului de origine italiană Rogerius. Ahtum, în urma unor acte de nesupunere, se luptă cu maghiarii conduși de bănățeanul Chanadinus, vărul său, și este înfrânt. Chanadinus preia conducerea ducatului iar Morisena se va numi Cenad dupa numele învingătorului.\n secolul al XII-lea - 1552 - sub dominație maghiară, Banatul este organizat după modelul carolingian pe comitate: Timiș (prima atestare în 1175), Cenad (1187), apoi Caraș (1200) și altele (Cuvin, Horom, etc.) cu o existență efemeră.\n în paralel, din 1233, cu unele întreruperi, a funcționat o marcă, Banatul de Severin, cuprinzând partea estică a Banatului și părți din Mehedinți; după cucerirea Severinului de către otomani, în 1524, acesta și-a încheiat existența.\n a continuat să coexiste cu aceste structuri administrative și vechea organizare a românilor în districte, dintre care 8 au dobândit un statut de districte privilegiate: Lugoj, Sebeș, Caraș, Bârzava, Mehadia, Almăj, Comiat și Ilidia; documentele vremii au menționat și alte districte românești: Cuiești, Bel, Chery, Icuș, Beregsău, Lypko, Duboz, Bujor, Fârdea, Sugya, Mănăștiur, Horom, Jupani, Recaș, Sculea, Marginea, Făget.\n 1552 - 1716 - vestul Banatului fiind cucerit de către otomani, a fost organizat Pașalâcul Timișoara, divizat la rându-i în sangeacuri (=steaguri).\n părțile răsăritene, neocupate de turci, au format, până în 1658, anul trădării lui Ákos (Acațiu) Barcsay, o marcă a principatului transilvan, Banatul de Lugoj-Caransebeș; din acest an și până la cucerirea austriacă din 1716, cu unele excepții temporare, întregul teritoriu bănățean a fost inclus în pașalâc.\n 1716-1718 Războiul austro-turc s-a încheiat cu victoria Austriei. Prin semnarea păcii de la Passarovitz (1718), Turcia ceda Austriei si teritoriile românești Banat si Oltenia. \n\n 1716 - 1776 - Banatul a fost împărțit în districte și în subdiviziuni ale acestora, cercuri; numărul și întinderea acestora au suferit mai multe modificări\n 1776 - 1778 - Banatul a fost împărțit în patru cercuri mari, iar acestea în domenii.\n 1763 Impărăteasa Maria Tereza a emis Patenta de colonizare din 25 februarie 1763 in care dispunea strămutarea populației românești și deposedarea acesteia de orice drept asupra terenurilor pe care îl deținea, făcându-se astfel loc pentru venirea și împământenirea șvabilor\n 1778 - 1849 - prin cedarea Banatului către Ungaria s-a revenit la organizarea administrativă pe comitate, inițial, acestea coexistând cu un district militar pe granița cu Imperiul Otoman și cu Țara Românească\n 1849 - 1860 - Banatul a fost scos de sub administrația maghiară și a format, împreună cu teritoriile de la vest de Tisa, entitatea administrativă cu sediul la Timișoara numită Voivodina Sârbească și Banatul Timișan\n 1860 - 1919 - reintegrat Ungariei, Banatul a fost reorganizat pe comitate, iar acestea împărțite în plăși; după Republica Bănățeană, care s-a dorit a fi un stat multietnic și multiconfesional, organizat după modelul elvețian, a urmat o perioadă de ocupație sârbească, una de ocupație franceză și, de la 3 august 1919, a fost instalată administrația românească în estul Banatului.\n 1919 - 1950 - Banatul românesc a fost divizat, inițial, în două județe, Timiș-Torontal și Caraș-Severin, apoi în trei, Timiș-Torontal, Severin și Caraș.\n 1950 - 1968 - organizare administrativă după model sovietic, pe regiuni divizate în raioane; inițial, până în 1952, au fost trei regiuni mai mici, Arad (doar parțial în Banat), Severin și Timișoara, apoi, până în 1956, doar două, Arad și Timișoara, pentru ca, în final, să rămână una singură, Timișoara, din 1960 redenumită Banat.\n 1968 - prezent - prin revenirea la organizarea administrativ - teritorială pe județe, Banatul românesc a fost împărțit în cinci județe, unul singur fiind integral bănățean, Timișul.\n\nHarta iozefină a Banatului (senzitivă), 1769–72\n\nEconomie \n\nBanatul este bogat în resurse naturale, în special lignit, minereu de fier, plumb, mangan, aur, cupru, țitei, gaze naturale, nisip, sare și sulf. Ca industrie, Banatul conține centre majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura, producția viticolă și de fructe.\n\nBanatul este regiunea cu cea mai rapidă urbanizare din România, fenomen demografic corelat cu creșterea economică accelerată a județului Timiș. Trendul emergent se va accentua odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și celelalte structuri euro-atlantice globale, datorită proximității imediate la graniță și accesului rapid la piețele din Occident și Balcanii de Vest.\n\nObiective turistice\n\nJudețul Timiș\n\nPiețe publice\n\nLăcașuri de cult\n\nClădiri istorice\n\nCastele \n Castelul Nakó\n Castelul Huniade\n Castelul Banloc\n Cetatea Jdioarei\n Cetatea medievală de la Făget\n\nConace \n Conacul Gudenus\n\nMonumente și statui \n Monumentul Sfintei Treimi din Piața Unirii\n Monumentul Sfântului Ioan Nepomuk din Piața Libertății\n Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria\n Statuia Lupoaicei, „Lupa Capitolina”\n Statuia „Sfântul Florian” din Jimbolia\n\nMuzee și galerii de artă \n Muzeul Național Bănățean din Timișoara\n Muzeul de Artă, situat în Palatul baroc din Piața Unirii Timișoara\n Muzeul Militar, situat în Piața Libertății Timișoara\n Muzeul Satului Bănățean Timișoara\n Expoziția Memorială „Béla Bártok”\n Expoziția Memorială „Traian Vuia”\n Expoziția Memorială „Ștefan Jäger”\n Muzeul de artă bisericească veche din subsolul Catedralei Mitropolitane Timișoara\n Muzeul de artă bisericească a Episcopiei Ortodoxe Sârbe Timișoara\n Muzeul Kindlein Timișoara\n Galeria Calina Timișoara\n\nBiblioteci \n Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie Victor Babeș\n Biblioteca Centrală a Universității Politehnica\n Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran\n Biblioteca Județeană\n\nAlte atracții turistice\n\nJudețul Arad\n\nLăcașuri de cult\n\nClădiri istorice\n\nMonumente și statui \n Statuia Libertății din Arad\n Statuia lui Ioan Nepomuk din Arad\n Troița lui Ioan Buteanu\n\nJudețul Caraș-Severin\n\nLăcașuri de cult\n\nClădiri istorice\n\nMuzee \n Muzeul locomotivelor cu abur din Reșița\n Muzeul Banatului Montan\n\nMonumente și statui \n Statuia lui Hercules din Băile Herculane\n Statuia zeiței Diana din Băile Herculane\n\nAlte atracții turistice\n\nJudețul Hunedoara\n\nLăcașuri de cult \n Biserica de lemn din Sălciva\n\nImagini din Banat\n\nNote\n\nBibliografie \n Some Basic Info on Banat - pe site-ul genealogy.ro\n Banat Denomination's - pe site-ul genealogy.ro\n Vasile Docea, A la recherche du Banat disparu , în Le Banat: Un Eldorado aux confins, Université de Paris-Sorbonne (Paris IV), 2007, p. 53-63\n Feneșan, Costin - Administrație și fiscalitate în Banatul imperial 1716 - 1778, Editura de Vest, Timișoara, 1997, pag. 78-79\n Hașdeu, B.P. - Românii bănățeni din punctul de vedere al conservatorismului dialectal și teritorial, București 1896, de la Universitatea București, 2005\n Hațegan, Ioan -Banatul\n Hațegan, Ioan - Habitat și populație în Banat (secolele XI-XX), editura Mirton, Timișoara, 2003, pag. 8 - 11\n http://istoriabanatului.wordpress.com/\n Madgearu, Alexandru - Contribuții privind datarea conflictului dintre ducele bănățean Ahtum și regele Ștefan I al Ungariei, Banatica, Reșița, 12, 1993, 2, p. 5-12\n Madgearu, Alexandru - Geneza și evoluția voievodatului bănățean din secolul al X-lea, Studii și Materiale de Istorie Medie, 16, 1998, p. 191-207\n Mărculeț Ioan, Mărculeț Cătălina, Mărculeț Vasile, Observații privind credincioșii greco-catolici în cadrul structurii confesionale a populației din Banat (1930-2002), Viața Creștină nr. 6 (316), p. 20-21, Cluj-Napoca, 2005.\n Mărculeț, Ioan, Mărculeț, Cătălina - Germans in Romania between the 1930s and the 2002s – geographical aspects, Forum geografic, Volume VIII, Issue 8, 2009 (http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf).\n Muntean, Vasile V. - Contribuții la ISTORIA BANATULUI, Timișoara, 1990, pag.77, 94-96, 109-113, 136-139, 234.\n Pârvu, Daniel - Ocuparea si anexarea Banatului (1716-1718). Organizarea administrativă a acestuia, , Quaestiones disputatae (revistă studențească de istorie și arheologie), nr. 2 - 2004, Univ. de Vest, Timișoara\n Popoviciu, George - Istoria românilor bănățeni, Lugoj, 1904, pag. 215.\n Suciu, I. D. și Constantinescu, Radu - Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, volumul I, Ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1980.\n Suciu, I. D. - Monografia Mitropoliei Banatului, ed. Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1977, pag. 34, 36-38, 44.\n Wolf, Josef - Entwicklung der ethnischen Struktur des Banats 1890–1992 (Atlas Ost- und Südosteuropa / Hrsg.: Österreichisches Ost- und Südosteuropa-Institut; 2: Bevölkerung; 8 = H/R/YU 1, Ungarn/Rumänien/Jugoslawien), Gebr. Borntraeger Verlagsbuchhandlung, Berlin – Stuttgart, 2004, ISBN 3-443-28519-8\n Wolf, Josef - Das Banat als historische Region, Thede Kahl, Michael Metzeltin, Mihai-Răzvan Ungureanu (ed.), Rumänien. Raum und Bevölkerung. Geschichte und Geschichtsbilder. Kultur. Gesellschaft und Politik heute. Wirtschaft. Recht und Verfassung. Historische Regionen, (= Österreichische Osthefte; 48), Wien, Münster, 2006, pp. 903–932, ISBN 3-7000-0593-8\n\nBibliografie suplimentară \n Nume de locuri din Banat, Vasile Ioniță, Editura Facla, 1982\n Dicționarul toponimic al Banatului, Vasile Frățilă, Viorica Goicu, Rodica Suflețel, Universitatea din Timișoara, Facultatea de Filologie, Centrul de Științe Sociale, 1986\n Românii din Banatul iugoslav între cele două războaie: 1918-1941, Gligor Popi, Editura de Vest, 1996\n Interferențe româno-sârbe în Banat în secolul al XIX-lea, Alexandru Radovan, Editura Excelsioar Art, 2003\n Cultura și cărturarii bănățeni în deceniile independenței, Ion Iliescu, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Timiș, 1977\n Banatul cnezial până la înstăpânirea Habsburgică (1718), Avram Andea, Editura Banatica, 1996\n Nobilimea românească din Banat în secolele XVI-XVI: origine, statut, studiu genealogic', Ligia Boldea, Editura Banatica, 2002\n Banatul în lumina arheologiei, Liviu Mărghitan, Facla, 1979\n Banatul în lumina arheologiei: (secolele VII-XII e.n.), Liviu Mărghitan, Editura Facla, 1985\n Banatul de la origini pînă acum (1774), Johann Jakob Ehrler, Costin Feneșan, Editura Facla, 1982\n Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Francesco Griselini, Costin Feneșan, Editura Facla, 1984\n Tiberiu Schatteles, EVREII DIN TIMISOARA IN PERSPECTIVA ISTORICA Editura \"HASEFER\" Bucuresti, 2013\n Itinerare arheologice bănățene, Luminița Munteanu-Dumitriu, Editura Sport-Turism, 1988\n Banatul în evul mediu: studii, Viorel Achim, Ed. Albatros, 2000\n Unitatea poporului român: contribuții istorice Bănățne, I. D. Suciu, Editura Facla, 1980\n Marea Unire reflectată în presa românească din Banat: 1918-2002, Aurel Turcuș, Constantin C. Gomboș, Editura Excelsior Art, 2003\n Banatul între secolele IV - IX: Meșteșuguri și ocupații tradiționale, Mircea Mare, Editura Excelsior Art, 2005\n Cronica Banatului, Nicolae Stoica de Hațeg, Editura Facla, 1981\n Unirea din 1918 și poziția șvabilor bănățeni, William Marin, Editura Facla, 1978\n Cultură și umanism în Banat: secolul XVII, Doru Radosav, Editura de Vest, 2003\n Un model de interculturalitate activă , Banatul românesc, Ștefan Buzărnescu, Editura de Vest, 2004\n Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei, Francesco Griselini, Costin Feneșan, Editura Facla, 1984\n Cultura românească în Banat: secolul al XIX-lea, Ioan Viorel Boldureanu, Editura Helicon, 1994\n Școală și societate: contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Mihai Pârvulescu, Editura Excelsior Art, 2003\n Școală și comunitate în secolul al XIX-lea: circularele școlare bănățene, Nicolae Bocșan, Valeriu Leu, Presa Universitară Clujeană, 2002\n Monografia Banatului: Situația geografică, locuitorii, comunele, Vol. 1, Ioan Lotreanu, Editura Inst. de Arte Grafice „Țara”\n Neoliticul Banatului, Vol. 1, Gheorghe Lazarovici, Editura Muzeul de Istorie al Transilvaniei, 1979\n Lupta pentru limbă românească în Banat: apărarea și afirmarea limbii române, la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Petru Oallde, Editura Facla, 1983\n Descoperiri arheologice din Banatul Românesc: repertoriu, Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu, Editura Altip, 2006\n Arheologia satului medieval din Banat, Dumitru Țeicu, Editura Muzeul de Istorie al Județului Caraș-Severin, 1996\nCerović, Ljubivoje - Sârbii din România din evul mediu până în zilele noastre, Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 2006 - de la Banaterra\nBirăiescu Aquilina, Zărie Diana - Dicționarul scriitorilor și lingviștilor timișoreni (1945-1999) de la BJT\nHațegan, Ioan - Filippo Scolari - Un condotier italian pe meleaguri dunărene, Editura Mirton, 1997 - de la situl BANATerra\nHațegan, Ioan - Vilayetul de Timișoara 1552-1716, Editura Banatul - Editura Artpress, Timișoara, 2005 - de la situl BANATerra\nIedu, Ioan -Monografia comunei Banloc - Banaterra\nAcea, Dimitrie - Raiu nostru dă la sat, Editura Marineasa, Timișoara 2006 - de la situl BANATerra \nBrebenar, Gheorghiță - Iarna îi ca o miriasă, Editura Marineasa, Timișoara 2006 - de la situl BANATerra \nDoran, Gheorghe - Pădure, soro pădure - Culegere de folclor literar din Munții Locvei (Caraș-Severin), Editura Marineasa, 1999 - de la situl BANATerra\nLuca, Marcel - Ghin a lu' Longhin si dilemele Tranzitiei, Editura Marineasa - 1998 - de la situl BANATerra\n\n Legături externe \nNicolae Ilieșiu, Monografia istorică a Banatului - Județul Caraș, Editura Mica Valahie, București, 2011\n Banat, Ionel Crăciun, banaterra.eu Harta Banatului istoric, la începutul secolului al XX-lea, reluată după dr. Bodor Antal pe site-ul genealogy.ro\n Portul național bănățean (zona de câmpie), de la RomanianMuseum.com\n Portul național bănățean (zona de munte), de la RomanianMuseum.com\n [http://www.banatul.com/banatul-images/map-banat-1740-b.jpg Theatre de la Guerre dans le Bannat de Temeswar Divisé dans touts ses Districts], mesuré sur les Lieux par Orde de feu S.A.S. Le Prince Eugene de Savoye, ou se frouvent aussi le mines d'argent, de cuivre, & de fer, les postes et relais &c. A Amsterdam Chez Reinier & Iosué Ottens, Geogr. Double Page; Hand Colored Outline; Inset City Plan of Temesvár Shows the border between Austria and Turkey according to the Treaty of Belgrade (September 1739) - Fragmentul reprezentând nord-estul Banatului - de la Todor Krecu , banatul.com\n idem, Fragmentul reprezentând nord-vestul Banatului - de la Todor Krecu, banatul.com\n idem, Fragmentul reprezentând Banatul de sud, inclusiv districtele sud-dunărene - de la Todor Krecu, banatul.com\n idem, Fragmentul reprezentând sud-vestul Banatului - de la Todor Krecu, banatul.com\n idem, Planul cetății Timișoara - de la Todor Krecu, banatul.com\n idem, Legenda hărții - de la Todor Krecu, banatul.com\n Memoria Banatului\n Reutilizarea medievală a drumurilor romane în Transilvania și Banat\n Denumirile Banatului în secolul al XIX-lea, banat.ro\n Falsificarea istoriei prin omisiune: “Istoria Banatului nu a fost istoria României”, 16 februarie 2013, Stefan Both, Adevărul Istoriografia românească privitoare la Banatul medieval, Tiberiu Ciobanu, Revista AGERO Axa Timișoara - București, 8 decembrie 2005, Evenimentul zilei Banatul, pământ italian, 24 iulie 2007, Evenimentul zilei Banatul, un veritabil Eldorado al Europei. Etimologia numelui regiunii, 3 februarie 2013, Stefan Both, Adevărul Autonomia Banatului, motivata de istorie, 15 februarie 2007, Evenimentul zilei ISTORIE Împărțirea administrativ-teritorială în Banat, motiv de polemici și rivalități de-a lungul timpului, 27 mai 2013, Vali Silaghi, Adevărul Bănățenii, făloși din motive care erau odată întemeiate. Mai sunt acestea de actualitate?, 6 februarie 2013, Vali Silaghi, AdevărulEtnografie Cum au contribuit etniile la modelarea Banatului așa cum îl știm astăzi, 30 mai 2013, Vali Silaghi, Adevărul''\n Muzeul virtual al monumentelor etnografice în aer liber din România (zona etnografică Banat)\n Istoria Banatului\nAda Kaleh , de la Centrul Cultural Mehedinți\nBanaterra - o posibilă enciclopedie a Banatului- de la grupul Rastko\nLegături la paginile necomerciale despre Banat ale grupului genealogy.ro- sinteză a problemelor legate de istoria Banatului, cu accent pe aspectele genealogice\ne-Patrimonium Timisiensis, de la Universitatea de Vest, Timișoara\nMemoria Banatului\nPraetorium (Mehadia) , de la Universitatea de Vest, Timișoara\nTibiscum, de la Universitatea de Vest, Timișoara\nPrin Banat - Povești de pe plaiuri bănățene\n\nVezi și" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii îmi poți spune despre Uppsala?" }, { "from": "assistant", "value": "Uppsala este al patrulea oraș ca mărime din Suedia, după Stockholm, Göteborg, Malmö, având în anul 2005 o populație de 188.478 locuitori. Este reședinta regiunii Uppsala și face parte din provincia istorică Uppland. Suprafața orașului este de 2,465 km², și a fost fondat în 1286. Uppsala este situat la o distanță de 70 km de la capitala Stockholm, și este accesibil cu trenul foarte repede de la Stockholm. Uppsala este un centru important universitar. Universitatea din Uppsala este cea mai veche din Scandinavia, fondată în 1477.\n\nDemografie\n\nPersoane notabile \n\nAnders Jonas Ångström (1814–1874), fizician\nSvante Arrhenius (1859–1927), om de știință\nIngmar Bergman (1918–2007), regizor de filme \nJöns Jakob Berzelius\nHans Blix\nArvid Carlsson\nAnders Celsius (1701–1744), astronom \nAdiam Dymott\nLars Edlund (1922–2013), compozitor\nUlf Ekman, pastor\nStefan Eriksson\nMartin Eriksson muzician, membru al E-Type\nMalena Ernman\nTorsten Hallman, fost campion mondial de motocross\nLars Hollmer\nDag Hammarskjöld\nMattias Klum\nCarl-Bertil Laurell\nDave Lepard (1980–2006), muzician\nBruno Liljefors, pictor\nRuben Liljefors\nViveca Lindfors (1920–1995), actriță\nCarolus Linnaeus (1707–1778), om de știință\nVeronica Maggio\nJan Mårtenson, scriitor suedez și diplomat\nHåkan Nesser\nStefan Parkman\nEmma Rendel (1976–), artist\nHans Rosling\nOlaus Rudbeckius\nDina Schneidermann\nRoine Stolt\nOwe Thörnqvist\nRebecka Törnqvist\nMagnus Hellberg, jucător de hockey AHL \nHillevi Rombin, Miss Suedia 1955, Miss Univers 1955\nDintre aceștia, Arrhenius, Bergman, Blix, Carlsson, Celsius, Dymott, ambii Erikssons, Hallman, Klum, Laurell, ambii Liljeforses, Mårtenson, Parkman, Rosling, Stolt, Dave Lepard, Thörnqvist și Törnqvist s-au născut în Uppsala.\n\nNote\n\nLegături externe \n\n www.uppsala.se - Site web oficial\n Uppsala, cea mai înaltă biserică scandinavă , 29 martie 2010, Raluca Brodner, Ziarul Lumina\n\nOrașe din Suedia\nEponime ale asteroizilor" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Cum ai descrie Uppland?" }, { "from": "assistant", "value": "Uppland (câteodată cunoscută ca Uplandia) este o provincie istorică a Suediei, pe coasta de est, care are ieșire la Marea Baltică. Cea mai mare parte a teritoriului acestei provincii face parte în prezent din regiunea administrativă Uppsala län.\n\nDemografie\n\nLän\n\n Uppsala\n Stockholm\n Västmanland\n\nOrașe \n\n Uppsala\n Stockholm - partea de nord\n Enköping \n Håbo \n Tierp \n Älvkarleby \n Östhammar\n\nUppland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi câteva lucruri despre Ångermanland." }, { "from": "assistant", "value": "Ångermanland (cateodata cunoscuta ca Angermania) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Ångermanland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nNorrland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nVästernorrland\nVästerbotten\nJämtland\n|-----\n| Suprafață || 19.800 km²\n|-----\n| Cel mai mare lac || Tåsjön\n|-----\n| Cel mai inalt punct || Bunkfjället, 740 m\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice \n\nPopulație: 147.000 (1999)\n\nJudețe \n\nVästernorrland\nVästerbotten\nJämtland\n\nOrașe \n\nBjurholm\nHärnösand\nKramfors\nNordmaling\nSollefteå\nÖrnsköldsvik\n\nLegături externe \n\nMedelpad-Ångermanland site turistic \n\nÅngermanland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi un rezumat despre Ploiești." }, { "from": "assistant", "value": "Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România. Este situat la 60 km nord de București, pe coordonatele de 26°1'48\" longitudine estică și 44°56'24\" latitudine nordică și are o suprafață de aproape 60 km². Este înconjurat de comunele Blejoi (la nord), Târgșoru Vechi (la vest), Bărcănești, Brazi (la sud) și Bucov (la est).\n\nOrașul a crescut începând cu secolul al XVII-lea, pe o moșie cumpărată de Mihai Viteazul de la moșnenii ce o stăpâneau, luând treptat locul vechilor târguri muntenești Târgșor, Gherghița și Bucov ca centru regional al zonei, evoluția sa fiind accelerată de industrializare în special după ce a început exploatarea masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și în oraș au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce i-a adus porecla de „capitala aurului negru”. În continuare, activitatea sa economică este bazată pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).\n\nMunicipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova.\n\nIstoric \n\n[[Fișier:Ploiesti 1943 bombardament.jpg|thumb|150px|left|Ploiești: rezervoarele de petrol ale rafinăriilor în flăcări după bombardamentul american din 1 august 1943]]\n\nPrezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de domnul Țării Românești, Petru cel Tânăr, prin care se întărea o vânzare a „cinci răzoare” de vie între un anume Avruț din Ploiești și logofătul Coresi din Bărcănești. Un moment crucial a fost alegerea Ploieștiului în 1597 de către Mihai Viteazul ca bază pentru operațiuni militare și a ridicat satul de moșneni la rangul de târg domnesc. Sprijinit de domnie, Ploieștii se dezvoltă continuu pe parcursul sec. XVII (este sediu al căpitanului de Ploiești), devenind un important centru urban al țării. Ridicarea sa a provocat decăderea unui alt oraș aflat în apropiere, Târgșor, ce va deveni un simplu sat. În august 1870 aici a fost proclamată, pentru o zi, Republica de la Ploiești.\n\nPână la instaurarea regimului comunist în România a purtat numele de „Ploești” și a fost reședința județului Prahova (interbelic).\n\nÎn timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost vizat de avioanele de bombardament sovietice (1941), britanice (1944) și americane (1942, 1943, 1944). Primul atac aerian al aviației militare americane asupra Europei controlate de către Germania nazistă a avut loc pe 12 iunie 1942 și a avut ca scop distrugerea capacităților de rafinare din jurul Ploieștiului. Un an mai târziu, pe 1 august 1943, a avut loc operațiunea „Tidal Wave” care a rămas în istoria confruntărilor aeriene prin faptul că bombardierele americane au atacat la o înălțime foarte joasă (aproximativ 40 de metri). Distrugerile semnificative au avut loc însă în 1944, când 22 din cele 50 de bombardamente efectuate de către aviația anglo-americană au avut ca scop (parțial sau total), orașul Ploiești și rafinăriile din proximitatea sa. Conform statisticilor oficiale, una din opt clădiri ale orașului au fost complet distruse, și peste 9000 de construcții suferiseră avarii mari sau totale, ceea ce înseamnă peste 55 % din totalul imobilelor din oraș.\n\nDupă 1945, în cadrul transformărilor sociale și economice sub regimul comunist, importanța orașului a scăzut. După 1990 cunoaște din nou un avânt economic și cultural.\n\n Date geografice \n Așezare \nMunicipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.\n\nPloieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea.\n\nOrașul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45 Nord trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.\n\nPloieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.\n\n Orașe apropiate \n\n Clima \nTemperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007. În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.\n\nCantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.\n\nOrașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.\n\n Relieful și vegetația \nAltitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km - vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est.\n\nVegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.\n\nÎn prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.\n\nPe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular - sequoia dendron giganteum - din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori.\n\n Demografie \n\nConform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Ploiești se ridică la 180.540 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 209.945 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81%), cu o minoritate de romi (2,17%), iar pentru 16,57% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,59%), iar pentru 18,14% nu se cunoaște apartenența confesională.\n Evoluție istorică \nPopulația orașului a crescut într-un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii Muruzești, erau 2024 de locuitori, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859) 26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele științifice organizate din 1899 (45.107 locuitori), 1912 (56.460) și 1930 (79.149), constatăm că sporul populației Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol. Cu toate pierderile și disparițiile pricinuite de cel de-al doilea război mondial și anume de bombardamente, populația Ploieștiului s-a refăcut rapid, înregistrând 95.632 de locuitori în ianuarie 1948.\n\nÎn anul 1930 municipiul avea o populație de 79.149 locuitori, dintre care 69.139 români (87,3 %), 3.708 evrei (4,6 %), 1.591 maghiari (2,0 %), 1.307 germani (1,6 %) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7 %), 3.843 mozaici (4,8 %), 2.629 romano-catolici (3,3 %), 1.115 luterani (1,4 %), 1.076 greco-catolici (1,3 %) ș.a.\n\n Politică și administrație \n\nMunicipiul Ploiești este administrat de un primar și un consiliu local compus din 27 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:\n\n Cartiere \n\nPloieștiul are următoarele cartiere: \n Malu Roșu\n Vest I\n Vest II\n 9 Mai\n Mărășești\n Mitică Apostol\n Eroilor\n Mimiu\n Castor & Polux\n Petrolului\n Hipodrom\n Radu de la Afumați\n Râfov\n Ana Ipătescu\n Mihai Eminescu\n Democrației\n Moțoi\n Pictor Rosenthal\n Lupeni\n Peneș Curcanul\n Cantacuzino\n Mihai Bravu\n Tabaci\n Bucov-Poștei\n Transilvaniei\n Traian\n Republicii\n Ienăchiță Văcărescu\n Buda\n Nord\n Bereasca\n Bulevardul Bucuresti\n Albert\n Dorobanțu\n Teleajen\n Păltiniș\n\nÎn conformitate cu rezultatele recensământului, sunt înregistrate 21172 de clădiri cu funcțiunea de locuință, în care se află 88104 apartamente în care locuiesc un număr de 160000 ploiesteni. Din punct de vedere al formei de proprietate locuințele se află în proporție de 97.6 % în fomă privată.\nDin punct de vedere al echipării fondului locativ 93 % au acces la apă potabilă,\n90 % sunt legate la rețeaua de canalizare, 98 % au instalații electrice si 78 % sunt conectate la sistemul de termoficare.\n\n Zona metropolitană \n\n Economie \n\nDatorită exploatării de petrol din zona orașului, încă de timpuriu acesta a devenit un oraș industrial, aici construindu-se în 1856 prima rafinărie din România și una din primele din lume. Deoarece Ploieștiul era principalul producător de petrol al țării, în România el a căpătat porecla de „Capitala aurului negru” sau „Orașul aurului negru”. Deși în prezent cantitatea de țiței extras în zonă scade continuu, cele patru rafinării prelucrează cantități însemnate provenind din importuri, produsele rafinate fiind transportate prin conducte spre București, Constanța și Giurgiu.\n\nOrașul a rămas ancorat în această industrie, cu preponderență în industria extractivă de prelucrare a țițeiului și industrii legate de această ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere, etc.). În raport cu cifra de afaceri această ramură a industriei ocupă primul loc cu 39,6 % și este urmată la mare distanță cu doar 17,7 % de industria alimentară a băuturilor și a tutunului și cu 14,5 % energia electrică și termică, gaze și apă. Urmează apoi industria de mașini și echipamente, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria chimică și a fibrelor sintetice și artificiale, industria de prelucrare a cauciucurilor și a maselor plastice, industria lemnului și a produselor din lemn, celulozei, hârtiei și cartonului, industria altor produse din minerale nemetalice, industria mobilei,\nindustria mijloacelor de transport, industria pielăriei și încălțămintei, industria metalurgică, edituri, tipărirea, reproducerea înregistrărilor pe suporți și industria textilă și a produselor textile.\n\nStructura economiei a suferit modificări esențiale în ultimii ani. Din punct de vedere al numărului de firme cel mai bine reprezentat este sectorul comerțului și al serviciilor, cu o pondere de 77,5 %, în timp ce industria și construcțiile ocupă o piață de 22,5 %. La nivelul județului Prahova din punct de vedere al numărului de agenți economici, municipiul Ploiești conduce detașat cu o pondere de 50 %, urmat la mare diferență de municipiul Câmpina cu 8 % și apoi de celelalte orașe mai mici și comune.\n\nDacă ne referim la anul 2006, Ploieștiul se menține într-o poziție de lider la capitolul volumului de investiții străine – Compania Unilever South Central Europe a decis să își stabilească în orașul nostru cartierul general, mutându-și aici de la București centrul de greutate al afacerilor, inclusiv fabrica de produse alimentare de la Târgu Mureș. Kaufland, Tengelman, Selgros, Carrefour, Bricostore, Skoda, Peugeot, Winmarkt, Cardinal Motors, Altex, Aquila sunt alte nume sonore de companii multinaționale, care și-au deschis filiale în ultimii doi ani în municipiul Ploiești.\n\nExistă de asemenea un număr mare de companii de proiectare și consultanță, multe dintre ele cu specializare în ramurile industriei de petrol: extracție, transport, rafinare, distribuție. În domeniul cercetării petroliere activează institutul ICERP.\n\n Industrie \n\nÎn perioada regimului comunist municipiul Ploiești ocupa primul loc, după București, în privința valorii producției industriale realizate.\n\nÎn prezent principalele domenii de activitate sunt:\n Industria petrolieră :\n- rafinare la: PETROM S.A. Membru OMV Group - Rafinaria PETROBRAZI,\nPETROTEL - LUKOIL, S.C. Rafinăria „ASTRA ROMÂNĂ” S.A.\nPloiești, ROMPETROL Rafinăria VEGA Ploiești, transport țiței și\nproduse petroliere finite prin conducte: S.C. CONPET S.A Ploiești,\nS.C. PETROTRANS S.A. Ploiești;\n\n- utilaje de extracție, foraj, chimic și petrochimic: S.C. UPETROM\nS.A. Ploiești, S.C. UZTEL S.A. Ploiești, UZUC S.A. Ploiești;\n\n- construcție de pompe și conducte de petrol: S.C. CIPROM S.A.\nPloiești, INSPET S.A Ploiești;\n\n- cercetare și proiectare în domeniul petrolier: IPIP S.A. Ploiești,\nICERP S.A. Ploiești, PETROSTAR S.A. Ploiești, IPCUP Ploiești.\nIndustria constructoare de mașini: - mașini unelte: S.C. UPETROM S.A. Ploiești;\n\n- rulmenți: S.C. TIMKEN S.A. Ploiești;\n\n- echipament tehnologic, de ridicat, echipament de\nconstrucție: S.C. UBEMAR S.A. Ploiești, \"24IANUARIE\" S.A Ploiești, S.C. TROMET S.A.\nPloiești, UZINA MECANICĂ Ploiești;\n\n- echipamente de automatizare: AMPLO S.A. Ploiești;\n\n Industria constructoare de mașini și componente (Upetrom, Uzuc, Ciprom, Ubemar, Amplo, Uztel, Amplo, Timken, Yazaki, Cablul Românesc)\n Industria chimică :\n- Rool;\n\n- detergenți: UNILEVER ROMANIA;\n\n- îngrășăminte chimice: S.C. ROMFOSFOCHIM S.A. Valea Călugărească (capacitate închisă);\n\n- materiale plastice: S.C. ARPACOR S.A. Bucov;\n\n- alte produse: S.C. PROGRESUL S.A. Ploiești.\n\n Industria alimentară (Coca-Cola, Bergenbier, Unilever, Extrapan, Di Apollo)\n Industria tutunului (BAT)\n Industria construcțiilor ( Inspet, Contrasimex, Constil, Nova-Cons, Monticor, Tiab)\n Industria IT (Asesoft)\n Industria materialelor de construcție (Feroemail)\n Industria textilă (Dorobanțul Ploiești, Modexim)\n Industria ceramică (Bianca România)\n Industria mobilei (Anteco, Incocnept)\n Industria ambalajelor (Mayr-Melnhof Packaging Romania, Politeh)\n\nÎn apropiere, la Crângul lui Bot (pe șoseaua spre Târgoviște) se află „Parcul industrial Ploiești” în cadrul căruia activează peste 28 de companii.\n\n Agricultură \nDeși orașul este situat într-o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura, viticultura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este redusă, 2217 ha repartizate astfel: \n arabilă 2034 ha\n livezi și pepiniere pomicole 16 ha\n vii și pepiniere viticole 13 ha\n pășuni 148 ha\n fânețe 6 ha\nAtât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de prelucrare a producției agricole pe următoarele profile: morărit și panificație, centru de vinificație, fabricarea uleiului, prelucrarea laptelui, abatorizarea și fabricarea preparatelor din carne.\n\n Comerț \nExistă peste 3.000 de unități comerciale individuale sau asociații cu capital privat. Deși are numai 28 % din populația județului Prahova, orașul Ploiești realizează peste 80 % din valoarea comerțului din județ. Primul magazin general din Ploiești s-a numit „Papagalul” și a fost inaugurat în 1938.\n\nMarii retaileri Carrefour, Metro, Selgros, Kaufland, Billa, Bricostore, Artsani, Dedeman, Leroy Merlin, Profi, Delhaize, Lidl, XXL Megadiscount, Auchan, Jumbo, PENNY Maya Supermarket, Mega Image, au magazine deschise aici.\n\nÎn centrul orașului sunt două mall-uri moderne, Winmarkt Grand Center și Ploiești City Mall. În nordul orașului, lângă hypermarketul Carrefour, se află Ploiesti Shopping City iar în vest Westmall . Alte centre comerciale: AFI PALACE și Ploiesti Shopping City.\n\n Transport \nAșezat la o veche răscruce de drumuri comerciale, orașul este și astăzi un nod feroviar și rutier, putând fi ușor abordat din toate părțile. În viitor, se dorește ca în dreptul Ploieștiului să fie punctul de început al unei autostrăzi către Albița.\n\nMunicipiul Ploiești este amplasat într-un județ dens populat și urbanizat, în vecinătatea capitalei României, în apropierea Aeroportului Internațional Henri Coandă și în imediata vecinătate a coridorului TEN-IV și TEN-IX. În fiecare an orașul devine din ce în ce mai sufocat de numărul crescut de mașini. Rețeaua de trafic sistematizată după nevoile anilor 1970-1980 face față cu greu acestei aglomerări. Măsurători de trafic efectuate pe DN1 pe segmentul Bărcănești–Brașov, care cuprinde centura de vest a Ploieștiului, înregistrează un trafic anual între – de treceri de vehicule. Problema aglomerării porțiunii de DN1 ce leagă Ploieștiul cu Bucureștiul a fost rezolvată după deschiderea autostrăzii A3, care a preluat un mare volum din traficul auto de pe DN1.\n\nPloieștiul este legat de București prin autostrada A3. În plus, prin Ploiești trec drumurile naționale:\n\n DN1 București - Ploiești - Brașov (prin Valea Prahovei) (parte a Drumului european E60), ocolește Ploieștiul pe la vest;\n DN1A București - Ploiești - Brașov (prin Vălenii de Munte), ocolește Ploieștiul pe la est.\n DN1B Ploiești - Buzău, pornește de la nord de Ploiești, ocolește orașul pe la nord și vest\n DN72 Ploiești - Târgoviște\n\nPe lângă acestea, orașul este deservit și de drumuri județene, care asigură legătura cu comunele și orașele din împrejurimi:\n DJ 101D Ploiești (DN1A) - Râfov\n DJ 101G Ploiești (centura) - Tinosu\n DJ 101I Ploiești - Nedelea\n DJ 102 Ploiești - Păulești - Slănic\n DJ 102E Ploiești - Plopu\n\nDrumurile comunale din zona Ploieștiului deservesc legături de interes local, cu sate și comune din apropiere:\n DC 92 Ploiești - Berceni\n DC 108A Tătărani\n DC 111 Ploiești - Strejnicu\n\nOrașul este legat prin linii de cale ferată de București, Buzău (prin calea ferată București-Galați-Roman), Brașov (prin calea ferată Ploiești-Brașov, ambele căi ferate dublu electrificate), Urziceni, Măneciu, Slănic și Târgoviște. Nodul feroviar are două gări de călători importante (Ploiești Sud și Ploiești Vest), precum și gările secundare Ploiești Est (spre Buzău), Ploiești Nord (spre Măneciu), plus Ploiești Triaj (stație de triaj) aflată la sud de oraș.\n\nÎn interiorul orașului transportul public este asigurat de TCE Ploiești, și cuprinde trasee de autobuze, linii de tramvai și troleibuz.\nÎn anul 2006 a fost dezvoltat și modernizat transportul public. 26 de autobuze cu motor diesel au fost adaptate la consum GPL, iar la finele anului 2006 a fost inaugurată și linia de troleibuz 44, în locul traseului 44. Acestea, alături de autobuzele pe GPL existente deja în Ploiești, vor permite reducerea gradului de poluare în oraș și a costurilor de întreținere a parcului auto de autobuze. Sistemul de informații privind transportul public include implementarea unui sistem GPS în cadrul parcului de mașini al RATP Ploiești, care va aduce informații suplimentare legate de traficul autobuzelor la nivelul orașului. În anul 2010 au fost achiziționate 26 de troleibuze Neoplan N6121 din orașul elvețian Lausanne.\n\nPloieștiul a dezvoltat istoric o rețea stradală în marea majoritate pe o structură radială, cu tranzitarea zonei centrale. Lungimea străzilor orășenești este de 324 km, din care modernizate 241 km. Transportul public urban este asigurat prin 38 de linii din care 256 autobuze, 36 tramvaie și 25 troleibuze.\n\nSpre teritoriul periurban și restul județului și al țării, transportul rutier se realizează prin operatori privați, cu plecări din stațiile de transfer: Gara de Sud, Gara de Vest, Ștrandului - Obor, Spitalul Județean și Podul Înalt .\n\n Obiective turistice \nOrașul Ploiești nu a intrat în epoca modernă cu un inventar arhitectonic bogat. Curțile lui Mihai Viteazul au existat numai în legende, iar palatele Muruzeștilor, destul de modeste, nu au existat decât aproximativ două decenii. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național.\n\nO serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci și au dispărut curând cele mai importante locuințe care se mai menținuseră din secolul al XVIII-lea. Incendiul din 1843, cel mai mare cunoscut pe aceste locuri, a bântuit într-o altă parte, distrugând centrul nou, adică zona unde se găseau construcțiile notabile ale deceniilor trei și patru.\n\nDacă bombardarea Ploieștiului din zeppelin în 1916 a adus puține pagube clădirilor, în schimb bombardamentele din 1944 au dus la distrugerea a mii de locuințe și edificii. Cutremurele din 1940 și 1977 au afectat foarte serios orașul. Atunci s-au prăbușit câteva dintre cele mai vechi biserici ale orașului, alături de locuințe și edificii remarcabile.\n\nDe aceea, nu trebuie să pară deloc ciudat faptul că uneori, decenii întregi nu sunt deloc reprezentate la zestrea de construcții a orașului.\n\n Muzee \n\n Muzeul Național al Petrolului\n Muzeul Județean de Artă Ploiești\n Muzeul de Istorie și Arheologie Ploiești\n Muzeul Ceasului\n Muzeul „Ion Luca Caragiale”\n Muzeul de Județean de Științele Naturii Ploiești\n Casa memorială „Ion Luca Caragiale”\n Casa memoriala \"Nichita Stanescu\"\n Muzeul memorial Paul Constantinescu\n Muzeul memorial Constantin și Ion Stere\n Casă de Târgoveț sec. XVIII-lea - XIX-lea\n\n Lăcașuri de cult \n\n Biserica Domnească „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument din secolul al XVII-lea\n Biserica Sfântul Gheorghe-Vechi, cu o clopotniță monument istoric din anii 1820-1821\n Biserica Sfânta Vineri, a doua jumătate a sec. al XIX-lea, cu picturi de Gheorghe Tattarescu\n Sinagoga Beth Israel, lăcaș de cult mozaic din anul 1912\n Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul, cu o fațadă din perioada interbelică\n Biserica Cristos Rege, romano-catolică, construcția actuală din anul 1939\n Biserica „Sfântul Ilie”\n Biserica Maica Precistă\n Biserica Sfinții Voievozi\n Biserica Sfinții Împărați\n Biserica Sfantul Spiridon\n Biserica Sfântul Nicolae-Vechi\n Biserica Sfântul Gheorghe-Nou\n Biserica Sfântul Pantelimon\n Biserica Buna Vestire\n Biserica Sfântul Vasile\n\n Clădiri \n\n Halele centrale\n Casa Radu Stanian\n Colegiul National Ion Luca Caragiale\n Palatul politico-administrativ (Casa Albă)\n Palatul Culturii\n Casa de Cultură a Sindicatelor\n\n Statui \n\n Statuia Libertății\n Monumentul Vânătorilor\n Statuia Maternitate\n Statuia lui Mihai Viteazul\n Statuia lui Constantin Dobrogeanu-Gherea\n Bustul lui Radu Stanian\n Bustul lui I.L. Caragiale\n Bustul lui Nichita Stănescu\n Bustul lui Mihai Eminescu\n Bustul lui Carol Nicolae Debie\n Busturile lui Toma T. Socolescu\n\n Învățământul și viața culturală \n\nPrima școală domnească din Ploiești a început să funcționeze în 1777. Din 1832 avem date de existența primelor școli elementare. În 1864 apare învățământul secundar, orașul devenind un centru educațional important. În 1920 își începe cursurile Școala normală de fete „Regina Maria”, actualul Colegiu Național Pedagogic „Regina Maria”\n\nÎn Ploiești se găsesc importante instituții de învățământ, cum ar fi Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Colegiul Național „I. L. Caragiale” (care continuă tradiția vechiului liceu „Sfinții Petru și Pavel”) și Colegiul Național „Mihai Viteazul” (fostul liceu „Despina Doamna”). Alte câteva colegii și licee importante sunt Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național „Nichita Stănescu”, Colegiul Național „Spiru Haret”, Colegiul Economic „Virgil Magearu”, Liceul de Artă „Carmen Sylva”, Liceul militar „Constantin Brâncoveanu”.\n\nO mare importanță pentru viața culturală a orașului o au și biblioteca județeană „Nicolae Iorga” și Palatul Culturii.\n\t\nViața teatrală este reprezentată prin teatrul „Toma Caragiu”, cu o vechime de peste 70 de ani, și pe scena căruia au jucat actori ca Fory Etterle, Zephi Alșec, Toma Caragiu.\n\nÎn 1960, orchestra de muzică populară „Flacăra Prahovei” și orchestra simfonică „Ciprian Porumbescu” au fost unite în orchestra filarmonică Ploiești, la inițiativa primului său dirijor, dr. C.N. Debie. Orchestra a devenit cunoscută în țară și peste hotare, mai ales sub conducerea marelui dirijor Ion Baciu. În prezent poartă numele de Filarmonica „Paul Constantinescu”.\n\nDe orașul Ploiești sunt legate numele scriitorilor Ion Luca Caragiale, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan A. Bassarabescu, Nichita Stănescu, Geo Bogza, Radu Tudoran, al compozitorului Paul Constantinescu, filozofului Petre P. Negulescu. Dintre absolvenții Liceului „Sfinții Petru și Pavel” sunt de menționat trei președinți ai Academiei Române: Andrei Rădulescu, Mihai Drăgănescu și Eugen Simion.\n\n Sănătate \nRețeaua sanitară din municipiul Ploiești este compusă din următoarele unități:\n Spitalul Județean de Urgență Ploiești\n Spitalul Municipal Ploiești\n Spitalul de Obstetrică - Ginecologie Ploiești\n Spitalul de Boli Infecțioase Ploiești\n Spitalul de Pediatrie Ploiești\n Spitalul C.F.R.\n Centrul de Diagnostic și Tratament Cina\n Centrul Medical Praga\n Centrul de Transfuzie Sanguină\n Serviciul Județean de Ambulanță\n Laboratorul de Sănătate Mintală\n Policlinica cu Plată\n Policlinici Particulare (11)\n Cabinete Medicale Particulare (85)\n Farmacii (70, număr foarte probabil mult depășit la această dată)\n Depozite farmaceutice (9)\nSunt 110 medici de familie, 368 medici specialiști și 1627 cadre medii.\n\n Mass-media \nÎncă din 1993 în oraș au apărut posturile de radio particulare - radio Prahova și radio KissFM (fostul Radio Contact), urmate apoi de radio ProFM, radio SOS și, mai nou, WylFM, RadioK. Există de asemenea corespondenți ai radiourilor naționale România Actualități, România Tineret și Europa FM, precum și corespondenți ai principalelor agenții de presă din țară – Rompres și Mediafax.\n\nMass-media locală este bine reprezentată și de televiziuni. După ce în 1993 existau două posturi de televiziune prin cablu, Electroplus Canal 9 si CIN TV, au apărut din 1995 studiouri locale ale televiziunilor naționale – Antena 1, Pro TV, WILL TV și Prahova TV, Alpha și Valea Prahovei TV. În premieră națională, la Ploiești s-au desfășurat audiențe publice televizate în care s-au dezbătut subiecte de interes public, împreună cu cetățenii și specialiștii care își desfășoară activitatea în administrația publică locală. In iulie 2010 si-a inceput emisia primul post de televiziune HD online Prahova HD.\n\nDin 1994, apar în Ploiești atât cotidiane locale, cât și corespondenți pentru publicațiile naționale.\n\nPresa locală este reprezentată de: \n Stiri Actuale- www.stiriactule.ro \n Glasul Ploiestean - www.glasulploiestean.ro \n Ziarul Prahova\n Telegraful de Prahova (1996-2013)\n Observatorul de Prahova,\n Raid, \n www.stiriprahova.ro \n Prahovasport,\n Informația Prahovei, \n Republicanul \n Știri și informații Ploiești etc.\n\n Sport \n\nPrincipala echipă de fotbal a orașului Ploiești este FC Petrolul Ploiești, echipă ce deține titlul de campioană a României în 4 rânduri, în anii 1930 (sub numele de Juventus București), 1958, 1959 și 1966, iar în alte două sezoane este deținătoarea Cupei Românei - 1995 și 2013. Tot în orașul Ploiești a evoluat până în anul 2012 și echipa de fotbal Astra Ploiești, echipă ce a fost mutată în orașul Giurgiu iar denumirea a fost schimbată în AFC Astra Giurgiu.\nO altă echipă importantă a Ploieștiului a fost Prahova Ploiești (campioană în 1916), aceasta fiind continuatoarea lui United Ploiești, și ea campioană în anul 1912.\n\nEchipa de fotbal FC Petrolul Ploiești evoluează pe Stadionul Ilie Oană, stadion ce a fost reconstruit în perioada 2009-2011 pe amplasamentul fostei arene ce purta același nume. Acest stadion respectă standardele UEFA, fapt pentru care echipa națională își dispută o parte din meciuri aici. Capacitatea acestuia este de 15053 de locuri pe scaune, are tribunele acoperite în totalitate și dispune de instalație de nocturnă formată din 106 reflectoare.\n\nPe lângă stadioanele Astra, Ilie Oană și Prahova UPG, Ploieștiul dispune și de alte baze sportive și locuri de petrecere a timpului liber: Sala Sporturilor „Olimpia” (inaugurată în 1972), Parcul Central, Bazinul de înot „Vega”, Patinoarul artificial sau Hipodromul situat la intrarea în oraș (dinspre București).\n\nPe hipodromul din Ploiești au loc curse de trap, acesta redevenind funcțional în anul 2017 după ce s-au făcut ample lucrări de renovare.\n\nÎn ultimele decenii, Ploieștiul a fost de multe ori gazda Campionatelor Internaționale de Gimnastică ale României și centrul hipismului românesc, datorită hipodromului său.\n\nPoate fi menționat și aerodromul - Aeroclubul Gheorghe Bănciulescu - din comuna Strejnic, înființat în 1936, care permite desfășurarea de activități recreative cum ar fi aviația sportivă, aeroplanorismul sau parașutismul.\n\nCSU Asesoft Ploiești este cel mai titrat club românesc de baschet al ultimului deceniu, fiind Campioana României în perioada 2003-2008, câștigătoarea Cupei României 2004-2011 și câștigătoarea FIBA Europe Cup în anul 2005.\n\nPerformanțe de talie națională, balcanică, europeană, mondială și olimpică s-au obtinuț la fotbal, gimnastică, șah, atletism, popice, natație, volei, handbal, scrimă, aviație, gimnastică aerobică, de către merituoși sportivi ca: Leonard Doroftei, Mircea Dridea, Mihai Ionescu, Mirela Dulgheru, Celestina Popa, Octavian Bellu, Corina Ungureanu, Leana Sima etc.\n\n Personalități \n Luca Elefterescu (1853 - 1925), prefect de Prahova, magistrat, președintele conservatorilor prahoveni;\n Aurel Angelescu (1886-1938), matematician\n Maria (Antoniade) Cândea (1889 - 1974) profesoară de limba franceză, cea care a înființat și condus ca directoare Școala normală de fete „Regina Maria” \n Ion Th. Grigore (1907 - 1990), profesor de matematică, autor de manuale și epigramist;\n Fory Etterle (1908 - 1983), actor de teatru și film;\n Ioan Grigorescu, prozator și publicist\n Take Ionescu (1858-1922), avocat, politician și scriitor\n George Ochialbi (1870 - 1916), violonist, pianist și compozitor;\n George Manolescu (1871 - 1908), ofițer, impostor celebru;\n Toma N. Socolescu (1848 – 1896), arhitect;\n Thoma Ionescu (1860 – 1926), medic, profesor universitar;\n Toma T. Socolescu (1883 – 1960), arhitect, primar al orașului Ploiești, deputat și profesor universitar, fiu al lui Toma N. Socolescu;\n Constantin Pârvulescu (1890 – 1945), astronom, membru post-mortem al Academiei Române;\n Nicu Stănescu (1904 - 1951), violonist, orchestrator, dirijor și compozitor;\n Nicolae Simache (1905 – 1972), profesor, muzeograf;\n Paul Constantinescu (1909 - 1963), compozitor;\n Nelu Danielescu (1919 - 1971), compozitor, profesor și dirijor;\n Victor Predescu (1912 - 1984), dirijor, violonist, basist și compozitor;\n Emilia Comișel (1913-2010), etnomuzicolog și profesor universitar;\n Traian Trestioreanu (1919 - 1972), pictor, restaurator și muralist;\n Clarette Wachtel (1926 - 2011), pictoriță, desenatoare și gravoare;\n Ion N. Petrovici (1929 – 2021), medic, profesor universitar de neurologie și psihiatrie;\n Liviu Librescu (1930 – 2007), profesor de inginerie și mecanică la Universitatea Virginia Tech, din Blacksburg, Virginia, Statele Unite. Ucis în masacrul ce a avut loc în universitate, la 16 aprilie 2007;\n Nichita Stănescu (1933 – 1983), poet;\n Mihai Ionescu (1936 – 2011), fotbalist;\n Vladimir Zamfirescu (1936 – 2020), pictor și desenator;\n Mircea Dridea (n. 1937), fotbalist, antrenor;\n Alexandru Badea (1938 - 1986), fotbalist, antrenor;\n Virgil Dridea (1940 - 2022), fotbalist, antrenor;\n Basarab Nicolescu (n. 1942), fizician, filozof și scriitor, membru de onoare al Academiei Române;\n Ana Ruxandra Ilfoveanu (n. 1947), pictor și desenator;\n Elena Ceampelea (n. 1947), gimnastă artistică;\n Ion Șinca (1950 – 2014), pictor;\n George Nicolescu (n. 1950), muzician nevăzător;\n Octavian Bellu (n. 1951), antrenor de gimnastică;\n Livia Ante (n. 1955), pictoriță și scenografă;\n Irinel Columbeanu (n. 1957), om de afaceri;\n Mariana Constantin (n. 1960), gimnastă\n Carmen Tănase (n. 1961), actriță;\n Eugen Caminschi (n. 1968), chitarist;\n Leonard Doroftei (n. 1970), pugilist;\n Nicoleta Matei (n. 1970), cântăreață de muzică pop;\n Alexandru Dedu (n. 1971), fost handbalist, actualmente președinte al Federației Române de Handbal;\n Daniel Chiriță (n. 1974), fotbalist;\n Adrian Diaconu (n. 1978), pugilist;\n Cătălin Cursaru (n. 1978), fotbalist;\n Cezar Ouatu (n. 1980), contratenor;\n Corina Ungureanu (n. 1980), gimnastă și antrenoare;\n Maria Dinulescu (n. 1981), actriță;\n Dan-Răzvan Rădulescu (n. 1981), om politic;\n Alina Alexandra Dumitru (n. 1982), judoka, campioană olimpică;\n Ionuț Costache (n. 1983), fotbalist;\n Andreea Bălan (n. 1984), cântăreață și dansatoare;\n Killa Fonic (n. 1989), cântăreț;\n Roberto Alecsandru (n. 1996), fotbalist.\n\n Primari \n\n Primarii de după 1989 \nRomeo Hanganu: 1990-1992 \nVictor Săvulescu: 1992-1996\nHoria Toma: 1996-2000\nEmil Calotă: 2000-2008\nAndrei Volosevici: 2008-2012\nIulian Bădescu: 2012-2015\nIulian Teodorescu (viceprimar cu atribuții de primar): martie 2015-decembrie 2015\nCristian Ganea (viceprimar cu atribuții de primar): decembrie 2015-iunie 2016\nAdrian Dobre: 2016-2020\nAndrei Volosevici: octombrie 2020-prezent\n\nLista primarilor din perioada 1831 - 2020, vezi:\n\n Orașe înfrățite \n Berat\n Dnipro\n Harbin\n Hîncești\n Lefkada\n Maracaibo\n Oral\n Osijek\n Radom\n\n Galerie de imagini \n\n Referințe \n\n Bibliografie \n Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Cartea Românească, 950 p., 1937 \n Sevastos, Mihail, Monografia orașului Ploiești, Editura Fundația Europeană Titulescu, Ploiești, 907 p, 2002\n Vasile, Lucian, Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2014/2016\nPurice, Oana (coord.), Cât de frumos poate fi un oraș urât. Povești și amintiri din Ploiești, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2016\nVasile, Lucian, Ploieștii în Marele Război. 1916-1918, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2017\nPurice, Oana (coord.), Case, străzi și oameni din Ploieștiul de altădată, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2017\nVasile, Lucian, Ploiești în Al Doilea Război Mondial. Ploiești during World War Two, Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană, București, 2018\nPaul D. Popescu, Municipalitatea ploieșteană: istorie și actualitate, Editura Noel Computers, 244 p., 2000\n Marinică, Gheorghe; Trestioreanu, Constantin (coord.), Marea carte a Ploieștilor (3 vol.), Editura Mileniul III, Ploiești, 2011, ISBN 978-973-1797-36-6\n Ploiești, arc peste timp, Mihail Vulpescu, Florin Andreescu, Ion Nădrag, Editura Sport-Turism, 1988\n\n Legături externe \n\n Situl oficial al municipiului PloieștiPortaluri Știri PloieștiInstituții Regia Autonomă de Transport în Comun Ploiești\n Galerie foto cu vehicule de transport în comun din PloieștiIstorie RepublicaPloiesti.net : Evoluția istorică și arhitecturală a orasului Ploiești\n Povești de cartier din Ploiești, 23 mai 2013, Dana Mihai, Adevărul FOTO Ploieștiul de acum 100 de ani. Între bătăile cu flori de pe Bulevard și eforturile administrației de a organiza un oraș modern, 24 mai 2013, Dana Mihai, Adevărul FOTO Ion Georgescu-Obrocea și Constantin Brezeanu, primarii care au pus bazele Ploieștiului modern, 15 februarie 2013, Dana Mihai, Adevărul - Foto Cartiere Povești de cartier din Ploiești. Mimiu își trage numele de la un grec lacom, Bereasca a fost „Cartierul Demobilizaților“, 23 mai 2013, Dana Mihai, AdevărulTurism Muzeul județean de Istorie și Arheologie PrahovaHărți''\n Harta Ploieștiului inclusiv planificator de rute, puncte de interes, transport în comun\n Harta Ploieștiului \n\nPloiești\nPloiești\nPloiești\nPloiești\nPloiești" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata despre Bohuslän?" }, { "from": "assistant", "value": "Bohuslän (cateodata cunoscuta ca Bahusia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Bohuslän\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nGötaland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nVästra Götaland\n|-----\n| Suprafață || 4.400 km²\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice \n\n Populație: 262.000 (1999)\n\nJudețe \n\n Västra Götaland\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nBohuslän" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu Blekinge." }, { "from": "assistant", "value": "Blekinge (cateodata cunoscuta ca Blechingia) este o provincie a Suediei.\n\nDemografice\n\nJudețe \n\n Blekinge\n\nOrașe \n\n Karlshamn\n Karlskrona\n Olofström\n Ronneby\n Sölvesborg\n\nLegături externe \n\nBlekinge" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți povesti despre Dalarna?" }, { "from": "assistant", "value": "Dalarna (cunoscută și ca Dalecarlia) este o provincie a Suediei.\n\nLegături externe\n Dalarna (Site web oficial)\n\nProvinciile Suediei" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata pe scurt despre Dalsland?" }, { "from": "assistant", "value": "Dalsland (câteodată cunoscută ca Dalia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Dalsland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nGötaland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nVästra Götaland\n|-----\n| Suprafață || 3.708 km²\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nDalsland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi câteva informații de bază despre Gästrikland." }, { "from": "assistant", "value": "Gästrikland (câteodată cunoscută ca Gestricia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Gästrikland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nNorrland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nGävleborg\n|-----\n| Suprafață || 4.200 km²\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nGästrikland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți descrie [Titlu] pGotland?" }, { "from": "assistant", "value": "Gotland (cunoscută și ca Gotlandia sau Gotlanda) este o insulă situată în Marea Baltică. Insula Gotland se află în componența Suediei și corespunde regiunii administrative suedeze Gotlands.\n\nGotland e cea mai mare insula a Suediei și e una din provinciile acesteia, fără autonomie. Ea cuprinde insulele mai mici Fårö și Gotska Sandön aflate la nord, dar și insulele Karlsö (Lilla și Stora) la vest. Distanța dintre marginile cele mai îndepărtate ale insulei e de 170 km. \n\nInsula Gotland și alte teritorii ale provinciei cu același nume formează mai puțin de un procent din suprafața totală a țării. Comitatul e al doilea cel mai mic, ca suprafață, al Suediei și e cel mai slab populat la nivel național. \n\nArhipelagul e o destinație turistică deosebită pentru cetățenii suedezi din zona continentală, când e vară (multe zile însorite, valurile nu lovesc violent țărmurile). Atunci au loc mai multe evenimente politice și culturale semnificative. Iarna, apele din jurul insulei rămân neînghețate, din cauza că vremea e blândă. \n\nInsula e bogată în calcar. Din punct de vedere militar, are importanță strategică, aflându-se aproape de centrul Mării Baltice.\n\nDemografie \nArhilepagul Gotland a fost locuit încă din preistorie (aprox. 7200 î.Hr.). \n\nPopulația e de 61.001, din care aprox. 23.600 se află la Visby, cel mai important oraș. Populația de aici e, în cea mai mare parte, rurală. \n\nIstoric, gutniska a fost limba predominant vorbită aici, dar azi a fost înlocuită de suedeză.\n\nLän (regiune administrativă suedeză)\nGotlands län\n\nOrașe \nVisby\n\nLegături externe \n\nGotland\nInsulele Suediei\nInsule din Marea Baltică" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune despre Halland?" }, { "from": "assistant", "value": "Halland (câteodată cunoscută ca Halandia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Halland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nGötaland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nHalland\n|-----\n| Suprafață || 4.800 km²\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\n Halland - tot județul în afară de partea de sud, care aparține provinciei Småland.\n\nOrașe \n\n Falkenberg \n Halmstad \n Kungsbacka \n Laholm\n Varberg\n\nLegături externe \n\nHalland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Îmi poți explica despre Hälsingland?" }, { "from": "assistant", "value": "{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Hälsingland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nNorrland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nGävleborg \n|-----\n| Suprafață || 14.200 km²\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\nHälsingland (cunoscută și ca Helsingia) este o regiune istorică a Suediei, fără rol administrativ.\n\nDemografie\n\nJudețe \n Gävleborg\n\nOrașe\n\nPatrimoniu mondial al umanității UNESCO \nCasele producătorilor de cherestea din provincia Hälsingland au fost înscrise în anul 2012 pe lista patrimoniului mondial al umanității UNESCO.\n\nLegături externe \n Hälsingegårdar\n\nHälsingland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Povestește-mi pe scurt despre Härjedalen." }, { "from": "assistant", "value": "Härjedalen (câteodată cunoscută ca Herdalia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Härjedalen\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nNorrland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nJämtland\n|-----\n| Suprafață || 11.405 km²\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nHärjedalen" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi un rezumat despre Jämtland." }, { "from": "assistant", "value": "Jämtland (câteodată cunoscută ca Jemtia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Jämtland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nNorrland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nJämtland\n|-----\n| Suprafață || 49.443 km²\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografie\n\nJudețe\nJämtland este împarțită în mai multe \"comune\" (kommun). Acestea sunt:\n Härjedalens kommun \n Bergs kommun \n Bräcke kommun \n Ragunda kommun\n Krokoms kommun \n Strömsunds kommun \n Åre kommun\n Östersunds kommun\n\nOrașe\n Östersund\n Järpen\n Åre\n\nLegături externe\n\n http://www.jamtland.se - site-ul turistic oficial al zonei Jämtland & Härjedalen\n http://www.jamtland.info/ - informatii turistice\n https://web.archive.org/web/20041212045418/http://web.telia.com/~u63501054/index.english.html - istorie si limba\n http://www.turist.ostersund.se/ - site-ul turistic oficial al orasului Östersund\n http://www.are.se/ - site-ul turistic oficial al comunei Åre\n http://www.jarpen.se - site-ul localitatii Järpen\n\nJämtland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi câteva lucruri despre Lappland." }, { "from": "assistant", "value": "Laponia (în suedeză: Lappland) este o provincie în nordul Suediei. Se mărginește cu Jämtland, Ångermanland, Västerbotten, Norrbotten, Norvegia și Finlanda. Circa un sfert din suprafața Suediei este reprezentată de Laponia.\n\nLaponia inițial s-a extins spre est. Cu toate acestea, în 1809, Imperiul Rus a anexat partea de est a Suediei, și a creat Marele Ducat al Finlandei, care, de fapt a împărțit Laponia într-o parte suedeză și o parte finlandeză, care încă mai există astăzi.\n\nAdministrare \n\nProvinciile tradiționale din Suedia nu au scopuri politice sau administrative, dar sunt entități culturale și istorice. Administrativ, Lapland constituie partea de vest a două ținuturi din Suedia, Norrbotten în nord și Västerbotten în partea de sud. Spre deosebire de cele mai multe unități administrative din Suedia, aici există mai mult o identificare cu ținuturile decât cu provinciile. Astfel, cei mai mulți oameni în aceste ținuturi se referă la întregul ținut, inclusiv în zonele din Laponia, atunci când spun \"Norrbotten\" sau \"Västerbotten\".\n\nCetățenii Sami sunt eligibili de a fi si de a vota la alegerile pentru Parlamentul suedez Sami, care este și pentru cei din afara Suediei. Limba Sami are un statut oficial de minoritate în Kiruna, Gällivare, Jokkmokk și Arjeplog.\n\nHeraldica \n\nLaponia în sine nu a fost niciodată considerată un ducat, dar pe 18 ianuarie 1884 Consiliului de Coroană a dat tuturor provincilior dreptul de a utiliza o coroană ducală pentru armele lor.\n\nGeografia \n\nPărți ale Laponiei au fost declarate de UNESCO ca aparținând patrimoniului mondial.\n\nParcuri nationale \nAbisko, \nBjörnlandet,\nMuddus,\nPadjelanta,\nSarek,\nStora Sjöfallet,\nVadvetjåkka.\n\nIstoria \n\nIstoria Laponiei este din multe puncte de vedere legată de istoria ținuturilor Norrbotten și Västerbotten, deoarece Laponia este o regiune istorică conectată la acestea. In timpul Evului Mediu, Norrbotten / Lappland a fost în principiu, un tarâm al nimănui. Zona a fost slab populată de populațiile nomade Sami, dar această regiune a devenit din ce în ce mai locuită de către coloniștii suedezi, finlandezi și norvegieni, în special de-a lungul coastelor și râurilor mari. Încă din evul mediu, regii suedezi au încercat să colonizeze și sa creștineze zona folosind coloniști din Finlanda și sudul Suediei. Astăzi, în ciuda asimilației demografice dominantă în cultura suedeză și finlandeză, minoritățile Sami continuă să își mențină cultura și identitatea.\n\nÎn timpul industrializării Suediei, resursele naturale (hidroelectricitatea, cheresteaua și mineralele) din jurul provinciei au jucat un rol-cheie. Totuși, industria minieră, silvicultura și hidrocentralele de putere sunt coloana vertebrală a economiei locale, împreună cu serviciile municipale. Rata șomajului a fost totuși relativ mare pentru mai multe decenii și mulți tineri părăsesc locul pentru orașele mari, de pe coastă sau din sudul Suediei.\n\nLegături externe \n\n Swedish Lapland - BBC Holiday Destinations\n Arvidsjaur.eu - Arvidsjaur, In heart of Swedish Lapland\n viaterra.net - Photos from the North of Sweden (Abisko, Lapporten, Torneträsk)\n Swedish Lapland Swedish Lapland, Sweden's northernmost destination\n\nProvinciile Suediei\nLaponia" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante poți oferi despre Medelpad?" }, { "from": "assistant", "value": "Medelpad (câteodată cunoscută ca Medelpadia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Medelpad\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nNorrland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nVästernorrland\n|-----\n| Suprafață || 7.058 km²\n|-----\n| Cel mai înalt punct || Myckelmyrberget, 577 m\n|-----\n| Cel mai mare lac || Holmsjön\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nMedelpad" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre Närke?" }, { "from": "assistant", "value": "Närke (câteodată cunoscută ca Nericia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Närke\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nSvealand\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nÖrebro\n|-----\n| Suprafață || 4.122 km²\n|-----\n| Cel mai înalt punct || Kilsbergen\n|-----\n| Cel mai mare lac || Vättern\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nNärke" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante poți oferi despre Öland?" }, { "from": "assistant", "value": "Öland (câteodată cunoscută ca Oelandia) este o provincie a Suediei. De fapt, este a doua cea mai mare insulă a țării, dar cea mai mică provincie.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Öland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nGötaland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nKalmar\n|-----\n| Suprafață || 1.342 km²\n|-----\n| Cel mai înalt munte || Högsrum, 55 m\n|-----\n| Cel mai mare lac || Möckelmossen\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice \n\nProvincia are o populație de 25.000 (1999).\n\nJudețe \n\n Kalmar\n\nOrașe\n\nLegături externe\n Turism Öland\n\nProvinciile Suediei\nInsulele Suediei\nInsule din Marea Baltică" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împărÖstergötland?" }, { "from": "assistant", "value": "Östergötland (câteodată cunoscută ca Ostrogothia) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Östergötland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nGötaland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nÖstergötland\n|-----\n| Suprafață || 9.987 km²\n|-----\n| Cel mai înalt punct || Stenabohöjden, 327 m\n|-----\n| Cel mai mare lac || Vättern\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nÖstergötland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi câteva lucruri despre Skåne." }, { "from": "assistant", "value": "Skåne (câteodată cunoscută ca Scania) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Skåne\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nGötaland\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nSkåne\n|-----\n| Suprafață || 10.939 km²\n|-----\n| Cel mai înalt punct || Söderåsen, 212 m\n|-----\n| Cel mai mare lac || Ivösjön\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\nOrașe\n\nLegături externe\n\nSkåne\nEponime ale asteroizilor" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ai despre Småland?" }, { "from": "assistant", "value": "Småland (câteodată cunoscută ca Smalandia) este o provincie a Suediei. Småland se învecinează cu Blekinge, Scania (Skåne), Halland, Västergötland, Östergötland și insula Öland din Marea Baltică. Numele de Småland înseamnă țări mici . Forma latinizată Smalandia a fost utilizată în alte limbi. Altitudinea maximă din Småland este Tomtabacken, 377 m.\n\nAdministrație\nProvinciile suedeze tradiționale nu au scopuri administrative sau politice, fiind doar entități istorice și culturale. Provincia Småland este divizată în trei județe (unități administrative): Jönköping, Kalmar și Kronoberg. Acestea acoperă cea mai mare parte din provincia istorică Småland, mici porțiuni din aceasta fiind totuși situate și în județele Halland și Östergötland.\n\nBlazon\nStema curentă, adoptată în 1569 înfățișează un leu roșu, bogat stilizat, pe un scut auriu și purtând o arbaletă. Uneori poate apărea și o coroană ducală.\n\nDemografice \nPopulația era la 31 decembrie 2009 de 720.358 locuitori, repartizați pe cinci județe, după cum urmează:\n\nGeografie\nGeografia este dominată de o câmpie înaltă împădurită unde solul este amestecat cu nisip și bolovani. Acest tip de sol arid, sterp se întâlnește în aproape toată provincia, cu excepția zonelor de coastă, și este nepotrivit pentru agricultură cu excepția câtorva regiuni specifice din câmpia Kalmar. Întreaga provincie este bogată în lacuri și bălți. \nRegiunea de coastă este alcătuită dintr-un arhipelag de insule și golfuri în partea de nord și terenuri plane, cultivate, în sud. Per total suprafețele cultivate ocupă 14%, luncile 7% și suprafețele împădurite 50%. \nOrașe mai mari sunt: Jönköping în nord- vest, Växjö în sud și Kalmar pe coasta de est, în apropierea insulei Öland.\n\nIstorie\nZona este probabil locuită încă din Epoca de piatră de către populațiile care au migrat din sud de-a lungul coastei, până în Kalmar. \nNumele de Småland (\"țări mici\") provine din faptul că regiunea era o combinație de teritorii independente: Kinda (astăzi parte din Östergötland), Tveta, Vista, Vedbo, Tjust, Sevede, Aspeland, Handbörd, Möre, Värend, Finnveden și Njudung. Fiecare dintre aceste teritorii avea propriul sistem legislativ în epica Vikingilor și în Evul Mediu timpuriu, putând să se declare parte neutră în războaiele în care Suedia era implicată. Aproximativ în 1350, sub regele Magnus Eriksson s-a introdus o lege națională prin care provinciile istorice și-au pierdut mare parte din independența anterioară. \nOrașul Kalmar este unul dintre cele mai vechi din Suedia, fiind în Evul Mediu cel mai sudic și al treilea ca dimensiune oraș suedez. În acea perioadă orașul era centru de export al fierului, acesta fiind comercializat de negustori germani. \nÎn secolul 19 Småland se caracteriza prin sărăcie, un număr important dintre locuitori emigrând în Statele Unite ale Americii. Cei mai mulți dintre emigranți s-au stabilit în Minnesota, datorită asemănării mari cu geografia Suediei, combinând terenuri arabile cu lacuri și păduri. \nCelebra companie IKEA a fost fondată în orașul Älmhult din Småland.\n\nOrașe istorice\nOrașe localizate în Småland și care se numără printre cele mai vechi orașe din Suedia sunt: Eksjö (aproximativ 1400), Gränna (1652), Huskvarna (1911), Jönköping (1284), Kalmar (aproximativ 1100), Ljungby (1936), Nybro (1932), Nässjö (1914), Oskarshamn (1856), Sävsjö (1947), Tranås (1919), Vetlanda (1920), Vimmerby (aproximativ 1400), Värnamo (1920), Västervik (aproximativ 1200), Växjö (1342).\n\nParcuri naționale\nÎn Småland există trei parcuri naționale:\nStore Mosse\nNorra Kvill\nBlå Jungfrun\n\nCultură\nBotanistul suedez Carolus Linnaeus, sw. Carl von Linné, (1707–1778), supranumit \"părintele taxonomiei\" sau \"Regele florilor\" s-a născut în orașul Älmhult din Småland. El a denumit floarea oficială a provinciei, cupa- vacii, cu numele său latin, bazat pe propriul său nume (Latin: Linnaea borealis). \nO altă personalitate remarcabilă din orașul Älmhult este Ingvar Kamprad, fondatorul concernului global IKEA. Numele de Småland este folosit pentru a denumi locul de joacă pentru copii în unele magazine IKEA.\n\nNote \n\n article Småland from Nordisk Familjebok (1917). In Swedish.\n\nLegături externe \nVisit Småland - Official tourist site (Kronoberg and Jönköping counties)\nEastern Småland and Öland - Official tourist site (Kalmar County)\nVisitSweden - Sweden's official website for tourism and travel information \nTravel Smaland \n\nSmåland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți descrie [Titlu] pSödermanland?" }, { "from": "assistant", "value": "Södermanland (câteodată cunoscută ca Sudermania) este o provincie a Suediei.\n\n{| align=\"right\"\n|-----\n|\n{| border=\"1\" cellpadding=\"2\" cellspacing=\"0\" align=\"right\" width=\"300px\"\n|+ Södermanland\n|-----\n| style=\"background:#ffffff;\" align=\"center\" colspan=\"2\" |\n\n|-----\n| valign=\"top\" | Regiune\nSvealand\n|-----\n| valign=\"top\" | Județe\n|\nSödermanland\nStockholm\n|-----\n| Cel mai mare lac || Mälaren\n|}\n|-----\n| align=\"center\" | \n|}\n\nDemografice\n\nJudețe\n\n Södermanland\n Stockholm\n\nOrașe\n\n Stockholm\n\nLegături externe\n\nSödermanland" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți povesti despre Anii 1430?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVII-lea\n\nDecenii: Anii 1380 Anii 1390 Anii 1400 Anii 1410 Anii 1420 - Anii 1430 - Anii 1440 Anii 1450 Anii 1460 Anii 1470 Anii 1480\n\nAni: 1430 | 1431 | 1432 | 1433 | 1434 | 1435 | 1436 | 1437 | 1438 | 1439\n\nȘtiință și tehnică \n\n Cartograful italian Andrea Bianco a realizat, în 1436, o hartă a lumii.\n Astronomul mongol Ulug Beg din Samarkand a realizat, în 1437, cel mai mare catalog stelar de la Ptolemeu la Tycho Brahe." } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre Anii 1420?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVII-lea\n\nDecenii: Anii 1370 Anii 1380 Anii 1390 Anii 1400 Anii 1410 - Anii 1420 - Anii 1430 Anii 1440 Anii 1450 Anii 1460 Anii 1470\n\nAni: 1420 | 1421 | 1422 | 1423 | 1424 | 1425 | 1426 | 1427 | 1428 | 1429\n\nAnii 1420" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Împărtășește-mi câteva lucruri despre Anii 1410." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea - Secolul al XVII-lea\n\nDecenii: Anii 1360 Anii 1370 Anii 1380 Anii 1390 Anii 1400 - Anii 1410 - Anii 1420 Anii 1430 Anii 1440 Anii 1450 Anii 1460\n\nAni: 1410 | 1411 | 1412 | 1413 | 1414 | 1415 | 1416 | 1417 | 1418 | 1419\n\nAnii 1410" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi câteva lucruri despre Anii 1400." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea - Secolul al XVI-lea\n\nDecenii: Anii 1350 Anii 1360 Anii 1370 Anii 1380 Anii 1390 - Anii 1400 - Anii 1410 Anii 1420 Anii 1430 Anii 1440 Anii 1450\n\nAni: 1400 | 1401 | 1402 | 1403 | 1404 | 1405 | 1406 | 1407 | 1408 | 1409\n\nAnii 1400" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi informații despre 1984." }, { "from": "assistant", "value": "\n1984 (MCMLXXXIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Franța preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.\n 10 ianuarie: SUA și Vaticanul au restabilit relații diplomatice, după o pauză de 117 ani.\n 24 ianuarie: Este lansat calculatorul Apple Macintosh.\n\nFebruarie \n 8 februarie: Se deschid Jocurile Olimpice de iarnă de la Sarajevo, Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.\n 13 februarie: Konstantin Cernenko îl succede pe Iuri Andropov ca secretar general al Partidului Comunist Sovietic.\n\nMartie \n 5 martie: Iranul acuză Irakul de folosirea armelor chimice.\n\nMai \n 6 mai: Are loc, la Palatul Sporturilor din București, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci. Cu prilejul retragerii sale din activitatea competițională, primește din partea președintelui Comitetului Internațional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic.\n 8 mai: Uniunea Sovietică anunță că va boicota Olimpiada de Vară de la Los Angeles, California, Statele Unite.\n 11 mai: Are loc tranzitarea Pământului peste Soare. Acest fenomen are loc atunci când planeta Pământ trece între Soare și Marte, acoperind o mică parte a discului Soarelui pentru un observator de pe Marte. În timpul unui tranzit, Pământul ar fi vizibil de pe Marte ca un mic disc negru care se deplasează peste fața Soarelui. Următoarea tranzitare va avea loc la 10 noiembrie 2084.\n 27 mai: Are loc inaugurarea oficială a Canalului Dunăre–Marea Neagră, ale cărui lucrări de construcție au început în 1973.\n 27 mai: A fost resfințită Biserica Neagră din Brașov, în urma lucrărilor de restaurare începute în anul 1970.\n\nIunie \n 25 iunie: Are loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcție a Casei Republicii și a Bulevardului \"Victoria Socialismului\" din București.\n 27 iunie: Echipa națională de fotbal a Franței învinge echipa națională de fotbal a Spaniei cu scorul de 2-0 și câștigă Campionatul European de Fotbal 1984.\n\nIulie \n 1 iulie: Irlanda preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.\n 25 iulie: Cosmonautul sovietic, Svetlana Savitskaia, a devenit prima femeie din lume care a efectuat o ieșire în spațiu.\n 29 iulie-12 august: La cea de a XIII–a ediție a Olimpiadei de vară, organizată la Los Angeles, sportivii români au cucerit 20 de medalii de aur, 16 de argint și 17 de bronz.\n\nOctombrie \n 19 octombrie: În Republica Populară Polonă este asasinat disidentul Jerzy Popiełuszko.\n 31 octombrie: Prim-ministrul indian, Indira Gandhi, este asasinată de doi membri ai gărzii de corp.\n\nDecembrie \n 10 decembrie: Plenara CC al PCR la care Nicolae Ceaușescu este ales prim-secretar al UTC.\n 19 decembrie: Marea Britanie și China semnează un acord potrivit căruia Hong Kong trece, începând cu 1 iulie 1997, sub suveranitate chineză, punându–se capăt, după 155 de ani, dominației britanice.\n 31 decembrie: Rajiv Gandhi devine prim-ministru al Indiei.\n\nNedatate \n Pelicula Amadeus obține Premiul Oscar pentru cel mai bun film al anului.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Ion Cebanu, politician din R. Moldova\n1 ianuarie: José Paolo Guerrero (José Paolo Guerrero Gonzales), fotbalist peruan (atacant)\n 3 ianuarie: Andrea Cassarà, scrimer italian\n 4 ianuarie: Ioana Cristina Rotaru (n. Ioana Cristina Papuc), canotoare română\n 4 ianuarie: Ioana Papuc, canotoare română\n 6 ianuarie: Eric Trump (Eric Frederick Trump), om de afaceri american, filantrop, al treilea copil al lui Donald Trump\n 8 ianuarie: Kim Jong-un, al 3-lea lider suprem al Coreei de Nord (din 2012)\n 10 ianuarie: Marouane Chamakh, fotbalist francez (atacant)\n10 ianuarie: Tadas Labukas, fotbalist lituanian (atacant)\n 11 ianuarie: Maria Elena Kyriakou, cântăreață cipriotă\n11 ianuarie: Stijn Schaars (Stefanus Johannes Schaars), fotbalist neerlandez\n 12 ianuarie: Oribe Peralta (Oribe Peralta Morones), fotbalist mexican (atacant)\n12 ianuarie: Natalia Morari, jurnalistă din R. Moldova\n12 ianuarie: Romeo Surdu (Romeo Constantin Surdu), fotbalist român (atacant)\n 14 ianuarie: Remus Dănălache (Remus Cristian Dănălache), fotbalist român (portar)\n 14 ianuarie: Mia Martina, cântăreață canadiană\n 14 ianuarie: Veronica Alexandra Tecaru, cântăreață română\n 16 ianuarie: Pierre Boya, fotbalist camerunez (atacant)\n16 ianuarie: Stephan Lichtsteiner, fotbalist elvețian\n 18 ianuarie: Makoto Hasebe, fotbalist japonez\n 19 ianuarie: Karun Chandhok, pilot indian de Formula 1\n 19 ianuarie: Andreea Vasile, actriță română\n 19 ianuarie: Aliona Savcenko, sportivă germană (patinaj artistic)\n 20 ianuarie: Bonnie McKee, cântăreață americană\n 21 ianuarie: Luke Grimes, actor american\n21 ianuarie: Wes Morgan (Westley Nathan Morgan), fotbalist jamaican\n 22 ianuarie: Milan Mitić, fotbalist sârb\n 23 ianuarie: Valentin Ioviță, fotbalist român\n 23 ianuarie: Dragan Mrđa, fotbalist sârb (atacant)\n23 ianuarie: Arjen Robben, fotbalist neerlandez (atacant)\n24 ianuarie: Emerse Faé, fotbalist ivorian\n 24 ianuarie: Jung Jin-sun, scrimer sud-coreean\n 25 ianuarie: Stefan Kiessling, fotbalist german (atacant)\n 25 ianuarie: Robinho (Robson de Souza), fotbalist brazilian (atacant)\n 26 ianuarie: Antonio Rukavina, fotbalist sârb\n 30 ianuarie: Tan Xue, scrimeră chineză\n 30 ianuarie: Kid Cudi, cântăreț și producător de muzică american\n\nFebruarie \n 1 februarie: Darren Fletcher (Darren Barr Fletcher), fotbalist scoțian\n 1 februarie: Marius Matei, fotbalist român (atacant)\n3 februarie: Sara Carbonero (Sara Carbonero Arévalo), jurnalistă spaniolă\n 3 februarie: Elizabeth Holmes, antreprenoare americană\n 3 februarie: Aleksejs Višņakovs, fotbalist leton\n 5 februarie: Carlos Tévez (Carlos Alberto Martínez Tévez), fotbalist argentinian (atacant)\n 6 februarie: Darío Flores (Dario Antonio Flores Bistolfi), fotbalist uruguayan\n 7 februarie: Dan Grunfeld, baschetbalist american\n 9 februarie: Vukašin Brajić, cântăreț sârb\n 9 februarie: Dzmitri Klimovici, fotbalist belarus\n9 februarie: Inna Șupac, politiciană din R. Moldova\n 11 februarie: Marius Postolache, fotbalist român\n 13 februarie: Apoño (n. Antonio Galdeano Benítez), fotbalist spaniol\n 13 februarie: Benedict Vesa, episcop român\n 14 februarie: MC Bean (n. Marius Andrei Alexe), cântăreț român\n 18 februarie: Lucian Burdujan, fotbalist român (atacant)\n18 februarie: Vasile Curileac (Vasile Marius Curileac), fotbalist român (portar)\n 18 februarie: Carlos Kameni (Idriss Carlos Kameni), fotbalist camerunez (portar)\n 18 februarie: Idriss Carlos Kameni, fotbalist camerunez\n 21 februarie: David Odonkor, fotbalist german\n21 februarie: Andreas Seppi, jucător italian de tenis \n 22 februarie: Branislav Ivanović, fotbalist sârb\n 24 februarie: Igor Țîgîrlaș, fotbalist din R. Moldova\n 25 februarie: João Pereira (João Pedro da Silva Pereira), fotbalist portughez\n26 februarie: Emmanuel Adebayor (Sheyi Emmanuel Adebayor), fotbalist togolez (atacant)\n 26 februarie: Natalia Lafourcade, cântăreață mexicană\n26 februarie: Veena Malik, actriță pakistaneză\n 26 februarie: Beren Saat, actriță turcă\n 28 februarie: Ellie White, cântăreață română\n 29 februarie: Ionuț Gheorghe, boxer român\n29 februarie: Rica Imai, actriță japoneză\n\nMartie \n 2 martie: Loredana Dinu, scrimeră română\n2 martie: Jong Tae-Se, fotbalist nord-coreean (atacant)\n 3 martie: Nemanja Jovanović, fotbalist sârb (atacant)\n 7 martie: Mathieu Flamini, fotbalist francez\n7 martie: Morena (Margerita Camilleri Fenech), cântăreață malteză\n 7 martie: Lei Sheng, scrimer chinez\n 7 martie: Morena, cântăreață malteză\n 8 martie: Rio Mavuba (Rio Antonio Zoba Mavuba), fotbalist francez\n8 martie: Nora-Jane Noone, actriță irlandeză\n 8 martie: Piotr Pavlenski, artist rus\n 8 martie: Annemarie Părău, baschetbalistă română\n 10 martie: Olivia Wilde, actriță americană\n 12 martie: Ionuț Simionca, politician român\n 14 martie: Jaimie Alexander, actriță americană\n 16 martie: Octavian Abrudan, fotbalist român\n 16 martie: Wilfried Sanou, fotbalist burkinez (atacant)\n 18 martie: Rajeev Ram, jucător de tenis american\n 18 martie: Eduard-Andrei Popica, politician\n 20 martie: Robert Almer, fotbalist austriac (portar)\n20 martie: Justine Ezarik, actriță americană de film\n20 martie: Fernando Torres (Fernando José Torres Sanz), fotbalist spaniol (atacant)\n 21 martie: Sopho Ghelovani, cântăreață georgiană\n 24 martie: Amna (Cristina Andreea Mușat), cântăreață română\n 24 martie: Park Bom, cântăreață sud-coreeană\n 24 martie: Benoît Assou-Ekotto (Benoît Pierre David Assou-Ekotto), fotbalist camerunez\n24 martie: Ifeanyi Emeghara, fotbalist nigerian\n24 martie: Jungo Fujimoto, fotbalist japonez\n 25 martie: Constantin Lupulescu, șahist român\n 26 martie: Elena Pavel, fotbalistă română\n 27 martie: Alexandru Gațcan, fotbalist din R. Moldova\n27 martie: Brett Holman (Brett Trevor Holman), fotbalist australian\n 29 martie: Juan Mónaco, jucător argentinian de tenis \n29 martie: Mai Satoda, cântăreață japoneză\n 29 martie: Daniel Octavian Spiridon, fotbalist român\n 30 martie: Mario Ančić, jucător croat de tenis \n 30 martie: Samantha Stosur, jucătoare australiană de tenis\n\nAprilie \n 1 aprilie: Jonas Gonçalves Oliveira, fotbalist brazilian (atacant)\n 1 aprilie: Dafina Zeqiri, compozitoare kosovară\n 2 aprilie: Miloš Brezinský, fotbalist slovac\n 2 aprilie: Loredana Dinu, scrimeră română\n 5 aprilie: Aram Mp3 (Aram Sargsyan), cântăreț armean\n5 aprilie: Marshall Allman, actor american\n 5 aprilie: Ionuț Cristian Săpunaru, fotbalist român\n5 aprilie: Kisho Yano, fotbalist japonez (atacant)\n 6 aprilie: Michaël Ciani, fotbalist francez\n6 aprilie: Siboniso Pa Gaxa, fotbalist sud-african\n 12 aprilie: Emma Bejanyan, cântăreață armeană\n 12 aprilie: Andrei Gaidulean, actor rus\n 13 aprilie: Anders Lindegaard (Anders Rosenkrantz Lindegaard), fotbalist danez (portar)\n 15 aprilie: Jymmy Dougllas França, fotbalist brazilian (atacant)\n 15 aprilie: Ben Kasica, muzician american\n 16 aprilie: Olguța Berbec, cântăreață română\n 16 aprilie: Alexandru Sirițeanu, scrimer român\n 16 aprilie: Claire Foy, actriță britanică\n 17 aprilie: Iliia Mokrețov, scrimer kazah\n 22 aprilie: Amelle Berrabah, cântăreață britanică\n 22 aprilie: Léonore Perrus, scrimeră franceză\n 24 aprilie: Tyson Ritter, cântăreț american\n 28 aprilie: Dmitri Torbinski, fotbalist rus\n 29 aprilie: Firass Dirani, actor australian\n 29 aprilie: Valentin Ghionea, handbalist român\n 30 aprilie: Veaceslav Sofroni, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n\nMai \n 6 mai: Fawzi Bashir (Fawzi Bashir Rajab Bait Doorbeen), fotbalist omanez\n 7 mai: Kevin Owens, wrestler canadian\n 8 mai: Maximiliano Pereira, fotbalist uruguayan\n 10 mai: Andrei Cristea, fotbalist român (atacant)\n 10 mai: Andrei Ursache, jucător român de rugby \n 11 mai: Andrés Iniesta (Andrés Iniesta Suarez), fotbalist spaniol\n 12 mai: Loredana Boboc, sportivă română (gimnastică artistică) \n12 mai: Tania Cergă, cântăreață din Republica Moldova\n 13 mai: Alex Velea (Alexandru-Ionuț Velea), cântăreț român\n 14 mai: Michael Rensing, fotbalist german (portar)\n14 mai: Zack Ryder (n. Matthew Joseph Cardona Jr.), wrestler american\n14 mai: Óscar Rubio (Óscar Rubio Fauria), fotbalist spaniol\n 14 mai: Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului\n 14 mai: Olly Murs, cântăreț britanic\n 16 mai: Issey Nakajima-Farran, fotbalist canadian\n 18 mai: Kamil Kopúnek, fotbalist slovac\n 18 mai: Simon Pagenaud, pilot francez formula IndyCar\n 19 mai: Julius Wobay (Julius Gibrilla Wobay), fotbalist din Sierra Leone\n 21 mai: George Florescu, fotbalist român\n 22 mai: Irmena Cicikova, actriță bulgară\n 22 mai: Karoline Herfurth, actriță germană\n 22 mai: Dustin Moskovitz, antreprenor american\n 23 mai: Hugo Almeida (Hugo Miguel Pereira Almeida), fotbalist portughez (atacant)\n 24 mai: Tudor Istodor, actor român\n 24 mai: Alin Mituța, politician român\n 25 mai: Wendel Gomes (Wendel Raul Gonçalves Gomes), fotbalist brazilian\n 25 mai: Emma Marrone, cântăreață italiană\n25 mai: Reinaldo (Reinaldo José Zacarias da Silva), fotbalist brazilian\n 26 mai: Virgil Sălișcan, scrimer român\n 26 mai: Łukasz Szukała, fotbalist polonez\n28 mai: Giannis Arabatzis, fotbalist grec (portar)\n 28 mai: Lili Sandu, cântăreață română\n 28 mai: Cristian-Tudor Băcanu, politician\n 29 mai: Gauthier Grumier, scrimer francez\n\nIunie \n\n 1 iunie: Jean Beausejour (Jean André Emanuel Beausejour Colique), fotbalist chilian\n 1 iunie: Jean Bogza (Jean Claude Adrimer Bogza), fotbalist român\n 1 iunie: Jean Claude Adrimer Bozga, fotbalist român\n 2 iunie: Paulius Grybauskas, fotbalist lituanian (portar)\n 6 iunie: ByeAlex (Alex Márta), cântăreț maghiar\n6 iunie: Antonia Prebble, actriță neozeelandeză\n 7 iunie: Constantin Bejenaru, pugilist din R. Moldova\n 8 iunie: Javier Mascherano (Javier Alejandro Mascherano), fotbalist argentinian\n8 iunie: Maximiliano Pereira (Victorio Maximiliano Pereira Páez), fotbalist uruguayan\n 9 iunie: Wesley Sneijder (Wesley Benjamin Sneijder), fotbalist neerlandez\n 11 iunie: Vágner Love (n. Vágner Silva de Souza), fotbalist brazilian (atacant)\n 12 iunie: Bruno Soriano (Bruno Soriano Llido), fotbalist spaniol\n 14 iunie: Siobhán Donaghy, cântăreață britanică\n 16 iunie: Jeon Hee-sook, scrimeră sud-coreeană\n 19 iunie: Paul Franklin Dano, actor american\n 19 iunie: Serghei Namașco, fotbalist din R. Moldova\n24 iunie: Osvaldo Miranda (Osvaldo Noé Miranda), fotbalist argentinian (atacant)\n 23 iunie: Andreea Bălan (Andreea Georgiana Bălan), cântăreață română de muzică pop și dance\n 23 iunie: Ana Rodean, atletă română\n 24 iunie: Valentin Lemnaru (Valentin Ionuț Lemnaru), fotbalist român (atacant)\n 26 iunie: Igor Bugaiov, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 26 iunie: Preslava (Petia Koleva Ivanova), cântăreață bulgară\n 27 iunie: José Lloyd Holebas, fotbalist grec\n27 iunie: Gökhan Inler, fotbalist elvețian\n 27 iunie: Kiril Pavliucek, fotbalist belarus\n27 iunie: Rareș Soporan, fotbalist român\n 28 iunie: Andrei Piatov, fotbalist ucrainean (portar)\n 30 iunie: Djorđje Ivelja, fotbalist sârb\n 30 iunie: Cătălin Moroșanu (n. Cătălin Moroșan), luptător român K1, Supercombat\n\nIulie \n 1 iulie: Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, român\n1 iulie: Chaouki Ben Saada, fotbalist francez (atacant)\n 2 iulie: Dorin Goga (Dorin Ioan Goga), fotbalist român (atacant)\n 3 iulie: Andreea Isărescu, sportivă română (gimnastică artistică)\n 6 iulie: Stanca Radu, scenaristă română \n 7 iulie: Alberto Aquilani, fotbalist italian\n 7 iulie: Bruno Moraes (Bruno dos Santos Moraes), fotbalist brazilian (atacant)\n 8 iulie: Ilinca Hărnuț, actriță română\n 9 iulie: Blazhe Ilijoski, fotbalist macedonean\n 10 iulie: Mark González (Mark Dennis González Hoffmann), fotbalist chilian (atacant)\n 11 iulie: Costin Curelea, fotbalist român (atacant)\n 12 iulie: Ciprian Milea, fotbalist român\n 12 iulie: Sami Zayn, wrestler canadian\n 12 iulie: Andrei-Iulian Drancă, politician\n 14 iulie: Samir Handanović, fotbalist sloven (portar)\n 14 iulie: Nilmar (Nilmar Honorato da Silva), fotbalist brazilian (atacant)\n 14 iulie: Samir Handanovič, fotbalist sloven\n 15 iulie: Édgar Barreto (Édgar Osvaldo Barreto Cáceres), fotbalist paraguayan\n15 iulie: Jivko Milanov (Jivko Kirilov Milanov), fotbalist bulgar\n 18 iulie: Alin Ilin (Alin Sorin Ilin), fotbalist român\n19 iulie: Andrea Libman, actriță canadiană\n 19 iulie: Diana Mocanu, înotătoare română\n 19 iulie: Zhu Zhu, actriță chineză\n 19 iulie: Matthias Laurenz Gräff, pictor austriac\n 20 iulie: Iulian Popa, fotbalist român\n 22 iulie: Stewart Downing, fotbalist englez\n22 iulie: Oleh Șturbabin, scrimer ucrainean\n 23 iulie: Walter Gargano (Walter Alejandro Gargano Guevara), fotbalist uruguayan\n 25 iulie: Alexandru Onică, fotbalist din R. Moldova\n 25 iulie: Alexandru Onica, fotbalist moldovean\n 26 iulie: Sabri Sarıoğlu, fotbalist turc\n 28 iulie: Adrian Rusu, fotbalist român\n 29 iulie: Juan Carlos Flores, actor mexican\n 29 iulie: Ma Jianfei, scrimer chinez\n 31 iulie: Valeria Borza, jucătoare română de tenis de masă (d. 2013)\n\nAugust \n 1 august: Linn-Kristin Riegelhuth, handbalistă norvegiană\n 1 august: Bastian Schweinsteiger, fotbalist german\n 2 august: Andrei Găluț, cântăreț român\n2 august: Giampaolo Pazzini, fotbalist italian (atacant)\n 2 august: Ionuț Voicu, fotbalist român\n 2 august: Kațiarina Borisevici, jurnalistă bielorusă\n 3 august: Mile Jedinak (Michael John Jedinak), fotbalist australian\n 3 august: Park Kyoung-doo, scrimer sud-coreean\n 6 august: Vedad Ibišević, fotbalist bosniac (atacant)\n 7 august: Willian Gerlem (Willian Gerlem de Jesus Almeida), fotbalist brazilian (atacant)\n 8 august: Pedro Queirós (Pedro Miguel Barbosa Queirós), fotbalist portughez\n 8 august: George-Cristian Tuță, politician\n 11 august: Vitalie Bordian, fotbalist din R. Moldova\n 11 august: Lucas di Grassi, pilot brazilian de Formula 1\n11 august: Liudmila Postnova, handbalistă rusă\n 13 august: Niko Kranjčar, fotbalist croat\n 14 august: Giorgio Chiellini, fotbalist italian\n 15 august: Andrea Cossu, fotbalist nigerian\n 17 august: Cristian Pulhac (Corneliu Cristian Pulhac), fotbalist român\n 18 august: Robert Huth, fotbalist german\n 18 august: Aliaksandr Paǔlaǔ, fotbalist bielorus\n21 august: Alizée (Alizée Jacotey), cântăreață franceză\n 21 august: Francesca Quondamcarlo, scrimeră italiană\n 21 august: Ivan Vukadinović, fotbalist sârb\n23 august: Glen Johnson (Glen McLeod Cooper Johnson), fotbalist englez\n 23 august: Gabriel-Horia Nasra, politician român\n 23 august: Gabriel Horia Nasra, politician român\n 25 august: Claudiu-Augustin Ilișanu, politician român\n25 august: Laurențiu Marinescu (Laurențiu Nicolae Marinescu), fotbalist român\n 27 august: Sulley Muntari (Sulleyman Ali Muntari), fotbalist ghanez\n 27 august: Corina Simona Olar, fotbalistă română\n 28 august: Paula Fernandes, cântăreață braziliană\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Federico Piovaccari, fotbalist italian (atacant)\n 2 septembrie: Donatan (Witold Marek Czamara), cântăreț polonez\n 4 septembrie: Thomas Villadsen, fotbalist danez (portar)\n 5 septembrie: Paul Negoescu, regizor și scenarist de film, român\n 5 septembrie: Marina Radu, jucătoare canadiană de polo pe apă\n 7 septembrie: Miranda (João Miranda de Souza Filho), fotbalist brazilian\n 7 septembrie: Mariko Okubo, actriță japoneză\n7 septembrie: Vera Zvonareva, jucătoare rusă de tenis \n 8 septembrie: Vitali Petrov, pilot de curse auto rus\n 9 septembrie: Michalis Sifakis, fotbalist grec (portar)\n 10 septembrie: Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, statistician și politician român\n 11 septembrie: Carlos Cardoso (Carlos Alexandre Cardoso), fotbalist brazilian\n 11 septembrie: Mayssa Pessoa, handbalistă braziliană\n 13 septembrie: Baron Corbin, wrestler american\n 15 septembrie: Prințul Harry, Duce de Sussex (n. Henry Charles Albert David), al doilea fiu al Prințului Charles de Wales și al Prințesei Diana\n 16 septembrie: István Kovács, arbitru român de fotbal\n 16 septembrie: Alexandra Presură, politiciană română\n 18 septembrie: Eliza-Mădălina Peța, politiciană română\n 18 septembrie: Eliza-Mădălina Peța-Ștefănescu, politiciană română\n 19 septembrie: Renee Young, actriță canadiană\n 19 septembrie: Natalie \"Eva\" Marie Nelson, actriță, model și luptătoare americană\n 21 septembrie: Fabien Farnolle (Fabien Ceddy Farnolle), fotbalist beninez (portar)\n 22 septembrie: Thiago Silva (Thiago Emiliano da Silva), fotbalist brazilian\n22 septembrie: Laura Vandervoort, actriță canadiană\n 23 septembrie: Ionuț Ciobanu, handbalist român\n23 septembrie: Diogo Valente (Diogo Jorge Moreno Valente), fotbalist portughez\n 24 septembrie: Mickaël Poté, fotbalist beninez (atacant)\n 25 septembrie: Siphiwe Tshabalala (Lawrence Siphiwe Tshabalala), fotbalist sud-african\n 26 septembrie: Dare Vršič, fotbalist sloven\n 27 septembrie: Avril Lavigne (Avril Ramona Lavigne), cântăreață, textieră și actriță canadiană\n 28 septembrie: Mathieu Valbuena, fotbalist francez\n 29 septembrie: Per Mertesacker, fotbalist german\n 29 septembrie: Tayanna, cântăreață ucraineană\n\nOctombrie \n 2 octombrie: Marion Bartoli, jucătoare franceză de tenis \n2 octombrie: Gabriel Cristian Velcovici, fotbalist român\n 4 octombrie: Bogdan Alexandru Dolha, fotbalist român\n4 octombrie: Lena Katina, cântăreață rusă\n 5 octombrie: Krzysztof Mikołajczak, scrimer polonez\n 6 octombrie: Emilia Turei, handbalistă rusă\n 7 octombrie: Néstor Ortigoza (Néstor Ezequiel Ortigoza), fotbalist paraguayan\n 8 octombrie: Mihai Mincă (Mihai Adrian Mincă), fotbalist român (portar)\n 10 octombrie: Ion Paladi, cântăreț din R. Moldova\n 14 octombrie: Celia (Cristina Ioana Socolan), cântăreață română\n 15 octombrie: Cristian Oroș, fotbalist român\n 15 octombrie: Dacian Șerban Varga, fotbalist român (atacant)\n16 octombrie: Eugeniu Cebotaru, fotbalist din R. Moldova\n 16 octombrie: Roberto Hilbert, fotbalist german\n16 octombrie: Mihai Roman, fotbalist român\n 16 octombrie: Shayne Ward (Shayne Thomas Ward), cântăreț britanic\n 18 octombrie: José Nadson Ferreira, fotbalist brazilian\n18 octombrie: Freida Pinto, actriță indiană\n 18 octombrie: Milo Yiannopoulos, jurnalist britanic\n 18 octombrie: Lindsey Vonn, schioară americană\n 19 octombrie: Claudia Pavel, cântăreață română\n 20 octombrie: Mitch Lucker (Mitchell Adam Lucker), muzician american (d. 2012)\n20 octombrie: Cosmina Stratan, actriță română\n 21 octombrie: Jelena Jovanova, actriță macedoneană\n 22 octombrie: Anca Pop, cântăreață română (d. 2018)\n25 octombrie: Katy Perry (n. Katheryn Elizabeth Hudson), cântăreață și compozitoare americană\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Nemanja Milisavljević, fotbalist sârb\n 1 noiembrie: Rareș Oprea, fotbalist român\n 1 noiembrie: Miloš Krasić, fotbalist sârb\n 2 noiembrie: Andrei Nicolae, politician român\n 4 noiembrie: Ayila Yussuf, fotbalist nigerian\n 4 noiembrie: Mya Mason, actriță porno americană\n 5 noiembrie: Eliud Kipchoge, atlet kenyan\n 7 noiembrie: Dulee Johnson, fotbalist liberian\n 7 noiembrie: Giulia Anghelescu, cântăreață română\n 8 noiembrie: Erika Miyoshi, cântăreață japoneză\n 9 noiembrie: Mihai Pintilii, fotbalist român\n 9 noiembrie: Se7en, cântăreț sud-coreean\n 9 noiembrie: French Montana, rapper\n 10 noiembrie: Adrian Pătulea, fotbalist român\n 10 noiembrie: Serghei Gafina, fotbalist moldovean\n 13 noiembrie: Diogo Santos, fotbalist portughez\n 13 noiembrie: Lucas Barrios, fotbalist paraguayan\n 15 noiembrie: Katarina Bulatović, handbalistă română\n 16 noiembrie: Mihai Roman, fotbalist român născut în 1984\n 17 noiembrie: Megumi Sato, actriță japoneză\n 17 noiembrie: Park Han Byul, actriță sud-coreeană\n 17 noiembrie: Park Han-byul, actriță sud-coreeană\n 18 noiembrie: Sabin Țambrea, actor german\n 18 noiembrie: Johnny Christ, muzician american\n 18 noiembrie: Enar Jääger, fotbalist estonian\n 19 noiembrie: Aliaksandr Buikevici, scrimer belarus\n 19 noiembrie: Jorge Fucile, fotbalist uruguayan\n22 noiembrie: Scarlett Johansson (Scarlett Ingrid Johansson), actriță americană\n24 noiembrie: Lavinia Pârva, cântăreață română și fotomodel\n25 noiembrie: Gaspard Ulliel, actor francez (d. 2022)\n26 noiembrie: Ana Maria Popescu (n. Ana Maria Brânză), sportivă română (scrimă)\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Cosmin-Marian Poteraș, politician\n 3 decembrie: Cosmin Moți (Cosmin Iosif Moți), fotbalist român\n 3 decembrie: Avraam Papadopoulos, fotbalist grec\n 4 decembrie: Ferdinando Sforzini, fotbalist italian (atacant)\n 7 decembrie: Robert Kubica, pilot polonez de Formula 1\n 8 decembrie: Badr Hari, kickboxer neerlandezo-marocan\n 10 decembrie: Edina Gallovits-Hall, jucătoare română de tenis \n 10 decembrie: Florin Surugiu, rugbist român\n 11 decembrie: Leighton John Baines, fotbalist britanic\n11 decembrie: Cristina Mădălina Prună, politiciană română\n 12 decembrie: Daniel Agger (Daniel Munthe Agger), fotbalist danez\n 13 decembrie: Monica Andrei, cântăreață română\n13 decembrie: Santi Cazorla (Santiago Cazorla González), fotbalist spaniol\n 14 decembrie: Ovidiu Marius Mihalache, fotbalist român\n 15 decembrie: Eugen Sturza, politician din R. Moldova\n 15 decembrie: Martin Škrtel, fotbalist slovac\n 17 decembrie: Asuka Fukuda, cântăreață japoneză\n 18 decembrie: Igor Bour, halterofil din R. Moldova\n 18 decembrie: Victor Ciobanu, politician din R. Moldova\n 18 decembrie: Marius Ionescu, atlet român\n18 decembrie: Modou Sougou (Pape Amodou Sougou), fotbalist senegalez\n 21 decembrie: Thiago Alberto Constância, fotbalist brazilian (atacant)\n 21 decembrie: Thiago Constância, fotbalist brazilian\n 22 decembrie: Basshunter (n. Jonas Erik Altberg), cântăreț, producător muzical și DJ suedez\n 24 decembrie: Cosmin Vancea, fotbalist român (atacant)\n 24 decembrie: Aurelia Borzin, poetă moldoveană\n 25 decembrie: Miloš Ninković, fotbalist sârb\n 26 decembrie: Alex Schwazer, atlet italian\n 27 decembrie: Edit Maria Fazakas, pianistă română\n 27 decembrie: Gilles Simon, jucător de tenis francez\n 29 decembrie: Sean Stone, actor american\n 30 decembrie: Alina Grigore, actriță română\n30 decembrie: LeBron James, jucător american de baschet\n 31 decembrie: Alejandra Lazcano, actriță mexicană\n\nDecese \n\n 2 ianuarie: Sebastià Juan Arbó, 82 ani, scriitor spaniol (n. 1902)\n 3 ianuarie: Aurel D. Broșteanu, jurist și critic de artă român (n. 1904)\n 7 ianuarie: Costică Acsinte (n. Constantin Axinte), 89 ani, fotograf român (n. 1897)\n 7 ianuarie: Alfred Kastler, 81 ani, fizician francez (n. 1902)\n 20 ianuarie: Johnny Weissmüller (n. Peter Johann Weißmüller), 79 ani, sportiv și actor american de etnie șvăbească (n. 1904)\n 29 ianuarie: Frances Goodrich, 93 ani, scriitoare americană (n. 1890)\n 6 februarie: Jorge Guillén, 91 ani, poet spaniol (n. 1893)\n 6 februarie: Remus Răduleț, 79 ani, inginer român (n. 1904)\n 6 februarie: Radu Șerban, 56 ani, compozitor și scriitor român (n. 1927)\n 6 februarie: Radu Șerban, compozitor și scriitor român (n. 1927)\n 7 februarie: Iosif Kovacs, 65 ani, istoric român de etnie maghiară (n. 1919)\n 9 februarie: Yuri Andropov, 69 ani, conducător al Uniunii Sovietice (1982-1984), (n. 1914)\n 12 februarie: Julio Cortázar, 69 ani, romancier argentinian (n. 1914)\n 21 februarie: Mihail Șolohov, 78 ani, scriitor cazac (n. 1905)\n 25 februarie: Roger Couderc, jurnalist francez (n. 1918)\n 4 martie: Berta Brainina, 81 ani, critic și istoric literar sovietic (n. 1902)\n 5 martie: William Powell (William Horatio Powell), 91 ani, actor american (n. 1892)\n 12 martie: Géza Pálfi, 42 ani, disident anticomunist secui (n. 1941)\n 17 martie: Constantin Badighin, scriitor sovietic și ofițer maritim (n. 1910)\n 18 martie: Ene Braniște, teolog român (n. 1913)\n 1 aprilie: Marvin Gaye, cântăreț american (n. 1939)\n 6 aprilie: Virgil Carianopol, 76 ani, poet român (n. 1908)\n 8 aprilie: Piotr Kapița, 89 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1978), (n. 1894)\n 15 aprilie: William Empson, 77 ani, critic literar și scriitor britanic (n. 1906)\n 17 aprilie: Gheorghe Cardaș, 85 ani, critic literar român (n. 1899)\n17 aprilie: Mark Wayne Clark, 87 ani, ofițer american (n. 1896)\n 18 aprilie: Zeev Sherf, 77 ani, politician israelian (n. 1906)\n 21 aprilie: Marcel Iancu (n. Marcel Janco), 89 ani, pictor, arhitect și eseist român de etnie evreiască (n. 1895)\n 30 aprilie: Zelda (Zelda Schneerson - Mishkovski), 69 ani, poetă israeliană (n. 1914)\n 1 mai: Jüri Lossmann, atlet estonian (n. 1891)\n 13 mai: Stanislaw Ulam, matematician și fizician nuclear (n. 1909)\n 20 mai: Peter Bull, actor britanic (n. 1912)\n 25 mai: Henriette Yvonne Stahl, 83 ani, scriitoare și traducătoare română (n. 1900)\n 29 mai: Kim Sung-Gan, 71 ani, fotbalist japonez (n. 1912)\n 31 mai: Filaret Barbu, 81 ani, compozitor român (n. 1903)\n 9 iunie: Iosif Gafton, episcop al Bisericii Ortodoxe Române (n. 1896)\n 19 iunie: Lee Krasner (Lenore Krasner), 75 ani, artistă americană (n. 1908)\n 22 iunie: Joseph Losey (Joseph Walton Losey), 75 ani, regizor de film american (n. 1909)\n 25 iunie: Michel Foucault (n. Paul-Michel Foucault), 57 ani, filosof și istoric francez (n. 1926)\n 28 iunie: Claude Chevalley, 75 ani, matematician francez (n. 1909)\n28 iunie: Yigael Yadin (n. Yigal Sukenik), 67 ani, politician israelian (n. 1917)\n 7 iulie: Ștefan Onisie, 58 ani, fotbalist român (n. 1925)\n 9 iulie: Călin Gruia, 84 ani, scriitor român (n. 1900)\n 25 iulie: Uładzimir Karatkievič, 53 ani, scriitor belarus (n. 1930)\n 26 iulie: Ed Gein (Edward Theodore Gein), 77 ani, criminal american (n. 1906)\n 27 iulie: James Mason (James Neville Mason), 75 ani, actor britanic (n. 1909)\n5 august: Richard Burton (n. Richard Walter Jenkins), 58 ani, actor britanic (n. 1925)\n6 august: Visarion Aștileanu (n. Vasile Benedict Aștileanu), 70 ani, preot greco-catolic, romano-catolic, episcop ortodox al Aradului (n. 1914)\n 14 august: Vasile Lovinescu, 78 ani, critic literar, scriitor și eseist român (n. 1905)\n 17 august: Petru Aruștei, 45 ani, pictor român (n. 1939)\n 25 august: Truman Capote, scriitor american (n. 1924)\n 28 august: Muhammad Naguib, 83 ani, primul președinte al Egiptului (1953-1954), (n. 1901)\n 2 septembrie: Amir Gilboa (n. Berl Feldmann), 66 ani, poet israelian (n. 1917)\n 7 septembrie: Iosif Slipyj, 92 ani, mitropolit ucrainean, deținut politic, cardinal (n. 1892)\n 14 septembrie: Janet Gaynor, 77 ani, actriță americană (n. 1906)\n 19 septembrie: Frank Tomney, 76 ani, politician britanic (n. 1908)\n 22 septembrie: Pierre Emmanuel (n. Jean-Noël Mathieu), 72 ani, poet francez (n. 1916)\n 23 septembrie: Harald Meschendörfer, 75 ani, pictor român (n. 1909)\n 25 septembrie: Walter Pidgeon (Walter Davis Pidgeon), 87 ani, actor canadian (n. 1897)\n 29 septembrie: Marnix Gijsen (n. Joannes Alphonsius Albertus Goris), 84 ani, scriitor belgian (n. 1899)\n 19 octombrie: Vasile Coroban, 74 ani, scriitor din R. Moldova (n. 1910)\n 19 octombrie: Henri Michaux, 85 ani, poet, scriitor și pictor belgian (n. 1899)\n 19 octombrie: Dumitru Murărașu, 87 ani, jurnalist român (n. 1896)\n19 octombrie: Jerzy Popiełuszko, 37 ani, preot catolic disident polonez (n. 1947)\n 20 octombrie: Vadim Kojevnikov, 75 ani, scriitor sovietic (n. 1909)\n 21 octombrie: Ion Finteșteanu, 85 ani, actor român (n. 1899)\n 21 octombrie: Louis Herman De Koninck, 88 ani, arhitect belgian (n. 1896)\n21 octombrie: François Truffaut, 52 ani, actor, regizor de film, critic de cinema și scenarist francez (n. 1932)\n 23 octombrie: Marcel Brion, 88 ani, scriitor francez (n. 1895)\n31 octombrie: Eduardo De Filippo, 84 ani, actor italian (n. 1900)\n 31 octombrie: Indira Gandhi (n. Indira Priyadarshini Gandhi), 66 ani, politiciană indiană, prim-ministru al Indiei (1966-1977), (n. 1917)\n 5 noiembrie: Ștefan Bârsănescu, 89 ani, pedagog, academician și eseist român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1895)\n 8 noiembrie: Avraham Pereira, 50 ani, cântăreț bas israelian, interpret de muzică sefardă și muzică ușoară israeliană (n. 1934)\n 10 noiembrie: Xavier Herbert, 83 ani, scriitor australian (n. 1901)\n 13 noiembrie: Eta Boeriu (n. Margarita Caranica), 61 ani, poetă și traducătoare română (n. 1923)\n 13 noiembrie: Shisō Kanaguri, 92 ani, atlet japonez (maraton), (n. 1891)\n 16 noiembrie: Laurențiu Fulga (n. Laurențiu Ionescu), 68 ani, jurnalist român (n. 1916)\n 17 noiembrie: Constantin Rauțchi, 50 ani, actor român (n. 1934)\n 19 noiembrie: Paolo Monelli, 93 ani, ziarist și scriitor italian (n. 1891)\n 19 noiembrie: Paolo Monelli, ziarist și scriitor italian (n. 1891)\n 20 noiembrie: Alexander Moyzes, 78 ani, compozitor slovac (n. 1906)\n 29 noiembrie: Tatiana Pavlovna Ehrenfest, 79 ani, matematiciană neerlandeză (n. 1905)\n\n 4 decembrie: Ștefan Voitec, 84 ani, comunist român (n. 1900)\n 6 decembrie: Gray Barker, 59 ani, scriitor american (n. 1925)\n 10 decembrie: Adalbert Steiner, 87 ani, fotbalist român (n. 1907)\n14 decembrie: Vicente Aleixandre (Vicente Pío Marcelino Cirilo Aleixandre y Merlo), 86 ani, poet spaniol, laureat al Premiului Nobel (1977), (n. 1898)\n 19 decembrie: Rowland Winn, 68 ani, al 4-lea Baron St Oswald, politician britanic (n. 1916)\n 24 decembrie: George Marcu, muzician român (n. 1913)\n 27 decembrie: Victor Predescu, compozitor român (n. 1912)\n 28 decembrie: Isaac Kikoin, 76 ani, fizician rus (n. 1908)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Carlo Rubbia (Italia), Simon van der Meer (Țările de Jos)\n Chimie: Robert Bruce Merrifield (SUA)\n Medicină: Niels K. Jerne (Danemarca), Georges J. F. Köhler (Germania), César Milstein (Argentina)\n Literatură: Jaroslav Seifert (RS Cehoslovacia)\n Pace: Desmond Tutu (Africa de Sud)\n\nNote \n\n1984" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații ai disponibile despre Anii 1390?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1340 Anii 1350 Anii 1360 Anii 1370 Anii 1380 - Anii 1390 - Anii 1400 Anii 1410 Anii 1420 Anii 1430 Anii 1440\n\nAni: 1390 | 1391 | 1392 | 1393 | 1394 | 1395 | 1396 | 1397 | 1398 | 1399\n\nAnii 1390" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt cele mai importante informații despre 1983?" }, { "from": "assistant", "value": "Edson René Braafheid\n\n1983 (MCMLXXXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Germania preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.\n 22 ianuarie: Björn Borg se retrage din tenis după ce câștigă de cinci ori consecutiv Turneul de tenis de la Wimbledon.\n\nFebruarie \n 5 februarie: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial de sală la săritura în lungime (6,92 m).\n 25 februarie: Dramaturgul american Tennessee Williams este găsit decedat în camera sa de hotel.\n\nMartie \n 1 martie: Trupa irlandeză U2 lansează al treilea album, War.\n 8 martie: Președintele Ronald Reagan numește Uniunea Sovietică \"un imperiu al răului\".\n 23 martie: Propunerea președintelui american, Ronald Regan, de a realiza un sistem de apărare antirachetă cu bază în spațiu, cu ajutorul unor noi tehnologii, Initiațiva de Apărare Strategică, supranumită și \"războiul stelelor\".\n 28 martie: Consiliul de Stat al României a adoptat Decretul privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor și al mașinilor de scris, prin care se introduce controlul milițienesc asupra folosirii acestor aparate.\n\nAprilie \n 12 aprilie: Filmul Terms of Endearment câștigă Premiul Oscar.\n 25 aprilie: Eleva Samantha Smith, din statul american Maine, este invitată să viziteze Uniunea Sovietică de liderul Iuri Andropov, după ce acesta a citit scrisoarea prin care fetița își exprima frica de un război nuclear.\n\nMai \n 17 mai: Libanul, Israelul și Statele Unite semnează o înțelegere prin care Israel se retrage din Liban.\n\nIunie \n 5 iunie: Anișoara Cușmir realizează un nou record mondial la săritura în lungime (7,43 m).\n\nIulie \n 1 iulie: Grecia preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.\n 21 iulie: La stația Vostok din Antarctica de Est, se înregistrează cea mai scăzută temperatură de pe Pământ, -89,2°C (−128,6°F; 184°K).\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Războiul Rece: Avionul de pasageri sud-coreean KAL 007 este doborât de un supersonic sovietic atunci când a intrat în spațiul aerian sovietic. Cele 269 de persoane aflate la bord au murit.\n 6 septembrie: URSS admite că a doborât un „avion neidentificat”, dovedit mai târziu a fi un avion de pasageri sud-coreean, (KAL 007) care „a violat în mod grosolan granițele de stat și a pătruns adânc în spațiul aerian al URSS”.\n\nOctombrie \n12 octombrie: Fostul prim-ministru japonez KakueiTanaka este găsit vinovat pentru luare de mită de 2 milioane dolari americani și condamnat la închisoare pentru patru ani.\n25 octombrie: Forțele militare americane au invadat statul Grenada, șase zile după ce prim-ministrul Maurice Bishop și câțiva suporteri au fost executați în timpul unei lovituri de stat.\n30 octombrie: În Argentina au loc primele alegeri democratice după șapte ani de dictatură militară.\n\nDecembrie \n 10 decembrie: Lech Walesa, liderul sindicatului Solidaritatea, a primit Premiul Nobel pentru Pace.\n 24 decembrie: Preotul Géza Pálfi din Odorheiu Secuiesc a fost arestat de Securitate pe motiv că a făcut referire în predica de Crăciun, la faptul că ziua respectivă era zi obișnuită de lucru în România comunistă. Câteva luni mai târziu a murit în urma bătăilor primite.\n\nNedatate \n Este fondată trupa americană de thrash metal, Megadeth.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Daniel Jarque, fotbalist spaniol (d. 2009)\n1 ianuarie: Vojislav Vranjković, fotbalist sârb\n 2 ianuarie: Abiodun Agunbiade, fotbalist nigerian\n2 ianuarie: Jefferson de Oliveira Galvão, fotbalist brazilian (portar)\n 5 ianuarie: Iosif Chirilă, canoist român\n 6 ianuarie: Nasser Menassel, fotbalist francez\n 7 ianuarie: Matteo Tagliariol, scrimer italian\n 10 ianuarie: Paulică Ion, jucător român profesionist de rugby în XV\n 11 ianuarie: Adrian Sutil, pilot german de Formula 1\n 15 ianuarie: Jermaine Lloyd Pennant, fotbalist britanic\n15 ianuarie: Hugo Viana (Hugo Miguel Ferreira Gomes Viana), fotbalist portughez\n16 ianuarie: Alexandru Traian Marc, fotbalist român (portar)\n 16 ianuarie: Emanuel Pogatetz, fotbalist austriac\n 16 ianuarie: Daisuke Sakata, fotbalist japonez (atacant)\n 17 ianuarie: Álvaro Arbeloa (Álvaro Arbeloa Coca), fotbalist spaniol\n17 ianuarie: Ionuț Stancu (Ionuț Cristian Stancu), fotbalist român\n 19 ianuarie: Glen Moss (Glen Robert Moss), fotbalist neozeelandez (portar)\n 19 ianuarie: Maria Rus, atletă română\n 21 ianuarie: Victor Leandro Bagy, fotbalist brazilian (portar)\n21 ianuarie: Ranko Despotović, fotbalist sârb (atacant)\n21 ianuarie: Svetlana Hodcenkova, actriță rusă\n 24 ianuarie: Alexander Ivanov, cântăreț belarus\n 24 ianuarie: Shaun Richard Maloney, fotbalist scoțian (atacant)\n24 ianuarie: Scott Speed, pilot american de Formula 1\n24 ianuarie: Teo (Iuri Vașciuk), cântăreț belarus\n 25 ianuarie: Yasuyuki Konno, fotbalist japonez\n 26 ianuarie: Marek Čech, fotbalist slovac\n 28 ianuarie: Bogdan Macovei, sportiv din R. Moldova (sanie)\n 30 ianuarie: Jordan Carver, actriță germană\n 31 ianuarie: Fabio Quagliarella, fotbalist italian (atacant)\n\nFebruarie \n 5 februarie: Anja Edin, handbalistă norvegiană\n 6 februarie: Branko Ilić, fotbalist sloven\n 6 februarie: Grigore Novac, politician din R. Moldova\n\n7 februarie: Christian Klien, pilot austriac de Formula 1\n 10 februarie: Lucian Goian, fotbalist român\n11 februarie: Rafael van der Vaart (Rafael Ferdinand van der Vaart), fotbalist neerlandez\n 16 februarie: Mihai Bendeac (Mihai Valentin Octavian Bendeac), actor de teatru și film, scriitor, scenarist, cântăreț, regizor, vedetă de televiziune, poet și compozitor român\n 18 februarie: Elena Baboia, cântăreață română\n 18 februarie: Priscila Fantin (Priscila Fantin de Freitas), actriță braziliană\n 18 februarie: Dieter Roth, boxer german de etnie română\n 18 februarie: Roberta Vinci, jucătoare italiană de tenis \n 19 februarie: Răzvan Cociș, fotbalist român\n 19 februarie: Daigo Kobayashi, fotbalist japonez\n 19 februarie: Mihai Neșu (Mihai Mircea Neșu), fotbalist român\n 19 februarie: Mihăiță Pleșan, fotbalist român\n 20 februarie: Eugen Nazare, pianist român\n 20 februarie: Bogdan Ungurușan (Bogdan Alexandru Ungurușan), fotbalist român\n 21 februarie: Adam Johansson, fotbalist suedez\n 21 februarie: Mélanie Laurent (Mélanie Eugénie Laurent ), actriță, fotomodel, regizoare, scenaristă și cântăreață franceză\n 23 februarie: Emily Blunt (Emily Olivia Leah Blunt), actriță britanică\n 24 februarie: Ovidiu Anton, cântăreț român\n 24 februarie: Santiago González, jucător mexican de tenis\n25 februarie: Tennessee Williams (n. Thomas Lanier Williams), dramaturg american (n. 1911)\n\nMartie \n 1 martie: Daniel da Silva Carvalho, fotbalist brazilian\n 1 martie: Maxi Warwel, actriță germană\n 2 martie: Lisandro López, fotbalist argentinian (atacant)\n 3 martie: Kelly Key, cântăreață braziliană\n 5 martie: Pablo Daniel Brandán, fotbalist argentinian\n 5 martie: Irina Șuțka, handbalistă ucraineană\n 9 martie: Clint Dempsey (Clinton Drew Dempsey), fotbalist american (atacant)\n 9 martie: Cristian Fabbiani, fotbalist argentinian\n 9 martie: Shlomit Levi, cântăreață israeliană\n 14 martie: José Furtado (José Emílio Robalo Furtado), fotbalist portughez (atacant)\n 15 martie: Florencia Bertotti (María Florencia Bertotti Baleiron), actriță și cântăreață argentiniană\n15 martie: Umut Bulut, fotbalist turc (atacant)\n 16 martie: Jon Ecker (Jon Michael William Ecker), actor american\n17 martie: Astrid Guyart, scrimeră franceză\n 17 martie: Raul Meireles (Raul José Trindade Meireles), fotbalist portughez\n 18 martie: Eldin Karisik, fotbalist suedez\n 19 martie: Matthew Korklan, wrestler american\n 19 martie: Bae Jung-nam, actor sud-coreean\n 19 martie: Evghenie Pațula, fotbalist moldovean\n19 martie: Bae Jung Nam, actor sud-coreean\n19 martie: Evghenie Pațula, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 20 martie: Claudiu Mircea Ionescu, fotbalist român\n20 martie: Eiji Kawashima, fotbalist japonez (portar)\n 21 martie: Anatolie Doroș, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 22 martie: Aleksandar Petrović, fotbalist sârb\n 23 martie: Hakan Kadir Balta, fotbalist turc\n 26 martie: Roman Bednář, fotbalist ceh (atacant)\n26 martie: Oana Bondar, handbalistă română\n26 martie: J-five (Jonathan Kovacs), cântăreț american\n 27 martie: Igor Picușceac, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 30 martie: Linnea Torstenson, handbalistă suedeză\n 31 martie: Ashleigh Ball (Ashleigh Adele Ball), actriță canadiană\n 31 martie: Adrian Cruciat, jucător român de tenis\n\nAprilie \n 1 aprilie: Ana Amorim, handbalistă braziliană\n 1 aprilie: Matt Lanter, actor american\n 2 aprilie: Arthur Boka (Arthur Etienne Boka), fotbalist ivorian\n 2 aprilie: Oh Eun-seok, scrimer sud-coreean\n 3 aprilie: Ben Foster (Ben Anthony Foster), fotbalist englez (portar)\n 3 aprilie: Ben Foster, fotbalist englez\n 4 aprilie: Paolo Pizzo, scrimer italian\n 6 aprilie: Mitsuru Nagata, fotbalist japonez\n 6 aprilie: Daniel Orac, fotbalist român\n 7 aprilie: Franck Ribéry (Franck Henry Pierre Ribéry), fotbalist francez\n 8 aprilie: Edson Braafheid (Edson René Braafheid), fotbalist din Țările de Jos\n 9 aprilie: Lukáš Dlouhý, jucător ceh de tenis\n 9 aprilie: Adrian Sălăgeanu (Adrian Ioan Sălăgeanu), fotbalist român\n 10 aprilie: Jamie Chung (Jamie Jilynn Chung), actriță americană\n 12 aprilie: Ismail Kouha, fotbalist marocan (portar)\n 12 aprilie: Bogdan Panait (Bogdan Vasile Panait), fotbalist român\n 13 aprilie: Claudio Bravo (Claudio Andrés Bravo Muñoz), fotbalist chilian (portar)\n 15 aprilie: Alice Braga (Alice Braga Moraes), actriță braziliană\n 15 aprilie: Dudu Cearense, fotbalist brazilian\n 17 aprilie: Ioana Gașpar, jucătoare română de tenis\n 17 aprilie: Ioana Gaspar, jucătoare de tenis română\n 18 aprilie: François Clerc, fotbalist francez\n 18 aprilie: Eduard Cristian Zimmermann, fotbalist român (portar)\n 19 aprilie: Juan Pablo Garat, fotbalist argentinian\n 20 aprilie: Adrian-Octavian Dohotaru, politician român\n 20 aprilie: Julija Nikolić, handbalistă ucraineană\n 21 aprilie: Paweł Łucasz Brożek, fotbalist polonez (atacant)\n 22 aprilie: Nelson Cabrera (Nelson David Cabrera Báez), fotbalist paraguayan\n 23 aprilie: Daniela Hantuchová, jucătoare slovacă de tenis\n 24 aprilie: Cyril Théréau, fotbalist francez (atacant)\n25 aprilie: Vladlen Babcinetchi, sculptor român\n 25 aprilie: Oleh Gusev, fotbalist ucrainean\n25 aprilie: Bogna Jóźwiak, scrimeră poloneză\n 29 aprilie: Semih Șentürk, fotbalist turc (atacant)\n 29 aprilie: Semih Şentürk, fotbalist turc\n 30 aprilie: Nenad Milijaš, fotbalist sârb\n\nMai \n 2 mai: Alessandro Diamanti, fotbalist italian\n 2 mai: Michael Thwaite, fotbalist australian\n 3 mai: Alin Moldoveanu, sportiv român (tir)\n 3 mai: Satoru Yamagishi, fotbalist japonez\n 4 mai: Jorge Oropeza (Jorge Oropeza Torres), fotbalist mexican\n 5 mai: Henry Cavill, actor britanic de film și televiziune\n6 mai: Dani Alves (Daniel Alves da Silva), fotbalist brazilian\n12 mai: Alina Kabaeva, gimnastă, fotomodel, politiciană rusă de etnie uzbekă\n 13 mai: Anita Görbicz, handbalistă maghiară\n 13 mai: Grégory Lemarchal, cântăreț francez (d. 2007)\n13 mai: János Székely (János József Székely), fotbalist român de etnie maghiară\n13 mai: Yaya Touré (Gnégnéri Yaya Touré), fotbalist ivorian\n 14 mai: Amber Tamblyn (Amber Rose Tamblyn), actriță americană\n 16 mai: Nancy Ajram, cântăreață libaneză\n16 mai: Mădălin Murgan, fotbalist român\n 17 mai: Danko Lazović, fotbalist sârb (atacant)\n 17 mai: Dimităr Stoianov, politician bulgar\n 18 mai: Veaceslav Gojan, pugilist din R. Moldova\n 18 mai: Moussa Kalisse, fotbalist din Țările de Jos\n 18 mai: Nadejda Kucer, solistă belarusă de operă (soprană)\n 19 mai: Eve Înger, actrița porno maghiară\n 20 mai: Óscar Cardozo (Óscar René Cardozo), fotbalist paraguayan (atacant)\n 21 mai: Kim-Sarah Brandts, actriță germană\n 21 mai: Loni Willison (Loni Christine Willison), actriță americană (Baywatch)\n 21 mai: Adrian Nalați, fotbalist român\n 22 mai: Mîkola Oleksandrovici Udianskii, antreprenor ucrainean în domeniul IT, activist social și om de știință, cofondator și coproprietar al schimbului de criptomonede Coinsbit\n 22 mai: Mîkola Oleksandrovici Udianskii, antreprenor ucrainean în domeniul IT, activist social și om de știință, co-fondator și fost coproprietar al schimbului de criptomonede Coinsbit\n 23 mai: Heidi Range (Heidi India Range), muziciană britanică\n23 mai: Randi (Andrei Ștefan Ropcea), cântăreț și compozitor român\n 24 mai: Flavius Băd (Flavius Lucian Băd), fotbalist român (atacant)\n 25 mai: Marcos António (Marcos António Elias Santos), fotbalist brazilian\n 26 mai: Rodica Șerban, canotoare română\n 26 mai: Tudor Ulianovschi, politician din R. Moldova\n26 mai: Demy de Zeeuw (Demy Patrick René de Zeeuw), fotbalist din Țările de Jos\n 27 mai: Malina Prześluga, dramaturgă poloneză\n 28 mai: Andrei Carabelea, politician român \n 28 mai: Virgil Alin Chirilă, politician român\n 28 mai: Darijan Matič, fotbalist sloven\n 29 mai: Jean II Makoun, fotbalist camerunez\n 30 mai: Oleg Hromțov, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 31 mai: Cabron (Alexandru Minculescu), cântăreț român\n\nIunie \n 1 iunie: Florin Popa, fotbalist român\n1 iunie: Daniel Popescu, sportiv român (gimnastică artistică)\n1 iunie: Moustapha Salifou, fotbalist togolez\n 4 iunie: Emmanuel Eboué, fotbalist ivorian\n 4 iunie: Leticia (Letiția Elena Moisescu), cântăreață română\n 4 iunie: Guillermo García-López, jucător spaniol de tenis\n4 iunie: Christian Koffi Ndri, fotbalist ivorian\n 8 iunie: Kim Clijsters, jucătoare belgiană de tenis\n8 iunie: Pantelis Kapetanos, fotbalist grec (atacant)\n 9 iunie: Sergio García de la Fuente, fotbalist spaniol (atacant)\n 10 iunie: MakSim (Marina Sergheevna Abrosimova), cântăreață rusă\n 11 iunie: Nestor Dinculeană (Dumitru-Cristian Dinculeană), cleric ortodox român care îndeplinește în prezent funcția de Episcop al Devei și Hunedoarei\n 12 iunie: Ben Heine (Benjamin Heine), artist belgian\n 15 iunie: Valeri Priiomka, scrimer belarus\n 16 iunie: Adrian Piț, fotbalist român\n 18 iunie: Matías Omar Degra, fotbalist argentinian (portar)\n18 iunie: Risa Goto, actriță japoneză\n 19 iunie: Aidan Turner, actor irlandez\n 20 iunie: Deonise Cavaleiro, handbalistă braziliană\n 21 iunie: Edward Snowden (Edward Joseph Snowden), informator american\n 22 iunie: Cosmin Năstăsie (Cosmin Alin Năstăsie), fotbalist român\n 22 iunie: Robert Săceanu (Robert Elian Săceanu), fotbalist român\n 22 iunie: Arsenie Todiraș, muzician din R. Moldova\n22 iunie: Nuno Viveiros (Nuno Filipe Viveiros), fotbalist portughez\n 23 iunie: Juho Mäkelä, fotbalist finlandez (atacant)\n 25 iunie: Florin Birta, primar al municipiului Oradea\n25 iunie: Cleo (Joanna Klepko), cântăreață poloneză\n 25 iunie: Marc Janko, fotbalist austriac (atacant)\n 25 iunie: Liubov Șutova, scrimeră rusă\n 25 iunie: Cleo, cântăreață poloneză\n 26 iunie: Marek Čech, fotbalist slovac\n 26 iunie: Felipe Melo (Felipe Melo Vicente de Carvalho), fotbalist brazilian\n 27 iunie: Kuncio Kunciev, fotbalist bulgar\n 29 iunie: Aundrea Fimbres (Aundrea Aurora Fimbres), cântăreață americană (Danity Kane)\n29 iunie: Oana Nistor (Oana Paula Nistor), cântăreață română (Activ)\n29 iunie: Rareș Soporan, fotbalist român\n\nIulie \n 1 iulie: Marit Larsen, cântăreață norvegiană\n 3 iulie: Dorota Masłowska, scriitoare poloneză\n 4 iulie: Melanie Fiona, cântăreață canadiană\n 5 iulie: Jonás Manuel Gutiérrez, fotbalist argentinian\n5 iulie: Zheng Jie, jucătoare chineză de tenis\n 6 iulie: D.Woods (Wanita Woodgette), cântăreață americană\n 7 iulie: Jakub Wawrzyniak, fotbalist polonez\n 8 iulie: Branko Grahovac, fotbalist bosniac (portar)\n 10 iulie: Marius Cocioran, atlet român\n10 iulie: Gabi (Gabriel Fernández Arenas), fotbalist spaniol\n 13 iulie: Sebastian Nerz, politician german\n13 iulie: Carmen Villalobos, actriță columbiană\n 14 iulie: Igor Andreev, jucător rus de tenis\n 15 iulie: Marcos Maidana (Marcos René Maidana), boxer argentinian\n 15 iulie: Heath Slater (n. Heath Miller), wrestler american\n 15 iulie: Gianina Șerban, politiciană română\n 16 iulie: Adrian Piț (Adrian Florin Piț), fotbalist român\n 17 iulie: Valentin Borș, fotbalist român (portar)\n 18 iulie: Aaron Gillespie, muzician american (The Almost)\n 18 iulie: Parid Xhihani, fotbalist albanez\n 19 iulie: Nicolae Grigore (Nicolae Adrian Grigore), fotbalist român\n 19 iulie: Dejan Martinović, fotbalist bosniac\n 20 iulie: Máximo González, jucător argentinian de tenis \n 21 iulie: Milan Jovanović, fotbalist muntenegrean\n 22 iulie: Arsenie Todiraș, muzician din R. Moldova\n 23 iulie: Szabolcs Nagy, politician român de etnie maghiară\n 24 iulie: Daniele De Rossi, fotbalist italian\n 25 iulie: Irina Sârbu, cântăreață română de jazz și actriță\n 26 iulie: Radu Dărăban, scrimer român\n27 iulie: Lorik Agim Cana, fotbalist francez\n27 iulie: Iulia Lumânare, actriță română\n27 iulie: Goran Pandev, fotbalist macedonean (atacant)\n 27 iulie: Smiley (n. Andrei Tiberiu Maria), cântăreț, compozitor, prezentator, producător și actor român\n 27 iulie: Jaka Štromajer, fotbalist sloven (atacant)\n 28 iulie: Constantin Arbănaș (Constantin Dorian Arbănaș), fotbalist și antrenor român\n28 iulie: Vladimir Stojković, fotbalist sârb (portar)\n 30 iulie: Vadim Cobîlaș, rugbist din R. Moldova\n 30 iulie: Richard Kruse (Richard Adam Kruse), scrimer britanic\n30 iulie: Cristian Molinaro, fotbalist italian\n\nAugust \n\n 1 august: Michael Baird (Michael William Baird), fotbalist australian (atacant)\n 2 august: Michel Bastos (Michel Fernandes Bastos), fotbalist brazilian (atacant)\n 5 august: Gláuber (Gláuber Leandro Honorato Berti), fotbalist brazilian\n5 august: Anca Măroiu, scrimeră română\n5 august: Dumitru Popovici, fotbalist din R. Moldova\n 6 august: Robin van Persie, fotbalist din Țările de Jos (atacant)\n7 august: Maggie Castle, actriță canadiană\n7 august: Claudiu Komartin, poet român\n 9 august: Florin Nanu, fotbalist român\n 11 august: Chris Hemsworth (Christopher Hemsworth), actor australian de film\n 12 august: Klaas-Jan Huntelaar, fotbalist din Țările de Jos (atacant)\n 12 august: Zé Kalanga (n. Paulo Batista Nsimba), fotbalist angolez\n 12 august: Meryem Uzerli, actriță turcă de film și fotomodel\n 14 august: Elena Baltacha, jucătoare britanică de tenis, de etnie ucraineană (d. 2014)\n 14 august: Shwan Jalal (Shwan Saman Jalal), fotbalist britanic (portar)\n14 august: Mila Kunis (Milena Markovna Kunis), actriță americană de film de etnie ucraineană\n14 august: Heiko Westermann, fotbalist german\n 15 august: Alain Cantareil, fotbalist francez\n 15 august: Katia Pascariu, actriță română\n 16 august: Ilan Laufer, politician român\n 18 august: Mika, cântăreț britanic\n 20 august: Costel Alexe, politician român\n 22 august: Bojan Golubović, fotbalist bosniac (atacant)\n 20 august: Iuri Jirkov, fotbalist rus\n 23 august: Bogdan Straton, fotbalist român\n 25 august: James Rossiter, pilot britanic de Formula 1\n 26 august: Matei-Adrian Dobrovie, politician român\n 27 august: Jamala (Susana Alimivna Jamaladinova), cântăreață ucraineană\n27 august: Felice Piccolo, fotbalist italian\n 28 august: Christian Pander, fotbalist german\n 29 august: Xabi Prieto (Xabier Prieto Argarate), fotbalist spaniol\n 30 august: Juan Emmanuel Culio, fotbalist argentinian\n 31 august: Adrian Ursu, cântăreț din Republica Moldova\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: José Antonio Reyes (José Antonio Reyes Calderón), fotbalist spaniol (d. 2019)\n 1 septembrie: Antonio Fresco (Miguel Antonio Matos), DJ american, producător muzical și personalitate radio\n 2 septembrie: Kim Jung-hwan, scrimer sud-coreean\n 3 septembrie: Q527839, jucător de tenis olandez\n 4 septembrie: Cristian Fabbiani (Cristian Gastón Fabbiani), fotbalist argentinian (atacant)\n 6 septembrie: Pippa Middleton (Philippa Charlotte Middleton), scriitoare și editorialistă engleză, sora mai mică a Ducesei de Cambridge, Catherine\n 6 septembrie: Vlad Voiculescu, economist român, ministru al Sănătății (în Guvernul Florin Cîțu și în Guvernul Dacian Cioloș)\n 6 septembrie: Vlad Voiculescu, economist român, fost ministru al Sănătății în Guvernul Florin Cîțu și în Guvernul Dacian Cioloș\n 6 septembrie: Pippa Middeletone, socialist englez, scriitor, editorialist, și sora mai mică a lui Catherine, Ducesa de Cambridge\n 7 septembrie: Andre Berto (Andre Michael Berto), boxer american\n 7 septembrie: Alessandro Caparco, fotbalist italian (portar)\n 8 septembrie: Diego Benaglio (Diego Orlando Benaglio), fotbalist elvețian (portar)\n8 septembrie: Michel Platini (Michel Platini Ferreira Mesquita), fotbalist brazilian (atacant)\n 10 septembrie: Cosmin Băcilă (Cosmin Nicolae Băcilă), fotbalist român\n10 septembrie: Jérémy Toulalan, fotbalist francez\n 12 septembrie: Marcin Koniusz, scrimer polonez\n 13 septembrie: Eduard Ratnikov, fotbalist estonian\n 14 septembrie: Igor Cuciuc, interpret din R. Moldova\n 14 septembrie: Ciprian Vasilache, fotbalist român\n 14 septembrie: Amy Winehouse (Amy Jade Winehouse), cântăreață britanică (d. 2011)\n 16 septembrie: Kirsty Coventry, înotătoare zimbabwiană\n 18 septembrie: Nicolae Josan, fotbalist din R. Moldova\n18 septembrie: Yuzo Kurihara, fotbalist japonez\n 24 septembrie: Liam Finn, cântăreț neozeelandez\n 25 septembrie: Daniel Fernandes (Daniel Márcio Fernandes), fotbalist canadian (portar)\n 25 septembrie: Yuhei Tokunaga, fotbalist japonez\n 26 septembrie: Ricardo Quaresma (Ricardo Andrade Quaresma Bernardo), fotbalist portughez\n 30 septembrie: Diana Dumitrescu, actriță română\n30 septembrie: Andreea Răducan (Andreea Mădălina Răducan), sportivă română (gimnastică artistică)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Bas Verwijlen, scrimer din Țările de Jos\n 1 octombrie: Mirko Vučinić, fotbalist muntenegrean (atacant)\n 3 octombrie: Daniel Alexandru David, fotbalist român\n 3 octombrie: Fred (Frederico Chaves Guedes), fotbalist brazilian (atacant)\n3 octombrie: Naoya Kondo, fotbalist japonez\n 5 octombrie: Jesse Eisenberg (Jesse Adam Eisenberg), actor american\n5 octombrie: Nicky Hilton (Nicky Oliva Hilton), actriță americană\n5 octombrie: Juan Manuel Vargas (Juan Manuel Vargas Risco), fotbalist peruan\n 6 octombrie: Petre-Florin Manole, activist pentru drepturile omului și politician român\n 7 octombrie: Stelian Burcea, rugbist român\n 10 octombrie: Paul Alexandru Șomodean, fotbalist român\n 11 octombrie: Ruslan Ponomariov, șahist ucrainean\n 12 octombrie: Alex Brosque, fotbalist australian\n 12 octombrie: Zé Kalanga, fotbalist angolez\n 14 octombrie: Renato Civelli, fotbalist argentinian\n 15 octombrie: Andreas Ivanschitz (Andreas Ivanšić), fotbalist austriac\n15 octombrie: Bruno Senna (Bruno Senna Lalli), pilot brazilian de Formula 1 și GP 2\n 16 octombrie: Cristian Ianu (Cristian Florin Ianu), fotbalist român (atacant)\n16 octombrie: Loreen (Lorine Zineb Nora Talhaoui), cântăreață suedeză\n 17 octombrie: Daniel Kajmakoski, cântăreț macedonean\n 17 octombrie: Felicity Jones, actriță britanică\n 18 octombrie: Dante (Dante Bonfim Costa Santos), fotbalist brazilian\n 18 octombrie: Dante, fotbalist brazilian\n 19 octombrie: Rebecca Ferguson, actriță suedeză\n19 octombrie: Jorge Valdívia (Jorge Luis Valdivia Toro), fotbalist chilian\n 20 octombrie: Michel Vorm, fotbalist din Țările de Jos (portar)\n 21 octombrie: András Rédli, scrimer maghiar\n 23 octombrie: Iannis Zicu (Ianis Alin Zicu), fotbalist și antrenor român\n 23 octombrie: Ianis Zicu, fotbalist român\n 25 octombrie: Stanislav Oleksandrovici Boguș, fotbalist ucrainean (portar)\n 26 octombrie: Sebastian Huțan, fotbalist român (portar)\n 28 octombrie: Taras Mihalik, fotbalist ucrainean\n28 octombrie: Alexandru Pițurcă (Alexandru Victorio Pițurcă), fotbalist român (atacant)\n 29 octombrie: Jérémy Mathieu, fotbalist francez\n 31 octombrie: Boris Galchev, fotbalist bulgar\n31 octombrie: Aleksei Iakimenko, scrimer rus\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Silviu Izvoranu, fotbalist român\n 2 noiembrie: Răzvan Șelariu, sportiv român (gimnastică artistică)\n 4 noiembrie: Viktoriia Tymoshenkova, handbalistă ucraineană\n 6 noiembrie: Ameera al-Taweel, filantropă și prințesă din Arabia Saudită\n 8 noiembrie: Pavel Pogrebniak, fotbalist rus (atacant)\n 9 noiembrie: Andrey Nazário Afonso, fotbalist brazilian (portar)\n 9 noiembrie: Gabriel Tamaș (Gabriel Sebastian Tamaș), fotbalist român\n 11 noiembrie: Ebert William Amâncio, fotbalist brazilian\n 11 noiembrie: Philipp Lahm, fotbalist german\n 13 noiembrie: Kalle Kriit, ciclist estonian\n 15 noiembrie: John Heitinga (John Gijsbert Alan Heitinga), fotbalist din Țările de Jos\n 15 noiembrie: Ada Moldovan, handbalistă română\n15 noiembrie: Rui Miguel (Rui Miguel Melo Rodrigues), fotbalist portughez\n15 noiembrie: Fernando Verdasco, jucător spaniol de tenis\n 19 noiembrie: Adam Driver (Adam Douglas Driver), actor american\n 20 noiembrie: Future (Nayvadius DeMun Wilburn), rapper american\n 24 noiembrie: Raul Ciupe (Raul Axente Ciupe), fotbalist român\n 25 noiembrie: Cássio Barbosa (Cássio Vargas Barbosa), fotbalist brazilian (atacant)\n25 noiembrie: Andrius Pojavis, cântăreț lituanian\n 27 noiembrie: Professor Green (Stephen Paul Manderson), rapper, actor și compozitor britanic\n 27 noiembrie: Miloš Pavlović, fotbalist sârb\n 28 noiembrie: Beka Shekriladze, fotbalist georgian (portar)\n28 noiembrie: Nelson Haedo Valdez (Nelson Antonio Haedo Valdez), fotbalist paraguayan (atacant)\n 30 noiembrie: Adrian Cristea, fotbalist român\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Dan Cărămidariu (Dan Adrian Cărămidaru), jurnalist român\n2 decembrie: Ana Lucía Domínguez, actriță columbiană\n 4 decembrie: Alexandru-Răzvan Cuc, politician român\n 6 decembrie: Ben Teekloh, fotbalist liberian\n 9 decembrie: Dariusz Dudka, fotbalist polonez\n 10 decembrie: Patrick Flueger (Patrick John Flueger), actor american\n10 decembrie: Noé Acosta Rivera, fotbalist spaniol\n 11 decembrie: Gheorghe Ignat, luptător român\n 15 decembrie: Zlatan Ljubijankič, fotbalist sloven (atacant)\n 16 decembrie: Ana-Claudia Țapardel, politician român\n 17 decembrie: Sébastien Ogier, pilot francez de raliuri\n 19 decembrie: Ionuț Costache, fotbalist român\n20 decembrie: Jonah Hill (Jonah Hill Feldstein), actor american\n20 decembrie: Olesea Stamate, politiciană din R. Moldova\n 20 decembrie: Ognjen Vukojević, fotbalist croat\n 22 decembrie: Andrew Hankinson (aka Luke Gallows), wrestler american\n 22 decembrie: Drew Hankinson, wrestler american\n 24 decembrie: Rareș Dumitrescu, scrimer român\n 27 decembrie: Marco Zoro (Marco André Zoro Kpolo), fotbalist ivorian\n 28 decembrie: Dominic Fritz, politician germano-român\n 28 decembrie: Greg Hill, actor și compozitor american\n\nDecese\n\nIanuarie \n 12 ianuarie: Rebop Kwaku Baah (Anthony Kwaku Baah), 38 ani, muzician ghanez (n. 1944)\n12 ianuarie: Lucian Predescu, 75 ani, scriitor și publicist român (n. 1907)\n 13 ianuarie: Mihai Max Eisikovits, 74 ani, compozitor evreu din Transilvania (n. 1908)\n 13 ianuarie: Mihai Max Eisikovits, compozitor evreu din Transilvania (n. 1908)\n 20 ianuarie: Jochen Diestelmann, 60 ani, actor german (n. 1922)\n20 ianuarie: Garrincha (Manuel Francisco dos Santos), 49 ani, fotbalist brazilian (n. 1933)\n 26 ianuarie: Constantin Trestioreanu, 91 ani, ofițer român (n. 1891)\n 27 ianuarie: Louis de Funès (Louis Germain David de Funès de Galarza), 68 ani, actor francez de teatru și film (n. 1914)\n 30 ianuarie: Emilio Polli, 81 ani, înotător olimpic Italian (n. 1901)\n 31 ianuarie: Aleksander Kurtna (n. Aleksander Kurson), 68 ani, traducător și poliglot estonian (n. 1914)\n\nFebruarie \n 4 februarie: Ernest Klein, 83 ani, rabin și lingvist canadian (n. 1899)\n\n 8 februarie: Grigore Baștan, 61 ani, primul general parașutist român (n. 1923)\n 10 februarie: Emil Grünzweig, 35 ani, profesor de matematică și militant pentru pace israelian de etnie română (n. 1947)\n 10 februarie: Jacques Lassaigne, 71 ani, critic de artă francez (n. 1911)\n 22 februarie: Mieczysław Jastrun, 79 ani, poet polonez (n. 1903)\n 25 februarie: Tennessee Williams (n. Thomas Lanier Williams), 71 ani, dramaturg, poet și romancier american (n. 1911)\n 28 februarie: Magdalena Rădulescu, 80 ani, pictoriță română (n. 1902)\n\nMartie \n 4 martie: Magdalena Rădulescu, pictoriță română (n. 1902)\n 10 martie: Vilmos Cseke (aka William Cseke), 67 ani, matematician român (n. 1915)\n 14 martie: Maurice Ronet (n. Maurice Julien Marie Robinet), 55 ani, actor francez (n. 1927)\n 15 martie: Coloman Braun-Bogdan, 77 ani, fotbalist român (n. 1905)\n 16 martie: Horia Lovinescu, 66 ani, dramaturg român (n. 1917)\n 22 martie: Tiberiu Bone, 53 ani, fotbalist român (n. 1929)\n 23 martie: Armand Lanoux, 69 ani, scriitor francez (n. 1913)\n 25 martie: Thomas S. Gates Jr., 76 ani, diplomat american (n. 1906)\n 27 martie: Hanna Malewska, 71 ani, scriitoare poloneză (n. 1911)\n 30 martie: Lisette Model, 81 ani, fotografă americană (n. 1901)\n\nAprilie \n 4 aprilie: Kārlis Šteins, 71 ani, astronom leton (n. 1911)\n 7 aprilie: Gavin Gordon, 82 ani, actor american (n. 1901)\n 11 aprilie: Dolores del Río (María de los Dolores Asúnsolo y López Negrete), 78 ani, actriță mexicană (n. 1904)\n 12 aprilie: Jørgen Juve, 76 ani, fotbalist norvegian (n. 1906)\n13 aprilie: Ganjirō Nakamura, 81 ani, actor japonez (n. 1902)\n 13 aprilie: Mercè Rodoreda (Mercè Rodoreda i Gurguí), 74 ani, scriitoare spaniolă de limbă catalană (n. 1908)\n 15 aprilie: Gyula Illyés, 80 ani, poet maghiar (n. 1902)\n 20 aprilie: Mária Mezey, 73 ani, actriță maghiară (n. 1909)\n 23 aprilie: Buster Crabbe (Clarence Linden Crabbe II), 75 ani, actor și atlet american (n. 1908)\n 28 aprilie: Avram Bunaciu, 73 ani, comunist român (n. 1909)\n 29 aprilie: Doru Năstase (Doru Ion Năstase), 50 ani, regizor român (n. 1933)\n\nMai \n 2 mai: Pridi Banomyong, 82 ani, om politic thailandez (n. 1900)\n 2 mai: Zoltán Fábián, 57 ani, scriitor maghiar (n. 1926)\n 17 mai: Victor Halperin, 87 ani, regizor de film, american (n. 1895)\n 19 mai: Jean Rey, 80 ani, politician belgian (n. 1902)\n21 mai: Eric Hoffer, 80 ani, filosof american (n. 1902)\n 21 mai: Gyárfás Kurkó, 73 ani, jurnalist român de etnie maghiară (n. 1909)\n 22 mai: Albert Claude, 84 ani, biolog belgian, laureat al Premiului Nobel (1974), (n. 1899)\n 25 mai: Necip Fazıl Kısakürek (Ahmet Necip Fazıl Kısakürek), 79 ani, scriitor turc (n. 1904)\n\nIunie \n 1 iunie: Anna Seghers, 82 ani, scriitoare germană (n. 1900)\n 14 iunie: Marcel Enescu, 83 ani, actor român (n. 1899)\n 17 iunie: Miron Białoszewski, 60 ani, scriitor polonez (n. 1922)\n 24 iunie: Vlad Ioviță, 47 ani, scriitor din R. Moldova (n. 1935)\n 27 iunie: Ambrus Alaksza, 80 ani, jurnalist maghiar (n. 1903)\n\nIulie \n 10 iulie: Estrellita Castro (Estrella Castro Navarrete), 75 ani, cântăreață spaniolă (n. 1906)\n 29 iulie: Luis Buñuel (Luis Buñuel Portolés), 83 ani, regizor spaniol (n. 1900)\n\nAugust \n 2 august: Rudolf Kotormány, 72 ani, fotbalist român (n. 1911)\n 7 august: Nicolae Brânzeu, 75 ani, compozitor și dirijor român (n. 1907)\n 14 august: Musine Kokalari, 66 ani, scriitoare albaneză (n. 1917)\n 17 august: Sidi Tal (Sorele Leibovna Birkental), 71 ani, cântăreață, actriță de teatru și film sovietică (n. 1912)\n 19 august: Octav Onicescu, 90 ani, matematician român (n. 1892)\n 20 august: Aleksandar Ranković, 73 ani, om politic iugoslav de etnie sârbă (n. 1909)\n 22 august: Nicolae Georgescu, 47 ani, fotbalist român (n. 1936)\n 22 august: Nicolae Georgescu, fotbalist român (1936-1983) (n. 1936)\n 28 august: José Bergamín, 87 ani, scriitor spaniol (n. 1895)\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Feri Cansel, 39 ani, actriță turcă de etnie cipriotă (n. 1944)\n 3 septembrie: Piero Sraffa, 85 ani, economist italian (n. 1898)\n 9 septembrie: Luis Monti (Luis Felipe Monti), 82 ani, fotbalist argentinian (n. 1901)\n 10 septembrie: Felix Bloch, 77 ani, fizician elvețian laureat al Premiului Nobel (1952), (n. 1905)\n 10 septembrie: Victor Ciocâltea, 51 ani, șahist român (n. 1932)\n 12 septembrie: Roman Sikorski, 63 ani, matematician polonez (n. 1920)\n 16 septembrie: Fory Etterle (n. Cristofor Etterle), 75 ani, actor român de etnie elvețiană (n. 1908)\n 16 septembrie: Horia Lovinescu, 66 ani, scriitor român (n. 1917)\n 25 septembrie: Regele Leopold al III-lea al Belgiei (n. Leopold Philip Charles Albert Meinrad Hubertus Maria Michael), 81 ani (n. 1901)\n\nOctombrie \n 7 octombrie: Georges Abell (George Ogden Abell), 56 ani, astronom american (n. 1927)\n 7 octombrie: Georges Abell, astronom american (n. 1927)\n 17 octombrie: Romulus Guga, 44 ani, scriitor român (n. 1939)\n17 octombrie: Mircea Sasu, 44 ani, fotbalist român (n. 1939)\n 25 octombrie: Darie Magheru, 60 ani, actor român (n. 1923)\n26 octombrie: Alfred Tarski, 82 ani, logician polonez-american, filozof al limbajului și matematician (n. 1901)\n 26 octombrie: Nicolae Terchilă, 85 ani, scriitor român (n. 1898)\n 29 octombrie: Sten Broman, 81 ani, compozitor suedez (n. 1902)\n\nNoiembrie \n 7 noiembrie: Ion Jalea, 96 ani, sculptor român, membru titular al Academiei Române (n. 1887)\n 9 noiembrie: André Chamson (André Jules Louis Chamson), 83 ani, scriitor francez (n. 1900)\n 11 noiembrie: Valter Roman (n. Ernő Neuländer), 70 ani, comunist român (n. 1913)\n 15 noiembrie: Marc Bernard (Léonard Marc Bernard), 83 ani, scriitor francez (n. 1900)\n 16 noiembrie: Q3726574, poet italian (n. 1898)\n 18 noiembrie: Dumitru Bâșcu (aka Dimitrie Bîșcu), 81 ani, pictor român (n. 1902)\n 20 noiembrie: Kristmann Guðmundsson, 82 ani, scriitor islandez (n. 1901)\n 23 noiembrie: Mikola Bajan, 79 ani, scriitor ucrainean (n. 1904)\n 25 noiembrie: Vladimir Gelfand, 60 ani, scriitor rus (n. 1923)\n 26 noiembrie: Toma Petre Ghițulescu, 81 ani, inginer român (n. 1902)\n 27 noiembrie: Manuel Scorza, 55 ani, scriitor peruan (n. 1928)\n 30 noiembrie: Richard Llewellyn (Richard Dafydd Vivian Llewellyn Lloyd), 76 ani, romancier britanic (n. 1906)\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Pavel Vejinov, 69 ani, scriitor bulgar (n. 1914)\n 5 decembrie: Alexandru Oprea, 52 ani, scriitor, critic și istoric literar român (n. 1931)\n 12 decembrie: Amza Pellea, 52 ani, actor român de film, radio, teatru, televiziune și voce (n. 1931)\n 13 decembrie: Nichita Stănescu (Nichita Hristea Stănescu), 50 ani, poet și eseist român (n. 1933)\n 19 decembrie: Samson Fainsilber, 79 ani, actor francez de etnie română (n. 1904)\n 24 decembrie: Vasile Filip, 83 ani, compozitor român (n. 1900)\n 25 decembrie: Joan Miró, 90 ani, pictor și sculptor spaniol (n. 1893)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Subrahmanyan Chandrasekhar (India), William Alfred Fowler (SUA)\n Chimie: Henry Taube (SUA)\n Medicină: Barbara McClintock (SUA)\n Literatură: William Golding (Regatul Unit)\n Pace: Lech Walesa (RP Polonă)\n\n1983" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți relata despre Anii 1380?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1330 Anii 1340 Anii 1350 Anii 1360 Anii 1370 - Anii 1380 - Anii 1390 Anii 1400 Anii 1410 Anii 1420 Anii 1430\n\nAni: 1380 | 1381 | 1382 | 1383 | 1384 | 1385 | 1386 | 1387 | 1388 | 1389\n\nAnii 1380" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre 1982?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1982 (MCMLXXXII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Belgia preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.\n\nFebruarie \n 21 februarie: Nicolae Ceaușescu se întâlnește cu liderul comunist iugoslav Dušan Dragosavac la Timișoara.\n 23 februarie: Printr-un referendum consultativ, Groenlanda, care devenise membră a Comunității Europene ca parte a Danemarcei, a optat pentru retragerea din Comunitate.\n\nAprilie \n 2 aprilie: Trupe argentiniene debarcă în insulele Falkland, declanșînd Războiul Malvinelor, dintre Argentina și Marea Britanie, care a durat până la 14 iunie 1982.\n\nMai \n 5 mai: Sonda sovietică Venera-14 a aterizat pe Venus.\n 28 mai: Papa Ioan Paul al II-lea face prima vizită a unui papă în Marea Britanie.\n 30 mai: Spania devine al 16-lea membru NATO și prima țară care intră în alianță de la admiterea Germaniei de Vest în 1955.\n\nIunie \n 6 iunie: A început al șaselea, și ultimul, dintr-o serie de șase războaie arabo-israeliene. Forțele israeliene invadează sudul Libanului în operațiunea „Pace pentru Galileea” și a expulzat gherilele palestiniene ce-și aveau baze aici. Trupele israeliene s-au retras din teritoriul libanez în 1985, însă au păstrat acolo o zonă de securitate până în anul 2000.\n 13 iunie: Fahd devine rege al Arabiei Saudite după moartea fratelui său, Khalid.\n 28 iunie: Vizita în România a fostului președinte american Richard Nixon.\n\nIulie \n 1 iulie: Danemarca preia Președinția Consiliului Comunităților Europene.\n 11 iulie: Italia învinge Germania de Vest cu 3-1 și câștigă Campionatul Mondial din Spania.\n\nSeptembrie \n 7 septembrie: Vali Ionescu și Anișoara Cușmir s-au situat pe locurile I și, respectiv II, la săritura în lungime la Campionatele europene de atletism de la Atena.\n 14 septembrie: Prințesa Grace de Monaco moare în urma rănilor de la accidentul de mașină petrecut cu o zi în urmă.\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Helmut Kohl devine cancelar al Germaniei de Vest.\n 6 octombrie: Apare primul single al Madonnei, Everybody.\n 8 octombrie: Autoritățile poloneze interzic sindicatul Solidaritatea.\n\nNoiembrie \n 12 noiembrie: În Uniunea Sovietică, fostul șef al KGB, Yuri Andropov, este ales secretar general al CC al PCUS, succedându-i lui Leonid Brejnev\n 14 noiembrie: Liderul mișcării „Solidaritatea”, Lech Wałęsa, este eliberat după 11 luni de închisoare.\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Michael Jackson lansează albumul Thriller.\n 4 decembrie: China adoptă Constituția.\n\nNedatate \n A fost fondată organizația libaneză Hezbollah (Partidul lui Dumnezeu).\n Apare CD-ul (Compact Disk), un disc de plastic care conține date digitale ce sunt scanate cu o rază laser.\n Pelicula Gandhi obține premiul Oscar pentru Cel mai bun film.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n1 ianuarie: Hugo Moutinho (Hugo Filipe dos Reis Moutinho), fotbalist portughez\n1 ianuarie: David Nalbandian, jucător argentinian de tenis\n 3 ianuarie: Nicolae Ștefănuță, diplomat român\n 5 ianuarie: Andi Cristea, politician român\n 5 ianuarie: Adrian Ioan Drida, fotbalist român\n5 ianuarie: Anastasiia Pidpalova, handbalistă ucraineană\n 5 ianuarie: Jaroslav Plašil, fotbalist ceh (atacant)\n 7 ianuarie: Jade North, fotbalist australian\n 8 ianuarie: Mircea Oltean (Mircea Teodor Oltean), fotbalist român (portar)\n8 ianuarie: Cláudio Pitbull (n. Cláudio Mejolaro), fotbalist brazilian (atacant)\n9 ianuarie: Catherine, ducesă de Cambridge (n. Catherine Elizabeth Middleton), soția Ducelui William\n 9 ianuarie: Isaac Delahaye, chitarist belgian (God Dethroned)\n 9 ianuarie: Henriette Richter-Röhl, actriță germană\n 10 ianuarie: Ana Layevska, actriță mexicană\n 11 ianuarie: Emel Mathlouthi, cântăreață tunisiană\n11 ianuarie: Ji-hyun Seon, actriță sud-coreeană\n 12 ianuarie: Nemanja Supić, fotbalist bosniac (portar)\n 13 ianuarie: Guillermo Coria (Guillermo Sebastián Coria), jucător argentinian de tenis\n13 ianuarie: Erwann Le Péchoux, scrimer francez\n 14 ianuarie: Víctor Valdés (Víctor Valdés i Arribas), fotbalist spaniol (portar)\n 15 ianuarie: Predrag Lazić, fotbalist sârb\n 16 ianuarie: Tuncay Șanli (Tuncay Volkan Șanlı), fotbalist turc (atacant)\n17 ianuarie: Mel Lisboa Alves, actriță braziliană\n 17 ianuarie: Leonardo Miggiorin, actor brazilian\n 17 ianuarie: Dwyane Wade (Dwyane Tyrone Wade, Jr.), baschetbalist american\n20 ianuarie: Serghei Sergiu Covalciuc, fotbalist din R. Moldova de etnie ucraineană\n 20 ianuarie: Cătălin Lichioiu, fotbalist român (atacant)\n 20 ianuarie: Alexandru Păcurar, fotbalist român\n 20 ianuarie: Pierre Webó (Pierre Achille Webó Kouamo), fotbalist camerunez\n 21 ianuarie: Simon Rolfes, fotbalist german\n 21 ianuarie: Nicolas Mahut, jucător francez de tenis \n 22 ianuarie: Fabricio Coloccini, fotbalist argentinian\n22 ianuarie: Peter Jehle (Peter Karl Jehle), fotbalist liechtensteinian (portar)\n 23 ianuarie: Adrian Nicolae David, politician român, președinte al CJ Hunedoara (2015–2016)\n 23 ianuarie: Oceana Mahlmann, cântăreață germană\n 25 ianuarie: Noemi (Veronica Scopelliti), cântăreață italiană\n28 ianuarie: Alessio De Filippis, actor italian\n 28 ianuarie: Gabriel Moraru, jucător român de tenis\n 30 ianuarie: Daiki Iwamasa, fotbalist japonez\n 30 ianuarie: Daniel da Silva Soares (Daniel Ricardo da Silva Soares), fotbalist portughez\n 30 ianuarie: Nádson Rodrigues de Souza, fotbalist brazilian (atacant)\n30 ianuarie: Corneliu Ștefan, politician român\n 31 ianuarie: Andreas Görlitz, fotbalist german\n 31 ianuarie: Ștefan Grigorie (Ștefan Costel Grigorie), fotbalist român\n31 ianuarie: Elena Paparizou, cântăreață greacă, câștigătoare la Eurovision 2005\n\nFebruarie \n 2 februarie: Iulian Vladu, fotbalist român\n 3 februarie: Nadine Arents, actriță germană\n 3 februarie: Vera Brejneva, cântăreață ucraineană\n 3 februarie: Won Woo-young, scrimer sud-coreean\n 5 februarie: Rodrigo Palacio (Rodrigo Sebastián Palacio Alcalde), fotbalist argentinian (atacant)\n 6 februarie: Alice Eve (Alice Sophia Eve), actriță engleză\n 7 februarie: Delia Matache, cântăreață, dansatoare, vedetă de televiziune, compozitoare și jurată română\n 9 februarie: Ionuț Mazilu (Ionuț Costinel Mazilu), fotbalist român (atacant)\n 9 februarie: Julián Estiven Vélez, fotbalist columbian\n 10 februarie: Ha Seok-jin, actor sud-coreean\n11 februarie: Natalie Dormer, actriță britanică\n 11 februarie: Florin Lovin, fotbalist român\n11 februarie: Omu Negru (n. Laurențiu Ionescu), actor român\n 11 februarie: Neil Robertson, jucător de snooker, australian\n 13 februarie: Daniel Marius Potorac, fotbalist român\n 13 februarie: Gabriel Mureșan (Gabriel Stelian Mureșan), fotbalist român\n 14 februarie: Tati Westbrook, celebritate YouTube și artist make-up, americană\n 15 februarie: Ionuț Boșneag, fotbalist român (portar) și antrenor\n 16 februarie: Cosmin Goia, fotbalist român\n 16 februarie: Rickie Lambert (Rickie Lee Lambert), fotbalist englez (atacant)\n 17 februarie: Adriano Leite Ribeiro, fotbalist brazilian (atacant)\n17 februarie: Ștefan Vasile, caiacist român\n 19 februarie: Yssouf Koné, fotbalist ivorian (atacant)\n19 februarie: Camelia Potec, înotătoare română\n 22 februarie: Jenna Haze, actriță porno americană\n 24 februarie: Hugo Luz (Hugo Duarte Sousa Luz), fotbalist portughez\n 25 februarie: Flavia Pennetta, jucătoare italiană de tenis\n 25 februarie: Cristian Silvășan (Cristian Radu Silvășan), fotbalist român (atacant)\n 26 februarie: Li Na, jucătoare chineză de tenis\n 27 februarie: Bruno Soares, jucător brazilian de tenis \n 28 februarie: Guðný Jenny Ásmundsdóttir, handbalistă islandeză\n\nMartie \n 2 martie: Kevin Kurányi (Kevin Dennis Kurányi), fotbalist german (atacant)\n 3 martie: Jessica Biel (Jessica Claire Biel), actriță americană\n 4 martie: Landon Donovan (Landon Timothy Donovan), fotbalist american (atacant)\n 5 martie: Ha Seok-jin, actor sud-coreean\n 8 martie: Benjamin Steffen, scrimer elvețian\n 9 martie: Tobias Hysén (Glenn Tobias Hysén), fotbalist suedez\n 10 martie: Shin Koyamada, actor american\n 10 martie: Raisa Enachi, politiciană română\n 11 martie: Thora Birch, actriță americană\n 12 martie: Hisato Sato, fotbalist japonez (atacant)\n 12 martie: Yuto Sato, fotbalist japonez\n 12 martie: Tobias Schweinsteiger, fotbalist german (atacant)\n 15 martie: Emilio Guerra (José Emilio Guerra Rodríguez), fotbalist spaniol (atacant)\n16 martie: Mirela Vaida, cântăreață română\n 17 martie: Steven Pienaar (Steven Jerome Pienaar), fotbalist sud-african\n 18 martie: Steluța Duță, pugilistă română\n18 martie: Timo Glock, pilot german de Formula 1\n 18 martie: Rei Yoshii, actriță japoneză\n 19 martie: Alexandra Marinescu, sportivă română (gimnastică artistică)\n 20 martie: Tomasz Kuszczak, fotbalist polonez (portar)\n 20 martie: George-Cătălin Stângă, politician român\n 21 martie: Emilia (Emilia Bashur), cântăreață bulgară\n22 martie: Alina Iordache, handbalistă română\n 22 martie: Ovidiu Petre, fotbalist român\n 23 martie: John Wayne Srhoj, fotbalist australian\n 24 martie: Jack Swagger (Donald Jacob Hager Jr.), wrestler american\n 25 martie: Yoshikazu Kotani, actor japonez\n 26 martie: Mikel Arteta (Mikel Arteta Amatriain), fotbalist spaniol\n 28 martie: Alexei Jdanov, fotbalist rus (atacant)\n 30 martie: Philippe Mexès, fotbalist francez\n 30 martie: Aleksandra Socha, scrimeră poloneză\n 30 martie: Eneda Tarifa, cântăreață albaneză\n 31 martie: Roman Borvanov, jucător de tenis din R. Moldova\n\nAprilie \n 1 aprilie: Andrei Corneencov, fotbalist din R. Moldova\n 1 aprilie: Róbert Vittek, fotbalist slovac (atacant)\n 2 aprilie: Marco Amelia, fotbalist italian (portar)\n2 aprilie: David Ferrer, jucător spaniol de tenis\n 5 aprilie: Thomas Hitzlsperger, fotbalist german\n 5 aprilie: Ramona Pop, atletă română\n 5 aprilie: Lacey Duvalle, actriță porno nord-americană\n 8 aprilie: Iulia Vasilica Curea (n. Iulia Vasilica Pușcașu), handbalistă română\n 8 aprilie: Gennady Golovkin, boxer kazah\n 10 aprilie: Alina Militaru, săritoare în lungime română\n 12 aprilie: Fuad Backović-Deen, cântăreț bosniac\n 12 aprilie: Ileana Lazariuc (n. Elena Crigănuță), actriță română, cântăreață și fotomodel născută în R. Moldova\n12 aprilie: Anna Sivkova, scrimeră rusă\n 13 aprilie: Bruno Gagliasso (Bruno Gagliasso Marques), actor brazilian\n 14 aprilie: Annamária Bogdanović, handbalistă maghiară\n 15 aprilie: Albert Riera (Albert Riera Ortega), fotbalist spaniol\n 20 aprilie: Sayaka Kamiya, actriță japoneză\n 20 aprilie: Dario Knežević, fotbalist croat\n 21 aprilie: Piotr Fiodorov, actor rus\n21 aprilie: Teo Milea (Teodor Milea), pianist român\n 21 aprilie: Misako Yasuda, actriță japoneză\n 22 aprilie: Kaká (Ricardo Izecson dos Santos Leite), fotbalist brazilian\n 23 aprilie: Kyle Beckerman (Kyle Robert Beckerman), fotbalist american\n23 aprilie: Louise Bager Due, handbalistă daneză\n 24 aprilie: Kelly Clarkson (Kelly Brianne Clarkson), cântăreață americană\n 26 aprilie: Leandro Ângelo Martins (aka Leandro Tatu), fotbalist brazilian (atacant)\n 26 aprilie: Alex Goldiș, critic și istoric literar român\n 28 aprilie: Tereza Ludmila Pîslaru, handbalistă română\n 29 aprilie: Travis Smith, muzician american\n 30 aprilie: Kirsten Dunst (Kirsten Caroline Dunst), actriță americană\n\nMai \n 1 mai: Tommy Robredo, jucător spaniol de tenis\n 1 mai: Darijo Srna, fotbalist croat\n 1 mai: Ciprian-Titi Stoica, politician român\n 1 mai: Beto (António Alberto Bastos Pimparel), fotbalist portughez\n 3 mai: Tibor Moldovan, fotbalist român\n 5 mai: Lidija Horvat, fotbalistă română\n 5 mai: Burak Yeter, muzician turc\n 6 mai: Sebastian Cernic, politician român\n 6 mai: Eric Murray, canotor neozeelandez\n 7 mai: Jay Bothroyd, fotbalist englez (atacant)\n 8 mai: Habib Bamogo, fotbalist francez\n 9 mai: Ramses Gado, fotbalist român\n12 mai: Cosmin Vâtcă (Cosmin Andrei Vâtcă), fotbalist român (portar)\n 20 mai: Rita Chirian, scriitoare română\n 20 mai: Petr Čech, fotbalist ceh\n 20 mai: Marin Vătavu, fotbalist român\n 20 mai: Iulian-Alexandru Muraru, politician român\n 20 mai: Andrei Muraru, istoric român\n 21 mai: Mike Temwanjera, fotbalist zimbabwian (atacant)\n 23 mai: Stevica Ristić, fotbalist macedonean\n 24 mai: DaMarcus Beasley, fotbalist american\n 25 mai: Victor Crivoi, jucător român de tenis \n 25 mai: Valeriu Gheorghiță, medic militar român\n 26 mai: Maia Petrova, handbalistă rusă\n 27 mai: Natalya Neidhart, wrestleră canadiană\n 27 mai: Francesca Boscarelli, scrimeră italiană\n 27 mai: Ciprian Dinu, fotbalist român\n 28 mai: Robert Neagoe, fotbalist român\n 29 mai: Natalia Dobrinska, atletă ucraineană\n\nIunie \n 1 iunie: Justine Henin, jucătoare belgiană de tenis\n 4 iunie: Maria Olaru, sportivă română (gimnastică artistică)\n 5 iunie: Valentina Ardean Elisei (Valentina Neli Ardean-Elisei), fotbalistă română\n5 iunie: Zvjezdan Misimović, fotbalist bosniac\n 6 iunie: Marian Oprea, atlet român\n 8 iunie: Karel Kratochvíl, fotbalist ceh\n9 iunie: Yoshito Ōkubo, fotbalist japonez (atacant)\n 9 iunie: Connect-R (n. Ștefan Relu Mihalache), cântăreț de muzică hip-hop, dance, pop și actor român de etnie romă\n 9 iunie: Mamuka Bakhtadze, politician georgian\n 10 iunie: Prințesa Madeleine a Suediei\n 12 iunie: Phai Phongsathon, actor thailandez\n 13 iunie: Kenenisa Bekele, atlet etiopian\n14 iunie: Lang Lang, pianist chinez\n 14 iunie: Mbemba Sylla, fotbalist guineean\n 14 iunie: Mihaela Tivadar, handbalistă română\n 17 iunie: Alex Rodrigo Dias da Costa, fotbalist brazilian\n 18 iunie: Marco Borriello, fotbalist italian (atacant)\n20 iunie: Vasili Berezuțki, fotbalist rus\n 20 iunie: Valeria Bondarenko, jucătoare ucraineană de tenis\n21 iunie: Alexandru Bălțoi, fotbalist român (atacant)\n 21 iunie: William, Duce de Cambridge (n. William Arthur Philip Louis)\n 22 iunie: Iulian Dumitraș, rugbist român\n22 iunie: Jorge (George Papagheorghe), cântăreț român\n 22 iunie: Iman al-Obeidi, avocată libiană\n 22 iunie: Kristof Vliegen, jucător belgian de tenis\n 23 iunie: Martin Rolinski, cântăreț suedez\n 24 iunie: Dragoș Chircu, cântăreț român\n24 iunie: Rafał Grzelak, fotbalist polonez\n24 iunie: Florin Hidișan, fotbalist român (d. 2022)\n 24 iunie: Joanna Kulig, actriță poloneză\n 29 iunie: Lily Rabe, actriță americană\n 30 iunie: Lizzy Caplan (Elizabeth Anne Caplan), actriță americană\n\nIulie \n1 iulie: Anelia (Aneliya Georgieva Atanasova), cântăreață bulgară\n2 iulie: Nicoleta Dincă, handbalistă română\n 4 iulie: Alina Pușcău, actriță română\n 5 iulie: Alberto Gilardino, fotbalist italian (atacant)\n 5 iulie: Philippe Gilbert, ciclist belgian\n 6 iulie: Ionuț Alin Rada, fotbalist român\n 6 iulie: Ionel-Dănuț Cristescu, politician român\n 7 iulie: Jan Laštůvka, fotbalist ceh (portar)\n 7 iulie: Leonel Olímpio, fotbalist brazilian\n 8 iulie: Mouna Chebbah, handbalistă tunisiană\n 8 iulie: Alexandru Maximov, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n8 iulie: Ghenadie Orbu, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 9 iulie: Sakon Yamamoto, pilot japonez de Formula 1\n 9 iulie: Boštjan Cesar, fotbalist sloven\n 10 iulie: Sebastian Mila, fotbalist polonez\n12 iulie: Antonio Cassano, fotbalist italian (atacant)\n 12 iulie: Petar Jovanović, fotbalist bosniac\n 12 iulie: Alexandru Kocsis-Cristea, politician român\n 14 iulie: Mbemba Sylla, fotbalist guineean\n15 iulie: Cristian Dănălache, fotbalist român (atacant)\n 15 iulie: Maksîm Hvorost, scrimer ucrainean\n15 iulie: Aída María Yéspica Jaime, fotomodel venezuelean\n16 iulie: Filip-Lucian Iorga, istoric român\n 16 iulie: Carli Lloyd (Carli Anne Lloyd), fotbalistă americană\n17 iulie: Emil Cosmin Dică, fotbalist român\n 17 iulie: Mihai Pătrașcu, informatician român\n 18 iulie: Carlo Costly (Carlo Yaír Costly Molina), fotbalist din Honduras (atacant)\n 19 iulie: David Lopes (David Júnior Lopes), fotbalist brazilian\n 19 iulie: Jared Padalecki (Jared Tristan Padalecki), actor american\n 22 iulie: Yuzo Tashiro, fotbalist japonez (atacant)\n22 iulie: Arsenie Todiraș, muzician din R. Moldova\n 23 iulie: Lora (Laura Petrescu), cântăreață română\n23 iulie: Paul Wesley (n. Paweł Tomasz Wasilewski), actor american de film\n 24 iulie: Anna Paquin, actriță neozeelandeză de etnie canadiană\n 24 iulie: Elisabeth Moss, actriță americană\n 25 iulie: Božidar Ćosić, fotbalist sârb\n 26 iulie: Vincent Anstett, scrimer francez\n 28 iulie: Florentina Grecu-Stanciu, handbalistă română\n 30 iulie: Antolín Alcaraz (Antolín Alcaraz Viveros), fotbalist paraguayan\n 30 iulie: Yvonne Strahovski, actriță australiană\n 31 iulie: Anabel Medina Garrigues, jucătoare spaniolă de tenis\n 31 iulie: Hayuma Tanaka, fotbalist japonez\n 31 iulie: Cristian Țurcanu, fotograf român\n 31 iulie: Victor Ilie, politician român\n\nAugust \n 2 august: Hélder Postiga (Hélder Manuel Marques Postig), fotbalist portughez (atacant)\n 2 august: Krum Bibișkov, fotbalist bulgar\n 3 august: Florin Matache, fotbalist român (portar)\n 4 august: Luca Antonini, fotbalist italian\n 5 august: Costinel Gugu (Costinel Ionuț Gugu), fotbalist român\n 6 august: Romola Garai (Romola Sadie Garai), actriță britanică\n 7 august: Abbie Cornish, actriță australiană\n 7 august: Stela Popa, jurnalistă din R. Moldova\n 9 august: Kate Siegel (n. Kate Gordon Siegelbaum), actriță americană\n 11 august: Magdalena Paraschiv, handbalistă română\n 12 august: Alberich Bormann, actor mexican\n 12 august: Antoaneta Sabău, filoloagă clasică\n 13 august: Sebastian Stan, actor american de etnie română\n 13 august: Peca Ștefan, dramaturg român\n 16 august: Cam Gigandet (Cam Joslin Gigandet), actor american\n16 august: Joleon Lescott (Joleon Patrick Lescott), fotbalist englez\n 16 august: Stefan Maierhofer, fotbalist austriac (atacant)\n 16 august: Nino Pekarić, fotbalist sârb\n 17 august: Phil Jagielka (Philip Nikodem Jagielka), fotbalist englez\n 19 august: Melissa Fumero, actriță și regizoare americană\n 20 august: Joshua Blake Kennedy, fotbalist australian (atacant)\n 21 august: Radu-Iulian Molnar, politician român\n 23 august: Cristian Dorin Tudor, fotbalist român (atacant), (d. 2012)\n24 august: José Bosingwa (José Bosingwa da Silva), fotbalist portughez\n 24 august: Kim Källström, fotbalist suedez\n 25 august: Darly Zoqbi de Paula, handbalistă spaniolă de etnie braziliană\n 25 august: Monica Stoian, atletă română\n27 august: Arthuro Henrique Bernhardt, fotbalist brazilian (atacant)\n 27 august: Bergüzar Korel, actriță turcă\n 28 august: Thiago Motta, fotbalist și antrenor italian\n 28 august: LeAnn Rimes (Margaret LeAnn Rimes Cibrian), cântăreață și actriță americană\n 29 august: Dado Polumenta, cântăreț muntenegrean\n 30 august: Andy Roddick (Andrew Stephen Roddick), jucător american de tenis\n 31 august: José Manuel Reina (José Manuel Reina Páez), fotbalist spaniol (portar)\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Krum Bibișkov, fotbalist bulgar (atacant)\n 2 septembrie: Bergüzar Korel, actriță turcă\n 3 septembrie: Gabriel Nicu Giurgiu, fotbalist român\n 4 septembrie: Valentin Negru, fotbalist român\n 7 septembrie: Andreea Antonescu (Andreea Georgiana Antonescu), cântăreață română\n7 septembrie: Emese Szász, scrimeră maghiară\n 8 septembrie: Jennifer Bongardt, canoistă germană\n 8 septembrie: Marian Cozma, handbalist român (d. 2009)\n 10 septembrie: Bret Iwan, actor american\n 10 septembrie: Cleidimar Magalhães Silva, fotbalist brazilian (atacant)\n 11 septembrie: Svetlana Tihanovskaia, politiciană din Belarus\n 11 septembrie: Kaori Matsumoto, judocană japoneză\n 13 septembrie: Soraya Arnelas, cântăreață spaniolă\n 13 septembrie: Bogdan Curta, cântăreț român\n 14 septembrie: Sunrise Adams, actriță porno americană\n 14 septembrie: Alin Robert Rațiu, fotbalist român\n 14 septembrie: Adrian Alda, politician român\n 19 septembrie: Eduardo Carvalho (Eduardo dos Reis Carvalho), fotbalist portughez (portar)\n19 septembrie: Alexandru Forminte, fotbalist român\n 21 septembrie: Jonathan McKain, fotbalist australian\n 22 septembrie: Daniel-Liviu Toda, politician român\n 22 septembrie: Maarten Stekelenburg, fotbalist din Țările de Jos\n 23 septembrie: Iana Ruzavina, scrimeră rusă\n 24 septembrie: Bruno Miguel (Bruno Miguel Moreira de Sousa), fotbalist portughez\n 26 septembrie: Ionuț Neagu, politician român\n 27 septembrie: Lil Wayne (Dwayne Michael Carter, Jr.), rapper american\n 28 septembrie: Takeshi Aoki, fotbalist japonez\n 28 septembrie: Matt Cohen, actor american\n 30 septembrie: Diana Dumitrescu, actriță română\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Sandra Oxenryd, cântăreață suedeză\n 3 octombrie: Server Reșatovici Djeparov, fotbalist uzbec\n4 octombrie: Omer Golan, fotbalist israelian (atacant)\n 4 octombrie: Anca Elena Petcu, cântăreață română\n 6 octombrie: Lewon Aronjan, șahist armean\n 6 octombrie: Daniel Niculae (Daniel George Niculae), fotbalist român (atacant)\n 6 octombrie: Yago Iglesias, antrenor de fotbal spaniol\n 7 octombrie: Jermain Defoe (Jermain Colin Defoe), fotbalist englez (atacant)\n 7 octombrie: Robby Ginepri (Robby Louis Ginepri), jucător american de tenis\n 11 octombrie: Ansi Agolli, fotbalist albanez\n 11 octombrie: Mauricio Victorino (Mauricio Bernardo Victorino Dansilio), fotbalist uruguayan\n 12 octombrie: Paweł Golański, fotbalist polonez\n 13 octombrie: Ian Thorpe, înotător australian\n 15 octombrie: Tamás Decsi, scrimer maghiar\n 16 octombrie: Tyla Wynn, actriță porno americană\n 16 octombrie: Cristian Riveros (Cristian Miguel Riveros Núñez), fotbalist paraguayan\n 18 octombrie: Thierry Amiel, cântăreț francez\n 20 octombrie: Wojciech Łobodziński, fotbalist polonez\n 20 octombrie: Bertrand Ngapounou, fotbalist camerunez\n 20 octombrie: Laurențiu-Nicolae Cazan, politician român\n 21 octombrie: Matt Dallas (Matthew Joseph Dallas), actor american\n 23 octombrie: Valentin Badea (Valentin Vasile Badea), fotbalist român (atacant)\n 26 octombrie: Ulrich Robeiri, scrimer francez\n 27 octombrie: Jessy Matador, cântăreț francez\n 27 octombrie: Vasile Bolea, politician din R. Moldova\n 29 octombrie: Radomir Đalović, fotbalist muntenegrean (atacant)\n 29 octombrie: Julia Vang, actriță letonă\n 30 octombrie: Alin Coțan, fotbalist român (atacant)\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Charles-Hubert Itandje, fotbalist camerunez (portar)\n 4 noiembrie: Mădălin Marius Ciucă, fotbalist român\n 5 noiembrie: Chris Garneau (Christopher Michael Garneau), muzician american\n 5 noiembrie: Han Ji-min, actriță sud-coreeană\n 9 noiembrie: Houssine Kharja, fotbalist francez\n 11 noiembrie: Adrian-Claudiu Prisnel, politician român\n 12 noiembrie: Anne Hathaway (Anne Jacqueline Hathaway), actriță americană\n 13 noiembrie: Hamdan bin Mohammed Al Maktoum, prinț moștenitor al Dubai (UAE)\n 15 noiembrie: Cristina Moșin, jucătoare de șah din Republica Moldova\n 15 noiembrie: Kalu Uche, fotbalist nigerian (atacant)\n 21 noiembrie: Ioana Ciolacu, creatoare de modă, română\n 22 noiembrie: Yakubu Aiyegbeni, fotbalist nigerian (atacant)\n 22 noiembrie: Nando Schweitzer (Antonio Fernando Mello de Oliveira Schweitzer), actor brazilian\n 25 noiembrie: Maximilian Nicu (Maximilian Johannes Ștefan Nicu), fotbalist german\n25 noiembrie: Răzvan Pleșca, fotbalist român (portar)\n 25 noiembrie: Valentin Porcișteanu, pilot de raliuri român\n 26 noiembrie: Said Daftari, fotbalist afgan\n 27 noiembrie: Aleksandr Kerjakov, fotbalist rus (atacant)\n 27 noiembrie: Tatsuya Tanaka, fotbalist japonez (atacant)\n 29 noiembrie: John Mensah, fotbalist ghanez\n 30 noiembrie: Medina (Andrea Fuentealba Valbak), muziciană daneză\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Diego Cavalieri, fotbalist brazilian (portar)\n 1 decembrie: Ileana Cristina Dumitrache, politiciană română\n 2 decembrie: Horacio Pancheri, actor argentinian\n 3 decembrie: Michael Kojo Essien, fotbalist ghanez\n 3 decembrie: Silviu Izvoranu, fotbalist român\n 5 decembrie: Dejan Rusič, fotbalist sloven (atacant)\n 6 decembrie: Alberto Contador, ciclist spaniol\n6 decembrie: Susie Wolff, femeie-pilot britanică de Formula 1\n8 decembrie: Hamit Altıntop, fotbalist turc\n 8 decembrie: Nicki Minaj (n. Onika Tanya Maraj), rapperiță, cântăreață, compozitoare și actriță americană originară din Trinidad și Tobago\n 9 decembrie: Cornel Zainea, politician român\n 10 decembrie: Radu-Marin Moisin, politician român\n 12 decembrie: Heidi Løke, handbalistă norvegiană\n 12 decembrie: Ionuț Grama, actor român\n 13 decembrie: Elisa Di Francisca, scrimeră italiană\n 14 decembrie: DJ Assad (Adam Assad), DJ francez\n 15 decembrie: Miloš Mihajlov, fotbalist sârb\n 16 decembrie: Cristina Ghiță, scrimeră română\n 18 decembrie: Andreea Sava, jurnalistă română (d. 2025)\n 18 decembrie: Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț, politiciană română\n 18 decembrie: Serghei Pașcenco, fotbalist din R. Moldova\n 19 decembrie: Paolo Giordano, scriitor italian\n 20 decembrie: Ioana Barbu, actriță română\n 21 decembrie: Valeriu Andronic, fotbalist din R. Moldova\n21 decembrie: Peter Joppich, scrimer german\n 22 decembrie: Britta Heidemann, scrimeră germană\n 26 decembrie: Marius-Andrei Miftode, politician român\n 27 decembrie: Ovidiu Ștefan Hoban, fotbalist român\n 30 decembrie: Wíres José de Souza, fotbalist brazilian\n 30 decembrie: Fadei Nagacevschi, politician din R. Moldova\n 31 decembrie: Angélico Vieira (n. Sandro Milton Vieira Angélico), cântăreț și actor portughez de film și teatru (d. 2011)\n\nDecese \n 1 ianuarie: Michael Hilliard, 78 ani, politician irlandez (n. 1903)\n 9 ianuarie: Nurullah Cemal Berk, 75 ani, pictor turc (n. 1906)\n 10 ianuarie: Paul Lynde, 55 ani, actor american (n. 1926)\n 13 ianuarie: Marcel Camus, 69 ani, regizor de film, francez (n. 1912)\n 17 ianuarie: Varlam Șalamov, 74 ani, poet rus (n. 1907)\n 22 ianuarie: Erik Majtényi (n. Erik Mann), 59 ani, poet, prozator, ziarist și traducător român de etnie maghiară (n. 1922)\n 25 ianuarie: Elena Lascu (n. Elena Iordăchescu), 56 ani, politiciană română (n. 1925)\n27 ianuarie: Alexander Abusch, 79 ani, scriitor și comunist german (n. 1902)\n 27 ianuarie: Zoltan Ivansuc, 43 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1938)\n\n 1 februarie: Radu Petrescu, 54 ani, scriitor, ziarist român (n. 1927)\n 7 februarie: Mihail Drumeș (n. Mihail V. Dumitrescu), 80 ani, scriitor român (n. 1901)\n 11 februarie: Takashi Shimura, 76 ani, actor japonez de film (n. 1905)\n 14 februarie: William Lee Wilder, 77 ani, regizor american de film (n. 1904)\n 18 februarie: Edith Ngaio Marsh, 86 ani, scriitoare neozeelandeză (n. 1895)\n 26 februarie: Atanasie Popa, 85 ani, istoric român (n. 1896)\n 2 martie: Philip Kindred Dick, 53 ani, scriitor și eseist american (n. 1928)\n 6 martie: Ayn Rand (n. Alisa Zinovievna Rosenbaum), 77 ani, romancieră de origine rusă (n. 1905)\n 11 martie: Edmund Cooper, 55 ani, scriitor britanic (n. 1926)\n 17 martie: Aristide Dovatur, 84 ani, filolog și istoric sovietic (n. 1897)\n 19 martie: Rhandy Rhoads, 35 ani, artist american, chitaristul lui Ozzy Osbourne și al trupei Quit Riot (n. 1956)\n 21 martie: Ion Hudiță, 85 ani, istoric român (n. 1896)\n 22 martie: Nicolas Farkas (n. Miklós Farkas), 91 ani, regizor maghiar de film (n. 1890)\n 28 martie: William Giauque, 86 ani, chimist american laureat al Premiului Nobel (1949), (n. 1895)\n 29 martie: Walter Hallstein, 80 ani, politician german (n. 1901)\n29 martie: Carl Orff, 86 ani, compozitor german (n. 1895)\n 1 aprilie: Constantin Marinescu, 90 ani, istoric român (n. 1891)\n 1 aprilie: Constantin Marinescu, istoric român (n. 1891)\n 6 aprilie: Journal Kyaw Ma Ma Lay, 64 ani, scriitoare birmană (n. 1917)\n 13 aprilie: Charles Aberg (Charles Preston Aberg III), 36 ani, artist american (n. 1945)\n 14 aprilie: Richard Bordenache, 76 ani, arhitect român (n. 1905)\n 14 aprilie: Gianni Rodari, 59 ani, scriitor de literatură pentru copii italian (n. 1920)\n 23 aprilie: Hans Wühr, 91 ani, istoric al artei român de etnie germană (n. 1891)\n 24 aprilie: Ville Ritola (Vilho Eino Ritola), 86 ani, atlet finlandez (n. 1896)\n 30 aprilie: László Dombrovszky, 87 ani, pictor maghiar (n. 1894)\n 2 mai: Hugh Marlowe (n. Hugh Herbert Hipple), 71 ani, actor american (n. 1911)\n 2 mai: Salomon Bochner, 82 ani, matematician austriac (n. 1899)\n 8 mai: Maria Pietraru, 40 ani, interpretă de muzică populară din zona Moldovei (n. 1942)\n 14 mai: Hugh Beaumont (Eugene Hugh Beaumont), 73 ani, actor american (n. 1909)\n 29 mai: Romy Schneider (n. Rosemarie Magdalena Albach), 43 ani, actriță austriacă (n. 1938)\n 31 mai: Carlo Mauri, 52 ani, explorator italian (n. 1930)\n 6 iunie: Franz Storch, 54 ani, scriitor român de etnie germană (n. 1927)\n 7 iunie: Carlos Vidal Lepe, 80 ani, fotbalist chilian (n. 1902)\n 10 iunie: Geo Barton, 70 ani, actor român (n. 1912)\n 11 iunie: Anatoli Solonițîn (n. Otto Alekseevici Solonițîn), 47 ani, actor rus (n. 1934)\n 13 iunie: John Alfred Alexander Lee, 90 ani, politician neozeelandez (n. 1891)\n 18 iunie: Curd Jürgens (Curd Gustav Andreas Gottlieb Franz Jürgens), 66 ani, actor germano-austriac (n. 1915)\n 25 iunie: Nicolae Gărdescu, 78 ani, actor român (n. 1903)\n 26 iunie: Gheorghe Cartianu-Popescu, 74 ani, inginer român (n. 1907)\n 26 iunie: André Tchaikowsky, 46 ani, compozitor și pianist polonez (n. 1935)\n 29 iunie: Floria Capsali, 82 ani, balerină si coregrafă română (n. 1900)\n29 iunie: Henry King, 96 ani, regizor de film, american (n. 1886)\n 5 iulie: Attilio Kossovel, 72 ani, fotbalist și antrenor italian (n. 1909)\n 13 iulie: Horia Agarici, 71 ani, aviator militar român (n. 1911)\n 16 iulie: Patrick Dewaere (Patrick Jean Marie Henri Bourdeaux), 35 ani, actor francez (n. 1947)\n 18 iulie: Roman Jakobson, 85 ani, lingvist american de etnie evreiască (n. 1896)\n 18 iulie: Simcha Blass, 84 ani, inginer hidrotehnic de etnie evreiască (n. 1897)\n 20 iulie: Okot p'Bitek, 51 ani, poet ugandez (n. 1931)\n20 iulie: Ioan Zugrav, 88 ani, istoric român (n. 1893)\n 21 iulie: Bishweshwar Prasad Koirala, 67 ani, politician nepalez (n. 1914)\n 24 iulie: Jean Girault (Jean Jacques Antoine Girault), 58 ani, regizor de film, francez (n. 1924)\n 28 iulie: Vladimir Smirnov, 28 ani, scrimer sovietic (n. 1954)\n28 iulie: Coert Laurens Steynberg, 77 ani, sculptor sud-african (n. 1905)\n 30 iulie: Jimmy Riddle Hoffa, 69 ani, sindicalist american. (n. 1913)\n 7 august: Ludu U Hla, 72 ani, scriitor birmanez (n. 1910)\n 8 august: Eric Brandon, 62 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1920)\n 10 august: Geoffrey de Freitas, 69 ani, politician britanic (n. 1913)\n 12 august: Henry Fonda, 77 ani, actor american (n. 1905)\n 13 august: Adam Ważyk, 76 ani, poet polonez (n. 1905)\n 20 august: Ulla Jacobsson, 53 ani, actriță suedeză (n. 1929)\n 23 august: Alberto Cavalcanti (n. Alberto de Almeida Cavalcante), 85 ani, regizor de film, brazilian (n. 1897)\n 24 august: Iván Aba, 59 ani, scriitor și ziarist maghiar (n. 1923)\n 29 august: Ingrid Bergman, 67 ani, actriță suedeză de film (n. 1915)\n 29 august: R. G. Waldeck (Rosa Goldschmidt Waldeck), 84 ani, scriitoare americană (n. 1898)\n 1 septembrie: Clifford Michael Curzon, 75 ani, muzician britanic (n. 1907)\n1 septembrie: Władysław Gomułka, 77 ani, politician și lider polonez (1944-1947 și 1956-1970), (n. 1905)\n 2 septembrie: Seraphim Rose (n. Eugene Dennis Rose), 48 ani, călugăr american (n. 1934)\n 7 septembrie: György Végh, 63 ani, poet maghiar (n. 1919)\n11 septembrie: Mikel Conrad, 63 ani, actor și regizor american (n. 1919)\n 11 septembrie: Wifredo Lam (Wifredo Oscar de la Concepción Lam y Castilla), 79 ani, artist cubanez (n. 1902)\n 14 septembrie: Grace Kelly (n. Grace Patricia Grimaldi), 52 ani, actriță americană de film, prințesă de Monaco (n. 1929)\n 18 septembrie: Ion Milu, 74 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1908)\n 4 octombrie: Glenn Gould (Glenn Herbert Gould), 50 ani, pianist canadian (n. 1932)\n 13 octombrie: Tudor Ciortea, 78 ani, compozitor român (n. 1903)\n 16 octombrie: Nikolai Efimov, 72 ani, matematician rus (n. 1910)\n 18 octombrie: Bess Truman (n. Elizabeth Virginia Wallace), 97 ani, politiciană americană (n. 1885)\n 21 octombrie: Radka Toneff (Ellen Radka Toneff), 30 ani, cântăreață norvegiană (n. 1952)\n 23 octombrie: Ilia Lifșiț, 65 ani, fizician rus (n. 1917)\n 23 octombrie: Mircea Ștefănescu, 84 ani, scriitor român (n. 1898)\n 23 octombrie: Mircea Ștefănescu, scriitor român (n. 1898)\n 1 noiembrie: Hans Drakenberg, 81 ani, scrimer suedez (n. 1901)\n 5 noiembrie: Yves Ciampi (Yves Jean Marie Ciampi), 61 ani, regizor, scenarist și producător francez (n. 1921)\n 6 noiembrie: Shiro Teshima, 75 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1907)\n 10 noiembrie: Leonid Brejnev, 75 ani, conducător al Uniunii Sovietice (1964-1982), (n. 1906)\n 12 noiembrie: Eduardo Alberto Mallea, 79 ani, scriitor argentinian (n. 1903)\n 21 noiembrie: Lee Patrick, 80 ani, actriță americană de film (n. 1906)\n 24 noiembrie: Barack Obama (Barack Hussein Obama, Sr.), 46 ani, economist kenyan, tatăl președintelui SUA, Barack Hussein Obama al II-lea (n. 1936)\n 24 noiembrie: Barack Obama, economist kenyan (n. 1936)\n 26 noiembrie: Juhan Aavik, 98 ani, compozitor estonian (n. 1884)\n 26 noiembrie: Radu Vulpe, 82 ani, arheolog român (n. 1899)\n 28 noiembrie: Regina Mamă Elena a României, 86 ani, soția principelui moștenitor Carol al II-lea al României (viitorul rege Carol al II-lea) și mama Regelui Mihai I al României (n. 1896)\n 2 decembrie: Marty Feldman (n. Martin Alan Feldman), 48 ani, autor, actor, comedian și regizor britanico-american (n. 1934)\n 9 decembrie: Lucian Popescu, 70 ani, boxer român (n. 1912)\n 11 decembrie: Micaela Eleutheriade, 82 ani, pictoriță română (n. 1900)\n 18 decembrie: Lajos Takács, 74 ani, jurist și politician român (n. 1908)\n 18 decembrie: Lajos Takács, jurist și politician român (n. 1908)\n 18 decembrie: Lajos Takács, 74 ani, jurist și politician român (n. 1908)\n 18 decembrie: Lajos Takács, jurist și politician român (n. 1908)\n 20 decembrie: Arthur Rubinstein, 95 ani, pianist polonez de etnie evreiască (n. 1887)\n 21 decembrie: Charles Hapgood (Charles Hutchins Hapgood), 78 ani, istoric american (n. 1904)\n 23 decembrie: Alexandru Apolzan, 55 ani, fotbalist român (n. 1927)\n 29 decembrie: Grégoire Michonze (n. Grigore Michonze), 80 ani, pictor francez născut în Basarabia (n. 1902)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Kenneth G. Wilson (SUA)\n Chimie: Aaron Klug (Regatul Unit)\n Medicină: Sune K. Bergström, Bengt I. Samuelsson (Suedia), John Robert Vane (Regatul Unit)\n Literatură: Gabriel García Márquez (Columbia)\n Pace: Alva Myrdal (Suedia), Alfonso García Robles (Mexic)\n\nMedalia Fields \n Alain Connes (Franța)\n William Thurston (SUA)\n Shing-Tung Yau (China)\n\n1982" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Cum ai descrie Anii 1370?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1320 Anii 1330 Anii 1340 Anii 1350 Anii 1360 - Anii 1370 - Anii 1380 Anii 1390 Anii 1400 Anii 1410 Anii 1420\n\nAni: 1370 | 1371 | 1372 | 1373 | 1374 | 1375 | 1376 | 1377 | 1378 | 1379\n\nAnii 1370" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ar trebui să știu despre Anii 1360?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1310 Anii 1320 Anii 1330 Anii 1340 Anii 1350 - Anii 1360 - Anii 1370 Anii 1380 Anii 1390 Anii 1400 Anii 1410\n\nAni: 1360 | 1361 | 1362 | 1363 | 1364 | 1365 | 1366 | 1367 | 1368 | 1369\n\nAnii 1360" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Povestește-mi pe scurt despre 1981." }, { "from": "assistant", "value": "\n1981 (MCMLXXXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.\n\n{|\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Grecia intră în Comunitatea Europeană, care mai târziu va deveni Uniunea Europeană.\n 15 ianuarie: Papa Ioan Paul al II-lea primește o delegație condusă de liderul Solidarității Lech Wałęsa la Vatican.\n 20 ianuarie: Ronald Reagan îi succede lui Jimmy Carter la președinția Statelor Unite. La câteva minute după ce Reagan devine al 40-lea președinte, Iranul eliberează 52 de ostatici americani care erau ținuți captivi de 444 de zile și astfel se termină criza ostaticilor din Iran.\n 22 ianuarie: La Academia Franceză are loc ședința de recepție a primei femei, scriitoarea Marguerite Yourcenar (1903-1987), autoarea romanului istoric Memoriile lui Hadrian.\n\nFebruarie \n 9 februarie: Prim-ministrul polonez, Józef Pińkowski, demisionează și este înlocuit de generalul Wojciech Jaruzelski.\n\nMartie \n 11 martie: Președintele chilian, Augusto Pinochet, depune jurământul pentru o perioadă de 8 ani la președinție.\n 29 martie: Are loc prima ediție a Maratonului de la Londra cu 7.500 de alergători la start.\n 30 martie: Președintele american, Ronald Reagan, a fost împușcat și rănit, în fața unui hotel din Washington D.C., de către un necunoscut cu probleme psihice, numit John Hinckley Jr.\n\nAprilie \n 1 aprilie: În Uniunea Sovietică se întroduce ora de vară.\n 4 aprilie: Grupul britanic pop Bucks Fizz câștigă Eurovision 1981 cu piesa Making Your Mind Up.\n 12 aprilie: Lansarea primei navete spațiale NASA, Columbia.\n\nMai \n 11 mai: Bob Marley moare de cancer la vârsta de 36 de ani.\n 13 mai: Papa Ioan Paul al II-lea este împușcat și rănit de Mehmet Ali Ağca, un militant ultranaționalist turc. (Două zile după Crăciunul din 1983, Papa Ioan Paul a fost la închisoare pentru a-l întâlni și pentru a-l ierta).\n 14 mai: Dumitru Dorin Prunariu devine primul cosmonaut român care a zburat în spațiul cosmic.\n 21 mai: Socialistul François Mitterrand, devine președinte al Republicii Franceze.\n 30 mai: Președintele din Bangladesh, Ziaur Rahman, este asasinat la Chittagong.\n\nIunie \n 13 iunie: La ceremonia \"Trooping the Colour\" de la Londra, Marcus Sarjeant trage 6 gloanțe oarbe spre Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit.\n\nIulie \n 7 iulie: Legalizarea divorțului în Spania.\n 19-30 iulie: Are loc a XI-a ediție a Universiadei de vară în București, România.\n 29 iulie: La Catedrala Sf. Pavel din Londra are loc căsătoria dintre Prințul Charles și Diana Spencer. Ceremonia este televizată și are o audiență de 700 milioane de telespectatori din întreaga lume.\n\nAugust \n 1 august: Se lansează postul MTV (Music Television).\n 24 august: Grecia adoptă un nou drapel.\n 24 august: Mark David Chapman este condamnat la 20 de ani de închisoare, după ce a pledat vinovat de uciderea lui John Lennon în Manhattan, New York, Statele Unite, cu opt luni în urmă.\n 28 august: Trupele sud-africane invadează Angola.\n\nSeptembrie \n 10 septembrie: Pictura \"Guernica\" a lui Picasso este mutată de la New York la Madrid.\n 19 septembrie: Simon & Garfunkel se reunesc și performeză un concert gratuit la New York în fața a aproximativ jumătate de milion de spectatori.\n\nOctombrie \n 6 octombrie: Președintele egiptean, Anwar Sadat, este asasinat în timpul unei parade militare de un comando integrist al Jihadului.\n 14 octombrie: Vicepreședintele Hosni Mubarak, este ales președinte al Egiptului la o săptămână după ce Anwar Sadat a fost asasinat.\n 21 octombrie: Andreas Papandreou devine prim-ministrul Greciei.\n 27 octombrie: Submarinul sovietic U-137 este capturat după ce a încălcat teritoriul suedez, în apropierea bazei navale de la Karlskrona. Guvernul suedez nu a permis submarinului să plece până la 6 noiembrie.\n 28 octombrie: Este fondată trupa americană de heavy-metal, Metallica, de către James Hetfield și Lars Ulrich.\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Antigua și Barbuda își declară independența față de Marea Britanie.\n\nNedatate \n Dan Andrei Aldea, liderul formației Sfinx, cere azil politic și se stabilește în Germania. Va reveni în România în anul 2014, după 33 de ani petrecuți în Germania.\n Constantin Noica publică Devenirea întru ființă.\n Este construit Circul de Stat din Chișinău.\n\nNașteri \n 1 ianuarie: Zsolt Baumgartner, pilot auto maghiar de Formula 1\n 1 ianuarie: Vasile Maftei, fotbalist român\n 1 ianuarie: Mladen Petrić, fotbalist croat\n 1 ianuarie: Abdülkadir Koçak, boxer turc\n\n 2 ianuarie: Danielle Souza, model brazilian\n 2 ianuarie: Maxi Rodríguez, fotbalist argentinian\n 3 ianuarie: Alexandra Dinu, actriță română\n 7 ianuarie: André Astorga, fotbalist brazilian\n 8 ianuarie: Genevieve Cortese, actriță americană\n 9 ianuarie: Ionela Gâlcă, fotbalistă română\n 9 ianuarie: Euzebiusz Smolarek, fotbalist polonez\n 9 ianuarie: Dorotheea Petre, actriță română\n 9 ianuarie: Pavel Beganski, fotbalist belarus\n 10 ianuarie: Tamta (Tamta Goduadze), cântăreață greacă\n 10 ianuarie: Jared Kushner, investitor american\n 11 ianuarie: Alexandr Nesterovschi, politician din R. Moldova\n 14 ianuarie: Chiharu Niiyama, actriță japoneză\n 15 ianuarie: Pitbull (Armando Christian Pérez), cântăreț, compozitor și rapper american\n 15 ianuarie: El Hadji Diouf, fotbalist senegalez\n 15 ianuarie: Pitbull, rapper american\n 16 ianuarie: Vlad Munteanu, fotbalist român\n 18 ianuarie: Otgonbayar Ershuu, pictor mongol\n 18 ianuarie: Gabriel Cânu, fotbalist român\n 19 ianuarie: Erison da Silva Santos, fotbalist brazilian\n 19 ianuarie: Lucho González, fotbalist argentinian\n 20 ianuarie: Owen Hargreaves, fotbalist britanic\n 20 ianuarie: Cătălin Lichioiu, fotbalist român\n 20 ianuarie: Ivonne Schönherr, actriță germană\n 21 ianuarie: Michel Teló, cântăreț și compozitor brazilian\n 21 ianuarie: Lee Sun Ho, cântăreț sud-coreean\n 21 ianuarie: Vladimir Albu, regizor de film român (d. 2007)\n 21 ianuarie: Lee Sun-ho, cântăreț sud-coreean\n 22 ianuarie: Ben Moody, muzician american\n 23 ianuarie: Serghei Dadu, fotbalist din R. Moldova\n 23 ianuarie: Serghei Dadu, fotbalist moldovean\n 24 ianuarie: Maria Elena Boschi, politiciană italiană\n 25 ianuarie: Toše Proeski, cântăreț macedonean (d. 2007)\n 26 ianuarie: Edwin Ouon, fotbalist ruandez\n 26 ianuarie: Svetlana Ognjenović, handbalistă sârbă\n 28 ianuarie: Roosevelt Ezequias, fotbalist brazilian\n 28 ianuarie: Elijah Wood, actor american\n 29 ianuarie: Álex Ubago, muzician spaniol\n 30 ianuarie: Dimităr Berbatov, fotbalist bulgar\n 30 ianuarie: Peter Crouch, fotbalist britanic\n 31 ianuarie: Justin Timberlake, cântăreț, compozitor, producător muzical, dansator, filantrop, om de afaceri și actor american\n 31 ianuarie: Badr El Kaddouri, fotbalist marocan\n 31 ianuarie: Ion Luchianov, atlet din R. Moldova\n 2 februarie: Ciprian Tănasă, fotbalist român\n 2 februarie: Elena Vlădăreanu, poetă română\n 5 februarie: Nora Zehetner, actriță americană\n 9 februarie: Tom Hiddleston (Thomas William Hiddleston), actor britanic\n 9 februarie: The Rev (James Owen Sullivan), muzician american (d. 2009)\n 9 februarie: Marius Nae, fotbalist român\n 10 februarie: Andy Johnson, fotbalist britanic\n 11 februarie: Aritz Aduriz, fotbalist spaniol\n 11 februarie: Kelly Rowland, cântăreață americană\n 15 februarie: Emil Gărgorov, fotbalist bulgar\n 17 februarie: Paris Hilton, fotomodel și actriță americană de film\n 17 februarie: Joseph Gordon-Levitt, actor american\n 17 februarie: Hugo Évora, fotbalist capverdian\n 17 februarie: Tiberiu Bălan, fotbalist român\n 20 februarie: Laurențiu Florea, fotbalist român\n 22 februarie: Élodie Yung, actriță franceză\n 23 februarie: Gareth Barry, fotbalist britanic\n 23 februarie: Josh Gad, actor american\n 24 februarie: Lleyton Hewitt, jucător de tenis australian\n 24 februarie: Vadim Pistrinciuc, politician din R. Moldova\n 25 februarie: Shahid Kapoor, actor indian\n 25 februarie: Łukasz Garguła, fotbalist polonez\n 25 februarie: Park Ji-Sung, fotbalist sud-coreean\n 26 februarie: Miguel (Miguel Tavares Veiga Pina), fotbalist portughez\n 28 februarie: Florent Serra, jucător de tenis francez\n 1 martie: William Power, pilot auto australian formula IndyCar\n 2 martie: Aline Lahoud, artistă libaneză\n 2 martie: Bryce Dallas Howard, actriță americană\n 2 martie: Florin Maxim, fotbalist român\n 3 martie: Eduard Stăncioiu, fotbalist român\n 3 martie: Cristina Scarlat, cântăreață din R. Moldova\n 3 martie: Cristian Hăisan, fotbalist român\n 3 martie: László Nagy, handbalist maghiar\n 6 martie: Teodor Dună, poet român\n 6 martie: Gorka Iraizoz, fotbalist spaniol\n 6 martie: Nasri (Nasri Tony Atweh), cântăreț canadian de origine palestiniană\n 7 martie: Mihai Ștețca, fotbalist român\n 7 martie: Liviu Iolu, jurnalist român\n 9 martie: Li Na, scrimeră chineză\n 10 martie: Samuel Eto'o, fotbalist camerunez\n 10 martie: Dan Tanasă, politician\n 11 martie: Annamari Dancs, cântăreață română\n 11 martie: David Anders (David Anders Holt), actor american\n 12 martie: Mayumi Ono, actriță japoneză\n 13 martie: Marele Duce George Mihailovici al Rusiei\n 13 martie: Milanko Rašković, fotbalist sârb\n 13 martie: Kim Nam-Gil, actor sud-coreean\n 13 martie: Vitali Kim, politician ucrainean\n 13 martie: Alin-Adrian Nica, politician român din Dudeștii Noi, județul Timis\n 15 martie: Young Buck, rapper american\n 15 martie: Brice Guyart, scrimer francez\n 17 martie: Liviu Vârciu, actor român\n 17 martie: Servet Çetin, fotbalist turc\n 17 martie: Nicky Jam, cântăreț american\n 18 martie: Octavian Chihaia, fotbalist român\n 19 martie: Kolo Touré, fotbalist ivorian\n 20 martie: Márcio Miranda Freitas Rocha da Silva, fotbalist brazilian\n 20 martie: Marcos Roberto Nascimento da Silva, fotbalist brazilian\n 20 martie: Stanislav Genciev, fotbalist bulgar\n 20 martie: Martin Živný, fotbalist ceh\n 22 martie: Mirel Rădoi, fotbalist și antrenor român\n 23 martie: Dan-Răzvan Rădulescu, muzeograf și politician român\n 24 martie: Valeria-Diana Schelean-Șomfelean, politician român\n 25 martie: Florentin Cruceru, fotbalist român\n 25 martie: Casey Neistat, youTuber american \n 26 martie: Jay Sean (n. Kamaljit Singh Jhooti), cântăreț, producător de discuri, cantautor și aranjator britanic\n\n 27 martie: Cacau (n. Jeronimo Maria Barreto Claudemir da Silva), fotbalist german de origine braziliană\n 27 martie: Jung Seung-hwa, scrimer sud-coreean\n 27 martie: Andrei-Valentin Sava, politician român\n 29 martie: Alexandru Cumpănașu, politician român\n 31 martie: Vlad Batrîncea, politician din R. Moldova\n 1 aprilie: Florin Zalomir, scrimer român\n 1 aprilie: Asli Bayram, actriță germană\n 2 aprilie: Coen Janssen, muzician olandez\n 3 aprilie: Éder José de Oliveira Bonfim, fotbalist brazilian\n 4 aprilie: Paul Codrea, fotbalist român\n 5 aprilie: George Galamaz, fotbalist român\n 9 aprilie: Nebojša Pavlović, fotbalist sârb\n 9 aprilie: Ireneusz Jeleń, fotbalist polonez\n 9 aprilie: Albin Pelak, fotbalist bosniac\n 11 aprilie: Alessandra Ambrosio, fotomodel brazilian\n 12 aprilie: Nicolás Burdisso, fotbalist argentinian\n 12 aprilie: Roman Prodius, maratonist din R. Moldova\n 13 aprilie: Florin Nohai, fotbalist român\n 14 aprilie: Raúl Bravo, fotbalist spaniol\n 17 aprilie: Hanna Pakarinen, cântăreață finlandeză\n 18 aprilie: Milan Jovanović, fotbalist sârb\n 19 aprilie: Hayden Christensen, actor canadian\n 20 aprilie: Ermal Meta, cântăreț italian de origine albaneză\n 22 aprilie: Jojo (Cătălina Alexandra Ionescu), actriță română\n 22 aprilie: Daniel Ghiță, boxer român\n 22 aprilie: Daniel-Florin Ghiță, politician\n 23 aprilie: Seka Aleksić, cântăreață sârbă\n 23 aprilie: Constantin-Stelian-Emil Moț, politician român\n 24 aprilie: Gualberto Campos, fotbalist venezuelean\n 24 aprilie: Costin Lazăr, fotbalist român\n 24 aprilie: Cristian Seidler, politician român\n 24 aprilie: Marcus Tulio Tanaka, fotbalist japonez\n 25 aprilie: Felipe Massa, pilot auto brazilian de Formula 1 și Formula E\n 25 aprilie: Nicu Popescu, politician moldovean\n 26 aprilie: Matthieu Delpierre, fotbalist francez\n 26 aprilie: Bogdan Aldea, fotbalist român\n 26 aprilie: Colince Ngaha Poungoue, fotbalist camerunez\n 26 aprilie: Mariana Ximenes, actriță braziliană\n 27 aprilie: Sandy Mölling, cântăreață germană\n 28 aprilie: Jessica Alba (Jessica Marie Alba), actriță americană de film\n 28 aprilie: Alex Riley, wrestler american\n 29 aprilie: Alex Vincent, actor american de film\n 30 aprilie: John O'Shea, fotbalist irlandez\n 30 aprilie: Cândido Costa, fotbalist portughez\n 30 aprilie: Diego Occhiuzzi, scrimer italian\n 30 aprilie: Adrian Olah, fotbalist român\n 30 aprilie: Kunal Nayyar, actor britanic\n 1 mai: Aliaksandr Hleb, fotbalist belarus\n 1 mai: Alexander Hleb, fotbalist bielorus\n 2 mai: Tiago Mendes, fotbalist portughez\n 2 mai: Maria Dinulescu, actriță română\n 2 mai: Cătălin Drulă, inginer software român\n 2 mai: Dragoș Soare, politician român din Slobozia, județul Ialomița\n 3 mai: Oana Chirilă, fotbalistă română\n 3 mai: Benoît Cheyrou, fotbalist francez\n 4 mai: Feyzula Senis, fotbalist român\n 5 mai: Ion Panait, luptător român\n 8 mai: Andrea Barzagli, jucător italian de fotbal\n 8 mai: Stephen Amell, actor canadian\n 8 mai: George Curcă, fotbalist român\n 8 mai: Claudiu Pândaru, jurnalist român\n 8 mai: Cristina-Camelia Rizea, politician\n 9 mai: Denis Pușilin, activist ucrainean\n 10 mai: Ersin Mehmedovic, fotbalist sârb\n 10 mai: Ersin Mehmedović, fotbalist bosniac\n 11 mai: Daisuke Matsui, fotbalist japonez\n 12 mai: Rami Malek, actor american\n 12 mai: Naohiro Ishikawa, fotbalist japonez\n 12 mai: Claudiu Manta, politician\n 15 mai: Patrice Evra, fotbalist francez de origine senegaleză\n 16 mai: Marius Niculae, fotbalist român\n 16 mai: Ricardo Costa, fotbalist portughez\n 17 mai: Leon Osman, fotbalist britanic\n 17 mai: Cosma Shiva Hagen, actriță germană\n 18 mai: Mahamadou Diarra, fotbalist malian\n 18 mai: Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai, politician român\n 19 mai: Roberto Ayza, fotbalist brazilian\n 20 mai: Iker Casillas, fotbalist spaniol\n 22 mai: Jürgen Melzer, jucător de tenis austriac\n 23 mai: Elias Bazzi, fotbalist argentinian\n 23 mai: Călin Albuț, fotbalist român\n 24 mai: Liviu-Dumitru Voiculescu, politician român din Cungrea, județul Olt\n 26 mai: Răzvan Raț, fotbalist român\n 27 mai: Johan Elmander, fotbalist suedez\n 29 mai: Juliana Knust, actriță braziliană\n 29 mai: Andrei Arșavin, fotbalist rus\n 30 mai: Gianmaria Bruni, pilot auto italian de Formula 1\n 30 mai: Oleg Hromțov, fotbalist din R. Moldova\n 31 mai: Daniel Popescu (Nicolae Daniel Popescu), deputat român\n 31 mai: Diego Ciz, fotbalist uruguayan\n 31 mai: Daniele Bonera, jucător italian de fotbal\n 31 mai: Daniel Popescu, om politic, cercetător, manager, activist\n 1 iunie: Dorina Mihai, scrimeră română\n 2 iunie: Nikolai Davîdenko, jucător de tenis rus\n 2 iunie: Q14155798, scriitor suedez\n 4 iunie: Giourkas Seitaridis, fotbalist grec\n 5 iunie: Octavian Strunilă, actor român\n 6 iunie: Nicolae Dandiș, politician din R. Moldova\n 6 iunie: João Paulo Andrade, fotbalist portughez\n 7 iunie: Anna Kournikova, jucătoare rusă de tenis\n 7 iunie: Anna Kurnikova, jucătoare de tenis și model rusă\n 9 iunie: Natalie Portman, actriță israelo-americană\n 9 iunie: Sara Tommasi, actriță italiană \n 10 iunie: Dragan Gošić, fotbalist sârb\n 12 iunie: Nora Tschirner, actriță germană\n 12 iunie: Massimo Zappino, fotbalist brazilian\n 12 iunie: Klemen Lavrič, fotbalist sloven\n 13 iunie: Nuno Miguel Pereira Diogo, fotbalist portughez\n 13 iunie: Chris Evans, actor american\n 14 iunie: Elano (Elano Ralph Blumer), fotbalist brazilian\n 14 iunie: Steffen Hamann, baschetbalist german\n 14 iunie: Costin Adam, cântăreț și compozitor român de muzică rock\n\n 17 iunie: Sorin Paraschiv, fotbalist român\n 18 iunie: Tiberiu Ghioane, fotbalist român\n 18 iunie: Marco Streller, fotbalist elvețian\n 19 iunie: Răzvan Pădurețu, fotbalist român\n 19 iunie: Sebastian Răducanu, politician\n 19 iunie: Mario Duplantier, muzician francez\n 21 iunie: Cristina Rus, cântăreață română de muzică dance/pop\n 24 iunie: Robert Iacob, fotbalist român\n 25 iunie: Dan Matei, fotbalist român\n 27 iunie: Rubén Castro, fotbalist spaniol\n 27 iunie: Eugen Tomac, politician român\n 27 iunie: Viorel Gheorghe, fotbalist român\n 28 iunie: Laurențiu Toma, handbalist român\n 29 iunie: Zsolt Szilágyi, fotbalist român\n 30 iunie: Alissa Jung, actriță germană \n 5 iulie: Cosmin Gabriel Popp, politician român\n 6 iulie: Roman Șirokov, fotbalist rus\n 7 iulie: Cristian Irimia, fotbalist român\n 7 iulie: Synyster Gates, muzician american\n 7 iulie: Iuliana Măceșeanu, scrimeră română\n 7 iulie: Bogdan-Alexandru Bola, politician\n 8 iulie: Anastasia Mîskina, jucătoare de tenis rusă\n 8 iulie: Keita Suzuki, fotbalist japonez\n 10 iulie: Cătălin-Ionuț Gârd, jucător de tenis român\n 10 iulie: Călin Moldovan, fotbalist român\n 11 iulie: Sergiu Litvinenco, jurist și politician din Republica Moldova\n 12 iulie: Constantin Codreanu, politician român\n 13 iulie: Cornel Coman, fotbalist român\n 13 iulie: Marius Bilașco, fotbalist român\n 15 iulie: Domen Beršnjak, fotbalist sloven\n 15 iulie: Alou Diarra, fotbalist francez\n 18 iulie: Elena Abramovici, handbalistă belarusă\n 18 iulie: Ricardo Gomes, fotbalist brazilian\n 19 iulie: Salim Ghazi Saeedi, muzician iranian\n 21 iulie: Victor Hănescu, jucător de tenis român\n 21 iulie: Paloma Faith, muziciană britanică\n 21 iulie: Joaquín (Joaquín Sánchez Rodríguez), fotbalist spaniol\n 21 iulie: Romeo Santos, cântăreț american\n 23 iulie: Susan Hoecke, actriță germană\n 25 iulie: Finn Balor, wrestler irlandez\n 25 iulie: Yūichi Komano, fotbalist japonez\n 26 iulie: Sebastian Sfârlea, fotbalist român\n 26 iulie: Maicon Douglas Sisenando, fotbalist brazilian\n 27 iulie: Iordan Todorov, fotbalist bulgar\n 28 iulie: Michael Carrick, fotbalist britanic\n 28 iulie: Alexandra Ungureanu, cântăreață română\n 28 iulie: Dinu Sânmărtean, fotbalist român\n 28 iulie: Cornel Cornea, fotbalist român\n 28 iulie: Iulia Albu, supermodel română\n 29 iulie: Fernando Alonso (Fernando Alonso Díaz), pilot auto spaniol de Formula 1\n 30 iulie: Maureen Nisima, scrimeră franceză\n 31 iulie: Ira Losco, cântăreață malteză\n 2 august: Vlad Miriță, cântăreț român \n4 august: Megan Markle (Rachel Megan Markle), actriță americană de film, Ducesă de Sussex, soția Prințului Harry\n 6 august: Linda Maria Baros, poetă, traducătoare română\n 6 august: Daniel Bălașa, fotbalist român\n 6 august: Axel Moustache, actor român\n 6 august: Marin Dănuț Dumbravă, rugbist român\n 8 august: Roger Federer, jucător elvețian de tenis\n 8 august: Marian Constantinescu, fotbalist român\n 9 august: Ionuț Dan Ion, boxer român\n 10 august: Daniel Oprița, fotbalist român\n 12 august: Djibril Cissé, fotbalist francez\n 13 august: Marcel Spatari, politician moldovean\n 14 august: Kofi Kingston, wrestler american\n 16 august: Roque Santa Cruz, fotbalist paraguayan\n 17 august: Daniel Lupașcu, fotbalist român\n 17 august: Alexandru Bădoiu, fotbalist român\n 17 august: Daniel-Ionuț Bărbulescu, politician român\n 18 august: Dimitris Salpigidis, fotbalist grec\n 19 august: Cristina Bălan, cântăreață română\n 21 august: Don Miguelo, cântăreț dominican\n 21 august: Ryan Griffiths, fotbalist australian\n 23 august: Carlos Cuéllar, fotbalist spaniol\n 24 august: Weston Kelsey, scrimer american\n 24 august: Chad Michael Murray, actor american\n 25 august: Tudor Benga, antreprenor și politician român\n 25 august: Jean-Julien Rojer, jucător de tenis olandez\n 27 august: Maxwell Cabelino Andrade, fotbalist brazilian\n 27 august: Cristian Gog, iluzionist român\n 28 august: Steven Pelé, fotbalist francez\n 30 august: Dragoș Bucurenci, jurnalist român\n 31 august: Branko Baković, fotbalist sârb\n 1 septembrie: Chisato Morishita, actriță japoneză\n 2 septembrie: Radosław Zawrotniak, scrimer polonez\n 4 septembrie: Beyoncé (Beyoncé Giselle Knowles-Carter), cântăreață, actriță de film, designer de modă, dansatoare și producătoare americană\n 4 septembrie: Ali Gerba, fotbalist canadian de origine cameruneză\n 5 septembrie: Filippo Volandri, jucător de tenis italian\n 6 septembrie: Yuki Abe, fotbalist japonez\n 6 septembrie: Santiago Salcedo, fotbalist paraguayan\n 7 septembrie: Gökhan Zan, fotbalist turc\n 7 septembrie: Hannah Herzsprung, actriță germană\n 8 septembrie: Teruyuki Moniwa, fotbalist japonez\n 8 septembrie: Daiki Takamatsu, fotbalist japonez\n 10 septembrie: José Moreno Mora, fotbalist columbian\n 11 septembrie: Rajaa al-Sanea, scriitoare saudită\n 12 septembrie: Gabriel Crăciun, fotbalist român\n 12 septembrie: Jennifer Hudson, cântăreață americană\n 13 septembrie: Antonio López Guerrero, fotbalist spaniol\n 16 septembrie: Alexandra do Nascimento, handbalistă braziliană\n 16 septembrie: Simona Mușat, canotoare română\n 16 septembrie: Kimberly Alexis Bledel, actriță americană\n 18 septembrie: David Lafata, fotbalist ceh\n 20 septembrie: Siegfried Mureșan, economist și om politic român\n 20 septembrie: Feliciano López, jucător de tenis spaniol\n 22 septembrie: Joci Pápai, cântăreț maghiar\n 22 septembrie: Stelian Stancu, fotbalist român\n 22 septembrie: Koji Yamase, fotbalist japonez\n 24 septembrie: Ryan Briscoe, pilot auto australian de Formula 1 și Formula IndyCar\n 24 septembrie: Diana Rotaru, compozitoare română\n 26 septembrie: Serena Williams, jucătoare americană de tenis\n 26 septembrie: Jaime Penedo, fotbalist panamez\n 26 septembrie: Jaime Manuel Penedo Cano, fotbalist panamez\n 26 septembrie: Asuka, luptătoare de wrestling japoneză\n 27 septembrie: Andrej Pečnik, fotbalist sloven\n 28 septembrie: Willy Caballero, fotbalist argentinian\n 29 septembrie: Nam Hyun-hee, scrimeră sud-coreeană\n 29 septembrie: Shane Smeltz, fotbalist neozeelandez\n 30 septembrie: Raina, cântăreață bulgară\n 30 septembrie: Dominique Moceanu, sportivă (gimnastică artistică) americană\n 30 septembrie: Cecelia Ahern, romancieră irlandeză\n 1 octombrie: Júlio Baptista, fotbalist brazilian\n 1 octombrie: Satoshi Otomo, fotbalist filipinez\n 3 octombrie: Zlatan Ibrahimović, fotbalist suedez de origine bosniaco-croată\n 3 octombrie: Andreas Isaksson, fotbalist suedez\n 3 octombrie: Emil Lassaria, dJ român\n 4 octombrie: Andrei Mațiura, fotbalist din R. Moldova\n 6 octombrie: Mikael Dorsin, fotbalist suedez\n 7 octombrie: Viorel Mardare, regizor din R. Moldova (d. 2019)\n 7 octombrie: Issa Ba, fotbalist senegalez\n 7 octombrie: Vladimir Letnicov, atlet din R. Moldova\n 8 octombrie: Răzvan Dâlbea, fotbalist român\n 9 octombrie: Alexandru Namașco, fotbalist din R. Moldova\n 9 octombrie: Rafał Murawski, fotbalist polonez\n 9 octombrie: Ryoichi Maeda, fotbalist japonez\n 11 octombrie: István Téglás, actor român\n 14 octombrie: Mihai Morar, prezentator de televiziune român\n 17 octombrie: Emil Nanu, fotbalist român\n 19 octombrie: Viorel Simion, boxer român\n 19 octombrie: Iván Navarro, jucător de tenis spaniol\n 19 octombrie: Heikki Kovalainen, pilot auto finlandez de Formula 1\n 19 octombrie: István-Loránt Antal, politician\n 20 octombrie: Francisco Javier Rodríguez, fotbalist mexican\n 20 octombrie: Dimitris Papadopoulos, fotbalist grec\n 21 octombrie: Nemanja Vidić, fotbalist sârb\n 24 octombrie: Jemima Rooper, actriță britanică\n 24 octombrie: Choi Byung-chul, scrimer sud-coreean\n 25 octombrie: Shaun Wright-Phillips, fotbalist englez\n 26 octombrie: Gheorghe Boghiu, fotbalist din R. Moldova\n 27 octombrie: Volkan Demirel, fotbalist turc\n 28 octombrie: Milan Baroš, fotbalist ceh\n 29 octombrie: Amanda Beard, înotătoare americană\n 30 octombrie: Nico Christ, jucător de tenis de masă german\n 30 octombrie: Lavinia-Corina Abu-Amra, politiciană română\n 30 octombrie: Ivanka Trump, femeie de afaceri americană, vedetă, fotomodel, fiica lui Donald Trump\n 30 octombrie: Gianna Jun, actriță sud-coreeană\n 31 octombrie: Hitomi Sato, cântăreață japoneză\n 31 octombrie: Eugen Matiughin, fotbalist din R. Moldova\n 1 noiembrie: Ionuț Bâlbă, fotbalist român\n 1 noiembrie: Davide Martello, pianist german\n 1 noiembrie: Thiago Fragoso, actor brazilian\n 3 noiembrie: Diego López, fotbalist spaniol\n 3 noiembrie: Rodrigo Millar, fotbalist chilian\n 4 noiembrie: Bogdan Cotolan, fotbalist român\n 6 noiembrie: Michaela Niculescu, actriță română (d. 2013)\n 8 noiembrie: Joe Cole, fotbalist britanic\n 9 noiembrie: Cosmin Radu, jucător român de polo \n 11 noiembrie: Guillaume, Mare Duce Ereditar de Luxembourg, moștenitorul coroanei Luxemburgului\n 13 noiembrie: Adrian Dragoș Iordache, fotbalist român\n 13 noiembrie: Vladimir Božović, fotbalist muntenegrean\n 13 noiembrie: Mariko Daouda, fotbalist ivorian\n 15 noiembrie: Roxana Postelnicu, muziciană română\n 15 noiembrie: Diego Gaúcho, fotbalist brazilian\n 16 noiembrie: Kate Miller-Heidke, cântăreață australiană\n 17 noiembrie: Alina Pușcău, actriță română\n 18 noiembrie: Vittoria Puccini, actriță italiană\n 18 noiembrie: Maggie Stiefvater, scriitoare americană\n 20 noiembrie: Cornel Donici, cântăreț român\n 21 noiembrie: Jonas Neubauer, jucător american de Tetris (d. 2021)\n 22 noiembrie: Seweryn Gancarczyk, fotbalist polonez\n 22 noiembrie: Ska Keller, politiciană germană\n 24 noiembrie: Celina Jaitley, actriță indiană\n 25 noiembrie: Xabi Alonso, fotbalist spaniol\n 26 noiembrie: Adrian Ilie, fotbalist român\n 27 noiembrie: Tom Hurndall, fotograf britanic (d. 2004)\n 27 noiembrie: Bruno Alves, fotbalist portughez\n 28 noiembrie: Erick Rowan, wrestler american\n 30 noiembrie: Carmen Topciu, cântăreață română\n 30 noiembrie: Adrian Gheorghiu, fotbalist român\n 1 decembrie: Nora von Waldstätten, actriță austriacă\n 2 decembrie: Britney Spears (Britney Jean Spears), cântăreață, dansatoare și actriță americană\n 2 decembrie: Danijel Pranjić, fotbalist croat\n 3 decembrie: David Villa, fotbalist spaniol\n 6 decembrie: Federico Balzaretti, fotbalist italian\n 7 decembrie: Marko Ljubinković, fotbalist sârb\n 11 decembrie: Javier Saviola, fotbalist argentinian\n 11 decembrie: Zacky Vengeance, muzician american\n 11 decembrie: Mohamed Zidan, fotbalist egiptean\n 14 decembrie: Mihaela Ani-Senocico, handbalistă română\n 15 decembrie: Roman Pavliucenko, fotbalist rus\n 15 decembrie: Najoua Belyzel, cântăreață franceză\n 16 decembrie: Joshua Rose, fotbalist australian\n 17 decembrie: Tim Wiese, fotbalist german\n 19 decembrie: Marian Crușoveanu, politician\n 20 decembrie: Marek Matějovský, fotbalist ceh\n 21 decembrie: Ricardo Cadú, fotbalist portughez\n 22 decembrie: Megumi Yasu, actriță japoneză\n 22 decembrie: Rodica Boancă, politician\n 27 decembrie: Emilie de Ravin, actriță australiană\n 28 decembrie: Khalid Boulahrouz, fotbalist olandez\n 29 decembrie: Shizuka Arakawa, sportivă (patinaj artistic) japoneză\n 30 decembrie: Marius Moga, cântăreț și compozitor român\n 30 decembrie: Cédric Carrasso, fotbalist francez\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Sir Anthony Esmonde, 81 ani, al 15-lea Baronet, politician irlandez (n. 1899)\n 16 ianuarie: Cornel Coman, 44 ani, actor român (n. 1936)\n 17 ianuarie: Romulus Dimitriu, 88 ani, militar român (n. 1892)\n 19 ianuarie: Catinca Ralea, 51 ani, realizatoare română de emisiuni radio-TV (n. 1929)\n 21 ianuarie: Cuth Harrison, 74 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1906)\n 25 ianuarie: Lobsang Rampa (n. Cyril Henry Hoskin), 70 ani, scriitor britanic (n. 1910)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Aleksandra Beļcova, 88 ani, artistă rusă (n. 1892)\n 6 februarie: Frederica de Hanovra, 63 ani, soția regelui Paul I al Greciei (n. 1917)\n 8 februarie: Iosif Șilimon, inginer aerospațial, român (n. 1918)\n 14 februarie: Vasile Maciu, 76 ani, istoric român (n. 1904)\n 28 februarie: Nicolae Penescu, 84 ani, politician român (n. 1897)\n\nMartie \n 10 martie: Max Delbrück, 74 ani, biofizician și genetician germano-american (n. 1906)\n 27 martie: Mao Dun, 84 ani, scriitor chinez (n. 1896)\n 29 martie: David Prophet, 43 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1937)\n\nAprilie \n 3 aprilie: Lola Schmierer Roth, pictoriță română (n. 1893)\n 11 aprilie: Bob Marley, muzician jamaican (n. 1945)\n 14 aprilie: Sergio Amidei, scenarist italian (n. 1904)\n 23 aprilie: Zoltán Zelk, scriitor maghiar (n. 1906)\n 26 aprilie: Jim Davis, actor american (n. 1909)\n 28 aprilie: Steve Currie, muzician britanic (n. 1947)\n\nMai \n 4 mai: Paul Eliot Green, dramaturg american (n. 1894)\n 10 mai: Octav Doicescu, arhitect român (n. 1902)\n 11 mai: Bob Marley (Robert Nesta Marley), 36 ani, muzician jamaican (n. 1945)\n 11 mai: Odd Hassel, chimist norvegian (n. 1897)\n 18 mai: William Saroyan, scriitor american (n. 1908)\n 27 mai: George O. Smith, scriitor american (n. 1911)\n 28 mai: Stefan Wyszyński, preot catolic polonez (n. 1901)\n 29 mai: Árpád Thierjung, fotbalist român (n. 1914)\n 30 mai: Ziaur Rahman, politician din Bangladesh (n. 1936)\n 31 mai: Gyula Lóránt, fotbalist maghiar (n. 1923)\n\nIunie \n 3 iunie: Ladislau Banyai, jurnalist român (n. 1907)\n 11 iunie: Justina Băluțeanu, interpretă română (n. 1923)\n 15 iunie: Ben Corlaciu, jurnalist român (n. 1924)\n 21 iunie: Alberto Suppici, fotbalist uruguayan (n. 1898)\n 24 iunie: Nikita Salogor, politician din R. Moldova (n. 1901)\n 28 iunie: Terry Fox, atlet și activist canadian (n. 1958)\n\nIulie \n 1 iulie: Marcel Breuer, 79 ani, arhitect american de origine maghiară (n. 1902)\n 1 iulie: Aurel Vijoli, economist român (n. 1902)\n 4 iulie: Isao Kimura, actor japonez (n. 1923)\n 12 iulie: Maria Andreescu, susținătoare română a mișcării de rezistență din Muscel (n. 1923)\n 16 iulie: Ioan Duma, preot catolic român (n. 1896)\n 17 iulie: Nicolae Dragomir, general român (n. 1898)\n 20 iulie: János Rajz, actor maghiar (n. 1907)\n 20 iulie: Constantin Humis, fotbalist grec (n. 1913)\n 23 iulie: Lazar Lusternik, matematician rus (n. 1899)\n 27 iulie: Paul Brunton, filosof britanic (n. 1898)\n 31 iulie: Ladislau Raffinsky, fotbalist român (n. 1905)\n 31 iulie: Ioachim Moldoveanu, fotbalist român (n. 1913)\n\nAugust \n 1 august: Jan Batory, regizor și scenarist polonez (n. 1921)\n 4 august: Melvyn Douglas, actor american (n. 1901)\n 4 august: Yaakov Shabtai, scriitor israelian (n. 1934)\n 6 august: José Suárez, actor spaniol (n. 1919)\n 10 august: Nicolae Pura, cleric român unit (n. 1913)\n 17 august: Mariama Bâ, scriitoare senegaleză (n. 1929)\n 20 august: Cosma Brașoveanu, actor român (n. 1935)\n 22 august: Sașa Pană (n. Alexandru Binder), 79 ani, scriitor român de origine evreiască (n. 1902)\n 28 august: Paul Anspach, 99 ani, scrimer olimpic belgian (n. 1882)\n 28 august: Béla Guttmann, 82 ani, fotbalist (mijlocaș) și antrenor de fotbal maghiar de origine evreiască (n. 1899)\n 30 august: Mohammad Javad, politician iranian (n. 1933)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Albert Speer, arhitect german, ministru al armamentelor și producției de război pentru Germania nazistă (n. 1905)\n 6 septembrie: Lucas Demare, regizor de film argentinian (n. 1910)\n 8 septembrie: Hideki Yukawa, 74 ani, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel (1949), (n. 1907)\n 12 septembrie: Eugenio Montale, 84 ani, scriitor italian, laureat al Premiului Nobel (1975), (n. 1896)\n 17 septembrie: Octavian Luchian, scriitor român (n. 1903)\n 28 septembrie: Aloysius Tăutu, 85 de ani, istoric român (n. 1895)\n 28 septembrie: Aloisie Tăutu, istoric român (n. 1895)\n\nOctombrie \n 6 octombrie: Anwar Sadat (n. Muhammad Anwar Al-Sadat), 62 ani, al 3-lea președinte al Egiptului (1970-1981), laureat al Premiului Nobel (1978), (n. 1918)\n 6 octombrie: Elemér Kocsis, fotbalist român (n. 1910)\n 12 octombrie: Agatha Bacovia, soția lui George Bacovia (n. 1895)\n 13 octombrie: Philippe Étancelin, pilot francez de Formula 1 (n. 1896)\n 16 octombrie: Moshe Dayan, general și politician israelian (n. 1915)\n 19 octombrie: Dan Coe, 40 ani, fotbalist român (n. 1941)\n 26 octombrie: Junzaburō Ban, actor japonez (n. 1910)\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Edvard Kocbek, scriitor sloven (n. 1904)\n 5 noiembrie: Kunio Watanabe, regizor de film japonez (n. 1899)\n 5 noiembrie: Isidora Constantinovici-Hein, pictoriță română (n. 1889)\n 10 noiembrie: Sergiu Al-George, filolog și orientalist român (n. 1922)\n 15 noiembrie: Walter Heitler, fizician german (n. 1904)\n 16 noiembrie: William Holden, actor american (n. 1918)\n 19 noiembrie: Traian Ionașcu, jurist român (n. 1897)\n\nDecembrie \n 8 decembrie: Ion Dacian, cântăreț de operă român (n. 1911)\n 13 decembrie: Anders Österling, poet suedez (n. 1884)\n 17 decembrie: Mehmet Shehu, politician albanez (n. 1913)\n 21 decembrie: Dragoș Vicol, scriitor român (n. 1920)\n 23 decembrie: Noël Bernard, 56 ani, jurnalist român de origine evreiască (n. 1925)\n 25 decembrie: Gheorghe Mihoc, matematician român (n. 1906)\n 29 decembrie: Miroslav Krleža, scriitor croat (n. 1893)\n 31 decembrie: Constantin Rădulescu, fotbalist român (n. 1896)\n\nNedatate \n Nicolae Massim, 72 ani, actor, regizor român (n. 1909)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Nicolaas Bloembergen (SUA), Arthur Leonard Schawlow (SUA), Kai Manne Siegbahn (Suedia)\n Chimie: Kenichi Fukui (Japonia), Roald Hoffmann (SUA)\n Medicină: Roger W. Sperry (SUA), David H. Hubel (Canada), Torsten N. Wiesel (Suedia)\n Literatură: Elias Canetti (Regatul Unit)\n Pace: Oficiul Înaltului Comisar pentru Refugiați ai Națiunilor Unite\n\n1981" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Îmi poți explica despre Anii 1350?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1300 Anii 1310 Anii 1320 Anii 1330 Anii 1340 - Anii 1350 - Anii 1360 Anii 1370 Anii 1380 Anii 1390 Anii 1400\n\nAni: 1350 | 1351 | 1352 | 1353 | 1354 | 1355 | 1356 | 1357 | 1358 | 1359\n\nAnii 1350" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune pe larg despre 1980?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1980 (MCMLXXX) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 4 ianuarie: Ca răspuns la invazia sovietică în Afghanistan, președintele american Jimmy Carter suspendă vânzările de tehnologie și cereale către URSS, iar câteva zile mai târziu cere Congresului să amâne ratificarea Tratatului SALT II.\n 22 ianuarie: Andrei Saharov, om de știință rus și activist pentru apărarea drepturilor omului, este arestat la Moscova.\n 26 ianuarie: Israel și Egipt stabilesc relații diplomatice.\n\nFebruarie \n 13 februarie: Ceremonia de deschidere a celei de-a XIII-a ediții a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Lake Placid, New York.\n 15 februarie: A fost lansată la apă, prima navă de pescuit oceanic „Parângul”, construită la Brăila, în România.\n\nMartie \n 18 martie: Explozia unui rezervor a provocat moartea a 50 de tehnicieni la cosmodromul Plesetsk din Rusia. Incidentul a fost dat publicității în 1989.\n 21 martie: Președintele american Jimmy Carter anunță că SUA vor boicota Jocurile Olimpice de vară de la Moscova.\n 24 martie: Óscar Romero, arhiepiscop de San Salvador, opozant al dictaturii militare, este ucis în timpul unei slujbe religioase. Asasinatul marchează începutul războiului civil în El Salvador.\n\nAprilie \n 30 aprilie: Regina Iuliana a Olandei abdică și fiica sa, Beatrix accede la tron.\n\nMai \n 18 mai: Muntele Sf. Elena din Statele Unite a erupt în statul Washington, omorând 57 de oameni și provocând pagube în valoare de 3 miliarde dolari.\n 29 mai: Campionatul internațional de atletism: Anișoara Cușmir cucerește locul 1 la săritura în lungime, realizând una din cele mai bune performanțe mondiale la această probă: 7 metri.\n\nIunie \n 1 iunie: CNN (Cable News Network). Filială a companiei americane TBS (Turner Broadcasting System), creată de Ted Turner pentru a difuza emisiuni de știri în direct 24 de ore din 24, folosind sateliți pentru a transmite reportaje.\n\nIulie \n 9 iulie: Papa Ioan Paul al II-lea vizitează Brazilia.\n 17 iulie: Au fost inaugurate lucrările de construcție a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă.\n 19 iulie-3 august: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Moscova, URSS. România obține 25 de medalii: 6 de aur, 6 de argint și 13 de bronz.\n\nAugust \n 14 august: Izbucnește greva muncitorilor de la Șantierele navale din Gdańsk, Polonia.\n\nSeptembrie \n 17 septembrie: La Gdańsk este înființat sindicatului liber „Solidaritatea”, condus de electricianul Lech Wałęsa.\n 22 septembrie: Irakul invadează Iranul. Începe un conflict prelungit (1980-1988), fără un deznodământ decisiv. În 1988 Iranul a acceptat semnarea unui acord de încetare a focului.\n\nOctombrie \n 31 octombrie: După două luni de grevă, guvernul polonez a fost de acord cu revendicările muncitorilor, recunoscând sindicatul independent „Solidaritatea\".\n\nNoiembrie \n 4 noiembrie: În alegerile prezidențiale din Statele Unite, republicanul Ronald Reagan îl învinge cu 50,7% din voturi (44 milioane) pe democratul Jimmy Carter 41% (35,5 milioane) la o rată de absență de 46%. Alegerea lui determină o majoritate republicană în Senat pentru prima dată în treizeci de ani.\n 12 noiembrie: Naveta spațială „Voyager 1\" a retransmis pe Pământ prima imagine din apropierea planetei Saturn.\n 23 noiembrie: Au loc o serie de cutremure în sudul Italiei omorând aproximativ 4.800 de oameni.\n\nDecembrie \n 8 decembrie: John Lennon este împușcat mortal la New York, de către un fan obsedat, Mark David Chapman.\n\nNedatate \n Este lansat MS-DOS (Microsoft Disk Operating System), un sistem de operare pentru PC dezvoltat de firma Seattle Computer Products.\n Constantin Noica publică Povestiri despre om\n Marin Preda publică Cel mai iubit dintre pământeni\nZino Davidoff fondează în Basel, Elveția, compania Zino Davidoff Grup.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Julie Bernard, actriță belgiană\n1 ianuarie: Iosif Ladislau Kalai, fotbalist român\n1 ianuarie: Andrei Silviu Mărgăritescu, fotbalist român\n 1 ianuarie: Carmen Lidia Vidu, actriță română\n 1 ianuarie: Caner Cindoruk, actor turc\n2 ianuarie: Florin Daniel Bratu, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 3 ianuarie: Emil Gabriel Jula, fotbalist român (atacant)\n 4 ianuarie: Greg Cipes, actor american\n 4 ianuarie: Marvin Kren, regizor de film austriac\n 7 ianuarie: André Izepon Astorga, fotbalist brazilian\n 7 ianuarie: Margarita Breitkreiz, actriță germană\n7 ianuarie: Armel Disney (Mamouma Armel Ossilia Disney), fotbalist congolez (atacant)\n 8 ianuarie: Jung-Soo Lee, fotbalist sud-coreean\n8 ianuarie: Sam Riley, actor britanic\n 9 ianuarie: Francisco Pavón Barahona, fotbalist spaniol\n 10 ianuarie: Petri Lindroos, muzician finlandez\n 11 ianuarie: Peçanha (Peterson dos Santos Peçanha), fotbalist brazilian (portar)\n 12 ianuarie: Adina Pintilie, regizoare și scenaristă română\n 12 ianuarie: Mihai Ioan Lasca, politician\n 13 ianuarie: Akira Kaji, fotbalist japonez\n 14 ianuarie: Monika Kuszyńska, cântăreață poloneză\n 15 ianuarie: Dmîtro Kariucenko, scrimer ucrainean\n15 ianuarie: Florin Daniel Lazăr, fotbalist român\n 16 ianuarie: Seydou Keita, fotbalist malian\n 16 ianuarie: Lin-Manuel Miranda, actor american\n 17 ianuarie: Grigore Petrenco, politician din R. Moldova\n 18 ianuarie: Jason Segel, actor american de film\n 18 ianuarie: Răzvan Stanca, fotbalist român (portar)\n 18 ianuarie: Edgar Álvarez, fotbalist din Honduras\n 19 ianuarie: Jenson Button (Jenson Alexander Lyons Button), pilot britanic de Formula 1\n 20 ianuarie: Matthew Tuck, muzician britanic\n20 ianuarie: Felicitas Woll, actriță germană\n 21 ianuarie: Eve Mayfair, actriță porno americană\n 21 ianuarie: Maria Popistașu, actriță română\n 22 ianuarie: Hannah Mancini, cântăreață americană\n22 ianuarie: Rudy Riou, fotbalist francez (portar)\n 22 ianuarie: Jonathan Simon Woodgate, fotbalist englez\n 23 ianuarie: Tridsadee Sahawong, actor thailandez (d. 2016)\n 24 ianuarie: Liviu Pleșoianu, politician român\n 25 ianuarie: Xavi (Xavier Hernández Creus), fotbalist spaniol\n 25 ianuarie: Michelle McCool, luptătoare profesionistă de wrestling\n 26 ianuarie: Corina (Corina Monica Ciorbă), cântăreață română\n 26 ianuarie: Cornel-Cristian Resmeriță, politician român\n 27 ianuarie: Marat Safin, jucător rus de tenis\n 28 ianuarie: Yasuhito Endō, fotbalist japonez\n 28 ianuarie: Dejan Rusmir, fotbalist sârb\n 29 ianuarie: Blaine Hogan, actor american\n29 ianuarie: Ivan Klasnić, fotbalist croat (atacant)\n 30 ianuarie: Mihail Gribușencov, biatlonist rus\n\nFebruarie \n 1 februarie: Simona Spiridon, handbalistă română\n 3 februarie: George Ogăraru, fotbalist român\n3 februarie: Raluca Sandu, jucătoare română de tenis\n 5 februarie: Cristian Ioan Dancia, fotbalist român\n 9 februarie: Angelos Charisteas, fotbalist grec (atacant)\n 9 februarie: Pierre Ebéde (Pierre Romain Owono Ebéde), fotbalist camerunez (portar)\n 11 februarie: Mark Bresciano, fotbalist australian\n 11 februarie: Theresa Scholze, actriță germană\n 12 februarie: Juan Carlos Ferrero, jucător spaniol de tenis\n12 februarie: Aliona Lesnicenco, pictoriță ucraineană\n12 februarie: Christina Ricci, actriță americană\n 13 februarie: Sebastian Walter Kehl, fotbalist german\n 13 februarie: Raluca Ciulei, jucătoare de tenis română\n 14 februarie: Volodîmîr Lukașenko, scrimer ucrainean\n 17 februarie: Loránd-Bálint Magyar, politician român\n 17 februarie: Klemi Saban, fotbalist israelian\n 18 februarie: Cezar Florin Ouatu, cântăreț român\n20 februarie: Artur Boruc, fotbalist polonez (portar)\n 20 februarie: Dušan Đokić, fotbalist sârb (atacant)\n 20 februarie: Laura-Mihaela Moagher, politician român\n 20 februarie: Artur Boruc, fotbalist polonez\n21 februarie: Tiziano Ferro, muzician italian\n 21 februarie: Levan Korgalidze, fotbalist georgian (atacant)\n 21 februarie: Vladîslav Treteak, scrimer ucrainean\n 24 februarie: Shinsuke Nakamura, wrestler și luptător de MMA japonez\n 25 februarie: Simona Vintilă, fotbalistă română\n 21 februarie: Jigme Khesar Namgyel Wangchuck, monarh al Bhutanului (din 2006)\n 21 februarie: Gabriel-Ioan Avrămescu, politician\n 26 februarie: Júlio César da Silva e Souza, fotbalist brazilian\n 27 februarie: Constantin Diță, actor român\n 28 februarie: Lucian Bute, pugilist româno-canadian\n 28 februarie: Christian Poulsen, fotbalist danez\n\nMartie \n 1 martie: Gennaro Bracigliano, fotbalist francez (portar)\n 2 martie: Lance Cade, wrestler american (d. 2010)\n 4 martie: Silvana Bayer, actriță germană\n 4 martie: Rohan Bopanna, jucător de tenis indian\n 5 martie: Mariya Yamada, actriță japoneză\n 6 martie: Emilson Sanchez Cribari, fotbalist brazilian\n6 martie: Yeliz Özel, fotbalistă turcă\n 6 martie: Rodrigo Ferrante Taddei, fotbalist brazilian\n 7 martie: Murat Boz, cântăreț turc\n 7 martie: Laura Prepon, actriță americană\n 8 martie: Lavinia Wilson, actriță germană\n 9 martie: Matthew Gray Gubler, actor american\n 10 martie: Florin Lucian Cernat, fotbalist român\n12 martie: Césinha (Carlos César dos Santos), fotbalist brazilian (atacant)\n 12 martie: Jérémie N'Jock, fotbalist camerunez (atacant)\n 13 martie: Lucian Iulian Sănmărtean, fotbalist român\n 13 martie: Kim Nam-Gil, actor sud-coreean\n 13 martie: Lucian Sănmărtean, fotbalist român\n 14 martie: Érik Boisse, scrimer francez\n 15 martie: Cristian Măcelaru, violonist și dirijor român\n 16 martie: Ovidiu Nicușor Burcă, fotbalist român\n 18 martie: Sébastien Frey (Sébastien Jacques André Frey), fotbalist francez (portar)\n 20 martie: Marcos Roberto Nascimento da Silva (aka Marcos Tamandaré), fotbalist brazilian\n 20 martie: Marcos Roberto Nascimento da Silva, fotbalist brazilian\n 21 martie: Ronaldinho (n. Ronaldo de Assis Moreira), fotbalist brazilian (atacant)\n 22 martie: Shannon Bex, muziciană americană\n 25 martie: Katrin Ritt, actriță austriacă\n 29 martie: Natalia Avelon, actriță germană\n 30 martie: Katrine Lunde, handbalistă norvegiană\n 30 martie: Mihai Tararache, politician român\n30 martie: Paula Ungureanu, handbalistă română\n 31 martie: Oleg Țulea, politician din R. Moldova\n\nAprilie \n 1 aprilie: Roxana Mânzatu, politician român\n 1 aprilie: Randy Orton, wrestler profesionist și actor românesc\n 1 aprilie: Florin Mircea, politician român\n 2 aprilie: Simona Bucura-Oprescu, politiciană română\n2 aprilie: Carlos Salcido (Carlos Arnoldo Salcido Flores), fotbalist mexican\n 2 aprilie: Péter Somfai, scrimer maghiar\n 5 aprilie: Ruxanda Glavan, politiciană din R. Moldova\n 5 aprilie: Joris Mathijsen, fotbalist neerlandez\n5 aprilie: Romulus Daniel Miclea, fotbalist român\n 8 aprilie: Gigel Bucur (n. Gheorghe Bucur), fotbalist român (atacant)\n 8 aprilie: João Paulo Pinto Ribeiro, fotbalist portughez (atacant)\n 8 aprilie: Katee Sackhoff, actriță americană\n 8 aprilie: Arman Karamian, fotbalist armean\n 8 aprilie: Artavazd Karamian, fotbalist armean\n 9 aprilie: Lee Yo Won, actriță sud-coreeană\n 9 aprilie: Lee Yo-won, actriță sud-coreeană\n 10 aprilie: Gro Hammerseng, handbalistă norvegiană\n 11 aprilie: Keiji Tamada, fotbalist japonez (atacant)\n 12 aprilie: Brian McFadden, cântăreț irlandez\n 14 aprilie: Mihai Olteanu, fotbalist român\n 16 aprilie: Paul London, wrestler american\n 17 aprilie: Kiril Petkov, economist bulgar\n 20 aprilie: Mircea Oprea, fotbalist român (atacant)\n 20 aprilie: Jasmin Wagner, cântăreață germană\n 22 aprilie: Nicolas Douchez, fotbalist francez (portar)\n 22 aprilie: Ján Kozák, fotbalist slovac\n 23 aprilie: Taio Cruz, cantautor și producător muzical englez\n 24 aprilie: Elena Băsescu, politiciană română, fiica lui Traian Băsescu\n 26 aprilie: Jordana Brewster, actriță americană de film, născută în Panama\n26 aprilie: Channing Tatum, actor de film, dansator și fotomodel american\n 27 aprilie: Anda Adam, cântăreață română\n29 aprilie: Kian Egan, cântăreț irlandez\n 29 aprilie: Magdalena Tul, cântăreață poloneză\n\nMai \n\n 1 mai: Zaz (Isabelle Geffroy), cântăreață franceză\n2 mai: Claudinei Alexandre Aparecido, fotbalist brazilian (atacant)\n 2 mai: Tim Borowski, fotbalist german\n2 mai: Zatyiah Knight, fotbalist britanic\n 3 mai: Mircea Alexandru Bornescu, fotbalist român (portar)\n 3 mai: Andrea Cossu, fotbalist italian\n 4 mai: Masashi Oguro, fotbalist japonez (atacant)\n 5 mai: Yossi Benayoun, fotbalist israelian\n 5 mai: Ionuț-Sorin Banciu, politician\n 7 mai: Adrian Crișan, jucător român de tenis de masă\n7 mai: Gianna Terzi, cântăreață greacă\n 9 mai: Nicolae Constantin Dică, fotbalist român\n9 mai: Norihiro Nishi, fotbalist japonez\n 10 mai: Cristina Nemerovschi, scriitoare română\n 12 mai: Rishi Sunak, Prim-ministru al Marii Britanii (din 2022)\n 14 mai: Zdeněk Grygera, fotbalist ceh\n14 mai: Daisuke Ichikawa, fotbalist japonez\n 14 mai: Ionuț Sibinescu, politician român\n 17 mai: Ariën van Weesenbeek, muzician neerlandez\n 18 mai: Michaël Llodra, jucător francez de tenis\n 18 mai: Diego Pérez (Diego Fernando Pérez Aguado), fotbalist uruguayan\n 19 mai: Moeneeb Josephs, fotbalist sud-african (portar)\n 20 mai: Juliana Pasha, cântăreață albaneză\n 22 mai: Rena Tanaka, actriță japoneză\n 23 mai: Theofanis Gekas, fotbalist grec (atacant)\n 23 mai: Lane Garrison, actor american\n 25 mai: Eugen Cătălin Baciu, fotbalist român\n 27 mai: Bogdan Barbu, pilot de raliuri, român\n 27 mai: Bogdan Drăgoi, economist român\n 28 mai: Roxana Han Gatzel, handbalistă română\n 29 mai: Ilaria Bianco, scrimeră italiană\n29 mai: Bohdan Nikișîn, scrimer ucrainean\n\nIunie \n 3 iunie: Amauri (Amauri Carvalho de Oliveira), jucător italian de fotbal de etnie braziliană (atacant)\n3 iunie: Tamim bin Hamad Al Thani, emir al Qatarului (din 2013)\n 5 iunie: Victor Slav, manechin, și vedetă de televiziune, român\n 9 iunie: Sascha Kirschstein, fotbalist german (portar)\n9 iunie: Nikolai Novosjolov, scrimer estonian\n 9 iunie: Marcin Wasilewski, fotbalist polonez\n 12 iunie: Michal Kubala, fotbalist slovac\n13 iunie: Kenenisa Bekele, atlet etiopian\n 13 iunie: Sarah Connor, cântăreață germană\n 14 iunie: Mihai Bobonete, actor român\n 13 iunie: Florent Johan Malouda, fotbalist francez\n 13 iunie: Daniel-Codruț Blaga, politician\n 15 iunie: Iker Romero, handbalist spaniol\n 16 iunie: Brandão (Evaeverson Lemos da Silva), fotbalist brazilian (atacant)\n 16 iunie: Sibel Kekilli, actriță germană\n16 iunie: Daré Nibombé, fotbalist togolez\n 17 iunie: Venus Williams, jucătoare americană de tenis, sora Serenei Williams\n 18 iunie: David Giuntoli, actor american\n 18 iunie: Radu-Cosmin Preda, politician român\n 18 iunie: Sinta Weisz, actriță germană\n 21 iunie: Cristina Rus, cântăreață română de muzică dance/pop\n 22 iunie: Stephanie Jacobsen, actriță australiană\n 23 iunie: Francesca Schiavone, jucătoare italiană de tenis\n 24 iunie: Cicinho (Cícero João de Cézare), fotbalist brazilian\n 24 iunie: Minka Kelly, actriță americană\n 25 iunie: Inma Cuesta, actriță spaniolă\n 25 iunie: Alexandru Nazare, politician român\n 27 iunie: Hugo Armando Campagnaro, fotbalist argentinian\n27 iunie: Takahiro Futagawa, fotbalist japonez\n 30 iunie: Ion Ceban, politician din R. Moldova\n\nIulie \n1 iulie: Carmen Lopăzan, actriță română\n 1 iulie: Ioana Petrescu, economistă română\n 1 iulie: Mircea Fechet, politician român\n 3 iulie: Tatiana Logunova, scrimeră rusă\n 4 iulie: Anda Perianu, jucătoare română de tenis\n5 iulie: Csaba Borbély, fotbalist român (atacant)\n 5 iulie: David Rozehnal (David Sebastian Klement Rozehnal), fotbalist ceh\n 6 iulie: Pau Gasol, baschetbalist spaniol\n 8 iulie: Robbie David Keane, fotbalist irlandez (atacant)\n 10 iulie: Jessica Simpson, cântăreață și actriță americană\n 11 iulie: Valentin Iliev, fotbalist bulgar\n 12 iulie: Irina Embrich, scrimeră estonă\n 14 iulie: Ovidiu Hațegan, arbitru român de fotbal\n 15 iulie: Jasper Pääkkönen, actor finlandez\n 17 iulie: Maya Lawrence, scrimeră americană\n 18 iulie: Kristen Bell, actriță americană\n18 iulie: Oana Bîzgan, deputată română\n 18 iulie: Bogdan-Ionel Rodeanu, politician român\n 19 iulie: Miloš Buchta, fotbalist ceh (portar)\n19 iulie: Marius-Alexandru Dunca, politician român\n 20 iulie: Gisele Bündchen, autoare, femeie de afaceri, fotomodel, activistă și actriță braziliancă de origine germană\n 21 iulie: Sami Yusuf, muzician britanic\n 22 iulie: Scott Dixon, pilot neozeelandez de Formula IndyCar\n22 iulie: Dirk Kuyt, fotbalist din neerlandez (atacant)\n 22 iulie: Marco Marchionni, fotbalist italian\n 22 iulie: Kate Ryan, cântăreață belgiancă\n 23 iulie: Selen Öztürk, actriță turcă\n 23 iulie: Michelle Williams, cântăreață americană\n 24 iulie: Iulia Vântur, prezentatoare de televiziune, fotomodel și actriță română\n 26 iulie: Jacinda Ardern, politiciană neozeelandeză\n27 iulie: Vasilică Cristocea, fotbalist român\n 27 iulie: Dolph Ziggler (Nicholas Theodore Nemeth), wrestler american\n 27 iulie: Nick Nemeth, wrestler american\n 29 iulie: Fernando González, jucător chilian de tenis\n 29 iulie: Hjálmar Jónsson, fotbalist islandez\n 30 iulie: Celeste Ng, romancieră americană\n 31 iulie: Mikko Hirvonen, pilot de raliuri finlandez\n\nAugust \n 2 august: João Pedro Mingote, fotbalist portughez (portar)\n 2 august: Dumitrița Gliga, politiciană română\n 4 august: João Paulo (João Paulo Pinto Ribeiro), fotbalist portughez\n 5 august: Wayne Bridge (Wayne Michael Bridge), fotbalist englez\n5 august: Jason Culina, fotbalist australian\n 6 august: Vitantonio Liuzzi, pilot italian de Formula 1\n 6 august: Ovidiu Tonița, rugbist român\n 6 august: Roman Weidenfeller, fotbalist german (portar)\n6 august: Weldon (Weldon Santos de Andrade), fotbalist brazilian (atacant)\n 7 august: George Blay, fotbalist ghanez\n 7 august: Seiichiro Maki, fotbalist japonez (atacant)\n 7 august: Augustin Viziru, actor român\n 8 august: Victor Sintès, scrimer francez\n 8 august: Shayna Baszler, luptătoare de wrestling și arte marțiale mixte americană\n 10 august: Aaron Staton, actor american\n 10 august: Ion Sula, politician din R. Moldova\n 11 august: Sébastien Squillaci, fotbalist francez\n 13 august: Ciprian Mircea Manea, fotbalist român (portar)\n 16 august: Jared MacEachern, muzician american\n 16 august: Péter Jakab, politician maghiar\n 17 august: Daniel Gonzáles Güiza, fotbalist spaniol (atacant)\n 17 august: Daniel Marius Onofraș, fotbalist român (atacant)\n 18 august: João Artur Rosa Alves, fotbalist portughez\n 18 august: Esteban Cambiasso (Esteban Matías Cambiasso Deleau), fotbalist argentinian\n18 august: Emir Spahić, fotbalist bosniac\n 19 august: Adrian Lulgjuraj, cântăreț albanez\n 22 august: Cristian Neamțu, fotbalist român (portar), (d. 2002)\n 23 august: Oana-Gianina Bulai, politiciană\n 26 august: Chris Pine, actor american de film\n 26 august: Macaulay Culkin, actor american\n 27 august: Oana-Alexandra Cambera, politiciană\n 28 august: Rachel Khoo, bucătar, scriitor și radiodifuzor britanic\n 28 august: Petra Schmidt-Schaller, actriță germană\n 29 august: Corina Giorgiana Ungureanu, sportivă română (gimnastică artistică) și antrenoare\n\nSeptembrie \n 3 septembrie: Polina Smolova, cântăreață belarusă\n 4 septembrie: Florin-Ionuț Barbu, politician român\n 4 septembrie: Nicolae Diaconu, jucător român de polo pe apă\n 5 septembrie: Marianna Madia, politiciană italiană\n 5 septembrie: Siluan Ciornei, episcop ortodox ucrainean\n7 septembrie: Emre Belözoğlu, fotbalist turc\n 7 septembrie: Nigar Jamal, cântăreață azeră\n7 septembrie: Gabriel Milito (Gabriel Alejandro Milito), fotbalist argentinian\n 7 septembrie: J. D. Pardo (Jorge Daniel Pardo), actor american\n 7 septembrie: Rikke Skov, handbalistă daneză\n 8 septembrie: Attila Hadnagy, fotbalist român\n 8 septembrie: Mariana Solomon, atletă română\n 9 septembrie: Michelle Williams (Michelle Ingrid Williams), actriță americană\n 11 septembrie: Antônio Pizzonia, pilot brazilian de Formula 1 și IndyCar\n11 septembrie: Julien Sablé, fotbalist francez\n 12 septembrie: Adrian Gheorghe Iordache, fotbalist român\n12 septembrie: Nicoleta Luciu, fotomodel și actriță română\n 14 septembrie: Ivan Radeljić, fotbalist bosniac\n 16 septembrie: Valentin Iliev, fotbalist bulgar\n 18 septembrie: Daniela Cârlan, atletă română\n18 septembrie: Charles Hedger, muzician britanic\n 20 septembrie: Robert Koren, fotbalist sloven\n 21 septembrie: Henriette Mikkelsen, handbalistă daneză\n 23 septembrie: Robert Ghindeanu, fotbalist român\n 24 septembrie: John Arne Riise (John Arne Semundseth Riise), fotbalist norvegian\n 26 septembrie: Patrick Friesacher, pilot austriac de Formula 1\n 26 septembrie: Kazuki Ganaha, fotbalist japonez (atacant)\n 27 septembrie: Moony (Monica Bragato), cântăreață italiană\n29 septembrie: Răzvan Florea, înotător român\n 28 septembrie: Sergiu Sîrbu, om politic din R. Moldova\n30 septembrie: Martina Hingis, jucătoare elvețiană de tenis\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Mourtala Diakité, fotbalist malian\n2 octombrie: Marius Croitoru, fotbalist român\n 2 octombrie: Filipe de Andrade Teixeira, fotbalist portughez\n 4 octombrie: James Jones, baschetbalist american\n4 octombrie: Tomáš Rosický, fotbalist ceh\n 5 octombrie: Humberlito Borges, fotbalist brazilian (atacant)\n 7 octombrie: Stanislav Ivanov, fotbalist din R. Moldova\n 8 octombrie: The Miz, luptător de wrestling și actor american\n 11 octombrie: Rui Duarte (Rui Sandro de Carvalho Duarte), fotbalist portughez\n 11 octombrie: Wesley (Wesley Lopes da Silva), fotbalist brazilian (atacant)\n 13 octombrie: Magor Csibi, politician român\n13 octombrie: David Haye, boxer britanic\n13 octombrie: Miguel Tininho (Miguel Ângelo Karim Simões Fazenda), fotbalist mozambican\n 14 octombrie: Victoraș Iacob (Victoraș Constantin Iacob), fotbalist român (atacant)\n14 octombrie: Niels Lodberg (Niels Lodberg Pedersen), fotbalist danez\n 16 octombrie: Dragoș Coman, înotător român\n16 octombrie: Jeremy Dunn Jackson, actor (Baywatch) și cântăreț american\n 17 octombrie: Cristian Lucian Munteanu, fotbalist român\n 19 octombrie: Benjamin Salisbury (Benjamin David Salisbury), actor american\n 20 octombrie: Fabrice Jeannet, scrimer francez\n21 octombrie: Maricela Cobuz, politician român\n 21 octombrie: Kim Kardashian (Kimberly Noel Kardashian), femeie de afaceri, fotomodel și personalitate TV americană\n 22 octombrie: Șahan Gökbakar, actor turc\n 26 octombrie: Cristian Chivu (Cristian Eugen Chivu), fotbalist român\n 26 octombrie: Constantin-Bogdan Matei, politician român\n 27 octombrie: Henriett Seth F. (n. Henrietta Fajcsák), artistă maghiară\n 27 octombrie: Tanel Padar, cântăreț estonian\n 28 octombrie: Salih Jaber, fotbalist irakian (atacant)\n 29 octombrie: Miguel Cotto (Miguel Ángel Cotto Vázquez), boxer portorican\n 29 octombrie: Ben Foster (Benjamin A. Foster), actor american\n 30 octombrie: Eduard Kunz, muzician rus\n 31 octombrie: Kengo Nakamura, fotbalist japonez\n 31 octombrie: Kateřina Tučková, scriitoare cehă\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Ovidiu-Sergiu Bîlcea, politician român\n 2 noiembrie: Diego Alfredo Lugano Moreno, fotbalist uruguayan\n 2 noiembrie: Marius Croitoru, fotbalist și antrenor român\n 3 noiembrie: Ilia Kostunov, politician rus\n 4 noiembrie: Dan Stoenescu, diplomat român, ministru pentru românii de pretutindeni, ambasador\n 5 noiembrie: Mohammed Hamza, fotbalist ghanez (atacant)\n5 noiembrie: Christoph Metzelder (Christoph Tobias Metzelder), fotbalist german\n 7 noiembrie: Vladimir Cebotari, politician din R. Moldova\n 7 noiembrie: Vasile-Daniel Suciu, politician român\n 8 noiembrie: Geraldo Alves (Geraldo Washington Regufe Alves), fotbalist portughez\n8 noiembrie: Luís Fabiano (Luís Fabiano Clemente), fotbalist brazilian (atacant)\n 10 noiembrie: Radu Almășan, muzician român\n 10 noiembrie: Wesley Lopes da Silva, fotbalist brazilian\n 10 noiembrie: Andrei Bușilă, poloist român\n11 noiembrie: Papa Malick Ba, fotbalist senegalez\n 11 noiembrie: Dick Lövgren, muzician suedez\n 12 noiembrie: Nur Fettahoğlu, actriță turcă\n12 noiembrie: Ryan Gosling, actor, scenarist, regizor și muzician canadian\n 12 noiembrie: Benoît Pedretti, fotbalist francez\n 14 noiembrie: Nicolas Lopez, scrimer francez\n 15 noiembrie: Mirela Furtună, politiciană română\n 16 noiembrie: Gustavo Paruolo, fotbalist argentinian\n 16 noiembrie: Juliano Gonçalves Spadacio, fotbalist brazilian\n 17 noiembrie: Anna Azerli, cântăreață italiană\n 18 noiembrie: Valeriu Calancea, halterofil român\n 20 noiembrie: Ioana Mihăilă, ministru român al Sănătății\n 21 noiembrie: Kazumichi Takagi, fotbalist japonez\n 24 noiembrie: Beth Phoenix (Elizabeth Kocianski), wrestleriță americană\n 24 noiembrie: Bobi Verdeș (Bobi Gheorghiță Verdeș), fotbalist român (atacant)\n 25 noiembrie: Aaron Mokoena, fotbalist sud-african\n 26 noiembrie: Aruna Dindane, fotbalist ivorian (atacant)\n 26 noiembrie: George-Edward Dircă, politician român\n 26 noiembrie: Albert Montañés, jucător spaniol de tenis\n 29 noiembrie: Chun Jung-myung, actor sud-coreean\n 29 noiembrie: Rareș Tudor Pop, politician român\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Iosif Kalai, fotbalist român\n 3 decembrie: Iulian Apostol (Iulian Cătălin Apostol), fotbalist român\n 4 decembrie: Irena Boclincă, actriță din R. Moldova\n 5 decembrie: Ibrahim Maalouf, muzician francez\n6 decembrie: Dan Balauru (Nicolae Daniel Balauru), fotbalist român\n 6 decembrie: Cindy Crawford, actriță porno americană\n 7 decembrie: John Terry (John George Terry), fotbalist englez\n 9 decembrie: Gina Pistol (n. Georgeta Pistol), fotomodel, vedetă de televiziune și prezentatoare TV din România\n 9 decembrie: Adrian Iordache (Adrian Gheorghe Iordache), fotbalist român\n 10 decembrie: David Deejay (n. Adrian Cristian Colceru), DJ, compozitor și producător român\n 10 decembrie: Ciprian Petre (Ciprian Cătălin Petre), fotbalist român\n 11 decembrie: Constantin-Alin Bucur, politician român\n 12 decembrie: Dorin Goian (Nicolae Dorin Goian), fotbalist român\n 14 decembrie: Didier Zokora (Déguy Alain Didier Zokora), fotbalist ivorian\n 15 decembrie: Annalena Baerbock, politician german\n 16 decembrie: Baek Bong-ki, actor sud-coreean\n 17 decembrie: Ryan Hunter-Reay, pilot american de Formula IndyCar\n 18 decembrie: Christina Aguilera (Christina Maria Aguilera), cântăreață, actriță și compozitoare americană\n18 decembrie: Marian Drăgulescu, sportiv român (gimnastică artistică)\n19 decembrie: Jake Gyllenhaal (Jacob Benjamin Gyllenhaal), actor american\n 19 decembrie: Diego Ruiz (Diego Alejandro Ruiz), fotbalist argentinian (atacant)\n20 decembrie: Ashley Cole, fotbalist englez\n 20 decembrie: Martín Demichelis (Martín Gastón Demichelis), fotbalist argentinian\n20 decembrie: Anthony da Silva, fotbalist portughez\n 21 decembrie: Rita Borbás, handbalistă română\n24 decembrie: Stephen Appiah, fotbalist ghanez\n 24 decembrie: Cristian Ciubotariu (Cristian Valeriu Ciobotariu), fotbalist român (atacant)\n 26 decembrie: Jo Jung-suk, actor sud-coreean\n 27 decembrie: Cesaro (Claudio Castagnol), wrestler elvețian\n 28 decembrie: Valeriu Munteanu, politician din Republica Moldova\n 29 decembrie: Marius Iulian Doboș, fotbalist român\n\nDecese \n\n 1 ianuarie: Ernest Cormier, 94 ani, arhitect canadian (n. 1885)\n 1 ianuarie: Fritz Strassmann (Friedrich Wilhelm Straßmann), 78 ani, chimist german (n. 1902)\n 10 ianuarie: Petru Caraman, 81 ani, filolog român (n. 1898)\n 11 ianuarie: Celia Sánchez (Celia Sánchez Manduley), 59 ani, femeie-soldat cubaneză (n. 1920)\n 15 ianuarie: Constantin Motaș, 88 ani, biolog român (n. 1891)\n 20 ianuarie: Rudolf Bürger, 71 ani, fotbalist român de etnie germană (n. 1908)\n 20 ianuarie: Ilie Subășeanu, 73 ani, fotbalist român (n. 1908)\n 26 ianuarie: Gheorghi Karaslavov, 76 ani, scriitor bulgar (n. 1904)\n 4 februarie: Camara Laye, 52 ani, scriitor guineean (n. 1928)\n 8 februarie: Antim Angelescu, 86 ani, episcop român (n. 1893)\n 10 februarie: Albert Murray, Baron Murray of Gravesend, 50 ani, politician britanic (n. 1930)\n13 februarie: Hans Hermann, 95 ani, pictor sas (n. 1885)\n 13 februarie: David Janssen (n. David Harold Meyer), 48 ani, actor american (n. 1931)\n 16 februarie: Edward Thomas Copson, 78 ani, matematician britanic (n. 1901)\n 17 februarie: Oskar Paulini, 75 ani, scriitor german (n. 1904)\n 21 februarie: Aldo Andreotti, 55 ani, matematician italian (n. 1924)\n 29 februarie: Gheorghe Ștefan, 80 ani, istoric și arheolog român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1899)\n 6 martie: Virgil Alexandru Dragalina, ofițer de marină român și scriitor (n. 1890)\n 8 martie: Friedrich Hecht, 76 ani, chimist austriac (n. 1903)\n 10 martie: William Kroll, 79 ani, muzician american (n. 1901)\n 12 martie: Eugeniu Ștefănescu-Est, poet, caricaturist român (n. 1881)\n 18 martie: Erich Fromm (Erich Seligmann Fromm), 79 ani, psiholog german (n. 1900)\n 18 martie: Tamara de Lempicka (n. Tamara Gorska), 81 ani, pictoriță poloneză (n. 1898)\n 21 martie: Șerban C. Solacolu, 74 ani, chimist român (n. 1905)\n 25 martie: Ioan D. Chirescu (Ioan Dumitru Chirescu), 91 ani, compozitor român (n. 1889)\n 8 aprilie: Ion Emil Brückner, 68 ani, medic român (n. 1912)\n 14 aprilie: Gianni Rodari, 59 ani, scriitor italian de literatură pentru copii (n. 1920)\n 15 aprilie: Jean-Paul Sartre (n. Jean-Paul Charles Aymard Sartre), 74 ani, filosof, critic literar, nuvelist, jurnalist, militant social și scriitor francez (n. 1905)\n 16 aprilie: Morris Stoloff, 81 ani, compozitor american (n. 1898)\n 24 aprilie: Alejo Carpentier (Alejo Carpentier y Valmont), 75 ani, romancier cubanez (n. 1904)\n 25 aprilie: Mario Bava, 65 ani, regizor și scenarist italian (n. 1914)\n 26 aprilie: Stanisław Gołąb, 77 ani, matematician polonez (n. 1902)\n 29 aprilie: Alfred Joseph Hitchcock, 80 ani, regizor și producător britanic de film (n. 1899)\n 2 mai: George Pal (n. György Pál Marczincsak), 72 ani, regizor de film american (n. 1908)\n4 mai: Vasile Rășcanu, 95 ani, medic român (n. 1885)\n 4 mai: Iosip Broz Tito (n. Josip Broz), 87 ani, revoluționar comunist iugoslav, primul prim-ministru (1943-1963) și al 2-lea președinte al RSF Iugoslavia (1953-1980), (n. 1892)\n 5 mai: Cornel Coman, 44 ani, actor român (n. 1936)\n 10 mai: Leslie Peltier, 80 ani, astronom american (n. 1900)\n 11 mai: Gheza Vida (n. Vida Géza), 67 ani, comunist și sculptor român de etnie maghiară (n. 1913)\n14 mai: Hugh Griffith, 67 ani, actor britanic (n. 1912)\n 14 mai: Hilda Jerea, 64 ani, pianistă și compozitoare română (n. 1916)\n 16 mai: Marin Preda, 57 ani, scriitor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1922)\n 30 mai: Matei Socor, 72 ani, compozitor român (n. 1908)\n 3 iunie: Naum Ahiezer, 79 ani, matematician rus de etnie evreiască (n. 1901)\n 7 iunie: Henry Miller (n. Henry Valentine Miller), 88 ani, scriitor american (n. 1891)\n 8 iunie: Avraham Halfi, 76 ani, poet și actor israelian (n. 1904)\n 13 iunie: Nicolae Mărgineanu, 75 ani, psiholog român (n. 1905)\n 18 iunie: Zoltán Farkas, 66 ani, regizor maghiar (n. 1913)\n 18 iunie: Kazimierz Kuratowski, 84 ani, matematician polonez (n. 1896)\n\n 1 iulie: Mihai Dalea, 63 ani, comunist român (n. 1917)\n1 iulie: Tadao Takayama, 76 ani, fotbalist japonez (n. 1904)\n7 iulie: Prințul Dmitri Alexandrovici al Rusiei, 78 ani, nepot al țarului Alexandru al III-lea (n. 1901)\n 8 iulie: Hans-Joachim Schoeps, 71 ani, istoric german (n. 1909)\n 9 iulie: Juan Larrea, 85 ani, poet spaniol (n. 1895)\n 17 iulie: Boris Delaunay, 90 ani, matematician rus (n. 1890)\n 21 iulie: Salah Eddine Bitar, 68 ani, politician sirian (n. 1912)\n 25 iulie: Vladimir Vîsoțki, 42 ani, actor, cantautor, poet, prozator și scriitor rus (n. 1938)\n 27 iulie: Mohammad Reza Pahlavi, 60 ani, șah al Iranului (1941-1979), (n. 1919)\n 31 iulie: Pascual Jordan (Ernst Pascual Jordan), 77 ani, politician german (n. 1902)\n 4 august: Ioan Arhip, 90 ani, ofițer român (n. 1890)\n 10 august: Isac Peltz, 81 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1899)\n 19 august: Otto Frank, 91 ani, om de afaceri, tatal ilustrei Anne M. Frank (n. 1889)\n 20 august: Joe Dassin (Joseph Ira Dassin), 41 ani, cântăreț și compozitor francez de origine americană (n. 1938)\n25 august: Dumitru Roșca, 85 ani, filosof român (n. 1895)\n 25 august: Aurel Toma, 69 ani, boxer american de etnie română (n. 1911)\n 27 august: Ehud Avriel, 62 ani, politician israelian (n. 1917)\n 28 august: Gheorghe V. Manoliu, 92 ani, militar român (n. 1888)\n 31 august: Q1171128 (Tom Godwin), scriitor american (n. 1915)\n 2 septembrie: Samuel Wainer, jurnalist brazilian (n. 1910)\n 8 septembrie: Maurice Genevoix (Charles Louis Maurice Genevoix), 89 ani, scriitor francez (n. 1890)\n 13 septembrie: Alexandru Imre, 55 ani, muzician român (n. 1924)\n 18 septembrie: Katherine Anne Porter, 90 ani, jurnalistă și scriitoare americană (n. 1890)\n 22 septembrie: Margareta Cosăceanu-Lavrillier, 87 ani, sculptoriță franceză de etnie română (n. 1893)\n 25 septembrie: Marie Under, 97 ani, poetă estoniană (n. 1883)\n 29 septembrie: Áron Márton, 84 ani, episcop romano-catolic (n. 1896)\n 30 septembrie: Peter, Duce de Schleswig-Holstein, 58 ani, șeful Casei de Oldenburg (1965-1980), (n. 1922)\n 2 octombrie: Nucu Păunescu, 67 ani, actor român (n. 1912)\n 3 octombrie: Gheorghe Ionescu-Gion (n. Gheorghe Ionescu), 57 ani, actor român (n. 1922)\n 6 octombrie: Shigemaru Takenokoshi, 74 ani, fotbalist japonez (n. 1906)\n 18 octombrie: Teodor Mazilu, 50 ani, dramaturg român (n. 1930)\n 21 octombrie: Pamfil Șeicaru, 86 ani, jurnalist român (n. 1894)\n 23 octombrie: Dinu Bădescu, tenor român (n. 1904)\n 25 octombrie: Philipp, Landgraf de Hesse, 83 ani, șeful Casei de Hesse (1940-1980), (n. 1896)\n 27 octombrie: John Hasbrouck van Vleck, 81 ani, fizician american laureat al Premiului Nobel (1977), (n. 1899)\n 7 noiembrie: Steve McQueen (Terence Steven McQueen), 50 ani, actor american de film (Cei șapte magnifici), (n. 1930)\n 18 noiembrie: Mircea Ionescu, 84 ani, chimist român (n. 1896)\n 18 noiembrie: František Šorm, 67 ani, chimist ceh (n. 1913)\n 20 noiembrie: I. Valerian (n. Valeriu Ionescu), 85 ani, scriitor român (n. 1895)\n 22 noiembrie: Mae West (Mary Jane West), 87 ani, actriță americană (n. 1893)\n 23 noiembrie: Gabriel Casaccia, 73 ani, scriitor paraguayan (n. 1907)\n 2 decembrie: Patrick Gordon Walker, 73 ani, politician britanic (n. 1907)\n 3 decembrie: Oswald Mosley (Oswald Ernald Mosley), 84 ani, politician britanic (n. 1896)\n 8 decembrie: John Lennon, 40 ani, muzician, cântăreț, scriitor și compozitor britanic (The Beatles), (n. 1940)\n 11 decembrie: Prințesa Victoria Luise a Prusiei, 88 ani, ducesă de Brunswick (n. 1892)\n 12 decembrie: Ionel Cheregi, 70 ani, publicist, om de cultură și tipograf român (n. 1910)\n 15 decembrie: Lelia Constanța Băjenescu, 72 ani, prima radioamatoare din România (n. 1908)\n 23 decembrie: Memmo Carotenuto (Guglielmo Carotenuto), 72 ani, actor italian (n. 1908)\n 24 decembrie: Karl Dönitz, 89 ani, amiral și politician german, președinte al Germaniei (1945), (n. 1891)\n 28 decembrie: Marcel Langiller, 72 ani, fotbalist francez (n. 1908)\n 31 decembrie: Youra Guller (Rose Georgette Gulle), 85 ani, pianistă franceză (n. 1895)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: James Watson Cronin, Val Logsdon Fitch (SUA)\n Chimie: Paul Berg, Walter Gilbert (SUA), Frederick Sanger (Regatul Unit)\n Medicină: Baruj Benacerraf (SUA), Jean Dausset (Franța), George D. Snell (SUA)\n Literatură: Czeslaw Milosz (Polonia)\n Pace: Adolfo Pérez Esquivel (Argentina)\n\n1980" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Povestește-mi pe scurt despre Anii 1340." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1290 Anii 1300 Anii 1310 Anii 1320 Anii 1330 - Anii 1340 - Anii 1350 Anii 1360 Anii 1370 Anii 1380 Anii 1390\n\nAni: 1340 | 1341 | 1342 | 1343 | 1344 | 1345 | 1346 | 1347 | 1348 | 1349\n\nAnii 1340" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt lucrurile esențiale despre 1979?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1979 (MCMLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost desemnat:\n Anul internațional al copilului, de către Națiunile Unite.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 7 ianuarie: Regimul Khmerii Roșii, condus de Pol Pot, este răsturnat de trupele vietnameze. \n 16 ianuarie: În urma unor puternice manifestații, șahul Mohammad Reza Pahlavi a părăsit Iranul, ceea ce a dus la sfârșitul monarhiei în Iran.\n\nFebruarie \n 1 februarie: Ayatolahul Ruhollah Khomeini s-a întors la Teheran, Iran, după 15 ani de exil.\n\nMartie \n 8 martie-10 martie: Vizita oficială în România a președintelui Franței, Valéry Giscard d'Estaing.\n\nAprilie \n 1 aprilie: Proclamarea Republicii Islamice Iran.\n 4 aprilie: Președintele Zulfikar Ali Bhutto al Pakistanului este executat.\n 11 aprilie: Trupele tanzaniene preiau controlul asupra orașului Kampala, capitala Ugandei; dictatorul ugandez Idi Amin este înlăturat de la putere.\n\nMai \n 1 mai: Groenlanda devine provincie autonomă a Regatului Danemarcei. \n 4 mai: Margaret Thatcher a câștigat alegerile din Marea Britanie și a devenit prima femeie prim-ministru din istorie. A deținut această funcție până la 22 noiembrie 1990. \n 9 mai: La cea de-a XII-a ediție a Campionatului european de gimnastică de la Copenhaga, Nadia Comăneci câștigă, pentru a treia oară consecutiv, titlul european absolut și intră în posesia trofeului - performanță unică în istoria competiției.\n\nIunie \n 2 iunie: A avut loc prima vizită a unui Papă într-o țară comunistă, vizita Papei Ioan Paul al II-lea în Polonia, țara sa natală.\n\nIulie \n 16 iulie: Președintele irakian Hasan al-Bakr demisionează și este înlocuit de vicepreședintele Saddam Hussein.\n\nOctombrie \n 17 octombrie: Maica Tereza primește Premiul Nobel datorită acțiunilor de sprijinire a săracilor din Calcutta, India.\n 27 octombrie: Sfântul Vincent și Grenadine își câștigă independența.\n\nNoiembrie \n 4 noiembrie: Criza ostaticilor din Iran: Ambasada americană din Teheran, Iran a fost ocupată de o grupare paramilitară a studenților islamiști, iar numărul ostaticilor s-a ridicat la 90, din care 53 americani. Islamiștii revendicau extrădarea șahului pentru un proces politic, de către SUA. Criza a durat 444 de zile.\n 14 noiembrie: Criza ostaticilor din Iran: Ca răspuns, președintele Jimmy Carter blochează fondurile și bunurile iraniene de pe teritoriul Statelor Unite. \n 16 noiembrie: S-a dat în folosință, experimental, primul tronson al magistralei 1 a metroului bucureștean între stațiile „Timpuri Noi\" și „Semănătoarea\" (8,63 km)\n 17 noiembrie: Criza ostaticilor din Iran: Liderul iranian, Ruhollah Khomeini, ordonă eliberarea a 13 ostatici ținuți prizonieri în sediul ambasadei americane din Teheran.\n 19 noiembrie: Începe Congresul al XII-lea al PCR, la care Constantin Pârvulescu, unul din fondatorii partidului, a protestat în plen față de cultul personalitații creat în jurul familiei Ceaușescu. Drept urmare, în aceeași noapte, Pârvulescu a fost evacuat din casa în care locuia. \n 21 noiembrie: După un anunț la radio fals al ayatolahului Khomeini care spunea că americanii au ocupat Moscheea Sfântă din Mecca, ambasada SUA din Islamabad, Pakistan este atacată.\n\nDecembrie \n 18 decembrie: Adunarea Generală a ONU adoptă Convenția ce apără femeia împotriva discriminării în domeniul politic, economic, social și cultural. România va ratifica Convenția la 7 ianuarie 1982.\n 19 decembrie: A fost inaugurat primul tronson al metroului din București, Semănătoarea – Timpuri Noi.\n 24 decembrie: URSS invadează Afghanistan.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 22 august: Led Zeppelin lansează albumul, In Through The Out Door.\n Emil Cioran publică Écartèlement (Sfârtecare).\n Eugen Ionescu publică Sub semnul întrebării (eseuri).\n Italo Calvino publică Dacă într-o noapte de iarnă un călător (experiment postmodern).\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Koichi Domoto, artist japonez\n 4 ianuarie: Fábio Bilica (n. Fábio Alves da Silva), fotbalist brazilian\n4 ianuarie: Ioan Vieru, atlet român\n 6 ianuarie: Christina Chanée, cântăreață thailandeză\n 7 ianuarie: Christian Lindner, politician german\n 7 ianuarie: Ionica Munteanu, handbalistă română\n8 ianuarie: Carlo Costly (Carlo Yaír Costly Molina), fotbalist din Honduras (atacant)\n 8 ianuarie: Adrian Mutu, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 8 ianuarie: Stipe Pletikosa, fotbalist croat (portar)\n8 ianuarie: Sarah Polley, actriță canadiană de film\n 9 ianuarie: Silvio Fernández, scrimer venezuelan\n 9 ianuarie: Dănuț Voicila, fotbalist român (atacant)\n 10 ianuarie: Anna Lesko, cântăreață română\n 12 ianuarie: John Galliquio, fotbalist peruan\n12 ianuarie: Grzegorz Rasiak, fotbalist polonez (atacant)\n 15 ianuarie: Martin Petrov (Martin Petiov Petrov), fotbalist bulgar (atacant)\n 17 ianuarie: Olha Poleakova, cântăreață, actriță și prezentatoare ucraineană\n 18 ianuarie: Paulo Ferreira (Paulo Renato Rebocho Ferreira), fotbalist portughez\n 18 ianuarie: Leo Varadkar, om politic irlandez\n 19 ianuarie: Emanuel-Iuliu Havrici, politician român\n19 ianuarie: Svetlana Horkina, sportivă rusă (gimnastică artistică)\n 20 ianuarie: Rob Bourdon (Robert Gregory Bourdon), muzician american (Linkin Park)\n 21 ianuarie: Melendi (Ramón Melendi Espina), cantautor spaniol\n 24 ianuarie: Song Chang Ui, actor sud-coreean\n 26 ianuarie: Cătălin Munteanu, fotbalist român\n 27 ianuarie: Naoshi Nakamura, fotbalist japonez\n27 ianuarie: Rosamund Pike, actriță britanică\n\nFebruarie \n 1 februarie: Alexandru Conovaru, actor român\n1 februarie: Rachelle Lefèvre, actriță canadiană\n 1 februarie: Ionela Loaieș, sportivă română (gimnastică artistică)\n 1 februarie: Juan Silveira dos Santos, fotbalist brazilian\n 3 februarie: Ransom Riggs, scriitor american\n 4 februarie: Giorgio Pantano, pilot italian de Formula 1 și IndyCar\n 5 februarie: Mirko Hrgović, fotbalist bosniac\n 5 februarie: Dan Vîlceanu, politician român\n 6 februarie: Dan Bălan, cântăreț din R. Moldova\n8 februarie: Bitză (Mihai Biță), muzician român\n 8 februarie: Josh Keaton (Joshua Keaton), actor american\n 13 februarie: Rafael Márquez, fotbalist mexican\n 14 februarie: Wesley Moodie, jucător sud-african de tenis\n14 februarie: Yuichiro Nagai, fotbalist japonez\n 16 februarie: Valentino Rossi, pilot italian de motociclism\n 16 februarie: Simone Vanni, scrimer italian\n 18 februarie: Michael Kauter, scrimer elvețian\n 19 februarie: Steve Cherundolo, fotbalist american\n 19 februarie: Vitas (Vitalii Graciov), cântăreț ucrainean\n 21 februarie: Jennifer Love Hewitt, actriță americană de film\n 22 februarie: Débora Falabella, actriță braziliană\n 23 februarie: Victor Comleonoc, fotbalist din R. Moldova\n 23 februarie: Ioana Joca, regizoare română de film\n 26 februarie: Radu Doicaru, fotbalist român\n 27 februarie: Kakha Kaladze, fotbalist georgian\n 28 februarie: Sébastien Bourdais, pilot francez de Formula 1 și IndyCar\n28 februarie: Alexandru Golban, fotbalist din R. Moldova\n 28 februarie: Ivo Karlović, jucător croat de tenis\n 28 februarie: Andrii Nesmacinîi, fotbalist ucrainean\n\nMartie \n 1 martie: William Power, pilot australian Formula IndyCar\n 2 martie: Daniela Piedade, handbalistă braziliană\n 6 martie: Tim Howard, fotbalist american\n 7 martie: Desi Slava, cântăreață bulgară\n7 martie: Răzvan-Ionuț Tănase, politician român\n 10 martie: Edi Gathegi, actor american\n 10 martie: Enrique Vera, fotbalist paraguayan\n 14 martie: Nicolas Anelka, fotbalist francez\n14 martie: Pavel Volea, actor rus\n 16 martie: Édison Méndez, fotbalist ecuadorian\n 19 martie: Ivan Ljubičić, jucător de tenis croat\n 19 martie: Christos Patsatzoglou, fotbalist grec\n 20 martie: Alexandru Melenciuc, fotbalist din R. Moldova\n20 martie: Silvia Navarro, handbalistă spaniolă\n 22 martie: Srđan Žakula, fotbalist sârb\n 26 martie: Nicolae Bănicioiu, politician român\n 26 martie: Juliana Paes, actriță braziliană\n 28 martie: Dănuț Coman, fotbalist român\n 29 martie: László Balint, fotbalist român de origine maghiară\n 29 martie: Pieter Merlier, fotbalist belgian\n29 martie: Dorin Semeghin, fotbalist român\n 30 martie: Elinton Andrade, fotbalist brazilian\n30 martie: Norah Jones (Geethali Norah Jones Shankar), cântăreață, compozitoare și pianistă americană\n 30 martie: Anatoli Tîmoșciuk, fotbalist ucrainean\n\nAprilie \n 1 aprilie: Florin Dan, fotbalist român\n 2 aprilie: Grafite (Edinaldo Batista Libânio), fotbalist brazilian\n 4 aprilie: Heath Ledger, actor american de origine australiană (d. 2008)\n 4 aprilie: Natasha Lyonne, actriță americană\n 5 aprilie: Vlad Bontea, politician român\n5 aprilie: Timo Hildebrand, fotbalist german\n5 aprilie: Imany (Nadia Mladjao), cântăreață franceză\n 5 aprilie: Mitsuo Ogasawara, fotbalist japonez\n 8 aprilie: Alexi Laiho, chitarist, compozitor și cântăreț finlandez (d. 2020)\n 9 aprilie: Eduard Văluță, fotbalist din R. Moldova\n10 aprilie: Sophie Michelle Ellis-Bextor, cântăreață, compozitoare și fotomodel britanică\n 10 aprilie: Elena Podkaminskaia, actriță rusă\n 11 aprilie: Diego Confalonieri, scrimer italian\n11 aprilie: Sorin Ghionea, fotbalist român\n 12 aprilie: Mateja Kežman, fotbalist sârb (atacant)\n12 aprilie: Sergio Pallissier, fotbalist italian (atacant)\n 14 aprilie: Edvan do Nascimento, fotbalist brazilian\n 15 aprilie: Florentin Gust-Băloșin, politician român\n15 aprilie: Giureci-Slobodan Ghera, politician român\n 15 aprilie: Ferdinando Valencia, actor mexican\n 16 aprilie: Sixto Peralta, fotbalist argentinian\n 17 aprilie: Giusy Ferreri, cântăreață italiană\n 17 aprilie: Siddharth Narayan, actor indian\n 17 aprilie: Igor Negrescu, fotbalist din R. Moldova\n18 aprilie: Anthony Davidson, pilot britanic de Formula 1\n 18 aprilie: Kourtney Kardashian, personalitate TV americană\n 18 aprilie: Matthew Upson, fotbalist britanic\n 19 aprilie: Kate Hudson, actriță americană\n 19 aprilie: Alexei Savinov, fotbalist din R. Moldova\n 20 aprilie: Victor Berco, fotbalist din R. Moldova\n 20 aprilie: Ludovic Magnin, fotbalist elvețian\n 21 aprilie: Tobias Linderoth, fotbalist suedez\n 25 aprilie: Laura Bach, actriță daneză\n 26 aprilie: Vasile Advahov, muzician din R. Moldova\n 27 aprilie: William Boyd, muzician american\n 27 aprilie: Jaime Junior, fotbalist brazilian\n 28 aprilie: Ciprian Prodan, fotbalist român\n 30 aprilie: Anca Badiu, cântăreață română\n\nMai \n 3 mai: Marius Bercea, pictor român\n 3 mai: Genevieve Nnaji, actriță nigeriană, producătoare și director\n 4 mai: Réhahn Croquvieille, fotograf francez\n5 mai: Aurelia Brădeanu, fotbalistă română\n 5 mai: Vincent Kartheiser, actor american\n 7 mai: Bogdan Pătrașcu, fotbalist român\n 8 mai: Laurențiu Ivan, fotbalist român\n 12 mai: David Hellebuyck, fotbalist francez\n 14 mai: Mickaël Landreau, fotbalist francez\n 15 mai: Ulrike Almut Sandig, scriitoare germană\n 17 mai: Jimmie Åkesson, politician suedez\n 17 mai: Ionuț Irimia, fotbalist român\n18 mai: Mariusz Lewandowski, fotbalist polonez\n 18 mai: Alexander Nanau, regizor de film, producător și scenarist german, născut în România\n 18 mai: Milivoje Novaković, fotbalist sloven\n 19 mai: Diego Forlán, fotbalist uruguayan\n19 mai: Andrea Pirlo, fotbalist italian\n 21 mai: Mamadou Bagayoko, fotbalist francez de origine maliană\n21 mai: Hideo Hashimoto, fotbalist japonez\n 25 mai: Carlos Bocanegra, fotbalist american\n25 mai: Martin Jiránek, fotbalist ceh\n29 mai: Arne Friedrich, fotbalist german\n 29 mai: Brian Kendrick, wrestler american\n\nIunie \n 1 iunie: António Semedo, fotbalist portughez\n 2 iunie: Ramona Fabian, cântăreață română (d. 2013)\n2 iunie: Fernando (Fernando Miguel Fernández Escribano), fotbalist spaniol\n 3 iunie: Allen Coliban, politician și inginer IT român\n 3 iunie: Mato Neretljak, fotbalist croat\n 4 iunie: Adrian Neaga, fotbalist român\n4 iunie: Naohiro Takahara, fotbalist japonez\n 5 iunie: David Bisbal, cântăreț spaniol\n 6 iunie: Roberto De Zerbi, fotbalist italian\n 7 iunie: Cosmin Tilincă, fotbalist român\n7 iunie: Anna Torv, actriță australiană\n 8 iunie: Ashley Long, actriță porno engleză\n 11 iunie: Saša Bjelanović, fotbalist croat\n12 iunie: Amandine Bourgeois, cântăreață franceză\n 12 iunie: Diego Milito, fotbalist argentinian\n 12 iunie: Gabriel Viglianti, fotbalist argentinian\n 14 iunie: Mihai Cristian Apostolache, politician român\n 14 iunie: Elena Neceaeva, scrimeră rusă\n 15 iunie: Gabriela Zoană, politiciană română\n 20 iunie: Masashi Motoyama, fotbalist japonez\n21 iunie: Kostas Katsouranis, fotbalist grec\n 21 iunie: Chris Pratt, actor american\n 23 iunie: Terra Naomi, cântăreață americană\n 27 iunie: Fabrizio Miccoli, fotbalist italian\n27 iunie: Alexandru Nyisztor, scrimer român\n 29 iunie: Artur Avila, matematician braziliano- francez\n29 iunie: Uchechukwu Iheadindu, baschetbalist român de origine nigeriană\n 29 iunie: Tomoyuki Sakai, fotbalist japonez\n\nIulie \n 5 iulie: Shane Filan, cântăreț irlandez\n 5 iulie: Amélie Mauresmo, jucătoare de tenis franceză\n5 iulie: Stilian Petrov, fotbalist bulgar\n 7 iulie: Aleksei Selin, scrimer rus\n 8 iulie: André, cântăreț armean\n 9 iulie: Cristian Buturugă, fotbalist român\n9 iulie: Koji Nakata, fotbalist japonez\n 11 iulie: Paolo Frangipane, fotbalist argentinian\n 12 iulie: Petra Hůlová, scriitoare cehă\n 13 iulie: Craig Bellamy, fotbalist britanic\n 15 iulie: Travis Fimmel, actor și fotomodel australian\n15 iulie: Alexander Frei, fotbalist elvețian\n18 iulie: Adam Birch, wrestler american\n 18 iulie: Cosmin Rațiu, rugbist român\n 19 iulie: Fahrudin Aličković, fotbalist sârb\n 19 iulie: Goran Mrakic, scriitor sârb\n19 iulie: Luke Young, fotbalist englez\n20 iulie: Miklos Feher, fotbalist maghiar (d. 2004)\n 20 iulie: Pepe (Ionuț Nicolae Pascu), cântăreț român\n 21 iulie: Andrei Voronin, fotbalist ucrainean\n 22 iulie: Puya (n. Dragoș Gărdescu), rapper român\n 23 iulie: Jivko Jelev, fotbalist bulgar\n 23 iulie: Sotirios Kyrgiakos, fotbalist grec\n 27 iulie: Sidney Govou, fotbalist francez\n27 iulie: Shannon Moore, wrestler american\n 28 iulie: Hugo Alcântara, fotbalist brazilian\n 28 iulie: Daniel Potra, sportiv român (gimnastică)\n 31 iulie: Carlos Marchena, fotbalist spaniol\n\nAugust \n 2 august: Henry Antchouet, fotbalist gabonez\n 2 august: Ryuji Bando, fotbalist japonez\n 2 august: Hitoshi Sogahata, fotbalist japonez\n 3 august: Evangeline Lilly, actriță canadiană\n 3 august: Maria Haukaas Storeng, cântăreață norvegiană\n 7 august: Nenad Đorđević, fotbalist sârb\n 14 august: Rudi Stănescu, handbalist român\n14 august: Rumiko Tani, cântăreață japoneză\n20 august: Magda Pălimariu, prezentatoare TV\n 21 august: Talida Tolnai, handbalistă română\n 22 august: Natalia Barbu, cântăreață din R. Moldova\n 22 august: Leona Paraminski, actriță croată\n 24 august: Orlando Engelaar, fotbalist din Țările de Jos\n 24 august: Néné (Adriano Barbosa Miranda da Luz), fotbalist portughez\n 25 august: Marlon Harewood, fotbalist britanic\n25 august: Hussain Al Jassmi, cântăreț din Emiratele Arabe Unite\n26 august: Domnica Drumea, poetă română\n 26 august: Weligton (Weligton Robson Pena Oliveira), fotbalist brazilian\n 27 august: Adrian Senin, fotbalist român\n 30 august: Florin-Alexandru Alexe, politician român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Bobo Burlăcianu (Bogdan Marian Burlăcianu), cântăreț și compozitor român, membru fondator al formației Fără Zahăr\n1 septembrie: Margherita Granbassi, scrimeră italiană\n 3 septembrie: Júlio César Soares Espíndola, fotbalist brazilian\n 4 septembrie: Mirela Țugurlan, sportivă română (gimnastică artistică)\n 5 septembrie: John Carew, fotbalist norvegian\n6 septembrie: Massimo Maccarone, fotbalist italian (atacant)\n 8 septembrie: Marian Crișan, regizor român de film\n8 septembrie: Pink (n. Alecia Beth Moore), cântăreață americană\n 11 septembrie: Éric Abidal, fotbalist francez\n 11 septembrie: Nicola Ascoli, fotbalist italian\n 14 septembrie: Ivica Olić, fotbalist croat\n 15 septembrie: Leonard Naidin, fotbalist român\n15 septembrie: Ovidiu Raețchi, politician român\n 16 septembrie: Keisuke Tsuboi, fotbalist japonez\n 17 septembrie: Ana Moura, cântăreață portugheză\n 18 septembrie: Daniel Bălan, fotbalist român\n18 septembrie: Junichi Inamoto, fotbalist japonez\n 20 septembrie: Ahn Jae Mo, actor sud-coreean\n22 septembrie: Emilie Autumn (Emilie Autumn Fritzges), muziciană americană\n 22 septembrie: MyAnna Buring, actriță suedeză\n22 septembrie: Michael Graziadei, actor american\n 22 septembrie: Vasile-Cristian Lungu, politician român\n 23 septembrie: Fábio Simplício, fotbalist brazilian\n 23 septembrie: Ionuț-Marian Stroe, politician român\n 24 septembrie: Fábio Aurélio, fotbalist brazilian\n 26 septembrie: Taavi Rõivas, politician estonian\n 27 septembrie: Zita Görög, actriță maghiară, model și prezentatoare TV\n 27 septembrie: Shinji Ono, fotbalist japonez\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Florin Salam (n. Florin Stoian), cântăreț român\n 2 octombrie: Balázs Borbély, fotbalist slovac\n 2 octombrie: Nickolas Butler, romancier american\n 3 octombrie: John Hennigan, luptător de wrestling american\n 3 octombrie: Mihai-Răzvan Sturzu, politician român\n 5 octombrie: Atanas Bornosuzov, fotbalist bulgar\n 6 octombrie: Roxana Natalia Pațurcă, politiciană română\n 7 octombrie: Tang Wei, fotomodel și actriță chineză\n 9 octombrie: Bogdan Diaconu, politician român\n9 octombrie: Brandon Routh, actor american\n 10 octombrie: Nicolás Massú, jucător de tenis chilian\n 11 octombrie: Bae Doona, actriță sud-coreeană\n 11 octombrie: Laura Nureldin (Laura Anca Mariam Nureldin), jurnalistă română de origine sudaneză\n 13 octombrie: Wesley Brown, fotbalist britanic\n 13 octombrie: Mamadou Niang, fotbalist senegalez\n 14 octombrie: Iulius Marian Firczak, politician român\n14 octombrie: Marcus Paus, compozitor norvegian\n 19 octombrie: Hiromi Yanagihara, cântăreață japoneză (d. 1999)\n 22 octombrie: Doni (Doniéber Alexander Marangon), fotbalist brazilian\n 22 octombrie: Stefan Pfaffe, muzician german\n 26 octombrie: Nata Albot, jurnalistă din R. Moldova\n 28 octombrie: Dan Alexa, fotbalist român\n 29 octombrie: Fabrice Fernandes, fotbalist francez\n 29 octombrie: Alina Tecșor, jucătoare de tenis română\n 30 octombrie: Bogdan Buhuș, fotbalist român\n 31 octombrie: Simão Sabrosa, fotbalist portughez\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Marián Čišovský, fotbalist slovac (d. 2020)\n3 noiembrie: Pablo Aimar, fotbalist argentinian\n 3 noiembrie: Emilian Dolha, fotbalist român (portar)\n 3 noiembrie: Valentin Giani Necsulescu, fotbalist român\n 4 noiembrie: Dănuț Sabou, fotbalist român\n 7 noiembrie: Otep Shamaya, muziciană americană\n 10 noiembrie: Anthony Réveillère, fotbalist francez\n 11 noiembrie: Dana Grigorcea, scriitoare elvețiană de origine română\n 13 noiembrie: Riccardo Scamarcio, actor italian\n 14 noiembrie: Arman Karamian, fotbalist armean\n14 noiembrie: Artavazd Karamian, fotbalist armean\n14 noiembrie: Olga Kurylenko, actriță de film franco-ucraineană\n 17 noiembrie: Maya (Kim Young-sook), cântăreață sud-coreeană\n 18 noiembrie: Kvitrafn (Einar Selvik), muzician norvegian\n18 noiembrie: Vittoria Puccini, actriță italiană\n 20 noiembrie: Bojana Popović, handbalistă muntenegreană\n 21 noiembrie: Vincenzo Iaquinta, fotbalist italian\n 23 noiembrie: Nihat Kahveci, fotbalist turc\n 26 noiembrie: Deborah Secco, actriță braziliană\n 27 noiembrie: Radoslav Kováč, fotbalist ceh\n 28 noiembrie: Emil Ioan Stef, fotbalist român\n 29 noiembrie: The Game (n. Jayceon Terrell Taylo), rapper și actor de film american\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Shinji Murai, fotbalist japonez\n 4 decembrie: Silviu Dehelean, politician român\n 6 decembrie: Tim Cahill, fotbalist australian\n 6 decembrie: Aaron Cook, fotbalist britanic\n6 decembrie: Viorel Frunză, fotbalist din R. Moldova\n 6 decembrie: Muhamed Lamine Jabula Sanó, fotbalist guineobissauan\n 7 decembrie: Jennifer Carpenter, actriță americană\n 10 decembrie: Alin Stoica, fotbalist român\n 13 decembrie: Luke Steele, muzician australian\n 14 decembrie: Jean-Alain Boumsong, fotbalist francez\n14 decembrie: Michael Owen, fotbalist britanic\n 16 decembrie: Valeria Beșe, handbalistă română\n16 decembrie: Mihai Trăistariu, cântăreț român\n 17 decembrie: Jaimee Foxworth, actriță americană\n17 decembrie: Epaminonda Nicu, fotbalist român\n 18 decembrie: Ioan Gâțu, fotbalist român\n 22 decembrie: Naotake Hanyu, fotbalist japonez\n 22 decembrie: Stojan Ignatov, fotbalist macedonean\n 28 decembrie: James Blake, jucător de tenis american\n 28 decembrie: Noomi Rapace, actriță suedeză\n 30 decembrie: Vasile Avădanei, fotbalist român\n 30 decembrie: Boubacar Barry, fotbalist ivorian\n\nNedatate \nGabriel Apostol Iuruc, om de afaceri român\n\nDecese\n\n 5 ianuarie: Charles Mingus, 56 ani, compozitor american de jazz (n. 1922)\n 17 ianuarie: Virgil Fulicea, 71 ani, sculptor român (n. 1907)\n 26 ianuarie: Nelson Rockefeller (Nelson Aldrich Rockefeller), 70 ani, politician american (n. 1908)\n 27 ianuarie: Dmitri Blohințev, 71 ani, fizician rus (n. 1908)\n 7 februarie: Franz Buxbaum, 78 ani, botanist austriac (n. 1900)\n7 februarie: Josef Mengele, 67 ani, medic și ofițer nazist german (n. 1911)\n 8 februarie: Alexandru A. Philippide, 78 ani, poet, prozator și traducător român (n. 1900)\n 17 februarie: Michel Loève, 72 ani, matematician franco-american (n. 1907)\n 24 februarie: Jan Otčenášek, 54 ani, scriitor ceh (n. 1924)\n 1 martie: Molla Mustafa Barzani, 75 ani, conducător naționalist kurd, președintele Partidului Democrat Kurd din Irak (n. 1903)\n 15 martie: Emilian Stanev (n. Nikola Stoianov Stanev), 72 ani, scriitor bulgar (n. 1907)\n 24 martie: Ștefan Mangoianu, 57 ani, compozitor român (n. 1922)\n 28 martie: Daniel Turcea, 33 ani, poet român (n. 1945)\n 5 aprilie: Evgheni Gabricevski, 85 ani, artist rus (n. 1893)\n 7 aprilie: Marcel Jouhandeau (aka Marcel Jouand), 90 ani, scriitor francez (n. 1888)\n 10 aprilie: Zoltán Várkonyi, 66 ani, regizor maghiar de film (n. 1912)\n 11 aprilie: Alexandru D. Rădulescu, 93 ani, medic român (n. 1886)\n 12 aprilie: Georges Bouligand (Georges Louis Bouligand), 89 ani, matematician francez (n. 1889)\n 15 aprilie: Friedrich-Wilhelm Hauck, 82 ani, general german (n. 1897)\n 15 aprilie: Leonard Mociulschi (n. Leonard Moczulski), 90 ani, general român de origine poloneză (n. 1889)\n 17 aprilie: Yukio Tsuda, 61 ani, fotbalist japonez (n. 1917)\n 18 aprilie: Seán Brosnan, 62 ani, politician irlandez (n. 1916)\n 23 aprilie: Gheorghe Ivancenco, 64 ani, pictor român (n. 1914)\n 27 aprilie: Gheorghe Vrănceanu, 79 ani, matematician român (n. 1900)\n 30 aprilie: Pantelimon Halippa, 95 ani, politician român (n. 1883)\n 2 mai: Giulio Natta, 76 ani, chimist italian (n. 1903)\n 3 mai: Adam Bălțatu, 90 ani, pictor român (n. 1889)\n 6 mai: Karl Wilhelm Reinmuth, 87 ani, astronom german (n. 1892)\n 8 mai: Rodica Suțu (Rodica Lucia Suțu), 66 ani, pianistă și compozitoare română (n. 1913)\n 10 mai: Louis Paul Boon, 67 ani, scriitor belgian (n. 1912)\n 10 mai: Ita Rina, 71 ani, actriță slovenă (n. 1907)\n 11 mai: Joan Chandler, 55 ani, actriță americană (n. 1923)\n 13 mai: Ileana Sărăroiu (n. Elena Sărăroiu), 42 ani, interpretă de muzică populară românească (n. 1936)\n 18 mai: Petre Abrudan, 71 ani, pictor român (n. 1907)\n18 mai: Idrus, 57 ani, scriitor malaysian (n. 1921)\n 24 mai: Edmond Schmilovich (Eduard Smilovici), 57 ani, fotbalist israelian (n. 1921)\n 2 iunie: Coriolan Băran, 83 ani, avocat român, om politic, ministru, primar al Timișoarei (n. 1896)\n 10 iunie: Aurel Baranga (n. Aurel Leibovici), 65 ani, dramaturg și publicist român de origine evreiască (n. 1913)\n 11 iunie: John Wayne (n. Marion Robert Morrison), 72 ani, actor american (n. 1907)\n 16 iunie: Costache Antoniu, 79 ani, actor român (n. 1900)\n16 iunie: Nicholas Ray (n. Raymond Nicholas Kienzle), 67 ani, regizor american (n. 1911)\n 19 iunie: László Passuth, 78 ani, scriitor maghiar (n. 1900)\n 19 iunie: Ivan Stranski, 82 ani, chimist bulgar (n. 1897)\n 22 iunie: Louis Chiron (Louis Alexandre Chiron), 79 ani, pilot de curse auto, monegasc (n. 1899)\n 24 iunie: István Örkény, 67 ani, scriitor și dramaturg maghiar (n. 1912)\n 25 iunie: Philippe Halsman, 73 ani, fotograf american (n. 1906)\n 6 iulie: George Lesnea (n. George Glod), 77 ani, poet și traducător român (n. 1902)\n 8 iulie: Sin-Itiro Tomonaga (Shinichirō Tomonaga), 73 ani, fizician japonez (n. 1906)\n 8 iulie: Robert Burns Woodward, 82 ani, chimist american (n. 1917)\n 13 iulie: Robert Speck, 70 ani, handbalist român (n. 1909)\n 15 iulie: Juana de Ibarbourou (aka Juana de América), 86 ani, scriitoare uruguayană (n. 1892)\n 21 iulie: Ludwig Renn, 90 ani, scriitor german (n. 1889)\n 22 iulie: Sándor Peter Kocsis, 49 ani, fotbalist (atacant) și antrenor maghiar (n. 1929)\n 28 iulie: Frederick Stafford, 51 ani, actor austriac de origine cehă (n. 1928)\n 30 iulie: Hans Fackelmann, 45 ani, arhitect român (n. 1933)\n 31 iulie: Ion Niculi, 92 ani, politician român (n. 1887)\n 6 august: Feodor Lynen (Feodor Felix Konrad Lynen), 68 ani, biochimist german (n. 1911)\n 10 august: Walther Gerlach, 90 ani, fizician german (n. 1889)\n 19 august: Joel Teitelbaum, 92 ani, rabin hasid, adept Satmar Hasidim, oponent la Zionism (n. 1887)\n 22 august: James T. Farrell (James Thomas Farrell), 75 ani, scriitor american (n. 1904)\n 26 august: Mika Waltari (Mika Toimi Waltari), 70 ani, scriitor finlandez (n. 1908)\n 30 august: Jean Seberg (Jean Dorothy Seberg), 40 ani, actriță americană (n. 1938)\n 8 septembrie: Hilda de Luxemburg (Hilda Sophie Marie Adélaïde Wilhelmine de Nassau-Weilburg), 82 ani, prințesă de Luxemburg (n. 1897)\n 10 septembrie: Ionel Băjescu-Oardă, 90 ani, actor român (n. 1889)\n 22 septembrie: Otto Robert Frisch, 74 ani, fizician austriac (n. 1904)\n 26 septembrie: Zhou Libo (Djou Li-Bo), 70 ani, scriitor chinez (n. 1908)\n 6 octombrie: Elizabeth Bishop, 68 ani, poetă americană (n. 1911)\n 12 octombrie: Iosif Fekete (aka Iosif Fekete Negrulea), 76 ani, sculptor român (n. 1903)\n 16 octombrie: Johan Borgen (Johan Collett Müller Borgen), 77 ani, scriitor norvegian (n. 1902)\n 25 octombrie: Gerald Templer (Gerald Walter Robert Templer), 81 ani, ofițer britanic (n. 1898)\n 29 octombrie: Tiki Fulwood (Ramon Fulwood), 35 ani, muzician american (n. 1944)\n 3 noiembrie: Jean Longnon (n. Jean Herluison), 92 ani, jurnalist francez (n. 1887)\n 4 noiembrie: Moni Ghelerter (Solomon Ghelerter), 74 ani, actor român (n. 1905)\n 5 noiembrie: Ion C. Vissarion, 72 ani, scriitor român (n. 1877)\n 6 noiembrie: Amedeo Nazzari (n. Amedeo Carlo Leone Buffa), 71 ani, actor italian (n. 1907)\n 9 noiembrie: Frank O'Connor (Charles Francis O'Connor), 82 ani, actor american (n. 1897)\n17 noiembrie: Octavian Angheluță, 75 ani, pictor român (n. 1904)\n 17 noiembrie: John Glascock, 28 ani, muzician britanic (Jethro Tull), (n. 1951)\n 23 noiembrie: Merle Oberon (n. Estelle Merle O'Brien Thompson), 68 ani, actriță britanică (n. 1911)\n 4 decembrie: Walther Müller, 74 ani, fizician german (n. 1905)\n 5 decembrie: Lesley Selander, 79 ani, regizor american de film (n. 1900)\n 22 decembrie: Darryl F. Zanuck (Darryl Francis Zanuck), 77 ani, producător american de film (n. 1902)\n 23 decembrie: Ernest B. Schoedsack (Ernest Beaumont Schoedsack), 86 ani, regizor american de film (n. 1893)\n 26 decembrie: Edward Castle, Baron Castle, 72 ani, politician britanic (n. 1907)\n 30 decembrie: Richard Rodgers (Richard Charles Rodgers), 77 ani, compozitor american (n. 1902)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Sheldon Lee Glashow, Steven Weinberg (SUA), Abdus Salam (India), \n Chimie: Herbert C. Brown (Marea Britanie), Georg Wittig (Germania)\n Medicină: Allan M. Cormack (Africa de Sud), Godfrey N. Hounsfield (Marea Britanie)\n Literatură: Odysseus Elytis (Grecia)\n Pace: Maica Tereza (Anjezë Gonxhe Bojaxhiu), (Albania)\n Economie: Theodore Schultz (UK) și William Arthur Lewis (St. Lucia)\n\nLegături externe \n Ce îi datorăm lui Thatcher: forma globalizării de astăzi, 8 aprilie 2013, Adevărul\n\n1979" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile importante despre 1978?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1978 (MCMLXXVIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică.\n\nEvenimente\n\nMartie \n 1 martie: Rămășițele pământești ale lui Charlie Chaplin sunt furate de la Cosier-sur-Vevey, Elveția.\n 13 martie: Fostul prim-ministru italian Aldo Moro este răpit și ucis de Brigăzile Roșii.\n\nMai \n 6 mai: Are loc prima ediție a festivalului Simfonia Lalelelor.\n\nIunie \n 11 iunie: Virginia Ruzici, jucătoare de tenis de câmp, a cucerit titlul de campioană mondială la Roland Garros, fiind prima română laureată la simplu și la dublu, alături de iugoslava Mima Iansovec. \n 22 iunie: Este anunțată descoperirea unui satelit al planetei Pluto, Charon.\n 23 iunie: Josip Broz Tito este numit președinte pe viață al Iugoslaviei.\n 25 iunie: Argentina învinge Olanda cu 3-1 în prelungiri și câștigă Cupa Mondială de Fotbal din Argentina.\n\nIulie \n 25 iulie: În Anglia se naște primul copil conceput prin fecundare artificială, Louise Brown.\n\nAugust \n 6 august: Papa Paul al VI-lea (n. Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), al 262-lea papă, moare la vârsta de 80 ani.\n 26 august: Papa Ioan Paul I (n. Albino Luciani) succede ca cel de-al 263-lea papă.\n\nSeptembrie \n 17 septembrie: Acordul de la Camp David, SUA între Egipt și Israel.\n 28 septembrie: Papa Ioan Paul I moare după numai 33 de zile de pontificat, la vârsta de 65 de ani.\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Vietnamul atacă Cambodgia.\n 16 octombrie: Cardinalul Karol Józef Wojtyla devine al 264-lea papă, Papa Ioan Paul al II-lea.\n 27 octombrie: Președintele egiptean, Anwar Al-Sadat, și premierul israelian, Menahem Begin, au primit Premiul Nobel pentru acordurile încheiate în Orientul Mijlociu.\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Dominica își câștigă independența față de Marea Britanie.\n 18 noiembrie: România intră, ca membru deplin, în Biroul „Grupului celor 77\" din cadrul UNESCO.\n 18 noiembrie: Are loc sinuciderea în masă din Jonestown, unde 913 de persoane și-au pierdut viața.\n\nDecembrie \n 25 decembrie: Forțe vietnameze lansează o ofensivă majoră împotriva regimul Khmerilor Roșii care, din 1976 supusese populația unui monstruos „proces de reeducare\" în care și–au găsit moartea aproape două milioane de cambodgieni, asasinați sau înfometați.\n 27 decembrie: În Spania se instaurează democrația după 40 de ani de regim dictatorial.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Constantin Noica publică Sentimentul românesc al ființei și Șase maladii ale spiritului contemporan.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Nina Bott, actriță germană\n 2 ianuarie: David Mujiri, fotbalist georgian\n 4 ianuarie: Dominik Hrbatý, jucător slovac de tenis\n 4 ianuarie: Maria Obretin, actriță română\n9 ianuarie: Gennaro Ivan Gattuso, fotbalist italian\n 11 ianuarie: Emile Heskey (Emile William Ivanhoe Heskey), fotbalist englez (atacant)\n 13 ianuarie: Paulo César Tinga, fotbalist brazilian\n14 ianuarie: Kuno Becker, actor mexican\n14 ianuarie: Ricardo Manuel da Silva Fernandes, fotbalist portughez\n 14 ianuarie: Costi Ioniță, cântăreț român (Sahara)\n 18 ianuarie: Vitalie Advahov, muzician din R. Moldova\n 18 ianuarie: Bogdan Ionuț Lobonț, fotbalist român (portar)\n 20 ianuarie: Volodîmîr Hroisman, politician ucrainean\n 22 ianuarie: Ilka Schröder, politiciană germană\n 24 ianuarie: Tomokazu Myojin, fotbalist japonez\n 25 ianuarie: Charlene, Prințesă de Monaco\n 25 ianuarie: Volodîmîr Zelenski, al 6-lea Președinte al Ucrainei (din 2019), actor, regizor și scenarist\n 26 ianuarie: Corina Morariu, jucătoare americană de tenis\n 27 ianuarie: Cătălin Măruță, prezentator de televiziune, român\n 28 ianuarie: Gianluigi Buffon, fotbalist italian (portar)\n28 ianuarie: Jamie Lee Duncan Carragher, fotbalist englez\n 28 ianuarie: Sheamus (Stephen Farrelly), wrestler irlandez\n 30 ianuarie: Grégory Delwarte, fotbalist belgian (portar)\n 30 ianuarie: Oana-Silvia Vlăducă, politician român\n\nFebruarie \n2 februarie: Daniel Eugen Rednic, fotbalist român\n2 februarie: Kota Yoshihara, fotbalist japonez\n 3 februarie: Marian Aliuță, fotbalist român\n3 februarie: Joan Capdevila Méndez, fotbalist spaniol\n 4 februarie: Danna García, actriță columbiană\n7 februarie: Daniel van Buyten, fotbalist belgian\n 7 februarie: Ashton Kutcher, actor american de film\n 7 februarie: Bogdan Mihăiță Vrăjitoarea, fotbalist român (atacant)\n 9 februarie: Ofelia Popii, actriță română\n 10 februarie: Don Omar (n. William Omar Landrón Rivera), cântăreț și actor de film din Puerto Rico\n 13 februarie: Edsilia Rombley, cântăreață neerlandeză\n 14 februarie: Aleksei Frosin, scrimer rus\n 16 februarie: Gustavo Boccoli, fotbalist brazilian\n16 februarie: Héctor Andrés Bracamonte, fotbalist argentinian (atacant)\n 16 februarie: Albert Duro, fotbalist albanez\n 16 februarie: Darko Perić, fotbalist croat\n 18 februarie: Josip Šimunić, fotbalist croat\n 20 februarie: Julia Jentsch, actriță germană\n21 februarie: Jörg Fiedler, scrimer german\n21 februarie: Park Eun Hye, actriță sud-coreeană\n 21 februarie: Kim Ha-neul, actriță sud-coreeană\n 21 februarie: Dorel Zaharia, fotbalist român (atacant)\n25 februarie: Yuji Nakazawa, fotbalist japonez\n 25 februarie: Jeroen Simons, muzician neerlandez\n 25 februarie: Claudia Ștef, atletă română\n\nMartie \n1 martie: Jensen Ackles, actor american de film\n 1 martie: Cristian Silviu Bușoi, politician român\n 1 martie: Cristian Mihai Ionescu, fotbalist român\n 1 martie: Minodora (Minodora Muntean), cântăreață română\n 2 martie: Ionuț Bălan, fotbalist român\n 3 martie: Giani Stelian Kiriță, fotbalist român\n 4 martie: Geno Segers, actor american\n 5 martie: Mirela Rusu, sportivă română (gimnastică aerobică)\n 6 martie: Teruaki Kurobe, fotbalist japonez (atacant)\n7 martie: Azis (Vasil Traianov Boianov), cântăreț bulgar\n 7 martie: Costel Neculai Dunava, politician român\n 7 martie: Sophie, Prințesă a Prusiei\n 9 martie: Lucas Edward Neill, fotbalist australian\n 10 martie: László Toroczkai, politician maghiar\n11 martie: Hayko Cepkin, compozitor turc\n 11 martie: Didier Drogba (Didier Yves Drogba Tébily), fotbalist ivorian (atacant)\n 12 martie: Emanuel-Dumitru Ungureanu, politician român\n14 martie: Cristian Constantin, fotbalist român\n 14 martie: Pieter van den Hoogenband, înotător neerlandez\n 15 martie: Sid Wilson (Sidney George Wilson), muzician american\n16 martie: Ciprian Ciucu, jurnalist român\n 16 martie: Annett Renneberg, actriță germană\n 17 martie: Corina Peptan, șahistă română\n 18 martie: Anders Jonas Wallerstedt, fotbalist suedez (atacant)\n 20 martie: Răzvan Nicolescu, politician român\n21 martie: Baek Do Bin, actor sud-coreean\n 21 martie: Rani Mukerji, actriță indiană de film\n 21 martie: Ousmane N'Doye, fotbalist senegalez\n 22 martie: Daniel Unger, triatlonist german\n 23 martie: Walter Samuel (n. Walter Adrián Luján), fotbalist argentinian\n 24 martie: Cheloo (Cătălin Ștefan Ion), cântăreț român\n 24 martie: Tomáš Ujfaluši, fotbalist ceh\n 25 martie: Alexandru Covalenco, fotbalist din R. Moldova\n 26 martie: Sandra Romain, actriță pornorafică românească\n 26 martie: Uzzi (Alin Adrian Demeter), rapper român (B.U.G. Mafia)\n27 martie: Gabriel Paraschiv (Gabriel Ioan Paraschiv), fotbalist român\n 29 martie: Cătălin Cursaru (Cătălin Marcel Cursaru), fotbalist român (atacant)\n 29 martie: Sorin Frunză, fotbalist român\n\nAprilie \n 1 aprilie: Anamaria Marinca, actriță română\n 2 aprilie: Łukasz Kubik, fotbalist polonez\n3 aprilie: Matthew Goode, actor britanic\n 3 aprilie: Tommy Haas, jucător german de tenis\n 5 aprilie: Arnaud Tournant, ciclist francez\n 7 aprilie: Marius Tincu, rugbist român\n9 aprilie: Cristina Stahl, scrimeră română\n 9 aprilie: Alexandru Vakulovski, critic literar român\n 12 aprilie: Stanislav Anghelov, fotbalist bulgar\n 12 aprilie: Guy Berryman, basist britanic \n 12 aprilie: Cosmin Mihai Pașcovici, fotbalist român\n 13 aprilie: Carles Puyol Saforcada, fotbalist spaniol\n13 aprilie: Sylvie Françoise van der Vaart (n. Sylvie Françoise Meis), actriță neerlandeză\n 14 aprilie: Sorin Botiș, fotbalist român\n 15 aprilie: Austin Aries, wrestler american\n 15 aprilie: Luis Fonsi, cântăreț, compozitor și actor de telenovele portorican\n15 aprilie: Anna Torv, actriță australiană\n 16 aprilie: Mihail Neamțu, scriitor român\n16 aprilie: Igor Tudor, fotbalist croat\n 17 aprilie: Satoshi Yamaguchi, fotbalist japonez\n 18 aprilie: Ryota Tsuzuki, fotbalist japonez (portar)\n 19 aprilie: James Franco (James Edward Franco), actor, regizor, scenarist și producător american\n19 aprilie: Gabriel Iván Heinze, fotbalist argentinian\n 19 aprilie: Annika Murjahn, actriță germană\n 21 aprilie: Jukka Nevalainen, muzician finlandez\n 25 aprilie: Jean-Michel Lucenay, scrimer francez\n 25 aprilie: Ion Oncescu, sportiv român (skanderbeg)\n 26 aprilie: Andrés Augusto Mendoza, fotbalist peruan (atacant)\n 26 aprilie: Pablo Schreiber, actor american\n 29 aprilie: Toma-Florin Petcu, politician român\n\nMai \n 5 mai: Alexandrina (Alexandrina Hristov), artistă din R. Moldova\n8 mai: Matthew Davis, actor american\n 8 mai: Teodora Gheorghiu, cântăreață română\n 8 mai: Lúcio (Lucimar Ferreira da Silva), fotbalist brazilian\n 9 mai: Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, politician român\n9 mai: Vasile Ghindaru, fotbalist român\n9 mai: Radek Opršal, fotbalist ceh\n 11 mai: Laetitia Casta (Laetitia Marie Laure Casta), actriță de film și fotomodel francez\n11 mai: Richard B. Spencer, supremacist american\n 11 mai: Romeo Constantin Stancu, fotbalist român\n 12 mai: Lidia Kopania, cântăreață poloneză\n 14 mai: Julien Simon-Chautemps, inginer francez\n 18 mai: Helton da Silva Arruda, fotbalist brazilian (portar)\n 18 mai: Ricardo Carvalho (Ricardo Alberto Silveira de Carvalho), fotbalist portughez\n 20 mai: Dan Sociu, scriitor român\n 22 mai: Adrian Buga, istoric al artei român\n 23 mai: Hideaki Kitajima, fotbalist japonez (atacant)\n 26 mai: Florina Presadă, politiciană română\n 29 mai: Sébastien Grosjean, jucător francez de tenis\n\nIunie \n\n 2 iunie: Dominic Cooper (n. Dominic Edward Cooper), actor britanic de film, teatru, TV\n2 iunie: Justin Long, actor american de film\n 2 iunie: Nicolas Mathieu, scriitor francez\n 5 iunie: Emil Ivănescu, arhitect român\n 6 iunie: Călin-Ionel Dobra, politician român\n9 iunie: Miroslav Klose, fotbalist german (atacant)\n 6 iunie: Daniel George Munteanu, fotbalist român\n 9 iunie: Cristian Călin Panin, fotbalist român\n 6 iunie: Mariana Popova, cântăreață bulgară\n 11 iunie: Cătălin Cristache, politician român\n11 iunie: Joshua Jackson, actor canadian\n 15 iunie: Wilfred Bouma, fotbalist din Țările de Jos\n16 iunie: Daniel Brühl, actor german\n 16 iunie: Eduard Iordănescu, fotbalist român\n19 iunie: Marios Joannou Elia, compozitor cipriot\n 19 iunie: Zoe Saldaña (Zoe Yadira Saldaña Nazario), actriță americană\n 20 iunie: Frank James Lampard, fotbalist englez\n 20 iunie: Theo Marton, regizor de film, român\n 21 iunie: Andreea Bănică, cântăreață română\n 22 iunie: José Luis Abajo, scrimer olimpic spaniol\n22 iunie: Florin Stângă, fotbalist român\n 22 iunie: Pedro Taborda (Pedro Manuel Taborda Moreira), fotbalist portughez (portar)\n 22 iunie: Diana Tușa, politician român\n24 iunie: Luis García (Luis Javier García Sanz), fotbalist spaniol\n 24 iunie: Shunsuke Nakamura, fotbalist japonez\n 24 iunie: Juan Román Riquelme, fotbalist argentinian\n24 iunie: Emppu Vuorinen, muzician finlandez\n 26 iunie: Daniel Constantin, inginer român\n 27 iunie: Apparat (Sascha Ring), muzician german\n 28 iunie: Ha Ji-won, actriță sud-coreeană\n 29 iunie: Andrei Gorzo, critic de film și jurnalist român\n29 iunie: Nicole Scherzinger (Nicole Prescovia Elikolani Valiente Scherzinger), cântăreață, actriță, compozitoare, autoare, dansatoare și muziciană americană\n 30 iunie: CRBL (n. Eduard Mihail Andreianu), cântăreț român\n30 iunie: Gabriel Pintilei, actor român\n\nIulie \n 1 iulie: Woo Sun Hee, handbalistă sud-coreeană\n 7 iulie: Cătălin Cherecheș, politician român\n 12 iulie: Michelle Rodriguez, actriță americană de film\n 19 iulie: Melania Medeleanu, jurnalistă română\n21 iulie: Justin Bartha, actor american\n21 iulie: Niclas Castello (n. Norbert Zerbs), artist german\n 21 iulie: Damian Marley, cântăreț jamaican\n 22 iulie: Dennis Rommedahl, fotbalist danez\n 24 iulie: Florin Costin Șoavă, fotbalist român\n 25 iulie: Lisa Maria Potthoff, actriță germană\n 26 iulie: Romeo Buteseaca, fotbalist român (atacant)\n 29 iulie: Mădălina Ghițescu, actriță română\n29 iulie: Tim Morehouse, scrimer american\n29 iulie: Keeth Smart, scrimer american\n31 iulie: Marius Cornel Popa, fotbalist român (portar)\n 31 iulie: Justin Wilson, pilot britanic de Formula 1 (d. 2015)\n\nAugust \n 1 august: Annett Culp, actriță germană\n 2 august: Hilda Péter, actriță română\n 3 august: Mariusz Jop, fotbalist polonez\n 5 august: Cosmin Bărcăuan, fotbalist român\n5 august: Bogdan Spafiu, fotbalist român\n 8 august: Louis Laurent Saha, fotbalist francez (atacant)\n 9 august: Daniela Denby-Ashe, actriță britanică\n 12 august: Oxana Iuteș, jurnalistă din R. Moldova\n 13 august: Cosmin Necula, politician român\n 14 august: Marcel Fischer, scrimer elvețian\n 16 august: Angela Gonța, jurnalistă din R. Moldova\n 17 august: Jelena Karleusa, cântăreață sârbă\n 18 august: Ioan Gherghel, înotător român\n 20 august: Gábor Vona, politician maghiar\n 22 august: Alin Nicolae Chița, fotbalist român\n 23 august: Kobe Bryant, baschetbalist american (d. 2020)\n23 august: Romik Khachatryan, fotbalist armean\n 23 august: Ghenadie Olexici, fotbalist din R. Moldova\n 24 august: Kim Gil-Sik, fotbalist sud-coreean\n 25 august: Lucian Mihail Dobre, fotbalist român\n 28 august: Daniel Dorin Stan, fotbalist român (atacant)\n30 august: Valentina Ciurina, biatlonistă din R. Moldova\n 30 august: Vasili Hamutovski, fotbalist belarus (portar)\n 30 august: Svetoslav Todorov, fotbalist bulgar (atacant)\n 31 august: Regiane Alves, actriță braziliană\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Dennis Romanovs, fotbalist leton (portar)\n 3 septembrie: Carmen Amariei, handbalistă română\n3 septembrie: Niklas Magnus Sandberg, fotbalist suedez\n 4 septembrie: Wes Bentley (Wesley Cook Bentley), actor american\n 6 septembrie: Homare Sawa, fotbalistă japoneză\n 6 septembrie: Emerson Sheik, fotbalist brazilian (atacant)\n 8 septembrie: Dinu Marius Todoran, fotbalist român\n 10 septembrie: Andreea Vass, economistă română\n 11 septembrie: Dejan Stanković, fotbalist sârb\n 12 septembrie: Decebal Gheară, fotbalist român\n 14 septembrie: Silvia Navarro, actriță mexicană\n 15 septembrie: Rubén Garabaya, handbalist spaniol\n 15 septembrie: Eiður Smári Guðjohnsen, fotbalist islandez (atacant)\n15 septembrie: Marko Pantelić, fotbalist sârb (atacant)\n 15 septembrie: Marius Robert Suller, fotbalist român\n 16 septembrie: Carolina Dieckmann, actriță braziliană\n 16 septembrie: Alina Gorghiu, politiciană română\n19 septembrie: Ognjen Koroman, fotbalist sârb\n 19 septembrie: Mariano Puerta, jucător argentinian de tenis\n 21 septembrie: Alin-Vasile Văcaru, politician român\n 21 septembrie: Irîna Venediktova, om politic ucrainean, procuror general al Ucrainei\n 22 septembrie: Harry Kewell (Harold Kewell), fotbalist australian (atacant)\n22 septembrie: Mihai Răzvan Teja, fotbalist și antrenor român\n 23 septembrie: Anthony Mackie, actor american\n 26 septembrie: Gurghen Margarian, soldat armean (d. 2004)\n27 septembrie: Ani Lorak, cântăreață ucraineană\n 27 septembrie: Mihaela Ursuleasa, pianistă română (d. 2012)\n 30 septembrie: Robinson Zapata Montaño, fotbalist columbian (portar)\n\nOctombrie \n 3 octombrie: Gerald Asamoah, fotbalist german (atacant)\n 3 octombrie: Claudio Pizarro (Claudio Miguel Pizarro Bosi), fotbalist peruan (atacant)\n4 octombrie: Gigel Coman, fotbalist român\n 4 octombrie: Marius Manole, actor român\n 5 octombrie: Fabien Boudarène, fotbalist francez\n 5 octombrie: Prince Ikpe, fotbalist nigerian\n 5 octombrie: James Valentine, chitarist american\n 6 octombrie: Samara Felippo, actriță braziliană\n 6 octombrie: Claudia Pătrășcanu, cântăreață română\n 7 octombrie: Alesha Dixon, cântăreață, textieră și fotomodel britanic\n 7 octombrie: Hattie Morahan, actriță britanică\n 8 octombrie: Marius Sandu Iordache, fotbalist român\n 12 octombrie: Lilian Carp, politician din R. Moldova\n 14 octombrie: José Luis Reséndez, actor mexican\n 15 octombrie: Katharina Wackernagel, actriță germană\n 16 octombrie: Erik Lincar, fotbalist român\n 17 octombrie: Lars Justin Hirschfeld, fotbalist canadian (portar)\n 18 octombrie: Marcus Coloma, actor american\n18 octombrie: Cristian Todea, fotbalist român\n 19 octombrie: Enrique Bernoldi, pilot brazilian de Formula 1\n 22 octombrie: Petronela-Mihaela Csokany, politiciană română\n 25 octombrie: An Yong-Hak, fotbalist nord-coreean\n 30 octombrie: Rodica Lazăr, actriță română\n 31 octombrie: Marek Saganowski, fotbalist polonez (atacant)\n31 octombrie: Martin Verkerk, jucător de tenis neerlandez\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Oliviu Crâznic, scriitor, critic și jurnalist român\n 1 noiembrie: Răzvan Ștefănel Farmache, fotbalist român\n1 noiembrie: Danny Koevermans, fotbalist neerlandez (atacant)\n 1 noiembrie: Lázaro Ramos, actor brazilian\n 3 noiembrie: Lilia Lehner, actriță germană\n 10 noiembrie: Sebastian Ghiță, politician român\n 11 noiembrie: Aleksei Diacenko, scrimer rus\n 12 noiembrie: Alexandra Maria Lara, actriță germană\n 15 noiembrie: Ruslan Barburoș, fotbalist din R. Moldova (atacant), (d. 2017)\n 15 noiembrie: Judith Richter, actriță germană\n 17 noiembrie: Rachel McAdams, actriță canadiană de film\n 17 noiembrie: Júlio César Santos Correa, fotbalist brazilian\n 18 noiembrie: Radu Babuș, politician român\n18 noiembrie: Aldo Montano, scrimer italian\n 19 noiembrie: Ioana Rostoș, scriitoare română\n 20 noiembrie: Alin Nicu Chibulcutean, fotbalist român\n 21 noiembrie: Sergiu Ioan Viorel Costin, fotbalist român\n 24 noiembrie: Sergiu Ghidarcea, fotbalist român\n24 noiembrie: Katherine Heigl, actriță americană de film\n 26 noiembrie: Adelina Gavrilă, atletă română\n 27 noiembrie: Mike Skinner, rapper englez\n27 noiembrie: Radek Štěpánek, jucător ceh de tenis\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Jen Psaki, diplomată americană\n 2 decembrie: Nelly Furtado, cantautoare, producătoare și actriță portugheză\n2 decembrie: David Rivas Rodriguez, fotbalist spaniol\n 2 decembrie: Christopher Wolstenholme, muzician britanic\n 3 decembrie: Dragoș-Petruț Bârlădeanu, politician român\n 3 decembrie: Eva Briegel, cântăreață germană\n 6 decembrie: Iulian Tameș, fotbalist român\n 7 decembrie: Claudiu David, pilot de raliuri român\n 8 decembrie: Ian Somerhalder, actor, fotomodel, activist și director american\n 9 decembrie: Petru Budeanu, fotbalist român\n 12 decembrie: Monica Bîrlădeanu, actriță română\n 12 decembrie: Magdalena Boczarska, actriță poloneză\n 14 decembrie: Radu Sîrbu, cântăreț din R. Moldova\n15 decembrie: Mark Jansen, muzician neerlandez\n15 decembrie: Christophe Rochus, jucător belgian de tenis\n 15 decembrie: Dorel Stoica, fotbalist român\n 17 decembrie: Krisztina Czakó, sportivă maghiară (patinaj artistic)\n 17 decembrie: Nicoleta Esinencu, scriitoare română\n 18 decembrie: Katie Holmes, actriță americană de film\n 18 decembrie: Xandee (Sandy Boets), cântăreață belgiancă\n 20 decembrie: Mircea-Titus Dobre, politician român\n 23 decembrie: Dumitru Emanoil Hotoboc, fotbalist român (portar)\n 23 decembrie: Cătălin-Sorin Ivan, politician român\n23 decembrie: Ciprian Toporan, fotbalist român\n24 decembrie: Yıldıray Baștürk, fotbalist turc\n 24 decembrie: Ciprian Manolescu, matematician român\n 25 decembrie: Paula Iulia Seling, cântăreață română\n 28 decembrie: John Legend (n. John Roger Stephens), textier, actor de film și cântăreț american\n 29 decembrie: Alejandro Campano Hernando, fotbalist spaniol\n 30 decembrie: Tyrese Gibson (n. Tyrese Darnell Gibson), cântăreț, rapper, model și actor american\n 31 decembrie: Peter Majerník, fotbalist slovac\n 31 decembrie: Johnny Sins, actor pornografic american\n\nDecese \n 9 ianuarie: Ferenc Szemlér, 71 ani, jurnalist român (n. 1906)\n 28 ianuarie: Arnold Hauser, 85 ani, istoric al artei, maghiar (n. 1892)\n 28 ianuarie: Ward Moore (Joseph Ward Moore), 74 ani, scriitor american (n. 1903)\n 30 ianuarie: Mîndru Katz (n. Mandy Katz), 52 ani, muzician israelian (n. 1925)\n 3 februarie: Alexandru Călinescu, 88 ani, sculptor român (n. 1889)\n 4 februarie: Arkadi Kuleșov, 64 ani, poet belarus (n. 1914)\n5 februarie: Catul Bogdan, 81 ani, pictor român (n. 1897)\n 5 februarie: Annie Romein-Verschoor (n. Annie Verschoor), 83 ani, istorică neerlandeză (n. 1895)\n 7 februarie: Dimitrie Cuclin, 92 ani, compozitor, muzicolog, scriitor și traducător român (n. 1885)\n11 februarie: James Bryant Conant, 84 ani, chimist american (n. 1893)\n 11 februarie: Harry Edmund Martinson, 73 ani, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (1974), (n. 1904)\n 23 februarie: Alexandru Clavel, 79 ani, pictor român (n. 1898)\n 25 februarie: Hugo Friedrich, 73 ani, filolog, teoretician și romancier german (n. 1904)\n\n 18 martie: François Duprat, 37 ani, politician francez (n. 1940)\n 19 martie: Gaston Julia (Gaston Maurice Julia), 85 ani, matematician francez (n. 1893)\n 29 martie: Ștefania Cristescu-Golopenția (n. Ștefania Cristescu), 70 ani, etnolog român (n. 1908)\n 31 martie: Charles Best, 79 ani, biochimist canadian (n. 1899)\n 1 aprilie: Mihail Straje (n. Mihail Stetcu), 76 ani, publicist, istoric literar, prozator, poet și traducător român (n. 1901)\n 6 aprilie: Martin Secker (n. Percy Martin Secker Klingender), 96 ani, editor britanic (n. 1882)\n 22 aprilie: Nicolae Caranfil (Nicolae Gheorghe Caranfil), 84 ani, inginer român (n. 1893)\n 9 mai: Aldo Moro, 61 ani, politician italian (n. 1916)\n 19 mai: Albert Kivikas, 80 ani, scriitor estonian (n. 1898)\n 25 mai: Bruno Touschek, 57 ani, fizician austriac (n. 1921)\n 26 mai: Jorge Icaza (Jorge Icaza Coronel), 71 ani, scriitor ecuadorian (n. 1906)\n 28 mai: Keledy Tibor, 82 ani, politician maghiar (n. 1895)\n31 mai: József Bozsik, 52 ani, fotbalist maghiar (n. 1925)\n 31 mai: Hannah Höch (Anna Therese Johanne Höch), 88 ani, artistă germană (n. 1889)\n 2 iunie: Shozo Tsugitani, 37 ani, fotbalist japonez (n. 1940)\n 2 iunie: Santiago Bernabéu Yeste, 82 ani, fotbalist spaniol (n. 1895)\n 7 iunie: Ronald Norrish (Ronald George Wreyford Norrish), 80 ani, chimist britanic laureat al Premiului Nobel (1967), (n. 1897)\n 9 iunie: Principele Nicolae al României, 74 ani, al doilea fiu al Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria (n. 1903)\n 16 iunie: Teodor Pâcă, 50 ani, actor român (n. 1928)\n 18 iunie: Iulian P. Gavăt, 77 ani, inginer român (n. 1900)\n 21 iunie: Pál Auer, 92 ani, politician, scriitor, memorialist, jurnalist și diplomat maghiar de etnie evreiască (n.1885)\n 28 iunie: Iuliu Hirțea, 64 ani, episcop român unit (n. 1914)\n 9 iulie: Stere Adamache, 36 ani, fotbalist român (n. 1941)\n 10 iulie: Joe Davis, 77 ani, jucător de snooker, britanic (n. 1901)\n 29 iulie: Glen Goins (Glen Lamont Goins), 24 ani, chitarist american (n. 1954)\n 30 iulie: Heinz Politzer, 67 ani, istoric austriac (n. 1910)\n 31 iulie: Prințul Rostislav Alexandrovici al Rusiei, 75 ani (n. 1902)\n 31 iulie: Carleton Hobbs (Carleton Percy Hobbs), 80 ani, actor britanic (n. 1898)\n 6 august: Papa Paul al VI-lea (n. Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), 80 ani (n. 1897)\n 9 august: Johan Daisne (n. Herman Thiery), 65 ani, scriitor belgian (n. 1912)\n 13 august: Ferenc Kiss (Sándor Ferenc Kis), 85 ani, actor maghiar (n. 1892)\n 15 august: Viggo Brun, 92 ani, matematician norvegian (n. 1885)\n 20 august: Diana Budisavljević (n. Diana Obexer), 87 ani, medic austriac (n. 1891)\n 27 august: Ieva Simonaitytė (aka Ewa Simoneit), 81 ani, scriitoare lituaniană (n. 1897)\n11 septembrie: Octavian Buhociu, 58 ani, filosof român (n. 1919)\n 11 septembrie: Gheorghi Markov (Gheorghi Ivanov Markov), 49 ani, scriitor bulgar (n. 1929)\n 11 septembrie: Ronnie Peterson (Bengt Ronnie Peterson), 34 ani, pilot suedez de Formula 1 (n. 1944)\n 14 septembrie: Zenon Kosidowski, 80 ani, scriitor polonez (n. 1898)\n 15 septembrie: Willy Emil Messerschmidt, 80 ani, inginer german (n. 1898)\n 24 septembrie: Ida Noddack (n. Ida Tacke), 82 ani, chimistă și fiziciană germană (n. 1896)\n26 septembrie: Jan Parandowski, 83 ani, scriitor polonez (n. 1895)\n 26 septembrie: Karl Manne Georg Siegbahn, 91 ani, fizician suedez, laureat al Premiului Nobel (1924), (n. 1886)\n 28 septembrie: Ioan Paul I (n. Albino Luciani), 65 ani, papă al Bisericii Catolice și suveran al orașului Vatican (n. 1912)\n 2 octombrie: Ștefan Odobleja, 75 ani, autor, filozof, medic militar și scriitor român, unul dintre fondatorii ciberneticii (n. 1902)\n 5 octombrie: Mihai Berza, 71 ani, istoric român (n. 1907)\n 9 octombrie: Pavel Antokolski (Pavel Grigorovici Antokolski), 82 ani, scriitor sovietic (n. 1896)\n9 octombrie: Jacques Brel (Jacques Romain Georges Brel), 49 ani, cântăreț și actor belgian (n. 1929)\n 19 octombrie: Gig Young (n. Byron Elsworth Barr), 64 ani, actor american (n. 1913)\n 23 octombrie: Prințul Roman Petrovici al Rusiei (n. Roman Petrovich Romanov), 82 ani (n. 1896)\n 27 octombrie: Rudolf Palocsay, 78 ani, biolog român de etnie maghiară (n. 1900)\n 30 octombrie: Constantin C. Iliescu, 86 ani, medic român (n. 1892)\n 3 noiembrie: Vasile Iașinschi, 85 ani, politician român (n. 1892)\n 8 noiembrie: Norman Rockwell (Norman Percevel Rockwell), 84 ani, pictor american (n. 1894)\n 15 noiembrie: Bruno Holzträger, 62 ani, handbalist român de etnie germană (n. 1916)\n 20 noiembrie: Giorgio De Chirico, 90 ani, pictor suprarealist italian (n. 1888)\n 24 noiembrie: Wilhelm Adam, 85 ani, ofițer nazist german (n. 1893)\n 28 noiembrie: Carlo Scarpa (Carlo Alberto Scarpa), 72 ani, arhitect italian (n. 1906)\n 4 decembrie: Samuel Goudsmit (Samuel Abraham Goudschmidt), 76 ani, fizician neerlandez (n. 1902)\n 8 decembrie: Golda Meir (n. Golda Mabovici), 80 ani, prim-ministru al Israelului (1969-1974), (n. 1898)\n 19 decembrie: Florica Bagdasar, 77 ani, medic neuropsihiatric român (n. 1901)\n 23 decembrie: Misao Tamai, 75 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1903)\n\nNedatate \n martie: Bellu Zilber (aka Andrei Șerbulescu), 77 ani, comunist român ilegalist (n. 1901)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Pyotr Leonidovich Kapitsa (URSS), Arno Allan Penzias (SUA), Robert Woodrow Wilson (SUA)\n Chimie: Peter D. Mitchell (Regatul Unit)\n Medicină: Werner Arber (Elveția), Daniel Nathans, Hamilton O. Smith (SUA)\n Literatură: Isaac Bashevis Singer (SUA)\n Pace: Mohamed Anwar al-Sadat (Egipt), Menachem Begin (Israel)\n\nMedalia Fields \n Pierre Deligne (Belgia)\n Charles Fefferman (SUA)\n Grigori Margulis (URSS)\n Daniel Quillen (SUA)\n\n1978" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu Anii 1330." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1280 Anii 1290 Anii 1300 Anii 1310 Anii 1320 - Anii 1330 - Anii 1340 Anii 1350 Anii 1360 Anii 1370 Anii 1380\n\nAni: 1330 | 1331 | 1332 | 1333 | 1334 | 1335 | 1336 | 1337 | 1338 | 1339\n\nAnii 1330" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi câteva informații de bază despre 1977." }, { "from": "assistant", "value": "\n1977 (MCMLXXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.\n\nEvenimente\n\nFebruarie \n 7 februarie: Uniunea Sovietică lansează Soyuz 24. \n 9 februarie: Postul de radio „Europa Liberă\" a transmis scrisoarea deschisă prin care scriitorul Paul Goma se solidarizează cu protestatarii anti-comuniști ai Chartei 77 din Cehoslovacia.\n\nMartie \n 4 martie: Cutremurul din România, a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, unde și-au pierdut viața 1.570 de persoane, 1.391 numai în București.\n 27 martie: Un accident aviatic a avut loc pe Aeroportul Rodeos din Tenerife, Spania. Două avioane Boeing 747, unul al companiei Pan Am (SUA), iar altul KLM (Olanda), au fost redirecționate aici, după ce pe aeroportul principal din Tenerife fusese o amenințare cu bombă. Aeroportul era acoperit de o ceață densă, iar o greșeală de comunicare a dus la o tragedie: în timp ce una dintre aeronave staționa pe pistă, cealaltă a vrut să decoleze și a intrat în plin în avionul care stătea pe loc. 583 de persoane au murit în accident, iar 61 au supraviețuit. A fost considerat cel mai dezastruos din istorie.\n\nMai \n 28 mai: A fost inaugurat Muzeul Tropaeum Traiani și replica monumentului triumfal roman de la Adamclisi, restaurat de un grup de specialiști români.\n\nIunie \n 1-2 iunie: Nicolae Covaci, liderul formației Phoenix, reușește să scoată din țară, ascunși în boxe Marshall, trei membri ai formației: Ovidiu Lipan Țăndărică, Josef Kappl și Erlend Krauser. \n 15 iunie: A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Constantin Brâncuși, reconstituit pe esplanada Beaubourg.\n 15 iunie: Alegeri legislative în Spania, primele alegeri de la moartea lui Franco.\n 18 iunie: Iustin Moisescu a fost recunoscut de președintele țării, Nicolae Ceaușescu, ca al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.\n 26 iunie: Are loc ultimul concert al lui Elvis Presley, la Market Square Arena, în Indianapolis.\n\nIulie \n 13 iulie: O pană de curent de 25 de ore a cauzat panică și haos în New York, Statele Unite.\n\nAugust \n 1-3 august: Începe greva generală a minerilor din Valea Jiului. Peste 30.000 de mineri au blocat exploatările și au cerut să discute numai cu Nicolae Ceaușescu.\n 16 august: Elvis Aaron Presley, „King of rock and roll\", încetează din viață, la vârsta de 42 de ani, în urma unui atac de cord, la casa sa, Graceland, din Memphis, Tennessee, Statele Unite.\n\nSeptembrie \n 5 septembrie: NASA lansează Voyager 1. În 2012, Voyager 1 a ieșit din heliosferă și a pătruns în spațiul interstelar, devenind primul obiect spațial creat de om care a reușit acest lucru.\n\nOctombrie \n 7 octombrie: Constituția sovietică din 1977.\n\nNoiembrie \n 19 noiembrie: Președintele egiptean, Anwar El Sadat, devine primul lider arab al Orientului Mijlociu care a efectuat o vizită oficială în Israel.\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Au fost inaugurate lucrările de construcție a sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier II de la Drobeta-Turnu Severin.\n\nNedatate \n ianuarie: Disidenții cehoslovaci publică manifestul vizând drepturile și libertățile omului (Charta 77), semnat de 242 disidenți.\n Este introdus sistemul AWACS (Airborne Warning and Control System), Centru aeropurtat de control și supraveghere, de către Forțele Aeriene Americane.\n Trei culori devine imnul național al României până în anul 1989, când va fi înlocuit de Deșteaptă-te, române!.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Marin Preda publică Viața ca o pradă (roman autobiografic).\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Viorel Vasile Ignatescu, fotbalist român (portar)\n 1 ianuarie: Bobby Roode, wrestler canadian\n1 ianuarie: Hasan Salihamidžić, fotbalist bosniac\n3 ianuarie: Mayumi Iizuka, cântăreață japoneză\n3 ianuarie: Tiberiu Soare, dirijor român\n 6 ianuarie: Tom Boxer (n. Cosmin Simionică), cântăreț român\n 7 ianuarie: Nuno Claro (Nuno Claro Simões Coimbra), fotbalist portughez (portar)\n7 ianuarie: Sofi Oksanen, scriitoare finlandeză\n 9 ianuarie: Vlad Gabriel Hogea, politician român (d. 2014)\n 9 ianuarie: Virgil Stănescu, baschetbalist român, oficialitate sportivă\n 13 ianuarie: Orlando Bloom (Orlando Jonathan Blanchard Bloom), actor britanic de film\n 14 ianuarie: Daniel Băluță, politician român\n 14 ianuarie: Narain Karthikeyan, pilot indian de Formula 1\n 15 ianuarie: Daciana Octavia Sârbu, politiciană română\n 15 ianuarie:Giorgia Meloni,politiciană italiană \n 18 ianuarie: Gabriel Brezoianu, rugbist român\n 19 ianuarie: Nicole (Denisse Lilian Laval Soza), cântăreață chiliană\n 22 ianuarie: Hidetoshi Nakata, fotbalist japonez\n 24 ianuarie: Adaílton Martins Bolzan, fotbalist brazilian\n 26 ianuarie: Jérôme Jeannet, scrimer francez\n 28 ianuarie: Răzvan-Petrică Bobeanu, politician român\n 28 ianuarie: Takuma Sato, pilot japonez de Formula 1\n 31 ianuarie: Serghei Pareiko, fotbalist estonian (portar)\n\nFebruarie \n1 februarie: Libor Sionko, fotbalist ceh\n2 februarie: Valeriu Ionuț Bordeanu, fotbalist român\n2 februarie: Daniel Michel Cousin, fotbalist gabonez (atacant)\n 2 februarie: Shakira (n. Shakira Isabel Mebarak Ripoll), cântăreață, dansatoare, textieră, filantroapă și actriță columbiană\n 5 februarie: Ben Ainslie, iahtman britanic\n 6 februarie: Andrei Kolesnikov, general-maior rus (d. 2022)\n 7 februarie: Tsuneyasu Miyamoto, fotbalist japonez\n 8 februarie: Rick Ross, rapper american\n 8 februarie: Radu Vâlcan, actor român\n 11 februarie: Corneliu Ioan Codreanu, fotbalist român\n 11 februarie: Yuka Murofushi, atletă japoneză\n 11 februarie: Mike Shinoda, muzician american\n 14 februarie: Cadel Evans, ciclist australian\n 15 februarie: Milenko Ačimovič, fotbalist sloven\n 18 februarie: Vasilica-Steliana Miron, politiciană română\n 18 februarie: Cristian Nicolae Vlad, fotbalist român\n 18 februarie: Chrissie Wellington, triatlonistă britanică\n19 februarie: Ivan Emelianov, sportiv din R. Moldova (aruncarea greutății)\n19 februarie: Vittorio Grigolo, cântăreț de operă, italian\n19 februarie: Gianluca Zambrotta, fotbalist italian\n 21 februarie: Branislav Angelovski, handbalist macedonian\n 21 februarie: Jonathan Safran Foer, romancier american\n 22 februarie: Hakan Yakin, fotbalist elvețian (atacant)\n 24 februarie: Nadine (Nadine Emilie Voindrouh), cântăreață română\n 27 februarie: Goga Sekulić, cântăreață sârbă\n 28 februarie: Steven Fulop, politician american\n\nMartie \n 1 martie: Silenoz (n. Sven Kopperud), muzician norvegian\n 1 martie: Leszek Blanik, sportiv polonez (gimnastică artistică)\n 1 martie: Aurelian Dumitru, fotbalist român\n 2 martie: Gjoko Taneski, cântăreț macedonean\n 2 martie: Chris Martin, muzician britanic \n 3 martie: Paulo Adriano (Paulo Adriano Almeida Simoes), fotbalist portughez\n3 martie: Giani Stelian Kiriță, fotbalist român\n 4 martie: Rockell (Rachel Alexandra Mercaldo), cântăreață americană\n 5 martie: Mircea Ilie, fotbalist român (atacant)\n 6 martie: Giorgos Karagounis, fotbalist grec\n 10 martie: Robin Thicke, muzician american\n 12 martie: Danilo Pustinjaković, fotbalist sârb (portar)\n 14 martie: Ida Corr, cântăreață daneză\n 14 martie: Naoki Matsuda, fotbalist japonez (d. 2011)\n 18 martie: Turos Lóránd, politician român\n18 martie: Willy Sagnol, fotbalist și antrenor francez\n18 martie: Adrian Văncică, actor român de teatru și film\n 19 martie: Robert Lindstedt, jucător suedez de tenis\n 19 martie: Petru Luhan, politician român\n 22 martie: Dan Florian Lăcustă, fotbalist român\n 22 martie: Petre Mitu, jucător român de rugby\n 24 martie: Jessica Michelle Chastain, actriță americană de film\n 25 martie: Darius Bogdan Vâlcov, economist român\n 26 martie: Morgan De Sanctis, fotbalist italian (portar)\n 28 martie: Radu Jude, regizor, scenarist și producător de film român\n 29 martie: Miloslav Rozner, politician ceh\n\nAprilie \n 1 aprilie: Gábor Boczkó, scrimer maghiar\n 2 aprilie: Michael Fassbender, actor germano-irlandez\n 2 aprilie: Robert Ionel Niță, fotbalist român (atacant)\n 7 aprilie: Romanița Ionescu, actriță română\n9 aprilie: Alexandru Popovici, fotbalist din R. Moldova\n 10 aprilie: Nicolae Claudiu Boaru, fotbalist român (atacant)\n10 aprilie: Vladislav Lungu, fotbalist din R. Moldova\n 14 aprilie: Sarah Michelle Gellar, actriță americană de film\n 14 aprilie: Rob McElhenney, actor american\n 16 aprilie: Karl Fredrik Ljungberg, fotbalist suedez\n 18 aprilie: Adrian Claudiu Sînă, compozitor român\n 19 aprilie: Constantin Sandu, scrimer român\n19 aprilie: Park Jung-Suk, fotbalist sud-coreean\n 20 aprilie: Adrian Gurzău, politician român\n20 aprilie: Viorel Iordăchescu, șahist din R. Moldova\n 21 aprilie: Eugen Dogariu, politician român\n 21 aprilie: Moh Kouyaté, cântăreț guineean\n 22 aprilie: Mark van Bommel (Mark Peter Gertruda Andreas van Bommel), fotbalist din Țările de Jos\n 23 aprilie: Arash (Alex Arash Labaf), cântăreț iranian\n23 aprilie: John Cena, sportiv american (wrestling)\n 24 aprilie: Eric Balfour, actor american\n 26 aprilie: Jason Earles, actor american\n 28 aprilie: Rôni (Roniéliton Pereira Santos), fotbalist brazilian (atacant)\n28 aprilie: Bogdan Trif, politician român\n 29 aprilie: Petia Stavreva, politiciană bulgară\n\nMai \n 2 mai: Bogdan Dumitrache, actor român\n 3 mai: Alessandro Battilocchio, politician italian\n3 mai: Maria Magdalena Dumitrache, canotoare română\n 4 mai: Cristiana Răduță, cântăreață română\n 5 mai: Cornel-George Comșa, politician român\n5 mai: Anca Radici, actriță română\n5 mai: Jessica Schwarz, actriță germană\n 6 mai: Nozomi Hiroyama, fotbalist japonez\n 7 mai: Grégory Paisley, fotbalist francez\n 8 mai: Mira Fornay, regizoare de film, slovacă\n8 mai: Cristian Matei, compozitor român\n 9 mai: Marek Jankulovski, fotbalist ceh\n 9 mai: Irinel Constantin Voicu, fotbalist român\n 10 mai: Nick Heidfeld, pilot german de Formula 1\n 11 mai: Marcos Paulo Alves, fotbalist brazilian\n11 mai: Wojciech Kowalewski, fotbalist polonez (portar)\n 14 mai: Anca Barna, jucătoare germană de tenis\n15 mai: Ion Barbu, fotbalist român\n 15 mai: Octavian Bodișteanu, politician din R. Moldova\n 15 mai: Ruslan Bodișteanu, luptător din R. Moldova\n 16 mai: Katrin Bühring, actriță germană\n16 mai: Melanie Lynskey, actriță neozeelandeză\n16 mai: Emilíana Torrini, cântăreață islandeză\n 19 mai: Manuel Almunia Rivero, fotbalist spaniol (portar)\n 20 mai: Serghei Rogaciov, fotbalist din R. Moldova (atacant)\n 23 mai: Tomoyuki Hirase, fotbalist japonez (atacant)\n 25 mai: Gabriel Boștină, fotbalist român\n 25 mai: Florentin Dumitru, fotbalist român\n 26 mai: Annes (Ana Constantin), cântăreață română\n 26 mai: Florin Ciulache, artist român\n26 mai: Mark Hunter, muzician american\n 26 mai: Luca Toni, fotbalist italian (atacant)\n 27 mai: Atsushi Yanagisawa, fotbalist japonez (atacant)\n 28 mai: Izabella-Agnes Ambrus, politiciană română\n 29 mai: Massimo Ambrosini, fotbalist italian\n\nIunie \n 1 iunie: Guzel Iahina, scriitoare rusă\n1 iunie: Cuzin Toma, actor român\n2 iunie: Helena Michaelsen, cântăreață norvegiană\n 2 iunie: A.J. Styles (n. Allen Neal Jones), wrestler american\n 3 iunie: Cristiano Marques Gomes, fotbalist brazilian\n3 iunie: Sergiu-Constantin Vizitiu, politician român\n 4 iunie: Alexander Manninger, fotbalist austriac (portar)\n 7 iunie: Florian Ghimpu, actor român de teatru și film, prezentator TV\n 8 iunie: Kanye Omari West, rapper, producător muzical, compozitor, creator de modă și antreprenor american\n 9 iunie: Ibón Pérez Arrieta, fotbalist spaniol (atacant)\n 9 iunie: Ciprian Danciu, fotbalist român\n 12 iunie: Camila Pitanga, actriță braziliană\n 13 iunie: Dragoș Bucur, actor român de film, teatru și TV\n 13 iunie: Eugen Hmaruc, fotbalist din R. Moldova (portar)\n 14 iunie: Nadine Seiffert, actriță germană\n 15 iunie: Kathrin von Steinburg, actriță germană\n 18 iunie: Răzvan Sabău, jucător român de tenis\n 22 iunie: Bernadette Heerwagen, actriță germană\n 23 iunie: Attila Korodi, politician român\n 24 iunie: Stelian-Cristian Ion, politician român\n 25 iunie: Fernanda Lima, brazilian actor\n 27 iunie: Raúl González Blanco, fotbalist spaniol (atacant)\n 28 iunie: Mark Stoermer, muzician american\n 30 iunie: CRBL (n. Eduard Mihail Andreianu), cântăreț, coregraf si dansator român\n30 iunie: Monica Iacob-Ridzi, politician român\n 30 iunie: Cosmin Seleși, actor român\n 30 iunie: Justo Villar (Justo Wilmar Villar Viveros), fotbalist paraguayan (portar)\n\nIulie \n 1 iulie: Liv Tyler (n. Liv Rundgren), actriță americană de film\n 2 iulie: Ștefan Alexandru Stan, cântăreț român\n 3 iulie: Cătălin Burlacu, baschetbalist român\n 4 iulie: Alborosie (Alberto D'Ascola), cântăreț italian\n 5 iulie: Nicolas Kiefer, jucător german de tenis\n5 iulie: Slaviša Mitrović, fotbalist bosniac (atacant)\n 6 iulie: Max Mirnîi, jucător belarus de tenis\n 8 iulie: Christian Abbiati, fotbalist italian (portar)\n 11 iulie: Edward Moss, actor american\n 11 iulie: Adrian Todor, politician român\n 13 iulie: Kari Wahlgren, actriță americană\n14 iulie: Cristian Brăneț, fotbalist român (portar)\n 14 iulie: Victoria (n. Victoria Ingrid Alice Désirée), Prințesă Moștenitoare a tronului Suediei, fiica regelui Carl XVI Gustaf\n 15 iulie: Victor Bivol, judoka din R. Moldova\n 18 iulie: Balázs Sebestyén, prezentator de televiziune maghiar\n 18 iulie: Andreea Raicu, fotomodel român\n 20 iulie: Cristian Ghinea, jurnalist român\n20 iulie: Alessandro Santos, fotbalist japonez\n 21 iulie: Olha Leleiko, scrimeră ucraineană\n 23 iulie: Radu Soviani, jurnalist român\n 25 iulie: Nicu Țărnă, cântăreț din R. Moldova\n 26 iulie: Adam Burakowski, istoric polonez\n26 iulie: Martin Laursen, fotbalist danez\n 27 iulie: Andrei Filimon, jucător român de tenis de masă\n27 iulie: Jonathan Rhys Meyers, actor irlandez de film\n 28 iulie: Radu Bogdan Țîmpău, politician român\n 29 iulie: Ștefan-Bucur Stoica, politician român\n\nAugust \n 2 august: Edward Furlong, actor american\n 3 august: Imola Kézdi, actriță română\n 7 august: Ionuț Curcă, fotbalist român (portar)\n 7 august: Jamey Jasta, cântăreț american\n 9 august: Gianina Cărbunariu, dramaturgă română\n9 august: Cristina Nicolau, atletă română (d. 2017)\n9 august: Mikaël Samy Silvestre, fotbalist francez\n 9 august: Hrafnhildur Skúladóttir (Hrafnhildur Ósk Skúladóttir), handbalistă islandeză\n 10 august: Sergiu Marian Radu, fotbalist român (atacant)\n 13 august: Adrian Ghenie, pictor român\n 15 august: Zsolt Nemcsik, scrimer maghiar\n 17 august: William Gallas, fotbalist francez\n 17 august: Thierry Henry, fotbalist francez\n 17 august: Daniel Gabriel Pancu, fotbalist (atacant) și antrenor român\n17 august: Tarja Turunen, solistă finlandeză (Nightwish)\n 24 august: Robert Enke, fotbalist german (portar), (d. 2009)\n 25 august: Mariana Limbău, caiacistă română\n 27 august: Deco (Anderson Luís de Souza), fotbalist portughez\n 28 august: Alexandru Iliuciuc, fotbalist român (portar)\n 29 august: Daniel Cristian Florian, politician român\n 30 august: Kamil Kosowski, fotbalist polonez\n 31 august: Jeff Hardy, sportiv profesionist american (wrestling)\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Elița Todorova, cântăreață bulgară\n 3 septembrie: Olof Mellberg, fotbalist suedez\n 5 septembrie: Alin Nicolae Chița, fotbalist român\n 7 septembrie: Gabriel Gheorghe Caramarin, fotbalist român (atacant)\n 8 septembrie: Đorđe Vlajić, fotbalist sârb\n 9 septembrie: Gina Gogean, sportivă română (gimnastică artistică)\n 11 septembrie: Jon Buckland, chitarist britanic\n 11 septembrie: Vitalie Grușac, boxer din R. Moldova\n11 septembrie: Ludacris (n. Christopher Brian Bridges), cântăreț și actor american de film\n 11 septembrie: Dániel Varró, poet, traducător maghiar\n 12 septembrie: Armand Lucian Mălăele, fotbalist român \n 13 septembrie: Fiona Apple, cântăreață, pianistă și compozitoare americană\n 14 septembrie: Alexsandro de Souza, fotbalist brazilian\n15 septembrie: Chimamanda Ngozi Adichie, scriitoare nigeriană\n 15 septembrie: Tom Hardy, actor englez de film\n15 septembrie: Paul Viorel Dinu, Antrenor Emerit, Multiplu Campion Mondial, European și Național de Karate Shotokan, Maestru Emerit al Sportului, român\n 17 septembrie: Anna Marie Cseh, fotomodel și actriță de film și televiziune, maghiară\n 20 septembrie: Marian Alexandru, fotbalist român (atacant)\n 20 septembrie: Adrian Solomon, politician român\n 21 septembrie: Vali Boghean, cântăreț și compozitor din R. Moldova\n21 septembrie: Natalia Gavriliță, prim-ministru al R. Moldova (din 2021)\n 21 septembrie: Ioana Ginghină, actriță română\n 23 septembrie: Mihai-Ciprian Rogojan, politician român\n 26 septembrie: Sergiu Cosmin Vlad, politician român\n 28 septembrie: Julien Pillet, scrimer francez\n 29 septembrie: Ion Bogdan Mara, fotbalist român\n\nOctombrie \n2 octombrie: Rafael Amaya, actor mexican\n 2 octombrie: Dumitru Gheorghe, fotbalist român (atacant)\n 2 octombrie: George Șoltuz, fotbalist român\n4 octombrie: Zeno Bundea, fotbalist român\n 4 octombrie: Cabral Neculai Ibacka, sportiv român, prezentator TV, de origine congoleză\n 5 octombrie: Andreas Kaplan, rector german\n5 octombrie: Edina Knapek, scrimeră maghiară\n5 octombrie: Konstantin Zîreanov, fotbalist rus\n 6 octombrie: Cătălin Grigore, fotbalist (portar) și antrenor român\n6 octombrie: Wes Ramsey (Wesley A. Ramsey), actor american\n 6 octombrie: Ovidiu Sărmășan, fotbalist român\n 7 octombrie: Cerasela Iosifescu, actriță română\n 7 octombrie: Zuzana Liová, regizoare de film, slovacă\n 13 octombrie: Antonio Di Natale, fotbalist italian (atacant)\n 15 octombrie: Angelica Fădor, politician român\n15 octombrie: David Sergio Trezeguet, fotbalist francez (atacant)\n 16 octombrie: John Mayer, chitarist, cântăreț și compozitor american\n 17 octombrie: André Villas-Boas, antrenor de fotbal, portughez\n 19 octombrie: Nelu Daniel Popliaca, fotbalist român\n 19 octombrie: Raúl Tamudo Montero, fotbalist spaniol (atacant)\n22 octombrie: Marius Humelnicu, fotbalist și politician român\n 25 octombrie: Nicușor Halici, politician român\n25 octombrie: Mitică Pricop, canoist român\n 25 octombrie: Birgit Prinz, fotbalistă germană (atacant)\n25 octombrie: Mihai Tararache, fotbalist român\n 26 octombrie: Octavian Mahu, politician din R. Moldova\n 27 octombrie: Jiří Jarošík, fotbalist ceh\n 28 octombrie: Uladzimir Hajeŭ, fotbalist belarus (portar)\n28 octombrie: Răzvan Ilie Rotar, politician român\n 29 octombrie: Emilian Oprea, actor român\n 31 octombrie: Chikara Fujimoto, fotbalist japonez\n 31 octombrie: Ramona Pop, politiciană germană de etnie română\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Cornel Buta, fotbalist român\n 4 noiembrie: Dalibor Mitrović, fotbalist sârb\n4 noiembrie: Evgenia Radanova, sportivă bulgară (patinaj viteză)\n 5 noiembrie: Mihai Covaliu, scrimer român, medaliat olimpic\n 5 noiembrie: DJ Yaang (Stănescu Adrian Ovidiu), prezentator de radio, DJ și producător muzical român\n 6 noiembrie: Petru Farago, politician român\n 10 noiembrie: Brittany Murphy, actriță americană (d. 2009)\n 11 noiembrie: Maniche (Nuno Ricardo de Oliveira Ribeiro), fotbalist portughez\n 12 noiembrie: Paul Hanley, jucător australian de tenis\n 16 noiembrie: Oksana Baiul, patinatoare ucraineană\n 16 noiembrie: Maggie Gyllenhaal, actriță americană\n 18 noiembrie: Martin Černoch, fotbalist ceh (atacant)\n 19 noiembrie: Adriana Elena Nica, medic anestezist român, manager al Spitalului Universitar de Urgență București (2017–2020)\n 21 noiembrie: Tudor Sișu, cântăreț român\n 21 noiembrie: Yoshiteru Yamashita, fotbalist japonez (atacant)\n 22 noiembrie: Santiago Acasiete (Wilmer Santiago Acasiete Ariadela), fotbalist peruan\n 24 noiembrie: Ioan Silviu Suciu, sportiv român (gimnastică artistică)\n 25 noiembrie: Guillermo Cañas, jucător argentinian de tenis\n 25 noiembrie: Alex Tocilescu, jurnalist român\n 26 noiembrie: Francisc Vaștag, boxer român\n 27 noiembrie: Ivar Bjørnson (n. Ivar Peersen), muzician norvegian\n 28 noiembrie: Fabio Grosso, fotbalist italian\n 29 noiembrie: Chadwick Boseman, actor american\n 29 noiembrie: Alin Mircea Savu, fotbalist român\n 30 noiembrie: Sorin Socol, rugbist român\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Brad Delson, muzician american\n 2 decembrie: Teodora Albon, arbitru de fotbal, român\n 8 decembrie: Francesca Inaudi, actriță italiană\n 11 decembrie: Cătălin-Dumitru Toma, politician român\n 12 decembrie: Cosette-Paula Chichirău, politiciană română\n12 decembrie: Hiromi Kojima, fotbalist japonez\n 16 decembrie: Mihai Mugurel Buga, fotbalist român (atacant)\n 17 decembrie: Arnaud Clément, jucător francez de tenis\n 17 decembrie: Liédson (Liédson da Silva Muniz), fotbalist portughez (atacant)\n 18 decembrie: Axwell (Axel Hedfors), DJ suedez\n 19 decembrie: Elisa Toffoli, cântăreață italiană\n 21 decembrie: Emmanuel Macron, politician francez, președinte al Franței (din 2017)\n 24 decembrie: Américo (Domingo Johnny Vega Urzúa), cântăreț chilian\n24 decembrie: Cristian Nicolae Bratu, fotbalist român\n 27 decembrie: Florin Laurențiu Popete, fotbalist român\n 30 decembrie: Kazuyuki Toda, fotbalist japonez\n31 decembrie: Psy (Park Jae-sang), cântăreț sud-coreean\n 31 decembrie: Donald Trump Jr., om de afaceri american\n\nDecese \n 3 ianuarie: Emil Vîrtosu, 74 ani, istoric român (n. 1902)\n 6 ianuarie: Niall MacGinnis, 63 ani, actor irlandez (n. 1913)\n 17 ianuarie: Tache Papahagi, 84 ani, lingvist, etnograf și folclorist român (n. 1892)\n 19 ianuarie: Dona Barta, 45 ani, regizoare și scenaristă română (n. 1931)\n 27 ianuarie: Josef Toman, 77 ani, scriitor ceh (n. 1899)\n 4 februarie: Mariska Ady, 87 ani, poetă maghiară (n. 1889)\n 5 februarie: Oskar Benjamin Klein, 82 ani, fizician suedez (n. 1894)\n 15 februarie: Lūcija Garūta, 74 ani, compozitoare letonă (n. 1902)\n 20 februarie: Rami Yagafarovich Garipov, 45 ani, poet din Bașchiria (n. 1932)\n 22 februarie: Marcel Anghelescu, 67 ani, actor român (n. 1909)\n22 februarie: Dimitrie Dron, 83 ani, politician român (n. 1893)\n 27 februarie: Atsushi Watanabe, 78 ani, actor japonez (n. 1898)\n 4 martie: Anatol Baconski, 51 ani, poet român (n. 1925)\n 4 martie: Doina Badea, 37 ani, cântăreață română (n.1940)\n 4 martie: Toma Caragiu, 51 ani, actor român de film, teatru și TV de etnie aromână (n. 1925)\n 4 martie: Daniela Ecaterina Caurea, 25 ani, poetă română (n. 1951)\n 4 martie: Mihai Gafița, 53 ani, scriitor român (n. 1923)\n 4 martie: Alexandru Ivasiuc, 43 ani, romancier român (n. 1933)\n4 martie: Eliza Petrăchescu, 65 ani, actriță română de film și teatru (n. 1911)\n 4 martie: Corneliu M. Popescu, 19 ani, traducător român (n. 1958)\n4 martie: Veronica Porumbacu (n. Veronica Schwefelberg), 55 ani, poetă română de etnie evreiască (n. 1921)\n 26 martie: Justinian Marina (n. Ioan Marina), 76 ani, al 3-lea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (n. 1901)\n 17 aprilie: Peter Michael Kirk, 48 ani, politician britanic (n. 1928)\n 21 aprilie: Gummo (n. Milton Marx), 83 ani, actor american (n. 1893)\n 23 aprilie: Boris Demidovici, 71 ani, matematician rus (n. 1906)\n 24 aprilie: István Nagy, 73 ani, jurnalist român de etnie maghiară (n. 1904)\n 27 aprilie: Camil Baltazar (n. Leopold Goldstein), 74 ani, poet român (n. 1902)\n 5 mai: Ludwig Erhard, 80 ani, politician german (n. 1897)\n 5 mai: Aurel Persu, 86 ani, inginer român, constructor de automobile (n. 1890)\n 7 mai: Xavier, Duce de Parma (n. Francis Xavier Charles Maria), 87 ani, născut în Italia (n. 1889)\n 8 mai: Ion Cârja (aka Cârjă/Cârje), 55 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1922)\n 13 mai: Otto Deßloch, 87 ani, general nazist german (n. 1889)\n 1 iunie: Lajos Básti (n. Berger Lajos), 65 ani, actor maghiar (n. 1911)\n1 iunie: Coriolan Drăgulescu, 70 ani, chimist român (n. 1907)\n 2 iunie: Stephen Boyd, 45 ani, actor american (n. 1931)\n 5 iunie: Martí Ventolrà i Fort, 70 ani, fotbalist spaniol (n. 1906)\n 12 iunie: Filip Brunea-Fox (n. Filip Brauner), 79 ani, jurnalist român (n. 1898)\n 14 iunie: Robert Middleton (n. Samuel G. Messer), 66 ani, actor american (n. 1911)\n 20 iunie: Ella Briggs (n. Ella Baumfeld), 97 ani, arhitectă austriacă (n. 1880)\n 22 iunie: Gabriel Sudan, 78 ani, matematician român (n. 1899)\n 30 iunie: Ștefan Meteș, 90 ani, istoric român (n. 1887)\n 2 iulie: Vladimir Nabokov, 78 ani, scriitor american de etnie rusă (n. 1899)\n4 iulie: Gerș Budker, 59 ani, fizician sovietic (n. 1918)\n 7 iulie: Nicolae Kovács (n. Miklós Kovács), 65 ani, fotbalist român de etnie maghiară (n. 1911)\n 19 iulie: Alma Cornea-Ionescu, 77 ani, compozitoare, pianistă, critic muzical și profesoară română (n. 1900)\n 19 iulie: Karl Ristikivi, 64 ani, scriitor estonian (n. 1912)\n 21 iulie: Toma Barbu Socolescu, 68 ani, arhitect român (n. 1909)\n 1 august: Francis Gary Powers, 37 ani, aviator american (n. 1929)\n 2 august: Howard Everest Hinton, 64 ani, entomolog britanic (n. 1912)\n 8 august: Rem Hohlov, 51 ani, fizician sovietic (n. 1926)\n 16 august: Elvis Aaron Priesley, 42 ani, cântăreț și actor american (n. 1935)\n 18 august: Tibor Déry, 82 ani, scriitor maghiar (n. 1894)\n 24 august: Károly Kós, 93 ani, arhitect maghiar (n. 1883)\n 25 august: Sacha Emanoël Nacht, 75 ani, psihiatru și psihanalist francez (n. 1901)\n 30 august: Endre Arató, 55 ani, istoric maghiar (n. 1921)\n 4 septembrie: Jean Rostand, 82 ani, biolog francez (n. 1894)\n 8 septembrie: Zero Mostel (n. Samuel Joel Mostel), 62 ani, actor american (n. 1915)\n 14 septembrie: Shogo Kamo, 61 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1915)\n16 septembrie: Marc Bolan (n. Mark Feld), 29 ani, cântăreț britanic (T. Rex), (n. 1947)\n 16 septembrie: Maria Callas (n. Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos), 53 ani, soprană americană de etnie greacă (n. 1923)\n 18 septembrie: Paul Isaac Bernays, 88 ani, matematician elvețian (n. 1888)\n 21 septembrie: Otto Abel, 71 ani, compozitor german (n. 1905)\n 10 octombrie: Dumitru A. Isăcescu, 73 ani, chimist român (n. 1904)\n 18 octombrie: Berndt Andreas Baader, 34 ani, terorist german (n. 1943)\n 18 octombrie: Gudrun Ensslin, 37 ani, teroristă germană (n. 1940)\n 18 octombrie: Jan-Carl Raspe, 33 ani, terorist german de etnie austriacă (n. 1944)\n 18 octombrie: Hanns-Martin Schleyer, 62 ani, șeful patronilor vest-germani (n. 1915)\n 21 octombrie: Afanasie Chiriac, 86 ani, politician român (n. 1891)\n 26 octombrie: David Zehavi (n. David Goldis), 67 ani, compozitor israelian (n. 1910)\n 9 noiembrie: György Kovács, 67 ani, actor român de etnie maghiară (n. 1910)\n 13 noiembrie: Constantin C. Giurescu, 76 ani, istoric român (n. 1901)\n 2 decembrie: Il'ia Vekua, 70 ani, matematician rus (n. 1907)\n 7 decembrie: Adalbert Püllöck, 70 ani, fotbalist român (portar), (n. 1907)\n 16 decembrie: Hideo Sekigawa, 69 ani, regizor de film, japonez (n. 1908)\n 19 decembrie: Takeo Kurita, 88 ani, ofițer japonez (n. 1889)\n 24 decembrie: Samael Aun Weor (n. Víctor Manuel Gómez Rodríguez), 60 ani, scriitor columbian (n. 1917)\n 25 decembrie: Charlie Chaplin (n. Charles Spencer Chaplin, jr.), 88 ani, actor și regizor de film, britanic (n. 1889)\n 27 decembrie: Alexandru Ciucurencu, 74 ani, pictor român (n. 1903)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Philip Warren Anderson, John Hasbrouck van Vleck (SUA), Sir Nevill Francis Mott (Marea Britanie)\n Chimie: Ilya Prigogine (Belgia)\n Medicină: Roger Guillemin (Franța), Andrew V. Schally, Rosalyn Yalow (SUA)\n Literatură: Vicente Aleixandre (Spania)\n Pace: Amnesty International\n\n1977" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Îmi poți povesti despre [Titlu] Anii 1320?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1270 Anii 1280 Anii 1290 Anii 1300 Anii 1310 - Anii 1320 - Anii 1330 Anii 1340 Anii 1350 Anii 1360 Anii 1370\n\nAni: 1320 | 1321 | 1322 | 1323 | 1324 | 1325 | 1326 | 1327 | 1328 | 1329\n\nAnii 1320" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante poți oferi despre 1976?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1976 (MCMLXXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: În Venezuela, întreaga industrie de petrol este naționalizată.\n 1 ianuarie: În Republica Federală Germania, se întroduc centurile de siguranță pe locurile din față ale mașinilor.\n 26 ianuarie: România devine membră a „Grupului celor 77\".\n\nFebruarie \n 4 februarie: Se deschide a XII-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Innsbruck, Austria.\n 14 februarie: Valeriu Penișoară debuteaza in Cenaclul Flacăra la Vălenii de munte\n\nAprilie \n 26 aprilie: Decernarea premiului „Pomme d'or\" al Federației internaționale a ziariștilor și scriitorilor de turism (FIJET), zonei turistice Bucovina din România.\n 19 iunie: Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei se căsătorește cu Silvia Sommerlath. Nunta a fost precedată cu o seară înainte de un spectacol de varietăți unde ABBA a cântat piesa Dancing Queen pentru prima dată, ca un tribut adus reginei.\n\nIunie \n 20 iunie: Cehoslovacia învinge Germania de Vest cu 5-3 și câștigă Euro '76.\n 29 iunie: Seychelles devine stat independent față de Marea Britanie.\n\nIulie \n 2 iulie: Vietnamul de Nord și Vietnamul de Sud se unesc și formează Republica Socialistă Vietnam. \n 4 iulie: Statele Unite ale Americii sărbătoresc 200 de ani de la independența lor.\n 10 iulie: Accidentul de la Seveso - un accident industrial de mare amploare la un reactor chimic din incinta unei fabrici de pesticide din nordul Italiei.\n 17 iulie: Se deschide cea de-a XXI-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară de la Montreal, Canada. Nadia Comăneci, în vârstă de 14 ani, devine prima gimnastă care reușește performanța de a lua nota 10 la Olimpiadă. România a ocupat locul nouă pe națiuni, cu 4 medalii de aur, 9 de argint și 14 de bronz (17 iulie - 1 august). \n 19 iulie: În estul Nepalului este înființat Parcul Sagarmatha, considerat azi ca făcând parte din Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO.\n 20 iulie: Nava spațială americană, Viking–1 a atins suprafața planetei Marte.\n 28 iulie: Cutremur în orașul Tangshan, China. Au decedat 242.769 de persoane și au fost rănite peste 164.851.\n\nSeptembrie \n 19 septembrie: Incidentul OZN de la Tehran: observarea vizuală și pe radar a unui obiect zburător neidentificat trecând pe deasupra Teheranului, Iran, în primele ore ale dimineții.\n\nOctombrie \n 3 octombrie: Alegeri legislative în Germania de Vest. Helmut Schmidt este reales cancelar al Germaniei.\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: La alegerile prezidențiale din Statele Unite, democratul Jimmy Carter îl învinge pe republicanul Gerald Ford, și devine primul candidat din Sud care învinge, de la Războiul Civil.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n Constantin Noica publică Despărțirea de Goethe.\n Formația Eagles lansează unul din cele mai bine vândute albume, Hotel California.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n1 ianuarie: Polly Maberly (Polly Lucinda Maberly), actriță britanică\n 3 ianuarie: Angelos Basinas, fotbalist grec\n 5 ianuarie: Dennis Georgian Șerban (Dennis Georgian Șerban), fotbalist român\n5 ianuarie: Adrian Toma, fotbalist român\n 6 ianuarie: David Di Michele, fotbalist italian (atacant)\n 7 ianuarie: Sorin Moisă, politician român\n 8 ianuarie: Marian Băban, canoist român\n 12 ianuarie: Ofelia Prodan, poetă română\n 13 ianuarie: Magno Alves (Magno Alves de Araújo), fotbalist brazilian (atacant)\n13 ianuarie: Michael Peña (Michael Anthony Peña), actor american\n 13 ianuarie: Mario Yepes (Mario Alberto Yepes Díaz), fotbalist argentinian\n 14 ianuarie: Natalia-Elena Intotero (n. Natalia-Elena Moldovan), politiciană română\n 15 ianuarie: Florentin Petre, fotbalist român\n 17 ianuarie: Constantin Rădulescu, politician român\n 18 ianuarie: Alin Pânzaru (Alin Cristinel Pînzaru), fotbalist român\n 18 ianuarie: Iustin Talpoș, politician român\n 19 ianuarie: Tarso Marques (Tarso Anibal Santanna Marque), pilot brazilian de Formula 1\n 21 ianuarie: Iulian Miu (Iulian Ilie Miu), fotbalist român\n 22 ianuarie: Sivert Høyem, cântăreț norvegian (Madrugada)\n25 ianuarie: Laura Vasiliu, actriță română de film și teatru\n 28 ianuarie: Răzvan Ciobanu, creator de modă român (d. 2019)\n 30 ianuarie: Cristian Brocchi, fotbalist italian\n 31 ianuarie: Adrian-Florin Dobre, politician român\n\nFebruarie \n 3 februarie: Tijana Dapčević, cântăreață macedoneană\n 3 februarie: Isla Fisher, actriță australiană\n3 februarie: Cătălin Hîldan (Cătălin George Hîldan), fotbalist român (d. 2000)\n3 februarie: Stoian Kolev, fotbalist bulgar\n3 februarie: Vitali Maevici, fotbalist din R. Moldova\n3 februarie: Florin Lucian Petcu, fotbalist român (atacant)\n 4 februarie: Vasilică Toma, politician român\n5 februarie: Tonny Jaa (n. Worawit Yeerum), actor, coregraf de acțiune, cascador și regizor thailandez\n 6 februarie: Maria Simon, actriță germană\n 7 februarie: Daisuke Oku, fotbalist japonez (d. 2014)\n 9 februarie: Ionela Târlea, atletă română\n 11 februarie: Ricardo (Ricardo Alexandre Martins Soares Pereira), fotbalist portughez (portar)\n 13 februarie: Feist (Leslie Feist), muziciană canadiană\n13 februarie: Martin Sastre, artist uruguayan\n 14 februarie: Patriciu Achimaș-Cadariu, medic român\n 14 februarie: Liv Kristine, cântăreață norvegiană\n 15 februarie: Ronnie Vannucci Jr. (Ronald Vannucci Jr.), muzician american (The Killers)\n 15 februarie: Thomas Olsson, fotbalist suedez\n 17 februarie: Almira Scripcenco, șahistă franceză\n 17 februarie: Svein Berge, muzician norvegian\n 19 februarie: Kamara (Kamara Ghedi), cântăreț și fotbalist român\n 20 februarie: Claudiu Binder (Ciprian Claudiu Binder), fotbalist român (atacant)\n 20 februarie: Laurențiu Rebega, politician român\n 23 februarie: Till Endemann, regizor de film, german\n 24 februarie: Yuval Noah Harari, istoric israelian\n\nMartie \n\n 2 martie: Cristian Vasile, istoric român.\n 2 martie: Françoaldo Sena de Souza, fotbalist brazilian (atacant)\n 2 martie: Daniil Strahov, actor rus\n 10 martie: Levente Molnár, actor român de etnie maghiară\n 10 martie: Cătălin Saizescu, actor român\n 11 martie: Anja Weisgerber, politician german\n 11 martie: Thomas Gravesen, fotbalist danez\n 11 martie: Petru Jardan, jurist și politician din R. Moldova\n 12 martie: Aida Mohamed, scrimeră maghiară\n 13 martie: Danny Masterson (Daniel Peter Masterson), actor american\n 16 martie: Blu Cantrell (n. Tiffany Cobb), muziciană americană\n 17 martie: Iulian Arhire, fotbalist român\n 17 martie: Todd Perry (Todd Scott Perry), jucător australian de tenis\n 17 martie: Álvaro Recoba (Álvaro Alexander Recoba Rivero), fotbalist uruguayan\n 18 martie: Giovanna Antonelli (Giovanna Antonelli Prado), actriță braziliană de film\n 19 martie: Alessandro Nesta, fotbalist italian\n 20 martie: Chester Bennington (Chester Charles Bennington), muzician, cantautor și actor american (d. 2017)\n 21 martie: Adrian Despot, cântăreț român\n 22 martie: Reese Witherspoon (Laura Jeanne Reese Witherspoon), actriță americană de film\n 23 martie: Dragoș Pîslaru, manager și politician român\n 23 martie: Ricardo Zonta, pilot brazilian de Formula 1\n 24 martie: Serhii Arbuzov, politician ucrainean\n 25 martie: Vladimir Kliciko, boxer ucrainean\n 25 martie: Rodica Ciorănică, jurnalistă din R. Moldova\n 26 martie: Nurgül Yeșilçay, actriță turcă\n 27 martie: Roberta Anastase (Roberta Alma Anastase), politiciană română\n 27 martie: Adrian Anca (Adrian Gheorghe Anca), fotbalist român (atacant)\n 29 martie: Cosmin Marinescu, economist român\n 29 martie: Jennifer Capriati (Jennifer Marie Capriati), jucătoare americană de tenis\n 30 martie: Bonobo (n. Simon Green), muzician britanic\n\nAprilie \n 1 aprilie: Clarence Seedorf (Clarence Clyde Seedorf), fotbalist neerlandez\n 1 aprilie: David Oyelowo (David Oyetokunbo Oyelowo), actor britanic\n 1 aprilie: Gábor Király, fotbalist maghiar\n 2 aprilie: Raluca Turcan, politiciană română\n 2 aprilie: Kristine Andersen, handbalistă daneză\n 4 aprilie: Denis Ulanov, jurist, avocat și politician din R. Moldova\n 4 aprilie: Florin Ganea, fotbalist român (d. 2015)\n 4 aprilie: Daniel Caspary, politician german\n 4 aprilie: Emerson (Émerson Ferreira da Rosa), fotbalist brazilian\n 5 aprilie: Fernando Morientes (Fernando Morientes Sánchez), fotbalist spaniol (atacant)\n 14 aprilie: Georgeta Damian, canotoare română\n 15 aprilie: Seigo Narazaki, fotbalist japonez\n 17 aprilie: Anna Geislerová, actriță cehă\n 19 aprilie: Ruud Adrianus Jolie, muzician neerlandez\n 20 aprilie: Shay Given (Séamus John James Given), fotbalist irlandez (portar)\n 22 aprilie: Cornel Cernea, fotbalist român (portar)\n 22 aprilie: Michał Żewłakow, fotbalist polonez\n 24 aprilie: Steve Finnan (Stephen John Finnan), fotbalist irlandez\n 25 aprilie: Tim Duncan (Timothy Theodore Duncan), baschetbalist american\n 26 aprilie: Cătălin Mulțescu (Cătălin Emanuel Mulțescu), fotbalist român (portar)\n 26 aprilie: Bogdan Nicolae (Gheorghe Bogdan Nicolae), fotbalist român\n 27 aprilie: Olaf Tufte, canotor norvegian\n 28 aprilie: Alessandra Stoicescu, jurnalistă română\n 29 aprilie: Mihai Grünberg, șahist român\n\nMai \n 2 mai: Cristian Negru (Cristian Eugen Negru), fotbalist român (atacant)\n 3 mai: Vanda Hădărean, sportivă română (gimnastică artistică)\n 3 mai: Muttonheads (n. Jérôme Tissot), DJ francez și producător de muzică electronică\n 4 mai: Yasuhiro Hato, fotbalist japonez\n 4 mai: Laurențiu Duță, cântăreț român\n 5 mai: Juan Pablo Sorín, fotbalist argentinian\n 6 mai: Cosmin-Cristian Viașu, senator român (d. 2022)\n 7 mai: Carrie Henn (Caroline Marie Henn), profesoară americană, cunoscută pentru interpretarea rolului unui copil (Aliens)\n 8 mai: Constantin Schumacher (Constantin Franz-Ulrich Schumacher), fotbalist român\n 15 mai: Jacek Krzynówek, fotbalist polonez\n 16 mai: Petru Țurcaș, fotbalist român (portar)\n 18 mai: Cătălin Boboc, politician român\n 18 mai: Pacha Man (n. Călin Nicorici), muzician român\n 19 mai: Åsa Westlund, politiciană suedeză\n 22 mai: Valeriu Turcan, jurnalist român\n 22 mai: Daniel Erlandsson, muzician suedez\n 24 mai: Adrian Mihalcea, fotbalist român\n 24 mai: George Kobaladze, halterofil canadian\n 25 mai: Cillian Murphy, actor irlandez\n 25 mai: Barna Tánczos, politician român\n 28 mai: Mugur Bolohan (Cristian Mugur Bolohan), fotbalist român\n 29 mai: Hakan Günday, scriitor turc\n 31 mai: Colin Farrell (Colin James Farrell), actor irlandez de film\n 31 mai: Emil Hoștină, actor român\n\nIunie \n 1 iunie: Lucian Trufin, politician român\n 2 iunie: Yoshinobu Minowa, fotbalist japonez\n 2 iunie: Radu Costin Vasilică, politician român\n 4 iunie: Nenad Zimonjić, jucător sârb de tenis \n 4 iunie: Dmitri Lapkes, scrimer belarus\n 5 iunie: Takayuki Suzuki, fotbalist japonez (atacant)\n 6 iunie: Adrian-Miroslav Merka, politician român de etnie slovacă\n 8 iunie: Lindsay Davenport (Lindsay Ann Davenport), jucătoare americană de tenis\n 9 iunie: Marius Bodea, politician român\n 9 iunie: Cornel Pieptea, politician român\n 9 iunie: Raluca Ioniță, caiacistă română\n 10 iunie: Martin Tudor (Martin Gheorghe Tudor), fotbalist (portar) și antrenor român (d. 2020)\n 10 iunie: Georg Friedrich, Prinț al Prusiei, șef al Casei de Hohenzollern (din 1994)\n 11 iunie: Milorad Bukvić, fotbalist sârb\n 12 iunie: Sorin Iodi (Sorin Adrian Iodi), fotbalist român\n 12 iunie: Thomas Sørensen, fotbalist danez\n 12 iunie: GeoDaSilva (Gheorghe Constantin Cristinel), cântăreț român\n 13 iunie: Tudor Chiuariu, politician român\n 14 iunie: Massimo Oddo, fotbalist italian\n 14 iunie: Lavínia Vlasak, actriță braziliană\n 15 iunie: Dorin Bădulescu (Dorin-Valeriu Bădulescu), politician român\n 16 iunie: Tom Lenk (Thomas Loren Lenk), actor american\n 17 iunie: Ioan Vulpescu, politician român\n 17 iunie: Scott Adkins (Scott Edward Adkin), actor și sportiv britanic (arte marțiale)\n 18 iunie: Maksim Galkin, umorist, actor și prezentator de televiziune rus\n 18 iunie: Akinori Nishizawa, fotbalist japonez\n 18 iunie: Brady Haran, jurnalist și youtuber australian\n 18 iunie: Tatsuhiko Kubo, fotbalist japonez (atacant)\n 20 iunie: Juliano Belletti (Juliano Haus Belletti), fotbalist brazilian\n 22 iunie: Manuel Costescu, politician român\n 23 iunie: Patrick Vieira, fotbalist francez\n 24 iunie: Ricardo Alexandre dos Santos, fotbalist brazilian\n 25 iunie: Cătălin Lucian Iliescu, politician român\n 27 iunie: Wagner Moura, actor brazilian\n\nIulie \n 1 iulie: Laura-Iuliana Scântei, politiciană română\n 1 iulie: Ruud van Nistelrooy, fotbalist neerlandez\n 1 iulie: Patrick Kluivert, fotbalist neerlandez\n 4 iulie: Iulian Crivac, fotbalist român\n 5 iulie: Nuno Gomes (Nuno Miguel Soares Pereira Ribeiro), fotbalist portughez (atacant)\n 8 iulie: Grettel Valdéz (Grettell Valeria Valdez), actriță mexicană\n 10 iulie: Ludovic Giuly, fotbalist francez\n 12 iulie: Petru Bălan (Petru Vladimir Bălan), jucător de rugby, român\n 14 iulie: Silvia Monica Dinică, politiciană română\n 14 iulie: Manuel Medina (Manuel Eduardo Medina Mariño), ciclist venezuelean\n 14 iulie: Daniel Costescu (Daniel Ștefan Costescu), fotbalist român (atacant)\n 15 iulie: Diane Kruger (n. Diane Heidkrüger), actriță de film și fotomodel americană de etnie germană\n 15 iulie: Marco Di Vaio, fotbalist italian (atacant)\n 15 iulie: Seth Gordon (Seth Lewis Gordon), regizor, producător de film și televiziune, scenarist american\n 15 iulie: Gabriel Iglesias (Gabriel Jesus Iglesias), actor american\n 16 iulie: Șerban Huidu, realizator TV român\n 17 iulie: Marcos Senna (Marcos Antônio Senna da Silva), fotbalist spaniol\n 17 iulie: Costel Lupașcu, politician român\n 17 iulie: Anders Svensson, fotbalist suedez\n 18 iulie: Elsa Pataky (n. Elsa Lafuente Medianu), actriță spaniolă de film\n 20 iulie: Alex Yoong, pilot malaysian de Formula 1\n 23 iulie: Alexandr Oleșco, actor rus\n23 iulie: Judit Polgar, șahistă maghiară\n 26 iulie: Alice Taglioni, actriță franceză\n 26 iulie: Pável Pardo, fotbalist mexican\n 27 iulie: Șerban Axinte, scriitor român\n 27 iulie: Susanne Georgi, cântăreață daneză\n 27 iulie: Flavius Moldovan (Mihail Flavius Moldovan), fotbalist român\n 28 iulie: Huma Abedin, politiciană americană\n 28 iulie: Carol-Eduard Novak, ciclist român de etnie maghiară, ministru al tineretului și sportului (din 2020)\n 28 iulie: Adrian-Ionuț Gâdea, politician român\n 29 iulie: Florentin Rădulescu, fotbalist român (portar)\n 29 iulie: Mihaela Burtică, fotbalistă română\n 31 iulie: Paulo Wanchope (Pablo César Wanchope Watson), fotbalist costarican (atacant)\n\nAugust \n 1 august: Dieter Nisipeanu, șahist român\n 1 august: Hasan Șaș (Hasan Gökhan Șaș), fotbalist turc\n 2 august: Sam Worthington (Samuel Henry John Worthington), actor australian\n 2 august: Toni Storaro, cântăreț bulgar \n 4 august: Mărinică Dincă, politician român\n 4 august: Savatie Baștovoi, scriitor român\n 5 august: Eugen Trică, fotbalist român\n 9 august: Audrey Tautou, actriță franceză de film\n 11 august: Iván Córdoba (Iván Ramiro Córdoba Sepúlveda), fotbalist columbian\n 12 august: Adrian Lebedinschi, politician din R. Moldova\n 12 august: Wednesday 13 (n. Joseph Poole), muzician american (Murderdolls)\n 14 august: Florentina Marilena Toma, politiciană română\n 15 august: Boudewijn Zenden, fotbalist neerlandez\n 16 august: Krisztina Egerszegi, înotătoare maghiară\n 20 august: Cornel Frăsineanu (Cornel Dănuț Frăsineanu), fotbalist român\n 21 august: Nikos Vertis (Nikolaos Vertis Arvanitidis), cântăreț grec\n 23 august: Fuego (n. Paul Ciprian Surugiu), cântăreț român de muzică ușoară\n 25 august: Alexander Skarsgård, actor suedez\n 27 august: Carlos Moyà, jucător spaniol de tenis \n 27 august: Andrian Bogdan, fotbalist (portar) și antrenor din R. Moldova\n 29 august: Jon Dahl Tomasson, fotbalist danez (atacant)\n 29 august: Rareș Niculescu, politician român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Takashi Fukunishi, fotbalist japonez\n 3 septembrie: Anamaria Ionescu, jurnalistă română\n 5 septembrie: Vadim Boreț, fotbalist din R. Moldova\n 6 septembrie: Wojciech Wierzejski, politician polonez\n 8 septembrie: Marian Crișan, regizor de film, român\n 8 septembrie: Marcela Topor, jurnalistă română\n 10 septembrie: Caddillac (Dragoș Vlad Neagu), rapper român (B.U.G. Mafia)\n 10 septembrie: Marius Mitu (Dan Marius Mitu), fotbalist român\n 10 septembrie: Alexander Zach, politician austriac\n 10 septembrie: Pompiliu Stoica (Pompiliu Sorin Stoica), fotbalist român\n 10 septembrie: Gustavo Kuerten, jucător brazilian de tenis \n 11 septembrie: Tomáš Enge, pilot ceh de Formula 1 și IndyCar\n 12 septembrie: Sergiu Epureanu, fotbalist din R. Moldova\n 12 septembrie: Maciej Żurawski (Maciej Stanisław Żurawski), fotbalist polonez (atacant)\n 15 septembrie: Alexandru Tomescu, violonist român\n 15 septembrie: Jonathan Liebesman, regizor de film, sud-african\n 17 septembrie: Feleknas Uca, politiciană germană\n 18 septembrie: Ronaldo (Ronaldo Luis Nazário de Lima), fotbalist brazilian\n 18 septembrie: Silviu-Nicu Macovei, politician român\n 20 septembrie: Jon Bernthal (Jonathan Edward Bernthal), actor american\n 20 septembrie: Dan Mihai Leompescu, cântăreț român (Manfellow)\n 23 septembrie: Iulian Bursuc, fotbalist din R. Moldova\n 25 septembrie: Chiara (Chiara Siracusa), cântăreață malteză\n 26 septembrie: Bojan Simić, fotbalist sârb\n 26 septembrie: Sami Vänskä, muzician finlandez\n 26 septembrie: Michael Ballack, fotbalist german\n 27 septembrie: Francesco Totti, fotbalist italian (atacant)\n 28 septembrie: Boris Smiljanić, fotbalist elvețian\n 28 septembrie: Robert Vancea (Robert Dumitru Vancea), fotbalist român\n 29 septembrie: Andrei Șevcenko, fotbalist ucrainean (atacant)\n 30 septembrie: Costel Mozacu (Costel Ciprian Mozacu), fotbalist român\n 30 septembrie: Gergely Olosz, politician român\n 30 septembrie: Gabriel Stati, economist din R. Moldova\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Diana Haddad, muziciană libaneză\n 2 octombrie: Anita Kulcsár, handbalistă maghiară (d. 2005)\n 3 octombrie: Seann William Scott, actor american\n 4 octombrie: Alicia Silverstone, actriță americană\n 4 octombrie: Mauro Camoranesi (Mauro Germán Camoranesi), fotbalist italian\n 7 octombrie: Gilberto Silva (Gilberto Aparecido da Silva), fotbalist brazilian\n 7 octombrie: Santiago Solari (Santiago Hernán Solari Poggio), fotbalist argentinian\n 10 octombrie: André Vianco, scriitor brazilian\n 13 octombrie: Bogdan Onuț (Bogdan Mihai Onuț), fotbalist român\n 14 octombrie: Dan McCafferty (William Daniel McCafferty), muzician britanic (Nazareth), (d. 2022)\n 15 octombrie: Suzanne D'Mello, cântăreață indiană\n 17 octombrie: Tataee (Vlad Irimia), rapper și producător muzical român (B.U.G. Mafia)\n 18 octombrie: Galder (n. Thomas Andersen), muzician norvegian\n 19 octombrie: Desmond Harrington, actor american\n 19 octombrie: Omar M. Gooding, actor american\n 20 octombrie: Nicola Legrottaglie, fotbalist italian\n 21 octombrie: Lavinia Miloșovici, sportivă română (gimnastică artistică)\n 21 octombrie: Lee Jong-soo, actor sud-coreean\n 23 octombrie: Ryan Reynolds, actor canadian de film\n 23 octombrie: Dana Nălbaru, cântăreață română\n 27 octombrie: Sebastián Abreu (Washington Sebastián Abreu Gallo), fotbalist uruguayan (atacant)\n 27 octombrie: Éva-Andrea Csép, politiciană română\n 30 octombrie: Xenti Runceanu, compozitor român\n 31 octombrie: Guti (n. José María Gutiérrez Hernández), fotbalist spaniol\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Guillermo Franco, (Guillermo Luis Franco Farquarson) fotbalist argentinian (atacant)\n 4 noiembrie: Renato Usatîi, om de afaceri din R. Moldova\n 9 noiembrie: Danzel (n. Johan Waem), cântăreț belgian\n 12 noiembrie: Mirosław Szymkowiak, fotbalist polonez\n 12 noiembrie: Alin Minteuan (Alin Ilie Minteuan), fotbalist român\n 12 noiembrie: Richelle Mead, scriitoare americană\n 17 noiembrie: Ervin Skela, fotbalist albanez\n 18 noiembrie: Shagrath (n. Stian Thoresen), muzician norvegian\n 19 noiembrie: Stylianos Venetidis, fotbalist grec\n 20 noiembrie: Atsushi Yoneyama, fotbalist japonez\n 20 noiembrie: Ji Yun-Nam, fotbalist nord-coreean\n 22 noiembrie: Torsten Frings (Torsten Klaus Frings), fotbalist german\n 23 noiembrie: Cüneyt Çakır, arbitru de fotbal turc\n 23 noiembrie: Takayuki Chano, fotbalist japonez\n 24 noiembrie: Flavius Stoican (Flavius Vladimir Stoican), fotbalist român\n 29 noiembrie: Chadwick Boseman (Chadwick Aaron Boseman), actor american (d. 2020)\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Claudiu Răducanu (Claudiu Nicu Răducanu), fotbalist român (atacant)\n 4 decembrie: Andi-Gabriel Grosaru, politician român\n 5 decembrie: Sachiko Kokubu, actriță japoneză\n 5 decembrie: Amy Acker (Amy Louise Acker), actriță americană\n 6 decembrie: Ionel Dănciulescu (Ionel Daniel Dănciulescu), fotbalist român\n 9 decembrie: Bae Su-bin, actor sud-coreean\n 13 decembrie: Radosław Sobolewski, fotbalist polonez\n 13 decembrie: Rama Yade, politiciană franceză\n 13 decembrie: Christofer Fjellner, politician suedez\n 13 decembrie: Maloy Lozanes, cântăreață germană\n 14 decembrie: Petter Hansson, fotbalist suedez\n 16 decembrie: Mihai Trăistariu, cântăreț român\n 20 decembrie: Mihai Dăscălescu (Mihai Valentin Dăscălescu), fotbalist român (atacant)\n 25 decembrie: Armin van Buuren, DJ neerlandez\n 25 decembrie: Tuomas Holopainen, muzician finlandez\n 29 decembrie: Michal Hvorecký, scriitor slovac\n\nDecese \n 8 ianuarie: Ciu Enlai, 77 ani, prim-ministru chinez (1949-1976), (n. 1898)\n 18 ianuarie: Baruch Agadati, 80 ani, artist israelian (n. 1895)\n 21 ianuarie: Ion Bog, 33 ani, actor român (n. 1942)\n 25 ianuarie: Milița Petrașcu, 83 ani, artistă română (n. 1892)\n 1 februarie: Werner Karl Heisenberg, 74 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (1932), (n. 1901)\n 1 februarie: Hans Richter, 87 ani, avangardist german (n. 1888)\n 2 februarie: Ghelman Lazăr, 89 ani, pictor român (n. 1887)\n 17 februarie: Pedro Leandro Ipuche, 86 ani, poet uruguayan (n. 1889)\n 4 martie: Walter Schottky, 89 ani, fizician german (n. 1886)\n 10 martie: Haddon Sundblom (Haddon Hubbard Sundblom), 76 ani, artist american (n. 1899)\n 13 martie: Sergiu Dan (n. Isidor Rotman), 72 ani, scriitor român (n. 1903)\n 15 martie: Fanny Rebreanu (n. Ștefana Rădulescu), 87 ani, actriță română, soția scriitorului Liviu Rebreanu. (n. 1888)\n 25 martie: Josef Albers, 88 ani, pictor, poet, profesor și teoretician american de origine germană (n. 1888)\n 28 martie: Endre Angyal, 80 ani, scriitor maghiar (n. 1915)\n 1 aprilie: Max Ernst, 85 ani, pictor modernist german (n. 1891)\n 3 aprilie: Emil C. Crăciun, 79 ani, medic român (n. 1896)\n 4 aprilie: Harry Nyquist, 87 ani, fizician american (n. 1889)\n 24 aprilie: Aurel Decei, 71 ani, jurnalist român (n. 1905)\n 26 aprilie: Gheorghe Flondor, 83 ani, politician român (n. 1892)\n 26 aprilie: Sidney James (n. Joel Solomon Cohen), 62 ani, actor britanic (n. 1913)\n 28 aprilie: Walther von Seydlitz-Kurzbach, 87 ani, general nazist german (n. 1888)\n 29 aprilie: Johann Willem Beyen, 78 ani, politician din Țările de Jos (n. 1897)\n 9 mai: Ulrike Meinhof, 41 ani, teroristă germană (n. 1934)\n 9 mai: Vasile Chiroiu, 65 ani, fotbalist român (n. 1910)\n 9 mai: Alexandru Cuedan, 65 ani, fotbalist român (n. 1910)\n 12 mai: Rudolf Kempe, 65 ani, dirijor german (n. 1910)\n 20 mai: Irma Brósz, 64 ani, pictoriță română de etnie maghiară (n. 1911)\n 26 mai: Martin Heidegger, 86 ani, filosof german (n. 1889)\n 27 mai: Alexandru Naum Frumkin, 80 ani, chimist rus (n. 1895)\n 31 mai: Elmer George, 47 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1928)\n 4 iunie: Zoltán Latinovits, 44 ani, actor maghiar (n. 1931)\n 5 iunie: Robert Pohl, 91 ani, fizician german (n. 1884)\n 8 iunie: Octavian Fodor, 63 ani, medic român (n. 1913)\n 21 iunie: Vilmos Nagy, 92 ani, general român de etnie secuiască (n. 1884)\n 1 iulie: Zhang Wentian, 76 ani, politician chinez (n. 1900)\n 4 iulie: Antoni Słonimski, 80 ani, poet polonez (n. 1895)\n 7 iulie: Gustav Heinemann (Gustav Walter Heinemann), 76 ani, politician german (n. 1899)\n 16 iulie: Stanley Gerald Thompson, 64 ani, chimist american, descoperitor al unor elemente transuraniene (n. 1912)\n 19 iulie: Henri Catargi, 82 ani, pictor român (n. 1894)\n 22 iulie: Hakon Stangerup (Carl Hakon Stangerup), 67 ani, critic și istoric literar danez (n. 1908)\n 24 iulie: Julius Döpfner (Julius August Döpfner), 62 ani, preot catolic german (n. 1913)\n 26 iulie: Nikolai Nosov, 67 ani, scriitor rus (n. 1908)\n 26 iulie: Dominic Stanca, 50 ani, actor român (n. 1926)\n 29 iulie: Octav Dessila, 80 ani, scriitor român (n. 1895)\n 10 august: Karl Schmidt-Rottluff, 91 ani, artist german (n. 1884)\n 15 august: Fanny Rebreanu (n. Ștefana Rădulescu), 87 ani, actriță română (n. 1888)\n 16 august: Desmond Skirrow (John Desmond Skirrow), 52 ani, scriitor britanic (n. 1923)\n 22 august: Imre Nagy, 83 ani, pictor român (n. 1893)\n 25 august: Eyvind Johnson (Eyvind Olof Verner Johnson), 76 ani, scriitor suedez laureat al Premiului Nobel (1974), (n. 1900)\n 26 august: Warner Anderson, 65 ani, actor american (n. 1911)\n 27 august: Wanda Szmielew (Wanda Montlak Szmielew), 58 ani, matematiciană poloneză (n. 1918)\n 6 septembrie: David Korner, 61 ani, politician român (n. 1914)\n 7 septembrie: Daniel F. Galouye (Daniel Francis Galouye), 56 ani, scriitor american de literatură SF (n. 1920)\n 9 septembrie: Mao Zedong, 82 ani, om politic chinez, lider al Partidului Comunist Chinez (n. 1893)\n 10 septembrie: Dalton Trumbo (James Dalton Trumbo), 70 ani, scriitor american (n. 1905)\n 12 septembrie: Tiron Albani, 89 ani, om politic, publicist și prozator român (n. 1887)\n 23 septembrie: Petru Zadnipru, 49 ani, poet din R. Moldova (n. 1927)\n 24 septembrie: Bruno VeSota, 54 ani, regizor de film, american (n. 1922)\n 27 septembrie: Rudolf Somogyvári (n. Skoda Rezső), 59 ani, actor maghiar (n. 1916)\n 6 octombrie: Gilbert Ryle, 76 ani, filosof britanic (n. 1900)\n 10 octombrie: David Lewis, 1st Baron Brecon, 71 ani, politician britanic (n. 1905)\n 13 octombrie: Mihail Kernbach, 81 ani, medic român (n. 1895)\n 14 octombrie: Soame Jenyns (Roger Soame Jenyns), 71 ani, istoric al artei, britanic (n. 1904)\n 17 octombrie: Franz Altheim, 78 ani, istoric și filolog german, membru de onoare al Academiei Române (n. 1898)\n 25 octombrie: Raymond Queneau, 73 ani, poet francez (n. 1903)\n 30 octombrie: Clarence Chamberlin (Clarence Duncan Chamberlin), 82 ani, aviator american (n. 1893)\n 5 noiembrie: Willi Hennig (Emil Hans Willi Hennig), 63 ani, biolog german (n. 1913)\n 6 noiembrie: Ilie Lazăr, 80 ani, politician român (n. 1895)\n 11 noiembrie: Alexander Calder, 78 ani, artist american (n. 1898)\n 15 noiembrie: Gheorghe Călugăreanu, 74 ani, matematician român (n. 1902)\n 15 noiembrie: Jean Gabin (n. Jean Alexis Gabin Moncorgé), 72 ani, actor francez (n. 1904)\n 20 noiembrie: Michel Landau, 81 ani, politician și jurnalist român de etnie evreiască (n. 1895)\n 21 noiembrie: Nikolai S. Akulov, 75 ani, fizician sovietic (n. 1900)\n 22 noiembrie: Rupert Davies (Rupert Lisburn Gwynne Davies), 60 ani, actor britanic (n. 1916)\n 24 noiembrie: Ioan Vlădea, 69 ani, inginer român (n. 1907)\n 24 noiembrie: János Aszódy, 68 ani, jurnalist român de etnie maghiară (n. 1908)\n 4 decembrie: Tommy Bolin (Thomas Richard Bolin), 25 ani, muzician american (Deep Purple), (n. 1951)\n 22 decembrie: Martín Luis Guzmán, 89 ani, scriitor mexican (n. 1887)\n 30 decembrie: Rudi Fischer, pilot elvețian de Formula 1 (n. 1912)\n 31 decembrie: Teohari Georgescu, 68 ani, politician român (n. 1908)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Burton Richter, Samuel Chao Chung Ting (SUA)\n Chimie: William N. Lipscomb (SUA)\n Medicină: Baruch S. Blumberg, D. Carleton Gajdusek (SUA)\n Literatură: Saul Bellow (SUA)\n Pace: Betty Williams, Mairead Corrigan (Irlanda de Nord)\n\n1976" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu Anii 1310." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1260 Anii 1270 Anii 1280 Anii 1290 Anii 1300 - Anii 1310 - Anii 1320 Anii 1330 Anii 1340 Anii 1350 Anii 1360\n\nAni: 1310 1311 1312 1313 1314 1315 1316 1317 1318 1319\n\nAnii 1310" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ai despre 1975?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1975 (MCMLXXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Femeii de către ONU.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 17 ianuarie: La prima reuniune a Congresului Național a Poporului din China în zece ani, Zhou Enlai a fost reales în funcția de prim-ministru și Deng Xiaoping, care a fost în dizgrația Partidului Comunist timp de opt ani, a fost ales ca vicepremier și vicepreședinte al partidului. O nouă Constituție pentru Republica Populară a fost promulgată în aceeași zi.\n 19 ianuarie: Comisia pentru Reglementare Nucleară (NRC). Agenție înființată în Rockville, Maryland, Statele Unite, care supraveghează și controlează folosirea în scopuri civile a energiei nucleare (înlocuiește Comisia pentru Energie Atomică din Statele Unite).\n\nFebruarie \n 11 februarie: Margaret Thatcher îl învinge pe Edward Heath în lupta pentru conducerea Partidului Conservator. Thatcher, la 49 de ani, devine prima femeie britanică lider al unui partid politic.\n\nMartie \n 4 martie: Charlie Chaplin este înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.\n 25 martie: Regele Faisal al Arabiei Saudite este împușcat mortal de unul din nepoții săi. Ucigașul va fi decapitat la 18 iunie. Regele Faisal este succedat de Regele Khalid.\n\nAprilie \n 3 aprilie: Bobby Fischer refuză să joace șah împotriva lui Anatoli Karpov, titlul ajungând la acesta din urmă.\n 4 aprilie: Bill Gates și Paul Allen au fondat compania Microsoft în Albuquerque, New Mexico.\n 13 aprilie: Izbucnirea războiului civil în Liban (1975-1991). Conflict rezultat din tensiunile între populațiile libaneze creștine și musulmane, exacerbat după 1970 de prezența în Liban a luptătorilor OEP (Organizația pentru Eliberarea Palestinei).\n 17 aprilie: Pol Pot proclamă Cambodgia „Republica Democratică Kampuchea\" și devine prim-ministru (1975–1979).\n 30 aprilie: Eliberarea totală a Vietnamului (\"Ziua Victoriei\").\n\nMai \n 3 mai: Nadia Comăneci, în vârstă de 13 ani, devine campioană mondială absolută a Europei la gimnastică și campioană continentală la sărituri, paralele și bârnă.\n 16 mai: India anexează Sikkim.\n 16 mai: Alpinista niponă Junko Tabei a devenit prima femeie din lume care a urcat pe Everest.\n 29 mai: Gustáv Husák devine președinte al Republicii Socialiste Cehoslovacia (până în 1989).\n\nIunie \n 5 iunie: După prima dată de la războiul de șase zile se redeschide traficului internațional pe Canalul Suez, iar Egiptul preia controlul asupra celor două maluri.\n 25 iunie: Președintele Indiei, Fakhruddin Ali Ahmed, la sfatul prim-ministrului Indira Gandhi, a semnat o proclamație pentru o stare de urgență, suspendând libertățile civile și alegerile. Drepturile civile vor rămâne suspendate în \"cea mai mare democrație din lume\" până 18 ianuarie 1977, atunci când s-a permis să aibă loc noi alegeri.\n 25 iunie: Mozambic își câștigă independența față de Portugalia.\n\nIulie \n 6 iulie: Comore își declară independența față de Franța.\n 17 iulie: Echipajul american Apollo s-a cuplat în spațiu cu echipajul rus Soiuz. Cele două echipaje, formate din trei piloți americani și doi ruși, au stat unite 44 ore, marcând astfel prima legătură între nave spațiale aparținând celor două națiuni.\n 30 iulie: La Detroit se raportează dispariția fostului președinte al sindicatelor, Jimmy Hoffa.\n\nAugust \n 1 august: Acordul de la Helsinki (Actul final). Acord internațional semnat cu scopul de a slăbi tensiunile dintre URSS și țările vest-europene, pentru a asigura un status-quo în Europa după cel de-al doilea RM.\n 3 august: S-a încheiat vizita oficială de două zile, efectuată în România, a președintelui american Gerald Ford.\n\nSeptembrie \n 16 septembrie: Papua Noua Guinee își câștigă independența față de Australia.\n 22 septembrie: La San Francisco a avut loc a doua încercare de asasinare a președintelui Gerald Ford.\n\nOctombrie \n 30 octombrie: Prințul Juan Carlos devine rege al Spaniei.\n\nNoiembrie \n 11 noiembrie: Angola devine independentă față de Portugalia.\n 20 noiembrie: Moare Francisco Franco, șeful statului spaniol. După moartea acestuia, ia sfârșit dictatura care a început la 1 aprilie 1939 și se restaurează monarhia, conform dorinței lui.\n 22 noiembrie: Juan Carlos este declarat rege al Spaniei după moartea dictatorului Francisco Franco.\n\nDecembrie \n 25 decembrie: Trupa de heavy metal, Iron Maiden, este fondată de Steve Harris la Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.\n\nNedatate \n ADA. Limbaj de programare de nivel înalt, dezvoltat de Departamentul de Apărare al SUA. A fost standardizat în 1983.\nAgenția Spațială Europeană (ASE), cu sediul central la Paris, Franța.\n Este indentificată boala Lyme, boală infecțioasă transmisă prin căpușe, denumită după localitatea Old Lyme, Conneticut, SUA.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 17 ianuarie: Bob Dylan lansează Blood on the Tracks, considerat unul dintre cele mai bune albume ale lui.\nEugen Cristea debutează în Cenaclul Flacăra.\n Constantin Noica publică Eminescu sau Gânduri despre omul deplin al culturii românești.\n Marin Preda publică Delirul.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Dan Condrea, om de afaceri român, manager (Hexi Pharma), (d. 2016)\n 2 ianuarie: Ionel Daniel Butunoi, politician român\n 2 ianuarie: Olexandr Șovkovski, fotbalist ucrainean (portar)\n2 ianuarie: Robert Westerholt, muzician neerlandez\n 3 ianuarie: Roxana Scarlat, floretistă română\n 3 ianuarie: Robert Schultzberg, muzician elvețian\n3 ianuarie: Jakob Vestergaard, antrenor de handbal, danez\n 5 ianuarie: Bradley Cooper, actor american de film\n7 ianuarie: Bogdan Andone (Bogdan Ioan Andone), fotbalist român (atacant)\n 7 ianuarie: Piia-Noora Kauppi, politiciană finlandeză\n 7 ianuarie: Oleg Șișchin, fotbalist din R. Moldova\n 8 ianuarie: Sergiu Coropceanu, politician din R. Moldova\n 9 ianuarie: Xavier Méride, fotbalist francez\n 11 ianuarie: Matteo Renzi, politician italian\n13 ianuarie: Blasphemer (n. Rune Eriksen), chitarist norvegian\n 13 ianuarie: Daniel Kehlmann, scriitor german\n 14 ianuarie: Dragoș Tudorache, politician român\n 15 ianuarie: Mario Bugeanu, fotbalist român (d. 1999)\n 16 ianuarie: Aruna (Aruna Abrams), cântăreață americană\n16 ianuarie: Ayça Bingöl, actriță turcă\n 20 ianuarie: Monique, actriță porno americană\n 21 ianuarie: Yuji Ide, pilot japonez de Formula 1\n21 ianuarie: Florin Șerban, regizor de film, român\n 23 ianuarie: Gheorghe Rohat, fotbalist român\n 25 ianuarie: Mia Kirshner, actriță canadiană\n 27 ianuarie: Claudio Gioè, actor italian\n 27 ianuarie: Narcisa Suciu, cântăreață română\n 29 ianuarie: Radu Lambrino, politician român\n 30 ianuarie: Juninho (Antônio Augusto Ribeiro Reis Jr.), fotbalist brazilian\n 30 ianuarie: Martijn Spierenburg, muzician neerlandez\n 31 ianuarie: Oltin Hurezeanu, actor român\n\nFebruarie \n 3 februarie: Boris Cebotari, fotbalist din R. Moldova (d. 2012)\n 3 februarie: Theodor-Cătălin Nicolescu, politician român\n 4 februarie: Natalie Imbruglia, cântăreață australiană de muzică pop\n 5 februarie: Giovanni van Bronckhorst, fotbalist neerlandez\n 6 februarie: Marcela Lavinia Șandru, politician român\n 7 februarie: Sorin Mișcoci, jurnalist român\n 18 februarie: Botond Csoma, politician român\n 18 februarie: Igor Dodon, al 5-lea președinte a Republicii Moldova (2016-2020)\n18 februarie: Gary Neville (Gary Alexander Neville), fotbalist englez\n 19 februarie: Esther de Lange, politiciană neerlandez\n 19 februarie: Mirela Pașca, sportivă română (gimnastică artistică)\n 22 februarie: Drew Barrymore (Drew Blythe Barrymore), actriță americană de film\n 22 februarie: Elena-Ramona Uioreanu, politiciană română\n 23 februarie: Fabiana Anastácio, cântăreață braziliană (d. 2020)\n 23 februarie: Leonardo Badea, economist, profesor universitar, politician român\n23 februarie: Álvaro Morte, actor spaniol\n 28 februarie: Iurie Miterev, fotbalist din R. Moldova (d. 2012)\n\nMartie \n 1 martie: Baek Seung-hyeon, actor sud-coreean\n1 martie: Valentina Monetta, cântăreață sanmarineză\n 1 martie: Nikodem Popławski, fizician polonez\n 2 martie: Radu Niculescu, fotbalist român\n 5 martie: Luciano Burti (Luciano Pucci Burti), pilot brazilian de Formula 1\n5 martie: Moussa Mara, politician malian\n 8 martie: Sergej Ćetković, cântăreț muntenegrean\n 8 martie: Sultan Ibragimov, boxer rus\n 9 martie: Marcel Glăvan, canoist român\n 9 martie: Roy Makaay, fotbalist neerlandez\n9 martie: Lisa Miskovsky, cântăreață suedeză\n9 martie: Konstantinos Passaris, criminal grec\n 9 martie: Marian Pavel, politician român\n9 martie: Plumb (n. Tiffany Arbuckle Lee), cântăreață americană\n9 martie: Juan Sebastián Verón, fotbalist argentinian\n 12 martie: Edgaras Jankauskas, fotbalist lituanian\n 13 martie: Mark Clattenburg, arbitru britanic de fotbal \n 15 martie: Adrian Iencsi, fotbalist român\n15 martie: Eva Longoria (Eva Jacqueline Longoria), actriță americană\n15 martie: Veselin Topalov, șahist bulgar\n15 martie: Will.i.am (n. William James Adams jr), compozitor, cântăreț american\n 17 martie: Andrew Martin (Andrew James Robert Patrick Martin), wrestler canadian (d. 2009)\n 21 martie: Dumitru Gorzo, pictor român\n21 martie: Mark Williams, jucător profesionist britanic de snooker\n 22 martie: Ioana Flora, actriță română\n 23 martie: Valer-Daniel Breaz, matematician și politician român\n 23 martie: Edith Mastenbroek, politiciană neerlandeză (d. 2012)\n 24 martie: Andreea Berecleanu, jurnalistă română\n 24 martie: Elena Radu, caiacistă română\n 27 martie: Fergie (n. Stacy Ann Ferguson), cântăreață americană\n 28 martie: Iván Helguera, fotbalist spaniol\n 29 martie: Laurențiu Diniță, fotbalist român\n\nAprilie \n 1 aprilie: Washington Stecanela Cerqueira, fotbalist brazilian\n 1 aprilie: Viktória Mohácsi, politiciană maghiară\n 2 aprilie: Florin Pârvu, fotbalist român\n 5 aprilie: Alexandru Papadopol, actor român\n 9 aprilie: Saïd el Khadraoui, politician belgian\n 9 aprilie: Terasa Livingstone, actriță australiană\n 11 aprilie: Simona Gogîrlă, handbalistă română\n 12 aprilie: Ionuț Caragea, poet și scriitor român\n12 aprilie: Camila Morgado, actriță braziliană\n 13 aprilie: Lou Bega (n. David Lubega), cântăreț german\n 14 aprilie: Gabriel Trifu, jucător român de tenis \n 19 aprilie: Marius Măldărășanu, fotbalist român\n 22 aprilie: Pavel Horváth, fotbalist ceh\n22 aprilie: Jordi Cuixart i Navarro, om de afaceri spaniol\n 22 aprilie: Ghenadie Pușca, fotbalist din R. Moldova\n 23 aprilie: Christian Corrêa Dionisio, fotbalist brazilian\n 23 aprilie: Damien Touya, scrimer francez\n 24 aprilie: Cristian Adomniței (Cristian Mihai Adomniței), politician român, ministru al Educației (2007-2008)\n 24 aprilie: Sebastian Bieniek, artist german\n 25 aprilie: Roger Machado Marques, fotbalist brazilian\n 26 aprilie: Joey Jordison (Nathan Jonas Jordison), muzician american\n26 aprilie: Levente Vass, politician român\n 27 aprilie: Mandala Tayde, actriță germană\n 30 aprilie: Johnny Galecki (John Mark Galecki), actor american\n\nMai \n\n 1 mai: Marius Baciu, fotbalist român\n 1 mai: Călin Peter Netzer, regizor român de film\n 2 mai: David Beckham (David Robert Joseph Beckham), fotbalist englez\n 3 mai: Andreea Bibiri, actriță română\n 3 mai: Robert Turcescu, jurnalist român\n 4 mai: Andreea Cosma, politiciană română\n4 mai: Pablo Ruiz (Pablo Maximiliano Miguel Coronel Vidoz), cântăreț argentinian\n 7 mai: Fernando Lima, cântăreț spaniol\n 7 mai: Roxana Mărăcineanu, înotătoare franceză de origine română, ministru al sporturilor\n 8 mai: Enrique Iglesias (Enrique Miguel Iglesias Preysler), cântăreț spaniol\n 10 mai: Torbjorn Brundtland, muzician norvegian\n 10 mai: Hélio Castroneves, pilot brazilian Formula IndyCar \n 10 mai: Tommaso Ghirardi, antreprenor italian\n 11 mai: Sabin Ilie, fotbalist român\n 12 mai: Jonah Lomu, rugbist neozeelandez (d. 2015)\n12 mai: Jared Polis (Jared Polis Schutz), politician american\n 16 mai: Tony Kakko, cântăreț finlandez\n 18 mai: John Higgins, jucător scoțian profesionist de snooker\n 18 mai: Jack Johnson, muzician american\n 20 mai: Tahmoh Penikett, actor canadian\n 25 mai: Claire Castillon, scriitoare franceză\n 26 mai: Alexander Nuno Alvaro, politician german\n 26 mai: Lauryn Hill (Lauryn Noelle Hill), rapperiță, cantautoare și producătoare americană\n 27 mai: Jamie Oliver, bucătar șef (chef) britanic\n\nIunie \n 2 iunie: Cătălina Cristea, jucătoare română de tenis \n4 iunie: Russell Brand (Russell Edward Brand), cântăreț britanic, actor de comedie\n 4 iunie: Angelina Jolie (Angelina Jolie Voight), actriță americană de film\n 4 iunie: Julian Marley (Julian Ricardo Marley), muzician britanic\n 9 iunie: Brian Magee, boxer britanic\n 11 iunie: Mira Awad, cântăreață și actriță israeliană\n 12 iunie: Dan Jørgensen, politician danez\n12 iunie: Kristian Vighenin, politician bulgar\n 13 iunie: Oana-Consuela Florea, politiciană română\n13 iunie: Alexandru Jizdan, politician din R. Moldova\n13 iunie: Georgian Pop, politician român\n 14 iunie: Dragoș Temelie, actor român\n 16 iunie: Ștefan Mușoiu, politician român\n 17 iunie: Shoji Jo, fotbalist japonez\n 17 iunie: Lucian Dan Teodorovici, jurnalist român\n 19 iunie: Cătălina Gheorghițoaia, scrimeră română\n 19 iunie: Anna Valle, actriță și fotomodel italian\n21 iunie: Paula Chirilă, actriță română de film, radio, teatru și prezentatoare TV\n 21 iunie: Andrei Dolineaschi, politician român\n21 iunie: Vladimir Grosu, politician din R. Moldova\n 21 iunie: Sherraine Schalm, scrimeră canadiană\n 22 iunie: Răzvan Fodor, cântăreț și actor român\n 23 iunie: Tatiana Lysenko, sportivă ucraineană și rusă (gimnastică artistică)\n 23 iunie: Shuhei Terada, fotbalist japonez\n 24 iunie: Nouria Nouri, actriță română\n 25 iunie: Vladimir Kramnik, șahist rus\n 25 iunie: Dragoș Mihalache, fotbalist român\n 26 iunie: Liviu Voinea, economist român\n 27 iunie: Tobey Maguire (Tobias Vincent Maguire), actor american\n 27 iunie: Maria Radu, muziciană română\n 29 iunie: Șerban Pavlu, actor român\n 30 iunie: Ralf Schumacher, pilot german de Formula 1, fratele lui Michael Schumacher\n\nIulie \n 1 iulie: Bogdan Gheorghiu, politician român\n 3 iulie: Ryan McPartlin, actor american\n 4 iulie: Ödön Szabó, politician român\n 5 iulie: Cornel Dobre, fotbalist român\n 5 iulie: Hernán Crespo, fotbalist argentinian\n 6 iulie: 50 Cent (n. Curtis James Jackson III), rapper, investitor și actor american\n 6 iulie: Cecilia Ștefănescu, scriitoare română\n 7 iulie: Nina Hoss, actriță germană\n 7 iulie: Zahar Prilepin, scriitor rus\n 9 iulie: Laura Creț, actriță română\n 10 iulie: Ilie-Dan Barna, politician român\n10 iulie: Stefán Karl Stefánsson, actor și cântăreț islandez (d. 2018)\n 12 iulie: Liliana Gafencu, canotoare română\n 12 iulie: Carolina Kasting, actriță braziliană\n 14 iulie: Fabian Anton, jurnalist și editor român\n 14 iulie: Dorin-Mircea Dobra, politician român\n 14 iulie: Oreste Scarlat Teodorescu, jurnalist român\n 17 iulie: Jamila Madeira, politiciană portugheză\n17 iulie: Terence Tao, matematician australian\n 18 iulie: Laurențiu Rădvan, istoric român\n 21 iulie: Erika Benkő, politiciană română\n 23 iulie: Sung Hyun-ah, actriță sud-coreeană\n 26 iulie: Elizabeth Truss (Mary Elizabeth Truss), politiciană britanică\n 27 iulie: Dan Coman, scriitor român\n 28 iulie: Imke Duplitzer, scrimeră germană\n\nAugust \n\n 1 august: Annett Culp, actriță germană\n 2 august: Naoki Sakai, fotbalist japonez\n 3 august: Felix Brych, arbitru german de fotbal\n3 august: Ionuț Luțu, fotbalist român\n 4 august: Rebecka Hemse, actriță suedeză\n4 august: Nikos Liberopoulos, fotbalist grec\n 5 august: Ada Milea, actriță de teatru și interpretă română\n 6 august: Andrei Năstase, politician din R. Moldova\n7 august: Gaahl (n. Kristian Eivind Espedal), solist norvegian\n 7 august: Charlize Theron, actriță americană de film de etnie sud-africană\n8 august: Victoria Blochina, balerină lituaniană\n 8 august: Makoto Tanaka, fotbalist japonez\n 10 august: Árpád-András Antal, politician român de etnie maghiară\n 10 august: İlhan Mansız, fotbalist turc\n 11 august: Oana Niculescu-Mizil, politiciană română\n 12 august: Casey Affleck (Caleb Casey McGuire Affleck-Boldt), actor american\n 15 august: Yoshikatsu Kawaguchi, fotbalist japonez\n 16 august: Andrea Bajani, jurnalist italian\n 20 august: Beatrice Câșlaru, înotătoare română\n20 august: Mac Tonnies, scriitor american (d. 2009)\n 22 august: Rodrigo Santoro, actor brazilian\n 23 august: Mile Cărpenișan, jurnalist român (d. 2010)\n 24 august: Joanna Jakimiuk, scrimeră poloneză\n 27 august: Veaceslav Rusnac, fotbalist din R. Moldova\n 28 august: Dan Tăpălagă, jurnalist român\n 30 august: Radhi Jaïdi, fotbalist tunisian\n 31 august: Nicoleta-Ramona Dinu, politician român\n31 august: Adrian Pitu, fotbalist român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Ben-Oni Ardelean, politician român\n1 septembrie: Radu Eduard Ciobanu, fotbalist român\n 3 septembrie: Cyfer (n. Adrian-Călin Țurcanu), muzician român\n 9 septembrie: Ioan Cristina, politician român\n 10 septembrie: Viktor Kassai, arbitru maghiar\n10 septembrie: Nobuhisa Yamada, fotbalist japonez\n 11 septembrie: Elephant Man, cântăreț jamaican\n 12 septembrie: Cosmin Cernat, prezentator TV român\n 14 septembrie: Corneliu Porumboiu, regizor român\n 16 septembrie: Pest (n. Thomas Kronenes), solist vocal norvegian\n 19 septembrie: Laurențiu Aurelian Reghecampf, fotbalist și antrenor român\n 20 septembrie: Juan Pablo Montoya, pilot columbian de Formula 1\n 21 septembrie: Elan Atias, cântăreț american\n21 septembrie: Mihai Baicu, fotbalist român (d. 2009)\n 25 septembrie: Eduard Mușuc, politician din R. Moldova\n 27 septembrie: Gábor Harangozó, politician maghiar\n 30 septembrie: Marion Cotillard, actriță franceză de film\n30 septembrie: Alin Rus, fotbalist român\n 30 septembrie: Marius Daniel Urzică, sportiv român (gimnastică artistică)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Ciulpan Hamatova, actriță rusă de teatru și film, prezentatoare TV și activistă socială\n5 octombrie: Kate Winslet, actriță britanică de film\n 7 octombrie: Ryuzo Morioka, fotbalist japonez\n 8 octombrie: Marianna Csörnyei, matematiciană maghiară\n 9 octombrie: Haylie Ecker, muziciană australiană\n9 octombrie: Marcel Laurențiu Romanescu, politician român\n 9 octombrie: Mark Viduka, fotbalist australian\n10 octombrie: Augustin Chiriță, fotbalist român\n 10 octombrie: Liliana Corobca, scriitoare și cercetătoare din Repulica Moldova\n 10 octombrie: Ihsahn (n. Vegard Tveitan), muzician norvegian\n 11 octombrie: Claudia Boghicevici, politiciană română\n11 octombrie: Labina Mitevska, actriță macedoneană\n 12 octombrie: Marilena Emilia Meiroșu, politician român\n 14 octombrie: Ionuț Badea, fotbalist român\n 16 octombrie: Mai Gotō, actriță japoneză\n 17 octombrie: Despina Olympiou, cântăreață cipriotă\n 18 octombrie: Iulian Dăniță, fotbalist român\n 22 octombrie: Míchel Salgado, fotbalist spaniol\n23 octombrie: Federico Amador, actor argentinian\n 23 octombrie: Dan Bordeianu (Dan Virgil Bordeianu), actor și cântăreț român\n 25 octombrie: Eduard Baghirov, scriitor rus (d.2023)\n 26 octombrie: Victor Covalenco, atlet din R. Moldova\n26 octombrie: Andreea Doană, scrimeră română\n26 octombrie: Laurențiu Roșu, fotbalist român\n 26 octombrie: Alina-Elena Tănăsescu, politiciană română\n 27 octombrie: Csaba Zoltán Novák, politician român\n 29 octombrie: Viorica Susanu, sportivă română (canotaj)\n\nNoiembrie \n 5 noiembrie: Velvet (n. Jenny Marielle Pettersson), cântăreață suedeză\n7 noiembrie: Oleg Efrim, politician din R. Moldova\n 8 noiembrie: Silvia Lăuneanu, cântăreață română\n 9 noiembrie: Mario-Ernest Caloianu, politician român\n 11 noiembrie: Violeta Alexandru, activistă politică română\n 11 noiembrie: Artur Reșetnicov, politician din R. Moldova\n 12 noiembrie: Dario Šimić, fotbalist croat\n 14 noiembrie: Luizão (Luiz Bombonato Goulart), fotbalist brazilian\n14 noiembrie: Gabriela Szabó, atletă română, ministru al tineretului și sportului (2014-2015)\n 18 noiembrie: Altin Lala, fotbalist albanez\n 20 noiembrie: Joshua Gomez (Joshua Eli Gomez), actor american\n 23 noiembrie: Cristian Ciocoiu, fotbalist român\n 23 noiembrie: Zoran Milošević, fotbalist sârb\n 26 noiembrie: Salvatore Sanzo, scrimer italian\n 27 noiembrie: Andrian Candu, politician din R. Moldova\n 28 noiembrie: Satyr (n. Sigurd Wongraven), muzician norvegian\n 28 noiembrie: Takashi Shimoda, fotbalist japonez\n 30 noiembrie: Adnan Gušo, fotbalist bosniac\n\nDecembrie \n 5 decembrie: Sofi Marinova (Sofiya Marinova Kamenova), cântăreață bulgară\n 5 decembrie: Ronnie O'Sullivan (Ronald Antonio O'Sullivan), jucător profesionist englez de snooker\n 7 decembrie: Bianca-Miruna Gavriliță, politiciană română\n 10 decembrie: Emmanuelle Chriqui, actriță canadiană\n 12 decembrie: Andreea Crețulescu, jurnalistă română\n 14 decembrie: Cristi Danileț (Vasilică-Cristi Danileț), magistrat român\n14 decembrie: Andrés Scotti, fotbalist uruguayan\n 16 decembrie: Emanoil Valentin Bădoi, fotbalist român\n 16 decembrie: Jonathan Scarfe, actor canadian\n 17 decembrie: Milla Jovovich, fotomodel, actriță americană de film de etnie ucraineană\n 18 decembrie: Dragoș Benea, politician român\n18 decembrie: Daniel Florea, fotbalist român\n 18 decembrie: Sia (Sia Furler), cântăreață și cantautoare australiană\n 20 decembrie: Iulian Claudiu Manda, politician român\n 21 decembrie: Charles Michel, politician belgian\n 23 decembrie: Gabriel-Beniamin Leș, politician român\n 24 decembrie: Marius Ianuș, poet român\n 24 decembrie: Ali Wahaib Shnaiyn, fotbalist irakian\n 30 decembrie: Leo Lerinc, fotbalist sârb\n 30 decembrie: Mihai Stere, fotbalist român\n30 decembrie: Tiger Woods (n. Eldrick Woods), jucător profesionist american de golf\n\nDecese \n\n 16 februarie: Chivu Stoica, 67 ani, comunist român, prim-ministru (1955-1961), (n. 1908)\n 14 ianuarie: Dimitrie Berea (aka Demetre de Berea), 66 ani, pictor român (n. 1908)\n 15 ianuarie: Shojiro Sugimura, 69 ani, fotbalist japonez (n. 1905)\n 20 ianuarie: Edna Mayne Hull, 69 ani, scriitoare de literatură SF (n. 1905)\n 22 ianuarie: Paul Montel, 98 ani, matematician francez (n. 1876)\n 23 ianuarie: Prințul Karl Franz al Prusiei (n. Karl Franz Josef Wilhelm Friedrich Eduard Paul), 58 ani (n. 1916)\n 31 ianuarie: Anna Timiriova (n. Anna Vasilievna Safonova), 81 ani, poetă rusă, amanta amiralului Aleksandr Kolceak (n. 1893)\n 2 februarie: María Corda (n. Mária Antónia Farkas), 77 ani, actriță maghiară (n. 1898)\n 2 februarie: Norman Dawn, 90 ani, regizor de film american (n. 1884)\n 5 februarie: Lawrence Weingarten, 77 ani, producător de film american (n. 1897)\n 5 februarie: Lawrence Weingarten, 77 ani, producător de film american (n. 1897)\n 9 februarie: Umm Kulthum, 76 ani, cântăreață egipteană, compozitoare și actriță (n. 1898)\n 9 februarie: Constant Burniaux, 83 ani, scriitor belgian (n. 1892)\n 10 februarie: Dave Alexander (David Michael Alexander), 27 ani, muzician american (n. 1947)\n 11 februarie: Hideo Shinojima, 65 ani, fotbalist japonez (n. 1910)\n 12 februarie: Carl Lutz, 79 ani, diplomat american (n. 1895)\n 14 februarie: P. G. Wodehouse (Pelham Grenville Wodehouse), 93 ani, scriitor britanic (n. 1881)\n\n 16 februarie: Chivu Stoica, 67 ani, comunist român, prim-ministru (1955-1961), (n. 1908)\n 17 februarie: Rudolf Schweitzer–Cumpăna, 88 ani, pictor român (n. 1886)\n 19 februarie: Luigi Dallapiccola, 71 ani, compozitor italian (n. 1904)\n 24 februarie: Nicolai Bulganin, 79 ani, politician sovietic (n. 1895)\n 3 martie: Otto Winzer, 72 ani, politician german (n. 1902)\n 3 martie: László Németh, 73 ani, scriitor maghiar (n. 1901)\n 3 martie: László Németh, 73 ani, scriitor maghiar (n. 1901)\n 8 martie: George Stevens, 70 ani, regizor, producător, scenarist american (n. 1904)\n 13 martie: Ivo Andrić, 82 ani, scriitor sârb, laureat al Premiului Nobel (1961), (n. 1892)\n 14 martie: Susan Hayward (n. Edythe Marrenner), 57 ani, actriță americană de film (n. 1917)\n 15 martie: Aristotel Onassis, 69 ani, armator grec (n. 1906)\n 18 martie: Alain Grandbois, 74 ani, scriitor canadian (n. 1900)\n 20 martie: Infantele Jaime, Duce de Segovia (n. Jaime Leopoldo Isabelino Enrique Alejandro Alberto Alfonso Víctor Acacio Pedro Pablo María de Borbón y Battenberg), 66 ani (n. 1908)\n 4 aprilie: Sven Rydell (Sven Åke Albert Rydell), 70 ani, fotbalist suedez (n. 1905)\n 12 aprilie: Josephine Baker (n. Freda Josephine McDonald), 68 ani, dansatoare, actriță și cântăreață franceză de origine americană (n. 1906)\n 14 aprilie: Fredric March (n. Ernest Frederick McIntyre Bickel), 77 ani, actor american (n. 1897)\n 17 aprilie: Philipp Albrecht, Duce de Württemberg (n. George Philipp Albrecht Carl Maria Joseph Ludwig Hubertus Stanislaus Leopold), 81 ani (n. 1893)\n 23 aprilie: Rolf Dieter Brinkmann, 35 ani, poet german (n. 1940)\n 29 aprilie: Radu Gyr, 70 ani, poet, dramaturg, eseist și gazetar român (n. 1905)\n 13 mai: Marguerite Perey (Marguerite Catherine Perey), 65 ani, fiziciană franceză (n. 1909)\n 20 mai: Ion Dongorozi, 81 ani, scriitor român (n. 1894)\n 22 mai: George W. F. Hallgarten (George Wolfgang Felix Hallgarten), 74 ani, istoric american (n. 1901)\n 23 mai: Vladimir Bradis, 84 ani, matematician rus (n. 1890)\n 24 mai: José Belloni (n. José Luis Zorrilla de San Martín), 83 ani, sculptor uruguayan (n. 1891)\n 27 mai: Émilien Dufour (Émilien Léon Jean Dufour), 78 ani, pictor francez (n. 1896)\n 28 mai: Ioan Nubert, 88 ani, medic român (n. 1886)\n 30 mai: Michel Simon (n. François Simon), 80 ani, actor elvețian (n. 1895)\n 1 iunie: Eugen Filotti, 78 ani, diplomat, publicist și scriitor român (n. 1896)\n 2 iunie: Scarlat Callimachi, 78 ani, scriitor român (n. 1896)\n 12 iunie: Alfred Kurella, 80 ani, politician german (n. 1895)\n 24 iunie: Cătălin Bursaci, 18 ani, scriitor român (n. 1957)\n 28 iunie: Constantinos Apostolou Doxiadis, 61 ani, arhitect grec (n. 1914)\n 28 iunie: Rod Serling (Rodman Edward Serling), 50 ani, scenarist american (n. 1924)\n 30 iunie: Miron Nicolescu, 72 ani, matematician român (n. 1903)\n 4 iulie: Luigi Carlo Borromeo, 81 ani, episcop catolic italian (n. 1893)\n 5 iulie: Otto Skorzeny, 67 ani, locotenent-colonel austriac în Waffen-SS (n. 1908)\n 6 iulie: Nicodim Măndiță, 85 ani, duhovnic ortodox român (n. 1889)\n 6 iulie: Mary Stocks (n. Mary Danvers Brinton), 83 ani, scriitoare britanică (n. 1891)\n 17 iulie: Konstantine Gamsahurdia, 82 ani, scriitor georgian (n. 1893)* 17 iulie: Konstantine Gamsahurdia, 82 ani, scriitor georgian (n. 1893)\n\n 21 iulie: Billy West, 82 ani, actor și regizor american de film (n. 1892)\n 28 iulie: Nicolae Cărpinișan, jurnalist român (n. 1900)\n\n 21 iulie: Billy West, 82 ani, actor și regizor american de film (n. 1892)\n 28 iulie: Nicolae Cărpinișan, jurnalist român (n. 1900)\n 6 august: Infantele Alfonso, Duce de Galliera (n. Alfonso de Orleans y Borbón), 88 ani, cumnat al reginei Maria a României (n. 1886)\n 9 august: Dmitri Șostakovici, 68 ani, compozitor, pianist și profesor rus (n. 1906)\n 12 august: Pinchas Sapir, 68 ani, om politic social-democrat israelian, ministru de finanțe al Israelului (n. 1906)\n 17 august: Mircea Popescu, 55 ani, scriitor român (n. 1919)\n 23 august: Sidney Buchman (Sidney Robert Buchman), 73 ani, scenarist american (n. 1902)\n 27 august: Haile Selassie I al Etiopiei, 83 ani, împăratul Etiopiei (1930-1935 și 1941-1974), (n. 1892)\n 27 august: Ion Șerban Filotti Cantacuzino, 66 ani, cineast, critic literar și medic român, fiul prințului Cantacuzino și al actriței Maria Filotti (n. 1908)\n 29 august: Éamon de Valera, 92 ani, politician irlandez (n. 1882)\n 29 august: Erzsébet Schaár, 67 ani, sculptoriță maghiară (n. 1908)\n 29 august: Erzsébet Schaár, 67 ani, sculptoriță maghiară (n. 1908)\n 1 septembrie: Gheorghe Benția, 77 ani, rugbist român (n. 1897)\n 10 septembrie: George Paget Thomson, 82 ani, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (1937), (n. 1892)\n 20 septembrie: Saint-John Perse, 88 ani, poet și diplomat francez, laureat al Premiului Nobel (1960), (n. 1887)\n 22 septembrie: Enrico Bompiani, 86 ani, matematician italian (n. 1889)\n 11 octombrie: Lucien Godeaux, 88 ani, matematician și autor belgian (n. 1887)\n 11 octombrie: Anatoli Dneprov (n. Anatoli Petrovici Mitskevitci), 55 ani, scriitor ucrainean (n. 1919)\n 11 octombrie: Anatoli Dneprov (n. Anatoli Petrovici Mitskevitci), 55 ani, scriitor ucrainean (n. 1919)\n 18 octombrie: Al Lettieri (Alfredo Lettieri), 47 ani, actor american (n. 1928)\n 22 octombrie: Arnold Joseph Toynbee, 86 ani, istoric și scriitor britanic (n. 1889)\n 26 octombrie: Elbridge Bryant, 36 ani, cântăreț american (The Temptations), (n. 1939)\n 30 octombrie: Gustav Ludwig Hertz, 88 ani, fizician german, laureat al Premiului Nobel (1925), (n. 1887)\n 2 noiembrie: Pier Paolo Pasolini, 53 ani, regizor de film, scenarist și scriitor italian (n. 1922)\n 4 noiembrie: Francis Dvornik, 82 ani, istoric ceh (n. 1893)\n 5 noiembrie: Richard Shaver (Richard Sharpe Shaver), 68 ani, scriitor american (n. 1907)\n 13 noiembrie: Yves Gandon, 76 ani, scriitor francez (n. 1899)\n 14 noiembrie: Max Ackermann, 88 ani, pictor german (n. 1887)\n 16 noiembrie: Endre Pálfy, 67 ani, scriitor român (n. 1925)\n 19 noiembrie: Hugh Auchincloss Brown,95 ani, inginer american (n. 1879)\n 19 noiembrie: Solomon Pikelner, 54 ani, astronom rus (n. 1921)\n 20 noiembrie: Francisco Franco (n. Francisco Paulino Hermenegildo Teódulo Franco y Bahamonde Salgado Pardo), 82 ani, general și politician spaniol, dictator al Spaniei (1939-1975), (n. 1892)\n 21 noiembrie: Gunnar Gunnarsson, 86 ani, scriitor islandez (n. 1889)\n 29 noiembrie: Octav Livezeanu, 73 ani, diplomat român (n. 1902)\n 4 decembrie: Hannah Arendt (n. Johanna Arendt), 69 ani, teoreticiană politică germană (n. 1906)\n 6 decembrie: Dinu Pillat, 54 ani, scriitor, critic și istoric literar român (n. 1921)\n 7 decembrie: Thornton Wilder, 78 ani, dramaturg și romancier american (n. 1897)\n 16 decembrie: Eugen Bogdan Aburel, 76 ani, medic român (n. 1899)\n 18 decembrie: Léon de Poncins, 78 ani, jurnalist francez (n. 1897)\n 20 decembrie: Petre Bălăceanu, 69 ani, diplomat român (n. 1906)\n 22 decembrie: Anatolie Vlasov, 67 ani, fizician rus (n. 1908)\n 24 decembrie: Bernard Herrmann, 64 ani, compozitor american (n. 1911)\n 29 decembrie: Tiberiu Popoviciu, 69 ani, matematician, profesor universitar, membru al Academiei Române (n. 1906)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Aage Niels Bohr, Ben Roy Mottelson (Danemarca), Leo James Rainwater (SUA)\n Chimie: John Warcup Cornforth (Australia), Vladimir Prelog (Elveția)\n Medicină: David Baltimore, Howard Martin Temin (SUA), Renato Dulbecco (Italia), \n Literatură: Eugenio Montale (Italia)\n Pace: Andrei Dmitrievich Saharov (URSS)\n\n1975" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu Anii 1300." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea - Secolul al XV-lea\n\nDecenii: Anii 1250 Anii 1260 Anii 1270 Anii 1280 Anii 1290 - Anii 1300 - Anii 1310 Anii 1320 Anii 1330 Anii 1340 Anii 1350\n\nAni: 1300 1301 1302 1303 1304 1305 1306 1307 1308 1309\n\nAnii 1300" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ai detalii despre 1974?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\n1974 (MCMLXXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: În postul de președinte al Confederației Elvețiene este instalat Ernst Brugger (până pe 31 decembrie).\n 8-10 ianuarie: În URSS, într-o vizită oficială, s-a aflat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Ungare, Frigyes Puja.\n 11 ianuarie: La Moscova a fost semnat un protocol privind comerțul dintre URSS și RSR.\n 11 ianuarie: La Belgrad, a fost semnat un protocol privind comerțul dintre URSS și Iugoslavia.\n 11 ianuarie–20 ianuarie: Secretarul de stat american, Henry Kissinger, a făcut o călătorie în Orientul Mijlociu, a vizitat Egipt, Israel, Iordania și Siria.\n 15 ianuarie: La Moscova a fost semnat un protocol privind comerțul dintre URSS și Bulgaria.\n 16 ianuarie: Începe Războiul civil din Etiopia.\n 18 ianuarie: La kilometrul 101 al drumului Cairo - Suez, se semnează acordul dintre Egipt și Israel privind dezangajarea forțelor egiptene și israeliene. Dezangajarea a început la 25 ianuarie și s-a încheiat la 3 martie.\n 18-20 ianuarie: La Viena, a avut loc al 22-lea Congres al Partidului Comunist din Austria. Președintele Partidului a fost reales Franz Muhri.\n 21-24 ianuarie: În URSS, într-o vizită oficială, s-a aflat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Arabe Egipt, Ismail Fahmi.\n\nMartie \n 8 martie: Se inaugurează Aeroportul Internațional Charles de Gaulle din Paris, Franța.\n 28 martie: Ceaușescu este ales președinte al Republicii Socialiste România la Congresul al XI-lea al PCR.\n 29 martie: Mariner 10, naveta americană de explorare, fără echipaj uman, devine prima naveta spațială care a vizitat planeta Mercur, trimițând peste 2.000 de imagini pe Pământ.\n 29 martie: Armata de Teracotă a lui Qin Shi Huang este descoperită la Xi'an, China.\n\nAprilie \n 6 aprilie: Formația suedeză ABBA câștigă concursul Eurovision și cucerește Europa cu piesa Waterloo!.\n 9 aprilie: A fost inaugurat stadionul de fotbal Steaua.\n 23 aprilie: Un Boeing 707 s-a prăbușit în Bali, Indonezia. Și-au pierdut viața 107 pasageri.\n 25 aprilie: În Portugalia a avut loc \"Revoluția garoafelor\", care a înlăturat regimul de dictatură fascistă instaurat de Antonio de Oliveira Salazar în 1933 și a deschis calea spre restaurarea democrației (\"Ziua libertății\").\n\nMai \n 19 mai: Alegerea lui Valéry Giscard d'Estaing ca președinte al Republicii Franceze.\n\nIulie \n 7 iulie: Germania de Vest învinge Olanda cu 2-1 și câștigă Campionatul Mondial de Fotbal din RFG.\n 24 iulie: Afacerea Watergate: Curtea Supremă de Justiție din SUA i-a cerut președintelui american Richard Nixon să dea toate documentele ținute la Casa Albă procurorului însărcinat cu rezolvarea cazului Watergate.\n\nAugust \n 8 august: Afacerea Watergate: Președintele Richard Nixon își anunță demisia.\n 10 august: Este inaugurată Sala Polivalentă din București.\n\nSeptembrie \n 20 septembrie: Inaugurarea drumului național Transfăgărășan, magistrală cu o lungime de peste 90 km, situată la cea mai înaltă altitudine – 2.040 metri - față de alte drumuri ce străbat Munții Carpați.\n\nOctombrie \n 16 octombrie: Guvernul schimbă numele orașului Cluj în Cluj-Napoca și Turnu Severin în Drobeta Turnu Severin.\n 22 octombrie: A fost inaugurat Centrul Național de Fizică București.\n\nNoiembrie \n 24 noiembrie: Este descoperit un schelet din specia hominidă Australopithecus afarensis și este numit Lucy.\n\nDecembrie \n\n 8 decembrie: Grecia optează, prin referendum, pentru republică și abolirea monarhiei, care fusese instituită în anul 1832.\n 18 decembrie: URSS primește clauza națiunii celei mai favorizate din partea SUA.\n\nNedatate\n noiembrie: Ceaușescu declară demararea lucrărilor de construcție la primul tronson al magistralei 1 a metroului bucureștean, Semănătoarea - Timpuri Noi (inaugurat în 1979).\n Cubul Rubik este inventat de arhitectul maghiar Ernő Rubik.\n PepsiCo devine prima companie americană care vinde produse în Uniunea Sovietică.\n SUA acordă României clauza națiunii celei mai favorizate.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 25 octombrie: A avut loc premiera piesei „Matca” de Marin Sorescu.\n Ernesto Sábato publică Abaddón, exterminatorul.\n Gellu Naum publică „Poeme alese”.\n Lucian Blaga publică „Despre conștiința filosofică”.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n 2 ianuarie: Marius Ovidiu Isăilă, politician român\n 8 ianuarie: Cristian Petru Bodea, politician român\n 8 ianuarie: Maria Matsouka, politiciană greacă\n 9 ianuarie: Alina Bica (Alina Mihaela Bica), procuror român\n 10 ianuarie: Alexandru Pelici, fotbalist român\n\n 12 ianuarie: Mel C (Melanie Jaine Chisholm), cântăreață, compozitoare, actriță de film și femeie de afaceri britanică\n 14 ianuarie: R. Brandon Johnson (Richard Brandon Johnson), actor american\n 23 ianuarie: Daniel Vasile, politician român\n 25 ianuarie: Mihai Godea, politician din R. Moldova\n 26 ianuarie: András-Levente Máté, politician român\n 27 ianuarie: Andrei Pavel, jucător român de tenis\n 29 ianuarie: Mălina Olinescu, interpretă română (d. 2011)\n 30 ianuarie: Christian Bale, actor englez de film și TV\n 30 ianuarie: Olivia Colman, actriță britanică\n\nFebruarie \n 2 februarie: Nóra Edöcsény, triatlonistă maghiară\n 4 februarie: Robert Ilyeș, fotbalist român\n 8 februarie: Seth Green (Seth Benjamin Gesshel-Green), actor american de film\n 11 februarie: D'Angelo (n. Michael Eugene Archer), muzician american\n 13 februarie: Robbie Williams (Robert Peter Williams), cântăreț britanic\n 14 februarie: Philippe Léonard, fotbalist belgian\n14 februarie: Valentina Vezzali, scrimeră italiană\n 15 februarie: Mr. Lordi (n. Tomi Petteri Putaansuu), cântăreț finlandez\n 16 februarie: Mahershala Ali (n. Mahershalalhashbaz Gilmore), actor american\n17 februarie: Csaba Asztalos, politician român de etnie maghiară\n 17 februarie: Al-Muhtadee Billah, prinț moștenitor al statului Brunei\n17 februarie: Edvin Marton, compozitor maghiar\n 17 februarie: Jerry O'Connell (Jeremiah O'Connell), actor american de film\n 18 februarie: Radek Černý, fotbalist ceh\n18 februarie: Evgheni Kafelnikov, jucător rus de tenis \n 18 februarie: Cătălin Nechifor, politician român\n 19 februarie: Daniel Cristea-Enache, critic literar român\n 21 februarie: Iván Campo, fotbalist spaniol\n 22 februarie: James Blunt, cântăreț englez\n 24 februarie: Mircea Badea, actor și jurnalist român\n 26 februarie: Sébastien Loeb, pilot de raliuri francez\n 26 februarie: Irina Vlah, politiciană din R. Moldova\n 27 februarie: Maria Grecea, politiciană română\n 27 februarie: Ion Șcheau, politician român\n 28 februarie: Lee Carsley, fotbalist irlandez\n28 februarie: Alexander Zickler, fotbalist german\n\nMartie \n 3 martie: Ada Colau, politiciană spaniolă\n 4 martie: Tinel Petre, fotbalist român\n 5 martie: Eva Mendez (Eva de la Caridad Mendez), actriță americană de film\n 8 martie: Christiane Paul, actriță germană\n 9 martie: Sophie Schütt, actriță germană\n 14 martie: György Simonka, politician maghiar\n 17 martie: Frode Johnsen, fotbalist norvegian\n 17 martie: Dorin Recean, politician din R. Moldova\n 18 martie: Victor Costache (Victor Sebastian Costache), medic chirurg și politician român, Ministru al Sănătății (2019–2020)\n18 martie: Przemysław Wojcieszek, regizor de film, polonez\n 19 martie: Cosmin Alin Popescu, profesor universitar român\n 21 martie: Anne-Sophie Briest, actriță germană\n 24 martie: Daniel Chiriță, fotbalist român\n 25 martie: Kseniya Rappoport, actriță rusă\n 26 martie: Irina Spîrlea, jucătoare română de tenis \n 27 martie: Gaizka Mendieta, fotbalist spaniol\n 28 martie: Florin Lăzărescu, prozator, scenarist și publicist român\n 29 martie: Fabrizio Corona, actor italian\n29 martie: Iulian Filipescu, fotbalist român\n 30 martie: Maria Neculiță, sportivă română (gimnastică artistică)\n 31 martie: Mimi Brănescu (Cornel Mihai Brănescu), scenarist, actor român de film, teatru, TV\n 31 martie: Stefan Olsdal, muzician suedez\n\nAprilie \n 5 aprilie: Uhm Tae Woong, actor sud-coreean\n 8 aprilie: Chris Kyle (Christopher Scott Kyle), lunetist american (d. 2013)\n 10 aprilie: Goce Sedloski, fotbalist macedonean\n 11 aprilie: Stefanie Stappenbeck, actriță germană\n 12 aprilie: Dinu Pescariu, jucător român de tenis \n 17 aprilie: Victoria Beckham, femeie de afaceri, creatoare de modă, cântăreață britanică\n 18 aprilie: Madeleine Peyroux, compozitoare, chitaristă și cântăreață de jazz, americană\n 20 aprilie: Adrian Ilie, jucător român de fotbal\n 22 aprilie: Florin Roman, politician român\n 22 aprilie: Kenichi Uemura, fotbalist japonez\n 25 aprilie: Louis Alphonse, Duce de Anjou, actualul Șef al Casei de Bourbon (din 1989)\n 26 aprilie: Adil Ray, actor britanic\n 27 aprilie: Ion Testemițanu, fotbalist din R. Moldova\n 28 aprilie: Penélope Cruz (Penélope Cruz Sánchez), fotomodel și actriță spaniolă de film\n 29 aprilie: Barbora Bobuľová, actriță slovacă\n\nMai \n 1 mai: Alex Iordăchescu, regizor de film, român\n 2 mai: Dodô (n. Ricardo Lucas Figueredo Monte Raso), fotbalist brazilian\n 5 mai: Nana Falemi, fotbalist camerunez\n 10 mai: Liviu Pop, politician român\n 10 mai: Sylvain Wiltord, fotbalist francez\n 16 mai: Laura Pausini, cântăreață italiană\n 21 mai: Iulian Bădescu, politician român\n 27 mai: Medeea Marinescu, actriță română\n28 mai: Hans-Jörg Butt, fotbalist german\n 28 mai: Tudor Chirilă (Teodor Matei Chirilă), actor de film și teatru, muzician, compozitor și producător român\n 30 mai: Kostas Chalkias, fotbalist grec\n 30 mai: Doina Elena Federovici, politician român\n30 mai: Big L (n. Lamont Coleman), rapper american (d. 1999)\n 31 mai: Zsolt Erdei, boxer maghiar\n\nIunie \n 1 iunie: Alanis Morissette (Alanis Nadine Morissette), cântăreață canadiană\n 1 iunie: Ioana Nicolaie, poetă română\n 1 iunie: Daniel Tudor, fotbalist român\n 3 iunie: Serhii Rebrov, fotbalist ucrainean\n 4 iunie: Steliana Grama, poetă din R. Moldova (d. 2006)\n 9 iunie: Samoth (n. Tomas Thormodsæter Haugen), chitarist norvegian\n 13 iunie: Katharina Bellowitsch, prezentatoare de televiziune, austriacă\n 13 iunie: Selma Björnsdóttir, cântăreață islandeză\n 13 iunie: Dušan Petković, fotbalist sârb\n18 iunie: Itziar Ituño, actriță spaniolă\n 18 iunie: Martin Kastler, politician german\n 18 iunie: Serghei Șarikov, scrimer rus (d. 2015)\n 20 iunie: Dayang Noor Camelia Abang Khalid, muziciană malaysiană\n 21 iunie: Flavio Roma, fotbalist italian\n 23 iunie: Joel Edgerton, actor de film, regizor, producător și scenarist australian\n 23 iunie: Andi Vasluianu, actor român\n 25 iunie: Remus Cernea, politician român\n 27 iunie: Andrei Martin, fotbalist și antrenor din R. Moldova\n 28 iunie: Helene Grass, actriță germană\n 29 iunie: Fon Tanasoontorn, actriță și cântăreață thailandeză\n\nIulie \n 1 iulie: Cosmin Prelipceanu, jurnalist român\n 1 iulie: Eusebiu Tudor, fotbalist român\n 2 iulie: Rocky Gray, muzician american\n 6 iulie: Iurie Osipenco, fotbalist din R. Moldova\n 6 iulie: Zé Roberto (n. José Roberto da Silva Jr.), fotbalist brazilian\n 7 iulie: Gabriel Kajcsa, fotbalist român (portar)\n 8 iulie: Moise Guran, jurnalist român\n 11 iulie: André Ooijer, fotbalist neerlandez\n 11 iulie: Alexandru Slusari, on politicdin R. Moldova\n 12 iulie: Sharon den Adel, cântăreață neerlandeză\n 12 iulie: Gregory Helms, wrestler american\n 13 iulie: Florinel Mirea, fotbalist român\n13 iulie: Jarno Trulli, pilot italian de Formula 1\n 15 iulie: Takashi Hirano, fotbalist japonez\n 16 iulie: Espido Freire, scriitoare spaniolă\n 19 iulie: Ramin Djawadi, compozitor german\n 21 iulie: Alina Chivulescu, actriță română\n 22 iulie: Geta Burlacu (n. Georgeta Povorozniuc), cântăreață din R. Moldova\n 22 iulie: Paulo Jamelli, fotbalist brazilian\n 24 iulie: Atsuhiro Miura, fotbalist japonez\n 28 iulie: Vitalie Pîrlog, politician din R. Moldova\n28 iulie: Alexis Tsipras, prim-ministru al Greciei (din 2015)\n30 iulie: Jacek Dukaj, scriitor polonez\n30 iulie: Hilary Swank (Hilary Ann Swank), actriță americană de film\n 31 iulie: Emilia Fox (Emilia Rose Elizabeth Fox), actriță britanică de film\n 31 iulie: Oleh Vînnîk, cântăreț și actor ucrainean\n\nAugust \n 1 august: Sascha Weidner, fotograf german (d. 2015)\n 2 august: Angie Cepeda, actriță columbiană\n 6 august: Dorel-Gheorghe Căprar, politician român\n 6 august: Adrian Voinea, jucător român de tenis \n 9 august: Senta Auth, actriță germană\n 14 august: Artur Balder, regizor de film spaniol\n 15 august: Gry Bay (Gry Wernberg Bay), actriță daneză\n 16 august: Iván Hurtado, fotbalist ecuadorian\n 16 august: Ovidiu Niculescu, actor român\n16 august: Mariana-Venera Popescu, politiciană română\n 18 august: Nicole Krauss, romancieră americană\n 20 august: Amy Adams (Amy Lou Adams), actriță americană de film\n 20 august: Misha Collins, actor american\n 22 august: Marat Bașarov, actor rus\n 23 august: Ovidiu Cernăuțeanu, muzician român\n 24 august: Takuya Yamada, fotbalist japonez\n 25 august: Tatjana Logvin, handbalistă austriacă\n 30 august: Camilla Läckberg, scriitoare suedeză\n 30 august: Florin Popescu, canoist român\n 31 august: Teruyoshi Ito, fotbalist japonez\n 31 august: Marc Webb (Marc Preston Webb), regizor de film, american\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Marius Csampar, criminal în serie\n 4 septembrie: Argélico Fucks, fotbalist brazilian\n 4 septembrie: Alin Trășculescu, politician român\n 5 septembrie: Peter Wildoer, muzician suedez\n 10 septembrie: Ryan Phillippe, actor american\n12 septembrie: Adam Bielan, politician polonez\n 12 septembrie: Sergiu Cioclea, economist din R. Moldova, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (2016–2018)\n 12 septembrie: Jimmy Hogarth, muzician britanic\n 14 septembrie: Hicham El Guerrouj, atlet marocan\n 16 septembrie: Mario Haas, fotbalist austriac\n 17 septembrie: Rareș Bogdan, jurnalist și om politic român\n 18 septembrie: Sol Campbell (Sulzeer Jeremiah Campbell), fotbalist englez\n18 septembrie: George-Gabriel Vișan, politician român\n 19 septembrie: Jimmy Fallon, actor de comedie, prezentator TV, american\n 19 septembrie: Alin Tișe, politician român\n 20 septembrie: Karina Aznavurian, scrimeră rusă\n 21 septembrie: Aurica Bărăscu, canotoare română\n 22 septembrie: Gabriel Andronache, politician român\n 22 septembrie: Irina Drăghici, scrimeră română\n 23 septembrie: Daniel Buzdugan, actor român\n 23 septembrie: Narcis Răducan, fotbalist român\n 24 septembrie: Adrian Minune (n. Adrian Simionescu), interpret român de manele, de etnie romă\n 29 septembrie: Alexander Brandon, muzician american\n\nOctombrie \n 6 octombrie: Lívia Járóka, politiciană maghiară\n 4 octombrie: Valentin Năstase, fotbalist român\n 7 octombrie: Iratxe García, politiciană spaniolă\n7 octombrie: Ruslan Nigmatullin, fotbalist rus\n7 octombrie: Charlotte Perrelli, cântăreață suedeză\n 7 octombrie: Hideto Suzuki, fotbalist japonez\n 8 octombrie: Kōji Murofushi, sportiv japonez (aruncarea ciocanului) \n 9 octombrie: Octavian Calmîc, economist din R. Moldova\n 11 octombrie: Valerie Niehaus, actriță germană\n 16 octombrie: Aurela Gaçe, cântăreață albaneză\n 17 octombrie: Ștefan Apostol, fotbalist român\n17 octombrie: Matthew Macfadyen, actor britanic\n 20 octombrie: Károly Zsolt Császár, politician român\n 21 octombrie: Costel Busuioc, cântăreț român\n 22 octombrie: Claudiu Adrian Pop, politician român\n 23 octombrie: Aravind Adiga, scriitor indian\n 26 octombrie: Jeroen van Veen, muzician neerlandez\n 27 octombrie: Lucian Bode, politician român\n 27 octombrie: Eduard Raul Hellvig, politician român\n 28 octombrie: Nelly Ciobanu (Nelea Ciobanu-Mărgineanu), cântăreață din R. Moldova\n28 octombrie: Dejan Stefanović, fotbalist sârb\n 29 octombrie: Alexandre Lopes, fotbalist brazilian\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Nelly (n. Cornell Iral Haynes, jr.), rapper, actor american de film\n 5 noiembrie: Angela Gossow, cântăreață germană\n 5 noiembrie: Boris Milošević, politician croat\n5 noiembrie: Dado Pršo, fotbalist croat\n 9 noiembrie: Alessandro Del Piero, fotbalist italian\n 10 noiembrie: Alina Berzunțeanu, actriță română\n 10 noiembrie: Kristina Kovač, cântăreață sârbă\n 11 noiembrie: Leonardo DiCaprio (Leonardo Wilhelm DiCaprio), actor, producător american de film\n10 noiembrie: Cristian Munteanu, fotbalist român\n 12 noiembrie: Patricia Faessler, artistă și fotomodel elvețian\n 14 noiembrie: Dănuț Perjă, fotbalist român\n 16 noiembrie: Paul Scholes (Paul Aaron Scholes), fotbalist englez\n 17 noiembrie: Claudia Pandolfi, actriță italiană\n 18 noiembrie: Cătălin Cîrstoiu, medic ortoped și profesor universitar român\n18 noiembrie: Denis Romanenco, fotbalist din R. Moldova\n 18 noiembrie: Chloë Sevigny, actriță americană\n 18 noiembrie: Petter Solberg, pilot norvegian de Formula 1\n 18 noiembrie: Lia Olguța Vasilescu, politiciană română\n 19 noiembrie: Morten Bergeton Iversen, muzician norvegian\n 23 noiembrie: Eugen Nae, fotbalist român\n 27 noiembrie: King ov Hell (n. Tom Cato Visnes), basist norvegian (Gorgoroth)\n 28 noiembrie: Daz Sampson (Darren Sampson), cântăreț britanic\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Floriana Jucan, jurnalistă română\n 4 decembrie: Víctor García, regizor de film, spaniol\n 5 decembrie: Ilie Baicu, fotbalist român\n 7 decembrie: Phil Cunningham, chitarist britanic\n 8 decembrie: Nils Oliveto, actor canadian\n 10 decembrie: Lucia Macari, artist plastic din Republica Moldova\n10 decembrie: Meg White (Megan Martha White), muziciană americană (The White Stripes)\n 11 decembrie: Rey Mysterio, Jr. (n. Óscar Gutiérrez Rubio), wrestler american\n 12 decembrie: Nolberto Solano, fotbalist peruan\n 13 decembrie: Vasile Jula, fotbalist român\n 15 decembrie: Doru-Petrișor Coliu, politician român\n 20 decembrie: Ion Marocico, politician român\n 22 decembrie: Desislav Ciukolov, politician bulgar\n22 decembrie: Andreea Marin, prezentatoare română de televiziune\n22 decembrie: Ana Maria Sandu, jurnalistă română\n 23 decembrie: Géza Imre, scrimer maghiar\n 24 decembrie: Marcelo Salas, fotbalist chilian\n 26 decembrie: Julia Koschitz, actriță austriacă\n 27 decembrie: Attila Kovacs, politician român de etnie maghiară\n 27 decembrie: Julia Stinshoff, actriță germană\n 31 decembrie: Tony Kanaan (Antoine Rizkallah Kanaan Filho), pilot brazilian Formula IndyCar\n\nDecese \n 3 ianuarie: Gino Cervi, 72 ani, actor italian (n. 1901)\n 5 ianuarie: Béla Illés, 78 ani, scriitor maghiar (n. 1895)\n \n\n 12 ianuarie: Prințesa Patricia de Connaught (n. Victoria Patricia Helena Elizabeth/Lady Patricia Ramsay), 87 ani (n. 1886)\n 13 ianuarie: Salvador Novo, 69 ani, poet mexican (n. 1904)\n 21 ianuarie: Arnaud Denjoy, 90 ani, matematician francez (n. 1884)\n 5 februarie: László Gáldi, 63 ani, filolog, traducător maghiar (n. 1910)\n 8 februarie: Fritz Zwicky, 76 ani, astronom elvețian (n. 1898)\n 18 februarie: Cicerone Theodorescu, 66 ani, poet român (n. 1908)\n 23 februarie: Kosmas Politis, 85 ani, romancier grec (n. 1888)\n 4 martie: Mihail Andricu, 79 ani, compozitor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1894)\n 11 martie: Judd Holdren, 58 ani, actor american (n. 1915)\n 21 martie: Otto Czekelius, 78 ani, arhitect român de etnie germană (n. 1895)\n 28 martie: Dino Ciani, 32 ani, pianist italian (n. 1941)\n 2 aprilie: Georges Pompidou (n. Georges Jean Raymond Pompidou), 62 ani, politician francez, al 19-lea Președinte al Franței (n. 1911)\n 12 aprilie: Mirdza Naikovska (n. Mirdza Ķempe), 67 ani, poetă letonă (n. 1907)\n 15 aprilie: Prințesa Irene, Ducesă de Aosta, 70 ani (n. 1904)\n 22 aprilie: Gert Heinrich Wollheim, 79 ani, pictor german (n. 1894)\n 27 aprilie: Jesse B. Oldendorf, 87 ani, ofițer american (n. 1887)\n 30 aprilie: Agnes Moorehead (Agnes Robertson Moorehead), 73 ani, actriță americană (n. 1900)\n 2 mai: Nicolai Zaharia, 58 ani, medic român (n. 1916)\n 13 mai: Stephan Roll (n. Gheorghi Dinev), 70 ani, poet român (n. 1903)\n 20 mai: Ion Pas (n. Calman Schritter), 78 ani, traducător român (n. 1895)\n 20 mai: Günter Schorsten, 58 ani, handbalist român de etnie germană (n. 1916)\n 23 mai: Pär Lagerkvist, 83 ani, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (1951), (n. 1891)\n 24 mai: Duke Ellington (n. Edward Kennedy Ellington), 75 ani, muzician american (n. 1899)\n 9 iunie: Miguel Ángel Asturias, 74 ani, scriitor guatemalez, laureat al Premiului Nobel (1967), (n. 1899)\n 10 iunie: Henric, Duce de Gloucester (n. Henry William Frederick Albert), 74 ani, guvernator-general al Australiei (n. 1900)\n 11 iunie: Gheorghe Băcuț, 46 ani, fotbalist român (n. 1927)\n11 iunie: Julius Evola, 76 ani, publicist și filosof politic italian (n. 1898)\n 15 iunie: Cristian Vasile, 66 ani, cântăreț român (n. 1908) \n 18 iunie: Gheorghi Jukov, 77 ani, comandant militar, politician sovietic (n. 1896)\n 26 iunie: Gheorghe Albu, 64 ani, fotbalist român (n. 1909)\n 1 iulie: Juan Perón, 78 ani, președinte al Argentinei (1946-1955 și 1973-1974), (n. 1895)\n 11 iulie: Pär Lagerkvist, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (1951), (n. 1891)\n 13 iulie: Patrick Blackett (Patrick Maynard Stuart Blackett), 76 ani, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (1948), (n. 1897)\n 18 iulie: Miron Constantinescu, 57 ani, comunist român (n. 1917)\n 24 iulie: James Chadwick, 82 ani, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (1935), (n. 1891)\n 29 iulie: Erich Kästner, 75 ani, scriitor de literatură pentru copii, german (n. 1899)\n 30 iulie: Lev Knipper, 75 ani, compozitor rus (n. 1898)\n 8 august: Baldur von Schirach (Baldur Benedikt von Schirach), 67 ani, liderul nazist german al tineretului Hitlerjugend (n. 1907)\n 22 august: Eugeniusz Kwiatkowski (Eugeniusz Felicjan Kwiatkowski), 85 ani, economist polonez (n. 1888)\n22 august: Demeter Lakatos (aka László Demeter sau Mitică Lăcătușu), 62 ani, poet român (n. 1911)\n 26 august: Charles Lindbergh (n. Charles Augustus Lindbergh, jr.), 72 ani, aviator american (n. 1902)\n 1 septembrie: Coca Farago (n. Ana-Virginia Farago), 61 ani, poetă, prozatoare, traducătoare și dramaturgă română (n. 1913)\n 4 septembrie: Creighton Abrams (n. Creighton Williams Abrams Jr.), 59 ani, ofițer american (n. 1914)\n 10 septembrie: Melchior Wańkowicz, 82 ani, politician polonez (n. 1892)\n 11 septembrie: Ion Popescu-Sibiu, 72 ani, medic psihiatru și psihanalist român (n. 1901)\n 12 septembrie: Prințul Nikita Alexandrovici al Rusiei, 74 ani (n. 1900)\n 21 septembrie: Walter Brennan (Walter Andrew Brennan), 80 ani, actor american (n. 1894)\n 2 octombrie: Vasili Șukșin, 45 ani, actor, scenarist, regizor și scriitor sovietic (n. 1929)\n 13 octombrie: Tiberiu Bottlik, 90 ani, pictor român (n. 1884)\n 13 octombrie: P. Schuyler Miller (Peter Schuyler Miller), 62 ani, scriitor american (n. 1912)\n 13 octombrie: Reuven Rubin, 80 ani, artist israelian (n. 1893)\n13 octombrie: Wojciech Rubinowicz, 85 ani, fizician polonez (n. 1889)\n 24 octombrie: David Fiodorovici Oistrah, 66 ani, violonist rus (n. 1908)\n 9 noiembrie: Maturino Blanchet (Angelo Maturino Blanchet), 82 ani, preot catolic italian (n. 1892)\n9 noiembrie: Holger Meins, 33 ani, terorist german (n. 1941)\n 9 noiembrie: Paul Tabori (n. Pál Tábori), 66 ani, scriitor maghiar (n. 1908)\n 13 noiembrie: Vittorio De Sica (n. Vittorio Domenico Stanislao Gaetano Sorano De Sica), 73 ani, regizor și actor de film, italian (n. 1901)\n 22 noiembrie: Ilie Antonescu, 80 ani, ofițer român (n. 1894)\n 26 noiembrie: Mihai Vâlsan, 67 ani, diplomat român și translator (n. 1907)\n 5 decembrie: Zaharia Stancu, 72 ani, scriitor, publicist, poet român (n. 1902)\n 6 decembrie: Maximilian de Angelis, 85 ani, general nazist german (n. 1889)\n6 decembrie: Per Collinder, 84 ani, astronom suedez (n. 1890)\n 7 decembrie: Gheorghe Tudor, 89 ani, politician din R. Moldova (n. 1884)\n 12 decembrie: Fărâmiță Lambru, 47 ani, lăutar român de etnie romă (n. 1927)\n 13 decembrie: Yakup Kadri Karaosmanoglu, 85 ani, scriitor turc (n. 1889)\n 13 decembrie: Benjamín Solari Parravicini, 76 ani, artist argentinian (n. 1898)\n 14 decembrie: Walter Lippmann, 85 ani, jurnalist american (n. 1889)\n 16 decembrie: Kostas Varnalis, 90 ani, poet grec (n. 1884)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Martin Ryle, Antony Hewish (Regatul Unit)\n Chimie: Paul J. Flory (SUA)\n Medicină: Albert Claude, Christian de Duve (Belgia), George Emil Palade (SUA)\n Literatură: Eyvind Johnson, Harry Martinson (Suedia)\n Pace: Seán MacBride (Irlanda), Eisaku Sato (Japonia)\n\nMedalia Fields \n Enrico Bombieri (Italia)\n David Mumford (SUA)\n\nNote\n\n1974" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Îmi poți povesti despre [Titlu] Anii 2030?" }, { "from": "assistant", "value": "Anii 2030 reprezintă un deceniu care va începe la 1 ianuarie 2030 și se va încheia la 31 decembrie 2039.\n\nPredicții\n\n Începând cu decembrie 2009, Biroul de recensământ al Statelor Unite proiectează o populație mondială de 8,4 miliarde până la 2030. \n Demoograful francez, Emmanuel Todd, prezice nivelul de alfabetizare în rândul populației mondiale va ajunge la aproape 100% în 2030. \n 19 ianuarie 2038 - Ceasurile de calculator pe 32 de biți vor suferi erori și vor reprezenta data de 13 decembrie 1901.\n NASA intenționează să efectueze o misiune cu echipaj uman pe Marte între 2031 și 2035. \n Aubrey de Gray prevede că există o „șansă de 50/50” de extinderea semnificativă a vieții umane până în jurul anului 2036. \n 13 aprilie 2036: Asteroidul aPOPHOS 2004 MN4 se va apropia de Terra.\n\nAniversări\n 4 octombrie 2030 - 200 de ani de la proclamarea independenței Belgiei.\n 15 ianuarie 2031 - 30 de ani de la crearea enciclopediei Wikipedia.\n 1 septembrie 2039 - 100 de ani de la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.\n\nNote" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt lucrurile esențiale despre 2005?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\n2005 (MMV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă. A fost al 2005-lea an d.Hr., al 5-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 6-lea an din deceniul 2000-2009. A fost desemnat:\n Anul Mondial al Fizicii.\n Anul Internațional al Educației Fizice și al Sportului.\n Anul Internațional al microcreditelor financiare.\n Anul European al Cetățeniei prin Educație, de către Consiliul Europei.\n Anul Euharistiei în Biserica Catolică.\n Anul George Enescu, comemorând 50 de ani de la moartea compozitorului George Enescu (în România).\n Anul Einstein (în Germania).\n Anul cocoșului în astrologia chineză.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: În România intră în vigoare introducerea cotei unice de impozitare de 16%, atât pentru profitul companiilor, cât și pentru veniturile populației.\n 5 ianuarie: Este descoperită planeta pitică Eris.\n 5 ianuarie: Într-un interviu publicat în ziarul Adevărul, președintele Traian Băsescu se pronunță în favoarea alegerilor anticipate „pentru a scăpa de această soluție imorală care se numește PUR“. Expresia „soluție imorală“ va fi folosită de-a lungul anilor în presa românească pentru alianțe politice extreme.\n 6 ianuarie: Televiziunea Română recunoaște oficial presiunea politică a regimului Iliescu.\n 9 ianuarie: Alegeri în Statul Palestina pentru înlocuirea lui Yasser Arafat, decedat pe 11 noiembrie 2004.\n 11 ianuarie: Ion Iliescu revine în PSD și primește de la organizația sectorului 1 carnetul de membru.\n 11 ianuarie: Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, anul trecut, rata anuală a inflației a coborât, pentru prima data în ultimii 15 ani, sub 10%.\n 14 ianuarie: Coborârea sondei Huygens pe Titan, cel mai important satelit al planetei Saturn.\n 15 ianuarie: A fost lansat primul volum al ediției facsimilate a manuscriselor eminesciene sub egida Academiei Române.\n 16 ianuarie: O româncă a devenit cea mai vârstnică mamă din lume; Adriana Iliescu, în vârstă de aproape 67 de ani, a dat naștere unei fetițe de numai 1,400 kilograme. Iliescu a deținut recordul până în decembrie 2006.\n 19 ianuarie: Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a atras din nou atenția României că UE poate întârzia cu un an intrarea sa în Uniune. Rehn a spus în Parlamentul European că Justiția și Competiția vor fi cele mai monitorizate capitole al României.\n 23 ianuarie: Viktor Iușcenko a fost investit oficial președinte al Ucrainei.\n\nFebruarie\n 10 februarie: Coreea de Nord anunță că posedă arme nucleare ca protecție împotriva ostilității pe care o simte din Statele Unite. \n 14 februarie: Fostul prim-ministru libanez Rafic Hariri este asasinat, alături de alte 21 de persoane, de un bombardier sinucigaș în Beirut. \n 14 februarie: Este fondat YouTube.\n 16 februarie: Protocolul de la Kyoto intră în vigoare oficial.\n\nMartie \n\n 1 martie: Începe popularizarea „leului greu”. Începând cu această zi toate prețurile vor fi afișate în ambele monede – leul vechi și leul nou – pentru ca populația să se obișnuiască, vizual, fără zerouri.\n 6 martie: Alegeri parlamentare în R. Moldova câștigate de Partidul Comuniștilor (PCRM).\n 9-10 martie: Are loc vizita președintelui Traian Băsescu în Statele Unite. Președintele american George W. Bush îl primește pe Traian Băsescu la Casa Albă, unde cei doi poartă discuții legate de lupta împotriva corupției din administrația românească, de configurația strategică a zonei Mării Negre, de situația din Moldova, precum și de relațiile româno-americane, inclusiv situația privind ridicarea vizelor.\n 10 martie: Cantărețul american Michael Jackson a întârziat 90 de minute la procesul în care a fost acuzat de abuz sexual asupra unui minor și și-a făcut apariția în pijama. \n 24 martie: Președintele Kârgâzstanului, Askar Akayev, este răsturnat de la putere în urma unor demonstrații anti-guvernamentale de masă și fuge de țară.\n 25 martie: Se deschide Expo Aichi 2005, prima expoziție mondială a secolului XXI, având ca temă Înțelepciunea naturii (Japonia, Aichi).\n 28 martie: Un puternic seism, produs în largul insulei indoneziene Sumatra și având o magnitudine de 8,7 grade Richter, a provocat moartea a zeci de persoane și importante pagube materiale în insula Nias, la sud de Sumatra.\n 29 martie: Trei ziariști români au fost răpiți în Irak, reporterul Marie-Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV, și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul România Liberă.\n 29 martie: Echipa feminină de tenis de masă a României a câștigat pentru a treia oară titlul european.\n 30 martie: La televiziunea Al Jazeera a apărut o înregistrare cu cei trei români răpiți în Irak.\n 31 martie: Purtătorul de cuvânt al Vaticanului anunță că Papa Ioan Paul al II-lea este într-o stare critică și că sănătatea sa cunoaște o degradare rapidă.\n\nAprilie \n\n 2 aprilie: Papa Ioan Paul al II-lea moare la vârsta de 84 de ani; peste patru milioane de oameni călătoresc la Vatican pentru a-l jeli. \n 3 aprilie: Bucureștenii sunt chemați la urne pentru a-și alege primarul general. În cursa pentru primăria Capitalei s-au înscris 17 candidați. Candidatul Alianței Dreptate și Adevăr, Adriean Videanu, a câștigat din primul tur, cu 53,09% din voturi. El a fost urmat de candidatul PSD, Marian Vanghelie - 29,56% din voturi și de Cristian Popescu (Piedone) - 8,71%. Prezența la vot a fost extrem de redusă.\n 8 aprilie: Au loc funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea.\n 9 aprilie: În Marea Britanie, Prințul Charles se căsătorește cu Camilla Parker Bowles.\n 13 aprilie: Parlamentul European votează Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE. Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, precizează că votul nu înseamnă că pregătirea este încheiată. În următoarele 21 de luni rămase, România și Bulgaria trebuie să facă reforme-cheie și să îndeplinească angajamentele asumate în timpul negocierilor.\n 15 aprilie: Cel puțin 21 de oameni au murit și în jur de 50 au fost răniți într-un incendiu devastator la un hotel în centrul Parisului.\n 15 aprilie: Funeraliile Prințului Rainier al III-lea de Monaco.\n 19 aprilie: Cardinalii electori au ales, după un conclav considerat cel mai scurt din ultima sută de ani, al 265-lea șef al Bisericii Catolice, în persoana cardinalului german Joseph Ratzinger, care și-a ales numele de Benedict al XVI-lea.\n\n 21 aprilie: La Congresul PSD, Mircea Geoană este ales președinte al partidului cu 964 de voturi, față de 530 de voturi ale lui Ion Iliescu. Adrian Năstase a devenit președinte executiv al PSD, învingându-l pe Sorin Oprescu cu 1018 voturi la 433.\n 22 aprilie: Postul de televiziune Al Jazeera a difuzat o înregistrare cu cei trei jurnaliști români răpiți în Irak, postul susținând că răpitorii cer retragerea trupelor române din Irak în patru zile, altfel vor ucide ostaticii.\n 22 aprilie: Președintele Ecuadorului, Lucio Gutierrez, fuge din palatul prezidential la bordul unui elicopter. El a fost alungat în urma săptămânilor de proteste împotriva lui Gutierrez, care s-a amestecat în treburile justiției. Gutierrez, un fost colonel de armată, a devenit președinte în 2002, fiind ales pe o platformă de stânga.\n 25 aprilie: România semnează la Luxemburg Tratatul de aderare la UE.\n 26 aprilie: Răpitorii celor trei jurnaliști români au prelungit până pe 27 aprilie, ora 18, ultimatumul dat autorităților române cu privire la retragerea trupelor din Irak.\n 27 aprilie: Cel mai mare avion de pasageri construit vreodată, Airbus A-380, a efectuat primul său zbor din Toulouse, Franța.\n\nMai \n 5 mai: Uzbekistanul se retrage din GUAM.\n 19 mai: A fost lansat filmul Războiul stelelor - Episodul III - Răzbunarea Sith.\n 20 mai: La cea de-a 58-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, filmul lui Cristi Puiu, \"Moartea domnului Lăzărescu\" a obținut premiul \"Un Certain Regard\".\n 21 mai: La Kiev, Ucraina, România, reprezentată de Luminița Anghel și trupa Sistem, s-a clasat pe locul 3 la cea de-a 50-a ediție Eurovision. Câștigătoarea ediției a fost Grecia.\n 22 mai: Ziariștii români răpiți în Irak au fost eliberați.\n\nIunie \n 11 iunie: Jurnalista franceză Florence Aubenas și însoțitorul său, ghidul irakian Hussein Hanoun au fost eliberați după 157 de zile de captivitate în Irak.\n 14 iunie: Salvamontistul Teodor Tulpan, primul român care a ajuns pe Everest, începe expediția pe cel mai înalt vârf din Peru, Huascarán (6.768 m).\n 16-17 iunie: România: Președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu Tăriceanu participă la reuniunea Consiliului European de vară. Este prima dată când România și Bulgaria participă în calitate de observator la lucrările Consiliului European.\n 17 iunie: România: Nicolae Manolescu este ales președinte al Uniunii Scriitorilor din România cu 322 de voturi din 497 exprimate. Cezar Ivănescu, principalul contracandidat a obținut 84 de voturi.\n 25 iunie: Convenția Națională Extraordinară a PD îl alege ca președinte al PD pe Emil Boc, cu 3.555 de voturi pentru, 144 contra și 16 anulate, aprobând totodată în unanimitate retragerea din Internaționala Socialistă și începerea negocierilor cu Partidul Popular European.\n\nIulie \n\n 1 iulie: România: Intră în circulație leul nou, urmând ca până la 31 decembrie 2006 leii vechi să circule în paralel cu cei noi. Aceasta reprezintă a doua etapă a denominării și începând cu această dată 10.000 lei vechi vor fi preschimbați pentru 1 leu nou.\n 2 iulie: La Londra și în alte orașe au loc concertele maraton Live 8, destinate să aducă în prim-plan problema sărăciei din Africa, cu doar 3 zile înainte de debutul summit-ului G8 de la Edinburgh.\n 7 iulie: explozii, presupuse de natură teroristă, zguduie Londra în timpul desfășurării în Scoția a summit-ului G8. Se estimează peste 33 de morți.\n 24 iulie: Lance Armstrong câștigă Turul Franței pentru a șaptea oară consecutiv\n 7 august: Un grup de spărgători din Brazilia au săpat un tunel lung de 78 metri spre Banca Centrală din Fortaleza. Au extras de acolo cinci containere pline cu bancnote de 50 reali, cu o valoare estimată de 70 milioane dolari. Hoții au reușit să păcălească sistemele de alarmă și senzorii băncii, rămânând nedescoperiți până în dimineața zilei de luni, 8 august, atunci când s-a redeschis banca. Până în prezent, autoritățile au recuperat aproximativ șapte milioane de dolari din întreaga sumă.\n\nAugust \n\n 12 august: Mars Reconnaissance Orbiter este lansat din Cape Canaveral, proiectat pentru a explora planeta Marte. \n 16 august: Un avion West Caribbean Airways (Flight 708) se prăbușește pe un munte din Venezuela, omorând 160 de persoane. \n 30 august: Uraganul Katrina a devastat sudul Statelor Unite.\n\nSeptembrie \n\n 18 septembrie: Alegeri federale în Germania. Coalitia partidelor CDU/CSU castiga alegerile. Conservatoarea Angela Merkel devine prima femeie cancelar al Germaniei.\n 25 septembrie: Fernando Alonso își câștigă primul său titlu mondial de Formula 1 și astfel sfârșește dominația lui Michael Schumacher asupra sportului.\n 29 septembrie: \"Seară Magică\" pentru fotbalul românesc. Toate cele 3 echipe, Steaua București, Dinamo București și Rapid București se califică în grupele cupei UEFA, după 16 ani de așteptare.\n 30 septembrie: Desenele controversate cu Profetul Muhammad sunt tipărite în ziarul danez Jyllands-Posten, care declanșează revolte violente ale musulmanilor din întreaga lume.\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Pugilista Mihaela Cijevschi, cat. 54 kg, a devenit prima campioană mondială din istoria boxului feminin românesc, titlu cucerit la Campionatele Mondiale de la Podolsk, Rusia.\n 3 octombrie: Eclipsă inelară parțială de soare.\n 8 octombrie: Un seism de 7,6 grade pe scara Richter a zguduit Pakistanul, fiind simțit și în India și Afganistan. Bilanțul: peste 30.000 morți, 60.000 răniți și 2,5 milioane rămași fără adăpost.\n 12 octombrie: A fost lansată a doua misiune chineză cu oameni la bord, Shenzhou 6, pentru 5 zile pe orbită.\n 16 octombrie: Papa Benedict al XVI-lea a acordat, pentru prima oară în istoria papalității, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1.\n 22 noiembrie: Microsoft lansează Xbox 360 prima consolă din a șaptea generație.\n 27 octombrie: La Paris încep revolte de stradă, după moartea a doi adolescenți musulmani.\n\nNoiembrie\n\n 9 noiembrie: Cel puțin 56 de persoane sunt ucise și alte 100 sunt rănite într-o serie de atentate cu sinucidere coordonate în Amman, Iordania. \n 11 noiembrie: În Kazahstan, Zamanbek Nurkadilov, fost primar al Almatî, ministru al guvernului și un adversar politic al lui Nursultan Nazarbayev, a fost găsit mort.\n 13 noiembrie: Andrew Stimpson, un bărbat britanic de 25 de ani, este raportat ca prima persoană care s-a dovedit a fi \"vindecată\" de HIV. \n 22 noiembrie: Angela Merkel își asumă funcția de prim-cancelar al Germaniei. \n 23 noiembrie: Ellen Johnson Sirleaf câștigă alegerile generale din Liberia, devenind prima femeie aleasă președinte într-un stat african.\n 28 noiembrie: Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice se desfășoară la Montréal. \n 30 noiembrie: Chirurgi din Franța efectuează primul transplant de chip.\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Marea Britanie: Casa de licitații Sotheby's scoate la licitație un manuscris unic, scris de marele compozitor Ludwig van Beethoven și care a fost pierdut pentru mai mult de un secol. Prețul de deschidere al vânzării a fost estimat la peste 1 milion lire sterline.\n 1 decembrie: Africa de Sud devine a cincea țară din lume care recunoaște căsătoria între persoanele de același sex.\n 18 decembrie: Izbucnește războiul civil în Ciad, după ce diferite forțe rebele, cu sprijinul Sudanului, au atacat capitala, N'Djamena.\n\nNedatate \n A fost lansat Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență - 112.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n18 ianuarie: Benedetta Pilato, sportivă italiană (înot)\n\nAprilie \n 8 aprilie: Leah Isadora Behn, prințesă a Norvegiei\n\nMai \n 15 mai: Jolene Marie Rotinsulu, cântăreață și fotomodel indoneziană\n\nIunie \n 8 iunie: Irene Urdangarin, nepoata Regelui Juan Carlos al Spaniei\n 26 iunie: Alexia Juliana Marcela Laurentien, prințesă a Țărilor de Jos\n\nIulie \n 25 iulie: Pierce Gagnon, copil-actor american\n\nOctombrie \n12 octombrie: Jacopo Hosciuc, motociclist român\n 15 octombrie: Prințul Christian al Danemarcei, fiul Prințului Moștenitor Frederic al Danemarcei\n 31 octombrie: Leonor, Prințesă de Asturia, prima fiică a Regelui Filip al VI-lea al Spaniei\n 31 octombrie: Infanta Leonor a Spaniei, prințesă a Spaniei\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Bala Ade Dauke, 73 ani, primul șef de district indigen din Zaria de Sud și primul monarh al Atyap (n. 1931)\n 1 ianuarie: Alecsandru Puiu Tacu, 71 ani, economist român (n. 1933)\n 3 ianuarie: Will Eisner (n. William Erwin Eisner), 87 ani, scriitor american de benzi desenate (n. 1917)\n 4 ianuarie: Guy Davenport, 77 ani, scriitor, traducător, ilustrator, pictor și profesor american (n. 1927)\n 7 ianuarie: Eileen Desmond, 72 ani, politiciană irlandeză (n. 1932)\n 9 ianuarie: Koji Hashimoto, 68 ani, regizor japonez de film (n. 1936)\n 10 ianuarie: Vasile Fedak, 95 ani, arhiereu al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Canada (n. 1909)\n 10 ianuarie: Prințesa Joséphine-Charlotte a Belgiei (n. Joséphine-Charlotte Ingeborg Elisabeth Maria Josepha), 77 ani, soția lui Jean, Mare Duce de Luxembourg (n. 1927)\n 11 ianuarie: Jerzy Pawłowski, 72 ani, scrimer polonez și agent dublu (n. 1932)\n 12 ianuarie: Herbert Goldstein, 82 ani, fizician american (n. 1922)\n 12 ianuarie: Francisc Șimon, 78 ani, jucător român de polo pe apă (n. 1927)\n 13 ianuarie: Amaury de Riencourt, 86 ani, scriitor și istoric francez (n. 1918)\n 13 ianuarie: Ilie Todorov, 68 ani, regizor și actor de teatru și film din Republica Moldova (n. 1936)\n 14 ianuarie: Ward Beysen, 63 ani, politician belgian (n. 1941)\n 15 ianuarie: Victoria de los Ángeles, 81 ani, soprană lirică spaniolă (n. 1923)\n 15 ianuarie: Sven Christer Swahn, 71 ani, scriitor, traducător, critic literar și cercetător literar suedez (n. 1933)\n 17 ianuarie: Maria Albuleț, 72 ani, medic și șahist român (n. 1932)\n 17 ianuarie: Zhao Ziyang, 85 ani, al 3-lea secretar general al Partidului Comunist Chinez (1980-1987), (n. 1919)\n 19 ianuarie: Anita Kulcsár, 28 ani, handbalistă maghiară (n. 1976)\n 20 ianuarie: Per Borten, 91 ani, prim-ministru al Norvegiei (1965-1971), (n. 1913)\n 21 ianuarie: Antonio Alexe, 35 ani, jucător român de baschet (n. 1969)\n 23 ianuarie: Johnny Carson, 79 ani, prezentator TV, american (n. 1925)\n 25 ianuarie: Philip Johnson, 98 ani, arhitect american (n. 1906)\n 25 ianuarie: Manuel Lopes (n. Manuel António do Sousa Lopes), 97 ani, scriitor din Republica Capului Verde (n. 1907)\n 29 ianuarie: Ephraim Kishon, 80 ani, prozator umorist și dramaturg israelian (n. 1924)\n 29 ianuarie: Žika Mitrović, 83 ani, regizor și scenarist sârb și iugoslav (n. 1921)\n 30 ianuarie: Maxim Berghianu (Berghian), 80 ani, comunist român (n. 1925)\n 30 ianuarie: Mircea Hrișcă, 66 ani, pictor român (n. 1938)\n\nFebruarie \n 1 februarie: John Vernon, 72 ani, actor canadian (n. 1932)\n 2 februarie: Vaime Kabur, 90 ani, bibliograf estonian (n. 1914)\n 2 februarie: Max Schmeling (n. Max Adolph Otto Siegfried Schmeling), 99 ani, pugilist german (n. 1905)\n3 februarie: Corrado Bafile, 101 ani, cel mai în vârstă cardinal italian din istorie (n. 1903)\n 3 februarie: Ioan Flora, 54 ani, om de cultură, filolog, poet și traducător român originar din Serbia (n. 1950)\n 3 februarie: Mihail Nemeș, 60 ani, filolog român (n. 1944)\n 5 februarie: Gnassingbe Eyadema, 69 ani, președinte al statului Togo (1967-2005), (n. 1935)\n 5 februarie: Michalina Wisłocka, 83 ani, medic polonez (n. 1921)\n 6 februarie: Lazar Naumovich Berman, 74 ani, pianist rus (n. 1930)\n 8 februarie: Jean Petrovici, 80 ani, regizor de filme documentare român (n. 1924)\n 9 februarie: Ana Pop-Corondan, 82 ani, interpretă română de muzică populară din zona Ardealului (n. 1922)\n 10 februarie: Arthur Asher Miller, 89 ani, scriitor american (n. 1915)\n 12 februarie: Radu Manolescu, 75 ani, istoric și profesor universitar român (n. 1929) \n 13 februarie: Maurice Trintignant, 87 ani, pilot francez de Formula 1 (n. 1917)\n 17 februarie: Natalia Ostianu, 82 ani, matematiciană din R. Moldova (n. 1922)\n 17 februarie: Enrique Omar Sívori, 69 ani, fotbalist argentinian (atacant), (n. 1935)\n 19 februarie: Huy Cận, 85 ani, poet vietnamez (n. 1919)\n 20 februarie: Hunter Stockton Thompson, 67 ani, eseist american (n. 1937)\n 21 februarie: Zdzisław Beksiński, 75 ani, pictor polonez (n. 1929)\n 22 februarie: Josette Rey-Debove, 75 ani, lexicografă franceză (n. 1929)\n 22 februarie: Renzo Imbeni, 60 ani, politician italian (n. 1944)\n\nMartie \n 1 martie: Eugenia Miulescu, 66 ani, poetă română (n. 1938)\n 3 martie: Rinus Michels (n. Marinus Jacobus Hendricus Michels), 77 ani, fotbalist (atacant) și antrenor olandez (n. 1928)\n 4 martie: Nistor Bădiceanu, 76 ani, senator român (1992-1996), (n. 1928)\n 4 martie: Mihai Brediceanu, 84 ani, compozitor român (n. 1920)\n 4 martie: Filip Moisei, 76 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1928)\n 5 martie: Ion Bas, 71 ani, interpret de muzică populară și de estradă din R. Moldova (n. 1933)\n 5 martie: Sergiu Comissiona, 76 ani, dirijor român de etnie evreiască (n. 1928)\n 6 martie: Hans Albrecht Bethe, 98 ani, fizician american de origine germană (n. 1906)\n 6 martie: Teresa Wright, 86 ani, actriță americană de film (n. 1918)\n 11 martie: Mircea Dumitrescu, 78 ani, scriitor român (n. 1926)\n 11 martie: Aurelio Fierro, 81 ani, cântăreț italian (n. 1923)\n 14 martie: Abele Conigli (n. San Vito di Spilamberto), 92 ani, episcop italian (n. 1913)\n 14 martie: Akira Yoshizawa, 94 ani, origamist japonez, considerat Maestru de origami (n. 1911)\n 15 martie: Ștefan Dorobanțu, 85 ani, medic chirurg român (n. 1920)\n 15 martie: Loe de Jong, 90 ani, jurnalist și istoric neerlandez (n. 1914)\n 16 martie: Sergiu Cunescu, 82 ani, politician român (n. 1923)\n 17 martie: Gary Bertini, 77 ani, dirijor și compozitor israelian (n. 1927)\n 17 martie: George Frost Kennan, 101 ani, istoric american (n. 1904)\n 17 martie: Adrian Marino, 83 ani, critic literar român (n. 1921)\n 17 martie: Andre Alice Norton, 93 ani, scriitoare americană (n. 1912)\n 18 martie: R. Dale Reed, 75 ani, inginer aerospațial american (n. 1930)\n 18 martie: Maria Baroness Rosseels, 88 ani, scriitoare belgiană (n. 1916)\n 19 martie: John DeLorean, 80 ani, inginer și inventator american (n. 1925)\n 19 martie: Ioan Jebelean, 61 ani, profesor de matematică, director al Liceului Teoretic din Sânnicolau-Mare, județul Timiș (n. 1943)\n 19 martie: Gheorghe Lăpădeanu, 75 ani, politician român (n. 1929)\n 23 martie: Mișicu Mircea, 79 ani, om de știință român (n. 1926)\n 24 martie: Vasile Spătărelu, 66 ani, compozitor român (n. 1938)\n 26 martie: James Callaghan, 92 ani, prim-ministru al Marii Britanii (1976-1979), (n. 1912)\n 26 martie: Tiberiu Gheza, 51 ani, violonist virtuoz de muzică populară din Transilvania (n. 1954)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Thomas Kling, 47 ani, scriitor german (n. 1957)\n 2 aprilie: Papa Ioan Paul al II-lea (n. Karol Józef Wojtyła), 84 ani, născut în Polonia (n. 1920)\n 4 aprilie: Fernand Herman, 73 ani, politician belgian (n. 1932)\n 5 aprilie: Octavian Bârlea, 91 ani, istoric român (n. 1913)\n 5 aprilie: Saul Bellow, 89 ani, scriitor american de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel (1976), (n. 1915)\n 6 aprilie: Prințul Rainier al III-lea de Monaco (n. Rainier Louis Henri Maxence Bertrand), 81 ani (n. 1923)\n 7 aprilie: Cliff Allison, 73 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1932)\n7 aprilie: Yvonne Vera, 40 ani, scriitoare zimbabwiană (n. 1964)\n 8 aprilie: László Papp Kolozsvári, 65 ani, scriitor maghiar (n. 1940)\n 9 aprilie: Andrea Dworkin, 58 ani, feministă și scriitoare radicală americană (n. 1946)\n 11 aprilie: André François (n. André Farkas), 89 ani, grafician francez și ilustrator de cărți pentru copii, născut în România (n. 1915)\n11 aprilie: Lucien Laurent, 97 ani, fotbalist francez (atacant), (n. 1907)\n 12 aprilie: Toma Moldoveanu, 89 ani, rugbist și antrenor român (n. 1916)\n 15 aprilie: Art Cross, 87 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1918)\n 16 aprilie: Kim Mu Saeng, 62 ani, actor sud-coreean (n. 1943)\n 18 aprilie: Donald William Trevor Bruce, 92 ani, politician britanic (n. 1912)\n 18 aprilie: Norberto Höfling, 80 ani, fotbalist român (atacant) de etnie evreiască (n. 1924)\n 19 aprilie: Maria Brezeanu, 81 ani, chimist român (n. 1924)\n 19 aprilie: George P. Cosmatos, 64 ani, regizor și scenarist greco-italian (n. 1941)\n 20 aprilie: Fumio Niwa, 100 ani, scriitor japonez (n. 1904)\n 21 aprilie: Wayne S. Vucinich, 91 ani, istoric american (n. 1913)\n 22 aprilie: Camil Baciu (n. Camillo Kaufman), 78 ani, ziarist și scriitor român de etnie evreiască (n. 1926)\n 23 aprilie: Yehezkel Mark, 76 ani, rabin evreu (n. 1928)\n 23 aprilie: John Mills, 97 ani, actor englez (n. 1908)\n 23 aprilie: John Mills, actor englez (n. 1908)\n 24 aprilie: Ezer Weizman, 80 ani, președinte al Israel (1993-2000), (n. 1924)\n 26 aprilie: Augusto Roa Bastos, 87 ani, scriitor paraguayan (n. 1917)\n 26 aprilie: Josef Nesvadba, 78 ani, doctor și scriitor ceh (n. 1926)\n29 aprilie: Mircea Desideriu Banciu, 63 ani, chimist român (n. 1941)\n 26 aprilie: Maria Schell (n. Maria Margarete Anna Schell), 79 ani, actriță austriacă (n. 1926)\n 30 aprilie: Lúcia Machado de Almeida, 95 ani, scriitoare braziliană (n. 1910)\n\nMai \n 8 mai: Jean Carrière, 76 ani, scriitor francez (n. 1928)\n 8 mai: Małgorzata Lorentowicz, 78 ani, actriță poloneză de teatru și film (n. 1927)\n 10 mai: Vigo Roga, 37 ani, actor de teatru leton (n. 1967)\n 12 mai: Martin Lings, 96 ani, scriitor și filosof britanic (n. 1909)\n 12 mai: Ladislau Simon, 53 ani, sportiv român (lupte), (n. 1951)\n 13 mai: George Dantzig, 90 ani, matematician american (n. 1914)\n 17 mai: Frank Gorshin (n. Franklin John Gorshin, jr.), 72 ani, actor american (n. 1933)\n 20 mai: Paul Ricoeur, 92 ani, filosof francez (n. 1913)\n 21 mai: Howard Morris, 85 ani, actor, comic și regizor de film american (n. 1919)\n 24 mai: Carl Amery, 83 ani, scriitor german (n. 1922)\n 26 mai: Eddie Albert (n. Edward Albert Heimberger), 99 ani, actor american (n. 1906)\n 26 mai: Gheorghe Șimonca, 69 ani, actor român (n. 1936)\n 27 mai: Liviu Tudan (n. Dumitru Tunsoiu), 57 ani, solist și chitarist român (Roșu și Negru), (n. 1947)\n 30 mai: Aurel Dragoș Munteanu, 63 ani, scriitor român (n. 1942)\n 30 mai: Arnold Pomerans, 85 ani, traducător britanic (n. 1920)\n\nIunie \n 4 iunie: Emil Laghia, 37 ani, chitarist român (Compact), (n. 1967)\n 6 iunie: Anne Bancroft (n. Anna Maria Louisa Italiano), 73 ani, actriță americană (n. 1931)\n 7 iunie: Niculae Conovici, 57 ani, istoric român (n. 1948)\n 8 iunie: Florin Medeleț, 62 ani, istoric român (n. 1943)\n 11 iunie: Ghena Dimitrova, 64 ani, soprană bulgară (n. 1941)\n 11 iunie: Ioan Lespuc, 68 ani, fotograf român (n. 1936)\n 11 iunie: Jerzy Pawłowski (n. Jerzy Władysław Pawłowski), 72 ani, scrimer polonez (n. 1932)\n 11 iunie: Juan José Saer, 67 ani, scriitor argentinian (n. 1937)\n 13 iunie: Eugénio de Andrade (n. José Fontinhas Rato), 82 ani, poet portughez (n. 1923)\n 13 iunie: Lane Smith (n. Walter Lane Smith III), 69 ani, actor și prezentator american (n. 1936)\n 14 iunie: Carlo Maria Giulini, 91 ani, dirijor italian (n. 1914)\n 15 iunie: Mihai Petric, 82 ani, pictor din R. Moldova (n. 1923)\n 18 iunie: Tatsuo Matsumura, 90 ani, actor de film, japonez (n. 1914)\n 18 iunie: Tatsuo Matsumura, actor japonez (n. 1914)\n 20 iunie: Jack S. Kilby (n. Jack St. Clair Kilby), 81 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (2000), (n. 1923)\n 22 iunie: Vasile Varga, 84 ani, pictor român (n. 1921)\n 23 iunie: Paul Bennewitz (n. Paul Frederic Bennewitz, jr.), 77 ani, teoretician american al conspirației OZN (n. 1927)\n 26 iunie: Filip Adwent, 49 ani, medic și politician polonez (n. 1955)\n\nIulie \n 1 iulie: Luther Vandross, 54 ani, cântăreț, textier și producător american (n. 1951)\n 3 iulie: Gaylord A. Nelson, 89 ani, senator al statului Wisconsin (1963-1981), (n. 1916)\n 3 iulie: Gaylord Nelson, politician american (n. 1916)\n 5 iulie: Ray Davis (n. Raymond Davis), 65 ani, cântăreț american (n. 1940)\n 6 iulie: Ed McBain (n. Salvatore Albert Lombino), 78 ani, autor și scenarist american (n. 1926)\n 6 iulie: Claude Simon, 91 ani, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (1985), (n. 1913)\n 9 iulie: Petru Forna, 60 ani, germanist și traducător român de literatură germană (n. 1944)\n9 iulie: Evgheni Grișin, 74 ani, patinator rus (n. 1931)\n 9 iulie: Maria Peter, 80 ani, interpretă română de muzică populară din zona Năsăudului (n. 1925)\n 10 iulie: A. J. Quinnell (n. Philip Nicholson), 65 ani, scriitor britanic (n. 1940)\n 12 iulie: Ferko-László Agoston, 62 ani, politician maghiar (n. 1943)\n 16 iulie: Harald Alexandrescu, 60 ani, astronom român (n. 1945)\n 17 iulie: Edward Heath, 89 ani, politician britanic (n. 1916)\n 20 iulie: James Doohan (n. James Montgomery Doohan), 85 ani, actor american (n. 1920)\n 22 iulie: George D. Wallace, 88, actor american (n. 1917)\n 25 iulie: Alexe S. Coban, 92 ani, veteran român de război (n. 1912)\n 26 iulie: Aristide Ghiță, 65 ani, fotbalist român (portar), (n. 1940)\n 26 iulie: Ileana Oroveanu, 80 ani, pictoriță română, creatoare de costume de teatru și film (n. 1925)\n 26 iulie: Gheorghe C. Mihalcea, 66 ani, antropolog român (n. 1938)\n 27 iulie: George Sbârcea, 91 ani, compozitor, muzician și muzicolog român (n. 1914)\n 27 iulie: Ștefan Tcaciuc, 69 ani, deputat român de etnie ucraineană (1990-1996 și 2000-2008), (n. 1936)\n 29 iulie: Gheorghe Alexandrescu, scriitor și luptator anticomunist (n. 1912)\n 31 iulie: Wim Duisenberg (n. Willem Frederik Duisenberg), 70 ani, economist neerlandez (n. 1935)\n\nAugust \n 1 august: Fahd (n. Fahd bin Abdulaziz Al Saud), 84 ani, rege al Arabiei Saudite (1982-2005), (n. 1921)\n 1 august: Robert Ficheux, 106 ani, istoric francez (n. 1898)\n 3 august: Gilles Néret, 72 ani, istoric de artă, editor de artă, jurnalist și scriitor francez (n. 1933)\n 5 august: Sanda Stolojan, 86 ani, poetă și eseistă română (n. 1919)\n 6 august: Vizma Belševica, 74 ani, poetă, scriitoare și traducătoare letonă (n. 1931)\n 6 august: Simona Cassian, 73 ani, cântăreață română de muzică ușoară (n. 1932)\n 6 august: Nicolae Dumitru, 76 ani, fotbalist (atacant) și antrenor român (n. 1928)\n 7 august: Ester Šimerová-Martinčeková, 96 ani, pictoriță, artistă și decoratoare slovacă (n. 1909)\n 8 august: Ahmed Deedat, 87 ani, gânditor, scriitor și predicator musulman din Africa de Sud (n. 1918)\n 8 august: Barbara Bel Geddes, 82 ani, actriță americană (Dallas), premiată cu Globul de Aur (1981), (n. 1922)\n 9 august: Gheorghe Coman, 79 ani, sculptor român (n. 1925)\n 9 august: Matthew McGrory, 32 ani, actor american (n. 1973)\n 12 august: Ion Șcurea (n. Ion Sandri Șcurea), 69 ani, actor din R. Moldova (n. 1935)\n 13 august: Lakshman Kadirgamar, 73 ani, politician din Sri Lanka (n. 1932)\n 16 august: Frère Roger (n. Roger Schutz), 90 ani, călugăr elvețian (n. 1915)\n 18 august: Ion Saizu, 74 ani, istoric, cercetător științific la Institutul de istorie și arheologie ,,A.D. Xenopol” din Iași (1958-1992) (n. 1931)\n 21 august: Robert Moog (n. Robert Arthur Moog), 71 ani, inventator american (sintetizator electronic), (n. 1934)\n 21 august: Dalia Ravikovich, 68 ani, poetă israeliană (n. 1936)\n 24 august: Jerzy Plebański, 77 ani, fizician-teoretician polonez (n. 1928)\n 25 august: Reihan Anghelova, 19 ani, cântăreață bulgară (n. 1986)\n 25 august: Reyhan Angelova, cântăreață bulgară (n. 1986)\n 26 august: Ioan Cott, 70 ani, pictor român (n. 1934)\n 28 august: Hans Clarin (n. Hans-Joachim Schmied), 75 ani, actor german (n. 1929)\n 29 august: Antonie Plămădeală, 78 ani, mitropolit al Ardealului (n. 1926)\n 29 august: Radu Anton Roman, 57 ani, scriitor, realizator român de emisiuni TV (n. 1948)\n 30 august: Jakup Mato (n. Jakup Halil Mato), 70 ani, critic literar albanez (n. 1934)\n 31 august: Joseph Rotblat, 96 ani, fizician britanic (n. 1908)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Alexandru Paleologu, 86 ani, scriitor și diplomat român (n. 1919)\n 7 septembrie: Sergio Endrigo, 72 ani, cantautor italian (n. 1933)\n 10 septembrie: Hermann Bondi, 85 ani, astronom britanic (n. 1919)\n 12 septembrie: Serge Lang, 78 ani, matematician și activist american (n. 1927)\n 13 septembrie: Fiorella Ghilardotti, 59 ani, politician italian (n. 1946)\n 13 septembrie: Chieko Nakakita, 79 ani, actriță de film, japoneză (n. 1926)\n 14 septembrie: Veronica Gurău, 83 ani, călugăriță română (n. 1922)\n 14 septembrie: Vladimir Volkoff, 72 ani, scriitor francez de etnie rusă (n. 1932)\n 14 septembrie: Robert Wise, 91 ani, regizor american (n. 1914)\n 18 septembrie: Marta Bohn-Meyer, 48 ani, pilot și inginer american (n. 1957)\n 19 septembrie: Ahmed Avtorhanov, 31 ani, comandant militar cecen (n. 1973)\n19 septembrie: Emil Manu (n. Emil Cismărescu), 82 ani, critic literar român (n. 1922)\n 20 septembrie: Simon Wiesenthal, 96 ani, fondatorul centrului Simon Wiesenthal, de etnie evreiască (n. 1908)\n 21 septembrie: Mustai Karim (n. Mustafa Safich Karimov), 85 ani, poet și dramaturg rus (n. 1919)\n 21 septembrie: Ulise Petrescu, 103 ani, bober român (n. 1902)\n 23 septembrie: Ada Zevin, 87 ani, pictoriță din R. Moldova (n. 1918)\n 24 septembrie: André Testut, 79 ani, pilot francez de Formula 1 (n. 1926)\n 25 septembrie: Fulvia Colombo, 79 ani, moderatoare și prezentatoare de televiziune italiană (n. 1926)\n 28 septembrie: Bianca Balotă, 69 ani, scriitoare română (n. 1936)\n 28 septembrie: Leo Sternbach, 97 ani, chimist polonezo-american (n. 1908)\n\nOctombrie \n 6 octombrie: Remus Niculescu, 78 ani, istoric de artă, român (n. 1927)\n10 octombrie: Wayne C. Booth, 84 ani, profesor universitar american (n. 1921)\n 10 octombrie: Alexandru Mandy (n. Armand Abram Penchas), 91 ani, compozitor român de etnie evreiască (n.1914)\n 11 octombrie: Kelsey Briggs, 2 ani, victimă a abuzului asupra copiilor (n. 2002)\n 11 octombrie: Emil Iordache, 50 ani, critic literar român (n. 1954)\n11 octombrie: Peter Krassa, 66 ani, autor austriac (n. 1938)\n 13 octombrie: István Eörsi, 74 ani, scriitor, romancier, eseist politic, poet și traducător literar maghiar (n. 1931)\n 13 octombrie: Wayne Weiler, 70 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1934)\n 14 octombrie: Paul Romano Cheler, 76 ani, general român (n. 1928)\n 15 octombrie: Ezio Radaelli, 81 ani, moderator de televiziune italian (n. 1924)\n 18 octombrie: Johnny Haynes (n. John Norman Haynes), 71 ani, fotbalist britanic (atacant), (n. 1934)\n 19 octombrie: Wolf Rilla, 85 ani, regizor de film și scenarist britanic de origine germană (n. 1920)\n 19 octombrie: Ion Stratan, 50 ani, filolog român, poet, publicist, redactor-șef (Contrapunct) (n. 1955)\n 20 octombrie: Dan Anca, 58 ani, fotbalist (mijlocaș) și antrenor român (n. 1947)\n 21 octombrie: Nicolae Corlățeanu, 90 ani, academician din R. Moldova (n. 1915)\n21 octombrie: Cristian-Traian Ionescu, 62 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1943)\n 24 octombrie: Rosa Parks (n. Rosa Louise Parks), 92 ani, cetățeană americană (n. 1913)\n 26 octombrie: Jany Holt, 96 ani, actriță franceză de film, născută în România (n. 1909)\n 27 octombrie: Georges Guingouin, 92 ani, luptător și militant al rezistenței comuniste franceze (n. 1913)\n 27 octombrie: Ion Mociorniță, 88 ani, deținut politic român (n. 1917)\n 28 octombrie: Torquato Fusi, 81 ani, politician italian (n. 1923)\n28 octombrie: Ion Irimescu, 102 ani, sculptor și pedagog român, membru al Academiei Române (n. 1903)\n 28 octombrie: Richard Smalley (n. Richard Errett Smalley), 62 ani, chimist american laureat al Premiului Nobel (1996), (n. 1943)\n 28 octombrie: Ljuba Tadić, 76 ani, actor sârb (n. 1929)\n 28 octombrie: Richard Smalley, chimist american (n. 1943)\n29 octombrie: Lloyd Bochner, 81 ani, actor canadian de etnie evreiască (n. 1924)\n 29 octombrie: Adriana Georgescu-Cosmovici, 85 ani, deținută politic și memorialistă din România (n. 1920)\n 31 octombrie: George I. M. Georgescu, medic (n. 1943)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Michael Piller, 57 ani, scenarist american și producător de televiziune (n. 1948)\n 4 noiembrie: Hiro Takahashi, 41 ani, cântăreț, compozitor și textier japonez (n. 1964)\n 5 noiembrie: John Fowles, 79 ani, scriitor britanic (n. 1926)\n5 noiembrie: Link Wray (n. Frederick Lincoln Wray, jr.), 76 ani, chitarist american (n. 1929)\n 6 noiembrie: Petre Sălcudeanu, 75 ani, scriitor român (n. 1930)\n 10 noiembrie: John de Courcy Ling, 72 ani, politician britanic (n. 1933)\n 11 noiembrie: Peter Drucker, 95 ani, consultant de management de origine austro-americană (n. 1909)\n 11 noiembrie: Tudor Pană, 75 ani, dirijor și violonist român (n. 1930)\n 12 noiembrie: Ursula Bedners (n. Ursula Markus), 85 ani, scriitoare română de etnie germană (n. 1920)\n 12 noiembrie: Moise Vass, 85 ani, fotbalist român (n. 1920)\n 13 noiembrie: Eddie Guerrero (n. Eduardo Gory Guerrero), 38 ani, wrestler american (n. 1967)\n 14 noiembrie: Alexandru Marin (n. Alexandru Adalbert Marin), 60 ani, fizician american de origine română (n. 1945)\n 16 noiembrie: Henry Taube, 89 ani, chimist american laureat al Premiului Nobel (1983), (n. 1915)\n 17 noiembrie: Marek Perepeczko, 63 ani, actor polonez de teatru și film (n. 1942)\n 18 noiembrie: Laura Hidalgo, 78 ani, actriță română de etnie argentiniană (n. 1927)\n 18 noiembrie: Valeriu Popescu, 66 ani, actor român de teatru, film și televiziune (n. 1938)\n18 noiembrie: Harold Stone, 92 ani, actor american (n. 1913)\n 23 noiembrie: Cornel Brahaș (n. Ionel Vițu), 55 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1950)\n 24 noiembrie: Cornel Brahaș, 55 ani, politician român (n. 1950)\n24 noiembrie: Pat Morita (n. Noriyuki Morita), 73 ani, actor american de etnie japoneză (n. 1932)\n 25 noiembrie: George Best, 59 ani, fotbalist nord irlandez (n. 1946)\n 25 noiembrie: Elek Jakab, 32 ani, pictor român (n. 1973)\n 25 noiembrie: Elek Jakab, pictor român (n. 1973)\n 27 noiembrie: Jocelyn Brando, 86 ani, actriță americană (n. 1919)\n27 noiembrie: Avram Goldstein-Goren, 100 ani, bancher român de etnie evreiască (n. 1905)\n 30 noiembrie: Jean Parker, 90 ani, actriță americană (n. 1915)\n\nDecembrie \n 2 decembrie: Nikolai Artiomov, 97 ani, fiziolog sovietic (n. 1908)\n 8 decembrie: Leo Scheffczyk, 85 ani, cardinal german (n. 1920)\n 9 decembrie: Robert Sheckley, 77 ani, scriitor american (n. 1928)\n 9 decembrie: Ihil Șraibman, 92 ani, scriitor din R. Moldova de limbă idiș (n. 1913)\n 10 decembrie: Richard Pryor (n. Richard Franklin Lennox Thomas Pryor), 65 ani, actor de comedie, american (n. 1940) \n14 decembrie: József Annus, 65 ani, politician maghiar (n. 1940) \n 14 decembrie: Radu Ionescu, 75 ani, cercetător științific, autor, scenarist, comentator filme de artă și critic de artă român (n. 1930)\n 14 decembrie: Tom Milne, 79 ani, critic de film britanic (n. 1926)\n 18 decembrie: Doris Fisher, Baroness Fisher of Rednal, 86 ani, politician britanic (n. 1919)\n 19 decembrie: Yū Fujiki, 74 ani, actor de film, japonez (n. 1931)\n 19 decembrie: Vincent Louis Gigante, 77 ani, gangster american (n. 1928)\n 20 decembrie: Klaus Kessler, 80 ani, scriitor român de etnie germană (n. 1925)\n 24 decembrie: Pericle Martinescu, 94 ani, scriitor român (n. 1911)\n 26 decembrie: Vincent Schiavelli, 57 ani, actor de personaj⁠ american (n. 1948)\n 30 decembrie: Maxim Berghianu (n. Maxim Berghian), 80 ani, politician român (n. 1925)\n 31 decembrie: Phillip Whitehead, 68 ani, politician britanic (n. 1937)\n\nNedatate \nmai: Mordechai Burnstein, 83 ani, rabin și sionist român (n. 1922)\noctombrie: Esdra Alhasid, 93 ani, traducător și scriitor evreu-român (n. 1912)\nnoiembrie: Aurel Cojan, 91 ani, pictor român (n. 1914)\nnoiembrie: Lena Constante, 96 ani, artistă plastică română (n. 1909)\nnoiembrie: Ion Dândăreanu, 80 ani, general român (n. 1925)\nGheorghe Alexandrescu, 92 ani, autor român (n. 1912)\nNicolae Ampoițan, 78 ani, saxofonist român (n. 1927)\nConstantin Baciu, 75 ani, pictor român (n. 1930)\nRizvan Citigov, 39 ani, comandat militar cecen (n. 1965)\nIon Cornea, 66 ani, medic ORL-ist român (n. 1939)\nBaca Deleanu, 84 ani, evreică basarabeană, scriitoare și traducătoare (n. 1921)\nGheorghe Gornea, 60 ani, fotbalist român (n. 1944)\nAurora Gruescu, 90 ani, inginer silvic (n. 1914)\nMaurizio Lucidi, 73 ani, regizor italian (n. 1932)\nMarius Munteanu, 84 ani, poet român (n. 1920)\nnoiembrie: Solomon Mutswairo, 80 ani, romancier și poet zimbabwian (n. 1924)\nTeodor Oroveanu, 84 ani, inginer român (n. 1920)\nIosif Petran (n. Iosif Pocler), 72 ani, poet și dramaturg român de etnie evreiască (n. 1932)\nNicolae Popovici, 69 ani, jurist român (n. 1935)\nRadu Roșca, 86 ani, matematician român (n. 1918)\nVasile Scarlat, 92 ani, militar român (n. 1913)\nEugeniu Ureche, 87 ani, deputat din R. Moldova (n. 1917)\nIon Țăranu, 66 ani, luptător român, laureat cu bronz la Roma 1960 (n. 1938)\nAndrei Barabaș, 67 ani, alergător român (n. 1937)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: John L. Hall și Roy J. Glauber (SUA), și Theodor W. Haensch (Germania) pentru cercetările lor în domeniul tehnologiei optice.\n Chimie: Yves Chauvin (Franța) și Robert Grubbs și Richard Schrock (SUA) pentru cercetări în domeniul chimiei organice.\n Medicină: Barry J. Marshall și Robin Warren (Australia) pentru că au reușit să demonstreze că ulcerul și gastrita nu sunt provocate de stres, așa cum s-a crezut până acum, ci de o bacterie.\n Literatură: Harold Pinter (Regatul Unit).\n Pace: Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și directorul general al acesteia, Mohamed ElBaradei (Egipt) pentru activitatea împotriva proliferării armelor nucleare.\n Economie: Robert J. Aumann și Thomas Schelling (SUA) pentru analiza lor în teoria jocului.\n\nNote\n\nLegături externe \n\n 2005 - 5 povestiri despre viitorul imediat, 10 iulie 2007, Cecilia Stroe, Descoperă\n Marii dispăruți ai anului 2005, 28 decembrie 2005, Evenimentul zilei\n Retrospectiva - Lume, lume…, 29 decembrie 2005, Jurnalul Național\n Anul 2005 în medicină, 27 decembrie 2005, Jurnalul Național" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți povesti despre 2006?" }, { "from": "assistant", "value": "2006 (MMVI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică. A fost al 2006-lea an d.Hr., al 6-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 7-lea an din deceniul 2000-2009. A fost desemnat:\n Anul internațional al deșerturilor și al deșertificării.\n Anul Rembrandt, celebrând cea de-a 400-a aniversare a nașterii lui Rembrandt Harmenszoon van Rijn, marele pictor olandez al secolului XVII.\n Anul Mozart, celebrând a 250-a aniversare a nașterii compozitorului austriac Johann Chrysostom Wolfgang Amadeus Mozart.\n Anul Benjamin Franklin, celebrând a 300-a aniversare a nașterii lui Benjamin Franklin, politician, om de știință american.\n Anul Henrik Ibsen, comemorând 100 de ani de la moartea dramaturgului norvegian Henrik Ibsen.\n Anul Tesla, celebrând a 150-a aniversare a nașterii binecunoscutului electrotehnician Nikola Tesla.\n Anul ignațian, comemorând 450 de ani de la decesul lui Ignațiu de Loyola și a 500-a aniversare a nașterii lui Francisc Xaveriu, ambii sfinți ai Bisericii Catolice.\n Anul Decebal în România, comemorând 1.900 de ani de la sfârșitul tragic al regelui dac, Decebal.\n Anul internațional Asperger, marcând a 100-a aniversare a nașterii dr. Hans Asperger, descoperitorul sindromului Asperger.\n Anul orașului Patras (Grecia) numită Capitală Europeană a Culturii.\n Anul câinelui în astrologia chineză.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Spania interzice fumatul în locurile publice.\n 4 ianuarie: Ariel Sharon, premierul Israelului a suferit un masiv atac cerebral, urmat de hemoragii puternice. Operat de trei ori, premierul a fost plasat de medici în comă profundă, pentru a-i proteja creierul de leziuni.\n 9 ianuarie: Un elicopter Eurocopter EC-135 aparținând SMURD, s-a prăbușit în apropierea aeroportului din Iași; patru persoane și-au pierdut viața.\n 12 ianuarie: Militantul ultranaționalist Mehmet Ali Ağca, care a încercat în 1981 să-l ucidă pe Papa Ioan Paul al II-lea, a fost eliberat din închisoarea Kartal din Istanbul, după aproape 25 de ani de detenție petrecuți în Italia și Turcia.\n 14 ianuarie: O explozie cauzată de acumularea de gaze a ucis șapte oameni la mina din Anina.\n 15 ianuarie: La Biblioteca Academiei Române au fost prezentate următoarele cinci volume ale ediției facsimilate a manuscriselor lui Mihai Eminescu; primul volum a fost lansat pe 15 ianuarie 2005.\n 15 ianuarie: Sonda spațială americană Stardust, care are la bord particule de praf ale cometei Wild2, se întoarce pe Terra.\n 15 ianuarie: Socialista Michelle Bachelet este aleasă prima femeie președinte a statului Chile.\n 19 ianuarie: NASA lansează prima sondă spațială către planeta pitică Pluto. Sonda, numită New Horizons va călători inițial cu 57.000 km/h, dar după ce va folosi gravitația lui Jupiter va zbura cu 75.000 km/h și va ajunge la Pluto în iulie 2015.\n 20 ianuarie: Mehmet Ali Ağca a fost închis din nou, în urma deciziei luate de Curtea Supremă de Justiție din Turcia.\n 25 ianuarie: Vatican: Papa Benedict al XVI-lea publică prima sa enciclică, intitulată Deus Caritas Est.\n 25 ianuarie: Gruparea Hamas câștigă alegerile legislative din Statul Palestina, obținând 76 din 132 de locuri legislative.\n 28 ianuarie: Un acoperiș al unui complex expozițional din orașul Chorzow, Polonia, s-a prăbușit, omorând 66 de oameni.\n\nFebruarie \n\n 3 februarie: Feribotul egiptean Al Salam Boccaccio 98 s-a scufundat în Marea Roșie în drumul de la Dubai, Arabia Saudită, la Safaga, în sudul Egiptului. Nava transporta 1.312 pasageri și 96 membri ai echipajului la momentul dezastrului. Doar 388 de persoane au supraviețuit.\n 5 februarie: Protestatari libanezi au dat foc consulatului danez din Beirut, pe fondul unui protest musulman cauzat de publicarea unei caricaturi a profetului Muhammad cu un turban asemănător unei bombe, într-un ziar danez din Copenhaga, preluată apoi de mai multe cotidiane europene.\n 10-12 februarie: Cupa Davis: România întâlnește Statele Unite pentru a șasea oară în cadrul acestei competiții mondiale; scor final 4-1 în favoarea SUA.\n 10-26 februarie: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Torino.\n 11 februarie: Președintele Italiei Carlo Azeglio Ciampi dizolvă parlamentul, lansând oficial campania pentru alegerile din luna aprilie.\n 17 februarie: În Nigeria, 16 creștini au fost uciși și 15 biserici au fost incendiate în scandalul caricaturilor cu Mahomed.\n 20 februarie: A fost inaugurată Low Racoviță, prima stație românească din Antarctica.\n 22 februarie: Atacul comis împotriva unei moschei șiite din Samarra, Irak și soldat cu 19 morți a cauzat valuri de proteste din partea șiiților.\n 22 februarie: Jefuirea depozitului Securitas din Anglia - cel puțin șase bărbați au răpit și amenințat familia directorului, au sechestrat 14 membri ai personalului și au furat aproximativ 92,5 milioane de dolari în bancnote din Depozitul Coroanei de Gestionare a Lichidităților, din Vale Road, Tonbridge, comitatul Kent.\n 23 februarie: Acoperișul unei piețe din Moscova s-a prăbușit din cauza zăpezii; 56 decedați, 32 răniți.\n 23 februarie: Cutremur cu magnitudinea de 7,5 grade Richter în Mozambic.\n 25 februarie: Scenaristul de origine română Radu Mihăileanu a primit Premiul César pentru cel mai bun scenariu original, atribuit filmului său Va, vis et deviens.\n 25 februarie: Populația lumii a atins cifra de 6,5 miliarde locuitori - estimare efectuată de Biroul de Recensământ a Statelor Unite.\n 26 februarie: Consiliul Suprem al Antichităților din Egipt a anunțat descoperirea unei statui a faraonului Ramses al II-lea. Statuia are aproximativ 5 tone și a fost găsită la nord-est de Cairo.\n 28 februarie: Pentru prima dată în Europa, un animal domestic a fost găsit infectat cu virusul H5N1. Cadavrul pisicii a fost descoperit în insula germană Rügen din Marea Baltică.\n\nMartie \n\n 2 martie: Buzăul a devenit prima reședință de județ din România în care s-a confirmat virusul AH5N1.\n 5 martie: Cea de-a 78-a ediție a Premiilor Oscar.\n 8 martie: Târgul Internațional de Turism de la Berlin, la care orașul Sibiu este reprezentat de primarul Sibiului Klaus Iohannis și este promovat în premieră cu programul „Capitală Culturală Europeană 2007\".\n 8 martie: Campionatele Mondiale de atletism în sală, la care participă și România (Moscova, 8-10 martie).\n 9 martie: Moare artista Laura Stoica într-un accident rutier.\n 9 martie: La Miercurea Ciuc s-a înregistrat temperatura de -28 grade Celsius, aproape de minima absolută a lunii martie: -29 grade Celsius în 1986.\n 9 martie: La Hanovra, Germania se deschide cea mai mare expoziție din lume de tehnologia informației, CeBIT.\n 10 martie: Mars Reconnaissance Orbiter intră pe orbita planetei Marte.\n 11 martie: Slobodan Milošević, fost președinte al Serbiei este găsit mort în celula sa din închisoarea de la Haga, Olanda.\n 13 martie: Cernavodă este primul oraș din România care intră în carantină totală din cauza gripei aviare.\n 15 martie: Adrian Năstase își anunță demisia din fruntea Camerei Deputaților și din funcția de președinte executiv al PSD după ce 37 din filialele PSD din teritoriu i-au acordat un vot de blam.\n 15 martie: Eclipsă parțială de Lună.\n 15 martie: Deschiderea Jocurilor Commonwealth, ediția 2006, la Melbourne, Australia.\n 16 martie: Papa Benedict al XVI-lea a lansat un apel creștinilor și evreilor să coopereze cu islamiștii \"pentru binele omenirii\".\n 17 martie: Se deschide Salonul Internațional al Cărții de la Paris; la standul românesc vor fi expuse aproximativ 600 de volume.\n 20 martie: Aleksandr Lukașenko este reales președinte al Belarus cu 82,6% din voturi.\n 20 martie: Echinoxul de primăvară, care marchează începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică.\n 20 martie: Deputatul PNL, Bogdan Olteanu este ales în funcția de președinte al Camerei Deputatilor.\n 26 martie: Alegeri legislative în Ucraina.\n 28 martie: Alegeri legislative în Israel.\n 29 martie: Eclipsă totală de soare (Brazilia, Sahara, Turcia, Georgia, Rusia, Kazahstan, Mongolia).\n\nAprilie \n\n 4 aprilie: Nivelul Dunării atinge cote record.\n 11 aprilie: Președintele Mahmoud Ahmadinejad confirmă faptul că Iranul a produs cu succes câteva grame de uraniu îmbogățit cu grad scăzut .\n 11 aprilie: Agenția Spațială Europeană confirmă că sonda Venus Express a intrat pe orbita planetei Venus.\n 17 aprilie: Atentat sinucigaș produs la Tel Aviv și revendicat de gruparea radicală palestiniană \"Jihadul Islamic\". Din cele nouă victime, două erau de cetățenie română.\n 20 aprilie: Ionel Haiduc devine noul președinte al Academiei Române, succedându-l pe Eugen Simion.\n 27 aprilie: Un soldat român și trei italieni au fost uciși, în Irak într-o explozie la Nassyria, provocată de un dispozitiv artizanal.\n\nMai \n\n \n 2 mai: Președintele Boliviei, Evo Morales a anunțat naționalizarea sectorului energetic și preluarea de către armată a controlului asupra rezervelor de petrol și gaze naturale ale țării.\n 14 mai: Primul caz al prezenței virusului H5N1 la o fermă de păsări din România.\n 20 mai: Cea de-a 51-a ediție a concursului de muzică Eurovision de la Atena, Grecia, a fost câștigată de Finlanda; România reprezentată de Mihai Trăistariu s-a clasat pe locul patru.\n 27 mai: Cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade Richter în insula Java, Indonezia. Peste 6.000 de morți, în jur de 36.000 răniți.\n\nIunie \n\n 3 iunie: Muntenegru redevine stat independent, proclamându-și în mod oficial separarea de uniunea statală Serbia și Muntenegru, în urma referendumului popular desfășurat în 21 mai 2006.\n 5 iunie: Datorită rezultatelor slabe din alegerile municipale, Halldór Ásgrímsson, liderul Partidului Progresiv din Islanda demisionează din funția de prim-ministru al acestei țări. Geir Haarde îl urmează în funcție.\n 9 iunie: Începe Campionatul Mondial de Fotbal din Germania.\n\nIulie \n\n 4 iulie: NASA a lansat cu succes naveta Discovery.\n 9 iulie: Elvețianul Roger Federer îl învinge pe spaniolul Rafael Nadal și câștigă pentru a patra oară consecutiv finala Turneului de tenis de la Wimbledon.\n 12 iulie: Începutul crizei din Orientul Mijlociu, când Hezbollahul șiit libanez a capturat doi soldați israelieni la frontiera israeliano-libaneză.\n 31 iulie: Fidel Castro, președintele Cubei, predă temporar puterea fratelui său, Raúl, din motive de sănătate.\n\nAugust \n\n 5 august: Analiza mostrei B a confirmat-o pe prima, care arăta un nivel excesiv de testosteron la ciclistul american Floyd Landis, câștigător al Turului Franței 2006.\n 10 august: Marea Britanie: Arestarea a 24 de persoane, în legătură cu un presupus complot de a arunca în aer avioane de pasageri, aflate în zbor pe ruta Marea Britanie - Statele Unite.\n 17 august: Vulcanul Tungurahua din sudul Ecuadorului a erupt, distrugând 20.000 de hectare de teren cultivat. Bilanțul: 5 morți, 13 răniți, 60 dispăruți și peste 3.200 de persoane evacuate.\n 24 august: Uniunea Astronomică Internațională a votat redefinirea termenului de planetă, retrogradând Pluto la statutul de „planetă pitică” și lăsând sistemul solar cu numai opt planete.\n\nSeptembrie \n\n 1 septembrie: Leul românesc trece la convertibilitate totală.\n 7 septembrie: După șapte săptămâni de restricții, Israelul pune capăt blocadei impuse Libanului.\n 12 septembrie: În cadrul unui discurs la Universitatea din Regensburg, Papa Benedict al XVI-lea a citat un pasaj critic la adresa Islamului, stârnind proteste de masă în rândul musulmanilor.\n 13 septembrie: Cea mai mare planetă pitică a sistemului solar, cunoscută până acum sub numele 2003 UB313, primește numele oficial Eris.\n 19 septembrie: Armata Regală Thai răstoarnă guvernul prim-ministrului Thaksin Shinawatra printr-o lovitură de stat \n 20 septembrie: La București, timp de trei zile, se desfășoară Congresul european de istorie a religiilor. Este prima manifestare de acest gen organizată într-o țară din sud-estul Europei.\n 28 septembrie: Congresul Francofoniei la București.\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Alegeri legislative în Austria. Victorie la limită a Partidului Social-Democrat, SPO (35,7%), asupra Partidului Popular (34,2%) condus de cancelarul Wolfgang Schuessel.\n 9 octombrie: Coreea de Nord a anuntat că a efectuat o explozie nucleară subterană de încercare, în ciuda îngrijorării comunității internaționale și a avertizărilor ONU.\n 11 octombrie: O aeronavă de mici dimensiuni a lovit o clădire din Manhattan, New York. Reprezentații primăriei din New York au exclus posibilitatea unui atentat terorist.\n 14 octombrie: Consiliul de Securitate ONU a adoptat, în unanimitate, o rezoluție care impune sancțiuni economice și comerciale Coreei de Nord în urma testului nuclear din 9 octombrie.\n 18 octombrie: Palatul CEC din București intră în proprietatea Primăriei Municipiului București. Guvernul a plătit Casei de Economii și Consemnațiuni aproximativ 18 milioane de euro pentru imobil.\n 22 octombrie: Fernando Alonso își câștigă al doilea titlu mondial de Formula 1.\n 23 octombrie: Satisfacerea stagiului militar nu mai este obligatorie în România.\n 26 octombrie: Germania a ratificat, Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană. Din cele 551 de voturi exprimate, 529 au fost pentru, 12 voturi împotrivă și 10 abțineri.\n 30 octombrie: Leonard Orban a fost confirmat de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, în postul de comisar european din partea României.\n\nNoiembrie \n\n 3 noiembrie: Noul șef al Delegației Comisiei Europene în România, diplomatul italian Donato Chiarini, a înaintat scrisorile de acreditare ministrului de externe Mihai-Răzvan Ungureanu.\n 5 noiembrie: Înaltul tribunal irakian l-a condamnat pe fostul președinte Saddam Hussein la „moarte prin spânzurare” pentru responsabilitatea în executarea a 148 de șiiți ai orașului Doujad'l, în anii 80.\n 11 noiembrie: Statele Unite au recurs la dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU, pentru a bloca un proiect arab de rezoluție care condamna operațiunile militare ale Israelului în Fâșia Gaza, precum și tirurile cu rachete ale palestinienilor asupra Israelului. Proiectul a obținut zece voturi pentru, patru abțineri (Danemarca, Marea Britanie, Japonia și Slovacia) și un vot împotivă (SUA).\n 12 noiembrie: În Osetia de Sud, regiune separatistă georgiană susținută de Rusia, locuitorii sunt chemați să se pronunțe prin referendum, asupra independenței zonei, în ciuda criticilor internaționale.\n 15 noiembrie: Președintele Traian Băsescu vizitează Libia, la invitația omologului său libian, Muammar Al Gaddafi.\n 30 noiembrie: În cea de-a treia zi a vizitei în Turcia, Papa Benedict al XVI-lea a vizitat Moscheea Albastră din Istanbul.\n 30 noiembrie: Africa de Sud devine a cincea națiune care legalizează căsătoria între persoane de același sex.\n\nDecembrie \n\n 1 decembrie: Sărbătoare de Ziua Națională a României. La București, paradă militară, spectacol de artificii, concert Phoenix și inaugurarea luminilor de sărbători. În acest an, luminile au culorile Uniunii Europene: alb, albastru și galben. Ceremonii organizate la Alba Iulia și în alte orașe din țară. La Cluj, liderii UDMR au depus la statuia lui Avram Iancu o coroană de flori cu panglică de doliu în locul tricolorului.\n 1 decembrie: În România intră în vigoare un nou cod rutier, mai aspru și controversat. Se aplică un sistem nou, prin care șoferii sunt amendați cu puncte de penalizare; la cumularea a 15 puncte se suspendă permisul de conducere.\n 2 decembrie: Pentru prima dată, în România se desfășoară concursul internațional de creație muzicală pentru copii Eurovision Junior 2006.\n 11 decembrie: Președintele Mexicului, Felipe Calderón, trimite armata mexicană pentru a combate cartelurile de droguri în statul Michoacán, inițiind războiul mexican împotriva drogurilor.\n\nNașteri\n\nSeptembrie \n 6 septembrie: Prințul Hisahito, singurul nepot al împăratului Akihito al Japoniei\n\nDecembrie \n10 decembrie: Adalia Rose Williams, youtuberiță americană (d. 2022)\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Zlata Tcaci, 77 ani, compozitoare din Republica Moldova (n. 1928)\n 2 ianuarie: John Stanley Wojtowicz, 60 ani, infractor american (n. 1945)\n 2 ianuarie: Lidia Wysocka, 89 ani, actriță și cântăreață poloneză (n. 1916)\n 3 ianuarie: Zoltan Farmati, fotbalist român (n. 1924)\n 4 ianuarie: Liviu-Doru Bindea, 48 ani, senator român (2000-2004), (n. 1957)\n 6 ianuarie: Nicolae Eftimescu, 78 ani, general român (n. 1927)\n 6 ianuarie: Ilse Losa, 92 ani, scriitoare portugheză (n. 1913)\n 7 ianuarie: Heinrich Harrer, 93 ani, alpinist, sportiv, geograf și scriitor austriac (n. 1912)\n 7 ianuarie: Călin Turcu, 63 ani, ufolog român (n. 1942)\n 8 ianuarie: Prințul George William de Hanovra (n. Georg Wilhelm Ernst August Friedrich Axel), 90 ani (n. 1915)\n 14 ianuarie: Shelley Winters, 85 ani, actriță americană (n. 1920)\n 14 ianuarie: Henri Colpi, regizor elvețian de origine franceză (n. 1921)\n 19 ianuarie: Dumitru Giurcă, 74 ani, interpret român de muzică populară din Mărginimea Sibiului (n. 1931)\n 20 ianuarie: Andrei Iordan, 71 ani, politician kârgâz (n. 1934)\n 21 ianuarie: Ibrahim Rugova, 61 ani, primul președinte al statului Kosovo (1992-2006), (n. 1944)\n 24 ianuarie: Semion Duhovnîi, 71 ani, evreu basarabean, artist de operetă și bariton sovietic (n. 1934)\n 24 ianuarie: Chris Penn, 40 ani, actor american (n. 1965)\n 24 ianuarie: Gheorghe Platon, 79 ani, istoric român (n. 1926)\n 25 ianuarie: Marta Cozmin, 75 ani, scriitoare română (n. 1930)\n 27 ianuarie: Carol Lambrino, 86 ani, primul fiu al Regelui Carol al II-lea al României din relația sa cu Zizi Lambrino (n. 1920)\n 27 ianuarie: Johannes Rau, 75 ani, președinte al Germaniei (1999-2004), (n. 1931)\n 29 ianuarie: Nam June Paik, 73 ani, muzician și artist plastic american (n. 1932)\n 29 ianuarie: Ludovic Spiess, 67 ani, tenor român, ministru al Culturii și director al Operei Naționale din București (n. 1938)\n 30 ianuarie: Arnold Graffi, 95 ani, medic german (n. 1910)\n 31 ianuarie: Ruairí Brugha, 88 ani, politician irlandez (n. 1917)\n\nFebruarie\n 3 februarie: Walerian Borowczyk, 82 ani, regizor de film polonez (n. 1923)\n 5 februarie: Franklin Cover, 77 ani, actor american (n. 1928)\n 8 februarie: Elton Dean, 60 ani, muzician britanic (Soft Machine), (n. 1945)\n 8 februarie: Michael Francis Gilbert, 93 ani, scriitor britanic (n. 1912)\n 8 februarie: Chiril Tricolici, 81 ani, scriitor român (n. 1924)\n 9 februarie: Ron Greenwood, 84 ani, fotbalist și antrenor britanic (n. 1921)\n 10 februarie: Dionis Bubani, 79 ani, scriitor, dramaturg, umorist și traducător albanez (n. 1926)\n 10 februarie: J Dilla (n. James Dewitt Yancey), 32 ani, producător muzical și rapper american (n. 1974)\n 13 februarie: Andreas Katsulas, 59 ani, actor american (n. 1946)\n 14 februarie: Shoshana Damari, 82 ani, cântăreață israeliană (n. 1923)\n 16 februarie: Lya Hubic, 95 ani, soprană și interpretă de operă română (n. 1911)\n 20 februarie: Aurel Acasandrei, 67 ani, pictor român (n. 1939)\n 20 februarie: Nicolae Gărbălău, 74 ani, academician din R. Moldova (n. 1931)\n 20 februarie: Ionel Drîmbă (Ion Alexandru Drîmbă), 63 ani, scrimer român (n. 1942)\n 22 februarie: Angelica Adelstein-Rozeanu, 84 ani, sportivă română (tenis de masă), (n. 1921)\n 23 februarie: Telmo Zarra (n. Telmo Zarraonandia Montoya), 85 ani, fotbalist spaniol (atacant), (n. 1921)\n 24 februarie: Octavia E. Butler, 58 ani, scriitoare americană de SF (n. 1947) \n 24 februarie: Dennis Weaver, 81 ani, actor american (n. 1924)\n 25 februarie: János András (Vistai), 79 ani, scriitor român de etnie maghiară (n. 1926)\n 25 februarie: Henry Madison Morris, 87 ani, creaționist american (n. 1918)\n 28 februarie: Owen Chamberlain, 85 ani, fizician american laureat al Premiului Nobel (1959), (n. 1920)\n\nMartie\n 5 martie: Milan Babić, 50 ani, politician sârb (n. 1956)\n 6 martie: Arthur Wahl, 88 ani, chimist american (n. 1917)\n 8 martie: Teresa Barbara Ciepły (n. Teresa Barbara Wieczorek), 68 ani, atletă poloneză (n. 1937)\n 9 martie: Geir Ivarsøy, 48 ani, programator norvegian (n. 1957)\n 9 martie: Laura Stoica (n. Adriana-Laurenția Stoica), 38 ani, solistă română pop-rock (n. 1967)\n 11 martie: Slobodan Milošević, 64 de ani, politician sârb, președinte (1989-2000), (n. 1941)\n 11 martie: Slobodan Miloșevici, om politic sârb (n. 1941)\n 12 martie: Jurij Brězan, 89 ani, scriitor german (n. 1916)\n 13 martie: Jimmy Johnstone (n. James Connolly Johnstone), 61 ani, fotbalist britanic (n. 1944)\n 14 martie: Lennart Meri, om politic eston (n. 1929)\n 16 martie: Klaus Hermsdorf, 76 ani, cercetător literar german (n. 1929)\n 19 martie: Radu Aldulescu, 83 ani, violoncelist român (n. 1922)\n 19 martie: Radu Aldulescu, muzician (n. 1922)\n 23 martie: Desmond Doss, 87 ani, caporal al armatei Statelor Unite (n. 1919)\n 23 martie: Radu Dunăreanu, 79 ani, actor român (n. 1926)\n 23 martie: Constantin Scarlat, 70 ani, marinar român (n. 1935)\n 27 martie: Dan Curtis, 78 ani, regizor, scriitor și producător american de televiziune și film (n. 1927)\n 27 martie: Stanisław Herman Lem, 84 ani, filosof polonez, eseist și autor de science fiction (n. 1921)\n 27 martie: Rudolf Vrba, 81 ani, biochimist evreu din Slovacia (n. 1924)\n 28 martie: Wilfried Baasner, 65 ani, actor german (n. 1940)\n 28 martie: Mathias Tantau, 93 ani, horticultor german (n. 1912)\n 28 martie: Caspar Weinberger, 88 ani, om de stat și om de afaceri american (n. 1917)\n 29 martie: Bob Veith, 79 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1926)\n\nAprilie\n 3 aprilie: Harry McGilberry, 56 ani, cântăreț american (The Temptations), (n. 1950)\n 3 aprilie: Andrei Olinescu, 76 ani, medic român (n. 1929)\n 5 aprilie: Ion Itu, 70 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1935)\n 5 aprilie: Ferenc Papp (Bálint István, Sün Sanyi), 81 ani, scriitor maghiar (n. 1924)\n 5 aprilie: Gene Pitney, 65 ani, cantautor american (n. 1941)\n 8 aprilie: Gerard Reve (Gerard Kornelis van het Reve), 82 ani, scriitor neerlandez (n. 1923)\n 11 aprilie: Proof (n. DeShaun Dupree Holton), 32 ani, rapper și actor american (n. 1973)\n 14 aprilie: Mircea Steriade, 81 ani, cercetător român (n. 1924)\n 16 aprilie: Radu Nor, 84 ani, scriitor român de literatură SF și polițistă (n. 1921)\n 16 aprilie: Josef Norbert Rudel, scriitor româno-israelian (n. 1921)\n 17 aprilie: Mihail-Constantin Eremia, 49 ani, profesor universitar român, Facultatea de Drept București (n. 1956)\n 17 aprilie: Marie-France Stirbois, 61 ani, politiciană franceză (n. 1944)\n 22 aprilie: Alida Valli, 84 ani, actriță italiană (n. 1921)\n 24 aprilie: Moshe Teitelbaum, 91 ani, rabin român (n. 1914)\n 26 aprilie: Yuval Ne'eman, 80 ani, fizician teoretician, expert în științe militare și politician israelian (n. 1925)\n 26 aprilie: Ulm Nicolae Spineanu, 63 ani, politician român (n. 1943)\n 28 aprilie: Nicolae Vîlcu, 56 ani, general din R. Moldova (n. 1950)\n 29 aprilie: Wilhelm „Willy” Zacharias, 92 ani, handbalist român (n. 1914)\n 29 aprilie: Lili Pancu, 97 ani, pictoriță română (n. 1908)\n 30 aprilie: Jean-François Revel, 82 ani, filosof, scriitor și ziarist francez (n. 1924)\n 30 aprilie: Pramoedya Ananta Toer, 81 ani, scriitor indonezian (n. 1925)\n\nMai\n 1 mai: Ion Gavrilă Ogoranu, 83 ani, partizan anticomunist român (n. 1923)\n 2 mai: Galaktion Alpaidze, 89 ani, general-locotenent sovietic (n. 1916)\n 3 mai: Ion Vasilescu, 83 ani, inginer român de etnie maghiară (n. 1923)\n 5 mai: Zoe Dumitrescu-Bușulenga, 86 ani, critic literar, membră a Academiei Române (n. 1920)\n 8 mai: György Somlyó, 85 ani, scriitor și poet maghiar (n. 1920)\n 10 mai: Val Guest, 94 ani, regizor britanic (n. 1911)\n 10 mai: Soraya (n. Soraya Raquel Lamilla Cuevas), 37 ani, cantautoare, chitaristă, aranjoare și producătoare muzicală de naționalitate columbiană-americană (n. 1969)\n 10 mai: Rolandas Pavilionis, 61 ani, politician lituanian (n. 1944)\n 10 mai: Alexander Zinoviev, 83 ani, scriitor rus (n. 1922)\n 11 mai: Michael O'Leary, 70 ani, politician irlandez (n. 1936)\n 11 mai: Floyd Patterson, 71 ani, boxer american (n. 1935)\n 11 mai: Michael O'Leary, politician irlandez (n. 1936)\n 12 mai: Hussein Maziq, 87 ani, politician liberian (n. 1918)\n 14 mai: Robert Bruce Merrifield, 84 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1984), (n. 1921)\n 17 mai: Eric Forth, 61 ani, politician britanic (n. 1944)\n 19 mai: Yitzhak Ben-Aharon, 99 ani, politician israelian (n. 1906)\n 20 mai: Georgeta Anghel, 66 ani, interpretă română de muzică populară din Muntenia (n. 1940)\n 20 mai: Jean-Louis de Rambures (n. Jean-Louis Vicomte de Bretizel Rambures), 76 ani, jurnalist francez (n. 1930)\n 22 mai: Lee Jong-Wook, 61 ani, medic sud-coreean (n. 1945)\n 23 mai: Iordan Chimet, 81 ani, eseist, prozator, poet român (n. 1924)\n 24 mai: Pahomie Morar, 69 ani, episcop român (n. 1936)\n 27 mai: Dieter Acker, 65 ani, compozitor german născut în România (n. 1940)\n 29 mai: Johnny Servoz-Gavin, 64 ani, pilot francez de Formula 1 (n. 1942)\n 31 mai: Raymond Davis, 91 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (2002), (n. 1914)\n\nIunie\n 1 iunie: Radu Bălescu, 73 ani, fizician român (n. 1932)\n 6 iunie: Vlada Barzin, 65 ani, poet sârb (n. 1940)\n 6 iunie: Billy Preston (n. William Everett Preston), 59 ani, muzician american (n. 1946)\n 8 iunie: Traian Tomescu, 85 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1920)\n 9 iunie: Enzo Siciliano, 72 ani, scriitor și jurnalist italian (n. 1934)\n 10 iunie: German Goldenshteyn, 71 ani, evreu basarabean, clarinetist și colecționar al muzicii evreiești est-europene (n. 1934)\n 10 iunie: Solomon Moldovan, 87 ani, evreu basarabean, jurnalist, scenarist și traducător sovietic moldovean (n. 1918)\n 15 iunie: Betty Curtis, 70 ani, cântăreață italiană (n. 1936)\n 16 iunie: Roland Boyes, 69 ani, politician britanic (n. 1937)\n 16 iunie: Barbara Epstein, 77 ani, redactor literar american (n. 1928)\n 16 iunie: Igor Śmiałowski, 88 ani, actor polonez de teatru și film (n. 1917)\n 17 iunie: Joaquim Miranda, 55 ani, politician portughez (n. 1950)\n 18 iunie: Gică Petrescu (n. Gheorghe Petrescu), 91 ani, interpret român de muzică ușoară și lăutărească (n. 1915)\n 19 iunie: Roberto Felice Bigliardo, 54 ani, politician italian (n. 1952)\n 20 iunie: Michael Herbert, 81 ani, politician irlandez (n. 1925)\n 24 iunie: Joaquim Jordà Catalá, 70 ani, regizor de film, scenarist, scriitor și traducător spaniol (n. 1935)\n 27 iunie: Emmerich Reichrath, 65 ani, scriitor român de etnie germană (n. 1941)\n 28 iunie: Romulus Zaharia, 76 ani, scriitor român (n. 1930)\n 29 iunie: Tadao Onishi, 63 ani, fotbalist japonez (n. 1943)\n 29 iunie: János Szász, 78 ani, scriitor, poet, jurnalist și traducător maghiar din România (n. 1927)\n\nIulie \n 4 iulie: Andrei Krasko, 48 ani, actor și prezentator rus (n. 1957)\n 4 iulie: Mihai Nichita, 80 ani, filolog român (n. 1925)\n 5 iulie: Gert Fridolf Fredriksson, 86 ani, caiacist suedez (n. 1919)\n 7 iulie: Syd Barrett (n. Roger Keith Barrett), 60 ani, unul din membrii fondatori ai grupului Pink Floyd, britanic (n. 1946)\n 9 iulie: Roberto Fiore (Pascualino), 69 ani, actor de teatru, film și TV argentinian (n. 1936)\n 10 iulie: Șamil Salmanovici Basaev, 41 ani, militant islamist cecen (n. 1965)\n 11 iulie: John Spencer, 70 ani, jucător britanic de snooker (n. 1935)\n 12 iulie: Hubert Leon Lampo, 85 ani, scriitor belgian (n. 1920)\n 13 iulie: Tomasz Zaliwski, 76 ani, actor polonez de teatru, film și radio (n. 1929)\n 15 iulie: István Pálfi, 39 ani, politician maghiar (n. 1966)\n 17 iulie: Mickey Spillane (n. Frank Morrison Spillane), 88 ani, scriitor american (n. 1918)\n 18 iulie: Iacov Copanschi, 76 ani, evreu basarabean, istoric și profesor sovietic (n. 1930)\n 18 iulie: Raoul Șorban, 93 ani, critic de artă, scriitor român (n. 1912)\n 19 iulie: Jack Warden, 85 ani, actor de film și de televiziune american (n. 1920)\n 20 iulie: Gérard Oury (n. Max-Gérard Houry Tannenbaum), 87 ani, regizor, scenarist francez (n. 1919)\n 21 iulie: Árpád Pál, 77 ani, astronom român (n. 1929)\n 22 iulie: Herbert Walther, 71 ani, fizician german (n. 1935)\n 27 iulie: Virgil Flonda, 57 ani, actor român (n. 1948)\n 27 iulie: Alexandru Șafran (n. Yehuda Alexander Shafran), 95 ani, rabin evreu (n. 1910)\n 28 iulie: Nigel Cox, 55 ani, scriitor neozeelandez (n. 1951)\n\nAugust\n 6 august: Bogdan Pietriș, 61 ani, pictor român (n. 1945)\n 11 august: Iosif Uglar, 86 ani, comunist român de etnie maghiară (n. 1920)\n 18 august: Mihail Fridman, 84 ani, scriitor și traducător rus născut în Basarabia (n. 1922)\n 21 august: S. Izhar, 89 ani, politician israelian (n. 1916)\n 22 august: Laurențiu Profeta, 81 ani, compozitor român de etnie evreiască (n. 1925)\n 23 august: Raymond Harold Sawkins (Jay Bernard, Harold English, Colin Forbes, Richard Raine), 83 ani, scriitor britanic (n. 1923)\n 23 august: Dionis Tanasoglu, 84 ani, poet, scriitor și turcolog sovietic și moldovean de etnie găgăuză (n. 1922)\n 24 august: Ervin Acél, 71 ani, dirijor român de etnie evreiască (n. 1935)\n 24 august: Cristian Nemescu, 27 ani, regizor român (n. 1979)\n 24 august: Andrei Toncu, 28 ani, inginer de sunet român (n. 1978)\n 28 august: Melvin Schwartz, 73 ani, fizician american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel (1988), (n. 1932)\n 30 august: Roberto Conti, 83 ani, matematician italian (n. 1923)\n 30 august: Naghib Mahfuz, 94 ani, scriitor egiptean, laureat al Premiului Nobel (1988), (n. 1911)\n 30 august: Glenn Ford (Gwyllyn Samuel Newton Ford), 90 ani, actor american de etnie canadiană (n. 1916)\n 31 august: Mike Magill, 86 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1920)\n\nSeptembrie\n 1 septembrie: György Faludy, 95 ani, scriitor maghiar (n. 1910)\n 4 septembrie: Giacinto Facchetti, 64 ani, fotbalist italian (n. 1942)\n 4 septembrie: Steve Irwin (n. Stephen Robert Irwin), 44 ani, personalitate a TV australiene (n. 1962)\n 6 septembrie: Paul Cernovodeanu, 79 ani, istoric român (n. 1927)\n 13 septembrie: Douglas Dodds-Parker, 97 ani, politician britanic (n. 1909)\n 14 septembrie: Silviu Brucan (n. Saul Bruckner), 90 ani, comunist român de etnie evreiască (n. 1916)\n 15 septembrie: Oriana Fallaci, 77 ani, scriitoare italiană (n. 1929)\n 16 septembrie: Doru Pruteanu, 50 ani, politician român (n. 1955)\n 17 septembrie: Aristide Buhoiu, 68 ani, reporter, realizator TV și scriitor român (n. 1938)\n 21 septembrie: Boz Burrell (n. Raymond Burrell), 60 ani, muzician britanic (King Crimson, Bad Company), (n. 1946)\n 24 septembrie: Tetsurō Tamba, 84 ani, actor și actor de voce japonez (n. 1922)\n 28 septembrie: Dan Goanță, 51 ani, jurnalist român (n. 1955)\n 28 septembrie: Virgil Ierunca (n. Virgil Untaru), 86 ani, critic literar, publicist și scriitor român (n. 1920)\n 29 septembrie: Edmond Deda, 86 ani, compozitor român de etnie evreiască (n. 1921)\n 29 septembrie: Michel Demuth, 67 ani, scriitor francez (n. 1939)\n 30 septembrie: André Schwarz-Bart, 78 ani, scriitor francez (n. 1928)\n 30 septembrie: András Sütő, 79 ani, scriitor român de etnie maghiară (n. 1927)\n 30 septembrie: Jun Tatara, 89 ani, actor japonez de film (n. 1917)\n\nOctombrie\n 1 octombrie: Frank Beyer, 74 ani, regizor de film, german (n. 1932)\n 3 octombrie: Peter George Norman, 64 ani, atlet australian (n. 1942)\n 3 octombrie: Sandu Sticlaru, 82 ani, actor român de etnie evreiască (n. 1923)\n 4 octombrie: Violeta Zamfirescu, 86 ani, scriitoare română (n. 1920)\n 4 octombrie: Traian Ionescu, 83 ani, fotbalist (portar) și antrenor român (n. 1923)\n 4 octombrie: Oskar Pastior, 79 ani, poet german născut în România (n. 1927)\n 7 octombrie: Anna Politkovskaia, 48 ani, scriitoare și jurnalistă rusă (n. 1958)\n 9 octombrie: Paul Alan Hunter, 27 ani, jucător profesionist de snooker (n. 1978)\n 10 octombrie: Ovidiu Haidu, 38 ani, tenor român (n. 1968)\n 10 octombrie: Avram Filipaș, 66 ani, politician român (n. 1940)\n 11 octombrie: Steliana Grama, 32 ani, poetă din Republica Moldova (n. 1974)\n 11 octombrie: Jacques Sternberg, 83 ani, scriitor francez (n. 1923)\n 11 octombrie: Eugen Tănase, 92 ani, dramaturg român (n. 1914)\n 16 octombrie: Gheorghe Váczi, 84 ani, fotbalist român (atacant) de etnie maghiară (n. 1922)\n 16 octombrie: Niall Andrews, 69 ani, politician irlandez (n. 1937)\n 18 octombrie: Július Korostelev, 83 ani, fotbalist și antrenor ceh (n. 1923)\n 19 octombrie: Ernest Maftei, 86 ani, actor român de film și epigramist (n. 1920)\n 20 octombrie: Jane Wyatt, 96 ani, actriță americană (n. 1910)\n 22 octombrie: Choi Kyu-hah, 87 ani, președinte al Coreei de Sud (1979-1980), (n. 1919)\n 25 octombrie: Sherife Mezini Kurti, 71 ani, educatoare și economistă albaneză (n. 1935)\n 28 octombrie: Trevor Berbick, 52 ani, boxer profesionist canadian (n. 1954)\n 30 octombrie: Iosif Bukossy, 70 ani, fotbalist (atacant) și antrenor român (n. 1936)\n 30 octombrie: Vasile Radu Ghenceanu, 67 ani, folclorist român (n. 1939)\n 30 octombrie: Radu Klapper, 69 ani, poet, scriitor și critic de balet israelian (n. 1937)\n 30 octombrie: Iosif Bükössy, 70 ani, fotbalist român de etnie maghiară (n. 1936)\n\nNoiembrie\n 3 noiembrie: Paul Mauriat, 81 ani, dirijor francez (n. 1925)\n 4 noiembrie: Vladimir Țopa, 77 ani, fizician român (n. 1929)\n 5 noiembrie: Samuel Bowers, 82 ani, lider supremacist din Mississippi în perioada protestelor pentru drepturile civile (n. 1924)\n 5 noiembrie: Mustafa Bülent Ecevit, 81 ani, prim-ministru al Turciei (1974, 1977-1979 și 1999-2002), (n. 1925)\n 8 noiembrie: Iosif Conta, 82 ani, dirijor român (n. 1924)\n 9 noiembrie: Marin Brînaru, 77 ani, culegător de folclor, dirijor și profesor român (n. 1929)\n 10 noiembrie: Vera Aceva, 86 ani, comunistă macedoneană (n. 1919)\n 10 noiembrie: Igor Sergheev, 68 ani, Ministru al Apărării al Federației Ruse (1997-2001), (n. 1938)\n 12 noiembrie: Ștefan Pucas, 90 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1916)\n12 noiembrie: Dumitru Sopon, 70 ani, interpret de muzică populară românească din zona Transilvaniei (n. 1936)\n 13 noiembrie: Gheorghe Timar, 69 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1937)\n 15 noiembrie: Constantin Mohanu, 73 ani, istoric literar, editor și folclorist român (n. 1933)\n17 noiembrie: Peter Kapschutschenko, 91 ani, artist și sculptor avangardist ucraineano-american⁠ (n. 1915)\n17 noiembrie: Ferenc Puskás (Ferenc Purczeld), 79 ani, fotbalist maghiar (n. 1927)\n 18 noiembrie: Ion Gheorghe Vrăneanțu, 67 ani, pictor român (n. 1939)\n 18 noiembrie: Gheorghe Vrăneanțu, pictor român (n. 1939)\n 19 noiembrie: Viorel Racoceanu, 44 ani, deputat român (2004-2006), (n. 1962)\n 20 noiembrie: Zoia Ceaușescu, 57 ani, matematiciană română (n. 1949)\n 20 noiembrie: Andrei Colompar, 67 ani, muzician de jazz român (n. 1939)\n 20 noiembrie: Donald Hamilton, 90 ani, scriitor american (n. 1916)\n 21 noiembrie: Gheorghe Calciu-Dumitreasa, 80 ani, preot și dizident român (n. 1925)\n 22 noiembrie: Lucian Raicu (n. Bernard Leibovici), 72 ani, eseist și critic literar român, stabilit în Franța, de etnie evreiască (n. 1934)\n 23 noiembrie: Ștefan Haukler, 64 ani, scrimer olimpic român (n. 1942)\n 23 noiembrie: Aleksandr Litvinenko, 43 ani, ofițer al serviciilor secrete ruse FSB (fostul KGB) specializat în crimă organizată (n. 1962)\n 23 noiembrie: Philippe Noiret (Philippe Pierre Fernand Noiret), 76 ani, actor francez (n. 1930)\n 27 noiembrie: Győző Határ, 92 ani, scriitor maghiar (n. 1914)\n 29 noiembrie: Șenol Coșkun, 18 ani, actor turc (n. 1988)\n 29 noiembrie: Leon Niemczyk, 82 ani, actor polonez de film și teatru (n. 1923)\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Petre Achițenie, 77 ani, pictor român (n. 1929)\n 1 decembrie: Jørgen Gustava Brandt, 77 ani, poet danez (n. 1929)\n 1 decembrie: Claude Jade (n. Claude Marcelle Jorré), 58 ani, actriță franceză (n. 1948)\n 4 decembrie: Len Sutton, 81 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1925)\n 5 decembrie: Nicolae Vrăbiescu, 63 ani, politician român, primar al sectorului 6, București (n. 1928)\n 6 decembrie: Robert Rosenblum, 79 ani, istoric al artelor, american (n. 1927)\n 7 decembrie: Mihail Bruhis, 87 ani, istoric și publicist din Basarabia, stabilit ulterior în Israel (n. 1919)\n 7 decembrie: Jeane Kirkpatrick, 80 ani, diplomat și politolog american (n. 1926)\n 11 decembrie: Dumitru Chesa, 74 ani, actor român (n. 1932)\n 11 decembrie: Dumitru Pop, 79 ani, filolog, folclorist și etnolog român (n. 1927)\n 12 decembrie: Peter Lawrence Boyle, 71 ani, actor american (n. 1935)\n 12 decembrie: Alda Risma, 24 ani, actriță și cântăreață indoneziană (n. 1982)\n 13 decembrie: Richard Carlson, 45 ani, autor american (n. 1961)\n 15 decembrie: Clay Regazzoni (n. Gianclaudio Regazzoni), 67 ani, pilot elvețian de Formula 1 (n. 1939)\n 17 decembrie: Kyōko Kishida, 76 ani, actriță și scriitoare japoneză de cărți pentru copii (n. 1930)\n 18 decembrie: Ion Rotaru, 82 ani, critic și istoric literar român (n. 1924)\n 18 decembrie: Joseph Barbera, animator și producător american (n. 1911)\n 21 decembrie: Saparmurat Niiazov, politician turkmen (n. 1940)\n 22 decembrie: Ivan Kakovici, 73 ani, scriitor asirian născut în Ucraina (n. 1933)\n 22 decembrie: Ervin Lázár, 70 ani, scriitor maghiar (n. 1936)\n 22 decembrie: Elena Muhina, 46 ani, sportivă rusă (gimnastică artistică), (n. 1960)\n 25 decembrie: James Brown, cântăreț american (n. 1933)\n 26 decembrie: Gerald Ford (n. Leslie Lynch King Jr.), 93 ani, al 38-lea Președinte al Statelor Unite (n. 1913)\n 27 decembrie: Peter Hammer, 70 ani, matematician american născut în România, de etnie evreiască (n. 1936)\n 28 decembrie: Kōmei Abe, 95 ani, compozitor japonez (n. 1911)\n 28 decembrie: Irina Athanasiu, 58 ani, profesor universitar român (n. 1948)\n 30 decembrie: Hans Hermannstädter, 88 ani, handbalist român de etnie germană (n. 1918)\n 30 decembrie: Saddam Hussein (Saddam Hussein Abd al-Majid al-Tikriti), 69 ani, om politic, șef de stat irakian, dictator (n. 1937)\n 31 decembrie: Dorimedont Cecan (n. Nicolae Cecan), 45 ani, episcop ortodox din R. Moldova (n. 1961)\n\nNedatate \nianuarie: Gheorghe Maftei (bober), 66 ani, bober român (n. 1939)\nmai: Silvian Iosifescu (Sorin Irimie, Monica Șerbănescu), 89 ani, critic literar român de etnie evreiască (n. 1917)\nVirgil Ardeleanu, 73 ani, critic literar român (n. 1932)\nDan Nicolae Gheorghe Ceaușescu, 66 ani, filolog român (n. 1940)\nRadu Ceontea, 62 ani, senator român (1990-1992), (n. 1943)\nPaul Mircea Cosmovici, 84 ani, jurist român (n. 1921)\nAvram Filipaș, 65 ani, senator român (2000-2004), (n. 1940)\nIstvan Gazda, 78 ani, senator român de etnie maghiară (1992-1996), (n. 1927)\nNeculai Ghimpu, 93 ani, globetrotter român (n. 1912)\nMarin Ghiocel, 61 ani, dirijor român de muzică populară (n. 1944)\nLiviu Ionesi, 80 ani, geolog român (n. 1925)\nMihail Isaak Homschi, 82 ani, activist din raionul Telenești, R. Moldova de etnie evreiască (n. 1923)\nGeorge Lăzărescu, 83 ani, istoric literar și traducător român (n. 1922)\nFlorin Mina, 46 ani, voleibalist român (n. 1959)\nMircea D. Moțoc, 89 ani, inginer român (n. 1916)\nDumitru Pârvulescu, 75 ani, sportiv român (lupte greco-romane), (n. 1930)\nIon Alexandru Silberg, 68 ani, chimist român (n. 1937)\nMarius Petre Visarion, 76 ani, geofizician român (n. 1929)\nSorin Victor Vernescu, 52 ani, biolog român (n. 1954)\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: Andrew Z. Fire și Craig C. Mello (SUA) pentru descoperirea modului de inactivare a genei de interferență din ARN-ul dublu catenar.\n Fizică: John C. Mather și George F. Smoot (SUA) pentru descoperirea formei de materie neagră și a caracteristicii anizotropice a radiației cosmice de fundal.\n Chimie: Roger D. Kornberg (SUA) pentru descoperirea felului în care informațiile stocate în gene sunt copiate și transferate secțiunilor din celule responsabile cu producerea proteinelor.\n Economie: Edmund S. Phelps (SUA).\n Literatură: scriitorul Orhan Pamuk (Turcia).\n Pace: economistul Muhammad Yunus (India) și „Grameen Bank”.\n\nMedalia Fields \n Andrei Okounkov (Rusia)\n Grigori Perelman (Rusia) a refuzat premiul\n Terence Tao (Australia)\n Wendelin Werner (Franța)\n\nLegături externe \n\n 2006 va fi anul catastrofelor, 3 ianuarie 2006, Evenimentul zilei\n Retrospectiva - 2006, plin de concerte, 7 ianuarie 2007, Alex Revenco, Jurnalul Național\n Retrospectivă - 2006, anul leului greu, 27 decembrie 2006, Vali Blănaru, Jurnalul Național" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce ar trebui să știu despre 2007?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\n2007 (MMVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni. A fost al 2007-lea an d.Hr., al 7-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 8-lea an din deceniul 2000-2009. A fost desemnat:\n Anul Polar Internațional. \n Anul Internațional Heliofizic. \n Anul European al Oportunităților Egale. \n Anul delfinului, de către Asociația Națiunilor Unite. \n Anul orașelor Sibiu (România) și Luxemburg (Luxemburg), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: România și Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Timp de un an, Sibiul împarte împreună cu Luxemburg titlul de capitală europeană a culturii.\n 1 Ianuarie: Sud-coreeanul Ban Ki-moon devine noul Secretar General al Națiunilor Unite, înlocuindu-l pe Kofi Annan.\n 1 ianuarie: Slovenia intră în Zona euro și adoptă moneda euro.\n 1 ianuarie: Fumatul este interzis în toate locurile publice din Hong Kong.\n 1 ianuarie: Angola intră în OPEC.\n 1 ianuarie: Intră în vigoare acordul dintre Rusia și Belarus semnat la 31 decembrie 2006, cu privire la comercializarea gazelor naturale.\n 2 ianuarie: În Gibraltar intră în vigoare noua Constituție.\n 8 ianuarie: Daniel Ortega devine președinte al statului Nicaragua pentru a doua oară.\n 8 ianuarie: Furnizarea petrolului rus către Polonia, Germania și Ucraina este sistată datorită disputei energetice dintre Rusia și Belarus; trei zile mai târziu se revine asupra deciziei sistării.\n 9 ianuarie: Patru brățări dacice care fac parte din patrimonul național și care au fost descoperite în Munții Orăștiei, au fost răscumpărate de Guvernul României și readuse în țară.\n 9 ianuarie: Apple, Inc. lansează noul model IPhone în cadrul MacWorld Expo.\n 10 ianuarie: Președintele George W. Bush a anunțat într-o intervenție televizată că SUA vor mai trimite 21.500 soldați în Irak.\n 11 ianuarie: Vietnamul intră în Organizația Mondială a Comerțului, ca membrul cu numărul 150.\n 12 ianuarie: Cometa McNaught (Cometa anului 2007), cea mai strălucitoare din ultimii 40 de ani, atinge periheliul.\n 14 ianuarie: Crucea Roșie și Semiluna Roșie adoptă Cristalul Roșu ca emblemă nereligioasă comună.\n 21 ianuarie: În urma alegerilor legislative din Serbia, Partidul Radical Sârb (de orientare naționalistă) al lui Vojislav Seselj (arestat pentru crime de război și închis la Haga) ajunge în frunte cu 28 % din voturi.\n 25 ianuarie: La cea de-a treia Olimpiadă Internațională de Matematică și Fizică, elevii români au obținut locul 1, cu 2 medalii de aur și 3 de bronz. Olimpiada s-a desfășurat în perioada 14 - 20 ianuarie, în Kazahstan.\n 30 ianuarie: Autoritățile române și bulgare semnează la Sofia, acordul privind construcția unui nou pod peste Dunăre, între portul bulgar Vidin și orașul românesc Calafat.\n 30 ianuarie: Microsoft lansează Windows Vista și Microsoft Office 2007.\n 31 ianuarie: Președintele Microsoft, Bill Gates, ajunge în București pentru inaugurarea Centrului de Suport Tehnic al Microsoft România și lansarea în România a sistemului de operare Windows Vista.\n\nFebruarie \n\n 1 februarie: Se interzice fumatul în locurile publice în Franța. Excepție fac: restaurantele, cafenelele, tutungeriile și discotecile, cărora li se acordă o perioadă de adaptare până la 1 ianuarie 2008.\n 2 februarie: Prim-ministrul Călin Popescu Tăriceanu i-a cerut Ministrului de Externe, M. R. Ungureanu să-și prezinte demisia, în urma situației create de reținerea celor doi muncitori români în Irak.\n 3 februarie: Atentat produs într-o piață șiită din Bagdad; și-au pierdut viața 135 de persoane, alte 305 au fost rănite.\n 3 februarie: Prezența virusul H5N1 al gripei aviare într-o crescătorie de curcani din Suffolk, estul Angliei.\n 5 februarie: Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu demisionează.\n 8 februarie: Liderii facțiunilor palestiniene rivale Fatah și Hamas semnează un acord privind formarea unui guvern de uniune națională.\n 9-11 februarie: Echipa României a întâlnit echipa Franței în primul tur al Cupei Davis. Meciul s-a încheiat cu scorul de 4-1 în favoarea Franței.\n 10 februarie: Senatorul de Illinois, Barack Obama, își anunță candidatura la alegerile prezidențiale.\n 13 februarie: Coreea de Nord este de acord să desființeze dispozitivele nucleare de la Yongbyon, pe 14 aprilie, ca prim pas către denuclearizarea completă, primind în schimb un ajutor energetic echivalent cu 50.000 tone de petrol.\n 25 februarie: Cea de-a 79-a ediție a Premiilor Oscar s-a desfășurat la Kodak Theatre din Hollywood.\n\nMartie \n\n 1 martie: Lansarea, la Paris, a Anului Polar Internațional. Sunt investiți 1,5 miliarde dolari pentru studiul Polului Nord și Polului Sud.\n 1 martie: Este lansat în România postul de televiziune Kanal D, care face parte din conglomeratul turc, Doğan.\n 3 martie: Eclipsă totală de lună vizibilă și din România. \n 4 martie: Alegeri parlamentare în Estonia.\n 8 martie: Liderii Uniunii Europene au adoptat o strategie pe termen lung în domeniul energiei și combaterii încălzirii climatice.\n 9 martie: Ion Țiriac, cu o avere de peste 1,1 miliarde dolari, a devenit primul român pe lista Forbes a celor mai bogați oameni din lume (locul 840).\n 14 martie: Autoritățile americane au aprobat fabricarea unui medicament, care pe timpul testelor s-a dovedit a fi eficient în încetinirea evoluției cancerului la sân.\n 20 martie: Familia regală intră oficial în posesia Castelelor Peleș și Pelișor și a terenurilor aferente.\n 25 martie: Uniunea Europeană aniversează 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care au fost puse bazele Comunității Economice Europene.\n 26 martie: Prima ediție a Premiilor Gopo.\n 27 martie: Premierii Rusiei și Letoniei semnează tratatul referitor la granițe.\n 31 martie: La Sydney, Australia, între orele 19:30 și 20:30 (ora locală) se sting luminile, ca avertisment referitor la încălzirea globală.\n\nAprilie \n\n 2 aprilie: Premierul Călin Popescu Tăriceanu restructurează guvernul. PD-ul este exclus de la guvernare.\n 2 aprilie: Insulele Solomon sunt zguduite de un cutremur de magnitudine 8,1 grade Richter, urmat de un tsunami devastator.\n 3 aprilie: Trenul de mare viteză din Franța (TGV) a doborât recordul de viteză pe șine de cale ferată, atingând viteza de 574,8 kilometri pe oră.\n 3 aprilie: Președintele ucrainean Victor Iușcenko dizolvă parlamentul și stabilește alegeri anticipate pentru 27 mai.\n 9 aprilie: Președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad anunță că Iranul va începe producția de combustibil nuclear la scară semi-industrială.\n 14 aprilie: Fostul campion la șah, Gari Kasparov, este arestat pentru a fi participat la un marș interzis de autorități.\n 16 aprilie: Are loc un masacru la o Universitate din Virginia, Statele Unite, unde un student a ucis 32 de persoane și a rănit încă 23, înainte de a se sinucide. Evenimentul tragic este cunoscut sub numele de: masacrul de la Virginia Tech.\n 19 aprilie: Camerele Reunite votează cererea de suspendarea a președintelui Traian Băsescu.\n 20 aprilie: Nicolae Văcăroiu este președintele interimar al României. Referendumul pentru demiterea președintelui va avea loc pe 19 mai.\n 22 aprilie: Conservatorul Nicolas Sarkozy și socialista Ségolène Royal s-au calificat pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale franceze.\n 23 aprilie: La Sibiu are loc cea de-a XV-a ediție a Galei Premiilor Uniunii Teatrale din România.\n 24 aprilie: Oamenii de știință de la laboratoarele Observatorului Spațial European din Silla, Chile au anunțat descoperirea unei noi planete, numită Gliese 581 C, asemănătoare Pământului, care se află în afara sistemului nostru solar.\n 25 aprilie: Turnul zgârie-nori Burj Dubai, aflat în construcție, depășește ca înălțime celebrul Sears Tower, devenind clădirea cu cele mai multe etaje (828 m).\n 27 aprilie: Primul tur al alegerilor prezidențiale din Turcia, declarat mai târziu invalid de Curtea Constituțională din Turcia.\n\nMai \n\n 3 mai: Alegeri locale în Marea Britanie.\n 6 mai: Nicolas Sarkozy este ales președinte al Franței. Acesta a învins-o în cursa electorală pentru președinția Franței pe socialista Ségolène Royal, cu 53% din voturile exprimate.\n 10 mai: Tony Blair anunță ca va demisiona din funcția de prim-ministru al Marii Britanii pe 27 iunie.\n 12 mai: Finala celei de-a 52-a ediții a Eurovision a avut loc la Helsinki, Finlanda. România, reprezentată de trupa Todomondo, s-a clasat pe locul 13.\n 16 mai: Nicolas Sarkozy devine oficial al 23-lea președinte al Franței, succedându-l pe Jacques Chirac.\n 19 mai: Referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu. Președintele Traian Băsescu câștigă referendumul cu peste 70% din voturi. Prezenta la vot a fost de aprox 30%.\n 24 mai: Fostul ciclist danez Bjarne Riis a admis că s-a dopat când a câștigat Turul Franței din 1996.\n 31 mai: Valdis Zatlers este ales președinte al Letoniei.\n\nIunie \n\n 1-10 iunie: Se desfășoară Festivalul Internațional de Film Transilvania.\n 5 iunie: Începe summit-ul G8 la Heiligendamm, Germania.\n 8 iunie: Lansarea cu succes a misiunii STS-117 a navetei spațiale Atlantis. \n 9 iunie: Violențe și arestări la parada Gay - Marșul Diversității - din București.\n 10 iunie: Primul tur al alegerilor legislative din Franța.\n 10 iunie: Spaniolul Rafael Nadal îl învinge în finală pe elvețianul Roger Federer și câștigă turneul de la Roland Garros.\n 23 iunie: A 44-a ediție a turul ciclist al României.\n 27 iunie: Gordon Brown l-a înlocuit oficial pe Tony Blair în funcția de prim-ministru al Marii Britanii.\n 29 iunie: iPhone-ul, primul smartphone modern, este lansat în Statele Unite. Telefoanele inteligente au tendința să utilizeze tastaturi fizice, dar iPhone folosește doar un ecran tactil și un buton Home. Mai târziu a fost lansat în Regatul Unit, Franța, Germania, Portugalia, Irlanda și Austria în noiembrie 2007.\n\nIulie \n 1 iulie: Portugalia preia președinția Consiliului Uniunii Europene de la Germania.\n 1 iulie: Ciclistul Dan Anghelache câștigă Turul României 2007. Victorie românească după 10 ani. \n 1 iulie: Pe stadionul Wembley are loc un concert pentru comemorarea a 10 ani de la decesul prințesei Diana.\n 4 iulie: Orașul rusesc Soci este ales oraș-gazdă a Jocurilor de iarnă din 2014. \n 7-29 iulie: Începe Turul Franței. Startul ediției se dă la Londra.\n 7 iulie: Concertele Live Earth se desfășoară în 9 orașe mari din întreaga lume pentru a crește gradul de conștientizare a mediului. \n 7 iulie: Atentat sinucigaș cu mașină capcană comis în piața orașului Emerli, la 130 km de Kirkuk, în nordul Irakului. Cel puțin 105 persoane au fost ucise și 250 rănite.\n 8 iulie: Elvețianul Roger Federer câștigă turneul de tenis de la Wimbledon pentru a cincea oară consecutiv, egalând recordul deținut de Björn Borg.\n 9 iulie: În Argentina mai multe orașe au fost afectate de furtuni de zăpadă și viscole, într-o țară în care acest fenomen meteorologic este foarte rar. A fost pentru a treia oară când un fenomen de genul asta s-a întâmplat în Argentina. Prima dată a fost în 1912, iar cea de-a doua a fost în 1918. Mulțimi de oameni s-au adunat pe străzi și parcurile din toată țara pentru a experimenta zăpada, pentru cei mai mulți pentru prima dată în viața lor.\n 17 iulie: Concert Rolling Stones la București, pe stadionul Lia Manoliu.\n 18 iulie: Un Airbus A-320, al companiei LATAM Airlines Brasil, s-a lovit de o clădire a aeroportului Congonhas din Sao Paulo, incident în urma căruia au murit 200 de oameni.\n 19 iulie: Pratibha Patil este aleasă prima femeie președinte al Indiei; a depus jurămîntul pe 25 iulie 2007.\n 22 iulie: Au loc alegeri parlamentare în Turcia.\n 23 iulie: Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, anunță instituirea codului roșu din cauza temperaturilor ridicate pentru municipiul București și județele Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dolj, după ce, timp de două zile consecutive s-au înregistrat temperaturi de +41 grade Celsius.\n\nAugust \n 1 august: La Olimpiada Internațională de Matematică în clasamentul pe națiuni, România a ocupat locul 11 din 98 de țări (1 medalie de aur, 4 de argint și 1 de bronz).\n 1 august: Podul I-35W de pe Mississippi din Minneapolis, Minnesota s-a prăbușit. 13 oameni și-au pierdut viața.\n 1 august: Cu prilejul aniversării a 62 de ani de la înființarea armatei naționale siriene, președintele Bashar al-Assad reafirmă dorința Siriei de a reintra în posesia Înălțimilor Golan, ocupate de Israel în urmă cu patru decenii.\n 6 august: A fost descoperită planeta TrES-4, aceasta este situată în constelația Hercules, la aproximativ 1.435 ani-lumină de Pământ.\n 15 august: Cutremur de 7,9 pe scara Richter în Peru.\n 15 august: India și Pakistan marchează cea de-a 60-a aniversare a independenței lor față de Imperiul Britanic.\n 16 august: Sunt ținute omagii în onoarea lui Elvis Presley, la cea de-a 30-a comemorare de la moartea sa.\n 24 august - 2 septembrie: La Osaka, Japonia se desfășoară Campionatul Internațional de Atletism.\n 28 august: Eclipsă totală de lună.\n\nSeptembrie \n\n 3 septembrie: Trupele britanice predau controlul provinciei Basra din Irak.\n 6 septembrie: Avioanele Forțelor Aeriene Israeliene atacă un reactor nuclear suspect din Siria. \n 7 septembrie: În Franța începe Campionatul Mondial de Rugby.\n 8-16 septembrie: A 12-a ediție a turneului de tenis Open România.\n 12 septembrie: Mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost ales noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.\n 12 septembrie: Prim-ministrul rus Mihail Fradkov și întregul său cabinet demisionează.\n 14 septembrie: Viktor Zubkov este aprobat drept noul prim-ministru al Rusiei după votul din Dumă.\n 25 septembrie: Peste 100.000 de persoane, dintre care 30.000 de călugări budiști, au manifestat la Yangon, capitala statului Myanmar (fostă Birmania), împotriva dictaturii militare care se află la conducerea țării.\n 26 septembrie: Yasuo Fukuda devine cel de-al 91-lea prim-ministru al Japoniei.\n 30 septembrie: În Ucraina au loc alegeri legislative după ce președintele Viktor Iușcenko a dizolvat Parlamentul.\n\nOctombrie \n\n 2 octombrie: Începe cel de-al doilea summit inter-coreean. Președintele sud-coreean Roh Moo-hyun și liderul nord coreean Kim Jong-il se întâlnesc la Phenian.\n 10 octombrie: TVR1 difuzează o înregistrare video cu momentul în care ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remeș, primește de la fostul ministru al Agriculturii, Ioan Avram Mureșan, plicul în care procurorii susțin că s-ar afla cei 15.000 de euro mită de la omul de afaceri Gheorghe Ciorbă. Remeș va demisiona a doua zi.\n 20 octombrie: Africa de Sud învinge Anglia la Campionatul Mondial de Rugby din 2007 în finala de pe \"Stade de France\", Paris.\n 28 octombrie: În Argentina, Cristina Fernández de Kirchner câștigă alegerile prezidențiale.\n 30 octombrie: Este anunțată țara gazdă la FIFA World Cup în 2014: Brazilia.\n 30 octombrie: Românul de etnie romă Nicolae Romulus Mailat, este acuzat de poliția italiană de agresare a italiencei Giovannei Reggiani. Două zile mai târziu, după decesul victimei, cazul a declanșat reacții dure ale autorităților din Italia. \n 31 octombrie: Concert Deep Purple pe Stadionul Cotroceni, din București.\n 31 octombrie: Justiția spaniolă își pronunță verdictul în cazul atentatelor teroriste din 11 martie 2004 de la Madrid, în care și-au pierdut viața 191 de persoane, printre care și 16 cetățeni români: 21 de inculpați au fost găsiți vinovați, iar 7 au fost achitați. Rabei Osman Sayed Ahmed, supranumit \"Mohamed Egipteanul\", considerat unul dintre organizatorii atacului, a fost achitat.\n\nNoiembrie \n\n 3 noiembrie: Președintele Pervez Musharraf declară „stare de urgență” în Pakistan.\n 7 noiembrie: Atac armat într-un liceu din Jokela, Tuusula, Finlanda, comis de un elev în vârstă de 18 ani. Au decedat 9 persoane (inclusiv atacatorul) și alte 13 au fost rănite. Masacrul este cunoscut sub numele de: masacrul de la Jokela.\n 14 noiembrie: Chile: Cutremur de magnitudine 7,7 grade Richter în nord-estul țării.\n 16 noiembrie: Peste 15.000 de oameni au fost uciși după ce ciclonul Sidr a lovit Bangladesh-ul.\n 17 noiembrie: Alegeri parlamentare în Kosovo. Partidul Democrat a obținut 34% din voturile exprimate, cu 12% mai mult față de Liga Democratică din Kosovo, formațiune care a controlat parlamentul și administrația guvernamentală timp de mai mulți ani.\n 21 noiembrie: Echipa României de fotbal învinge echipa Olanda, cu scorul de 1-0, România se califică la Euro 2008, după 8 ani.\n 25 noiembrie: Referendum pentru alegerea sistemului de vot în România.\n\nDecembrie \n\n 4 decembrie: Partidul Democrat și Partidul Liberal Democrat au decis să se unească și să formeze astfel un nou partid - Partidul Democrat Liberal.\n 10 decembrie: Trupa Led Zeppelin se reunește și susține un concert pe arena O2 din Londra.\n 13 decembrie: Liderii europeni semnează la Lisabona, Tratatul de la Lisabona.\n 13 decembrie: Revista România literară, cu sprijinul Fundației Anonimul a declarat Aripa dreaptă, ultimul volum din trilogia Orbitor de Mircea Cărtărescu drept \"Cartea Anului 2007\".\n 16 decembrie: România ocupă locul patru la Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Franța.\n 18 decembrie: Parlamentul ucrainean aprobă numirea Iuliei Timoșenko în funcția de premier, care revine la putere, la doi ani după ce a fost demisă din aceeași funcție.\n 19 decembrie: Vladimir Putin, președintele Rusiei, este desemnat \"Personalitatea anului 2007\" de revista \"Time\".\n 21 decembrie: Spațiul Schengen se extinde cu nouă state. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia și Malta au îndeplinit toate condițiile necesare pentru suprimarea controalelor la frontierele interne.\n 21 decembrie: Regina Elisabeta a II-a devine cel mai în vârstă monarh al Marii Britanii, depășind-o pe Regina Victoria care a trăit 81 ani, 7 luni și 29 de zile.\n 24 decembrie: Guvernul nepalez a anunțat că în 2008 monarhia veche de 240 de ani va fi abolită și Nepalul ar urma să fie declarat o republică federală democratică în baza unei constituții provizorii.\n\nNașteri\n\nFebruarie \n5 februarie: Maia Mălăncuș, cântăreață română\n\nMartie \n 5 martie: Roman Griffin Davis, actor britanic\n\nAprilie \n 21 aprilie: Prințesa Isabella a Danemarcei, al doilea copil al Prințului Moștenitor Frederic al Danemarcei\n 29 aprilie: Infanta Sofía a Spaniei, a doua fiică a Regelui Filip al VI-lea al Spaniei\n\nDecembrie \n\n 18 decembrie: Tamas Andrea, scolara, fosta rezidenta in CPRU, Baia Mare, Romania.\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: A. I. Bezzerides, 98 ani, scriitor american de etnie greco-armeană (n. 1908)\n 1 ianuarie: Grigore Traian, 56 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1951)\n 2 ianuarie: Teddy Kollek, 95 ani, om politic social-democrat israelian (n. 1911)\n 3 ianuarie: Michael Yeats, 85 ani, politician irlandez (n. 1921)\n 7 ianuarie: Victor Bârlădeanu, 79 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1928)\n 7 ianuarie: Gheorghe Pănculescu, 103 ani, general român (n. 1903)\n 7 ianuarie: Sorana Coroamă-Stanca (n. Sorana-Iosefina-Caterina Plăcințeanu), 85 ani, regizoare română (n. 1921)\n 9 ianuarie: Ion Dincă, 78 ani, comunist român (n. 1928)\n 10 ianuarie: Carlo Ponti, 94 ani, producător italian (n. 1912)\n 11 ianuarie: Tamara Constantinescu, 98 ani, pictoriță română (n.  1909)\n 11 ianuarie: Robert Anton Wilson (n. Robert Edward Wilson), 74 ani, scriitor american (n. 1932)\n 14 ianuarie: Vassilis Photopoulos, 73 ani, pictor, scenograf și regizor grec de film (n. 1934)\n 16 ianuarie: Vadim Pirogan, 85 ani, autor din R. Moldova (n. 1921)\n 19 ianuarie: Asger Aaboe, 84 ani, matematician danez (n. 1922)\n 19 ianuarie: Hrant Dink, 52 ani, jurnalist turc de etnie armeană (n. 1954)\n 21 ianuarie: Maria Cioncan, 29 ani, atletă română (n. 1977)\n 22 ianuarie: Oleg Mokșanțev, 82 ani, actor sovietic și rus (n. 1924)\n 22 ianuarie: Abbé Pierre, 94 ani, călugăr capucin francez (n. 1912)\n 23 ianuarie: Ryszard Kapuściński, 74 ani, jurnalist polonez (n. 1932)\n 24 ianuarie: David Morris, 76 ani, politician britanic (n. 1930)\n 26 ianuarie: Iosif Banc, 86 ani, comunist român (n. 1921)\n 26 ianuarie: Emanuele Luzzati, 85 ani, pictor italian de etnie evreiască (n. 1921)\n 27 ianuarie: Henry Halfdan Valen, 83 ani, politolog norvegian (n. 1924)\n 28 ianuarie: Jim Gray (n. James Nicholas Gray), 62 ani, informatician american (n. 1944)\n 30 ianuarie: Gheorghe Crăciun, 56 ani, scriitor român (n. 1950)\n 30 ianuarie: Sidney Sheldon, 89 ani, scriitor american (n. 1917)\n 31 ianuarie: Arben Minga, 47 ani, fotbalist albanez (atacant), (n. 1959)\n\nFebruarie \n 3 februarie: Tina DeRosa (n. Antoinette Marie De Rosa), 62 ani, scriitoare americană (n. 1944)\n 6 februarie: Frankie Laine, 93 ani, cântăreț și compozitor american (n. 1913)\n 7 februarie: Grigorie Băbuș, 91 ani, teolog român (n. 1915)\n 7 februarie: Alan G. MacDiarmid, chimist american, laureat al Premiul Nobel (2000), (n. 1927)\n 7 februarie: Gheorghe Știrbu, 90 ani, aviator român (n. 1916)\n 8 februarie: Anna Nicole Smith (n. Vickie Lynn Hogan), 39 ani, manechin american (n. 1967)\n 9 februarie: Carol Schreter, 75 ani, politician român (n. 1931)\n 11 februarie: Marianne Fredriksson (n. Marianne Persson), 79 ani, scriitoare suedeză (n. 1927)\n 11 februarie: Constantin Ofițerescu, 70 ani, antrenor român de lupte greco-romane (n. 1936)\n 13 februarie: Elizabeth Jolley, 83 ani, scriitoare australiană (n. 1923)\n 16 februarie: Virgil Cândea, 79 ani, istoric român (n. 1927)\n 16 februarie: Lilli Promet, 84 ani, scriitoare estonă (n. 1922)\n 17 februarie: Mike Awesome (n. Michael Lee Alfonso), 42 ani, wrestler american (n. 1965)\n 18 februarie: Nelli Kameneva, 75 ani, actriță din R. Moldova de etnie rusă (n. 1931)\n 21 februarie: Arawa Kimura, 75 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1931)\n 22 februarie: Fons Rademakers, 86 ani, actor neerlandez, regizor, scenarist și producător de film (n. 1920)\n 22 februarie: Ian Wallace (n. Ian Russell Wallace), 60 ani, muzician britanic (King Crimson), (n. 1946)\n 24 februarie: Édouard Bonnefous (n. Édouard Jean-Henri Bonnefous), 99 ani, politolog francez, membru de onoare al Academiei Române (n. 1907)\n 24 februarie: Gheorghe Vodă, 72 ani, poet din R. Moldova (n. 1934)\n 28 februarie: Albert Guttman, 69 ani, pianist român (n. 1937)\n\nMartie \n 2 martie: Károly Sinka, 72 ani, actor maghiar (n. 1934)\n 2 martie: Henri Troyat (n. Lev Aslanovici Tarasov), 95 ani, scriitor francez de etnie rusă (n.  1911)\n 4 martie: Șerban Georgescu, 54 ani, compozitor român (n. 1952)\n 6 martie: Jean Baudrillard, 77 ani, sociolog, filosof francez (n. 1929)\n 6 martie: Tănase Mureșanu, 66 ani, scrimer român (n. 1940)\n 7 martie: Florin Hălălău, 73 ani, medic român, membru al Academiei de Științe Medicale (n. 1933)\n 9 martie: Gerardo Mello Mourao, 90 ani, poet brazilian (n. 1917)\n 13 martie: Neagu Cosma, 81 ani, general român în cadrul DSS (n. 1925)\n 15 martie: Ion Nicodim, 74 ani, pictor român (n. 1932)\n 17 martie: John Backus (n. John Warner Backus), 82 ani, informatician american (n. 1924)\n 17 martie: Freddie Francis (n. Frederick William Francis), 89 ani, regizor britanic (n. 1917)\n 18 martie: Ovidiu Maitec, 81 ani, sculptor român (n. 1925)\n 21 martie: Natalia Șerbănescu, 75 ani, interpretă română de muzică populară, din zona Dobrogei (n. 1931)\n 21 martie: Ulfat Idilbi, 94 ani, romancieră siriană (n. 1912)\n 22 martie: Ratmir Șișkov, 18 ani, rapper rus (n. 1988)\n 23 martie: Johannes Aagaard (n. Johannes Monrad Aagaard), 78 ani, teolog danez (n. 1928)\n 27 martie: Paul Christian Lauterbur, 77 ani, medic american laureat al Premiului Nobel (2003), (n. 1929)\n 27 martie: Joe Sentieri, 82 ani, cântăreț italian (n. 1925)\n 30 martie: Chrisye (n. Christian Rahadi), 57 ani, cântăreț indonezian (n. 1949)\n 31 martie: Paul Watzlawick, 85 ani, psiholog american (n. 1921)\n 31 martie: Romulus Cojocaru, 72 ani, poet, prozator, editor de reviste și avocat român (n. 1934)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Ilie Greavu, 69 ani, fotbalist român (n. 1937)\n 1 aprilie: Driss Chraïbi, 80 ani, romancier marocan (n. 1926)\n 1 aprilie: Frieda Vigder, 96 ani, chimistă română (n. 1911)\n 3 aprilie: Robin Montgomerie-Charrington, 91 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1915)\n 4 aprilie: John Flynn, 75 ani, regizor american și scenarist (n. 1932)\n 7 aprilie: Du'a Khalil Aswad, 17 ani, adolescentă de etnie kurdă din Irak (n. 1990)\n 7 aprilie: Mariano Gonzalvo Falcón, 85 ani, fotbalist spaniol (n. 1922)\n 8 aprilie: Ion Preda, 59 ani, deputat român (n. 1947)\n 8 aprilie: Richard Rorty, 75 ani, filosof american (n. 1931)\n 9 aprilie: Dumitru Pârvulescu, luptător român (n. 1933)\n 11 aprilie: Kurt Vonnegut, 84 ani, romancier american (n. 1922)\n 16 aprilie: Liviu Librescu, 76 ani, profesor israelian de etnie română (n. 1930)\n 16 aprilie: Ioan Ursu, 79 ani, fizician român (n. 1928)\n 17 aprilie: Gil Dobrică, 61 ani, cântăreț român (n. 1946)\n 18 aprilie: Emil Satco, 66 ani, istoric român, profesor, membru în Consiliul științific al Universității Cultural-Științifice Suceava (n. 1941)\n 18 aprilie: Pavel Sergheev, 75 ani, profesor rus (n. 1931)\n 19 aprilie: Jean-Pierre Cassel, 74 ani, actor de film, francez (n. 1932)\n 22 aprilie: Tome Arsovski, 78 ani, dramaturg macedonean (n. 1928)\n 23 aprilie: Boris Elțîn, 76 ani, primul președinte al Rusiei (1991-1999), (n. 1931)\n 23 aprilie: Paul Erdman, 74 ani, scriitor american (n. 1932)\n 23 aprilie: Boris Elțin, primul Președinte al Rusiei (n. 1931)\n 24 aprilie: Simon Fișel, 85 ani, chimist, profesor universitar și cercetător român (n.  1921)\n 24 aprilie: Simon Fișel, 85 ani, chimist, profesor universitar și cercetător evreu (n. 1921)\n 26 aprilie: Florea Dumitrache (aka Mopsul), 59 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1948)\n 27 aprilie: Karel Dillen, 81 ani, politician belgian (n. 1925)\n 28 aprilie: Carl Friedrich von Weizsäcker (n. Carl Friedrich Freiherr von Weizsäcker), 94 ani, fizician german (n. 1912)\n 29 aprilie: Brigitte Krause, 78 ani, actriță germană (n. 1929)\n 29 aprilie: Teodora Angela Lefterescu, 80 ani, căpitan român (n. 1926)\n 30 aprilie: Gordon Scott, 80 ani, actor de film și de televiziune, american (Tarzan), (n. 1926)\n 30 aprilie: Eugene Jarosewich, 81 ani, chimist american (n. 1926)\n 30 aprilie: Grégory Lemarchal, 23 ani, cântăreț francez (n. 1983)\n\nMai \n\n 3 mai: Wally Schirra, 84 ani, pilot de încercare american (n. 1923)\n 7 mai: Ion Constantinov, 80 ani, doctor român în științe agricole (n. 1926)\n 7 mai: Octavian Paler, 80 ani, scriitor și publicist român (n. 1926)\n 8 mai: Victor Moldovan, 80 ani, actor român (n. 1926)\n 8 mai: Victor Moldovan, actor român (n. 1926)\n 9 mai: Marcel Marcian (n. Moritz Marcus), 92 ani, prozator român de etnie evreiască (d. 1914)\n 14 mai: Kosei Nishihira, 64 ani, maestru de karate japonez (n. 1942)\n 15 mai: Jerry Falwell Sr., 73 ani, pastor baptist⁠, teleevanghelist⁠ și activist conservator american (n. 1933)\n 16 mai: Mircea Motrici, 54 ani, scriitor român (n. 1953)\n 16 mai: Gohar Gasparian, 82 ani, solistă armeană de operă (n. 1924)\n 17 mai: Lloyd Alexander (n. Lloyd Chudley Alexander), 83 ani, scriitor american (n. 1924)\n 17 mai: Eugen Weber, 82 ani, istoric american de origine română (n. 1925)\n 18 mai: Jeana Gheorghiu, 60 ani, jurnalistă română, realizatoare de emisiuni radio și TV (n. 1946)\n 18 mai: Pierre-Gilles de Gennes, 74 ani, fizician francez laureat al Premiului Nobel (1991), (n. 1932)\n 20 mai: Baruch Kimmerling, 67 ani, sociolog israelian (n. 1939)\n 20 mai: Stanley Miller (n. Stanley Lloyd Miller), 77 ani, chimist american (n. 1930)\n 21 mai: Bruno Mattei (Vincent Dawn), 75 ani, regizor italian (n. 1931)\n 22 mai: Evgheni Verbețchi, 70 ani, clarinetist și profesor muzical sovietic și moldovean (n. 1936)\n 23 mai: Ralu Filip (n. Ralu Traian Filip), 47 ani, jurist și jurnalist român, președinte al CNA (n. 1959)\n 25 mai: Victor Firea, 84 ani, atlet român (n. 1923)\n 28 mai: David Lane, 68 ani, lider suprematist și criminal american (n. 1938)\n 30 mai: Jean-Claude Brialy, 74 ani, actor și regizor de film francez (n. 1933)\n\nIunie \n 2 iunie: Enrico Farina, 48 ani, cântăreț, textier și producător de muzică ușoară canadian (n. 1959)\n 4 iunie: Alexandru Timotin, 82 ani, inginer român (n. 1925)\n 8 iunie: Adrian Virgil Pintea, 52 ani, actor român de teatru și film (n. 1954)\n 8 iunie: Richard Rorty, 75 ani, filosof american (n. 1931)\n 9 iunie: Ousmane Sembène, 84 ani, scriitor senegalez (n. 1923)\n 14 iunie: Kurt Waldheim (n. Kurt Josef Waldheim), 88 ani, Secretar General al ONU, al 9-lea președinte al Austriei (1986-1992), (n. 1918)\n 15 iunie: Ariel Coprov, 93 ani, scriitor evreu (n. 1913)\n 18 iunie: Emil Tocaci, 73 ani, senator român (1990-1992), (n. 1933)\n 19 iunie: Antonio Aguilar (José Pascual Antonio Aguilar Márquez Barraza), 88 ani, cântăreț, actor, scenarist și producător mexican (n. 1919)\n 22 iunie: Luciano Fabro, 70 ani, artist italian (n. 1936)\n 22 iunie: Ilie Muțiu, 63 ani, cântăreț român de muzică populară (n. 1944)\n 25 iunie: Chris Benoit (n. Christopher Michael Benoit), 40 ani, wrestler canadian (n. 1967)\n 26 iunie: Géza Domokos, 79 ani, scriitor și comunist român de etnie maghiară (n. 1928)\n 29 iunie: Fred Saberhagen (n. Fred Thomas Saberhagen), 77 ani, scriitor american de literatură SF (n. 1930)\n\nIulie \n\n 5 iulie: Marko Babić, 42 ani, ofițer în armata croată (n. 1965)\n 5 iulie: Jean Grosu, 87 ani, traducător român (n. 1919)\n 5 iulie: Marko Babić, 42 ani, ofițer croat (n. 1965)\n 5 iulie: Kerwin Mathews, 81 ani, actor american (n. 1926)\n 5 iulie: Marko Babić, soldat croat (n. 1965)\n 6 iulie: Evhen Popovîci (n. Evhen Oksentovîci Popovîci), 77 ani, traducător ucrainean (n. 1930)\n 7 iulie: Donald Michie, 83 ani, cercetător britanic în inteligență artificială (n. 1923)\n 8 iulie: Paul Cornel Chitic, 63 ani, scriitor român (n. 1944)\n 8 iulie: Chandra Shekhar (n. Chandra Shekhar Singh), 80 ani, prim-ministru al Indiei (1990-1991), (n. 1927)\n 9 iulie: Esteban Areta, 75 ani, fotbalist profesionist și antrenor român (n.  1932)\n 9 iulie: Nicolae Proca, 81 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1925)\n 9 iulie: Nicolae Proca, fotbalist român (n. 1925)\n 10 iulie: Răzvan Givulescu, 86 ani, geolog român (n. 1920)\n 11 iulie: Lady Bird Johnson, 94 ani, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii (1963-1969), (n. 1912)\n 11 iulie: Josef Zirenner, 92 ani, germanist român (n. 1915)\n 12 iulie: Blaga Aleksova, 85 ani, arheologă macedoneană (n. 1922)\n 12 iulie: Nicolae Ciachir, 79 ani, istoric român (n. 1928)\n 12 iulie: Nicolae Moldoveanu, 85 ani, compozitor român (n. 1922)\n 17 iulie: Enrico Accatino, 86 ani, artist plastic italian (n.  1920)\n 20 iulie: Spiridon Mocanu, 75 ani, dansator sovietic și moldovean (n. 1932)\n 20 iulie: Kai Siegbahn (n. Kai Manne Börje Siegbahn), 89 ani, fizician suedez laureat al Premiului Nobel (1981), (n. 1918)\n 21 iulie: Gheorghe David, 63 ani, disident, inginer din R. Moldova (n. 1943)\n 22 iulie: Ulrich Mühe, 54 ani, actor german (n. 1953)\n 23 iulie: Ernst Otto Fischer, 88 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1973), (n. 1918)\n 23 iulie: George Tabori, 93 ani, dramaturg britanic de etnie evreiască (n. 1914)\n 24 iulie: Thorstein Aaby, 36 ani, chitarist norvegian (n. 1971)\n 25 iulie: Valentin Arsenie, 81 ani, general român (n. 1926)\n 27 iulie: Victor Frunză, 72 ani, scriitor român (n. 1935)\n 28 iulie: Isidore Isou (n. Ioan-Isidor Goldstein), 82 ani, scriitor francez de etnie evreiască (n. 1925).\n 29 iulie: Dumitru Pricop, 54 ani, scriitor și jurnalist român (n. 1943)\n 30 iulie: Michelangelo Antonioni, 94 ani, regizor italian de film (n. 1912)\n 30 iulie: Teoctist Arăpașu (n. Toader Arăpașu), 92 ani, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (n. 1915)\n 30 iulie: Ingmar Bergman (n. Ernst Ingmar Bergman), 89 ani, regizor suedez (n. 1918)\n\nAugust \n 2 august: Vladimir Albu, 26 ani, regizor de film, român (n. 1981)\n 2 august: Carmen Cerdeira Morterero, 48 ani, politiciană spaniolă (n. 1958)\n\n 3 august: Macarie Ioniță, 82 ani, arhimandrit român (n. 1924)\n 4 august: Lee Hazlewood, 78 ani, cântăreț american (n. 1929)\n 4 august: Raul Hilberg, 81 ani, istoric austriac (n. 1926)\n 5 august: Jean-Marie Lustiger (n. Aaron Lustiger), 80 ani, arhiepiscop francez (n. 1926)\n 5 august: Amos Manor, 88 ani, ofițer de informații israelian originar din Transilvania (n.  1918)\n 5 august: Florian Pittiș, 63 ani, actor și interpret român (n. 1943)\n 6 august: Cristofor I. Simionescu, 87 ani, inginer chimist român, membru titular al al Academiei Române și membru de onoare al Academiei de Științe al Moldovei (n. 1920)\n 8 august: Hans Ferdinand Linskens, 86 ani, biolog german (n. 1921)\n 8 august: Julius Wess, 72 ani, fizician austriac-german (n. 1934)\n 11 august: Maurice Boitel, 88 ani, pictor francez (n. 1919)\n 11 august: Richard Compton, 69 ani, actor, regizor și scriitor american (n. 1938)\n 13 august: Tudor Jarda, 85 ani, compozitor român (n. 1922)\n 14 august: Bill Lomas, 79 ani, motociclist scoțian (n. 1928)\n 14 august: Alexandru Lupaș, 65 ani, matematician român (n. 1942)\n 15 august: Dan Alexandru Condeescu, 57 ani, critic literar român (n. 1950)\n 15 august: Constantin-Romeo Dragomir, 54 ani, jurnalist, compozitor, solist vocal și instrumentist român (n. 1953)\n 18 august: Victor Gherlac, 92 ani, regizor din R. Moldova (n. 1915)\n 18 august: Jacky Noguez, 78 ani, dirijor francez de orchestre de muzică ușoară (n. 1929)\n 23 august: Bruno Trentin, 80 ani, politician italian (n. 1926)\n 24 august: Hansjörg Felmy, 76 ani, actor german (n. 1931)\n 24 august: Aaron Russo, 64 ani, om de afaceri american (n. 1943)\n 25 august: Benjamin Aaron, 91 ani, avocat și cărturar american (n. 1915)\n 25 august: Raymond Barre, 83 ani, prim-ministru al Franței (1976-1981), (n. 1924)\n 26 august: Valeriu Condurache, 57 ani, scriitor și publicist român (n. 1950)\n26 august: Corina Constantinescu-Pavelescu, 87 ani, actriță din R. Moldova (n. 1919)\n 26 august: Edward G. Seidensticker, 86 ani, scriitor american (n. 1921)\n 28 august: Antonio Puerta Pérez, 22 ani, fotbalist spaniol (n. 1984)\n 29 august: Pierre Messmer (n. Pierre Auguste Joseph Messmer), 91 ani, politician francez, prim-ministru al Franței (1972-1974), (n. 1916)\n 29 august: Vladimir Romașkin, 50 ani, folclorist rus (n. 1951)\n\nSeptembrie \n\n 3 septembrie: Mária Szepes (n. Magda Scherbák), 98 ani, scriitoare maghiară (n. 1908)\n 6 septembrie: Eva Crane (n. Ethel Eva Widdowson), 95 ani, fizician britanic (n. 1912)\n 6 septembrie: Madeleine L'Engle, 88 ani, scriitoare americană (n. 1918)\n 6 septembrie: Luciano Pavarotti, 71 ani, tenor italian (n. 1935)\n 8 septembrie: Nicholas Bethell, 69 ani, politician britanic (n. 1938)\n 9 septembrie: Dumitru Baicu (aka Cacurică), 75 ani, lăutar român (n. 1931)\n 9 septembrie: Corneliu Bârsănescu, 72 ani, antrenor român de caiac-canoe (n. 1934)\n 10 septembrie: Jane Wyman (n. Sarah Jane Mayfield), 90 ani, actriță americană (n. 1917)\n 11 septembrie: Ioan Mihăilescu, 58 ani, sociolog român (n. 1949)\n 16 septembrie: Robert Jordan, 58 ani, scriitor american (n. 1948)\n 17 septembrie: Petre Popescu, 78 ani, reporter român, prezentator TV (n. 1928)\n 20 septembrie: Kaljo Kiisk, 81 ani, actor, regizor și politician eston (n. 1925)\n 21 septembrie: Alice Ghostley, 84 ani, actriță și cântăreață americană (n. 1923)\n 22 septembrie: Karl Hardman, 80 ani, actor american (n. 1927)\n 22 septembrie: Marcel Marceau (n. Marcel Mangel), 84 ani, actor pantomimă francez (n. 1923)\n 24 septembrie: Swami Murugesu, 73 ani, maestru spiritual născut în Sri Lanka (n. 1933)\n 25 septembrie: Nobuo Matsunaga, 85 ani, fotbalist japonez (n. 1921)\n 25 septembrie: Elena Roizen, 62 ani, interpretă română de muzică populară din zona Dobrogei (n. 1945)\n 26 septembrie: Angela Lambert (n. Angela Maria Helps), 67 ani, jurnalistă, critică de artă și scriitoare britanică (n. 1940)\n 26 septembrie: Lajos Letáy, 87 ani, demnitar comunist român de etnie maghiară (n.  1920)\n 27 septembrie: Ion Șuța, 88 ani, general român (n. 1919)\n 28 septembrie: Charles B. Griffith, 77 ani, actor de film, scenarist și regizor american (n.  1930)\n 28 septembrie: Savel Stiopul, 81 ani, actor și regizor român (n. 1926)\n 30 septembrie: Milan Jelić, 51 ani, politician sârb bosniac (n. 1956)\n 30 septembrie: David Ohanesian, 80 ani, bariton român de etnie armeană (n. 1927)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Marianne Fritz, 58 ani, scriitoare și romancieră austriacă (n. 1948)\n 1 octombrie: Al Oerter, 71 ani, aruncător de disc american (n. 1936)\n 2 octombrie: Elfi von Dassanowsky, 83 ani, cântăreață, pianistă și producătoare de film de origine austriacă (n. 1924)\n 2 octombrie: Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei, 94 ani, fiica regelui Constantin I al Greciei (n. 1913)\n 2 octombrie: Giovan Francesco Gonzaga, 86 ani, artist italian (n. 1921)\n 4 octombrie: Antonie Iorgovan, 59 ani, jurist, profesor universitar și senator român (1990-1992 și 2000-2007), (n. 1948)\n 4 octombrie: Hero Lupescu, 80 ani, regizor de operă român de etnie evreiască (n. 1927)\n 5 octombrie: Władysław Kopaliński (n. Jan Sterling), 99 ani, editor polonez de etnie evreiască (n. 1907)\n 6 octombrie: Ioan Ardeleanu, 60 ani, scriitor român (n. 1947)\n 9 octombrie: Fausto Correia, 55 ani, politician portughez (n. 1951)\n 11 octombrie: Sri Chinmoy (Chinmoy Kumar Ghose), 76 ani, poet indian (n. 1931)\n 16 octombrie: Toše Proeski, 26 ani, cântăreț macedonian (n. 1981)\n 17 octombrie: Michael Elliott, 82 ani, chimist britanic (n. 1924)\n 19 octombrie: Jan Wolkers (n. Jan Hendrik Wolkers), 81 ani, scriitor neerlandez (n. 1925)\n 21 octombrie: Ileana Sonnabend, 92 ani, colecționară de artă română (n. 1914)\n 21 octombrie: François Chamoux, 92 ani, arheolog, istoric elenist și filolog francez (n. 1915)\n 22 octombrie: Lucian Eugen Pleșa, 61 ani, deputat român (2000-2004), (n. 1946)\n 22 octombrie: Horia Aramă, 76 ani, eseist român (n. 1930)\n 22 octombrie: Ève Curie, 102 ani, scriitoare franceză (n. 1904)\n 23 octombrie: David Kendall (n. David George Kendall), 89 ani, matematician britanic, membru de onoare al Academiei Române (n. 1918)\n 26 octombrie: Bernard L. Kowalski, 78 ani, regizor și director de imagine american (n. 1929)\n 26 octombrie: Nicolae Dobrin, 60 ani, fotbalist român (n. 1947)\n 26 octombrie: Arthur Kornberg, 89 ani, biochimist american laureat al Premiului Nobel (1959), (n. 1918)\n 29 octombrie: Christian d’Oriola, 79 ani, scrimer francez (n. 1928)\n 29 octombrie: George Ștefănescu-Râmnic, 93 ani, pictor român (n. 1914)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Paul Tibbets (n. Paul Warfield Tibbets, Jr.), 92 ani, general american (n. 1915)\n 2 noiembrie: Don Freeland, 82 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1925)\n 3 noiembrie: Aleksandr Dediușko, 45 ani, actor rus (n. 1962)\n 4 noiembrie: Cyprian Ekwensi (n. Cyprian Odiatu Duaka Ekwensi), 86 ani, scriitor nigerian (n. 1921)\n 5 noiembrie: Ion Pavalache, 80 ani, dirijor român (n. 1927)\n 7 noiembrie: Kálmán Csiha, 78 ani, episcop maghiar (n. 1929)\n 9 noiembrie: Luis Herrera Campins (n. Luis Antonio Herrera Campins), 82 ani, președinte al Venezuelei (1979-1984), (n. 1925)\n 9 noiembrie: Giglia Tedesco, 81 ani, politiciană italiană (n. 1926)\n 10 noiembrie: Silviu Berejan, 80 ani, academician din R. Moldova (n. 1927)\n 10 noiembrie: John Todd, 58 ani, teoretician al conspirației născut în Australia (n. 1950)\n 10 noiembrie: Norman Mailer (n. Norman Kingsley Mailer), 84 ani, scriitor american (n. 1923)\n 11 noiembrie: Aurel Savin, 89 ani, activist român YMCA (n. 1917)\n 12 noiembrie: Ira Levin, 78 ani, romancier, dramaturg și compozitor american (n. 1929)\n 15 noiembrie: Domokos Kosáry, 94 ani, istoric maghiar, membru de onoare al Academiei Române (n. 1913)\n 16 noiembrie: Goderdzi Cioheli, 53 ani, scriitor georgian (n. 1954)\n 18 noiembrie: Sidney Coleman, 70 ani, fizician teoretician american (n. 1937)\n 18 noiembrie: Ellen Preis, 95 ani, scrimeră austriacă (n. 1912)\n 19 noiembrie: Wiera Gran, 91 ani, cântăreață poloneză (n. 1916)\n 19 noiembrie: Magda Szabó, 90 ani, scriitoare maghiară (n. 1917)\n 20 noiembrie: Ian Smith, 88 ani, politician, fermier și pilot de avion din Zimbabwe (n. 1919)\n 22 noiembrie: Reg Park (n. Roy Park), 79 ani, actor născut în Africa de Sud (n. 1928)\n 22 noiembrie: Ioanichie Bălan, 77 ani, scriitor, duhovnic și arhimandrit român (n. 1930)\n 22 noiembrie: Maurice Béjart (n. Maurice-Jean Berger), 80 ani, dansator și coregraf francez (n. 1927)\n 22 noiembrie: Gheorghe Roman, 58 ani, sportiv român (baschet), (n. 1948)\n 23 noiembrie: Ichiji Otani, 95 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1912)\n 24 noiembrie: Alexandru Avramovici, 74 ani, compozitor român de jazz (n. 1932)\n 26 noiembrie: Radu Panamarenco, 69 ani, actor român (n. 1938)\n 29 noiembrie: Victor Erlich (n. Victor Ghenrihovici Erlich), 93 ani, istoric literar american de origine rusă (n. 1914)\n 30 noiembrie: Evel Knievel (n. Robert Craig Knievel), 69 ani, cascador american (n. 1938)\n\nDecembrie \n\n decembrie: Hedy Löffler (Hedy Löffler-Weisselberger), 96 ani, fotografă germană născută în România (n.  1911)\n 1 decembrie: Elisabeth Eybers (n. Elisabeth Françoise Eybers), 92 ani, poetă sud-africană (n. 1915)\n 1 decembrie: Ștefan Reiff, 81 ani, parlamentar român de etnie maghiară (1990-1992), (n. 1926)\n 2 decembrie: Ioachim Moga, 81 ani, comunist român (n. 1926)\n 2 decembrie: Eleonora Rossi Drago, 82 ani, actriță italiană (n. 1925)\n 4 decembrie: Zara Dolukhanova, 89 ani, mezzosoprană armeană (n. 1918)\n 4 decembrie: Haralambie Alexa, 77 ani, politician comunist român (n. 1930)\n 5 decembrie: Iosif Dan, 57 ani, politician român (1990-2007), unul dintre liderii manifestațiilor din 21 decembrie 1989 din Piața Universității, București (n. 1950)\n 5 decembrie: Karlheinz Stockhausen, 79 ani, compozitor german (n. 1928)\n 6 decembrie: John Hill, 95 ani, politician britanic (n. 1912)\n 6 decembrie: Marius Tupan, 62 ani, prozator, eseist și dramaturg român (n. 1945)\n 8 decembrie: Ioan Fiscuteanu, 70 ani, actor român (n. 1937)\n 9 decembrie: Henri Debehogne, 78 ani, astronom belgian (n. 1928)\n 10 decembrie: Grigori Klimov (Ralph Werner), 89 ani, scriitor rus (n. 1918)\n 11 decembrie: Arhiducele Karl Ludwig al Austriei (n. Karel Ludvík Maria František Josef Michael Gabriel Antonius Robert Štěpán Pius Řehoř Ignác Markus d´Aviano Rakouský), 89 ani (n. 1918)\n 12 decembrie: Valeriu Bărbuceanu, 66 ani, muzician român (n. 1941)\n 13 decembrie: Philippe Clay, 80 ani, mim actor și cântăreț francez (n. 1927)\n 13 decembrie: Floyd Westerman, 71 ani, muzician, activist și actor al tribului Sisseton Wahpeton Oyate (n. 1937)\n 14 decembrie: Mihai Pelin, 67 ani, scriitor și publicist român (n. 1940)\n 14 decembrie: Gene FitzGerald, 75 ani, politician irlandez (n. 1932)\n 17 decembrie: Dumitru Giurcă, 74 ani, interpret român de muzică populară din Mărginimea Sibiului (n. 1930)\n 18 decembrie: Iulia Hălăucescu, 83 ani, pictoriță română (n. 1924)\n 22 decembrie: Julien Gracq (n. Louis Poirier), 97 ani, scriitor francez (n. 1910)\n 23 decembrie: Oscar Peterson (n. Oscar Emmanuel Peterson), 82 ani, pianist și compozitor de jazz, canadian (n. 1925)\n 24 decembrie: Ilie Badea Stănescu, 55 ani, conducător al romilor (n. 1952)\n 24 decembrie: Kostake Teleman, 74 ani, matematician român (n. 1933)\n 26 decembrie: Joe Dolan (n. Joseph Francis Robert Dolan), 68 ani, cântăreț irlandez (n. 1939)\n 26 decembrie: István Sándorfi, 59 ani, pictor maghiar (n. 1948)\n 27 decembrie: Benazir Bhutto, 54 ani, al 11-lea prim-ministru al Pakistanului (1988-1990 și 1993-1996), (n. 1953)\n 27 decembrie: Jerzy Kawalerowicz, 85 ani, regizor polonez, scenarist și producător de film (n. 1922)\n 27 decembrie: Jaan Kross, 87 ani, scriitor eston (n. 1920)\n 28 decembrie: Clody Bertola, 94 ani, actriță română de etnie evreiască (n. 1913)\n 31 decembrie: Muhammad Osman Said, 84 ani, om politic libian (n. 1922)\n\nNedatate \n\naprilie: Petre Diaconu, 82 ani, arheolog român (n. 1924)\naugust Gheorghe Ivan, 64 ani, senator român (1990-1992), (n. 1943)\nnoiembrie: Ottomar Rodolphe Vlad Dracula Prince Kretzulesco (n. Ottomar Berbig), 66 ani, prinț german (n. 1940)\nȘtefan Achim, 76 ani, sportiv român (haltere), (n. 1930)\nAbdul Hamid al-Bakkoush, 73 ani, politician libian (n. 1933)\nMaria Bobu, 81 ani, politiciană comunistă română (n. 1925)\nDoina Bica, 54 ani, chimistă și cercetătoare română (n. 1952)\nSilvia Cambir, 82 ani, pictoriță română expresionistă, portretistă și ilustrator de carte (n. 1924)\nMichael Elliott, 82 ani, cercetător britanic (n. 1924)\nAlexandru Hoțopan, 70 ani, etnograf, culegător de folclor și scriitor român (n. 1937)\nUlfat Idilbi, 94 ani, scriitoare siriană (n. 1912)\nEugene Jarosewich, 81 ani, chimist american (n. 1926)\nAlexandru Leluțiu, 63 ani, profesor universitar român (n. 1943)\naugust: Marin Mustață, 53 ani, scrimer olimpic român (n. 1954)\nTeodor Vintilescu, 82 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1924)\nIonel Zeana, 94 ani, scriitor, traducãtor și publicist aromân (n. 1912)\nNaș Leon, 88 ani, evreu comunist român care a activat și în ilegalitate (n. 1919)\nGheorghe Galbură, 90 ani, matematician român (n. 1916)\nAurel Mihale, 84 ani, scriitor și scenarist român (n. 1922)\nNicolae Rădulescu-Lemnaru, 99 ani, scriitor român (n. 1908)\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: Mario Capecchi, Oliver Smithies (SUA) și Martin Evans (Regatul Unit)\n Fizică: Albert Fert (Franța) și Peter Grünberg (Germania)\n Chimie: Gerhard Ertl (Germania)\n Economie: Leonid Hurwicz, Eric S. Maskin și Roger B. Myerson (SUA)\n Literatură: Doris Lessing (Regatul Unit)\n Pace: Al Gore (SUA) și Comisia ONU pentru climat (GIEC)\n\nNote\n\nLegături externe \n Medicina, în top, 6 ianuarie 2008, Steluța Indrei, Jurnalul Național" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce date importante ai despre 2008?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\n2008 (MMVIII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți. A fost al 2008-lea an d.Hr., al 8-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 9-lea an din deceniul 2000-2009. A fost desemnat:\n Anul Internațional al planetei Pământ. \n Anul Internațional al Salubrității. \n Anul Internațional al Cartofului, de către ONU.\n Anul European al Dialogului Intercultural. \n Anului Astronomiei Românești; se celebrează 100 de ani de la înființarea Observatorului din Parcul Carol din București. \n Anul orașelor Liverpool (Marea Britanie) și Stavanger (Norvegia), numite Capitale Europene ale Culturii.\nÎn astrologia chineză, începând cu 7 februarie s-a intrat în Anul șobolanului (până în 7 februarie a fost Anul porcului). Următorul An al șobolanului va fi în 2020.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Cipru și Malta adoptă moneda euro.\n 1 ianuarie: Slovenia preia președinția rotativă a Uniunii Europene.\n 4 ianuarie: Raliul Dakar 2008 este anulat din motive de securitate. Este pentru prima dată de la debutul competiției (1978), când întrecerea este anulată.\n 5 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Georgia câștigate de Mihail Saakasvili, președintele în exercițiu, cu 53,5% din totalul voturilor exprimate.\n 9 ianuarie: Președintele american George W. Bush a început în Israel o vizită de trei zile ce cuprinde și teritoriile palestiniene.\n 22 ianuarie: Parlamentul irakian a adoptat temporar un nou steag național. \n 24 ianuarie: Prim-ministrul Italiei, Romano Prodi, demisionează din funcție după ce pierde votul de încredere din Senat.\n 27 ianuarie: Sârbul Novak Đoković îl învinge pe francezul Jo-Wilfried Tsonga în finala turneul de tenis Australian Open .\n 29 ianuarie: Un asteroid botezat TU24 a trecut la o distanță foarte mică de Terra, aproape 500.000 de km.\n 31 ianuarie: Curtea Constituțională a României a declarat drept neconstituționale articolele de lege care reglementează funcționarea CNSAS.\n\nFebruarie \n\n 3 februarie: Boris Tadić este reales în funcția de președinte al Serbiei după al doilea tur de scrutin cu 51,61% din totalul voturilor exprimate.\n 4 februarie: Vizita președintelui francez Nicolas Sarkozy în România.\n 4 februarie: Iranul a inaugurat primul său centru spațial și a testat o rachetă ce va fi utilizată pentru plasarea în spațiu a unui satelit. \n 5 februarie: Guvernul Tăriceanu a aprobat o ordonanță de urgență care permite menținerea CNSAS-ului într-o formă apropiată de cea actuală.\n 6 februarie: Parlamentul italian este dizolvat. Urmează alegeri anticipate în aprilie.\n 10 februarie: A 50-a ediție a premiilor Grammy a avut loc la \"Staples Center\" în Los Angeles, California.\n 14 februarie: O persoană a deschis focul într-o sală de curs din cadrul Universității Northern Illinois din Statele Unite. Atacatorul, fost student al Universității, s-a sinucis după ce a făcut cinci morți și a rănit 16 persoane.\n 15 februarie: Václav Klaus este reales președinte al Republicii Cehe.\n 17 februarie: Kosovo și-a autoproclamat independența față de Serbia. \n 19 februarie: Fidel Castro a renunțat la președinția Cubei.\n 21 februarie: Ultima eclipsă totală de lună din acest deceniu. Următoarea eclipsă va fi în iunie 2011.\n 21 februarie: Marina militară americană a reușit să distrugă satelitul de spionaj scăpat de sub control (din decembrie 2006). Satelitul a fost doborât la 247 de km deasupra Oceanului Pacific, de o rachetă tactică modificată (SM-3). Este pentru prima dată când se apelează la o astfel de soluție.\n 21 februarie: Președintele sârb Boris Tadić într-o vizită de câteva ore în România, la invitația președintelui Traian Băsescu. Sute de mii de sârbi protestează la Belgrad față de declararea independenței Kosovo.\n 21 februarie: Un cutremur de magnitudine 6,2 grade Richter s-a produs în Norvegia; este cel mai puternic seism înregistrat vreodată în această țară.\n 24 februarie: La Kodak Theatre din Hollywood, California a avut loc a 80-a ediție a Premiilor Oscar.\n 24 februarie: Dimitris Christofias este ales președinte al Ciprului după al doilea tur de scrutin cu 53,37% din numărul voturilor exprimate.\n 24 februarie: Raúl Castro este ales în unanimitate de către Adunarea Națională, președinte al Cuba.\n\nMartie \n\n 2 martie: Alegeri prezidențiale în Rusia: Dmitri Medvedev este ales președinte al Rusiei din primul tur cu 70% din voturile exprimate. Îi succede lui Vladimir Putin din luna mai.\n 3 martie: La Palatul Regal se desfășoară Gala Premiilor Gopo.\n 4 martie: Camera Deputaților din România a adoptat cu 231 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 18 abțineri, votul uninominal.\n 9 martie: Alegeri generale în Spania. Partidul Socialist condus de prim-ministrul José Luis Rodríguez Zapatero este reales și obține cele mai multe locuri în Camera Deputaților.\n 12 martie: Scriitoarea Monica Lovinescu donează României casa din Paris. Statul român se obligă să înființeze o bursă anuală \"Ierunca-Lovinescu\" în favoarea studenților români din Franța care vor fi cazați în această casă.\n 13 martie: Președintele sârb, Boris Tadić a semnatul dectretul de dizolvare a parlamentului și convocarea alegerilor legislative anticipate pentru data de 11 mai.\n 14 martie: Alegeri legislative în Iran.\n 14 martie: Arheologii peruani au descoperit ruinele unui templu străvechi despre care se crede că a precedat perioada Imperiului incaș.\n 19 martie: Premierul Republicii Moldova, Vasile Tarlev, și-a dat demisia pentru a permite schimbarea guvernului.\n\nAprilie \n\n 2-4 aprilie: Summit NATO la București.\n 6 aprilie: Alegeri prezidențiale în Muntenegru: Filip Vujanović este ales președinte cu 64,34% din voturile exprimate.\n 13 aprilie: Alegeri în Italia: Coaliția condusă de Silvio Berlusconi a câștigat majoritatea locurilor în Camera Deputaților și în Camera Senatului.\n 14 aprilie: A XVI-a ediție a premiilor UNITER.\n 16 aprilie: Papa Benedict al XVI-lea vizitează Casa Albă.\n 20 aprilie: Alegeri prezidențiale în Paraguay: Fernando Lugo este ales președinte cu 40,8% din voturile exprimate. Este pentru prima dată în ultimii 60 de ani când puterea conservatoare pierde alegerile prezidențiale.\n 22 aprilie: Chirurgii de la spitalul Moorfields Eye din Londra efectuează primele operații folosind ochii bionici, implantându-le la doi pacienți orbi.\n\nMai \n\n 1 mai: Alegeri pentru primăria Londrei câștigate de conservatorul Boris Johnson.\n 3 mai: Ciclonul Nargis devastează Myanmar, omorând peste 100.000 de oameni.\n 4 mai: Peste 134.000 de persoane ucise sau dispărute de ciclonul Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la Cutremurul din Oceanul Indian din 2004.\n 7 mai: Dmitri Medvedev depune jurământul ca președinte al Rusiei.\n 8 mai: Vladimir Putin este confirmat ca al 10-lea prim-ministru al Rusiei, după votul din Duma de Stat.\n 10 mai: În Myanmar se desfășoară un referendum constituțional prin care se va schița cadrul politic al țării.\n 11 mai: Alegeri locale și parlamentare în Serbia.\n 12 mai: Peste 50.000 de persoane sunt ucise în China de un cutremur care măsoară 7,9 grade Richter. Epicentrul a fost localizat la 90 km vest-nord-vest de Chengdu.\n 13 mai: Alegeri prezidențiale în Liban.\n 14 mai: FC Zenit Sankt Petersburg câștigă Cupa UEFA după victoria de 2-0 împotriva echipei Glasgow Rangers.\n 22 mai: România: Prima ediție a Premiilor Naționale pentru Artă. Premiul pentru Cinematografie i-a revenit lui Cristian Mungiu, premiul pentru Literatură l-a primit Mircea Cărtărescu.\n 24 mai: Finala concursului Eurovision din Serbia câștigată de Rusia. România s-a clasat pe locul 20 din 25 finaliști.\n 25 mai: A început turneul de tenis de la Roland Garros.\n 30 mai: A început cea de-a 7-a ediție a Festivalul Intrenațional de Film Transilvania.\n\nIunie \n\n 1 iunie: Primul tur al alegerilor locale din România.\n 7 iunie: Campionatul European de Fotbal din Elveția și Austria.\n 7-14 iunie: A 45-a ediție a Turului României câștigat de maghiarul Rida Cador de la echipa P-Nivo Betonexpressz.\n 12 iunie: Irlanda respinge prin referendum Tratatul de la Lisabona cu peste 53% din voturi. Tratatul de la Lisabona ar fi urmat să înlocuiască proiectul Constituției europene, respins în 2005 de Franța și Olanda.\n 15 iunie: Al doilea tur al alegerilor locale din România.\n 23 iunie-6 iulie: Turneul de tenis de la Wimbledon câștigat de Rafael Nadal la masculin și de Venus Williams la feminin.\n 27 iunie: În al doilea tur de scrutin al controversatelor alegeri prezidențiale din Zimbabwe, președintele Robert Mugabe este reales cu 85,5% din voturile exprimate.\n\nIulie \n 1 iulie: Franța preia de la Slovenia președinția Consiliului European.\n 5-27 iulie: A 95-a ediție a Turului Franței.\n 19 iulie: Primele alegeri prezidențiale din istoria Nepalului câștigate de Ram Baran Yadav.\n 22 iulie: Este arestat Radovan Karadžić, acuzat de TPI de crime de război, în special de organizarea masacrării musulmanilor la Srebrenica.\n 30 iulie - 5 august: Cea de-a XXII-a ediție a Congresului Mondial de Filosofie are loc la Seul, Coreea de Sud.\n\nAugust \n\n 1 august: Eclipsă de Soare totală, vizibilă în nord-estul Canadei, nordul Groelandei, Siberia, Mongolia și China\n 1 august: Redacția în limba română a postului de radio BBC își încetează activitatea, după 68 de ani de emisie neîntreruptă.\n 8 - 24 august: Jocurile Olimpice de vară din 2008, Beijing, China.\n 8 august: Rusia declară război provinciei separatiste Osetia de Sud, în orașul Gori din Georgia urmând multe bombardamente, raiduri aeriene. \n 15 august: Trupele rusești părăsesc provincia separatistă Osetia de Sud din Georgia, după multe zile de bombardamente, în orașul Gori.\n 18 august: Pervez Musharraf renunță la funcția de președinte al Pakistanului, în urma procedurii de suspendare instituită de către coaliția guvernamentală\n 20 august: Un avion McDonnell Douglas MD-82 al SpanAir s-a prăbușit imediat după decolare pe aeroportul Barajas din Madrid. Sunt numeroși morți (aproape 150 persoane) și răniți.\n 25 august-7 septembrie: Turneul de tenis U.S.Open, NY.\n 26 august: Rusia recunoaște independența regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia.\n\nSeptembrie \n\n 6 -14 septembrie: A 13-a ediție a turneului de tenis Open România.\n 7 septembrie: Criza globală financiară: într-una din cele mai mari intervenții bancare din istoria SUA, companiile ipotecare Fannie Mae și Freddie Mac sunt plasate sub tutela regulatorului Federal Housing Finance Agency.\n 10 septembrie: Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) pune în funcțiune Large Hadron Collider (LHC), un accelerator de particule gigantic, destinat descoperirii secretelor creării Universului.\n 15 septembrie: Criza globală financiară: Ce-a de-a patra banca americană de investiții, Lehman Brothers, intră în faliment în urma crizei de pe piața creditelor.\n15 septembrie: Încep înscrierile pentru competiția românească de blogging creativ SuperBlog 2008, eveniment online care va oferi 10.000 de dolari autorului celui mai bun articol de blog.\n 16 septembrie: Criza globală financiară: Guvernul SUA - prin Rezervele Federale - acordă un împrumut de 85 de miliarde de dolari băncii americane de investiții AIG urmând să primească, în schimb, un pachet de 79,9% din acțiunile companiei. \n 17 septembrie: Uniunea astronomică internațională a clasificat Haumea ca fiind cea de-a cincea planetă pitică a sistemului solar.\n 20 septembrie: Gigantul accelerator de particule al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN) a fost oprit pentru următoarele două luni, din cauza unei scurgeri de heliu.\n 25 septembrie: Shenzhou 7, al treilea zbor spațial chinez cu echipaj uman, a fost lansat cu succes.\n 25 septembrie: Kgalema Motlanthe este ales președinte de Adunarea națională din Africa de Sud; el îi succede lui Thabo Mbeki.\n 25 septembrie: Criza globală financiară: Washington Mutual, cea mai mare bancă de economii și creditare din SUA, este închisă de guvernul SUA.\n\nOctombrie \n1 octombrie: Matsushita Electric Industrial Co., Ltd. își schimbă numele în Panasonic Corp.\n 4 octombrie: Sărbătorirea a 600 de ani de la atestarea documentară a orașelor Iași, Cernăuți și Tighina.\n 6 octombrie: Impactul meteoritului 2008 TC3 cu Terra devine primul eveniment de acest fel anticipat. Meteoritul a fost descoperit când se afla la o distanță de planeta noastră aproximativ egală cu cea dintre Lună și Pământ și este pentru prima dată când s-a descoperit obiectul înaintea intrării în atmosferă.\n 22 octombrie: India lansează Chandrayaan-1, prima sa misiune de explorare a Lunii fără echipaj uman.\n\nNoiembrie \n\n 2 noiembrie: Lewis Hamilton își câștigă primul titlu mondial de Formula 1, de altfel devenind atât cel mai tânăr campion cât și primul campion de culoare din istoria acestui sport. \n 4 noiembrie: În alegerile prezidențiale din SUA, candidatul democrat Barack Obama îl învinge pe candidatul republican John McCain, și este ales ca cel de-al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii. Barack Obama devine primul președinte afro-american al Statelor Unite ale Americii.\n 12 noiembrie: Liderul arheologilor din Egipt a anunțat descoperirea unei piramide vechi de 4.300 de ani în Saqqara.\n 15 noiembrie: Opt mineri și patru membri ai echipelor de salvare au murit în urma a două explozii la mina Petrila.\n 25 noiembrie: În Groenlanda a avut loc un referendum pentru creșterea autonomiei față de Danemarca. Votul a fost de peste 75% în favoarea creșterii atonomiei.\n 26 - 29 noiembrie: O serie de atentate teroriste în Mumbai, India a dus la 164 morți și cel puțin 250 de răniți.\n 30 noiembrie: Alegeri legislative în România. Partidul Democrat-Liberal a obținut cele mai multe mandate, 115 în Camera Deputaților și 51 în Senat, fiind urmat de alianța dintre PSD și PC (114 în Cameră și 49 în Senat), PNL (65 în Cameră și 28 în Senat) și UDMR (22 în Cameră și 8 în Senat). De asemenea, 18 mandate de deputat au fost obținute de reprezentanți ai altor minorități naționale.\n\nDecembrie \n \n 12 decembrie: Confederația elvețiană a aderat oficial la spațiul Schengen însă este amenințată de excluderea din acest spațiu dacă la referendumul din februarie nu va adopta extinderea acordului de liberă circulație pentru România și Bulgaria.\n 14 decembrie: Liderii PDL și PSD au semnat \"Parteneriatul pentru România\".\n 22 decembrie: Emil Boc devine prim-ministrul României.\n 27 decembrie: Israel inițiază o serie de atacuri aeriene în Fâșia Gaza soldate cu peste 375 de morți.\n 31 decembrie: Ceasurile atomice trebuie să înregistreze o secundă în plus pentru a ține pasul cu mișcarea de rotație ușor încetinită a planetei.\n\nNașteri \n 17 septembrie: Mia Talerico (Mia Kaitkyn Talerico Beck), actriță americană\n\nDecese\n\nIanuarie \n 3 ianuarie: Petru Dugulescu, 63 ani, deputat român (1992-2000), (n. 1945)\n 5 ianuarie: Edward Kłosiński, 65 ani, operator de film, polonez (n. 1943)\n 8 ianuarie: Moshe Levi, 71 ani, general israelian (n. 1936)\n 8 ianuarie: Anatol Neamțu, 53 ani, compozitor, chitarist și aranjor din R. Moldova (n. 1954)\n 10 ianuarie: Allan McEachern, 81 ani, cancelar al Universității din Columbia Britanică, canadian (n. 1926)\n 10 ianuarie: Eduard Lazarev, 72 ani, compozitor rus (n. 1935)\n 11 ianuarie: Edmund Percival Hillary, 88 ani, alpinist neozeelandez, primul om care a ajuns pe vârful Everest (munții Himalaya), (n. 1919)\n 12 ianuarie: Valentin Dinescu, 52 ani, politician român (n. 1955)\n 14 ianuarie: Barbu Brezianu, 98 ani, istoric și critic de artă român (n. 1909)\n 15 ianuarie: Corneliu Ioan Dida, 65 ani, politician român, membru al Parlamentului României din partea PSD (n. 1942)\n 16 ianuarie: Sorin Stati, 75 ani, lingvist român stabilit în Italia (n. 1932)\n 17 ianuarie: Bobby Fischer (n. Robert James Fischer), 64 ani, campion mondial la șah, american (n. 1943)\n 19 ianuarie: Georgina Bruni, 61 ani, ziaristă britanică (n. 1947)\n 19 ianuarie: Bazil Marian, 85 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1922)\n 20 ianuarie: Gheorghe Răboacă, 72 ani, senator român (1992-1996), (n. 1935)\n 22 ianuarie: Heath Andrew Ledger, 28 ani, actor australian (n. 1979)\n 22 ianuarie: Ștefan Niculescu, 80 ani, compozitor și muzicolog român (n. 1927)\n 25 ianuarie: Paul Păltănea, 83 ani, istoric român (n. 1924)\n 27 ianuarie: Suharto (n. Muhammad Soeharto), 86 ani, al 2-lea președinte al Indoneziei (1967-1998), (n. 1921)\n 28 ianuarie: Christodoulos al Atenei (n. Christos Paraskevaides), 69 ani, arhiepiscop grec (n. 1939)\n28 ianuarie: Stelian Ivașcu, 82 ani, medic chirurg român (n. 1925)\n 29 ianuarie: Sebastian Kräuter, 85 ani, episcop al Diecezei Romano-Catolice de Timișoara (n. 1922)\n 29 ianuarie: Marcelle Lentz-Cornette, 80 ani, om politic luxemburghez, membru al Parlamentului European (1979-1984), (n. 1927)\n 30 ianuarie: Vintilă Corbul (n. Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu), 91 ani, scriitor român (n. 1916)\n 31 ianuarie: Cristian Munteanu, 71 ani, regizor și scenarist român (n. 1936)\n 31 ianuarie: Constantin Speteanu, 96 ani, profesor de canto, român (n. 1911)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Fabio Maniscalco, 42 ani, scriitor și arheolog italian (n. 1965)\n 2 februarie: Mioara Mincu (n. Mioara Slăniceanu), 74 ani, medic român (n. 1933)\n 2 februarie: Barry Morse (n. Herbert Morse), 89 ani, actor britanic de film și teatru (n. 1918)\n 3 februarie: Sheldon Brown, 63 ani, mecanic american (n. 1944)\n 4 februarie: Ion Madan, 72 ani, autor din R. Moldova (n. 1935)\n 4 februarie: Stefan Meller, 65 ani, diplomat și academician polonez (n. 1942)\n 5 februarie: Maharishi Mahesh Yogi, 90 ani, fondatorul meditației transcendentale, mentorul spiritual al trupei Beatles (n. 1918)\n 6 februarie: Max Bănuș, 81 ani, jurnalist român (n. 1926)\n 9 februarie: Mădălina Sava, 40 ani, jurnalistă română (n. 1967)\n 10 februarie: Peter Marginter, 73 ani, scriitor de literatură SF, eseist și traducător austriac (n. 1934)\n10 februarie: Roy Richard Scheider, 75 ani, actor american de film (n. 1932)\n 12 februarie: Monica Morell (n. Monica Wirz-Römer), 54 ani, cântăreață elvețiană (n. 1953)\n 13 februarie: Henri Salvador, 90 ani, cântăreț francez de jazz (n. 1917)\n 14 februarie: Ralph Howell, 94 ani, politician britanic (n. 1923)\n 18 februarie: Gheorghe Comănescu, 79 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1928)\n18 februarie: Alain Robbe-Grillet, 85 ani, scriitor francez (n. 1922)\n 18 februarie: Mihaela Mitrache, 52 ani, actriță română (n. 1955)\n 18 februarie: Gheorghe Pantelie, 66 ani, pictor român (n. 1941)\n 19 februarie: Ioan Popa, 81 ani, dirijor și compozitor român (n. 1926)\n 19 februarie: Corneliu Tamaș, 75 ani, scriitor român (n. 1933)\n 20 februarie: Ondrej Štefanko, 58 ani, poet, eseist și traducător român de etnie slovacă (n. 1949)\n 21 februarie: Robin Moore (n. Robert Lowell Moore, jr.), 82 ani, scriitor american (n. 1925)\n 22 februarie: Nunzio Gallo, 79 ani, cântăreț italian (n. 1928)\n 23 februarie: Janez Drnovšek, 57 ani, președinte al Sloveniei (1989-1990), (n. 1950)\n 23 februarie: Paul Frère, 91 ani, pilot belgian de Formula 1 (n. 1917)\n 24 februarie: Eugen Curta, 48 ani, romancier român (n. 1959)\n 26 februarie: Buddy Miles (n. George Allen Miles jr.), 60 ani, baterist american (Band of Gypsys), (n. 1947)\n 26 februarie: Dan Shomron, 70 ani, general israelian, șeful Statului Major al armatei israeliene (n. 1937)\n 27 februarie: William F. Buckley Jr., 82 ani, intelectual american (n. 1925)\n 27 februarie: Ivan Rebroff (n. Rolf Rippert), 76 ani, cântăreț german (n. 1931)\n 27 februarie: Victor Gore, acordeonist român (n. 1931)\n 28 februarie: Joseph Moses Juran, 103 ani, inginer american de etnie română (n. 1904)\n\nMartie \n 2 martie: Jules Perahim (n. Jules Blumenfeld), 93 ani, pictor român de etnie evreiască (n. 1914)\n 3 martie: Giuseppe Di Stefano, 86 ani, solist italian de operă (tenor), (n. 1921)\n 4 martie: Emil Puni, 91 ani, deținut politic român (n. 1916)\n 5 martie: Radu Z. Tudose, 79 ani, chimist român (n. 1928)\n 6 martie: Peter Poreku Dery, 89 ani, arhiepiscop catolic de Tamale, Ghana (n. 1918)\n 6 martie: Gustaw Holoubek, 84 ani, actor polonez (n. 1923)\n 7 martie: Leon Greenman, 97 ani, militant britanic antifascist și supraviețuitor al Lagărului de concentrare Auschwitz (n. 1910)\n7 martie: Luisa Isabel Álvarez de Toledo, 71 ani, istoric și scriitoare spaniolă (n. 1936)\n 11 martie: Akemi Negishi, 73 ani, actriță japoneză (n. 1934)\n 12 martie: Ovidiu Iuliu Moldovan, 66 ani, actor român (n. 1942)\n 12 martie: Erwin Geschonneck, actor german de teatru si film (n. 1906)\n 14 martie: Chiara Lubich (n. Silvia Lubich), 88 ani, activistă italiană catolică, liderul și fondatorul Mișcării Focolare (n. 1920)\n 16 martie: Mihai Dolgan, 66 ani, interpret de muzică ușoară din R. Moldova (n. 1942)\n 16 martie: Johannes Michael Schnarrer, 42 ani, profesor german de etică socială (n. 1965)\n 17 martie: Ioan Mihălțan, 81 ani, episcop român (n. 1926)\n 17 martie: Emmerich Stoffel, 95 ani, comunist român (n. 1913)\n 18 martie: Anthony Minghella, 54 ani, regizor, scenarist britanic (n. 1954)\n 18 martie: Anton Pongratz (aka Antal Pongrácz), 73 ani, scrimer român (n. 1948)\n 19 martie: Arthur Charles Clarke, 90 ani, scriitor britanic (n. 1917)\n 19 martie: Hugo Claus (n. Hugo Maurice Julien Claus), 78 ani, scriitor și regizor belgian (n. 1929)\n 19 martie: Philip Jones Griffiths, 72 ani, fotograf britanic (n. 1936)\n 19 martie: Paul Scofield (David Paul Scofield), 86 ani, actor britanic (n. 1922)\n 20 martie: Alexandru Custov, 53 ani, fotbalist român (n.1954)\n 21 martie: Gadzhi Abashilov, 57 ani, jurnalist rus (n. 1950)\n 21 martie: Marcel Aderca, 88 ani, traducător român (n. 1920)\n 21 martie: Klaus Dinger, 61 ani, muzician german (Kraftwerk), (n.1946)\n21 martie: John List, 82 ani, criminal american (n. 1925)\n 21 martie: Sofia Ionescu-Ogrezeanu, 87 ani, medic român (n.1920)\n 23 martie: Lella Cincu, 84 ani, soprană română (n.1923)\n 23 martie: Mariana Kahane, 85 ani, cercetătoare, folcloristă și etnomuzicologă româncă (n. 1922)\n 24 martie: Boris Dvornik, 68 ani, actor croat de film și teatru (n. 1939)\n 24 martie: Richard Widmark (Richard Weedt Widmark), 93 ani, actor american de film (n. 1914)\n 26 martie: Erwin Wickert (Erwin Otto Humin Wickert), 93 ani, diplomat și scriitor german (n. 1915)\n 27 martie: Jean-Marie Balestre, 86 ani, președintele FISA (1979-1986), și președintele FIA (1986-1993), (n. 1921)\n 27 martie: George-Mihail Pruteanu, 60 ani, lingvist, eseist și politician român (n. 1947)\n 28 martie: Peter Weber, 60 ani, ornitolog, deputat român (1990-1992), (n. 1947)\n 31 martie: Jules Dassin (n. Julius Dassin), 96 ani, regizor american (n. 1911)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Moscu Alkalai, 77 ani, actor de teatru și de film, israelian (n. 1931)\n 1 aprilie: Sabin Bălașa, 76 ani, pictor, scriitor și regizor român (n. 1932)\n 1 aprilie: Mosko Alkalai, actor israelian (n. 1931)\n 3 aprilie: Brânzan Gheorghe, 93 ani, veteran de război, plutonier adjutant, în timpul celui de-al doilea Război Mondial (n. 1915)\n 5 aprilie: Charlton Heston (n. John Charles Carter), 84 ani, actor american (n. 1923)\n 6 aprilie: Wanda Sachelarie-Vladimirescu, 92 ani, artistă plastică română (n. 1916)\n 11 aprilie: Claude Abbes, 80 ani, fotbalist francez (portar), (n. 1927)\n 13 aprilie: John Archibald Wheeler, 96 ani, fizician și educator american (n. 1911)\n 14 aprilie: Ollie Johnston (Oliver Martin Johnston Jr.), 95 ani, pictor american (n. 1912)\n 14 aprilie: Marisa Sannia, 61 ani, cântăreață și actriță italiană (n. 1947)\n 15 aprilie: Dan Grigorescu, 77 ani, istoric literar, eseist (n. 1931)\n 15 aprilie: Dan Mateescu, 97 ani, inginer român, membru al Academiei Române (n. 1911)\n 16 aprilie: Edward Norton Lorenz, 90 ani, matematician american (n. 1917)\n 17 aprilie: Aimé Césaire (Aimé Fernand David Césaire), 94 ani, scriitor francez (n. 1913)\n 17 aprilie: Gwyneth Dunwoody, 77 ani, politician britanic (n. 1930)\n 17 aprilie: Paul Miron, 82 ani, lingvist și filolog român (n. 1926)\n 18 aprilie: Refat Appazov, 87 ani, om de știință sovietic de origine tătaro-crimeeană (n. 1920)\n 18 aprilie: Deliu Petroiu, 85 ani, critic de artă român (n. 1922)\n 18 aprilie: Germaine Tillion, 100 ani, antropoloagă franceză (n. 1907)\n 19 aprilie: Mohammad Abbas Baig, 90 ani, general pakistanez (n. 1917)\n 20 aprilie: Dmitri Crețul, 74 ani, constructor sovietic din R. Moldova (n. 1933)\n 20 aprilie: Monica Lovinescu, 84 ani, critic literar și eseist (n. 1923)\n 21 aprilie: Adi Cusin (n. Adolf Aristotel Cusin), 67 ani, poet român (n. 1941)\n21 aprilie: Nicăpetre (n. Petre Bălănică), 72 ani, sculptor român (n. 1936)\n 21 aprilie: Nina Simone (n. Eunice Kathleen Waymon), 70 ani, cântăreață, compozitoare, pianistă și activistă americană (n. 1933)\n 22 aprilie: Ernst Vlcek, 67 ani, scriitor austriac de literatură SF (n. 1941)\n 24 aprilie: Marcel Chirnoagă, 78 ani, grafician român (n. 1930)\n 24 aprilie: Cezar Ivănescu, 66 ani, poet român (n. 1941)\n 25 aprilie: Vasile Procopișin, 73 ani, farmacist din R. Moldova (n. 1934)\n 29 aprilie: Chuck Daigh, 84 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1923)\n 29 aprilie: Albert Hofmann, 102 ani, chimist elvețian (n. 1906)\n 29 aprilie: Charles Tilly, 78 ani, sociolog si istoric american (n. 1929)\n 30 aprilie: Fănuș Băileșteanu (n. Ștefan Băileșteanu), 60 ani, critic și istoric literar român (n. 1947)\n\nMai \n 1 mai: Philip Freiherr von Boeselager, 90 ani, nobil german (n. 1917)\n1 mai: Geo Pistarino, 90 ani, istoric italian (n. 1917)\n 1 mai: Cornel Popa, 76 ani, regizor de televiziune, român (n. 1932)\n 1 mai: John Howard Rutsey, 55 ani, baterist canadian (Rush), (n. 1953)\n 1 mai: Cornel Popa, regizor de televiziune român (n. 1932)\n 2 mai: Pompiliu Macovei, 96 ani, comunist român (n. 1911)\n 3 mai: Leopoldo Calvo Sotelo, 82 ani, politician spaniol (n. 1926)\n 9 mai: Pascal Sevran, 62 ani, prezentator, producător de televiziune, textier, cântăreț și scriitor francez (n. 1945)\n 9 mai: Stela Teodorescu, 81 ani, psiholog, profesor universitar român, prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1976-1981), (n. 1926)\n 10 mai: Roberto Berardi (arhitect), 71 ani, arhitect italian (n. 1937)\n 12 mai: Simion Pop, 77 ani, scriitor român (n. 1930)\n 12 mai: Robert Rauschenberg (Robert Milton Ernest Rauschenberg), 82 ani, artist american (n. 1925)\n 12 mai: Petre Săbădeanu, 75 ani, interpret român de muzică populară (n. 1932)\n 12 mai: Irena Sendler (n. Irena Krzyżanowska), 98 ani, umanistă poloneză (n. 1910)\n 12 mai: Claudio Undari (Robert Hundar), 73 ani, actor italian (n. 1935)\n 13 mai: Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski), 95 ani, actor român (n. 1912)\n 13 mai: Saad Al-Abdullah Al-Salim Al-Sabah, 78 ani, al 4-lea emir al statului Kuwait (2006), (n. 1930)\n 13 mai: Costică Toma, 80 ani, fotbalist (portar) și antrenor român (n. 1928)\n 15 mai: Alexander Courage (n. Alexander Mair Courage, jr.), 88 ani, compozitor american (n. 1919)\n 15 mai: Willis Lamb (Willis Eugene Lamb, jr.), 94 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1955), (n. 1913)\n 17 mai: Ioan Iovan, 85 ani, părinte arhimandrit, mare duhovnic și teolog român (n. 1922)\n 20 mai: Gellért Raksányi, 82 ani, actor maghiar (n. 1925)\n 22 mai: Melek Amet, 47 ani, fotomodel român de etnie tătară (n. 1960)\n 22 mai: Robert Lynn Asprin, 61 ani, scriitor american de literatură SF (n. 1946)\n 22 mai: Boris Tropaneț, 43 ani, fotbalist (atacant) și antrenor din R. Moldova (n. 1964)\n 23 mai: Cornell Capa, 90 ani, fotograf maghiar-american (n. 1918)\n 24 mai: Visarion Iugulescu (n. Vasile Iugulescu), 85 ani, călugăr român (n. 1922)\n 26 mai: Sydney Pollack (Sydney Irwin Pollack), 73 ani, actor, regizor, producător american (n. 1934)\n 27 mai: Vasile Bulucea, 77 ani, primar al municipiului Craiova (1973-1976 și 1996-2004), (n. 1931)\n 27 mai: Dimitrie-Doru Todericiu (aka Pierre Carnac), 86 ani, scriitor român (n. 1921)\n 30 mai: Harlan Cleveland, 90 ani, politolog american (n. 1918)\n\nIunie \n 1 iunie: Yves Saint-Laurent (n. Yves Henri Donat Dave Mathieu-Saint-Laurent), 71 ani, designer de modă, francez (n. 1936)\n 2 iunie: Bo Diddley (n. Ellas McDaniel), 79 ani, cântăreț american, compozitor și chitarist (n. 1928)\n 2 iunie: Ken Naganuma, 77 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1930)\n 6 iunie: Eugenio Montejo, 69 ani, poet venezuelean (n. 1938)\n 7 iunie: Bernardo Neustadt, 83 ani, ziarist argentinian de etnie română (n. 1925)\n 7 iunie: Dino Risi, 91 ani, regizor italian (n. 1916)\n 8 iunie: Florența Crăciunescu, 53 ani, atletă română (n. 1955)\n 9 iunie: Algis Budrys, 77 ani, autor de literatură SF lituaniano-american (n. 1931)\n 10 iunie: Cinghiz Aitmatov, 79 ani, scriitor kârgâz (n. 1928)\n 10 iunie: Dumitru Bughici (n. Iosif Bughici), 86 ani, compozitor și pedagog originar din România, de etnie evreiască (n. 1921)\n 10 iunie: Liuben Dilov (Luben Dilov), 80 ani, scriitor bulgar de literatură SF (n. 1927)\n 13 iunie: Branka Raunig, 73 ani, arheoloagă bosniacă (n. 1935)\n 18 iunie: Miyuki Kanbe, 24 ani, fotomodel, actriță și artistă japoneză (n. 1984)\n 19 iunie: Constantin Dinischiotu, 81 ani, regizor român (n. 1927)\n 21 iunie: A. B. Yoffe (Abraham B. Yoffe), 84 ani, jurnalist, scriitor, editor și critic literar israelian (n. 1924)\n 22 iunie: George Carlin (George Denis Patrick Carlin), 71 ani, actor american (n. 1937)\n 22 iunie: Gerfried Schellberger, 90 ani, autor și pictor german (n. 1918)\n 24 iunie: Leonid Hurwicz, 90 ani, economist, matematician american de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel (2007), (n. 1917)\n 24 iunie: Alexandru Lungu, 84 ani, medic endocrinolog, grafician, pictor și poet român (n. 1924)\n 26 iunie: Raouf Abbas, 68 ani, istoric egiptean (n. 1939)\n 27 iunie: Raymond Lefèvre, 78 ani, compozitor și dirijor francez (n. 1929)\n 27 iunie: Nicolae Linca, 79 ani, pugilist român (n. 1929)\n 29 iunie: Gheorghe Anghelescu, 73 ani, amiral român, comandant al Marinei Militare Române (n. 1934)\n 30 iunie: Sándor Szinberger, 86 ani, critic muzical și regizor român (n. 1921)\n\nIulie \n 1 iulie: Claudia Kuzmina, 85 ani, profesor rus (n. 1923)\n 1 iulie: Dejan Medaković, 85 ani, istoric sârb (n. 1922)\n 4 iulie: Liviu Olah, 74 ani, pastor baptist român (n. 1934)\n 4 iulie: Janwillem van de Wetering, 77 ani, scriitor neerlandez (n. 1931)\n 5 iulie: Josef Puvak, 94 ani, scriitor de limba germană din România (n. 1913)\n 6 iulie: Laurențiu Moldovan, 75 ani, pilot român (n. 1933)\n7 iulie: Ada Brumaru, 78 ani, muzicologă română și critic muzical (n. 1930)\n 7 iulie: Vasile Vasilache, 82 ani, eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist de film și scriitor din R. Moldova (n. 1926)\n 8 iulie: Adrian Cristescu, 68 ani, medic neurochirurg român (n. 1940)\n 10 iulie: Vasile Turliuc, 77 ani, economist român (n. 1931)\n 11 iulie: Michael E. DeBakey (n. Michel Dabaghi), 99 ani, medic american de etnie libaneză (n. 1908)\n 11 iulie: Michael Ellis DeBakey, chirurg cardiac american (n. 1908)\n 11 iulie: Michael Ellis DeBakey, chirurg cardiac american (n. 1908)\n 13 iulie: Bronisław Geremek, 76 ani, politician polonez (n. 1932)\n 17 iulie: Lila T. Abaunza, 79 ani, Prima Doamnă a statului Nicaragua (n. 1929)\n 22 iulie: Estelle Getty, 84 ani, actriță americană (n.1923)\n 22 iulie: Dan Slușanschi, 64 ani, profesor român (n. 1943)\n 26 iulie: Petre Ninosu, 63 ani, jurist și senator român (n. 1944)\n 27 iulie: Russell Johnston, 75 ani, politician britanic (n. 1932)\n 28 iulie: Mircea Luca, 86 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1921)\n 29 iulie: Mate Parlov, 59 ani, pugilist iugoslav de etnie croată (n. 1948)\n\nAugust \n 1 august: Willi Piecyk (Wilhelm Ernst Piecyk), 59 ani, om politic german (n. 1948)\n 1 august: Qian Xiuling, 95 ani, chimistă chineză (n. 1913)\n 2 august: Radu Grigorovici, 96 ani, fizician român de etnie evreiască, membru al Academiei Române (n. 1911)\n 3 august: Aleksandr Soljenițîn, 89 ani, scriitor rus, dizident anticomunist și laureat al Premiului Nobel (1970), (n. 1918)\n 5 august: Sotiris Fotopolos, 70 ani, politician român (n. 1937)\n 7 august: Andrea Pininfarina, 51 ani, inginer și manager italian (n. 1957)\n 8 august: Ann-Mari Aasland, 93 ani, politician norvegian (n. 1915)\n 9 august: Mahmoud Darwish, 67 ani, poet palestinian (n. 1941)\n 9 august: Walter Michael Klepper (Walter Mihai Klepper), 79 ani, compozitor român de etnie germană (n. 1929)\n 9 august: Bernie Mac (n. Bernard Jeffrey McCullough), 50 ani, actor american (n. 1957)\n 9 august: Yodrak Salakjai, 52 ani, actor și cântăreț thailandez (n. 1956)\n 10 august: Isaac Lee Hayes, jr., 65 ani, muzician și actor american (n. 1942)\n 10 august: Tudor Țopa, 80 ani, eseist, prozator, scriitor și traducător român (n. 1928)\n 13 august: Henri Paul Cartan, 104 ani, matematician francez (n. 1904)\n 16 august: Gheorghe Briceag, 80 ani, anticomunist din R. Moldova (n. 1928)\n 16 august: Elena Leușteanu (Elena Leușteanu Popescu Teodorescu), 72 ani, sportivă română (gimnastică artistică), medaliată olimpic (n. 1935)\n 16 august: Françoise de Veyrinas, 64 ani, politiciană franceză (n. 1943)\n 19 august: Biniamin Gibli, 89 ani, colonel israelian (n. 1919)\n 19 august: Levy Patrik Mwanawasa, 59 ani, președinte al statului Zambia (2002-2008), (n. 1948)\n 20 august: Hua Guofeng, 87 ani, prim-ministru chinez (1976-1980), (n. 1921)\n 21 august: Iosif Constantin Drăgan, 91 ani, om de afaceri italian născut în România (n. 1917)\n 22 august: Graziela Albini, 82 ani, actriță română (n. 1926)\n 22 august: Eugen Patachi, 68 ani, pictor român (n. 1940)\n 22 august: Magda Noela Petrovanu, 84 ani, chimistă română (n. 1923)\n 23 august: Thomas Huckle Weller, 93 ani, virusolog american, laureat al Premiului Nobel (1954), (n. 1915)\n 26 august: Nicolai Baboglu, 80 ani, poet, scriitor, traducător și profesor sovietic și moldovean de etnie găgăuză (n. 1928)\n 26 august: Corina Constantinescu, actriță română (n. 1919)\n 27 august: Gheorghe Tohăneanu, 83 ani, profesor român (n. 1925)\n 28 august: Phil Hill (Philip Toll Hill, jr.), 81 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1927)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Sorin Gheorghiu, 68 ani, actor român de film, teatru și TV (n. 1939)\n1 septembrie: Jerry Reed, 71 ani, cântăreț de muzică country, chitarist, compozitor și actor american (n. 1937)\n 1 septembrie: Ruxandra Sireteanu (Ruxandra Sireteanu-Constantinescu), 62 ani, biofiziciană germană născută în România (n. 1945)\n 3 septembrie: Joan Segarra (n. Joan Segarra Iracheta), 80 ani, fotbalist spaniol (n. 1927)\n 4 septembrie: Gaby Michailescu (n. Gabriel Michăilescu), 97 ani, jurnalist român (n. 1910)\n 4 septembrie: Marius Mircu (n. Israel Marcus), 99 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1909)\n 6 septembrie: Anita Page (n. Anita Evelyn Pomares), 98 ani, actriță americană (n. 1910)\n 7 septembrie: Ilarion Ciobanu, 76 ani, rugbist și actor de film român (n. 1931)\n 7 septembrie: Vintilă Ivănceanu, 67 ani, scriitor român (n. 1940)\n 8 septembrie: Ahn Jae Hwan, 36 ani, actor sud-coreean (n. 1972)\n 8 septembrie: Ahn Jae-hwan, actor sud-coreean (n. 1972)\n 9 septembrie: Michael Kilby, 84 ani, om politic britanic (n. 1924)\n 12 septembrie: Tomislav Ladan, 75 ani, scriitor croat (n. 1932)\n 14 septembrie: Ștefan Iordache, 67 ani, actor român (n. 1941)\n 14 septembrie: Keiko McDonald, 68 ani, orientalistă americană, specializată în cultura japoneză (n. 1940)\n 15 septembrie: Richard Wright (Richard William Wright), 65 ani, muzician, pianist britanic (Pink Floyd), (n. 1943)\n 16 septembrie: Dan Horia Mazilu, 65 ani, profesor universitar, critic literar, estetician și istoric literar român (n. 1943)\n 16 septembrie: Doru Pruteanu, 50 ani, autor român (n. 1955)\n 16 septembrie: Paul H. Stahl, 83 ani, etnosociolog român (n. 1925)\n 16 septembrie: Amália Szőke, 79 ani, traducătoare română (n. 1929)\n 18 septembrie: Florestano Vancini, 82 ani, regizor de film și scenarist italian (n. 1926)\n 20 septembrie: Corrado Balducci, 85 ani, teolog italian (n. 1923)\n 20 septembrie: Wilhelm Heidel, 92 ani, handbalist român (n. 1916)\n 20 septembrie: Paul Howell, 57 ani, politician britanic (n. 1951)\n 22 septembrie: Prințul Mihail Feodorovici Romanoff al Rusiei, 84 ani (n. 1924)\n 25 septembrie: Horațiu Rădulescu, 66 ani, compozitor român (n. 1942)\n 26 septembrie: Paul Newman (Paul Leonard Newman), 83 ani, actor american (n. 1925)\n\nOctombrie \n 3 octombrie: George Draga, 73 ani, compozitor român (n. 1935)\n 3 octombrie: Aurel Stroe, 76 ani, compozitor român (n. 1932)\n 4 octombrie: Fred Degazon, 95 ani, primul președinte al Dominicăi (n. 1913)\n 5 octombrie: Thomas Megahy, 79 ani, politician britanic (n. 1929)\n5 octombrie: Cornel Paraniac, 58 ani, general român (n. 1950)\n 8 octombrie: Gidget Gein (n. Bradley Stewart), 39 ani, muzician american (n. 1969)\n 8 octombrie: Giovanni Giovannini, 88 ani, scriitor italian (n. 1920)\n 8 octombrie: George Emil Palade, 95 ani, medic și om de știință american de etnie română, laureat al Premiului Nobel (1974), (n. 1912)\n 10 octombrie: Ilie Purcaru, 74 ani, publicist și poet român (n. 1933)\n 11 octombrie: Via Artmane (n. Alīda Artmane), 79 ani, actriță letonă (n. 1929)\n 11 octombrie: Jörg Haider, 58 ani, politician austrian (n. 1950)\n 12 octombrie: Alexandru Zavtur, 79 ani, academician din R. Moldova (n. 1929)\n 13 octombrie: Guillaume Depardieu, 37 ani, actor francez, fiul lui Gérard Depardieu (n. 1971)\n 13 octombrie: Frank Rosenthal, 79 ani, director de cazinou american de etnie evreiască (n. 1929)\n 14 octombrie: Barrington J. Bayley, 71 ani, scriitor englez de literatură SF (n. 1937)\n 15 octombrie: Edie Adams (n. Elizabeth Edith Enke), 81 ani, actriță americană (n. 1927)\n 15 octombrie: Fazıl Hüsnü Dağlarca, 94 ani, poet turc (n. 1914)\n 16 octombrie: Germán Abad Valenzuela, 89 ani, radiolog ecuadorian (n. 1919)\n 17 octombrie: Ben Weider (Benjamin Weider), 85 ani, culturist canadian (n. 1923)\n 18 octombrie: Gheorghe Pavelescu, 93 ani, etnolog, folclorist și profesor universitar român (n. 1915)\n 19 octombrie: Gianni Raimondi, 65 ani, solist italian de operă (tenor), (n. 1923)\n 20 octombrie: Anatol Roșcovan, 48 ani, cântăreț din R. Moldova (n. 1960)\n 22 octombrie: Nicolae Boșcaiu, 83 ani, biolog român, membru al Academiei Române (n. 1925)\n 25 octombrie: Muslim Magomaev, 66 ani, cântăreț rus (n. 1942)\n 26 octombrie: Zsigmond Pál Jakó (Sigismund Jakó), 92 ani, istoric român de etnie maghiară (n. 1916)\n 27 octombrie: Heinz Krügel, 87 ani, fotbalist și antrenor german (n. 1921)\n 27 octombrie: Valentin Mednec, 98 ani, arhitect și publicist sovietic și din R. Moldova (n. 1910)\n 27 octombrie: Es'kia Mphahlele, 88 ani, scriitor, critic literar, profesor și activist sud-african de limbă engleză (n. 1919)\n 28 octombrie: Dina Cocea (n. Maria Constantina Cocea), 95 ani, actriță română de teatru și film (n. 1912)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Yma Sumac (n. Zoila Augusta Emperatriz Chavarri del Castillo), 86 ani, cântăreață peruviană (n. 1922)\n 2 noiembrie: Domenico Leccisi, 88 ani, ziarist, sindicalist și politician italian (n. 1920)\n 3 noiembrie: Ion Prisada, 78 ani, saxofonist și compozitor român de jazz (n. 1929)\n 4 noiembrie: John Michael Crichton, 66 ani, autor, medic, producător de film, regizor de film, american (n. 1942)\n 4 noiembrie: Valeriu Rusu, 73 ani, profesor universitar român (n. 1935)\n4 noiembrie: Khertek Anchimaa-Toka, 96 ani, politiciană din Republica Tuva (n. 1912)\n 8 noiembrie: Bodil Aakre, 86 ani, juristă norvegiană (n. 1922)\n 8 noiembrie: Pavel Chirău, 56 ani, ofițer din R. Moldova (n. 1952)\n 8 noiembrie: Alexandru Chirnițchi, 52 ani, muzician din Transnistria (n. 1956)\n8 noiembrie: Hugh Cook, 52 ani, scriitor britanic (n. 1956)\n 8 noiembrie: Mieczysław Rakowski, 81 ani, politician, istoric și jurnalist polonez comunist (n. 1926)\n 9 noiembrie: Miriam Makeba (n. Zenzile Miriam Makeba), 76 ani, cântăreață sud-africană (n. 1932)\n 12 noiembrie: John Mitchell, 61 ani, muzician britanic (The Jimi Hendrix Experience), (n. 1946)\n 14 noiembrie: Ioan Lăcustă, 60 ani, scriitor român (n. 1948)\n 16 noiembrie: Nikodimos Vallindras, 93 ani, mitropolit grec (n. 1915)\n 17 noiembrie: Ennio De Concini, 84 ani, scenarist și regizor de film, italian (n. 1923)\n 18 noiembrie: Laurențiu Panaitopol, 68 ani, matematician român (n. 1940)\n 23 noiembrie: Dumitru Ghițu, 77 ani, fizician din R. Moldova, membru al ASM (n. 1931)\n 25 noiembrie: William Gibson (William Ford Gibson), 94 ani, dramaturg american (n. 1914)\n 25 noiembrie: William Gibson, dramaturg american (n. 1914)\n 26 noiembrie: Dan Enăchescu, 78 ani, medic român, ministru al sănătății (1969-1972 și 1990), (n. 1930)\n 26 noiembrie: Valentin Tașcu, 64 ani, critic literar român (n. 1944)\n 26 noiembrie: Victor Toma, 86 ani, inginer român (n. 1922)\n 27 noiembrie: Vishwanath Pratap Singh, 77 ani, politician indian (n. 1931)\n 28 noiembrie: Alan Abbott, 82 ani, sportiv britanic (cricket), (n. 1926)\n 29 noiembrie: Jørn Utzon, 90 ani, arhitect danez (Opera din Sydney), (n. 1918)\n 30 noiembrie: Artur Silvestri (n. Gabriel Tîrnăcop), 54 ani, scriitor român (n. 1953)\n 30 noiembrie: Iulia Trancu-Iași, 85 ani, profesoară română (n. 1923)\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Aurel Vernescu, 69 ani, caiacist român, dublu laureat olimpic (n. 1939)\n 2 decembrie: Carlos María Abascal Carranza, 59 ani, om politic mexican (n. 1949)\n 4 decembrie: Forrest J. Ackerman (Weaver Wright, Spencer Strong), 92 ani, editor american (n. 1916)\n 5 decembrie: Alexei al II-lea (n. Alexei Mihailovici Rüdiger), 79 ani, patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse (n. 1929)\n5 decembrie: Ticu Dumitrescu (n. Constantin-Grigore Dumitrescu), 80 ani, om politic, deținut politic român (n. 1928)\n 5 decembrie: Beverly Garland, 81 ani, actriță americană de film (n. 1926)\n 5 decembrie: Anca Parghel, 51 ani, cântăreață și profesoară română de jazz (n. 1957)\n 6 decembrie: Paul Niculescu-Mizil, 85 ani, comunist român (n. 1923)\n 9 decembrie: Ibrahim Dossey, 36 ani, fotbalist ghanez (portar), (n. 1972)\n 10 decembrie: Florica Orăscu, 91 ani, cântăreață română (n. 1917)\n 12 decembrie: Sigitas Zigmas Geda, 65 ani, poet lituanian (n. 1943)\n 12 decembrie: Vasile Gorduz, 77 ani, sculptor român (n. 1931)\n 12 decembrie: Van Johnson (Charles Van Dell Johnson), 92 ani, actor american (n. 1916)\n 12 decembrie: Tassos Papadopoulos (n. Efstathios Nikolaou Papadopoulos), 74 ani, al 5-lea președinte al Ciprului (2003-2008), (n. 1934)\n 15 decembrie: Anghel Rugină, 95 ani, economist american de etnie română (n. 1913)\n 15 decembrie: Romeo-Marius Trifu, 69 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1939)\n 16 decembrie: Eugen Cizek, 76 ani, istoric și filolog român (n. 1932)\n 16 decembrie: Nikoła Karaklajić, 82 ani, șahist sârb (n. 1926)\n 18 decembrie: Majel Barrett (Majel Barrett-Roddenberry), 76 ani, actriță americană și producător executiv (n. 1932)\n 18 decembrie: Conor Cruise O'Brien, 91 ani, politician irlandez (n. 1917)\n 20 decembrie: Adrian Mitchell, 76 ani, scriitor britanic (n. 1932)\n 20 decembrie: Robert Mulligan, 83 ani, regizor și producător de film, american (n. 1925)\n 20 decembrie: Petru Pascari, 92 ani, politician din R. Moldova (n. 1929)\n 21 decembrie: Raluca Zamfirescu, 84 ani, actriță română de teatru și film, fiica scriitorului George Mihail Zamfirescu (n. 1924)\n 24 decembrie: Samuel P. Huntington, 81 ani, politolog american (n. 1927)\n 24 decembrie: Harold Pinter, 78 ani, dramaturg britanic de etnie evreiască (n. 1930)\n 24 decembrie: Nicolae Praida, 75 ani, actor român născut în Bulgaria (n. 1933)\n 24 decembrie: Haralamb Zincă (n. Hary Isac Zilberman), 85 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1923)\n 25 decembrie: Eartha Mae Kitt, 81 ani, actriță americană (n. 1927)\n 25 decembrie: Ann Savage, 87 ani, actriță americană (n. 1921)\n 25 decembrie: Ann Savage, actriță americană (n. 1921)\n 28 decembrie: Quentin C. Aanenson, 87 ani, aviator american (n. 1921)\n 30 decembrie: Mircea Soțchi-Voinicescu, 58 ani, actor de teatru și film din R. Moldova (n. 1950)\n\nNedatate \n mai: Eva Cerbu (n. Eva Siegler), 83 ani, pictoriță de etnie evreiască (n. 1924)\nnoiembrie: Costache Lazăr, 89 ani, medic chirurg român (n. 1919)\n Felix Dubneac, 95 ani, preot ortodox român (n. 1912)\nEugen Florescu, 73 ani, comunist român (n. 1935)\n Alexandru Hanță, 76 ani, critic literar român (n. 1931)\n J.T. McIntosh (n. James Murdoch MacGregor), 82 ani, scriitor britanic de literatură SF (n. 1925)\nEcaterina Merică, 67 ani, chimistă română (n. 1941)\nAndrei Ripianu, 89 ani, inginer român (n. 1919)\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: Françoise Barré-Sinoussi (Franța), Harald zur Hausen (Germania), Luc Montagnier (Franța)\n Fizică: Makoto Kobayashi, Toshihide Maskawa, Yoichiro Nambu (Japonia)\n Chimie: Martin Chalfie (SUA), Osamu Shimomura (Japonia), Roger Yonchien Tsien (SUA)\n Economie: Paul Robin Krugman (SUA)\n Literatură: Jean-Marie Gustave Le Clézio (Franța)\n Pace: Martti Ahtisaari (Finlanda)\n\nMari sărbători religioase \n 23 martie: Paștele catolic\n 20 aprilie: Paștele evreiesc\n 27 aprilie: Paștele ortodox\n 9 octombrie: Yom Kippur\n 28 octombrie: Diwali\n 21 decembrie: Hanukkah\n 25 decembrie: Crăciunul\n\nVezi și \n 2008 în literatură\n 2008 în teatru\n 2008 în cinematografie\n 2008 în sport\n\nNote\n\nLegături externe \n\n Zece evenimente externe importante ce au trecut neobservate în 2008, 23 decembrie 2008, Gândul\n Top 10 descoperiri științifice din 2008, 17 decembrie 2008, Andreea Dogar, Evenimentul zilei\n Cele zece catastrofe și accidente majore din 2008, 29 decembrie 2008, Rl Online, România liberă\n Retrospectiva anului 2008, 10 ianuarie 2009, Jurnalul Național\n RETROSPECTIVĂ/Anul sportiv 2008, în date și în cifre, 29 decembrie 2008, Jurnalul Național\n RETROSPECTIVĂ 2008 /Anul magazinelor eco, 26 ianuarie 2009, Florina Zăinescu, Jurnalul Național" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împăr2009?" }, { "from": "assistant", "value": "2009 (MMIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi. A fost al 2009-lea an d.Hr., al 9-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum al 10-lea și ultimul an din deceniul 2000-2009. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Astronomiei.\n Anul Internațional al Fibrelor Naturale.\n Anul Internațional al Reconcilierii.\n Anul Internațional al Gorilei, de către ONU. \n Anul european al creativității și inovării.\n Anul orașelor Vilnius (Lituania) și Linz (Austria), numite Capitale Europene ale Culturii.\nÎn astrologia chineză, începând cu 7 februarie se va intra în Anul boului (până în 7 februarie a fost Anul șobolanului). Următorul An al boului va fi în 2021.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Republica Cehă a preluat de la Franța președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Slovacia a adoptat euro ca monedă națională.\n 1 ianuarie: Irlanda devine prima țară din lume care interzice folosirea becurilor incandescente.\n 1 ianuarie: Asunción devine Capitală Americană a Culturii, iar Vilnius și Linz devin Capitale Europene ale Culturii.\n 3 ianuarie: Forțele tereste israeliene au intrat în Fâșia Gaza. Bilanțul victimelor după opt zile de război a ajuns la peste 460 de morți și aproximativ 4.000 de răniți .\n 7 ianuarie: Gazprom întrerupe furnizarea gazelor către Europa. Premierul rus, Vladimir Putin, a declarat că actuala criză a gazului dintre Rusia și Ucraina va determina Europa să susțină proiectul gazoductului Nord Stream, care urmează să lege direct Rusia de Germania, pe sub Marea Baltică.\n 11 ianuarie: Are loc cea de-a 66-a ediție a Premiilor Globul de Aur.\n 15 ianuarie: US Airways Zborul 1549 aterizează forțat pe suprafața râului Hudson. Toți cei 155 de pasageri și echipajul sunt evacuați în siguranță.\n 17 ianuarie: Ehud Olmert, premierul Israelului anunță că a fost adoptată o rezoluție pentru încetarea unilaterală a focului în Fâșia Gaza. După 22 de zile de la începutul ofensivei israeliane, bilanțul este de 1.200 de palestinieni morți, dintre care 410 copii și 108 femei.\n 20 ianuarie: Sfârșitul mandatului președintelui George W. Bush și începutul mandatului celui de-al 44-lea președinte american, democratul Barack Obama.\n 20 ianuarie: Rusia reia livrările de gaze spre Europa la o zi după semnarea unui acord cu Ucraina.\n 24 ianuarie: În România au loc manifestări dedicate împlinirii a 150 de ani de la Unirea Principatelor Române.\n 29 ianuarie: Jaf armat la o casă de schimb valutar din Brașov soldat cu doi morți și un rănit.\n\nFebruarie \n\n 1 februarie: Kirill I al Moscovei a devenit cel de-al 16-lea patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse.\n 1 februarie: Echipa masculină de handbal a Franței a câștigat Campionatul Mondial din Croația după ce a învins în finală echipa Croației.\n 1 februarie: S-a încheiat a 97-a ediție a turneului de tenis de Grand Slam Australian Open. La simplu, câștigătorii acestei ediții au fost Rafael Nadal la masculin și Serena Williams la feminin.\n 2 februarie: Guvernul din Zimbabwe a anunțat o reformă monetară, prin tăierea a 12 zerori din dolarul zimbabwean. Astfel un trilion de dolari zimbabweni vechi au fost reevaluați la un dolar zimbabwean nou.\n 3 februarie: Curtea de la Haga a dat verdictul în procesul dintre România și Ucraina privind delimitarea platoului continental în zona Insulei Șerpilor. 79,3% din zona aflată în dispută a revenit României, iar restul Ucrainei.\n 3 februarie: A fost anunțată decoperirea celei mai mici exoplanete denumită Corot-Exo-7b.\n 7 februarie: Caniculă în Australia (+46,4°C) în urma căreia au izbucnit mai multe incendii; peste 130 de persoane decedate.\n 10 februarie: Coliziune la o altitudine de 800 km deasupra Siberiei între doi sateliți, unul de origine americană folosit pentru comunicații și lansat în 1997 și celălalt, un satelit militar rus lansat în 1993.\n 13 februarie: Jaf armat (aproape 60.000 euro) la o bancă din Cluj. Este primul jaf armat asupra unei bănci în ultimii 50 de ani din România.\n 22 februarie: A 81-a ediție a premiilor Oscar.\n\nMartie \n\n 2 martie: Președintele statului Guineea-Bissau João Bernardo Vieira este asasinat în timpul unui atac armat la reședința sa din Bissau.\n 2 martie: A 3-a ediție a Premiilor Gopo.\n 7 martie: NASA lansează nava spațială Kepler pentru a monitoriza planete extrasolare din Calea Lactee. \n 17 martie: Președintele Madagascarului, Marc Ravalomanana, este răsturnat de la putere printr-o lovitură de stat.\n\nAprilie \n\n \n 1 aprilie: Albania și Croația devin membre NATO.\n 3-4 aprilie: Are loc cel de-al 21-lea Summit NATO, la 60 de ani de la înființare. Fostul prim ministru danez Anders Fogh Rasmussen devine noul secretar general al NATO.\n 5 aprilie: Alegeri parlamentare în Republica Moldova.\n 5 aprilie: Coreea de Nord lansează cu succes satelitul de comunicații Kwangmyŏngsŏng-2.\n 6 aprilie: A avut loc un cutremur devastator 6,3 grade Richter, care a zguduit centrul Italiei, în special orașul L'Aquila. Bilanțul provizoriu indică peste 300 de morți.\n 6-12 aprilie: A 88-a ediție a Campionatului European de Haltere s-a desfășurat la București, la Sala Polivalentă.\n 7 aprilie: Manifestații violente au avut loc la sediul Parlamentului și Președinției R. Moldova din Chișinău, simpatizanții opoziției contestând corectitudinea alegerilor din urmă cu două zile.\n 13 aprilie: A 17-a ediție a premiilor UNITER.\n 21 aprilie: UNESCO lansează World Digital Library.\n 25 aprilie: Cutremur în Vrancea. Magnitudine de 5,3 grade Richter. Cutremurul s-a simțit în mai multe orașe din țară.\n\nMai \n\n 7 mai: Înființarea a Parteneriatului Estic de la Praga.\n17 mai: Apare jocul video Minecraft.\n 16 mai: Finala celei de-a 54-a ediții a concursului Eurovision a avut loc la Moscova, Rusia.\n 18 mai: După un sfert de secol de lupte, războiul civil din Sri Lanka se încheie cu înfrângerea totală a militarilor Tigrilor de Eliberare din Tamil Eelam. \n 20 mai: Prima tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova a eșuat.\n 22 mai: Conventul General din Debrecen a reînființat Biserica Reformată Maghiară din care fac parte și cele două episcopii ale Bisericii Reformate din România\n 28 mai: A doua tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova a fost amânată pe data de 3 iunie.\n\nIunie \n\n 1 iunie: Un Airbus A 330, aparținând companiei Air France, a dispărut deasupra Oceanului Atlantic; au fost 228 de decese, iar cutia neagră a fost găsită după 23 de luni de căutări.\n 3 iunie: A doua tentativă de alegere a președintelui Republicii Moldova de asemenea a eșuat.\n 7 iunie: Alegeri pentru Parlamentul European în România, 2009.\n 7 iunie: Se încheie a 8-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.\n 11 iunie: Tulpina H1N1 suferă mutații, declanșându-se pandemia de „gripă porcină“ la nivel mondial. \n 12 iunie: Mahmoud Ahmadinejad este reales președinte al Iranului. La scurt timp după anunțarea rezultatelor oficiale în capitala Teheran se declanșează proteste.\n 13 iunie: Se încheie a 46-a ediție a Turului Ciclist al României.\n 21 iunie: Intră în vigoare Statutul de autonomie lărgită a Groenlandei prin care Groenlanda preia controlul asupra resurselor sale din subsol și dreptul la autoderminare. Groenlandeza deevine limba oficială.\n 25 iunie: Moare, Michael Jackson, supranumit Regele muzicii pop, stârnind numeroase controverse.\n\nIulie \n\n 1 iulie: Suedia preia de la Republica Cehă președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 4 iulie: A început cea de-a 96-a ediție a Turului Franței.\n 17 iulie-2 august: Cea de-a 13 ediție a Campionatelor Mondiale de natație s-a desfășurat la Roma.\n 22 iulie: Eclipsă totală de soare în Asia.\n 26 iulie: S-a încheiat cea de-a 96-a ediție a Turului Franței cu victoria spaniolului Alberto Contador.\n 29 iulie: Alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova.\n\nAugust \n\n 1 august: Anders Fogh Rasmussen devine Secretar General al NATO.\n 7 august: Taifunul Morakot lovește Taiwanul, omorând 500 de persoane și rănind 1000 de persoane, provocând cele mai grave inundații de pe insulă din ultima jumătate de secol.\n 15-23 august: Are loc cea de-a 12 ediție a Campionatului Mondial de Atletism de la Berlin.\n 16 august: Jamaicanul Usain Bolt stabilește un nou record mondial în proba de 100 m plat (9,58 sec.) din cadrul Campionatelor Mondiale de Atletism de la Berlin. Vechea performanță îi aparținea tot lui, fiind stabilită la Jocurile Olimpice de vară de la Beijing (9,69 sec.).\n 26 august: Madonna a concertat pentru prima dată în România în fața a aproximativ 70.000 de spectatori din Parcul Izvor din București.\n\nSeptembrie \n\n 11 septembrie: Mihai Ghimpu, numit în funcția de președinte al Parlamentului pe 28 august, a devenit președinte interimar al Republicii Moldova.\n 14 septembrie: Alegeri parlamentare în Norvegia.\n 21-27 septembrie: A 17-a ediție a turneului de tenis Open România câștigată de spaniolul Albert Montañés în fața argentinianului Juan Mónaco.\n 27 septembrie: Alegeri federale în Germania. În funcția de cancelar a fost realeasă Angela Merkel.\n 27 septembrie: Regizorul franco-polonez, Roman Polanski, este arestat în Elveția, în urma lansării autorităților americane a unei operațiuni de căutare internațională începând din anul 2005. Polanski ajunsese în Elveția cu intenția de a participa la Festivalul Internațional de Film de la Zürich.\n 28 septembrie: Cel puțin 157 de demonstranți sunt uciși de către armata guineeană în timpul unui protest împotriva guvernului care a venit la putere printr-o lovitură de stat în anul precedent. \n 30 septembrie: Un cutremur de magnitudine 7,6 grade pe scara Richter lovește Sumatra, Indonezia, cu un maxim de intensitate VIII Mercalli (sever), bilanțul este de 1.110 decese.\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Mircea Geoană anunță că toți miniștrii PSD demisionează din Guvern în urma revocării din funcția de ministru de interne a lui Dan Nica.\n 2 octombrie: La cea de-a 121 sesiune a Comitetului Internațional Olimpic de la Copenhaga, Danemarca, Rio de Janeiro a fost aleasă gazda Jocurilor Olimpice de vară din 2016.\n 2 octombrie: În Irlanda, 67,13% dintre alegători au votat pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona.\n 8 octombrie: Herta Müller, scriitoare și traducătoare germană originară din România, este laureată a Premiului Nobel.\n 8 octombrie: Echipa României a câștigat medalia de aur în proba masculină de sabie din cadrul Campionatelor Mondiale de scrimă din Antalya. Acesta este primul titlu mondial cucerit de România la un sport olimpic, în anul 2009.\n 13 octombrie: În România, Guvernul Emil Boc (1) a fost demis în urma moțiunii de cenzură intitulată „11 împotriva României”, inițiată de PNL și UDMR și susținută de PSD, cu 254 voturi „pentru” și 176 „împotrivă”. A fost primul guvern din istoria României post-comuniste care a căzut în urma unei moțiuni de cenzură.\n 15 octombrie: Președintele României, Traian Băsescu îl desemnează pentru a forma un nou guvern pe Lucian Croitoru însă Parlamentul nu a validat guvernul format de el.\n 22 octombrie: Compania americană Microsoft a lansat pe piață noul sistem de operare Windows 7.\n\nNoiembrie \n\n 4 noiembrie: Guvernul propus de Lucian Croitoru este respins de Parlamentul României cu 189 voturi pentru și 250 împotrivă.\n 6 noiembrie: Traian Băsescu nominalizează o nouă persoană pentru funcția de premier al României pe primarul sectorului 3 al capitalei, Liviu Negoiță.\n 13 noiembrie: NASA anunță că a descoperit o mare cantitate de apă pe Lună.\n 19 noiembrie: Prim-ministrul Belgiei, Herman Van Rompuy, devine primul președinte stabil al Consiliului European.\n 22 noiembrie: Alegeri prezidențiale în România. În primul scrutin Traian Băsescu conduce cu 32,44% din voturi, urmat de Mircea Geoană cu 31,15%, care se califică pentru al 2-lea tur de scrutin.\n 22 noiembrie: Referendum în România, privind la trecerea la parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300.\n\nDecembrie \n 6 decembrie: Alegeri prezidențiale în România. În scrutinul al 2-lea Traian Băsescu obține un scor de 50,34% din sufragii, contracandidatul său, Mircea Geoană, obținând doar 49,66%.\n 11 decembrie: Alegeri prezidențiale în Chile.\n 15 decembrie: Liviu Negoiță depune mandatul de prim-ministru primit de la Traian Băsescu pe 6 noiembrie.\n 16 decembrie: Traian Băsescu este confirmat de Curtea Constituțională în funcția de Președinte al României pentru încă cinci ani.\n 17 decembrie: Președintele României Traian Băsescu îl desemnează pentru a forma un nou guvern pe Emil Boc.\n 21 decembrie: Traian Băsescu depune jurământul de învestitură în fața Parlamentului României.\n 23 decembrie: Guvernul Boc II este validat de Parlamentul României cu 276 voturi pentru și 135 împotrivă.\n\nDecese\n\nIanuarie \n 2 ianuarie: Ryuzo Hiraki, 77 ani, fotbalist japonez (n. 1931)\n 3 ianuarie: Gabriela Tudor, 51 ani, om de afaceri român (n. 1957)\n 5 ianuarie: Mircea Stănescu, 39 ani, politician român, fiul lui Sorin Roșca Stănescu (n. 1969)\n 6 ianuarie: Ron Asheton (Ronald Frank Asheton), 60 ani, muzician american (The Stooges), (n. 1948)\n 10 ianuarie: Paramon Maftei, 83 ani, solist român de operă (tenor), (n. 1935)\n 10 ianuarie: Ioan Nemeș, 85 ani, biolog român (n. 1924)\n 10 ianuarie: Elżbieta Zawacka, 99 ani, profesoară universitară poloneză (n. 1909)\n 12 ianuarie: Claude Berri (n. Claude Berel Langmann), 74 ani, regizor francez (n. 1934)\n 12 ianuarie: Arne Næss, 96 ani, filosof norvegian (n. 1912)\n 13 ianuarie: Patrick McGoohan, 80 ani, actor american (n. 1928)\n 14 ianuarie: Victor Dolipschi, 58 ani, sportiv român (lupte), (n. 1950)\n 14 ianuarie: Jan Kaplický, 71 ani, arhitect ceh (n. 1937)\n 14 ianuarie: Ricardo Montalbán, actor mexicano-american de film și televiziune (n. 1920)\n 15 ianuarie: Olivier Clément, 87 ani, teolog francez (n. 1921)\n 16 ianuarie: Andrew Newell Wyeth, 91 ani, pictor american (n. 1917)\n 18 ianuarie: Victor Ciutac, 71 ani, actor din R. Moldova (n. 1938)\n 18 ianuarie: Grigore Vieru, 73 ani, poet român din Republica Moldova, membru corespondent al Academiei Române (n. 1935)\n 20 ianuarie: Mihai Rădulescu, 72 ani, scriitor și istoric român (n. 1936)\n20 ianuarie: Eugen Trofin, 77 ani, antrenor român de handbal (n. 1931)\n 25 ianuarie: Eleanor F. Helin (n. Eleanor Key Francis), 76 ani, astronom american (n. 1932)\n 27 ianuarie: John Updike (John Hoyer Updike), 76 ani, scriitor american (n. 1932)\n 27 ianuarie: Ramaswamy Venkataraman, 98 ani, al 8-lea președinte al Indiei (1987-1992), (n. 1910)\n 30 ianuarie: Teddy Mayer (Edward Everett Mayer), 73 ani, cofondatorul echipei de Formula 1 McLaren (n. 1935)\n31 ianuarie: Lino Aldani, 82 ani, scriitor italian (n. 1926)\n 31 ianuarie: Virgil Constantinescu (n. Virgiliu Niculae G. Constantinescu), 78 ani, inginer român, președinte al Academiei Române (n.1931)\n 31 ianuarie: Virgiliu N. Constantinescu, inginer român (n. 1931)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Anastasie Iordache, 75 ani, istoric român (n. 1933)\n 1 februarie: Jim McWithey, 81 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1927)\n 2 februarie: Constantin Ciopraga, 92 ani, critic literar, membru de onoare al Academiei Române (n. 1916)\n 2 februarie: Marius Pepino, 83 ani, actor român (n. 1925)\n 3 februarie: Virgil Almășanu, 82 ani, pictor român (n. 1926)\n 5 februarie: Albert Barillé, 88 ani, producător francez de film (n. 1920)\n 6 februarie: James Whitmore, 87 ani, actor american (n. 1921)\n 8 februarie: Marian Cozma, 26 ani, handbalist român (n. 1982)\n 9 februarie: Alexandru Danielopol, 92 ani, jurist român (n. 1916)\n11 februarie: Willem Johan Kolff, 97 ani, medic internist neerlandez, pionier al hemodializei, inima artificială (n. 1911)\n13 februarie: Gianna Maria Canale, 81 ani, actriță italiană (n. 1927)\n 15 februarie: Kazuhiko Nishijima, 82 ani, fizician japonez (n. 1926)\n 18 februarie: Tayeb Salih, 79 ani, scriitor sudanez (n. 1929)\n 19 februarie: Kelly Groucutt (n. Michael William Groucutt), 63 ani, muzician britanic (Electric Light Orchestra), (n. 1945)\n 19 februarie: Petru Nedov, 82 ani, academician din R. Moldova de etnie bulgară (n. 1926)\n20 februarie: Eugenia Bădulescu, 87 ani, actriță română de teatru și film (n. 1921)\n 20 februarie: Costin Cazaban, 62 ani, compozitor francez de etnie română (n. 1946)\n 20 februarie: Grigore Dogaru, 88 ani, preot greco-catolic român (n. 1921)\n 20 februarie: Gheorghe Singur, 78 ani, economist din R. Moldova (n. 1930)\n 24 februarie: Ádám Anavi, 99 ani, scriitor maghiar (n. 1909)\n 25 februarie: Philip José Farmer, 91 ani, scriitor american (n. 1918)\n 27 februarie: Manea Mănescu, 92 ani, comunist român (n. 1916)\n 28 februarie: Miguel Serrano, 91 ani, diplomat, jurnalist, explorator și poet chilian (n. 1917)\n\nMartie \n 1 martie: Paolo Maffei, 83 ani, astrofizician italian (n. 1926)\n 1 martie: Mihail Podureț, 81 ani, fizician sovietic de etnie română (n. 1927)\n 2 martie: Jacob Theodore Schwartz, 79 ani, matematician american (n. 1930)\n 3 martie: Åke Lindman (n. Åke Leonard Järvinen), 81 ani, actor finlandez (n. 1928)\n 11 martie: Péter Bacsó, 81 ani, producător, scenarist și regizor de film, maghiar (n. 1928)\n 11 martie: Matilda Caragiu Marioțeanu, 81 ani, lingvistă română de etnie aromână, membră a Academiei Române, sora actorului Toma Caragiu (n. 1927)\n 12 martie: Mihai Ungheanu, 69 ani, senator român (2000-2008), (n. 1939)\n 13 martie: Betsy Blair, 85 ani, actriță americană de film și teatru (n. 1923)\n 13 martie: Andrew Martin, 33 ani, wrestler canadian (n. 1975)\n 16 martie: Rozalia Borș, 76 ani, demnitar comunist român de etnie maghiară (n. 1933)\n 16 martie: Abdelkebir Khatibi, 71 ani, scriitor marocan (n. 1938)\n 18 martie: Natasha Jane Richardson, 45 ani, actriță britanică de teatru și film (n. 1963)\n 19 martie: Ion Dolănescu, 65 ani, interpret român de muzică populară (n. 1944)\n 21 martie: Mohit Sharma, 31 ani, ofițer al armatei indiene care a primit postum Ashoka Chakra, cea mai înaltă decorație militară din India în timp de pace (n. 1978)\n 21 martie: Petre Stoica, 78 ani, poet român (n. 1931)\n 22 martie: Jade Goody (Jade Cerisa Lorraine Goody), 27 ani, prezentatoare britanică TV (n. 1981)\n 23 martie: Lloyd Ruby, 81 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1928)\n 24 martie: Péter Jecza, 69 ani, sculptor și profesor de sculptură român de etnie maghiară (n. 1939)\n 28 martie: Constantin Isac, 81 ani, medic chirurg român (n. 1927)\n 28 martie: Maurice Jarre, 84 ani, compozitor și dirijor francez (n. 1924)\n 28 martie: Renata Mauro, 74 ani, actriță, cântăreață și moderatoare de televiziune italiană (n. 1934)\n 29 martie: Eugeniu Hriscev, 67 ani, economist din R. Moldova (n. 1942)\n 30 martie: Anna Beda, 82 ani, poetă maghiară (n. 1926)\n 31 martie: Marga Barbu (n. Margareta-Yvonne Butuc), 80 ani, actriță română de teatru și film (n. 1929)\n\nAprilie \n 2 aprilie: Lazăr Dragoș, 78 ani, matematician român (n. 1930)\n 5 aprilie: I. J. Good (n. Isidore Jacob Gudak), 92 ani, matematician britanic (n. 1916)\n 6 aprilie: Gheorghe Ene, 72 ani, fotbalist (atacant) și antrenor român (n. 1937)\n 6 aprilie: Vilmos Szabó (pictor), 66 ani, pictor și critic de artă român de etnie maghiară (n. 1942)\n 7 aprilie: Ion Țîbuleac, 22 ani, una din victimele revoltei anticomuniste (n. 1987)\n 8 aprilie: Valeriu Victor Boboc, 23 ani, victimă a revoltei anticomuniste din R. Moldova (n. 1985)\n 10 aprilie: Ioannis Patakis, 68 ani, politician grec (n. 1940)\n 12 aprilie: Sitara Achakzaï, 52 ani, politiciană și activistă pentru drepturilor femeilor, cu dublă cetățenie, afgană și germană (n. 1957)\n 12 aprilie: Marilyn Chambers (n. Marilyn Ann Briggs), 56 ani, actriță americană (n. 1952)\n 14 aprilie: Maurice Druon, 90 ani, scriitor francez (n. 1918)\n 15 aprilie: Cicerone Poghirc (Cicerone George D. Poghirc), 81 ani, lingvist, indo-europenist, istoric al limbii române, tracolog și istoric al religiilor român (n. 1928)\n 17 aprilie: Gheorghe Cozub, 71 ani, academician din R. Moldova (n. 1937)\n 19 aprilie: J. G. Ballard (James Graham Ballard), 78 ani, scriitor britanic de literatură SF (n. 1930)\n 20 aprilie: Aladár Lászlóffy, 71 ani, scriitor maghiar din România, membru corespondent al Academiei Române (n. 1937)\n 21 aprilie: Vivian Maier, 83 ani, fotografă americană (n. 1926)\n 22 aprilie: Marilyn Cooper, 74 ani, actriță americană (n. 1934)\n 23 aprilie: Damaschin Coravu, 68 ani, episcop român (n. 1940)\n 26 aprilie: Cătălina Murgea, 68 ani, actriță română (n. 1941)\n 27 aprilie: Tomohiko Ikoma, 76 ani, fotbalist japonez (portar), (n. 1932)\n 27 aprilie: Valeria Peter Predescu, 61 ani, interpretă română de muzică populară din Năsăud (n. 1947)\n 30 aprilie: Vasile Miclăuș, 55 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1954)\n\nMai \n 2 mai: Augusto Boal, 78 ani, scriitor brazilian (n. 1931)\n 4 mai: Dom DeLuise (Dominick DeLuise), 75 ani, actor american (n. 1933)\n4 mai: Corneliu Petrescu, 84 ani, pictor român (n. 1924)\n 6 mai: Virgiliu Dan Negrea, 67 ani, profesor universitar român (n. 1942)\n 12 mai: Petre Mihai Bănărescu, 87 ani, zoolog și biogeograf român, membru al Academiei Române (n. 1921)\n 13 mai: Monica Bleibtreu, 65 ani, actriță și scenaristă austriacă (n. 1944)\n 13 mai: Ruslan Holban, 28 ani, ofițer și căpitan rus de etnie găgăuză și bașchiră (n. 1981)\n 14 mai: Gheorghe Ion, 85 ani, militar și politician comunist român (n. 1923)\n 15 mai: Eremia Constantin Cotrutz, 74 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1935)\n 15 mai: Nicolae Filip, 83 ani, fizician și savant din R. Moldova, membru al Academiei de științe (ASM), (n. 1926)\n 15 mai: Bud Tingwell (Charles William Tingwell), 86 ani, cântăreț, aviator, prezentator radio și actor australian de film și televiziune (n. 1923)\n 15 mai: Nicolae Filip, academician moldovean (n. 1926)\n 17 mai: Mario Benedetti, 88 ani, scriitor uruguayan (n. 1920)\n 17 mai: Alexandru Husar, 89 ani, filosof român (n. 1920)\n 17 mai: Alexei Marinat, scriitor moldovean (n. 1924)\n 18 mai: Wayne Allwine (Wayne Anthony Allwine), 62 ani, actor american (n. 1947)\n18 mai: David Ghiladi, 100 ani, ziarist, scriitor, redactor literar și traducător israelian (n. 1908)\n 19 mai: Gheorghe Corneliu Chirieș, 80 ani, jurnalist militar român (n. 1928)\n 20 mai: Pierre Gamarra, 89 ani, scriitor francez (n. 1919)\n 20 mai: Oleg Ivanovici Iankovski, 65 ani, actor rus de teatru și film (n. 1944)\n 20 mai: Adelaida Mateescu, 75 ani, inginer român (n. 1932)\n 23 mai: Roh Moo-Hyun, 62 ani, al 16-lea președinte al Coreei de Sud (2003-2008), (n. 1946)\n 23 mai: Barbara Rudnik, 50 ani, actriță germană (n. 1958)\n 26 mai: Mihail Papayannakis, 67 ani, om politic grec (n. 1941)\n 27 mai: Clive Granger (Clive William John Granger), 74 ani, economist britanic (n. 1934)\n 28 mai: Lenrie Peters, scriitor gambian (n. 1932)\n 30 mai: Ephraim Katzir (n. Efraim Kaczalski), 93 ani, al 4-lea președinte al Israelului (1973-1978), (n. 1916)\n 30 mai: Efraim Katzir, biofizician israelian, al patrulea președinte al Israelului (n. 1916)\n 31 mai: Millvina Dean, 97 ani, ultima supraviețuitoare a naufragiului vasului „Titanic” (n. 1912)\n 31 mai: Felipe Camisón Asensio, politician spaniol (n. 1929)\n\nIunie \n 1 iunie: Agnesa Roșca, 79 ani, poetă, eseistă, publicistă și traducătoare din Republica Moldova (n. 1929)\n 2 iunie: Andrei Vartic, 60 ani, fizician, scriitor, publicist și actor din R. Moldova (n. 1948)\n 2 iunie: Auguste Baillayre, pictor francez (n. 1958)\n 3 iunie: David Carradine (n. John Arthur Carradine), 72 ani, actor american (n. 1936)\n7 iunie: Danielle Darras, 65 ani, politiciană franceză (n. 1943)\n 7 iunie: Hugh Collin Hopper, 64 ani, basist britanic (Soft Machine), (n. 1945)\n 9 iunie: Karl-Michael Vogler, 80 ani, actor german (n. 1928)\n 10 iunie: Ioan Nemeș, biolog român (n. 1924)\n 15 iunie: Sohrab Aarabi, 19 ani, student iranian (n. 1990)\n 15 iunie: Mircea N. Sabău, 74 ani, fizician și profesor român (n. 1934)\n 16 iunie: Gheorghe Pârnuță, 94 ani, profesor universitar, istoric al invățământului și scriitor român (n. 1915)\n 17 iunie: Ralf Gustav Dahrendorf (Wieland Europa), 80 ani, sociolog și politician britanic de etnie germană (n. 1929)\n18 iunie: Carlos Candal, 71 ani, politician portughez (n. 1938)\n 18 iunie: Mihai Mocanu, 67 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1942)\n 19 iunie: Nicolae Neagu, 77 ani, medic și poet român (n. 1931)\n 23 iunie: Paneth Farkas, 92 ani, jucător român de tenis, de etnie maghiară (n. 1917)\n 23 iunie: Farkas Paneth, jucător de tenis de masă român (n. 1917)\n 24 iunie: Matei Călinescu, 75 ani, critic și teoretician literar român (n. 1934)\n 24 iunie: Octavian Iliescu, 89 ani, avocat și numismat român (n. 1919)\n24 iunie: Olja Ivanjicki, 78 ani, artistă plastică și poetă sârbă (n. 1931)\n 24 iunie: Dumitru Surdu, 62 ani, politician român (n. 1947)\n 25 iunie: Farrah Fawcett (n. Mary Farrah Leni Fawcett), 62 ani, actriță americană (n. 1947)\n 25 iunie: Michael Jackson (Michael Joseph Jackson), 50 ani, interpret și compozitor american de muzică pop supranumit „regele muzicii pop”, (n. 1958)\n 25 iunie: Irina Parpulova, 77 ani, jucătoare de dame sovietică și din R. Moldova (n. 1931)\n 26 iunie: Ștefan Fay (n. Ștefan Vasile Andrei), 89 ani, scriitor și genealogist francez, născut în România (n. 1919)\n28 iunie: Billy Mays (n. William Darrell Mays, jr.), 50 ani, prezentator TV, american (n. 1958)\n 28 iunie: Petru Poiată, 47 ani, deputat în primul parlament al Republicii Moldova (n. 1962)\n 29 iunie: Magdalena Boiangiu, 70 ani, critic de teatru, jurnalist român (n. 1939)\n 29 iunie: Mihai Iacob, regizor român (născut în 1933 la Orăștie) (n. 1933)\n 30 iunie: Pina Bausch, 68 ani, balerină și coregrafă germană (n. 1940)\n\nIulie \n 1 iulie: Marwa El-Sherbini, 31 ani, farmacistă egipteană (n. 1977)\n 1 iulie: Karl Malden (n. Mladen George Sekulovich), 97 ani, actor american (n. 1912)\n 1 iulie: Iosif Vatopedinul, 88 ani, monah din Muntele Athos, unul dintre puținii ucenici ai Sfântului Iosif Isihastul (Spileotul) (n. 1921)\n 3 iulie: Frank Devine, 77 ani, jurnalist și editor de ziar australian (n. 1931)\n 3 iulie: Dumitru Irimia, 69 ani, profesor, lingvist și filolog român (n. 1939)\n 3 iulie: John Keel (n. Alva John Kiehle), 79 ani, jurnalist și ufolog american (n. 1930)\n 4 iulie: Gelu Măgureanu, 41 ani, poet, ziarist și sociolog român (n. 1967)\n 5 iulie: Dionisie Ghermani, 86 ani, scriitor român (n. 1922)\n 5 iulie: Mihai Marcian Iacob, 76 ani, regizor român de film (n. 1933)\n 6 iulie: Vasili Aksionov, 76 ani, scriitor rus (n. 1932)\n 6 iulie: Mihai Baicu, 33 ani, fotbalist român (n. 1975)\n 6 iulie: Robert Strange McNamara, 93 ani, om de afaceri și politician american (n. 1916)\n 9 iulie: Nicolae Burcea, 54 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1955)\n 11 iulie: Arturo Gatti, 37 ani, pugilist canadian de etnie italiană (n. 1972)\n 12 iulie: Charles N. Brown (Charles Nikki Brown), 72 ani, redactor american (n. 1937)\n 12 iulie: Tommy Cummings (Thomas Smith Cummings), 80 ani, fotbalist britanic (n. 1928)\n 12 iulie: Christopher Prout, politician britanic (n. 1942)\n 13 iulie: Uma Aaltonen, 68 ani, politician, autor și jurnalist finlandez (n. 1940)\n 14 iulie: Maurice Fontaine, 104 ani, politician francez, membru de onoare al Academiei Române (n. 1904)\n 15 iulie: Natalia Estemirova, 49 ani, jurnalistă rusă și activistă pentru drepturile omului (n. 1959)\n 17 iulie: Meir Amit, 88 ani, general și om politic israelian (n. 1921)\n 17 iulie: Leszek Kołakowski, 81 ani, filosof polonez (n. 1927)\n 18 iulie: Petre Alexandrescu, 79 ani, istoric român (n. 1930)\n 18 iulie: Paul Petrescu, 88 ani, etnolog român (n. 1921)\n 18 iulie: Paul Petrescu, etnolog român (n. 1921)\n 21 iulie: Maria Sanda Tătărescu-Negropontes, 90 ani, senator român (1990-1992), (n. 1919)\n 23 iulie: Dan Setlacec, 87 ani, medic și profesor român (n. 1921)\n 25 iulie: Sergiu Grossu, 88 ani, scriitor și teolog român (n. 1920)\n 29 iulie: Thomas von Randow (aka Zweistein), 87 ani, matematician german (n. 1921)\n 31 iulie: Sorin Mircea Bottez, 79 ani, om politic român, luptător anticomunist, ambasador al României la ONU (n. 1930)\n 31 iulie: Bobby Robson (n. Robert William Robson), 76 ani, fotbalist, antrenor și selecționer britanic (n. 1933)\n\nAugust \n 1 august: Corazon Aquino (María Corazón Cojuangco Aquino), 76 ani, al 11-lea președinte al statului Filipine (1986-1992), (n. 1933)\n 2 august: Constantin Condrea, 88 ani, poet, dramaturg, satiric și traducător român (n. 1920)\n 2 august: Hironoshin Furuhashi, 80 ani, înotător olimpic de freestyle, japonez (n. 1928)\n 4 august: Amos Kenan, scriitor, ziarist și artist plastic israelian (n. 1927)\n 6 august: John Hughes, 59 ani, regizor, scenarist și producător american (Singur acasă) (n. 1950)\n 6 august: Ileana Pociovălișteanu (Bulova, Lindt), 89 ani, cetățeană română (n. 1919)\n7 august: Tamás Cseh, 66 ani, cântăreț, compozitor și interpret de muzică pop, maghiar (n. 1943)\n 7 august: Eru Potaka-Dewes, 70 ani, actor neozeelandez (n. 1939)\n 7 august: Tatiana Stepa, 46 ani, interpretă româncă de muzică folk (n. 1963)\n 8 august: Daniel Jarque (Daniel Jarque González), 26 ani, fotbalist spaniol (n. 1983)\n 11 august: Valeriu Lazarov, 73 ani, realizator român de programe TV (n. 1935)\n 12 august: Les Paul (n. Lester William Polsfuss), 94 ani, chitarist american (n. 1915)\n 15 august: Florin Bogardo, 64 ani, compozitor și cântăreț român (n. 1942)\n 18 august: Kim Dae-jung (Thomas More), 85 ani, al 15-lea președinte al Coreei de Sud (1998-2003), (n. 1924)\n 18 august: Robert Novak, 78 ani, cronicar⁠, jurnalist, prezentator de televiziune, autor și comentator conservator american (n. 1931)\n 20 august: Ion Săsăran, 75 ani, actor român (n. 1933)\n 24 august: Toni Sailer (Anton Engelbert Sailer), 73 ani, sportiv (schi) și actor austriac (n. 1935)\n 25 august: Robert Heppener, 84 ani, compozitor neerlandez (n. 1925)\n 25 august: Edward Kennedy (Edward Moore Kennedy), 77 ani, politician american, cel mai vechi membru al senatului SUA (n. 1932)\n 26 august: Abd al-Aziz al-Hakim, 56 ani, politician irakian (n. 1953)\n 27 august: Serghei Mihailovici Mihalkov, 96 ani, scriitor rus (n. 1913)\n 28 august: Günter Kießling, 83 ani, general german (n. 1925)\n 29 august: Chris Connor (n. Mary Loutsenhizer), 81 ani, cântăreață americană de jazz (n. 1927)\n 29 august: Frank Gardner, 78 ani, pilot australian de Formula 1 (n. 1930)\n 29 august: Paul Grosz, 84 ani, politician austriac de etnie evreiască (n. 1925)\n 29 august: Mady Rahl (n. Edith Gertrud Meta Raschke), 94 ani, actriță germană (n. 1915)\n 29 august: Dan Voiculescu, 69 ani, compozitor român de operă (n. 1940)\n 29 august: Dan Voiculescu, compozitor român (n. 1940)\n 31 august: Asbjørn Aarseth, 73 ani, istoric literar norvegian (n. 1935)\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Guy Babylon, 52 ani, claviaturist și compozitor american (n. 1956)\n 3 septembrie: Christine D'haen, 85 ani, scriitoare belgiană (n. 1923)\n 3 septembrie: Christine D'Haen, scriitoare belgiană (n. 1923)\n 6 septembrie: Damian Necula, 72 ani, poet și scriitor român (n. 1937)\n 7 septembrie: Norman West, 73 ani, politician britanic (n. 1935)\n 8 septembrie: Ray Barrett (Raymond Charles Barrett), 82 ani, actor australian (n. 1927)\n 8 septembrie: Aage Niels Bohr, 87 ani, fizician danez, laureat al Premiului Nobel (1975), (n. 1922)\n 8 septembrie: Mike Bongiorno, 85 ani, moderator de televiziune și jurnalist italian (n. 1924)\n 11 septembrie: Felicia-Sofia Șerban, 71 ani, lingvistă română (n. 1938)\n 12 septembrie: Norman Ernest Borlaug, 95 ani, agronom american, laureat al Premiului Nobel (1970), (n. 1914)\n 12 septembrie: Antônio Olinto (scriitor), 90 ani, scriitor, poet, eseist și traducător brazilian (n. 1919)\n 12 septembrie: Antônio Olinto Marques da Rocha, scriitor brazilian (n. 1919)\n 14 septembrie: Patrick Swayze (Patrick Wayne Swayze), 57 ani, actor și dansator american (n. 1952)\n 15 septembrie: Nicu Constantin, 71 ani, actor român (n. 1939)\n 17 septembrie: Dick Durock, 72 ani, actor și cascador american (n. 1937)\n 18 septembrie: Irving Kristol, 89 ani, jurnalist american (n. 1920)\n 19 septembrie: Elizaveta Mukasei, 97 ani, spioană sovietică (n. 1912)\n 23 septembrie: Ertuğrul Osman Osmanoğlu, 90 ani, șef al casei dinastice Osman din Turcia (n. 1919)\n 24 septembrie: Susan Atkins, 61 ani, criminală americană (n. 1948)\n 24 septembrie: Stelian Tăbăraș (Tăbărași), 69 ani, scriitor român (n. 1939)\n 25 septembrie: István Bujtor, 67 ani, actor maghiar (n. 1942)\n 25 septembrie: Alicia de Larrocha (Alicia de Larrocha y de la Calle), 86 ani, pianistă spaniolă (n. 1923)\n 28 septembrie: Apostolos Papakonstantinou, 84 ani, teolog ortodox grec (n. 1924)\n 28 septembrie: Nicolae Pleșiță, 80 ani, general în cadrul DSS, torționar al regimului comunist român (n. 1929)\n 28 septembrie: Daniel Thellmann, 49 ani, politician român (n. 1960)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Guido Jendritzko, 84 ani, sculptor, pictor și fotograf german (n. 1925)\n 1 octombrie: Kazumi Takada, 58 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1951)\n 2 octombrie: Marek Edelman, 90 ani, politician și activist polonez de etnie evreiască (n. 1922)\n 2 octombrie: Rolf Rüssmann, 58 ani, fotbalist german (n. 1950)\n 3 octombrie: Louis Vasile Pușcaș, 94 ani, episcop român (n. 1915)\n 4 octombrie: Ernő Kolczonay, 56 ani, sportiv maghiar (scrimă), (n. 1953)\n 5 octombrie: Israel Gelfand, 96 ani, matematician rus de etnie evreiască (n. 1913)\n 5 octombrie: Giselher Wolfgang Klebe, 84 ani, compozitor german (n. 1925)\n 7 octombrie: Irving Penn, 92 ani, fotograf american (n. 1917)\n 7 octombrie: Pedro Elias Zadunaisky, 91 ani, matematician și astronom argentinian (n. 1917)\n 8 octombrie: Torsten Reißmann, 53 ani, sportiv german (judo), (n. 1956)\n 9 octombrie: Jacques Chessex, 75 ani, scriitor și pictor elvețian (n. 1934)\n 10 octombrie: Luis Aguilé, 73 ani, actor și cântăreț argentinian (n. 1936)\n 12 octombrie: Israel Gohberg, 81 ani, matematician rus (n. 1928)\n 13 octombrie: Paul Barbăneagră, 80 ani, regizor și actor francez de etnie română (n. 1929)\n 17 octombrie: Diana Elles, 88 ani, politiciană britanică (n. 1921)\n17 octombrie: Rosanna Schiaffino, 69 ani, actriță italiană (n. 1938)\n 18 octombrie: Ion Cojar, 78 ani, regizor român de teatru, fondatorul școlii românești de metodă în arta actorului ca artă a trăirii scenice (n. 1931)\n 18 octombrie: Ovidiu Mușetescu, 54 ani, om politic român (1990-2003), (n. 1955)\n 18 octombrie: Mac Tonnies, 34 ani, scriitor american (n. 1975)\n 19 octombrie: Radu Timofte, 60 ani, director al SRI (2001-2006), (n. 1949)\n 20 octombrie: Attila Dargay, 82 ani, artist de benzi desenate și animator maghiar (n. 1927)\n 21 octombrie: Costel Gheorghiu, 53 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1956)\n 23 octombrie: Lou Jacobi, 95 ani, actor canadian (n. 1913)\n 25 octombrie: Mihail Melniciuc, 61 ani, politician ucrainean (n. 1948)\n 25 octombrie: Heinz-Klaus Metzger, 77 ani, muzicolog german (n. 1932)\n 25 octombrie: Thea Segall, 80 ani, fotografă română (n. 1929)\n 26 octombrie: Daniel Acharuparambil, 70 ani, episcop indian (n. 1939)\n 26 octombrie: Béla Jánky, 78 ani, poet și traducǎtor român de etnie maghiară (n. 1931)\n 26 octombrie: Yoshirō Muraki, 85 ani, scenograf japonez (n. 1924)\n 27 octombrie: Tapani Aartomaa, 74 ani, designer finlandez (n. 1934)\n 28 octombrie: Emil Muntean, 76 ani, matematician și informatician român (n. 1933)\n 29 octombrie: Jean-François Bergier, 77 ani, istoric elvețian (n. 1931)\n 29 octombrie: Teofil Părăian (n. Ioan Părăian), 80 ani, duhovnic român la Sâmbăta de Sus, jud. Brașov (n. 1929)\n 30 octombrie: Claude Lévi-Strauss, 100 ani, antropolog francez (n. 1908)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Grigore C. Ursu, 87 ani, pictor român (n. 1922)\n 2 noiembrie: Amir Pnueli, 68 ani, informatician israelian (n. 1941)\n 3 noiembrie: Francisco Ayala (Francisco Ayala García-Duarte), 103 ani, scriitor spaniol (n. 1906)\n 4 noiembrie: Iuliu Paul, 79 ani, arheolog, istoric, cercetător, scriitor și profesor român (n. 1930)\n 6 noiembrie: Nikos Chadzinikolau, 74 ani, scriitor polonez de etnie greacă (n. 1935)\n6 noiembrie: Manase Radnev, 77 ani, scriitor, scenarist și regizor român (n. 1932)\n7 noiembrie: Joe Maross, 86 ani, actor american de teatru, film și televiziune (n. 1923)\n 8 noiembrie: Vitali Ghinzburg, 93 ani, fizician rus (n. 1916)\n 8 noiembrie: Arda Mandikian, 85 ani, soprană de operă greco-armeană (n. 1924)\n 8 noiembrie: Igor Starîghin, 63 ani, actor de teatru și film, rus (n. 1946)\n 10 noiembrie: Gheorghe Dinică, 75 ani, actor român (n. 1934)\n 10 noiembrie: Robert Enke, 32 ani, fotbalist german (portar), (n. 1977)\n 11 noiembrie: Rosalie Williams, actriță britanică (n. 1919)\n 12 noiembrie: Elisabeth Aasen, 74 ani, politician norvegian (n. 1922)\n 12 noiembrie: Lev Kofman, 52 ani, astrofizician sovieto-canadian (n. 1957)\n 13 noiembrie: Ueli Gegenschatz, 38 ani, sportiv elvețian (sporturi extreme), (n. 1971)\n 13 noiembrie: Bruce King, 85 ani, politician american (n. 1924)\n 13 noiembrie: John J. O'Connor, 76 ani, jurnalist și critic de teatru și televiziune, american (n. 1933)\n 13 noiembrie: John J. O'Connor, jurnalist american (n. 1933)\n 14 noiembrie: Gheorghe Lavranciuc, 74 ani, general-locotenent de securitate din Republica Moldova (n. 1934)\n 15 noiembrie: Pavle (n. Gojko Stojčević), 95 ani, patriarh al Serbiei (n. 1914)\n 16 noiembrie: Agnia Bogoslava, 93 ani, actriță română de etnie evreiască (n. 1916)\n16 noiembrie: Edward Woodward, 79 ani, actor britanic de film (n. 1930)\n 21 noiembrie: Konstantin Feoktistov, 83 ani, cosmonaut rus (Voskhod 1), (n. 1926)\n 22 noiembrie: Nuni Dona (n. Niculina Dona), 93 ani, pictoriță română (n. 1916)\n 24 noiembrie: Samak Sundaravej, 74 ani, prim-ministru al Thailandei (2008), (n. 1935)\n 24 noiembrie: Samak Sunthorawet, politician thailandez (n. 1935)\n 25 noiembrie: Theodor Hristea, 79 ani, lingvist român (n. 1930)\n 26 noiembrie: Ecaterina Stahl-Iencic, 63 ani, sportivă română (scrimă), (n. 1946)\n 27 noiembrie: Mariano Abarca, 50 ani, activist mexican (n. 1958)\n 27 noiembrie: Ernesto Treccani, 89 ani, pictor italian (n. 1920)\n 29 noiembrie: Karl Peglau, 82 ani, psiholog german (n. 1927)\n 30 noiembrie: Iuliu Edlis, 80 ani, scriitor rus de etnie evreiască (n. 1929)\n 30 noiembrie: Milorad Pavić, 80 ani, scriitor sârb (n. 1929)\n\nDecembrie \n 4 decembrie: Eddie Fatu (n. Edward Smith Fatu), 36 ani, wrestler american (n. 1973)\n4 decembrie: Marin Mincu, 65 ani, poet, critic literar, istoric literar român (n. 1944)\n 4 decembrie: Veaceslav Tihonov, 81 ani, actor rus (n. 1928)\n 5 decembrie: Alfred Hrdlicka, 81 ani, sculptor austriac (n. 1928)\n 5 decembrie: Otto Graf Lambsdorff (n. Otto Friedrich Wilhelm Freiherr von der Wenge Graf Lambsdorff), 83 ani, politician german (n. 1926)\n 8 decembrie: Tavo Burat (n. Gustavo Buratti Zanchi), 77 ani, scriitor italian (n. 1932)\n 8 decembrie: Yosef Hayim Yerushalmi, 77 ani, istoric american (n. 1932)\n 9 decembrie: Gene Barry (n. Eugene Klass), 90 ani, actor american de etnie evreiască (n. 1919)\n 11 decembrie: Philippe de Weck, 90 ani, bancher elvețian (n. 1919)\n 11 decembrie: Rosalie Williams, 90 ani, actriță britanică (n. 1919)\n 12 decembrie: Val Avery, 85 ani, actor american de origine armeană (n. 1924)\n 13 decembrie: Paul Anthony Samuelson, 94 ani, economist american laureat al Premiului Nobel (1970), (n. 1915)\n 16 decembrie: Egor Gaidar, 53 ani, politician rus (n. 1956)\n 17 decembrie: Jennifer Jones (n. Phylis Lee Isley), 90 ani, actriță americană (n. 1919)\n 18 decembrie: Henri V. Kehiaian, 80 ani, chimist francez de etnie română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1929)\n18 decembrie: Vera Leșcenco (n. Vera Gheorghievna Belousova), 86 ani, cântăreață rusă (n. 1929)\n 20 decembrie: Brittany Murphy, 32 ani, cântăreață și actriță americană (n. 1977)\n 20 decembrie: Arnold Stang, 91 ani, actor de televiziune, film și actor de voce, american (n. 1918)\n 22 decembrie: Victorița Dumitrescu, 74 ani, sportivă română (handbal), (n. 1935)\n23 decembrie: Lucas Abadamloora, 71 ani, episcop romano-catolic ghanez (n. 1938)\n 23 decembrie: Visi Ghencea (n. Zefir Berzovis Ghencea), 64 ani, om de cultură român și fondator al unor societăți culturale (n. 1945)\n 23 decembrie: Robert Lewis Howard, 70 ani, colonel american (n. 1939)\n 24 decembrie: Rafael Caldera (n. Rafael Antonio Caldera Rodríguez), 93 ani, președinte al Venezuelei (1969-1974 și 1994-1999), (n. 1916)\n24 decembrie: Gero von Wilpert, 76 ani, istoric literar german (n. 1933)\n 25 decembrie: Ioan Silaghi Dumitrescu, 59 ani, chimist român (n. 1950)\n 25 decembrie: Knut Haugland, 92 ani, explorator norvegian (n. 1917)\n 26 decembrie: Yves Rocher, 79 ani, om de afaceri francez (n. 1930)\n 27 decembrie: Takashi Takabayashi, 78 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1931)\n 28 decembrie: The Rev (n. James Owen Sullivan), 28 ani, muzician american (n. 1981)\n 29 decembrie: Steve Williams (wrestler), 49 ani, luptător profesionist american (n. 1960)\n 31 decembrie: Justin Keating, 79 ani, politician irlandez (n. 1930)\n\nNedatate \n octombrie: Iancu Rădăcină, 80 ani, arhitect român (n. 1928)\n decembrie: Nicolae Itul, 85 ani, deținut politic român (n. 1923)\n Gheorghe Apostu, 71 ani, pictor român (n. 1937)\n Gilda Manolescu, 34 ani, actriță română de film, stabilită în Germania (n. 1974)\n Micaela Slăvescu, 79 ani, traducătoare română (n. 1929)\n Gheorghe Zărnescu, 82 ani, general român (n. 1926)\n Nicolae Rotaru (sportiv), 73 ani, trăgător de tir, laureat cu bronz la München 1972 (n. 1935)\n Aurel Breilean, 80 ani, pictor și profesor român (n. 1929)\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: Elizabeth Blackburn, Carol Greider și Jack Szostak (SUA)\n Fizică: Charles Kao, Willard Boyle și George Elwood Smith (SUA)\n Chimie: Venkatraman Ramakrishnan (SUA), Thomas A. Steitz și Ada E. Yonath\n Economie: Elinor Ostrom și Oliver Eaton Williamson (SUA) \n Literatură: Herta Müller (Germania) \n Pace: Barack Obama (SUA)\n\nMari sărbători religioase \n\n 12 aprilie: Paștele catolic\n 19 aprilie: Paștele ortodox\n 25 decembrie: Crăciunul\n\nVezi și \nRevoluția islandeză din 2009\n\nNote\n\nLegături externe \n Cele mai importante 10 descoperiri arheologice din 2009, 27 ianuarie 2010, Mihaela Stănescu, Descoperă" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile principale despre 2010?" }, { "from": "assistant", "value": "2010 (MMX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri. A fost al 2010-lea an d.Hr., al 10-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și primul an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Biodiversității.\n Anul european al luptei împotriva sărăciei.\n Anul orașelor Essen (Germania), Pécs (Ungaria) și Istanbul (Turcia), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Spania preia de la Suedia președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Orașele Essen (împreună cu Regiunea Ruhr) din Germania, Pécs din Ungaria și Istanbul din Turcia au devenit Capitală Europeană a Culturii.\n 1 ianuarie: Intră în vigoare directiva 80/181/CEE care permite utilizarea în viitor numai a Sistemul internațional de unități și interzice folosirea altor unități de măsură (de exmplu CP).\n 4 ianuarie: A fost inaugurată oficial clădirea Burj Khalifa din Dubai. Este cea mai înaltă structură construită de om de pe Pământ (828 m).\n 11 ianuarie: Candidatul social democrat Ivo Josipović a fost ales în funcția de președinte al Croației.\n 12 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea de 7 grade Richter devastează capitala statului Haiti, Port-au-Prince.\n 15 ianuarie: Are loc cea mai lungă eclipsă solară al mileniului III (11 minute și 8 secunde).\n 17 ianuarie: A avut loc cea de-a 67-a ediție a Premiilor Globul de Aur.\n 31 ianuarie: A avut loc a 52-a ediție a Premiilor Grammy. Beyonce Knowles a câștigat 6 premii - inclusiv Premiul \"Song of the Year\" pentru \"Single Ladies (Put a Ring on it)\" și Premiul \"Best Female Pop Vocal Performance\" pentru \"Hallo\", Taylor Swift 4 premii, The Black Eyed Peas, Jay-Z, Kings of Leon au câștigat 4 premii, iar Lady Gaga, A.R. Rahman, Colbie Caillat, Eminem, Kanye West, Maxwell, Jason Mraz și Rihanna au câștigat 2 premii fiecare. Judas Priest și AC/DC au luat fiecare primul Grammy din carieră.\n 31 ianuarie: S-a încheiat a 98-a ediție a turneului de tenis de Grand Slam Australian Open. La simplu, câștigătorii acestei ediții au fost Roger Federer la masculin și Serena Williams la feminin.\n 31 ianuarie: Echipa masculină de handbal a Franței a câștigat Campionatul European din Austria după ce a învins în finală echipa Croației.\n\nFebruarie \n\n 7 februarie: În urma alegerilor prezidențiale din Ucraina, Viktor Ianukovici devine noul președinte cu 35,32% din voturile exprimate.\n 12–28 februarie: A avut loc cea de-a XXI ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Vancouver, Canada.\n 18 februarie: Președintele Nigerului, Tandja Mamadou, a fost capturat în urma unei lovituri de stat. În aceeași zi, rebelii au anunțat la televiziune că țara este condusă de Consiliul pentru Restaurarea Democrației (CSDR) condus de Salou Djibo.\n 20 februarie: Victor Ponta este ales președinte al Partidului Social Democrat, la Congresul Extraordinar al partidului.\n 20 februarie: Filmul Eu când vreau să fluier, fluier, de Florin Șerban a primit Ursul de Argint și distincția „Alfred Bauer” la gala Festivalului Internațional de Film de la Berlin.\n24 februarie: Tilikum (orcă) a atacat-o mortal pe Dawn Brancheau.\n 27 februarie: Un cutremur cu magnitudinea de 8,8 grade Richter a avut loc în Chile. Acesta a avut 60 de replici, dintre care șase au avut peste 6 grade pe scara Richter.\n\nMartie \n\n 6 martie: Crin Antonescu obține al doilea mandat pentru șefia PNL, după ce a câștigat împotriva unicului său adversar, Ludovic Orban.\n 6 martie: Paula Seling și Ovidiu Cernăuțeanu caștigă preselecția națională Eurovision 2010, cu piesa Playing with fire.\n 7 martie: A avut loc a 82-a ediție a Premiilor Oscar, prezentate de Steve Martin și Alec Baldwin. Marele câștigător a fost desemnat The Hurt Locker, regizat de Kathryn Bigelow, câștigând 6 statuete, detronând mult apreciatul Avatar.\n 29 martie: La Moscova un dublu atentat cu bombă a ucis 40 de persoane în 2 stații de metrou, una din ele fiind situată la 500 metri de Kremlin.\n 29 martie: A avut loc a 4-a ediție a Premiilor Gopo. Marele câștigător al serii a fost filmul Polițist, adjectiv, regizat de Corneliu Porumboiu.\n\nAprilie \n\n 5 aprilie: Exploratorul francez Jean-Louis Etienne a plecat din arhipelagul Svalbard din Norvegia, în prima traversare a Polului Nord realizată de o singură persoană, într-un balon.\n 7 aprilie: Proteste de stradă în Kârgâzstan. Președintele Kurmanbek Bakiyev fuge din capitala Bișkek, iar mai apoi din țară, după ce ministrul de interne a fost ucis de protestatari. Fostul ministru de externe Roza Otunbayeva preia provizoriu puterea.\n\n 10 aprilie: Accidentul aviatic de la Smolensk din 2010: Președintele Poloniei, soția acestuia, guvernatorul Băncii Naționale Poloneze, oficiali și oameni de marcă polonezi au decedat în urma unui accident aviatic produs în apropiere de aeroportul din Smolensk, Rusia. Bilanț: 96 morți.\n 13 aprilie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,9 grade Richter a omorât peste 2.000 de persoane în provincia Qinghai, China.\n 14 aprilie: Vulcanul Eyjafjallajökull din Islanda a erupt, formând un nor de cenușă care a cuprins întregul continent european.\n 16 aprilie: În Austria, un avion ceh de mici dimensiuni a explodat în zbor. Pilotul, de origine slovacă, a murit în accident.\n 17 aprilie: La ora 5:00 ora României, norul de cenușă format în urma erupției vulcanului Eyjafjallajökull a intrat pe teritoriul României. Cursele aeriene care au ca punct de plecare și destinație aeroporturile din Baia Mare, Suceava, Cluj-Napoca și Târgu Mureș au fost anulate.\n 19 aprilie: A 18-a ediție a premiilor UNITER.\n 20 aprilie: La o adâncime de 1.500 m în Golful Mexic, la circa 80 km de Venice (Louisiana), explodează puțul de petrol care perfora platforma Deepwater Horizon, aflată în proprietatea companiei Transocean și închiriată colosului petrolier British Petroleum (BP). Mor 11 muncitori și alți 17 sunt răniți. O estimare vorbește despre circa 1.000 barili de petrol care se revarsă din puț în fiecare zi, răspândindu-se în mare.\n 22 aprilie: Platforma în flăcări se scufundă.\n 25 aprilie: BP utilizează roboți subacvatici controlați de la distanță pentru a încerca să repare defecțiunea, dar tentativa eșuează.\n 29 aprilie: Guvernatorul statului Louisiana declară stare de urgență.\n 28 aprilie: Funcționari de la Casa Albă afirmă că cel puțin 5.000 barili de țiței sunt eliberați în fiecare zi din puț, o cantitate egală cu 800.000 litri. Paza de coastă a SUA declanșează o procedură de incendii controlate a petelor de petrol de la suprafața mării. La începutul lunii iunie, incendiile eliminau 67.000 barili de țiței.\n 25 aprilie: Al doilea tur al alegerilor parlamentare în Ungaria, câștigate de partidul de centru dreapta condus de Viktor Orbán.\n 25 aprilie: Heinz Fischer a fost reales în funcția de președinte al Austriei.\n\nMai \n\n 1 mai - 31 octombrie: Expoziția Universală 2010 de la Shanghai, China. Pavilionul României este construit în formă de măr.\n 2 mai: Eurogroup și Fondul Monetar Internațional au aprobat acordarea unui ajutor de 110 miliarde de euro Greciei. Este cel mai mare pachet de asistență financiară acordat până acum. În schimb, guvernul Papandreou s-a angajat să reducă cheltuielile bugetare cu încă 30 miliarde de euro.\n 6 mai: Alegeri parlamentare în Marea Britanie.\n 6 mai: Apar primele pete de petrol pe coastele insulelor Chandeleur, în rezervația naturală Breton.\n 8 mai: Antrenorul formației de handbal masculin HCM Constanța, Zoran Kurteș a fost găsit mort într-un hotel din Mamaia. Acesta a murit din cauza unui atac de cord.\n 10 mai: BP lansează un site web pentru a strânge sfaturi cu privire la modalități de a bloca puțul.\n 11 mai: În urma Alegerilor legislative din Regatul Unit, Gordon Brown demisionează din funcția de premier, fiind înlocuit de David Cameron.\n 12 mai: Atletico Madrid a câștigat finala Europa League în fața echipei Fulham.\n 14 mai: BP începe procedura de înserare a unui tub flexibil cu lungimea de o milă în conducta deteriorată, astfel încât o navă-cisternă să poată aspira petrolul. Funcționează, dar reușește să strângă nu mai mult de 2.000 barili/zi.\n 20 mai: Cinci picturi în valoare de 100 milioane de € sunt furate de la Muzeul de Artă Modernă din Paris.\n 22 mai: Internazionale Milano câștigă Liga Campionilor 2009-2010 în fața echipei Bayern München\n 24 mai: BP oferă 500 mil. dolari pentru studiul efectelor mareei negre.\n 26 mai: Se declanșează operațiunea \"Top Kill\", care prevede acoperirea puțului prin pomparea de nămoluri grele pentru reducerea presiunii petrolului.\n 27 mai: Dispersia de petrol a depășit-o pe cea provocată în 1989 de Exxon Valdez (de 262.000 barili de țiței); este acum estimată la 19.000 barili/zi, calificându-se drept \"cel mai grav dezastru ambiental din istoria Statelor Unite\".\n 28 mai - 6 iunie: A 9-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.\n 29 mai: Finala concursului Eurovision din Norvegia. Concursul a fost câștigat de Germania cu 246 puncte.\n 29 mai: BP admite că operațiunea \"Top Kill\" a eșuat.\n 31 mai: Debutează operațiunea \"Cut and Cap\": tăierea valvei de siguranță care nu a funcționat la gura puțului și acoperirea ei cu o valvă de blocare numită Lower Marine Riser Package (Lmrp).\n\nIunie \n\n 5-12 iunie: A 47-a ediție a Turului ciclist al României, încheiat cu victoria bulgarului Vladimir Koev.\n 11 iunie-11 iulie: Organizarea Campionatului Mondial de fotbal din Africa de Sud, câștigat de Spania.\n 25-26 iunie: Al 36-lea summit G8 s-a desfășurat în Huntsville, Ontario, Canada.\n 26-27 iunie: Al 4-lea summit G20 s-a desfășurat în Toronto, Canada.\n 30 iunie: Christian Wulff a fost ales de către Adunarea Federală în funcția de președinte al Germaniei pentru următorii 5 ani.\n\nIulie \n 1 iulie: Belgia preia de la Spania președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 3-25 iulie: A 97-a ediție a Turului Franței.\n 5 iulie: Bronisław Komorowski a fost ales în funcția de președinte al Poloniei cu 53,01% față de contracandidatul său, Jarosław Kaczyński care a strâns 46,99%.\n 11 iulie: Eclipsă solară totală (Pacificul de Sud, America de Sud).\n 27 iulie - 1 august: La Oradea s-a desfășurat Cupa Mondială de Polo de Apă. Echipa națională de polo a Serbiei a câștigat finala în fața Croației. România s-a clasat pe locul 5 și s-a calificat la Campionatul Mondial de Polo din 2011.\n 27 iulie - 1 august: La Barcelona s-a desfășurat cea de-a 20-a ediție a Campionatelor Europene de Atletism.\n\nAugust \n\n 14-26 august: Inaugurarea Jocurilor Olimpice de Tineret 2010 care s-au desfășurat la Singapore. România a încheiat cu 1 medalie de aur, 4 de argint și 2 de bronz.\n 16 august: În urma unei explozii la secția de Terapie Intensivă a Maternității Giulești, au murit 6 bebeluși iar alți cinci copii sunt în stare gravă.\n 19 august: După circa 7,5 ani de ocupație, ultima unitate combatantă a forțelor militare ale Statelor Unite ale Americii a fost retrasă din Irak, în Kuwait.\n 23 august: Nouă persoane, inclusiv atacatorul, au fost ucise într-un autocar în Manila, Filipine.\n\nSeptembrie \n 20- 26 septembrie: A 18-a ediție a turneului de tenis BCR Open România.\n 28 septembrie: Șapte oameni au fost uciși și alții 100 sunt dați dispăruți după alunecările de teren din Oaxaca, Mexic.\n\nOctombrie \n 10 octombrie: Antilele Olandeze sunt dizolvate, insula fiind împărțită în două, fiindu-i acordat un nou status constituțional.\n 13 octombrie: 33 de mineri din apropiere de Copiapó, Chile, prinși la 700 de metri sub pământ în urma unui accident minier în mina San Jose au fost aduși la suprafață după ce au stat 69 de zile în subteran.\n 18 octombrie: Deschiderea celei de-a 200 ediții Oktoberfest din München.\n 22 octombrie: Stația Spațială Internațională a depășit recordul pentru cea mai lungă ședere umană continuă în spațiu, ea fiind locuită continuu din 2 noiembrie 2000 (3.641 zile).\n\nNoiembrie \n\n 11-12 noiembrie: Summitul G-20 are loc la Seul, Coreea de Sud. Coreea de Sud devine prima națiune ne-membră G8 care găzduiește o întâlnire a țărilor membre G-20\n 13 noiembrie: Disidenta birmană Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1991, a fost eliberată după 7 ani de arest la domiciliu.\n 17 noiembrie: Cercetătorii de la CERN captează 38 de atomi de antihidrogen pentru 1/6 de secundă. Este prima dată în istorie când omul captează antimaterie. (BBC)\n 23 noiembrie: Coreea de Nord a bombardat Insula Yeonpyeong, acest lucru determinând un răspuns militar al Coreei de Sud.\n 26 noiembrie: Deputații din Duma rusă au recunoscut oficial că Stalin a ordonat masacrarea ofițerilor polonezi la Katyn.\n 27 noiembrie: România s-a calificat la Cupa Mondială de Rugby din Noua Zeelandă 2011 după ce a învins Uruguay în returul barajului de acces la turneul final.\n 28 noiembrie: WikiLeaks publică o colecție de peste 250.000 de documente diplomatice americane dintre care 100.000 sunt clasificate ca \"secrete\" sau \"confidențiale\".\n 29 noiembrie: Uniunea Europeană și FMI au convenit să acorde Irlandei un împrumut de urgență de 85 miliarde euro care are ca scop soluționarea crizei bancare din Irlanda.\n\nDecembrie \n\n 2 decembrie: NASA anunță descoperirea unei bacterii care supraviețuiește în arsenic.\n 5 decembrie: Are loc finala Cupei Davis 2010. Serbia a învins Franța și a obținut primul său titlu.\n 10 decembrie: Președintele comitetului Nobel, Thorbjoern Jagland, a așezat diploma și medalia Premiului Nobel pentru Pace pe scaunul gol al laureatului, disidentul chinez Liu Xiaobo, aflat în închisoare în China.\n 15 decembrie: Oamenii de știință au autentificat rămășițele mumificate ale capului regelui Henric al IV-lea al Franței, descoperit în 2008 în posesia unui pensionar francez.\n 15 decembrie: Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, a fost desemnat \"Omul Anului 2010\" de către revista Time.\n 16 decembrie: Revista Science a anunțat care este \"Descoperirea științifică a anului 2010\": crearea primei punți de legătură între universul cuantic (microcosmos) și cel vizibil, o reușită a fizicienilor americani.\n 16 decembrie: Compania Națională Poșta Română (CNPR) fost amendată de Consiliul Concurenței cu 7,2% din cifra de afaceri a anului trecut, respectiv cu peste 24 milioane de euro. Acuzația adusă a fost de abuz de poziție dominantă.\n 17 decembrie: Consilierii generali ai Capitalei au respins proiectul privind depunerea candidaturii municipiului București pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară pentru 2020, pe care l-au catalogat ca fiind un \"proiect futurist\", \"de nerealizat\".\n 19 decembrie: Finala Campionatului European de Handbal Feminin din Danemarca/Norvegia este câștigată de echipa Norvegiei care învinge Suedia. Echipa României se clasează pe locul 3, prima medalie obținută la un Campionat European Feminin de Handbal.\n 21 decembrie: Are loc o eclipsă totală de lună vizibilă în vestul Europei, America Centrală și America de Nord. Este prima eclipsă totală de lună care are loc simultan cu solstițiu de iarnă din 1638. În timpul acestui fenomen rar, Luna a prezentat o culoare roz, arămie și chiar roșu sângeriu.\n 21 decembrie: Milo Đukanović a demisionat din funcția de prim-ministru al Republicii Muntenegru.\n 23 decembrie: Sute de soldați sud coreeni, tancuri, elicoptere și avioane de luptă adunate la 12 mile de granița cu Coreea de Nord au terminat cele mai ample exerciții militare pe timp de iarnă, din istorie. Coreea de Nord amenință că este pregătită să folosească bomba nucleară într-un \"război sfânt\" împotriva Coreei de Sud.\n 23 decembrie: În România, un om pe nume Adrian Sobaru, se aruncă de la balconul interior al Parlamentului în semn de protest.\n\nNedatate \n Economia Chinei o depășește pe cea a Japoniei (măsurat în PIB), trecând pe locul doi în lume (după SUA).\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Lhasa (Lhasa de Sela), 37 ani, cântăreață americano-mexicană (n. 1972)\n 2 ianuarie: Stelian Filip, 85 ani, poet și prozator român (n. 1924)\n 3 ianuarie: Vasile Brescanu, 69 ani, actor din R. Moldova (n. 1940)\n 4 ianuarie: Paul Ahyi, 79 ani, artist, sculptor, arhitect, pictor, designer de interior și scriitor togolez (n. 1930)\n 4 ianuarie: Arhip Cibotaru, 74 ani, dramaturg din R. Moldova (n. 1935)\n 5 ianuarie: Toni Tecuceanu (n. Aurelian-Antonio Tecuceanu), 38 ani, actor român (Cronica Cârcotașilor), (n. 1972)\n 5 ianuarie: Bobi Tsankov, 30 ani, jurnalist bulgar și om de radio (n. 1979)\n 6 ianuarie: Graham Douglas Leonard, 88 ani, episcop englez (n. 1921)\n 7 ianuarie: Philippe Séguin, 66 ani, politician francez născut în Tunisia (n. 1943)\n 9 ianuarie: Evgheni Paladiev, 61 ani, sportiv rus (hochei pe gheață), (n. 1948)\n 11 ianuarie: Miep Gies (n. Hermine Santruschitz), activistă antifascistă neerlandeză (n. 1909)\n 11 ianuarie: Éric Rohmer, 89 ani, regizor de teatru și de film, eseist, autor, critic de film francez (n. 1920)\n 12 ianuarie: Joseph Serge Miot, 63 ani, episcop romano-catolic (n. 1946)\n 13 ianuarie: Bill Moss, 76 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1933)\n 14 ianuarie: Béla Kamocsa, 65 ani, instrumentist român de etnie maghiară (Phoenix), (n. 1944)\n 14 ianuarie: Katharina Rutschky, 68 ani, jurnalistă germană (n. 1941)\n 14 ianuarie: Petra Schürmann, 76 ani, actriță germană și moderatoare TV (n. 1933)\n 16 ianuarie: Gyula Fekete, 88 de ani, scriitor maghiar (n. 1922)\n 17 ianuarie: Kurt Bartsch, 72 ani, scriitor german (n. 1937)\n 17 ianuarie: Erich Wolf Segal, 72 ani, scriitor american de etnie evreiască (n. 1937)\n18 ianuarie: Gheorghe Lăutaru, 49 ani, ciclist român (n. 1960)\n 19 ianuarie: Sergiu Chiriacescu, 69 ani, inginer român (n. 1940)\n 20 ianuarie: Derek Prag, 86 ani, politician britanic (n. 1923)\n 22 ianuarie: Marin Cosmescu-Delasabar, 93 ani, antologist român (n. 1916)\n 22 ianuarie: Jean Simmons, 80 ani, actriță americană (n. 1929)\n 24 ianuarie: Horea Popescu, 84 ani, regizor român (n. 1925)\n 26 ianuarie: Jorge Fontes, 75 ani, chitarist de fado portughez (n. 1935)\n 27 ianuarie: Zelda Rubinstein, 76 ani, actriță americană (n. 1933)\n 27 ianuarie: Jerome David Salinger, 91 ani, scriitor american (n. 1919)\n 27 ianuarie: Jean Tordeur, 89 ani, scriitor belgian, membru de onoare al Academiei Române (n. 1920)\n 27 ianuarie: J. D. Salinger, scriitor american (n. 1919)\n 28 ianuarie: Florin Zamfirescu, 47 ani, gazetar român (n. 1962)\n 30 ianuarie: Feodosie Vidrașcu, 81 de ani, scriitor rus născut în R. Moldova (n. 1929)\n 31 ianuarie: Kage Baker, 57 de ani, scriitoare americană (n. 1953)\n 31 ianuarie: Mihai Elin, 68 ani, poet și traducător român (n. 1941)\n 31 ianuarie: Pierre Vaneck, 78 ani, actor francez de etnie belgiană (n. 1931)\n\nFebruarie \n 3 februarie: Prințesa Regina de Saxa-Meiningen, 85 ani, soția lui Otto von Habsburg (n. 1925)\n 3 februarie: Georges Wilson, 88 ani, actor francez de film și televiziune (n. 1921)\n 5 februarie: Mallia Franklin, 57 ani, cântăreață americană (P-Funk), (n. 1952)\n 7 februarie: William Tenn (n. Philip Klass), 89 ani, autor american de literatură SF (n. 1920)\n 9 februarie: Romulus Bărbulescu, 68 ani, antologist, dramaturg, eseist și romancier român (n. 1925)\n11 februarie: James Cimino, 82 ani, medic specializat în îngrijiri paliative (n. 1928)\n 11 februarie: Alexander McQueen, 40 ani, creator britanic de modă (n. 1969)\n 12 februarie: Luis Molowny (Luis Molowny Arbelo), 86 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. 1925)\n12 februarie: Nodar Kumaritashvili, 21 ani, sportiv georgian (sanie), (n. 1988)\n13 februarie: James Douglas Johnson, 85 ani, legiuitor și jurist american din Arkansas (n. 1924)\n 15 februarie: Constantin Bărbulescu, 82 ani, economist român (n. 1927)\n 16 februarie: John Davis Chandler, 75 ani, actor american (n. 1935)\n 17 februarie: Witold Skaruch, 80 ani, actor de teatru, film și televiziune și regizor de teatru, polonez (n. 1930)\n 19 februarie: Lionel Jeffries (Lionel Charles Jeffries), 83 ani, actor, scenarist și regizor britanic (n. 1926)\n 19 februarie: Ion Strâmbeanu, 83 ani, lăutar român (n. 1926)\n 20 februarie: Johanna Dohnal, 71 ani, politiciană și feministă austriacă (n. 1939)\n 20 februarie: Alexander Meigs Haig, jr, 85 ani, secretar de stat, american (n. 1924)\n 23 februarie: Gerhard Neef, 63 ani, fotbalist german (portar), (n. 1946)\n 25 februarie: Gheorghe Gaston-Marin (n. Gheorghe Grossman), 92 ani, comunist român de etnie evreiască (n. 1918)\n 25 februarie: Dan Mizrahi, 83 ani, pianist român de etnie evreiască (n. 1926)\n 27 februarie: Vladislav Galkin, 38 ani, actor rus (n. 1971)\n 27 februarie: Albert Tavhelidze, 79 ani, fizician de vază sovietic, de origine gruzină (n. 1930)\n 27 februarie: Wendy Toye (n. Beryl mai Jessie Toye), 92 ani, actriță, regizoare și coregrafă britanică (n. 1917)\n 28 februarie: Gene Greytak, 84 ani, actor american (n. 1925)\n\nMartie \n\n 2 martie: Stefan Hedrich, 91 ani, om de știință german originar din România (n. 1919)\n 3 martie: Keith Alexander, 53 ani, fotbalist (atacant) și antrenor britanic (n. 1956)\n 3 martie: Keith Alexander, fotbalist britanic (n. 1956)\n 4 martie: Marie-Christine Gessinger, 18 ani, fotomodel austriac (n. 1993)\n 6 martie: Valerian Fedco, 73 ani, profesor și doctor sovietic și rus (n. 1937) \n 8 martie: George Gană, 75 ani, filolog, critic literar, editor și profesor universitar român (n. 1935)\n 9 martie: Gheorghe Constantin, 77 ani, fotbalist român (atacant), (n.1932)\n 9 martie: Aurel Manolache, 78 ani, compozitor român (n. 1931)\n10 martie: Corey Haim, 38 ani, actor canadian (n. 1971)\n 10 martie: Alexandru Mirodan (n. Alexandru Zissu Saltman), 82 ani, dramaturg român de etnie evreiască (n. 1927)\n 10 martie: Dumitru Popescu, 80 ani, preot ortodox român (n. 1929)\n 12 martie: Miguel Delibes, 89 ani, scriitor spaniol (n. 1920)\n 13 martie: Jean Ferrat (n. Jean Tenenbaum), 79 ani, poet, compozitor și cântăreț francez (n. 1930)\n 13 martie: He Pingping, 21 ani, cel mai scund om capabil să umble, de origine chineză (74,6 cm), (n. 1988)\n 13 martie: Jean-Joseph Sanfourche, 80 ani, pictor, poet, designer și sculptor francez (n. 1929)\n 14 martie: Peter Graves (n. Peter Aurness), 83 ani, actor american (n. 1926)\n 15 martie: Luigi Cascioli, 76 ani, eseist italian (n. 1934)\n 17 martie: Ștefan Gheorghiu, 83 ani, violonist și pedagog român (n. 1926)\n 17 martie: Ferenc László (Vigh Frigyes), 72 ani, muzician român de etnie maghiară (n. 1937)\n 17 martie: Ștefan Gheorghiu, muzician român (n. 1926)\n 19 martie: Ion Drabenco, 80 ani, fizician din R. Moldova (n. 1929)\n 20 martie: István Bilek, 77 ani, șahist maghiar (n. 1932)\n 20 martie: Vasile Herman, 80 ani, compozitor român (n. 1929)\n 20 martie: Ana Mureșan, 84 ani, comunistă română (n. 1925)\n 22 martie: James White Black, 85 ani, farmacist britanic, laureat al Premiului Nobel (1988), (n. 1924)\n 22 martie: Mile Cărpenișan, 34 ani, jurnalist român (n. 1975)\n 22 martie: Emil Schulz, 71 ani, pugilist german (n. 1938)\n 22 martie: Valentina Tolkunova, 63 ani, cântăreață rusă (n. 1946)\n 23 martie: Lauretta Masiero, 82 ani, actriță italiană (n. 1927)\n 23 martie: Fritz Wagnerberger, 72 ani, schior german (n. 1937)\n 24 martie: Robert Culp, 79 ani, actor american (n. 1930)\n 24 martie: Keith Wayne, actor american (n. 1945)\n 27 martie: Peter Herbolzheimer, 74 ani, cântăreț german de jazz (n. 1935)\n 27 martie: Vasili Smîslov, 89 ani, jucător rus de șah (n. 1921)\n 29 martie: Jacques Dacqmine, 85 ani, actor francez de teatru și film (n. 1924)\n 30 martie: Ilie Bogdesco, 86 ani, grafician sovietic (n. 1923)\n 30 martie: Krzysztof Teodor Toeplitz, 77 ani, jurnalist, scriitor și activist politic polonez (n. 1933)\n 31 martie: Ana Novac (n. Zimra Harsányi), 81 ani, scriitoare română de etnie evreiască (n. 1929)\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: John Forsythe (n. John Lincoln Freund), 92 ani, actor american (n. 1918)\n 3 aprilie: Eugène Ney Terre'Blanche, 69 ani, om politic african (n. 1941)\n 4 aprilie: Lajos Bálint, 80 ani, episcop român de etnie maghiară (n. 1929)\n 5 aprilie: Marcel Bonnaud, 74 ani, actor și regizor francez (n. 1936)\n 6 aprilie: Wilma Pearl Mankiller, 64 ani, militantă americană de etnie cherokeeză (n. 1945)\n 8 aprilie: Teddy Scholten (n. Dorothea Margaretha van Zwieteren), 83 ani, cântăreață neerlandeză (n. 1926)\n 9 aprilie: Meir Just, 101 ani, rabin evreu (n. 1908)\n 9 aprilie: Dario Mangiarotti, 94 ani, scrimer olimpic italian (n. 1912)\n 10 aprilie: Dixie Virginia Carter, 70 ani, actriță americană (n. 1939)\n 10 aprilie: Lech Kaczyński, 60 ani, președinte al Poloniei (2005-2010), (n. 1949)\n 10 aprilie: Manfred Reichert, 69 ani, fotbalist german (n. 1940)\n 10 aprilie: Jerzy Andrzej Szmajdziński, 58 ani, politician polonez (n. 1952)\n 10 aprilie: George Vasilievici, 31 ani, poet român (n. 1978)\n 12 aprilie: Alper Balaban, 22 ani, fotbalist turco-german (atacant), (n. 1987)\n 12 aprilie: Werner Schroeter, 65 ani, regizor german (n. 1945)\n 13 aprilie: Steve Reid, 66 ani, cântăreț american (n. 1944)\n14 aprilie: Tom Ellis, 86 ani, politician britanic (n. 1924)\n 14 aprilie: Felicita Frai, 100 ani, pictor italian (n. 1909)\n 14 aprilie: Heinrich Lauer, 76 ani, publicist și scriitor român de limbă germană (n. 1934)\n 14 aprilie: Tom Ellis, politician britanic (n. 1924)\n 14 aprilie: Peter Steele, 48 ani, muzician, solist și compozitor american (n. 1962)\n 16 aprilie: Tomáš Špidlík, 90 ani, profesor de patristică și spiritualitate a răsăritului creștin la Universitatea Pontificală Gregoriană (n. 1919)\n 17 aprilie: Alexandru Neagu, 61 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1948)\n 17 aprilie: Alexandru Neagu, fotbalist român (n. 1948)\n 18 aprilie: Emilia Comișel, 97 ani, etnomuzicologă și profesoară universitară română (n. 1913)\n 19 aprilie: Guru (n. Keith Edward Elam), 48 ani, cântăreț, producător și actor american (n. 1961)\n19 aprilie: György Schwajda, 67 ani, dramaturg și director de teatru, maghiar (n. 1943)\n 21 aprilie: Juan Antonio Samaranch, 89 ani, politician, diplomat, om de afaceri, antrenor și jurnalist spaniol, președinte al CIO (1980-2001), (n. 1920)\n 23 aprilie: Constantin Bălălău, 54 ani, senator român (2000-2004), (n. 1955)\n 24 aprilie: Pierre Hadot, 88 ani, filosof și istoric al filosofiei, francez (n. 1922)\n 24 aprilie: Dimitris Tsatsos, 76 ani, politician grec (n. 1933)\n 25 aprilie: Dorothy Provine, 75 ani, actriță americană (n. 1937)\n 25 aprilie: Alan Sillitoe, 82 ani, scriitor britanic (n. 1928)\n 26 aprilie: Gelu Mureșan, 66 ani, cineast român (n. 1944)\n 27 aprilie: Cristina Tacoi, 76 ani, actriță română (n. 1933)\n 28 aprilie: Cornelia Bodea, 94 ani, istoric român (n. 1916)\n 28 aprilie: Stefania Grodzieńska, 95 ani, scriitoare poloneză (n. 1914)\n 29 aprilie: Avigdor Arikha, 81 ani, artist român de etnie evreiască (n. 1929)\n\nMai \n 1 mai: Timothy Mofolorunso Aluko, 91 ani, scriitor nigerian (n. 1918)\n 2 mai: Constantin Pițigoi, 76 ani, violonist român de etnie romă (n. 1933)\n 2 mai: Kei Satō, 81 ani, actor de film și narator japonez (n. 1928)\n 4 mai: Brita Borg, cântăreață suedeză (n. 1926)\n 5 mai: Mircea Nicolae Angelescu, 86 ani, medic infecționist român (n. 1923)\n 5 mai: Umaru Yar'Adua, 58 ani, al 13-lea președinte al Nigeriei (2007-2010), (n. 1951)\n 6 mai: Hoàng Cầm, 88 ani, poet și romancier vietnamez (n. 1922)\n 7 mai: Solomon Apt, 88 ani, traducător și filolog rus (n. 1921)\n 8 mai: Fiodor Scripcenco (Tudor Scripcenco), 74 ani, jucător și antrenor de șah din R. Moldova (n. 1935)\n 11 mai: Dirayr Mardichian (n. Dikran Mardichian), 79 ani, episcop armean (n. 1930)\n 11 mai: Imre Tóth (n. Imre Roth), 88 ani, filosof maghiar de etnie evreiască, născut în România (n. 1921)\n 11 mai: Radu P. Voinea, 86 ani, inginer român (n. 1923)\n 13 mai: Ion D. Haulică, 86 ani, medic român (n. 1924)\n 13 mai: Alexandru Sever (n. Solomon Silberman), 89 ani, prozator, dramaturg român de etnie evreiască (n. 1921)\n15 mai: Loris Kessel, 60 ani, pilot elvețian de Formula 1 (n. 1950)\n 15 mai: Rudolf de Habsburg-Lorena (n. Rudolf Syringus Peter Karl Franz Joseph Robert Otto Antonius Maria Pius Benedikt Ignatius Laurentius Justiniani Marcus d'Aviano), 90 ani, fiul împăratului Carol I al Austriei (n. 1919)\n 16 mai: Ronnie James Dio (n. Ronaldo Giovanni Padovan), 67 ani, cântăreț și compozitor american (Dio), (n. 1942)\n 18 mai: Neculae Radu, 75 ani, om politic român (n. 1934)\n 18 mai: Edoardo Sanguineti, 79 ani, poet, scriitor și profesor universitar italian (n. 1930)\n 18 mai: Eduardo Sanguinetti, scriitor italian (n. 1930)\n 22 mai: Martin Gardner, 95 ani, scriitor american (n. 1914)\n 23 mai: Leonida Georgievna, Mare Ducesă a Rusiei (n. Leonida Bagration de Mukhrani), 95 ani (n. 1914)\n 23 mai: Simon Mark Monjack, 39 ani, regizor britanic (n. 1970)\n 24 mai: Paul Dedrick Gray, 38 ani, basist american (Slipknot), (n. 1972)\n 25 mai: Pino Daeni, 70 ani, pictor italian (n. 1939)\n 26 mai: Jean Constantin (n. Constantin Cornel Jean), 81 ani, actor român de comedie (n. 1928)\n 28 mai: Gary Coleman (Gary Wayne Coleman), 42 ani, actor american (n. 1968)\n 28 mai: Mihai Drăgănescu, 80 ani, inginer, autor, filosof și eseist român, membru titular al Academiei Române (n. 1929)\n 29 mai: Dennis Lee Hopper, 74 ani, actor american (n. 1936)\n 30 mai: Ali-Ollie Woodson, 58 ani, cântăreț american (The Temptations), (n. 1951)\n\nIunie \n\n 3 iunie: Vladimir Arnold, 72 ani, matematician rus (n. 1937)\n 3 iunie: Luigi Padovese, 63 ani, teolog catolic italian (n. 1947)\n 5 iunie: Ion Stănescu (n. Ion Silaghi), 81 ani, comunist și general român (n. 1929)\n 7 iunie: Petru Codrea, 75 ani, jurnalist, scriitor, profesor, consultant media român (n. 1934)\n 10 iunie: Ferdinand Oyono, 80 ani, politician și scriitor camerunez (n. 1929)\n10 iunie: Liana Pasquali, 94 ani, harpistă română (n. 1915)\n 12 iunie: Richard Darwin Keynes, 90 ani, fiziolog britanic (n. 1919)\n 14 iunie: Dan Claudiu Vornicelu, 36 ani, muzician român (n. 1973)\n 15 iunie: Bekim Fehmiu, 74 ani, actor iugoslav de teatru și film, de etnie albaneză (n. 1936)\n 16 iunie: Garry Marshall Shider, 56 ani, muzician american (n. 1953)\n 17 iunie: Elżbieta Czyżewska, 72 ani, actriță poloneză (n. 1938)\n 18 iunie: José Saramago, 87 ani, scriitor portughez (n. 1922)\n 18 iunie: Maria Tacu (Maria Constantines), 61 ani, scriitoare română (n. 1949)\n 19 iunie: Manute Bol, 47 ani, jucător sudanez de baschet (n. 1962)\n 20 iunie: Eugenia Todorașcu, 73 ani, actriță din R. Moldova (n. 1936)\n 22 iunie: Manfred Römbell, 68 ani, scriitor german (n. 1941)\n 23 iunie: Magda Frank, 95 ani, sculptoriță maghiaro-argentiniană de etnie evreiască (n. 1914)\n 23 iunie: Mohamed Mzali, 85 ani, prim-ministru al Tunisiei (1980-1986), (n. 1925)\n 26 iunie: Algirdas Brazauskas, 77 ani, primul președinte al Lituaniei (1993-1998), (n. 1932)\n 26 iunie: Moshe Carmilly-Weinberger, 102 ani, rabin neolog și istoric american de etnie evreiască (n. 1908)\n 27 iunie: Ken Coates (Kenneth Sidney Coates), 79 ani, politician britanic (n. 1930)\n\nIulie \n 2 iulie: Beryl Bainbridge (Dame Beryl Margaret Bainbridge), 77 ani, scriitoare engleză (n. 1932)\n 5 iulie: Geavit Musa, 79 ani, fizician român de etnie tătară (n. 1931)\n 5 iulie: Bob Probert, 45 ani, sportiv canadian (hochei pe gheață), (n. 1965)\n 6 iulie: Maria Homerska, 85 ani, actriță poloneză de teatru și film (n. 1925)\n 6 iulie: Simion Stanciu (aka Syrinx), 60 ani, naist român (n. 1949)\n 6 iulie: Árpád Antal, 84 ani, scriitor, istoric literar și profesor de istorie literară, maghiar (n. 1925)\n 7 iulie: Frank Dochnal, 89 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1920)\n 7 iulie: Aristide Traian Teodorescu, 85 ani, inginer român (n. 1924)\n 8 iulie: Adrian Podoleanu, 81 ani, pictor român (n. 1928)\n 9 iulie: Jessica Anderson, 93 ani, romancieră și nuvelistă australiană (n. 1916)\n 12 iulie: James P. Hogan, 69 ani, autor britanic de literatură SF (n. 1941)\n 12 iulie: Lucia Mureșan, 72 ani, actriță română (n. 1938)\n 13 iulie: Ken Barnes (Kenneth Herbert Barnes), 81 ani, fotbalist englez (n. 1929)\n 14 iulie: Mike Michael Kerruish, 61 ani, politician din Insula Man (n. 1948)\n 14 iulie: Mădălina Manole (n. Magdalena-Anca Manole), 43 ani, cântăreață, compozitoare și instrumentistă română (n. 1967)\n 16 iulie: Alice Colonieu, 85 ani, pictoriță franceză (n. 1924)\n 16 iulie: James Gammon, 70 ani, actor american (n. 1940)\n 16 iulie: Jean Montreuil, 89 ani, biochimist francez, membru de onoare al Academiei Române (n. 1920)\n 18 iulie: Mircea Micu, 73 ani, poet român (n. 1937)\n 22 iulie: Petru Baracci, 88 ani, actor de teatru și film din Republica Moldova (n. 1929)\n 24 iulie: Alex Higgins (Alexander Gordon Higgins), 61 ani, jucător nord-irlandez (snooker), (n. 1949)\n 27 iulie: Simion Ghimpu, 71 ani, poet din R. Moldova (n. 1939)\n28 iulie: Cornelia Ștefănescu, 81 ani, critic și istoric literar român (n. 1928)\n 29 iulie: Nicolae Popescu, 72 ani, matematician român (n. 1937)\n\nAugust \n\n 6 august: Catfish Collins (n. Phelps Collins), 66 ani, muzician american (n. 1944)\n 7 august: Diana Maria Bușoi, 36 ani, politician român (n. 1973)\n 7 august: Bruno Cremer (n. Bruno Jean Marie Crémer), 80 ani, actor francez (n. 1929)\n 8 august: Patricia Neal (n. Patsy Louise Neal), 84 ani, actriță americană (n. 1926)\n 10 august: Árpád Papp, 73 ani, poet, istoric literar, traducător și profesor maghiar (n. 1937)\n 10 august: Árpád Papp, poet, istoric literar, traducător și profesor maghiar (n. 1937)\n 13 august: Lance Cade (n. Lance Kurtis McNaught), 29 ani, wrestler american (n. 1981)\n 14 august: Herman Leonard, 87 ani, fotograf american (n. 1923)\n 14 august: Ioan Timiș, 58 ani, deputat român (1990-1996 și 2000-2010), (n. 1951)\n 15 august: Stela Huțan Palade, 89 ani, aviatoare română (n. 1921)\n 17 august: Anatol Codru, 74 ani, regizor de film din R. Moldova (n. 1936)\n 17 august: Francesco Maurizio Cossiga, 82 ani, președinte al Italiei (1985-1992), (n. 1928)\n 17 august: Bill Millin (aka Piper Bill), 86 ani, soldat britanic (n. 1922)\n 18 august: Harold Vincent Connolly, 79 ani, atlet american (n. 1931)\n 18 august: Zoltan David, 78 ani, fotbalist român (n. 1932)\n 18 august: Carlos Hugo de Bourbon-Parma (n. Hugues Marie Sixte Robert Louis Jean Georges Benoît Michel), 80 ani, pretendent carlist la tronul Spaniei (n. 1930)\n 19 august: Iuri Grekov, 72 ani, scriitor și traducător sovietic din R. Moldova de limbă rusă (n. 1938)\n 20 august: Maria Bocșe, 70 ani, etnolog român (n. 1939)\n 20 august: Tiberio Murgia, 81 ani, actor de film, italian (n. 1929)\n 20 august: Renato Pollini, 85 ani, politician italian (n. 1925)\n 21 august: Gheorghe Apostol, 97 ani, comunist român (n. 1913)\n 21 august: Tudor Drăganu, 97 ani, jurist român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1912)\n 21 august: Rodolfo Fogwill, 69 ani, scriitor și sociolog argentinian (n. 1941)\n 23 august: Gheorghe Cercelescu, 72 ani, jurnalist român (n. 1937)\n 24 august: Gheorghe Fiat, 80 ani, boxer român (n. 1929)\n 24 august: Constantin Lache, 86 ani, antrenor emerit de handbal, român (n. 1923)\n 24 august: Elena Sereda, 84 ani, actriță română (n. 1926)\n 26 august: Baruțu T. Arghezi, 84 ani, prozator, eseist și publicist român, fiul lui Tudor Arghezi (n. 1925)\n 27 august: Lee Yun-gi, 63 ani, scriitor și traducător sud-coreean (n. 1947)\n 27 august: Aleksandr Monin, 55 ani, cântăreț rus (n. 1954)\n 28 august: Sinan Hasani, 88 ani, președinte al Iugoslaviei (1986-1987), (n. 1922)\n 28 august: Augustinos Andreas Kantiotis, 103 ani, mitropolit grec (n. 1907)\n28 august: William Benjamin Lenoir, 71 ani, astronaut american (STS-5, Columbia), (n. 1939)\n 30 august: Francisco Varallo (n. Francisco Antonio Varallo), 100 ani, fotbalist argentinian (atacant), (n. 1910)\n\nSeptembrie \n\n 2 septembrie: Leo Trepp, 97 ani, rabin evreu (n. 1913)\n 3 septembrie: Mike Edwards (aka Deva Pramada), 62 ani, violoncelist englez (Electric Light Orchestra), (n. 1948)\n 6 septembrie: Andi Andrieș, 76 ani, dramaturg, editor, publicist și poet român (n. 1934)\n 8 septembrie: Israel Tal, 85 ani, general israelian (n. 1924)\n 10 septembrie: Rade Marković, 88 ani, actor sârb de teatru și de film (n. 1921)\n 11 septembrie: Bastion Booger (n. Michael Shaw), 53 ani, wrestler american (n. 1957)\n 11 septembrie: Kevin McCarthy, 96 ani, actor american (n. 1914)\n 11 septembrie: Bernard Ștef, 93 ani, călugăr asumpționist român (n. 1916)\n 12 septembrie: Claude Chabrol (Claude Henri Jean Chabrol), 80 ani, regizor francez (n. 1930)\n 13 septembrie: Anton Șuteu, 63 ani, compozitor român (n. 1947)\n 14 septembrie: Tatiana Constantinov, 71 ani, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, director al Institutului de Ecologie și Geografie al AȘM (n. 1939)\n 15 septembrie: Édouard Valéry, 86 ani, membru al rezistenței franceze (n. 1924)\n 16 septembrie: Prințul Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, 86 ani, șeful Casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 1924)\n 16 septembrie: Keiju Kobayashi, 86 ani, actor japonez de film (n. 1923)\n 17 septembrie: Vladimir Fiodorov, 77 ani, academician rus (n. 1933)\n 19 septembrie: Horia Șerbănescu, 86 ani, actor român de comedie (n. 1924)\n 21 septembrie: Valentin Popa, 70 ani, pictor român (n. 1940)\n 22 septembrie: Eddie Fisher (Edwin Jack Fisher), 82 ani, cântăreț și actor american (n. 1928)\n 23 septembrie: Isabelle Borg, 51 ani, artistă britanico-malteză (n. 1959)\n 24 septembrie: Ghenadi Ianaev, 73 ani, politician rus (n. 1937)\n 24 septembrie: Marin Tarangul (Ștefan Marin Sergiu Tarangul), 72 ani, teolog și istoric român (n. 1938)\n 26 septembrie: Ioan Brezeanu, 94 ani, autor român (n. 1916)\n 26 septembrie: Gloria Stuart (n. Gloria Frances Stewart), 100 ani, actriță americană (n. 1910)\n 28 septembrie: Lilia Amarfi, 60 ani, solistă de operetă din R. Moldova (n. 1949)\n 29 septembrie: Georges Charpak, 86 ani, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (1992), (n. 1924)\n 29 septembrie: Tony Curtis (n. Bernard Schwartz), 85 ani, actor american de etnie evreiască (n. 1925)\n 29 septembrie: Eduardo Manchón Molina, 80 ani, fotbalist spaniol (atacant) (n. 1930)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Audouin Charles Dollfus, 85 ani, fizician, astronom și aeronaut francez (n. 1924)\n 4 octombrie: Norman Wisdom, 95 ani, actor, cântăreț și comedian britanic (n. 1915)\n 5 octombrie: Roy Ward Baker (n. Roy Horace Baker), 93 ani, regizor britanic (n. 1916)\n 5 octombrie: Bernard Clavel (Bernard Charles Henri Clavel), 87 ani, scriitor francez (n. 1923)\n 6 octombrie: Sakina Alieva, 84 ani, om politic azero-sovietic (n. 1925)\n 7 octombrie: Constantin Țîbîrnă, 81 ani, academician din R. Moldova (n. 1929)\n 9 octombrie: Maurice Allais, 99 ani, economist francez, laureat al Premiului Nobel (1988), (n. 1911)\n 9 octombrie: Zecharia Sitchin, 90 ani, autor american de etnie azerbaidjană (n. 1920)\n 10 octombrie: Mattei Dogan, 89 ani, sociolog francez de etnie română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1920)\n 10 octombrie: Joan Alston Sutherland, 83 ani, soprană australiană (n. 1926)\n 11 octombrie: Richard Henry Morefield, 81 ani, diplomat american care a servit în Serviciul Extern al Statelor Unite (n. 1929)\n 11 octombrie: Donald Henry Tuck, 87 ani, scriitor australian (n. 1922)\n 12 octombrie: Angelo Infanti, 71 ani, actor italian de film (n. 1939)\n 14 octombrie: Benoît Mandelbrot, 85 ani, matematician polonez de etnie evreiască (n. 1924)\n 15 octombrie: Ilie Alexandru, 58 ani, om de afaceri român (n. 1952)\n 17 octombrie: Mircea Ghițulescu, 65 ani, critic literar, prozator și eseist român (n. 1945)\n 20 octombrie: Faruk Ahmad Khan Leghari, 70 ani, președinte al Pakistanului (1993-1997), (n. 1940)\n 20 octombrie: Nicolae Popa, 91 ani, meșter popular, arheolog, etnolog, poet și dascăl român (n. 1919)\n 24 octombrie: Sylvia Sleigh, 94 ani, pictoriță realistă americană (n. 1916)\n 24 octombrie: Joseph Stein, 98 ani, dramaturg american (n. 1912)\n 25 octombrie: Ion Mircea Enescu, 90 ani, arhitect român (n. 1920)\n 25 octombrie: Vesna Parun, 88 ani, poetă croată (n. 1922)\n 26 octombrie: Constantin Dospinescu, 77 ani, politician român, primar al municipiului Piatra Neamț (1980-1986), (n. 1933)\n 27 octombrie: Mircea Boulescu, 76 ani, senator român (1992-1996), (n. 1934)\n 30 octombrie: Harry Mulisch, 93 ani, scriitor neerlandez (n. 1927)\n\nNoiembrie \n\n 1 noiembrie: Mihai Chițac, 81 ani, general român, ministru de interne (1989-1990), (n.1928)\n 3 noiembrie: Viktor Cernomîrdin, 72 ani, om politic rus (n. 1938)\n 4 noiembrie: Antoine Duquesne, 69 ani, politician belgian (n. 1941)\n 5 noiembrie: Jill Clayburgh, 66 ani, actriță americană (n. 1944)\n 5 noiembrie: Adrian Păunescu, 67 ani, poet, autor, critic literar, eseist, director de reviste, publicist, textier, scriitor, traducător și politician român (n. 1943)\n 6 noiembrie: Domnica Darienco, 91 ani, actriță din R. Moldova (n. 1919)\n 7 noiembrie: Burschi (n. Max Emanuel Gruder), 82 ani, grafician român de etnie evreiască (n. 1928)\n 12 noiembrie: Henryk Mikołaj Górecki, 76 ani, compozitor polonez (n. 1933)\n 13 noiembrie: Luis Garcia Berlanga, 89 ani, regizor spaniol (n. 1921)\n13 noiembrie: Allan Sandage (Allan Rex Sandage), 84 ani, astronom american (n. 1926)\n 15 noiembrie: Edmond Amran El Maleh, 93 ani, scriitor și jurnalist marocan de etnie evreiască (n. 1917)\n15 noiembrie: Angèle Ntyugwetondo Rawiri, 56 ani, scriitoare gaboneză (n. 1954)\n 16 noiembrie: Ilie Savu, 90 ani, fotbalist (portar) și antrenor român (n. 1920)\n 16 noiembrie: Petru Zaim, 81 ani, lăutar român de etnie romă (n. 1929)\n 18 noiembrie: Brian G. Marsden (Brian Geoffrey Marsden), 73 ani, astronom englez (n. 1937)\n 18 noiembrie: Gaye Stewart, 87 ani, jucător canadian de hochei (n 1923)\n 19 noiembrie: Ludovic Demény, 84 ani, senator român de etnie maghiară (1990-1992), (n. 1926)\n20 noiembrie: Roxana Briban, 39 ani, solistă română de operă (soprană), (n. 1971)\n 20 noiembrie: Walter Helmut Fritz, 81 ani, poet, romancier, eseist și traducător german (n. 1929)\n 20 noiembrie: Iancu Holtea, 60 ani, deputat român (n. 1950)\n 21 noiembrie: Jean Pârvulescu (aka Jean Parvulesco), 81 ani, scriitor și jurnalist francez de etnie română (n. 1929)\n 22 noiembrie: Frank John Fenner, 95 ani, microbiolog australian (n. 1914)\n22 noiembrie: Adrian Hsia, 71 ani, cercetător literar, germanist și anglist chinez (n. 1938)\n 22 noiembrie: Gabriel Stănescu, 59 ani, scriitor român (n. 1951)\n 23 noiembrie: Ingrid Pitt (n. Natașa Petrovna), 73 ani, actriță britanică (n. 1937)\n 26 noiembrie: Milan Ferko (aka A. Binderov, František Milko), 80 ani, scriitor, jurnalist și dramaturg slovac (n. 1929)\n 27 noiembrie: Irvin Kershner, 87 ani, regizor american de film (n. 1923)\n 28 noiembrie: Leslie Nielsen, 84 ani, actor american de etnie canadiană (n. 1926)\n 29 noiembrie: Bella Ahmadulina (Izabella Ahatovna Ahmadulina), 73 ani, poetă rusă (n. 1937)\n 29 noiembrie: Mario Monicelli, 95 ani, regizor și scenarist italian (n. 1915)\n 29 noiembrie: Maurice Wilkes (Maurice Vincent Wilkes), 97 ani, informatician britanic (n. 1913)\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Vasil Barladeanu, 68 ani, istoric de artă, poet, jurnalist, politician și românist ucrainean (n. 1942)\n 5 decembrie: Gheorghe Enoiu, 83 ani, colonel român în cadrul DSS (n. 1927)\n 5 decembrie: Constantin Popovici, 86 ani, academician din R. Moldova (n. 1924)\n 7 decembrie: Elizabeth Edwards, 61 ani, scriitoare, activistă și avocată americană (n. 1949)\n 10 decembrie: Gheorghe Ciompec, 78 ani, profesor universitar român (n. 1932)\n 10 decembrie: John Bennett Fenn, 93 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (2002), (n. 1917)\n 13 decembrie: Claude B. Levenson, 72 ani, jurnalistă, scriitoare, traducătoare și sinologă franceză (n. 1938)\n 15 decembrie: Blake Edwards (n. William Blake Crump), 88 ani, regizor, producător de filme și scenarist american (n. 1922)\n 17 decembrie: Captain Beefheart (n. Don Glen Vliet), 69 ani, muzician american (The Magic Band), (n. 1941)\n 17 decembrie: Ciupi Rădulescu (n. Gheorghe Ciupercă), 80 ani, actor român (n. 1930)\n 17 decembrie: Luc Méloua, jurnalist francez (n. 1936)\n 18 decembrie: John Bukovsky (n. Ján Fukna), 86 ani, arhiepiscop romano-catolic american (n. 1924)\n 18 decembrie: Rodica Tapalagă, 71 ani, actriță română (n. 1939)\n 21 decembrie: Valeriu Gagiu, 72 ani, jurnalist din R. Moldova (n. 1938)\n 23 decembrie: Olga Porumbaru, 91 ani, actriță și artistă plastică americană de etnie română (n. 1919)\n 24 decembrie: Semion Șoihet, 79 ani, arhitect sovietic din R. Moldova (n. 1931)\n 25 decembrie: Carlos Andrés Pérez Rodriguez, 88 ani, președinte al Venezuelei (1974-1979 și 1989-1993), (n. 1922)\n 26 decembrie: Albert Ghiorso, 95 ani, fizician american (n. 1915)\n 27 decembrie: Tudor Cataraga, 54 ani, artist plastic din R. Moldova (n. 1956)\n 27 decembrie: Aurelian Mortoiu, 79 ani, general român în cadrul DSS (n. 1931)\n 28 decembrie: Hideko Takamine, 86 ani, actriță japoneză (n. 1924)\n 30 decembrie: Bobby Farrell (n. Roberto Alfonso Farrell), 61 ani, cântăreț și dansator neerlandez (Boney M), (n. 1949)\n 31 decembrie: Per Oscarsson (n. Per Oscar Heinrich Oscarsson), 83 ani, actor suedez (n. 1927)\n\nNedatate \n Leon Birnbaum, 92 ani, matematician, inginer, logician și filosof evreu român (n. 1918)\n Ziba Ganiyeva (Ziba Pașa qizi Ganieva), 86 ani, filologă azeră și fostă lunetistă în cel de-Al Doilea Război Mondial (Frontul nord-vest, divizia a 3-a de tragere din Moscova), (n. 1923)\n Hiroshi Saeki, 73 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1936)\n Ioan Șandru, 96 ani, geograf român (n. 1913)\n Aurel Zahan, 71 ani, sportiv român (polo pe apă), (n. 1938)\n\nPremii Nobel \n\n Chimie: Richard F. Heck, Ei-ichi Negishi și Akira Suzuki (Japonia)\n Economie: Peter A. Diamond, Dale T. Mortensen și Christopher A. Pissarides (Cipru)\n Fizică: Andre Geim și Konstantin Novosiolov (Rusia)\n Literatură: Mario Vargas Llosa (Peru)\n Medicină: Robert G. Edwards (Regatul Unit)\n Pace: Xiaobo Liu (China)\n\nMari sărbători religioase \n\n 4 aprilie: Paștele ortodox și catolic\n 25 noiembrie: Thanksgiving Day în Statele Unite\n 25 decembrie: Crăciunul\n\n2010 în filme \nAceasta este o listă de filme cu acțiunea în 2010, nu realizate în 2010:\n 2010: Contactul (1984)\nTamala 2010: A Punk Cat in Space (2002)\n În suburbii (2003)\n Antidotul (2004)\n District 9 (2009)\n\nReferințe\n\nLegături externe \n Retrospectiva anului 2010, în România și în lume, 28 decembrie 2010, Jurnalul Național\n Ce ne-a plăcut în anul cultural 2010, 21 decembrie 2010, Adevărul\n AMOS NEWS - RETROSPECTIVE 2010: In Memoriam, 29 decembrie 2010, Amos News\n Cele mai citite cărți din anul 2010, 9 ianuarie 2011, Sebastian S. Eduard, Jurnalul Național\n Retrospectiva anului sportiv 2010: De la Vancouver, la scandaluri și divorțuri celebre, 29 decembrie 2010, Jurnalul Național" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre 2011?" }, { "from": "assistant", "value": "2011 (MMXI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă. A fost al 2011-lea an d.Hr., al 11-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 2-lea an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Pădurilor.\n Anul Internațional al Chimiei.\n Anul Internațional al Persoanelor de Origine Africană. \n Anul European al Voluntariatului.\n Anul orașelor Turku (Finlanda) și Tallinn (Estonia), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Ungaria preia de la Belgia președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Estonia adoptă moneda euro renunțând la coroana estoniană.\n 4 ianuarie: O eclipsă solară parțială a fost vizibilă în Europa de Nord și în Europa de Est.\n 4 ianuarie: Canadianca Kathryn Gray în vârstă de 10 ani, devine cea mai tânără persoană care a descoperit o supernovă.\n 8 ianuarie: Un incident armat care a avut loc într-un supermarket din Tucson, statul american Arizona, a dus la moartea a 6 persoane și rănirea altor 14. Gabrielle Giffords, membră a Congresului SUA, a fost rănită grav în incident.\n 9 ianuarie: Referendum pentru independență în Sudanul de Sud. Rata de participare a fost de 96%.\n 9 ianuarie: În apropiere de orașul Urumiyeh, în nord-vestul Iranului, are loc un accident aviatic al companiei naționale Iran Air. Potrivit bilanțului poliției cel puțin 77 de persoane au murit, 26 au fost rănite și 1 este dată dispărută.\n 10 ianuarie: NASA a anunțat că a descoperit cu ajutorul telescopului spațial Kepler prima exoplanetă ce are o mărime apropiată de cea a Terrei.\n 13 ianuarie: A început Campionatul Mondial de Handbal Masculin din Suedia.\n 14 ianuarie: La Bruxelles au avut loc discuții pentru adoptarea raportului tehnic privind aderarea României la spațiul Schengen. Franța a fost singura țară care a cerut timp suplimentar pentru studierea dosarului României privind Sistemul de Informații Schengen, însă ulterior nu a cerut nici o lămurire României în termenul legal (20 ianuarie). \n 15 ianuarie: Începând cu acest an, de ziua poetului Mihai Eminescu, în România va fi sărbătorită \"Ziua Culturii Naționale\", în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010. \n 15 ianuarie: Zine El Abidine Ben Ali a fost înlăturat definitiv de la președinția Tunisiei, unde Consiliul Constituțional a declarat funcția vacantă și l-a numit pe președintele Parlamentului șef de stat interimar, în conformitate cu prevederile Constituției.\n 16 ianuarie: A avut loc cea de-a 68-a ediție a Premiilor Globul de Aur. \n 24 ianuarie: Cel puțin 35 de persoane și-au pierdut viața și mai mult de 100 rănite într-o explozie la Aeroportul Internațional Domodedovo din Moscova.\n 26 ianuarie: Mii de egipteni se alătură protestelor antiguvernamentale după o campanie pe internet inspirată de revolta tunisiană recentă.\n\nFebruarie \n 2 februarie: Din cauza tulburărilor politice din țară, președintele egiptean Hosni Mubarak a anunțat că nu va candida la alegerile electorale din septembrie.\n 2 februarie: Guvernul sudanez, în prima sa reacție oficială după rezultatele preliminare care au indicat un vot în favoarea independenței sudul Sudanului, este de acord să accepte rezultatele; Vice-președintele Ali Osman Taha spune că guvernul intenționează \"să urmeze o politică de relații de bună vecinătate cu sudul\".\n 4 februarie: Cairo: Protestatarii antiguvernamentali au demonstrat împotriva regimului Mubarak în Piața Tahrir (Libertății) în a 11-a zi de proteste (numită \"Vinerea plecării\").\n 7 februarie: Rezultatele oficiale ale referendumului independenței Sudanului de Sud arată că aproape 99% dintre alegători au ales să devină independenți.\n 11 februarie: Din cauza protestelor din Egipt, președintele egiptean Hosni Mubarak a demisionat.\n 13 februarie: A avut loc a 53-a ediție a Premiilor Grammy la Staples Center, Los Angeles. Lady Antebellum a câștigat 5 premii, iar Lady Gaga - la categoriile \"Best Female Pop Vocal Performance\" pentru melodia \"Bad Romance\", \"Best Pop Vocal Album\" pentru albumul \"The Fame Monster\" și \"Best Short From Music Video\" pentru \"Bad Romance\", David Froster, Jay-Z, John Legend au câștigat câte 3 premii fiecare.\n 15 februarie: Începutul seriei de proteste și confruntări din Libia împotriva lui Muammar Gaddafi, care conduce Libia de 42 de ani.\n 15 februarie: Prim-ministrul italian Silvio Berlusconi este acuzat de plată pentru sex cu o minoră și abuz de putere în așa numitul \"scandal Rubygate\". \n 27 februarie: A 83-a ediție a premiilor Oscar. Filmul The King's Speech este marele câștigător al ediției cu patru premii Oscar inclusiv pentru cel mai bun film și cel mai bun actor pentru Colin Firth.\n 28 februarie: Iranul amenință cu boicotarea Jocurilor Olimpice de vară din 2012 din cauza logo-ul oficial al competiției; potrivit guvernului de la Teheran, simbolurile din logo pot fi rearanjate formând cuvântul \"Zion\", termen biblic ce se referă la Ierusalim.\n\nMartie \n\n 2 martie: Papa Benedict al XVI-lea îi exonerează pe evrei pentru responsabilitatea morții lui Iisus Hristos în cartea sa Iisus din Nazareth.\n 9 martie: Alertă de tsunami după un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade Richter produs în Japonia, în regiunea insulei Honshu.\n 11 martie: Un cutremur cu magnitudine 9 grade Richter și cu epicentrul în oceanul Pacific, a lovit orașul Sendai, aflat pe coasta de est a Japoniei. Seismul a fost urmat de numeroase replici de peste 6 grade și a declanșat un tsunami de peste 10 metri. A fost cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Japonia.\n 12 martie: O explozie la Centrala nucleară de la Fukushima 1; patru muncitori sunt răniți și locuitorii zonei avertizați de scurgeri de radiații.\n 13 martie: O altă explozie, de data asta la reactorul Fukushima 3; trei muncitori sunt răniți și 7 sunt dați dispăruți.\n 14 martie: A treia explozie are loc la reactorul Fukushima 2. Magnitudinea cutremurului este reevaluată de la 8,9 la 9 grade Richter, acesta devenind al patrulea cel mai puternic cutremur din lume înregistrat după 1900.\n 15 martie: Reactorul 4 de la Fukushima a luat foc. Purtătorul de cuvânt al guvernului japonez a anunțat că răcirea reactoarelor 5 și 6 pare să nu funcționeze bine, după ce sistemul de răcire al tuturor celorlalte patru reactoare ale centralei a fost afectat de cutremurul din 11 martie și de tsunami. Guvernul a cerut populației aflate pe o rază de 30 de km în jurul centralei să rămână în case.\n\n 15 martie: Regele Bahrainului, Hamad bin Isa Al Khalifa, declară stare de urgență timp de 3 luni în urma protestelor din Bahrain din 2011.\n 15 martie: Izbucnește Războiul Civil Sirian în urma protestelor împotriva regimului Assad.\n 16 martie: Împăratul Japoniei, Akihito, a avut prima ieșire publică de la cutremurul din 11 martie, într-un discurs televizat calificat drept \"fără precedent\" de Agenția Reuters. Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza cu care se confruntă țara sa în urma seismului și a tsunami-ului și a cerut solidaritate. Un nou incendiu izbucnește la reactorul 4 al centralei Fukushima. \n 17 martie: Patru elicoptere ale armatei japoneze au început să toarne apă pe reactorul 3 al centralei nucleare de la Fukushima ca să răcească barele de combustibil supraîncălzit. Agenția Internațională pentru Energia Atomică a afirmat că situația centralei nucleare rămâne foarte serioasă, dar nici o înrăutațire majoră nu a intervenit. Bilanțul oficial provizoriu al cutremurului și a valului seismic: 5.321 decese și 9.329 dispăruți.\n 17 martie: În timp ce cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU urmează să voteze un proiect de rezoluție, care prevede măsuri militare pentru protejarea civililor din Libia, purtătorul de cuvânt al Ministrul libian al Apărării declară că \"orice operațiune militară străină împotriva Libiei va expune pericolului tot traficul aerian și maritim din Mediterana\".\n 18 martie: Sonda spațială Messenger de la NASA a devenit prima navă spațială care orbitează planeta Mercur.\n 19 martie: Avioane franceze au efectuat 4 raiduri aeriene în Libia, distrugând mai multe blindate ale forțelor loiale colonelului Muammar Gaddafi. Statele Unite și Marea Britanie au lansat un prim val de circa 110 rachete de croazieră Tomahawk asupra unor obiective din Libia.\n 25 martie: O nouă acumulare de apă puternic contaminată a fost descoperită în subsolul clădirii de la turbina reactorului numărul 1 de la Fukushima. Bilanțul oficial provizoriu al cutremurului și a valului seismic din Japonia: 10.000 decese și 17.053 dispăruți.\n 28 martie: A 5-a ediție a Premiilor Gopo.\n 30 martie: Nivel de radiație crescut într-un sat situat la 40 km de Fukushima, în afara zonei de excludere.\n\nAprilie \n\n 3 aprilie: Bilanțul oficial provizoriu al cutremurului și a valului seismic din Japonia: 11.938 decese și 15.748 dispăruți. TEPCO încearcă să elimine apa cu nivel înalt de radioactivitate, din care o parte s-a deversat deja în ocean, printr-o breșă de 20 centimetri produsă într-un bazin legat de reactorul 2.\n 7 aprilie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,1 Richter care a lovit coasta de nord est a Japoniei a dus la decesul a 2 persoane și rănirea a 100 de oameni. Cutremurul a fost identificat ca o replică a cutremurului din 11 martie.\n 7 aprilie: Un român a câștigat la licitația de la Paris un set de manuscrise și documente ale lui Emil Cioran cu 405.000 de euro fără taxe. \n 11 aprilie: Intră în vigoare în Franța legea care interzice purtarea articolelor vestimentare care ascund fața femeilor (niqab, burqa) în locurile publice. Franța este a doua țară europeană după Belgia care aplică o astfel de interdicție.\n 12 aprilie: Agenția japoneză de energie atomică a decis ridicarea gradului de gravitate al accidentului nuclear de la Fukushima Daiichi de la 5 la 7, nivel maxim pe scara internațională a accidentelor nucleare (INES), la fel ca și catastrofa de la Cernobîl din 1986. \n 18 aprilie: A 19-a ediție a premiilor UNITER.\n 19 aprilie: Fidel Castro, care a condus Cuba timp de 49 de ani, până când s-a retras în 2008, din cauza problemelor de sănătate, a demisionat oficial din postul de secretar general al Partidului Comunist din Cuba. Noul secretar general a devenit fratele său, Raul Castro. \n 22 aprilie: Fregata Regele Ferdinand a plecat din Constanța în operațiunea NATO \"Unified Protector\" de impunere a unui embargo privind armele împotriva Libiei. Este pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când forțele navale române sunt angrenate într-o misiune reală de luptă.\n 29 aprilie: Are loc, la catedrala Westminster din Londra, căsătoria Prințului William cu Kate Middleton.\n\nMai \n\n 1 mai: A avut loc beatificarea Papei Ioan Paul al II-lea.\n 1 mai: Președintele american Barack Obama anunță că Osama bin Laden, fondatorul și liderul grupării Al-Qaeda, a fost ucis în timpul unei operațiuni militare americane în Pakistan.\n 11 mai: A avut loc un dublu cutremur în Spania. Au murit cel puțin 10 persoane, iar 40 au fost rănite.\n 14 mai: A avut loc finala Concursului Muzical Eurovision 2011 în Düsseldorf, Germania.\n 15 mai: Este lansat filmul francez mut și alb-negru, \"The Artist\", premiat la Oscar ca fiind cel mai bun film al anului. \n 22 mai: A erupt vulcanul Grimstovn din Islanda.\n 26 mai: Fostul comandant șef al armatei Republicii Serbia Ratko Mladić căutat pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității a fost arestat în Serbia.\n 27 mai: A început la Sibiu Festivalul Internațional de Teatru.\n\nIunie \n 11 iunie: S-a încheiat cea de-a 48-a ediție a Turului României. Ediția a fost câștigată de Andrei Nechita.\n 12 iunie: S-a încheiat cea de-a 10-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.\n 20 iunie: Președintele tunisian, Zine El Abidine Ben Ali, și soția acestuia, au fost condamnați în contumacie la pedepse de 35 ani de închisoare și amenzi în valoare de 45 milioane euro pentru deturnare de fonduri. Procesul s-a ținut în absență.\n 20 iunie: Sudanul de Nord și Sudanul de Sud semnează un pact pentru demilitarizarea regiunii disputate Abyei și pentru a permite prezența forțelor etiopiene de menținere a păcii.\n\n 21 iunie: Un pinguin imperial este reperat pe o plaja din Noua Zeelandă, pentru prima dată când acest lucru se întâmplă în 44 de ani.\n 22 iunie: Câțiva experți în artă de la Muzeul Van Gogh din Amsterdam au concluzionat într-un studiu de peste 600 de pagini că tabloul \"Autoportret\" al pictorului Vincent van Gogh reprezintă, de fapt, un portret al fratelui artistului, Theo.\n 27 iunie: Parlamentul Greciei a început dezbaterea privind măsuri de austeritate nepopulare menite să evite amenințarea de faliment printr-un pachet de salvare de 78 miliarde de euro.\n 27 iunie: Asteroidul 2011 MD, a trecut deasupra Antarcticii, la o distanță de circa 12.000 kilometri față de planeta noastră. El s-a aflat de circa 32 de ori mai aproape de Pământ decât Luna.\n 29 iunie: Proteste de amploare în Atena, după ce Parlamentul grec a adoptat un nou plan de austeritate pentru a face față crizei economice a țării.\n\nIulie \n\n 1 iulie: Polonia a preluat de la Ungaria președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 1 iulie: Albert al II-lea, Prinț de Monaco se căsătorește la palatul regal cu Charlene Wittstock, fostă înotătoare olimpică; Wittstock devine Prințesa Charlene.\n 5 iulie: Este lansată melodia \"Somebody That I Used to Know\", considerată melodia anului 2011, produsă de Gotye (Wouter \"Wally\" De Backer), muzician, multi-instrumentalist, cântăreț și compozitor australian de origine belgiană.\n 6 iulie: Comitetul Internațional Olimpic a anunțat că Pyeongchang, Coreea de Sud va găzdui Jocurile Olimpice de Iarnă din 2018.\n 8 iulie: La Centrul spațial Kennedy din Florida are loc lansarea navetei Atlantis, în cea de-a 135-a misiune a NASA în cadrul programului spațial american realizat cu ajutorul rachetelor. Este ultima navetă a NASA care zboară spre Stația Spațială Internațională. \n 9 iulie: Sudanul de Sud și-a câștigat independența față de Sudan, în urma referendumului din ianuarie.\n 14 iulie: Planeta Neptun, cea mai îndepărtată planetă de Soare, și-a finalizat prima orbită completă de când a fost descoperită în 1846.\n 15 iulie: Este lansat filmul Harry Potter și Talismanele Morții. Partea 2, al optulea și filmul final din seria Harry Potter, fiind și producția cinematografică cu cele mai mari încasări din anul 2011. \n 19 iulie: Echipa feminină de spadă a României a cucerit medalia de aur la Campionatele Europene de scrimă de la Sheffield după ce a învins în finală echipa Rusiei. \n 20 iulie: ONU declară foamete în două regiuni din sudul Somaliei, după cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani.\n 21 iulie: Reprezentanții NASA au anunțat că Telescopul spațial Hubble a descoperit al patrulea satelit care orbitează în jurul planetei pitice Pluto.\n 21 iulie: Naveta spațială Atlantis a aterizat pentru ultima dată la Centrul Spațial Kennedy, punând astfel capăt programului de navete spațiale NASA.\n 22 iulie: Două atacuri în Norvegia - un atac cu bombă în Oslo și un atac armat în Utøya (înfăptuit de teroristul Anders Behring Breivik), a adus la uciderea a cel puțin 87 de persoane.\n 24 iulie: Rutierul Cadel Evans devine primul ciclist australian care câștigă Turul Franței.\n\nAugust \n 2 august: Oamenii de știință francezi și ugandezi au descoperit craniul unei maimuțe vechi de 20 milioane ani, în regiunea Karamoja din Uganda.\n 26 august: Oamenii de știință de la Universitatea de Tehnologie din Melbourne au anunțat că au descoperit o planetă numită J1719-143 fiind în întregime din diamant care orbitează în jurul unui pulsar. \n 28 august: Uraganul Irene a ajuns în New York. 8 persoane și-au pierdut viața și 1 milion au fost evacuați. \n 30 august: Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că liderul libian fugar Muammar al-Gaddafi își menține o capacitate de comandă a trupelor care îi sunt loiale în țară.\n 30 august: Cabinetul fostului prim-ministru al Japoniei, Naoto Kan, a demisionat în masă în urma alegerii lui Yoshihiko Noda ca noul prim-ministru.\n\nSeptembrie \n\n 6 septembrie: A fost inaugurată Arena Națională din București cu un meci al echipei naționale de fotbal a României împotriva reprezentantei Franței.\n 7 septembrie: Avionul echipei profesioniste ruse de hockei, \"Lokomotiv Yaroslavl\", s-a prăbușit în Rusia. 44 de persoane aflate la bord au murit, doar una a supraviețuit miraculos.\n 11 septembrie: În Statele Unite se comemorează 10 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001.\n 12 septembrie: Finala masculină a turneului de tenis U.S. Open este câștigată de sârbul Novak Djokovic iar cea feminină de Samantha Stosur.\n 13 septembrie: Președintele Traian Băsescu a început o vizită de lucru la Washington, în timpul căreia președintele României s-a întâlnit cu președintele Statelor Unite, Barack Obama și va fi semnat acordul privind scutul american antirachetă. \n 15 septembrie: Raportul UNICEF privind mortalitatea infantilă a indicat faptul că numărul de copii sub vârsta de 5 ani care mor, a scăzut de la peste 12 milioane în 1990, la 7,6 milioane în 2010.\n 16 septembrie: Oamenii de știință de la NASA au anunțat că misiunea Kepler a descoperit prima planetă la care orbitează doi sori. Planeta a fost numită de către oamenii de știință Tatooine, același nume pe care îl avea tărâmul natal al personajului Luke Skywalker din Star Wars.\n 17 septembrie: Se redeschide muzeul “Grigore Antipa” după mai mult de 2 ani de lucrări de modernizare. \n 22 septembrie: În cadrul Consiliul JAI pe tema aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, Olanda și Finlanda au votat negativ.\n 22 septembrie: Cercetătorii de la CERN afiliați experimentului Opera au anunțat că rezultate experimentale par să demonstreze că neutrinii depășesc viteza luminii\n 23 septembrie: Președintele Autorității Naționale Palestiniene, Mahmoud Abbas, a înaintat o cerere Națiunilor Unite pentru recunoașterea unui stat palestinian pe baza frontierelor din 1967, incluzând Cisiordania, fâșia Gaza și Ierusalimul de Est drept capitală.\n 25 septembrie: Regele Abdullah al Arabiei Saudite a anunțat că femeile vor avea drept de vot și de a candida la alegerile municipale, precum și cel de a intra în Majlis al-Shura, un consiliu consultativ ai cărui membri sunt desemnați. Este prima dată când femeile saudite primesc drept de vot și de a fi alese într-un scrutin în acest regat ultraconservator, unde sunt organizate doar alegeri municipale.\n 25 septembrie: Tenismenul german Florian Mayer a câștigat a 16-a ediție a turneului de tenis Open România și primul său turneu de tenis. În competiția de simplu, nici un jucător din România nu a atins faza sferturilor de finală, în vreme ce perechea de dublu - formată din Horia Tecău și suedezul Robert Lindstedt și cotată cu prima șansă la câștigarea turneului - a ratat calificarea în semifinale. Întrecerea de dublu a fost câștigată de italienii Daniele Bracciali și Potito Starace (favoriți numărul 3).\n 26 septembrie: CSAT a decis retragerea celor 178 de jandarmi și polițiști români din Kosovo, odată cu terminarea turului de serviciu, programată pentru luna decembrie.\n 28 septembrie: Avionul supersonic românesc IAR-111 Excelsior a fost testat cu succes deasupra Mării Negre.\n 29 septembrie: Primul modul al viitoarei stații spațiale chineze, modulul Tiangong 1, a fost lansat cu succes de la Centrul de Lansare a sateliților Jiuquan din nord-vestul Chinei.\n\nOctombrie \n\n 11 octombrie: Fostul prim-ministru ucrainean, Iulia Timoșenko, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pentru abuz de putere după ce a fost găsită vinovată de semnarea în 2009, fără autorizarea guvernului pe care îl conducea, acorduri cu Rusia în domeniul gazelor, considerate defavorabile Ucrainei.\n 16 octombrie: După încheierea Campionatului Mondial de Gimnastică de la Tokyo, delegația României nu obține nici o medalie, situație care s-a mai petrecut în istorie în urmă cu 30 de ani, la CM de la Moscova din 1981. Echipa feminină s-a clasat pe locul 4, iar cea masculină pe locul 8.\n 19 octombrie: Parlamentul elen a aprobat, în principiu, continuarea măsurilor de austeritate în proteste de stradă violente la Atena, pe fondul agravării crizei economice din Grecia.\n 20 octombrie: Fostul lider libian Muammar Gaddafi a murit la puțin timp după capturarea sa de către forțele Consiliului Național de Tranziție de la Tripoli.\n 25 octombrie: Regele Mihai I al României a împlinit 90 de ani și a ținut un discurs în fața Parlamentului României.\n 25 octombrie: Observațiile telescopului spațial indică faptul că supernova RCW 86, observată prima dată de astronomii chinezi în anul 185, s-a extins într-un ritm fără precedent ca urmare a formării unui vid, o \"cavitate\" în jurul acesteia, golită de gaze și de praf și formată în primele stadii ale morții stelei. Expansiunea rapidă a supernovei a fost anterior unul dintre cele mai persistente mistere ale astronomiei.\n 28 octombrie: Teatrul Balșoi din Moscova s-a redeschis după o pauză de 6 ani, cât au durat lucrările de reconstrucție menite să redea instituției luxul său imperial și acustica de odinioară.\n 31 octombrie: Departamentul pentru probleme economice și sociale al ONU a estimat că populația lumii va atinge în această zi 7 miliarde de oameni.\n 31 octombrie: UNESCO a devenit prima agenție ONU care a admis Palestina ca stat membru cu drepturi depline.\n\nNoiembrie \n\n 1 noiembrie: Institutul Național de Statistică din România a anunțat că s-a încheiat recensământul populației în data de 31 octombrie la ora 24:00. INS va publica datele provizorii privind populația stabilă la sfârșitul lunii ianuarie 2012, iar datele preliminare în perioada aprilie-mai 2012.\n 4 noiembrie: Programul Marte-500: șase astronauți, care au simulat timp de 520 de zile o călătorie spre Marte, închiși într-o replică a unei navete spațiale aflate într-un laborator din Moscova, au \"revenit\" pe Terra.\n 8 noiembrie: Asteroridul YU55 cu un diametru de aproximativ 400 de metri s-a aflat la o distanță de aproximativ 323.469 kilometri față de Pământ, fiind pentru prima dată în ultimii 35 de ani când un corp cosmic atât de mare trece aproape de Terra.\n 11 noiembrie: Lucas Papademos depune jurământul ca prim-ministru al Greciei.\n 11 noiembrie: Este lansat jocul de rol The Elder Scrolls V: Skyrim, premiat ca jocul anului 2011. \n 12 noiembrie: Silvio Berlusconi a demisionat din funcția de prim-ministru al Italiei după adoptarea de către Parlament a măsurilor de austeritate solicitate de Uniunea Europeană. Vestea a fost primită cu aplauze la Roma.\n 13 noiembrie: Comisia Națională de Arbitraj și Integritate Morală a PSD a luat decizia de a propune PSD excluderea lui Mircea Geoană din partid. El va fi exclus la 22 decembrie în cadrul ședinței Comitetului Executiv al PSD. \n 22 noiembrie: Prima specie de orhidee (bulbophyllum nocturnum) care înflorește noaptea, singura cunoscută din lume până în prezent, a fost descoperită de un botanist olandez, pe Insula Noua Britanie din apropiere de Papua Noua Guinee.\n 26 noiembrie: NASA lansează Mars Science Laboratory, un laborator mobil numit Curiosity - un rover cu greutatea de 1 tonă, înzestrat cu mai multe echipamente științifice decât orice vehicul trimis până acum spre o altă planetă.\n 30 noiembrie: Laurent Gbagbo, fost președinte al Côte d'Ivoire, a fost extrădat în Olanda unde se va desfășura procesul său la Curtea Penală Internațională. Este acuzat pentru rolul său din al Doilea Război Civil Ivorian.\n\nDecembrie \n\n 3-16 decembrie: Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Brazilia.\n 11 decembrie: Fostul dictator panamez Manuel Noriega a fost extrădat din Franța și s-a întors în Panama unde a fost condus la închisoare cu măsuri de securitate impresionante. Condamnat în Panama la 60 de ani de închisoare pentru asasinarea opozanților săi, a petrecut 20 de ani în închisorile americană și franceză pentru trafic de droguri și spălare de bani.\n 14 decembrie: Tabloul În iatac al lui Nicolae Tonitza a fost vândut pentru suma record de 290.000 de euro. \n 16 decembrie: Rusia a fost acceptată în Organizația Mondială a Comerțului, după 18 ani de negocieri.\n 16 decembrie: SUA transferă Irakului ultima bază militară de care dispuneau în această țară. Până la sfârșitul anului, cei 4.000 de militari americani care mai sunt prezenți în Irak vor părăsi țara.\n 19 decembrie: Televiziunea din Coreea de Nord a anunțat moartea comandantului suprem Kim Jong-il care a survenit la 17 decembrie. S-a decretat doliu național până în 28 decembrie, când va fi înhumat.\n 23 decembrie: Lideri din întreaga lume au participat la funerariile fostului președinte al Cehiei și dizidentului Václav Havel. \n 24 decembrie: Presa din Coreea de Nord îl numește pe Kim Jong-un, unul dintre cei trei fii ai ultimului lider coreean Kim Jong-il, „comandant suprem”.\n\nNașteri \n 8 ianuarie: Prințul Vincent al Danemarcei, al treilea copil al Prințului Moștenitor Frederik al Danemarcei.\n 8 ianuarie: Prințesa Josephine a Danemarcei, al patrulea copil al Prințului Moștenitor Frederik al Danemarcei.\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Flemming Duun Jørgensen, 63 ani, cântăreț și actor danez (n. 1947)\n 1 ianuarie: Constantin Marin, 85 ani, fondator al Corului Național de Cameră Madrigal (n. 1925)\n 1 ianuarie: Constantin Marin, muzician român (n. 1925)\n 2 ianuarie: Anne Lloyd Francis, 80 ani, actriță americană de film (n. 1930)\n 2 ianuarie: Pete Postlethwaite (n. Peter William Postlethwaite), 64 ani, actor britanic (n. 1946)\n 3 ianuarie: Fadil Hadžić, 88 ani, regizor de film, scenarist, dramaturg, pictor și jurnalist bosniac (n. 1922)\n 3 ianuarie: Erich Nussbaum, 76 ani, regizor român de filme documentare din România (n. 1934)\n 3 ianuarie: Dumitru Titus Popa, 71 ani, jurnalist român (n. 1940)\n 4 ianuarie: Mohamed Bouazizi, 26 ani, om de afaceri tunisian (n. 1984)\n 4 ianuarie: Gerald Gerry Rafferty, 63 ani, muzician britanic (n.1947)\n 4 ianuarie: Salmaan Taseer, 66 ani, om de afaceri, politician pakistanez (n. 1946)\n 7 ianuarie: Ion Vova (n. Vladimir Ionescu), 93 ani, actor, realizator de emisiuni și regizor artistic român (n. 1917)\n 9 ianuarie: Liana Alexandra (Liana Alexandra Moraru), 63 ani, compozitor și profesor român (n. 1947)\n 11 ianuarie: Audrey Lawson-Johnston, 95 ani, ultima supraviețuitoare a naufragiului navei RMS Lusitania (n. 1915)\n 12 ianuarie: Clemar Bucci, 91 ani, pilot argentinian de Formula 1 (n. 1920)\n 12 ianuarie: Vasile Mucea, 77 ani, violonist român (n. 1933)\n 14 ianuarie: Pärre Förars, 86 ani, cântăreț finlandez (n. 1924)\n 15 ianuarie: Vladimir Eremciuc, 60 ani, deputat din R.Moldova (n. 1951)\n 15 ianuarie: Romulus Linney, 80 ani, dramaturg american (n. 1930)\n 16 ianuarie: Ivan Alexandru Deneș, 83 ani, scriitor român, jurnalist, traducător, politician comunist, apoi de extremă dreapta, de etnie evreiască (n. 1928)\n 18 ianuarie: Cristian Pațurcă, 46 ani, cântăreț și compozitor român (n. 1964)\n 19 ianuarie: Mihai Ionescu (aka Mișu), 74 ani, fotbalist (portar) român, (n. 1936)\n 23 ianuarie: Jack LaLanne (n. Francois Henri LaLanne), 96 ani, antrenor de fitness, moderator TV, inventator, antreprenor american (n. 1914)\n 24 ianuarie: Bernd Eichinger, 61 ani, producător de film, german (n. 1949)\n 25 ianuarie: Umberto Albini, 87 ani, scriitor, filolog și traducător maghiar de etnie italiană (n. 1923)\n 25 ianuarie: Károly Ferenc Szabó, 67 ani, politician român de etnie maghiară (n. 1943)\n 27 ianuarie: Liana Dumitrescu, 38 ani, politician român (n. 1973)\n 28 ianuarie: Bujorel Mocanu, 48 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1962)\n 29 ianuarie: Ian Abdulla, 63 ani, artist australian (n. 1947)\n 30 ianuarie: John Barry (n. John Barry Prendergast), 77 ani, compozitor de muzică de film, britanic (n. 1933)\n 31 ianuarie: Bartolomeu Anania (n. Valeriu Anania), 89 ani, mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului (n. 1921)\n 31 ianuarie: Ferenc Botka, 81 ani, istoric literar maghiar (n. 1929)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Husik Santurian, 91 ani, episcop armean (n. 1920)\n 2 februarie: Alexandru Zărnescu, 60 ani, muzician român (n. 1950)\n 2 februarie: Defne Joy Foster, 35 ani, actriță și prezentatoare TV turcă (n. 1975)\n 4 februarie: Vasile Paraschiv, 82 ani, deținut politic român (n. 1928)\n 6 februarie: Isabelle Corey (n. Isabelle Brigitte Cornet), 71 ani, actriță de fim, franceză (n. 1939)\n 6 februarie: Gary Moore (Robert William Gary Moore), 58 ani, chitarist irlandez (n. 1952)\n 9 februarie: Andrzej Przybielski, 66 ani, trompetist polonez de jazz (n. 1944)\n 10 februarie: Saad el-Shazly, 88 ani, comandant militar egiptean (n. 1922)\n 11 februarie: Bad News Brown (n. Paul Frappier), 33 ani, muzician canadian (n. 1977)\n 12 februarie: Peter Alexander (Peter Alexander Ferdinand Maximilian Neumayer), 84 ani, actor austriac (n. 1926)\n 12 februarie: Sofia Cosma, 96 ani, muziciană română născută în Letonia (n. 1914)\n 16 februarie: Hans Joachim Alpers, 67 ani, scriitor și editor german (n. 1943)\n 16 februarie: Dorian Gray (n. Maria Luisa Mangini), 83 ani, actriță italiană (n. 1928)\n 16 februarie: Len Lesser (Leonard King Lesser), 88 ani, actor american (n. 1922)\n 16 februarie: Justinas Marcinkevičius, 80 ani, poet lituanian (n. 1930)\n 16 februarie: Dorian Gray, actriță italiană (n. 1928)\n 21 februarie: Constantin Antip, 85 ani, istoric român (n. 1925)\n 21 februarie: Jerzy Nowosielski, 88 ani, pictor, desenator, scenograf, filozof și teolog ortodox polonez (n. 1923)\n 21 februarie: Petru Pițuc, 79 ani, inginer român (n. 1931)\n 22 februarie: Ion Hobana (n. Aurelian Manta Roșie), 80 ani, scriitor român de literatură SF (n. 1931)\n22 februarie: Petroniu Tănase, 96 ani, preot ortodox român (n. 1916)\n 23 februarie: Shri Mataji Nirmala Devi, 87 ani, fondatoarea Sahaja Yoga, de etnie indiană (n. 1923)\n 25 februarie: Victor Anagnoste, 82 ani, senator român (1990-1992), (n. 1928)\n 26 februarie: Arnošt Lustig, 84 ani, autor evreu (n. 1926)\n 27 februarie: Necmettin Erbakan, 84 ani, politician turc, profesor universitar și inginer, prim-ministru (1996-1997), (n. 1926)\n 27 februarie: Amparo Muñoz Quesada, 56 ani, actriță spaniolă (n. 1954)\n 28 februarie: Emmy (Elsina Hidersha), 21 ani, cântăreață albaneză (n. 1989)\n 28 februarie: Annie Girardot, 79 ani, actriță franceză de film (n. 1931)\n 28 februarie: Iulia Miza Leo, 78 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1932)\n 28 februarie: Jane Russell (Ernestine Jane Geraldine Russell), 89 ani, actriță americană (n. 1921)\n 28 februarie: Luminița Cazacu, regizoare română (n. 1940)\n 28 februarie: Emmy, cântăreață albaneză (n. 1989)\n\nMartie \n 1 martie: Nicolae Botnariuc, 95 ani, zoolog, biolog român (n. 1915)\n 1 martie: John Michael Lounge, 64 ani, astronaut american (STS-51-I), (n. 1946)\n 1 martie: Ion Monea, 70 ani, pugilist și antrenor român (n. 1940)\n 4 martie: Charles Jarrott, 83 ani, regizor britanic (n. 1927)\n4 martie: Simon van der Meer, 85 ani, fizician neerlandez (n. 1925)\n 6 martie: Mihail Buracu, 80 ani, senator român (1992-1996), (n. 1930)\n 6 martie: Agnes-Marie Grisebach, 97 ani, scriitoare germană (n. 1913)\n 7 martie: Cándido Bidó, 74 ani, remarcabil sculptor și pictor din Republica Dominicană (n. 1936)\n8 martie: Marcu Botzan, 97 ani, agronom român (n. 1913)\n 8 martie: Mike Starr, 44 ani, muzician american (n. 1966)\n 9 martie: Eiko Matsuda, 58 ani, actriță japoneză (n. 1952)\n 12 martie: Nilla Pizzi, 91 ani, cântăreață și actriță italiană (n. 1919)\n 12 martie: Tawfik Tubi, 88 ani, om politic comunist arabo-israelian (n. 1922)\n 15 martie: Nate Dogg (n. Nathaniel Dwayne Hale), 41 ani, rapper american (n. 1969)\n 15 martie: Rodion Hodovanschi, 83 ani, interpret de muzică ușoară din România (n. 1927)\n 17 martie: Michael Gough, 94 ani, actor britanic (n. 1916)\n 17 martie: Romul Munteanu, 84 ani, critic, istoric literar și editor român (n. 1926)\n 18 martie: Warren Christopher (Warren Minor Christopher), 85 ani, diplomat și politician american (n. 1925)\n 19 martie: Knut, 4 ani, urs polar (n. 2006)\n 21 martie: Nikolai Andrianov, 58 ani, gimnast rus (n. 1952)\n 23 martie: Teodor Gheorghe Negoiță, 63 ani, explorator român (n. 1947)\n 23 martie: Elizabeth Taylor (Elizabeth Rosemond Taylor), 79 ani, actriță americană (n. 1932)\n 26 martie: Roger Abbott, 64 ani, actor de comedie canadian (n. 1946)\n 26 martie: Ioan Grigorescu, 80 ani, scriitor român (n. 1930)\n 26 martie: Diana Wynne Jones, 76 ani, scriitoare britanică (n. 1934)\n 26 martie: Aloysius Winter, 79 ani, teolog german (n. 1931)\n 27 martie: Farley Granger (Farley Earle Granger Jr.), 85 ani, actor de film, american (n. 1925)\n 28 martie: Supyan Abdullayev, 54 ani, comandant cecen (n. 1956)\n 29 martie: José Alencar (n. José Alencar Gomes da Silva), 79 ani, om politic brazilian (n. 1931)\n 30 martie: Liudmila Gurcenko, 75 ani, actriță de teatru și film, regizoare și cântăreață sovietică și rusă de origine ucraineană (n. 1935)\n 31 martie: Shaul Carmel (n. Saul Croitoru), 73 ani, poet român de etnie evreiască (n. 1937)\n\nAprilie \n\n 5 aprilie: Baruch Samuel Blumberg, 85 ani, doctor american, laureat al Premiului Nobel (1976), (n. 1925)\n 5 aprilie: Cristian Ion Gheorghe Ciucu, 57 ani, fizician român (n. 1953)\n5 aprilie: Juci Komlós, 92 ani, actriță maghiară (n. 1919)\n 7 aprilie: Victor Surdu (Raul Victor Surdu-Soreanu), 63 ani, om politic român, ministru al agriculturii (1989-1990), (n. 1947)\n 8 aprilie: Hedda Sterne, 100 ani, artistă română (n. 1910)\n 8 aprilie: Alex. Leo Șerban, 51 ani, critic de film, român (n. 1959)\n 9 aprilie: Sidney Lumet, 86 ani, regizor și scenarist american (n. 1924)\n 12 aprilie: Ioan M. Anton, 86 ani, inginer român (n. 1924)\n 12 aprilie: Ioan Șișeștean, 74 ani, episcop român (n. 1936)\n 14 aprilie: William Lipscomb (n. William Nunn Lipscomb, jr.), 91 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1976), (n. 1919)\n 18 aprilie: Olubayo Adefemi, 25 ani, fotbalist nigerian (n. 1985)\n 19 aprilie: Serge Nubret, 72 ani, culturist profesionist, actor și autor francez (n. 1938)\n 21 aprilie: Liviu Alexandru Mera, 74 ani, deputat român (n. 1936)\n 21 aprilie: Yoshiko Tanaka (n. Yoshiko Odate), 55 ani, actriță japoneză (n. 1956)\n 23 aprilie: Ioana Nemeș, 32 ani, artist plastic român (n. 1979)\n 23 aprilie: Mohammad Abdus Sattar, 85 ani, fotbalist indian (n. 1925)\n 24 aprilie: Sathya Sai Baba, 84 ani, mistic indian (n. 1926)\n 28 aprilie: Margareta Giurgea, 96 ani, fizician român (n. 1915)\n 30 aprilie: Armando Pizzo, 85 ani, jurnalist și moderator de televiziune italian (n. 1925)\n 30 aprilie: Ernesto Sábato (Ernesto Sabato Ferrari), 99 ani, scriitor argentinian (n. 1911)\n\nMai \n 2 mai: Leonid Abalkin, 80 ani, economist rus (n. 1930)\n 2 mai: Abu Ahmed al-Kuwaiti, 33 ani, muzician pakistanez (n. 1978)\n 2 mai: Osama bin Laden (n. Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin), 54 ani, lider Al-Qaeda (n. 1957)\n2 mai: Shigeo Yaegashi, 78 ani, fotbalist japonez (n. 1933)\n 24 octombrie: John McCarthy, 84 ani, informatician și matematician american, inventator al limbajului de programare LISP (n. 1927)\n 25 octombrie: Liviu Ciulei (n. Liviu Ioan), 88 ani, regizor român (n. 1923)\n 3 mai: Karl-Günther Bechem, 89 ani, pilot german de Formula 1 (n. 1921)\n4 mai: Saiyid Amir Hasan Abidi, 91 ani, academician indian (n. 1919)\n 4 mai: Mary Murphy, 98 ani, actriță americană de film (n. 1913)\n 4 mai: Frans Sammut, 65 ani, romancier și scriitor maltez (n. 1945)\n 5 mai: Claude Choules, 110 ani, ultimul veteran australian al Primului Război Mondial (n. 1901)\n 7 mai: Willard Boyle (Willard Sterling Boyle), 86 ani, fizician american (n. 1924)\n 7 mai: Dumitru Branc, 58 ani, primar al municipiului Arad (1996-1998), (n. 1952)\n 7 mai: Miklós Hubay, 93 ani, scriitor maghiar (n. 1918)\n 8 mai: George Guțiu, 87 ani, episcop român (n. 1924)\n 9 mai: Gheorghe Ene, 60 ani, jurnalist român (n. 1950)\n 9 mai: Wouter Weylandt, 26 ani, ciclist belgian (n. 1984)\n 11 mai: Petronėlė Česnulevičiūtė, 86 ani, dramaturgă și traducătoare lituaniană (n. 1925)\n 12 mai: Miyu Uehara (n. Fujisaki Mutsumi), 24 ani, idol japonez (n. 1987)\n 14 mai: Gheorghe Mihăilă, 81 ani, lingvist și filolog român (n. 1930)\n 14 mai: Birgitta Trotzig, 81 ani, scriitoare și critic literar suedez (n. 1929)\n 16 mai: Serghei Covaliov, 66 ani, canoist român (n. 1944)\n 16 mai: Edward Hardwicke (Edward Hardwick), 78 ani, actor englez (n. 1932)\n 18 mai: Seiseki Abe, 96 ani, aikido-can japonez (n. 1915)\n 18 mai: Mircea Horia Simionescu, 83 ani, prozator, publicist și eseist român (n. 1928)\n 20 mai: Serafim Saka (Serafim Saca), 76 ani, scriitor din R. Moldova (n. 1935)\n 20 mai: Randy Savage, 58 ani, wrestler american (n. 1952)\n 22 mai: Nicholas Dimăncescu, 26 ani, regizor american de origine română (n. 1985)\n 22 mai: Alexandru Ene, 82 ani, fotbalist român (atacant) (n. 1928)\n 23 mai: Éva Cs. Gyimesi, 65 ani, om de știință român de origine maghiară (n. 1945)\n 24 mai: Fănuș Neagu (n. Fănică Neagu), 79 ani, scriitor român (n. 1932)\n 25 mai: Leonora Carrington, 94 ani, pictoriță și scriitoare suprarealistă de origine britanică (n. 1917)\n 25 mai: Ion Sălișteanu, 82 ani, pictor român (n. 1929)\n 27 mai: Gil Scott-Heron (Gilbert Scott-Heron), 62 ani, rapper american (n. 1949)\n 27 mai: Dumitru Penciuc, 85 ani, general de armată român (n. 1925)\n 29 mai: Ferenc Mádl, 80 ani, președinte al Ungariei (2000-2005), (n. 1931)\n 30 mai: Kalevi Seilonen, 73 ani, scriitor finlandez (n. 1937)\n\nIunie \n 3 iunie: John Henry Johnson, 81 ani, fotbalist american (baseball), (n. 1929)\n 4 iunie: Dimi Mint Abba, 52 ani, cântăreață mauritaniană (n. 1958)\n 4 iunie: Lawrence Eagleburger, 80 ani, politician american, secretar de stat al SUA (1992-1993), (n. 1930)\n 5 iunie: Leon Botha, 26 ani, pictor și interpret de muzică, sud-african (n. 1985)\n 6 iunie: Matei Kiraly, 78 ani, inginer român (n. 1933)\n 7 iunie: Mircea Iorgulescu, 67 ani, critic, istoric și eseist literar român (n. 1943)\n7 iunie: Jorge Semprún, 87 ani, scriitor spaniol (n. 1923)\n 8 iunie: Anatole Abragam, 96 ani, fizician francez (n. 1914)\n 9 iunie: Sergiu Mihail Tofan, 52 ani, deputat român (2000-2004), (n. 1959)\n 11 iunie: Giorgio Celli, 75 ani, politician italian (n. 1935)\n 12 iunie: Mihai Cârciog, 70 ani, om de afaceri din România (n. 1940)\n 12 iunie: Laura Ziskin (Laura Ellen Ziskin), 61 ani, producătoare americană de film (n. 1950)\n 18 iunie: Elena Bonner, 88 ani, militantă pentru drepturile omului, născută în Turkmenistan (n. 1923)\n 18 iunie: Frederick Jacob Chiluba, 68 ani, președinte al Zambiei (1991-2002), (n. 1943)\n 19 iunie: Paul Mocanu, 87 ani, actor român (n. 1924)\n 19 iunie: Paul Mocanu, actor român (n. 1924)\n 22 iunie: David Rayfiel, 87 ani, scenarist american (n. 1923)\n 23 iunie: Peter Falk (Peter Michael Falk), 83 ani, actor american (Columbo), (n. 1927)\n 23 iunie: Dennis Marshall (Dennis Amos Marshall Maxwell), 25 ani, fotbalist costarican (n. 1985)\n 24 iunie: Tomislav Ivić, 77 ani, fotbalist și antrenor croat (n. 1933)\n 25 iunie: Martin Harry Greenberg, 70 ani, scriitor american de literatură SF (n. 1941)\n 25 iunie: Viktor Mihailov, 77 ani, fizician rus (n. 1934)\n 25 iunie: Viktor Mihailov, fizician rus (n. 1934)\n 27 iunie: Lina Magaia, 66 ani, scriitoare mozambicană (n. 1945)\n 28 iunie: Angélico Vieira (Sandro Milton Angélico Vieira), 28 ani, actor și cântăreț portughez (n. 1982)\n 30 iunie: Jimmy Roselli (n. Michael John Roselli), 85 ani, cântăreț american (n. 1925)\n\nIulie \n 3 iulie: Roy Redgrave (Roy Michael Frederick Redgrave), 85 ani, ofițer britanic (n. 1925)\n 4 iulie: Șerban Cantacuzino, 70 ani, actor român (n. 1941)\n 4 iulie: Otto von Habsburg (n. Franz Joseph Otto Robert Maria Anton Karl Max Heinrich Sixtus Xaver Felix Renatus Ludwig Gaetan Pius Ignatius Habsburg-Lothringen), 98 ani, ultimul prinț moștenitor al Austro-Ungariei (n. 1912)\n 4 iulie: Șerban Cantacuzino, actor român (n. 1941)\n 5 iulie: Dorin Chiriță, 64 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1946)\n 5 iulie: Vasile Movileanu, 56 ani, pictor din R. Moldova (n. 1955)\n 5 iulie: Alexandru Herescu, actor și profesor român (n. 1942)\n 7 iulie: Theodore Lux Feininger, 101 ani, fotograf american (n. 1910)\n 8 iulie: Emanuel Diaconescu, 67 ani, profesor român (n. 1944)\n 8 iulie: Betty Ford (n. Elizabeth Ann Bloomer), 93 ani, soția președintelui american Gerald Ford (n. 1918)\n 11 iulie: Alexandru Chira, 63 ani, artist plastic, profesor universitar și teoretician român (n. 1947)\n 11 iulie: Michael Charles Evans, 59 ani, episcop romano-catolic, britanic (n. 1951)\n 11 iulie: Tom Gehrels, 86 ani, astronom neerlandez (n. 1925)\n 12 iulie: Alexandru Gromov, 86 ani, evreu basarabean, scriitor, traducător, publicist, critic de film și jurnalist sovietic și moldovean (n. 1925)\n 13 iulie: Cornel Fugaru (Corneliu Ion Fugaru), 70 ani, compozitor, solist vocal, instrumentist român (n. 1940)\n 14 iulie: Dekha Ibrahim Abdi, 46 ani, activistă somaleză (n. 1964)\n 15 iulie: Friedrich Wilhelm Schnitzler, 82 ani, politician german (n. 1928)\n 16 iulie: Roxana Matei, 84 ani, interpretă română de muzică ușoară (n. 1926)\n 16 iulie: Cesare Mazzolari, 74 ani, episcop romano-catolic, italian (n. 1937)\n 17 iulie: Takaji Mori, 67 ani, fotbalist japonez (n. 1943)\n 17 iulie: Ștefan Sameș, 59 ani, fotbalist român (n. 1951)\n 17 iulie: Taiji Sawada, 45 ani, muzician japonez (n. 1966)\n 19 iulie: William Leonard D’Mello, 80 ani, episcop romano-catolic, indian (n. 1931)\n 19 iulie: Arsenie Papacioc, 97 ani, duhovnic ortodox român (n. 1914)\n 20 iulie: Lucian Freud, 88 ani, pictor britanic, nepotul psihanalistului Sigmund Freud (n. 1922)\n 21 iulie: Pedro Claro Meurice Estiú, 79 ani, episcop romano-catolic, cubanez (n. 1932)\n 21 iulie: Mircea Ivănescu, 80 ani, poet, scriitor, eseist și traducător român (n. 1931)\n 21 iulie: Dinu Secrieru, 57 ani, senator român (1996-2000), (n. 1933)\n 23 iulie: Robert Ettinger (Robert Chester Wilson Ettinger), 92 ani, academician american (n. 1918)\n 23 iulie: Amy Winehouse (Amy Jade Winehouse), 27 ani, cântăreață britanică (n. 1983)\n 24 iulie: Paul Marchand, 73 ani, teolog romano-catolic (n. 1937)\n 24 iulie: Titus Popescu, 98 ani, general, profesor și scriitor român (n. 1913)\n 25 iulie: Michael Cacoyannis (Mihalis Kakogiannis), 89 ani, regizor grec (n. 1921)\n 27 iulie: Francis John Spence, 85 ani, episcop romano-catolic, canadian (n. 1926)\n 30 iulie: Alexandru Lungu (paleontolog), 74 ani, paleontolog din R. Moldova (n. 1936)\n 30 iulie: Alexandru Lungu, paleontolog moldovean (n. 1936)\n\nAugust \n 1 august: Camelia Beldie, 81 ani, comunistă română (n. 1930)\n 2 august: Severin Baciu, 85 ani, deputat român (1990-1996), (n. 1926)\n 2 august: Baruj Benacerraf, 90 ani, fiziolog și medic venezuelean, laureat al Premiului Nobel (1980), (n. 1920)\n 2 august: Victor Huci, 59 ani, pilot român (n. 1951)\n 3 august: Rosa del Conte, 103 ani, istoric literar, filolog, eminescolog, profesor universitar italian (n. 1907)\n 3 august: Bubba Smith (n. Charles Aaron Smith), 66 ani, fotbalist american (n. 1945)\n 4 august: Hans Barth, 77 ani, scriitor și inginer german de etnie română (n. 1934)\n 4 august: Amos Kenan, 82 ani, scriitor, publicist, dramaturg, traducător și sculptor israelian (n. 1927)\n 4 august: Naoki Matsuda, 34 ani, fotbalist japonez (n. 1977)\n 4 august: Florica Ungur, 72 ani, interpretă română de muzică populară din zona Bihorului (n. 1939)\n 5 august: Emilian Drehuță, 80 ani, economist, editor, memorialist și autor român (n. 1931)\n 5 august: Maria Osiecka-Kuminek, 85 ani, decoratoare și scenografă de film, poloneză (n. 1925)\n 5 august: Aziz Șaverșian, 22 ani, bodybuilder, antrenor personal, stripper și model australian, născut în Rusia (n. 1989)\n 6 august: Alexandru Herescu, 69 ani, actor român (n. 1942)\n 6 august: Kuno Klötzer, 89 ani, fotbalist și antrenor german (n. 1922)\n 6 august: Vasile Gavrilescu, scriitor român (n. 1937)\n 7 august: Joseph Candolfi, 89 ani, episcop romano-catolic, elvețian (n. 1922)\n 7 august: Cornelius Elanjikal, 92 ani, episcop romano-catolic, indian (n. 1918)\n 8 august: Robert Neal Abberley, 67 ani, jucător britanic de cricket (n. 1944)\n 8 august: Federico Richter Fernandez-Prada, 89 ani, episcop romano-catolic, peruan (n. 1922)\n 9 august: Alexandru Amzulescu, 89 ani, etnolog și folclorist român (n. 1921)\n 9 august: Constantin Stan, 60 ani, prozator român (n. 1951)\n 12 august: Radu Bogdan, 91 ani, critic român de artă (n. 1920)\n 15 august: Franz Freiherr von Hammerstein-Equord, 90 ani, teolog german (n. 1921)\n 17 august: Mijaela Tesleoanu, 69 ani, dansatoare română (n. 1942)\n 21 august: Constantin Ionescu Gulian (Constantin Henri Ionescu-Gulian), 97 ani, filosof evreu-român (n. 1914)\n 22 august: Viorica Bucur, 65 ani, critic român de film (n. 1946)\n 22 august: Atiyah Abd al-Rahman, 40 ani, membru senior Al-Qaeda, născut în Libia (n. 1970)\n 24 august: Ákos Birtalan, 49 ani, om politic român de etnie maghiară, ministru al turismului (1996-1998), (n. 1962)\n 27 august: Iia Savvina, 75 ani, actriță rusă de teatru și film (n. 1936)\n 28 august: Dmitri Royster (n. Robert Royster), 87 ani, episcop american (n. 1923)\n 29 august: Marcel Schapira, 90 ani, francmason român (n. 1920)\n 30 august: Alla Baianova (n. Alla Levițchi), 97 ani, interpretă de romanțe din R. Moldova (n. 1914)\n 30 august: Șerban Milcoveanu, 98 ani, medic român (n. 1912)\n 31 august: Paul Abisheganaden, 97 ani, dirijor singaporean (n. 1914)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Alexandru Pesamosca, 81 ani, medic chirurg român (n. 1930)\n 2 septembrie: Horst Kasner, 85 ani, teolog german, tatăl cancelarului german Angela Merkel (n. 1926)\n 2 septembrie: Mircea-Dimitrie Rațiu, 87 ani, inginer și profesor român, fratele deputatului Ion Rațiu (n. 1923)\n 3 septembrie: Ioan Gottlieb, 82 ani, fizician român (n. 1929)\n 6 septembrie: Arhiducele Felix de Austria (n. Felix Friedrich August Maria vom Siege Franz Joseph Peter Karl Anton Robert Otto Pius Michael Benedikt Sebastian Ignatius Marcus d'Aviano), 95 ani (n. 1916)\n6 septembrie: Dan David, 82 ani, om de afaceri, inventator și filantrop israelian (n. 1929)\n 10 septembrie: Cliff Robertson (Clifford Parker Robertson III), 88 ani, actor american (n. 1925)\n 11 septembrie: George Marinescu, 71 ani, prezentator de știri la Televiziunea Română (1969-1990), (n. 1940)\n 11 septembrie: Andy Whitfield, 39 ani, actor și model britanic (n. 1972)\n 13 septembrie: Teodor Moraru, 73 ani, pictor român (n. 1938)\n 14 septembrie: Rudolf Ludwig Mössbauer, 82 ani, fizician german laureat al Premiului Nobel (1961), (n. 1929)\n 15 septembrie: Nikodim Rusnak, 90 ani, episcop ucrainean (n. 1921)\n 15 septembrie: Otakar Vávra, 100 ani, regizor ceh (n. 1911)\n 17 septembrie: Cora Vaucaire, 93 ani, cântăreață și actriță franceză (n. 1918)\n 19 septembrie: Johnny Răducanu, 79 ani, contrabasist, pianist, compozitor român de etnie romă (n. 1931)\n 20 septembrie: Burhanuddin Rabbani, 71 ani, om politic și teolog islamist afgan (n. 1940)\n 21 septembrie: Joe Abeywickrama, 84 ani, actor sri-lankez (n. 1927)\n 22 septembrie: Jonathan Cecil, 72 ani, actor englez de teatru, film și televiziune (n. 1939)\n 23 septembrie: Stuart J. Byrne, 97 ani, scriitor american (n. 1913)\n 25 septembrie: Wangari Maathai, 71 ani, luptătoare africană pentru protecția mediului înconjurător și pentru drepturile femeilor (n. 1940)\n 26 septembrie: Jessy Dixon, 73 ani, muzician american (n. 1938)\n 27 septembrie: Adrian Făgețeanu (n. Alexandru Făgețeanu), 99 ani, preot ortodox român (n. 1912)\n 27 septembrie: Imre Makovecz, 75 ani, arhitect maghiar (n. 1935)\n 29 septembrie: Hella Haasse, 93 ani, scriitoare neerlandeză (n. 1918)\n 29 septembrie: Tatiana Lioznova, 87 ani, regizoare de film sovietică și rusă de origine evreiască (n. 1924)\n 30 septembrie: Anwar al-Awlaki, 40 ani, militant extremist musulman american, de etnie yemenită (n. 1971)\n 30 septembrie: Gheorghe Pîrîu, 85 ani, producător român de filme (n. 1926)\n 30 septembrie: Ralph Marwin Steinman, 68 ani, biolog și imunolog canadian, laureat al Premiului Nobel (2011), (n. 1943)\n\nOctombrie \n 4 octombrie: Mircea Olteanu, 84 ani, medic român (n. 1926)\n 5 octombrie: Steve Paul Jobs, 56 ani, om de afaceri american, fondator Apple (n. 1955)\n 5 octombrie: Sorin Simion, 54 ani, scriitor român de literatură SF (n. 1957)\n 6 octombrie: Diane Cilento, 78 ani, actriță australiană de film (n. 1933)\n 7 octombrie: Ramiz Alia, 85 ani, președinte al Albaniei (1991-1992), (n. 1925)\n 7 octombrie: Enrique Monsonís Domingo, 80 ani, politician spaniol (n. 1931)\n 9 octombrie: Theodor Cosma (n. Theodor Zwiebel), 101 ani, compozitor român de etnie evreiască (n. 1910)\n 9 octombrie: Chauncey Hardy, 23 ani, baschetbalist american (n. 1988)\n 10 octombrie: Masahiro Hamazaki, 71 ani, fotbalist japonez (portar), (n. 1940)\n 11 octombrie: Ion Diaconescu, 94 ani, om politic român, deputat (1990-2000) (n. 1917)\n 12 octombrie: Dennis Ritchie (n. Dennis MacAlistair Ritchie), 70 ani, creator al limbajului C și cocreator al sistemului de operare UNIX (n. 1941)\n 12 octombrie: Hidemaro Watanabe, 87 ani, fotbalist japonez (portar), (n. 1924)\n 13 octombrie: Adina Caloenescu, 77 ani, pictor, grafician, gravor român (n. 1934)\n 13 octombrie: Oprea Vlase, 84 ani, handbalist și antrenor român (n. 1927)\n 18 octombrie: Paul Everac (n. Petre Constantinescu), 87 ani, dramaturg român (n. 1924)\n 18 octombrie: Friedrich A. Kittler, 68 ani, istoric literar și teoretician media, german (n. 1943)\n 20 octombrie: Muammar al-Gaddafi (n. Muammar Abu Minyar al-Gaddafi), 69 ani, președinte al Libiei (1969-2011), (n. 1942)\n 20 octombrie: Peter Geoffrey Taylor, 85 ani, botanist britanic (n. 1926)\n 21 octombrie: Sultan bin Abdul-Aziz Al Saud (n. Sultan bin Abdul Aziz bin Abdul-Rahman bin Faisal bin Turki bin Abdullah bin Muhammad bin Saud), 80 ani, prințul moștenitor al Arabiei Saudite (n. 1928)\n 22 octombrie: Corneliu (Schwarz) Calboreanu, 67 ani, inginer român (n. 1943)\n 23 octombrie: Herbert A. Hauptman, 94 ani, chimist american laureat al Premiului Nobel (1985), (n. 1917)\n 23 octombrie: Virgil Preda, 88 ani, pictor român (n. 1923)\n 23 octombrie: Marco Simoncelli, 24 ani, pilot de curse italian (motociclism), (n. 1987)\n 26 octombrie: Constantin Dospinescu, 77 ani, primar al municipiului Piatra Neamț (1980-1986), (n. 1933)\n 28 octombrie: Willy De Clercq, 84 ani, politician belgian (n. 1927)\n 29 octombrie: Robert Lamoureux, 91 ani, actor, scenarist și regizor de film, francez (n. 1920) \n 31 octombrie: Flórián Albert, 70 ani, fotbalist maghiar (atacant), (n. 1941)\n 31 octombrie: Roberto Lippi, pilot italian de Formula 1 (n. 1926)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Anders Ruuth, 85 ani, teolog evanghelic suedez (n. 1926)\n 4 noiembrie: Thomas Nägler, 72 ani, arheolog și istoric român (n. 1939)\n 4 noiembrie: Norman Foster Ramsey, 96 ani, fizician american laureat al Premiului Nobel (1989), (n. 1915)\n 5 noiembrie: Ion I. Inculeț, 90 ani, inginer canadian de etnie română (n. 1921)\n 5 noiembrie: Damaskinos Papandreou (n. Basil Papandreou), 75 ani, arhiepiscop ortodox grec și Mitropolit al Genevei (n. 1936)\n 5 noiembrie: Ștefania Stere, 82 ani, interpretă română de muzică populară din zona Dobrogei (n. 1929)\n 7 noiembrie: Joe Frazier (Joseph William Frazier), 67 ani, pugilist american, campion mondial (n. 1944)\n 10 noiembrie: Andrei Igorov, 71 ani, canoist român (n. 1939)\n 13 noiembrie: Nigel Abbott, 91 ani, politician australian (n. 1920)\n 19 noiembrie: John Neville, 86 ani, actor englez de teatru și film (n. 1925)\n 21 noiembrie: Anne McCaffrey (Anne McCaffrey Inez), 85 ani, scriitoare americană (n. 1926)\n 22 noiembrie: Svetlana Allilueva (n. Svetlana Iosifovna Stalina), 85 ani, fiica lui Iosif Stalin (n. 1926)\n 22 noiembrie: Elisabeta, Ducesă de Hohenberg (n. Elisabeth Hilda Zita Marie Anna Antonia Friederike Wilhelmine Luise), 88 ani (n. 1922)\n 22 noiembrie: Danielle Mitterrand (n. Danielle Émilienne Isabelle Gouze), 87 ani, soția președintelui francez François Mitterrand (n. 1924)\n 23 noiembrie: Miron Rațiu, 82 ani, dirijor român (n. 1929)\n 25 noiembrie: Vasili Alexeiev, 69 ani, halterofil rus (n. 1942)\n25 noiembrie: Nikolai Krivțov, 66 ani, profesor rus (n. 1945)\n 27 noiembrie: Ken Russell (Henry Kenneth Alfred Russell), 84 ani, regizor britanic de film (n. 1927)\n 28 noiembrie: Annie Girardot (Annie Suzanne Girardot), 79 ani, actriță franceză (n. 1931)\n 28 noiembrie: Ante Marković, 87 ani, politician, om de afaceri și inginer croat și iugoslav (n. 1924)\n 29 noiembrie: Patrice O'Neal (Patrice Malcolm O'Neal), 41 ani, actor american (n. 1969)\n 29 noiembrie: Alexandru Tocilescu, 65 ani, regizor român de teatru (n. 1946)\n 30 noiembrie: Zdeněk Miler, 90 ani, regizor ceh (n. 1921)\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Solomon Abera, 42 ani, jurnalist, prezentator de știri, eritreean (n. 1968)\n 1 decembrie: Andrei Blaier, 78 ani, regizor și scenarist român (n. 1933)\n 1 decembrie: Leon Volovici, 73 ani, istoric român de etnie evreiască (n. 1938)\n 1 decembrie: Christa Wolf, 82 ani, scriitoare germană născută în Polonia (n. 1929)\n 2 decembrie: Vergiu Cornea, 98 ani, dansator și coregraf român (n. 1912)\n 4 decembrie: Sócrates, (Sócrates Brasileiro Sampaio de Souza Vieira de Oliveira), 57 ani, fotbalist brazilian (atacant), (n. 1954)\n5 decembrie: Peter Gethin, 71 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1940)\n 5 decembrie: Violetta Villas (n. Czesława Maria Gospodarek), 73 ani, cântăreață, actriță poloneză de film și teatru, compozitoare (n. 1938)\n 6 decembrie: Victor Dumbrăveanu, 65 ani, prozator din R. Moldova (n. 1946)\n 6 decembrie: Horia Văsioiu, 56 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1955)\n 7 decembrie: Harry Morgan (n. Henry Bratsburg), 96 ani, actor american (n. 1915)\n 7 decembrie: Nelson Trad, 81 ani, avocat și politician brazilian (n. 1930)\n 8 decembrie: Mihai Botez, 89 ani, sportiv român (gimnastică artistică), (n. 1922)\n 10 decembrie: Verginia Șerbănescu, 65 ani, senator român (2004-2008), (n. 1946)\n11 decembrie: Vasile Arvinte, 83 ani, profesor universitar român (n. 1927)\n 11 decembrie: Mihnea Gheorghiu, 92 ani, scriitor, traducător și cineast român (n. 1919)\n 11 decembrie: Leonida Lari-Iorga, 62 ani, publicistă, politiciană din R. Moldova (n. 1949)\n 12 decembrie: Mălina Olinescu, 37 ani, interpretă română de muzică pop, fiica Doinei Spătaru (n. 1974)\n 14 decembrie: Graham Booth, 71 ani, politician britanic (n. 1940)\n 15 decembrie: Christopher Hitchens (Christopher Eric Hitchens), 62 ani, scriitor britanic (n. 1949)\n 16 decembrie: Ulf Aas, 92 ani, artist norvegian (n. 1919)\n 17 decembrie: Cesária Évora, 70 ani, cântăreață capverdiană (n. 1941)\n 17 decembrie: Kim Jong-il, 69 ani, lider suprem al Coreei de Nord (1994-2011), (n. 1941/1942)\n 18 decembrie: Vaclav Havel, 75 ani, președinte al Cehoslovaciei/Cehiei (1989-1992), (n. 1936)\n 18 decembrie: László Lőrinczi, 92 ani, scriitor și traducǎtor maghiar de etnie română (n. 1919)\n 18 decembrie: Václav Havel, politician ceh (n. 1936)\n 19 decembrie: Mariana Șora, 94 ani, scriitoare și traducătoare română de etnie maghiară (n. 1917)\n 19 decembrie: Vasile Vatamanu, 56 ani, jurnalist și politician din R. Moldova (n. 1955)\n 20 decembrie: Ernő Borbély, 60 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1951)\n 21 decembrie: Andrei Negru, 74 ani, botanist din R. Moldova (n. 1937)\n 26 decembrie: Ion Bercea, 81 ani, medic veterinar român (n. 1930)\n\nNedatate \nmartie: János László, 86 ani, cercetător, medic, profesor universitar și rector al Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș (n. 1925)\nmai: Karen Harrison, 50 ani, prima femeie din Marea Britanie care a lucrat ca mecanic de tren (n. 1960)\niunie: Iuliu G. Șamșudan, 66 ani, politician și profesor român (n. 1945)\niulie: Francisc Zavoda, 84 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1927)\naugust: Constantin Ionete, 89 ani, economist român (n. 1922)\ndecembrie: Cleopatra Mociuțchi-Tomozei, 83 ani, fiziciană română (n. 1928)\nVasile Ababi, 95 ani, chimist român (n. 1916)\nSyed Yasir Abbas, 24 ani, inginer aeronautic pakistanez (n. 1986)\nTofig Abbasguliyev, 83 ani, lingvist azer (n. 1927)\nLucia Berciu, 95 ani, profesoară universitară, lingvistă, traducătoare și autoare de manuale română (n. 1916)\nCornel Bosoi, 83 ani, violonist român de etnie romă (n. 1927)\nMary Odile Cahoon, 82 ani, profesoară de biologie și călugăriță benedictină, prima femeie exploratoare în Antarctica (n. 1929)\nRadu Mărculescu, 95 ani, profesor, deținut politic român (n. 1915)\nVasile Năsturică, 64 ani, violonist român de etnie romă (n. 1946)\nClarette Wachtel, 84 ani, pictoriță, artistă plastică română de etnie evreiască (n. 1926)\nLadislau Lovrenschi, 78 ani, canotor român (n. 1932)\nPia Pillat, 95 ani, prozatoare și memorialistă română (n. 1916)\n\nMari sărbători religioase \n 3 februarie: Anul Nou Chinezesc\n 24 aprilie: Paștele ortodox și catolic\n 26 noiembrie: Anul Nou Islamic\n 20 decembrie: Hanuka\n 25 decembrie: Crăciunul\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: Bruce Beutler, Jules Hoffmann și Ralph Marwin Steinman (Canada) - pentru cercetările din domeniul sistemului imunitar.\n Fizică: Saul Perlmutter, Brian P. Schmidt și Adam G. Riess (SUA) - pentru „descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observații asupra supernovelor îndepărtate”.\n Chimie: Dan Shechtman (Israel) - pentru descoperirea cvasicristalelor.\n Economie: Thomas Sargent și Christopher A. Sims (SUA) - pentru progresul înregistrat în cercetarea relațiilor dintre măsurile de politică economică și impactul lor asupra economiei reale.\n Literatură: Tomas Tranströmer (Suedia) - pentru că „prin imaginile sale condensate, diafane, ne oferă un acces proaspăt la realitate.”\n Pace: Ellen Johnson Sirleaf, Leymah Gbowee și Tawakkul Karman (Yemen) - pentru “lupta lor non-violentă în favoarea securității femeilor și pentru drepturile femeilor la o participare deplină la munca de construire a păcii”.\n\n2011 în filme \nAceasta este o listă de filme cu acțiune în 2011, nu realizate în 2011:\n Killer Tattoo (2001)\n Millennium Mambo (2001)\n Aeon Flux. 99% din populația lumii este infectată cu un virus în anul 2011.\n\nNote\n\nLegături externe \n 2011, anul eșecurilor, 26 decembrie 2011, Daniel Ionașcu, Jurnalul Național\n Topul celor mai mari crize de imagine din 2011, 26 decembrie 2011, Ana Bâtcă, Evenimentul zilei" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce detalii ai despre 2012?" }, { "from": "assistant", "value": "2012 (MMXII) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de duminică. A fost al 2012-lea an d.Hr., al 12-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 3-lea an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al cooperativelor, de către ONU.\n Anul Internațional al CAR-urilor, de către ONU.\n Anul European al îmbătrânirii active și al solidarității între generații.\n Anul orașelor Guimarães (Portugalia) și Maribor (Slovenia), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Danemarca preia de la Polonia președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Se împlinește un deceniu de când moneda Euro a fost introdusă în circulație.\n 1 ianuarie: Constituția Ungariei a intrat în vigoare.\n 5 ianuarie: Vulcanul Etna a erupt.\n 5-6 ianuarie: O serie de atacuri asupra bisericilor creștine și întreprinderi au avut loc în nord-estul Nigeriei în urma cărora au rezultat 37 morți. Atac revendicat de gruparea Boko Haram.\n 11 ianuarie: Cercetătorii americani au anunțat că a fost descoperită în insula Noua Guinee cea mai mică vertebrată de pe planetă, cunoscută până în prezent, o nouă specie de broască (Paedophryne amauensis), ce măsoară în medie 7,7 mm.\n 13-22 ianuarie: La Innsbruck, Austria, au avut loc Primele Jocuri Olimpice pentru tineret de iarnă. România participă cu o delegație formată din 22 de sportivi.\n 13 ianuarie: În urma dezbaterilor publice legate de proiectul Legii sănătății, președintele Traian Băsescu a cerut premierului retragerea proiectului.\n 13 ianuarie: Compania americană de rating Standard & Poor's a anunțat că a retrogradat ratingul a 10 țări din zona euro (printre care Austria, Franța, Italia, Portugalia, Spania) și l-a menținut la alte 7 țări. S&P își justifică decizia, spunând că liderii europeni \"au luat măsuri politice insuficiente\" pentru redresarea sistemului financiar.\n 13 ianuarie-6 februarie: Proteste în România împotriva președintelui Traian Băsescu.\n 13 ianuarie: S-a scufundat nava de croazieră Costa Concordia. Bilanț: 32 morți.\n 15 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Finlanda.\n 18 ianuarie: Versiunea engleză a site-ului Wikipedia s-a dezactivat pentru 24 ore în semn de protest față de SOPA și PIPA, două proiecte care prevedeau măsuri drastice împotriva site-urilor cu conținut piratat. Ulterior, aceste proiecte au fost retrase.\n 19 ianuarie: Departamentul de Justiție american a închis site-ul Megaupload ca parte a unei anchete privind încălcarea drepturilor de autor.\n 20 ianuarie: Atentat revendicat de gruparea radicală islamică Boko Haram în Nigeria asupra secțiilor de poliție și de birouri guvernamentale, în urma a 20 explozii care au cauzat aproximativ 185 decese. \n 23 ianuarie: Uniunea Europeană adoptă embargoul oficial împotriva Iranului care continuă să îmbogățească uraniu.\n 23 ianuarie: Începe anul Dragonului de Apă în calendarul chinezesc.\n 26 ianuarie: 22 de state ale Uniunii Europene au semnat în Japonia documentul internațional ACTA - Anti-Counterfeiting Trage Agreement (Acordul comercial împotriva contrafacerii). Acesta vizează combaterea comercializării de produse contrafăcute, precum și pirateria online.\n 29 ianuarie: Jucătorul român de tenis, Horia Tecău, împreună cu americana Bethanie Mattek-Sands, a câștigat proba de dublu mixt la Australian Open.\n 30 ianuarie: Liderii celor 27 de țări membre ale UE se întrunesc la Bruxelles, la un summit special, pentru a discuta o strategie clară împotriva crizei datoriilor. În Belgia se desfășoară o grevă generală.\n\nFebruarie \n\n 1 februarie: 74 de suporteri au murit în revoltele ce au izbucnit la finalul jocului disputat în orașul Port Said din nordul Egiptului.\n 1 februarie: Vulcanul Popocatepetl a început să fumege.\n 6 februarie: Jubileul de diamant al Elisabetei a II-a, care marchează a 60-a aniversare de la ascensiunea ei pe tronul Regatului Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă.\n 6 februarie: Prim-ministrul României, Emil Boc, și-a prezentat demisia. Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu cu formarea noului cabinet.\n 6 februarie: Ciclistul spaniol Alberto Contador a fost suspendat pe o perioadă de 2 ani pentru dopaj cu clenbuterol în timpul Turului Franței 2010.\n 7 februarie: Sauli Väinämö Niinistö a fost ales în funcția de președinte al Finlandei.\n 12 februarie: A avut loc a 54-a ediție a Premiilor Grammy la Staples Center, în Los Angeles. Marea câștigătoare a fost Adele, care a câștigat 6 premii din 6 nominalizări.\n 13 februarie: Nanosatelitul Goliat a fost lansat cu succes în spațiul cosmic. Acesta este primul satelit dezvoltat în România.\n 15 februarie: Incendiul la un penitenciar din Comayagua, în centrul Hondurasului, a provocat moartea a 357 de persoane.\n 17 februarie: Christian Wulff a demisionat din funcția de președinte al Germaniei la o zi după ce Parchetul din Hanovra a solicitat ridicarea imunității sale pentru cercetarea unor acuzații de corupție. \n 18 februarie: Ceremonia oficială de ridicare a arhiepiscopului Lucian Mureșan la rangul de cardinal.\n 19 februarie: Iranul a încetat să mai vândă petrol companiilor franceze și britanice.\n 21 februarie: Alegeri prezidențiale cu candidat unic în Yemen după 33 de ani de regim Ali Abdallah Saleh.\n 21 februarie: Dominique Strauss-Kahn, fostul director al FMI, a fost plasat în arest preventiv după ce s-a prezentat la audieri pentru proxenetism, ulterior a fost eliberat după o zi.\n 21 februarie: Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la un acord privind cel de-al 2-lea împrumut de 130 miliarde euro pentru a preveni falimentul Greciei.\n 24 februarie: Kofi Annan a fost numit emisar special al ONU și Ligii Arabe pentru Siria.\n 25 februarie: Noul președinte yemenit Abd Rabbo Mansour Hadi a depus jurământul în fața Parlamentului. Ali Abdullah Saleh a părăsit puterea la presiunea protestelor, după 33 de ani la conducerea țării.\n 26 februarie: A 84-a ediție a premiilor Oscar. Pelicula The Artist a câștigat 7 premii Oscar din 10 nominlizări.\n\nMartie \n\n 1 martie: Vaticanul publică documente secrete, vechi de sute de ani.\n 1 martie: Serbia a obținut statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. România și-a retras obiecțiile în urma unui acord bilateral privind minoritatea română din Serbia.\n 2 martie: Alegeri parlamentare în Iran.\n 4 martie: Primul tur al scrutinului prezidențial din Rusia. După 4 ani, premierul Vladimir Putin este ales din nou ca președinte a Federației Ruse, cu 58,3% din voturi. \n 4 martie: Cel puțin 50 de morți și 27 de răniți într-un accident rutier din Guineea.\n 4 martie: 14 morți și 60 de răniți într-un accident feroviar în Polonia. Acesta este cel mai mare accident feroviar din ultimii 20 de ani din Polonia.\n 4 martie: O serie de explozii au fost la un depozit de muniții în Brazzaville, capitala Republicii Congo, care s-au soldat cu cel puțin 250 de morți.\n 5 martie: Marte s-a apropiat cel mai mult de Pământ, în ultimii 2 ani.\n Este lansat Kony 2012, un scurt film creat de Invisible Children, Inc. Scopul filmului este de a promova mișcarea de binefacere „Stop Kony” pentru a-l face pe inculpatul ugandez, Joseph Kony, criminal de război și fugar, condamnat de Curtea Penală Internațională, cunoscut la nivel global, cu scopul de a-l avea în custodie până în decembrie 2012.\n 10 martie: Alegeri parlamentare în Slovacia.\n 11 martie: Un soldat american a împușcat mortal 16 civili afgani.\n 13 martie: Miniștrii de finanțe din UE au decis să blocheze fonduri în valoare de 495 milioane euro destinate Ungariei, din cauza deficitului bugetar excesiv. \n 13 martie: După 244 de ani în care au fost scoase numeroase ediții, s-a luat decizia de a opri tipărirea faimoasei Enciclopedii Britannica, ea rămânând doar în format electronic.\n 15 martie: Etiopia a anunțat că armata sa a lansat un atac în interiorul vechiului său inamic, Eritreea.\n 18 martie: Pastorul Joachim Gauck, disident din fosta RDG și primul comisar pentru studierea arhivelor Stasi, a fost ales președinte federal al Germaniei.\n 19 martie: Un om înarmat, de religie musulmană, a atacat o școală evreiască din Toulouse, omorând 3 copii, un adult și rănind mai multe persoane.\n 21 martie: Începutul loviturii de stat din Mali. Soldați rebeli din Mali au atacat palatul prezidențial și sediile televiziunii și radioului de stat; au susținut că tentativa lor de lovitură de stat a reușit și că președintele Amadou Toumani Toure a fost înlăturat de la putere.\n 26 martie: A 6-a ediție a Premiilor Gopo.\n 26-27 martie: are loc Nuclear Security Summit la Seul.\n 30 martie: Începe ocuparea de către grupări islamiste armate, susținute de o grupare rebelă tuareg, a nordului țării. La sfârșitul lui iunie, islamiștii obțin o victorie importantă asupra rebelilor tuaregi, consolidându-și controlul deja puternic asupra regiunii, în care impun sharia (legea islamică). O puternică armată africană, susținută de către occidentali, se pregătește să intervină în nord.\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: Vulcanul Etna a erupt pentru a cincea oară în acest an.\n Aung San Suu Kyi, o personalitate istorică a opoziției față de juntă și laureată a Premiului Nobel pentru Pace din 1991, este aleasă pentru prima oară deputat. În iunie, ea efectuează prima vizită în Europa, din 1988, și susține, la Oslo, un discurs de laureată, la peste 20 de ani de la acordarea distincției.\n\n 2 aprilie: Președintele Ungariei, Pal Schmitt, a demisionat, pe fondul scandalului privind retragerea titlului de doctor.\n 4 aprilie: Președintele sârb Boris Tadici a demisionat pentru a permite organizarea alegerilor generale la 6 mai.\n 5 aprilie: Laszlo Borbely a demisionat din funcția de Ministru al Apelor, Pădurilor și Mediului.\n 6 aprilie: Mișcarea Națională pentru Eliberarea-Azawad declară unilateral independența Azawad față de Mali.\n 6 aprilie: Președintele Republicii Malawi, Bingu wa Mutharika, a murit în urma unui atac de cord.\n 11 aprilie: Un cutremur cu magnitudinea de 8,6 grade Richter s-a produs la 430 km de Banda Aceh, Indonezia, determinând inițial avertismente de tsunami în Oceanul Indian.\n 12 aprilie: Un puternic cutremur cu magnitudinea 7 grade Richter s-a produs în vestul Mexicului.\n 12 aprilie: Lovitură de stat în Guineea-Bissau. Militari rebeli i-au reținut pe președintele interimar și pe fostul prim-ministru al țării, declarând că prin faptele lor au încălcat acordurile secrete încheiate dintre Guineea-Bissau și Angola.\n 13 aprilie: Coreea de Nord a lansat o rachetă baslistică Kwangmyŏngsŏng-3 care trebuia să plaseze un satelit pe orbită. La câteva minute după lansare, racheta s-a dezintegrat în mai multe bucăți. Lansarea, criticată de Comunitatea Internațională, a fost planificată pentru a marca 100 ani de la nașterea lui Kim Il-sung, fondatorul republicii.\n 13 aprilie: Vulcanul Etna erupe din nou, pentru a șasea oară în 2012.\n 15 aprilie: Centenarul scufundării Titanicului, comemorat în mai multe colțuri ale lumii.\n 20 aprilie: Accident aviatic în Pakistan rezultat cu 127 de morți.\n 22 aprilie: Alegeri prezidențiale în Franța - primul tur: François Hollande 8,63%, Nicolas Sarkozy 27,18% și Marine Le Pen 17,90%.\t\n 23 aprilie: Premierul olandez Mark Rutte a prezentat reginei demisia Guvernului minoritar de centru-dreapta.\n 26 aprilie: Fostul președinte al Liberiei, Charles Taylor, este găsit vinovat de 11 capete de acuzare pentru complicitate la crime de război și crime împotriva umanității în timpul războiului civil din Sierra Leone.\n 27 aprilie: Guvernul Ungureanu a căzut în urma adoptării Moțiunii de cenzură intitulate „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată” organizată de USL, după cel mai scurt mandat din istoria României moderne (doar 78 de zile de la învestire). Moțiunea a fost adoptată cu 235 de voturi „pentru”, iar 9 parlamentari au votat „împotrivă”. Pentru adoptare, erau necesare 231 de voturi.\n\nMai \n\n 2 mai: Tabloul Țipătul pictat de Edward Munch, a fost vândut la New York pentru suma de 120 milioane de dolari.\n 6 mai: Alegeri prezidențiale în Franța - al doilea tur desfășurat între Sarkozy și Hollande. Președintele ales al Franței, François Hollande, a obținut 51,62% din voturile exprimate, față de 48,38% cât a obținut Nicolas Sarkozy.\n 6 mai: Alegeri legislative anticipate în Grecia: Stânga radicală și partidul de extremă dreaptă neonazist „Zori aurii”, ce a câștigat câteva locuri în Parlament la alegerile de la 6 mai și care urmează să aibă loc din nou pe 17 iunie, dat fiind că formațiunile politice intrate în Parlament nu au fost în stare să alcătuiască un guvern.\n 6 mai: Alegeri locale, legislative și prezidențiale în Serbia.\n 7 mai: Alegeri legislative în Siria.\n\n 7 mai: Vladimir Putin a fost învestit oficial în funcția de președinte al Federației Ruse pentru al treilea mandat, fiind al 2-lea președinte al Rusiei.\n 7 mai: Guvernul Victor Ponta este validat de Parlament și învestit oficial de președintele Traian Băsescu.\n 18 mai: Summit-ul G8 de la Cape David-Maryland.\n 18 mai: Debutul Facebook pe bursa Nasdaq de la New York a dezamăgit, acțiunile rețelei de socializare închizând în stagnare, din cauza unor erori care au întârziat tranzacțiile și valorii de piață uriașe la care s-a listat compania.\n 19 mai: Disidentul orb Chen Guangcheng a plecat din China spre Statele Unite, punând capăt disputei diplomatice dintre cele două superputeri.\n 20 mai: Naționalistul Tomislav Nikolić a câștigat alegerile prezidențiale din Serbia.\n 20 mai: Siria: Sute de morți în urma masacrului din Houla.\n 22 mai: Tokyo Skytree a fost deschis publicului.\n 26 mai: Cântăreața Loreen din Suedia câștigă a 57-a ediție a Concursului Muzical Eurovision cu piesa \"Euphoria\".\n 29 mai: Cutremur în Italia. Cel puțin 13 persoane au murit.\n\nIunie \n\n 2 iunie: Fostul președinte egiptean, Hosni Mubarak și ministrul său de interne, Habib el-Adli, au fost condamnați la închisoare pe viață pentru moartea a aproape 850 de manifestanți anul trecut.\n 2-5 iunie: Britanicii sărbătoresc timp de 4 zile jubileul de diamant, cu petreceri în stradă și concerte.\n2-9 iunie: A 49-a ediție a Turului României. Câștigător a fost croatul Matija Kvasina.\n 5 iunie: Abu Yahya al-Libi, numărul doi al rețelei Al-Qaida, ar fi fost ucis în Pakistan de către o dronă americană conform informațiilor Pentagonului.\n 6 iunie: Al doilea și ultimul tranzit solar al planetei Venus al acestui secol; următoarea pereche este prevăzută să apară în 2117 și 2125.\n 9 iunie - 1 iulie: Campionatul European de Fotbal 2012 se desfășoară în Polonia și Ucraina.\n10 iunie: Alegeri locale în România. USL câștigă majoritatea Consiliilor Județene și primăriilor în țară.\n12 iunie: Organizația Mondială a Sănătății a reclasificat gazele de eșapament emise de motoarele diesel - cele care funcționează cu motorină - în categoria substanțelor asociate cu apariția cancerului.\n 13 iunie: Fostul președinte al Tunisiei, Zine El Abidine Ben Ali, este condamnat la 20 de ani închisoare în absență de către un tribunal militar pentru incitare la crimă și violență în timpul revoltei care l-a demis pe Ben Ali, în ianuarie 2011.\n 14 iunie: Curtea Constituțională din Egipt a decis că o treime din deputații actualului Parlament nu au fost aleși în condiții \"constituționale\". În urma deciziei, camera inferioară a Parlamentului va fi dizolvată fiind necesar organizarea de noi alegeri parlamentare.\n 16 iunie: ONU își suspendă misiunea în Siria, din cauza intensificării violențelor.\n 16 iunie: China a lansat cu succes nava Shenzhou 9 cu un echipaj de trei astronauți - inclusiv prima femeie chineză în spațiu, Liu Yang - spre modulul statiei spațiale Tiangong-1.\n 17 iunie: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Egipt, după 30 ani de regim \"Mubarak\".\n 17 iunie: Alegeri parlamentare în Grecia. Grecii sunt chemați să își aleagă Parlamentul pentru a doua oară în mai puțin de o lună și jumătate, după ce scrutinul din 6 mai nu a reușit să ofere țării un guvern de coaliție.\n\n 19 iunie: Fondatorul site-ului, Julian Assange, se refugiază în ambasada Ecuadorului din Londra cu scopul de a se sustrage unei extrădări către Suedia, unde este acuzat de viol și agresiune sexuală. De atunci, trăiește închis în sediul ambasadei și obține, în august, azil politic.\n 20 iunie: Adrian Năstase a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare de magistrații Curții Supreme în dosarul \"Trofeul calității\". Decizia - definitivă și irevocabilă - a fost luată cu unanimitate, fără opinie separată. În timp ce era așteptat de polițiști pentru a fi dus la închisoare, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă cu un pistol; tentativa de suicid s-a soldat cu mai multe plăgi în zona gâtului.\n 22 iunie: Președintele Paraguayului, Fernando Lugo, a fost demis de către Senat.\n 22 iunie: Un avion turc a fost doborât de forțele siriene în spațiul aerian internațional.\n 23 iunie: Un nou guvern, condus de fostul ministru al agriculturii Riad Hijab, a fost format în Siria.\n 24 iunie: Candidatul Fraților Musulmani, Mohamed Morsi, a fost declarat învingătorul alegerilor prezidențiale din Egipt, de președintele Comisiei Electorale, Faruk Soltan.\n 24 iunie: Singuraticul George, ultima țestoasă din specia ei din Galapagos, a murit la circa 100 de ani.\n 28 iunie: Turcia a trimis un număr mare de tancuri și alte vehicule blindate la granița cu Siria pe fondul tensiunilor în creștere cu regimul de la Damasc, după ce antiaeriana siriană a doborât un avion de vânătoare turc.\n 29 iunie: Președintele american, Barack Obama, a instituit \"starea de catastrofă\" în statul Colorado (vest), unde incendiile au distrus sute de case și au condus la evacuarea a aproximativ 36.000 de persoane.\n 30 iunie: Ultimul minut din această lună va avea 61 de secunde.\n 30 iunie: Mohamed Morsi, candidatul mișcării islamiste Frații Musulmani, depune jurământul, devenind primul președinte civil și islamist al țării, după ce obține o victorie în primele alegeri prezidențiale post-Mubarak.\n\nIulie \n\n 1 iulie: Cipru preia de la Danemarca președinția Consiliului Uniunii Europene.\n 1 iunlie: Intră în vigoare un embargo petrolier fără precedent al UE, urmat de noi sancțiuni occidentale menite să oblige Teheranul să cedeze în legatură cu activități nucleare controversate.\n 1 iulie: Spania a învins Italia în finala Campionatului European de Fotbal 2012.\n 1 iulie: Alegeri prezidențiale în Mexic. Enrique Pena Nieto este noul președinte ales al Mexicului.\n 4 iulie: CERN a anunțat observarea unui boson masiv compatibil cu bosonul Higgs. \n\n 5 iulie: \"The Shard\" (Ciobul), cea mai înaltă clădire din Europa (309,6 m) s-a deschis oficial la Londra. \"The Shard\" este deținută de guvernul din Qatar în proporție de 95%. Până la sfârșitul anului, clădirea va fi detronată de Mercury City Tower (339 metri), din Rusia.\n 6 iulie: Președintele Traian Băsescu a fost suspendat pentru a 2-a oară de Parlamentul României. În favoarea suspendării au votat 256 de parlamentari, contra suspendării 116. Locul lui Traian Băsescu în fruntea statului este luat de președintele Senatului, Crin Antonescu, ca președinte interimar. La data de 29 iulie 2012 va avea loc un referendum național în legătură cu demiterea președintelui.\n 7 iulie: Alegerea unei Adunări Naționale, primele alegeri libere organizate în țară după zeci de ani de dictatură sub Muammar al-Gaddafi.\n 11 iulie: Astronomii au anunțat descoperirea lui S/2012 (134340) 1, al 5-lea satelit al planetei pitice Pluto.\n 12 iulie: Prințul moștenitor tongan Tupouto'a 'Ulukalala s-a căsătorit cu Sinaitakala Fakafanua la Nukuʻalofa. Căsătoria, prima pentru un prinț moștenitor tongan în 65 de ani, a stârnit controverse deoarece cei doi sunt veri de gradul doi.\n 14 iulie: S-a disputat Supercupa României la fotbal, între CFR Cluj și Dinamo București, pe Arena Națională, câștigată de Dinamo București.\n 15 iulie: Reprezentanții de la Crucea Roșie declară că, de fapt, conflictul din Siria este un război civil, ceea ce înseamnă că de acum combatanții vor fi supuși oficial Convențiilor de la Geneva.\n 17 iulie: O delegație iraniană a venit în Coreea de Nord pentru o serie de discuții, cele două state propunând \"un front comun împotriva imperialismului și a hegemoniei\".\n 18 iulie: Atentat în Bulgaria: cel puțin 7 persoane au fost ucise și numeroase altele au fost rănite într-o explozie care a vizat un autocar cu turiști israelieni în parcarea aeroportului din stațiunea bulgară Burgas.\n\n 18 iulie: Ministrul sirian al Apărării, Dawoud Rajiha și un cumnat al lui Assad, uciși în atentatul sinucigaș de la Damasc.\n 19 iulie: Debutează Bătălia de la Alep dintre armatele forțelor siriene guvernamentale și rebeli.\n 20 iulie: Un bărbat care purta o mască de gaze a împușcat mortal 12 persoane și a rănit circa 59 la premiera filmului \"The Dark Knight Rises\" din seria Batman, la un cinema din Denver, Colorado.\n 20 iulie: Madridul, care se confruntă cu o panică a piețelor și o nemulțumire socială fără precedent, obține din partea Zonei Euro, un plan de ajutorare destinat recapitalizării băncilor. La începutul lui august, guvernul Mariano Rajoy adoptă un plan de austeritate care prevede economisirea sumei de 150 miliarde euro.\n 22 iulie: Pranab Mukherjee a câștigat alegerile prezidențiale din India.\n 23 iulie: Irak: Cele mai sângeroase atentate din ultimii doi ani, cel puțin 91 de morți și 161 de răniți.\n 24 iulie: Președintele ghanez John Atta Mills a murit subit la vârsta de 68 de ani.\n 27 iulie: Ceremonia de deschidere a Jocurile Olimpice de vară din 2012 la Londra. \n 29 iulie: În România se desfășoară referendumul pentru demiterea președintelui suspendat Traian Băsescu.\n 30-31 iulie: În India a avut loc cea mai mare pană de curent din istorie care a lăsat 620 milioane de indieni fără curent electric.\n\nAugust \n\n 2 august: Kofi Annan demisionează din funcția de emisar internațional pentru Siria.\n 6 august: Mars Science Laboratory, cunoscut și ca rover-ul Curiosity, lansat de NASA la 26 noiembrie 2011, a ajuns pe Marte.\n 11 august: 306 morti și 3.037 de răniți în urma a două cutremure importante care s-au produs în regiunea Tabriz, în nord-vestul Iranului.\n 12 august: Ceremonia de închidere a Jocurile Olimpice de vară din 2012 din Londra, Regatul Unit al Marii Britanii.\n 16 august: Concert Lady Gaga la București.\n 17 august: În Federația Rusă, cele trei membre ale formației Pussy Riot sunt declarate \"vinovate de huliganism\" si arestate.\n 21 august: Premierul etiopian Meles Zenawi a decedat în noaptea de luni spre marți, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului etiopian Bereket Simon.\n 21 august: Curtea Constituțională a invalidat referendumul pentru suspendarea lui Traian Băsescu cu 6 voturi pentru și 3 contra.\n 24 august: În urma unui proces marcat de provocări, extremistul Anders Behring Breivik este găsit vinovat de comiterea atentatelor de la Oslo și Utoeya, soldate cu 77 de morți în iulie 2011. El a fost condamnat la 21 de ani închisoare, pedeapsa maximă, care poate fi prelungită atât timp cât va fi considerat periculos.\n 29 august: Încep Jocurile Paralimpice de vară, Londra.\n 31 august: Chirurgii din orașul britanic Manchester au efectuat cu succes primul implant a unui ochi bionic - prototip cu 24 de electrozi. \n 31 august: Armenia taie relațiile diplomatice cu Ungaria, în urma extrădării de grațiere din Azerbaidjan a lui Ramil Safarov, care a fost condamnat pentru uciderea unui soldat armean în Ungaria, în 2004.\n\nSeptembrie \n\n septembrie: Scandal diplomatic China - Japonia pe tema disputării insulelor Senkaku. Proteste anti-japoneze la Beijing. Navele chineze patrulează în jurul insulelor din Marea Chinei de Est administrate de Japonia, dar revendicate de Beijing. \n 4 septembrie: Separatiștii din cadrul Partidului din Quebec obțin o victorie în alegerile legislative din această provincie. Noul Guvern anulează o creștere a taxelor de școlarizare care a provocat, de la începutul lui februarie, o importantă mișcare de contestare, cunoscută sub numele de \"Primăvara arțarului\".\n 7 septembrie: Cel puțin 80 de persoane au murit, iar alte 731 au fost rănite în urma seismelor care au zguduit sud-vestul Chinei, potrivit unui nou bilanț publicat astăzi de agenția chineză de știri Xinhua.\n 8 septembrie: Peste 12.000 de manifestanți au ieșit în stradă sâmbătă seara la Salonic (nord) pentru a protesta față de noile măsuri de austeritate solicitate Greciei de către UE și FMI, onorând tradiționala reunire anuală a revoltei sociale.\n 8 septembrie: Canada a întrerupt relațiile diplomatice cu Iranul.\n 9 septembrie: Sfârșitul Olimpiadei Paralimpice de vară 2012, Londra.\n 9 septembrie: Un val de atentate coordonate împotriva forțelor de securitate, se soldează cu aproape 90 de morți și peste 400 de răniți și sunt revendicate de către Statul Islamic Irak (ISI), o filială a rețelei teroriste Al-Qaida în această țară. Luna septembrie este cea mai sângeroasă înregistrată în ultimii doi ani, cu 365 de morți.\n 9 septembrie: Justiția irakiană l-a condamnat la moarte, în contumacie, pe vicepreședintele Tarek al-Hachemi, unul dintre principalii lideri suniți ai țării, pentru uciderea unei avocate și a unui general.\n\n 11-22 septembrie: Valuri de proteste musulmane în țăriile arabe. Ambasada Statelor Unite de la Cairo, Egipt și Consulatul din Benghazi, Libia au fost atacate de protestatari din cauza unui film postat pe YouTube, o parodie anti-islamică, numită \"Inocența musulmanilor\", produsă de diaspora coptă-creștină din Washington, batjocorindu-l pe profetului Muhammad. Christopher Stevens, ambasadorul SUA în Libia, și alți 3 americani din Benghazi au fost uciși. Incidentul a avut loc chiar în ziua când s-au împlinit 11 ani de la Atentatele de la 11 septembrie. Din Africa până în Asia Centrală, musulmanii au protestat violent în fața ambasadelor americane, denunțând insulta adusă religiei lor. În numai 2 zile, protestele s-au propagat rapid în țări precum Maroc, Tunisia, Sudan, Yemen, Iran, Israel, Irak, Pakistan și Bangladesh.\n 12 septembrie: iPhone 5 a fost lansat oficial la San Francisco. Noul iPhone 5 va fi de două ori mai rapid, va putea face fotografii și înregistrări video în același timp de 1080 p, va avea stabilizare video, recunoaștere facială și mod panoramic de fotografiere.\n 13 septembrie: Vulcanul de Foc din Guatemala a avut cea mai puternică erupție din ultimii 10 ani, coloanele de fum și cenușă fiind vizibile la cel puțin 75 de km. Autoritățile din Guatemala au anunțat că peste 10.000 de persoane din satele din jurul vulcanului au fost deja evacuate, urmând ca în total să fie peste 33.000 de oameni relocați.\n 14 septembrie: Coaliția este afectată de cele mai importante pierderi materiale înregistrate din 2001, în timpul unui atac al talibanilor asupra Camp Bastion (sud), organizat în semn de protest față de un film american antiislamic, care afectează mai multe țări musulmane. De la începutul anului, aproximativ 60 de militari NATO au fost uciși de către persoane purtând uniformă afgană.\n 21 septembrie: Washingtonul anunță că 33.000 de americani staționați suplimentar prin ordinul președintelui Barack Obama au părăsit Afganistanul. În noiembrie, Franța își retrage ultimele trupe de luptă. Misiunea de luptă a forțelor coaliției urmează să se încheie la sfârșitul lui 2014.\n 25 septembrie: Mii de spanioli au ieșit în stradă în Madrid. Manifestanții anti-austeritate s-au adunat în jurul clădirii parlamentului, unde doreau să formeze un gigantic lanț uman. Întrunirea a degenerat, iar manifestarea s-a transformat într-un protest violent, fiind necesară intervenția forțelor de ordine.\n 26 septembrie: Grevă generală în Grecia.\n 28 septembrie: Realizatorul filmului \"Inocența musulmanilor\", Nakoula Basseley Nakoula, care a înfuriat comunitatea musulmană a fost arestat.\n\nOctombrie \n\n 1 octombrie: Kraft Foods, distribuitor și producător american de produse alimentare își schimbă denumirea în Mondelēz International Inc.\n3 octombrie: Cel puțin 5 oameni au murit și alți 9 au fost răniți în Turcia, într-un atac cu obuze lansate din Siria, într-o localitate situată la frontiera dintre cele două state. În replică, Ankara a bombardat ținte situate pe teritoriul sirian. Reuniune de urgență a țărilor membre NATO.\n 9 octombrie: Malala Yousafzai, o adolescentă în vârstă de 15 ani, care militează pentru dreptul la educație al fetelor, este rănită grav într-un atentat care o vizează, organizat de către talibani. Malala, al cărei caz bulversează milioane de persoane în Pakistan și în străinătate, este spitalizată în Anglia.\n 10 octombrie: Premiul Nobel pentru Chimie 2012, a fost decernat lui Robert J. Lefkowitz și Brian K. Kobilka „pentru studii asupra receptorilor cuplați cu proteine G”.\n 11 octombrie: Premiul Nobel pentru literatură 2012, a fost decernat scriitorului chinez Mo Yan, ''care cu realism halucinant îmbină povești populare, istorie și contemporaneitate”.\n 12 octombrie: Premiul Nobel pentru Pace 2012, a fost decernat Uniunii Europene, care ''pentru peste șase decenii a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa”.\n 14 octombrie: În cadrul proiectului Red Bull Stratos, inițiat în 2007 și sponsorizat de firma Red Bull, decolând de pe aeroportul bazei aeriene Walker din Roswell, statul New Mexico (SUA), parașutistul austriac Felix Baumgartner a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanșă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă, a depășit viteza sunetului, atingând 1.342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care s-a deplasat până la acea dată un om care nu se afla într-un vehicul.\n 15 octombrie: A decedat, la vârsta de 89 de ani, Norodom Sihanouk, fostul rege al Cambodgiei.\n 15 octombrie: Premiul Sveriges Riksbank în științe economice, în memoria lui Alfred Nobel, 2012, a fost decernat lui Alvin E. Roth și Lloyd S. Shapley ''pentru teoria alocațiilor stabile și practica mecanismelor de piață”.\n 16 octombrie: Doi români au furat, în 2 minute, 7 tablouri (picturi în ulei și acuarele) de la muzeul Kunsthal din Roterdam, în valoare estimată de 18 milioane euro; pânzele erau semnate de Picasso, Matisse, Monet și Gauguin. În august 2013, în urma analizei fizico-chimică a cenușei recuperate de la inculpați, a reieșit că cenușa provine de la arderea a cel puțin 3 tablouri.\n 17 octombrie: Circa 75.000 persoane participă la mega-mitingul USL de la Arena Națională.\n 18 octombrie: Cel puțin 49 de persoane, dintre care 23 de copii, au fost ucise în bombardamentele armatei siriene asupra Maaret al-Noomane, oraș-cheie aflat sub controlul rebelilor în nordul Siriei.\n 18 octombrie: Guvernul și rebeliunea marxistă a Forțelor Armate Revoluționare Columbiene (FARC), deschid în mod oficial, în Norvegia, negocieri de pace, primele după 10 ani, menite să pună capăt celui mai vechi conflict armat din America de Sud.\n 18 octombrie: Ciocniri între polițiști și protestatari la Atena. A 20-a grevă generală din ultimii 2 ani.\n 20 octombrie: Nuntă regală în ducatul de Luxemburg. Guillaume, cel de-al șaptelea membru din dinastia Nassau-Weilbourg care va urca pe tronul marelui ducat al Luxemburgului, se căsătorește astăzi cu contesa belgiană Stéphanie de Lannoy.\n 20 octombrie: Khamis Gaddafi, fiul cel mic al fostului dictator libian, se presupune că a fost ucis în timpul luptelor în orașul Bani Walid, la un an în care forțele rebele l-au ucis pe tatăl său, Muammar al-Gaddafi.\n 22 octombrie: Conflictul din Liban: Armata libaneză lansează o operațiune pentru a potoli violența sectară în Beirut declanșată după asasinarea lui Wissam Al-Hassan.\n 22 octombrie: Războiul civil sirian: Un soldat iordanian moare în timpul unui schimb de focuri între trupele iordaniene și militanții islamici care încercau să treacă ilegal frontiera în Siria.\n 23 octombrie: Zeci de mii de oameni protestează în Ungaria împotriva premierului Viktor Orban.\n 24 octombrie: Proteste de amploare în Spania: mii de persoane au manifestat la Madrid împotriva măsurilor de austeritate.\n 25 octombrie: Un nor toxic s-a format în Texas, după ce peste 1.100 litri de acid hidrocloric s-au scurs la o uzină din acest stat american, 9 persoane fiind rănite în incident, iar peste 45.000 de locuitori din Texas City au primit ordine să nu părăsească locuințele, să oprească aparatele de aer condiționat și să țină geamurile închise.\n\n 25 octombrie: Un cutremur cu magnitudinea de 5,3 grade Richter, s-a produs în noaptea de joi spre vineri la Mormanno, în regiunea Cosenza (sudul Italiei) provocând \"prăbușiri și pagube\" și evacuarea unui spital.\n 26 octombrie: Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar de fraudă fiscală. Recursul va fi stabilit pe 9 noiembrie.\n 28 octombrie: Un seism cu magnitudinea de 7,7 grade Richter, cu epicentrul în Insulele Queen Charlotte, a lovit coasta de vest a Canadei, fiind declanșată o alertă de tsunami, emisă pentru Hawaii care s-a produs sâmbătă la ora 20:04 (duminică 05:04, ora României).\n 28 octombrie: Partidul președintelui Viktor Ianukovici obține victoria în alegerile legislative din Ucraina. Scrutinul este criticat dur de Occident, în timp ce fostul premier Iulia Timoșenko este menținută în detenție.\n 29-30 octombrie: Uraganul Sandy a provocat daune majore, victime omenești, pe Coasta de est a SUA, inundații în anumite zone din New York. Uraganul Sandy a ucis 108 oameni în Caraibe, Bahamas, SUA și Canada.\n 31 octombrie: Disney anunță că va cumpăra LucasFilm pentru 4,05 miliarde dolari.\n\nNoiembrie \n\n 2 noiembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,4 Richter a avut loc în cursul nopții de vineri spre sâmbătă pe insula filipineză Mindanao.\n 6 noiembrie: Alegeri prezidențiale în SUA.\n 7 noiembrie: Președintele Barack Obama a câștigat un nou mandat de 4 ani la Casa Albă cu 275 de voturi electorale, după ce și-a adjudecat Ohio, unul din statele cheie. Un candidat are nevoie de 270 de voturi în colegiul electoral pentru a câștiga cursa prezidențială.\n 8 noiembrie: Cel puțin 48 de persoane au murit, 150 au fost rănite și 23 sunt date dispărute în urma unui cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade Richter înregistrat miercuri pe coasta pacifică a Guatemalei.\n 8 noiembrie: „Al 51-lea stat” pe harta SUA. Locuitorii din Puerto Rico au votat să devină americani.\n 8 noiembrie: Transfer de putere în China.\n 9 noiembrie: Directorul CIA generalul David Petraeus demisionează în urma dezvăluirii unei relații extraconjugale cu biografa sa. Scandalul îl afectează și pe generalul John Allen, actualul comandant al forțelor aliate în Afganistan. Nominalizarea sa, așteptată la conducerea supremă a NATO, este suspendată.\n 9 noiembrie: Un avion cargo al armatei algeriene s-a prăbușit, vineri după-amiază, în sudul Franței.\n 10 noiembrie: Un elicopter militar turc s-a prăbușit sâmbătă în orașul Siirt, situat în sud-estul Turciei. Incidentul s-a soldat cu moartea a 17 persoane aflate la bordul aparatului.\n 10 noiembrie: Armata siriană a distrus o navă care transporta insurgenți, pe Fluviul Eufrat, în partea de nord-est a Siriei.\n 10 noiembrie: Cel puțin 20 de militari sirieni au fost uciși sâmbătă în explozia a două vehicule-capcană în orașul Daraa, situat în sudul Siriei. \n 11 noiembrie: Schimburi de focuri au avut loc în cursul nopții de sambătă spre duminică la frontiera dintre Israel și Fâșia Gaza. Confruntările s-au soldat cu moartea a cel puțin 4 palestinieni și rănirea a 8 israelieni, în timp ce statul evreu amenință cu o ofensivă de amploare.\n 11 noiembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,6 grade Richter s-a produs duminică, în Myanmar, provocând moartea a cel puțin 13 persoane și rănirea altor 40.\n 11 noiembrie: Israelul a lansat, duminică, obuze de artilerie spre teritoriul sirian, pentru prima dată după 1973, ripostând astfel la tiruri de obuze provenind din Siria.\n 11 noiembrie: Peste 30 de rachete lansate din Fâșia Gaza au lovit Israelul, după ce ieri a izbucnit o luptă în urmă căreia au fost uciși 6 palestinieni.\n 11 noiembrie: Fostul premier social-democrat Borut Pahor a creat o enormă surpriză, devansându-l pe președintele în exercițiu Danilo Türk (centru-stânga) în primul tur al alegerilor prezidențiale din Slovenia. \n 13 noiembrie: Eclipsă totală de soare vizibilă în nordul Australiei și în Pacificul de Sud.\n 14 noiembrie: Israelul a efectuat miercuri peste 20 de raiduri aeriene în Fâșia Gaza, 6 palestinieni fiind uciși, printre ei numărându-se liderul aripii militare a Hamas, Ahmad Jaabari.\n 15 noiembrie: Xi Jinping i-a succedat lui Hu Jintao la conducerea Partidului Comunist Chinez (PCC).\n 15 noiembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,8 grade Richter a avut loc, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, în largul coastelor Rusiei, în Oceanul Pacific. Cutremurul a avut loc sâmbătă la ora locală 4:12 (vineri, 20:12, ora României), în Oceanul Pacific, la o adâncime de 4,9 km.\n\n 20 noiembrie: Rebeli din cadrul M23 preiau aproape fără lupte controlul asupra orasului strategic Goma, capitala provinciei Nord-Kivu, în estul Republicii Democrate Congo (RDC). Ei se retrag din oraș la 1 decembrie, în urma unei mobilizări internaționale puternice.\n 22 noiembrie: Începe o gravă criză politică marcată de violențe, în urma unui decret prin care președintele Egiptului, Mohamed Morsi, își arogă puteri excepționale, care îl plasează deasupra oricărui control judiciar. Constituția este aprobată la 25 decembrie prin referendum, cu 63,8% din voturi.\n 25 noiembrie-2 decembrie: Taifunul Bopha, cunoscut ca \"Pablo\" în Filipine, a ucis 1.020 de oameni, 844 fiind dați dispăruți și cauzând daune majore în insula Mindanao.\n 27 noiembrie: Liderul istoric palestinian Yasser Arafat, decedat in 2004, este exhumat la Ramallah și sunt efectuate prelevări de pe rămășițele acestuia, predate unor experți internaționali cu scopul de a stabili dacă a fost otrăvit cu poloniu.\n 28 noiembrie: Periferia Damascului este afectată de cel mai sângeros atentat în rândul civililor (peste 54 de morți), la Jaramana, o localitate cu populație majoritară de druzi și creștini.\n 29 noiembrie: Palestina a devenit joi stat observator la ONU, în urma unui vot istoric al Adunării Generale, în pofida opoziției Statelor Unite ale Americii și Israelului.\n\nDecembrie \n\n 1 decembrie: Învestirea președintelui Enrique Peña Nieto, care marchează în mod oficial revenirea la putere a Partidului Revoluționar Instituțional (PRI), care a condus țara începând din 1929 și până în 2000.\n 4 decembrie: Începe Campionatul European de Handbal Feminin, desfășurat în Serbia, și care va dura până în 16 decembrie.\n 4 decembrie: Taifunul Bopha, cel mai puternic din acest an în regiune (Filipine), devastează sudul țării și se soldează cu aproximativ 1.067 de morți și peste 800 dispăruți.\n 5 decembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 5,6 grade Richter a avut loc luni seara, în estul Iranului, la frontiera cu Afganistanul.\n 7 decembrie: Un cutremur violent cu magnitudinea de 7,3 grade Richter, resimțit până la Tokyo, a avut loc vineri în largul nord-estului Japoniei.\n 8 decembrie: În Qatar, Conferința climatică a Națiunilor Unite e de acord cu extinderea Protocolului de la Kyoto până în 2020.\n 9 decembrie: Alegeri legislative în România, 2012.\n 12 decembrie: Phenianul efectuează un tir reușit de rachete care pune pe orbită un satelit, antrenând un val de condamnări din partea comunității internaționale, inclusiv a partenerului său chinez. Numeroase țări văd în acesta un test de rachetă balistică.\n 14 decembrie: Are loc un masacru la o școală primară din Connecticut, Statele Unite. Au decedat 28 de persoane și încă două au fost rănite. Majoritatea decedaților au fost copii cu vârste cuprinse între 5-10 ani și 6 adulți (inclusiv atacatorul și mama lui). Evenimentul a ajuns să fie cunoscut sub numele de: masacrul de la școala din Sandy Hook. \n\n 16 decembrie: Se termină Campionatul European de Handbal Feminin, câștigat de Muntenegru.\n 16 decembrie: În Japonia, Partidul Liberal-Democrat revine la putere, câștigând majoritatea absolută în Camera Deputaților, într-un context de dispută teritorială cu China în privința insulelor Senkaku, revendicate de Beijing sub numele de Diaoyu.\n 19 decembrie: Park Geun-hye, aleasă președinte al Coreei de Sud, este prima femeie care accede la această funcție. \n 21 decembrie: Italia: Mario Monti își prezintă demisia imediat după adoptarea definitivă a bugetului pe 2013, grăbită de retragerea susținerii de către Partidul Poporul Libertății (PDL) și revenirea în politică a liderului acestuia, Silvio Berlusconi. Parlamentul este dizolvat în ziua următoare, determinând convocarea de alegeri legislative anticipate.\n 21 decembrie: Videoclipul piesei Gangnam Style, a cântărețului sud-coreean, PSY, a devenit cel mai vizualizat clip din istoria YouTube, cu peste 1.000.000.000 de vizualizări, într-un timp record, 5 luni. Astfel depășește recordul cântărețului canadian Justin Bieber, cu piesa \"Baby\". \n 22 decembrie: Un elicopter al Misiunii ONU în Sudanul de Sud (Minuss) s-a prăbușit vineri în regiunea Jonglei, în estul țării. Cei patru membri ai echipajului au murit.\n 23 decembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 5,8 grade Richter a avut loc duminică, în nord-estul Mării Negre, fiind resimțit în regiunea separatistă georgiană Abhazia și în orașul rus Soci.\n 29 decembrie: Cel puțin 397 de persoane au fost ucise în Siria, cea mai sângeroasă zi de la declanșarea conflictului sirian.\n\nNedatate \n 28 de persoane, printre care 22 de copii originari din Belgia, mor într-un accident în care autocarul lor se lovește frontal de un perete al tunelului rutier Sierre, în cantonul Valais (sud).\n Consiliul Constituțional al Franței a respins introducerea impozitului de 75% asupra părții de venituri care depășește 1 milion de euro anual, ce este prevăzută în proiectul de buget pentru 2013 aprobat de parlament. Măsura administrației socialiste declanșase un mini-exod al bogaților francezi (printre care și actorul Gérard Depardieu) care s-au refugiat în Belgia pentru a evita efectele sale.\nÎncepe „cazul Bo Xilai”, un oficial atotputernic din orașul Chongqing, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. Acuzat de corupție „masivă” și de implicare în infracțiuni, el este deținut în secret, începând din aprilie, fiind exclus rând pe rând din toate organele de partid, în așteptarea unui proces.\n\nArte și divertisment \n 29 februarie: Toto Cutugno concertează la Sala Palatului din București.\n 17/18 martie: Lara Fabian concertează la Sala Palatului din București.\n 25 mai: Jose Carreras concertează la Sala Palatului din București.\n 19 iulie: Roxette concertează la Cluj Arena, Cluj-Napoca.\n 16 august: Lady Gaga concertează în Piața Constituției, București, parte a turneului mondial 2012/2014 The Born This Way Ball Tour.\n 31 august: Red Hot Chili Peppers concertează la Național Arena, București, în timpul turneului lor mondial 2011/2012 I'm with You Tour.\n 22 septembrie: Leonard Cohen concertează în Piața Constituției, București.\n 24 decembrie: Tudor Turcu a câștigat X Factor contra Nataliei Sălăgean și Ioanei Anuța, pregătite de Dan Bittman.\n\nNașteri \n\n23 februarie: Prințesa Estelle, Ducesă de Östergötland, nepoata regelui Carl XVI Gustaf al Suediei.\n\nDecese\n\nIanuarie \n\n1 ianuarie: Gary Ablett, 46 ani, fotbalist britanic (n. 1965)\n1 ianuarie: Kiro Gligorov, 94 ani, primul președinte al Macedoniei (1991-1999), (n. 1917)\n1 ianuarie: Vadim Pisari, 18 ani, protestatar din R. Moldova (vezi Moartea lui Vadim Pisari), (n. 1993)\n2 ianuarie: Ivan Călin, 76 ani, deputat din R. Moldova (2005-2009), (n. 1935)\n2 ianuarie: Vasile Cojocaru, 79 ani, grafician, pictor și artist plastic, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova (UAP), (n. 1932)\n2 ianuarie: Ioan Drăgan, 46 ani, fotbalist român (n. 1965)\n3 ianuarie: Josef Škvorecký, 87 ani, scriitor și editor canadian de etnie cehă (n. 1924)\n5 ianuarie: Bițu Fălticineanu, 86 ani, regizor român (n. 1925)\n6 ianuarie: Eleftherios Katsaitis, 82 ani, mitropolit grec (n. 1929)\n8 ianuarie: Jan Håkan Åberg, 95 ani, muzician suedez (n. 1916)\n9 ianuarie: Sevastian Fenoghen, 69 ani, om politic român (n. 1942)\n9 ianuarie: Malam Bacai Sanhá, 64 ani, președinte al statului Guineea-Bissau (2009-2012), (n. 1947)\n11 ianuarie: Ion Focșa, 86 ani, actor român (n. 1925)\n12 ianuarie: Krzysztof Gąsiorowski, 76 ani, poet polonez (n. 1935)\n14 ianuarie: Janey Buchan, 85 ani, politiciană britanică (n. 1926)\n14 ianuarie: Mircea Ciumara, 68 ani, politician român, ministru de finanțe (1996-1997), (n. 1943)\n14 ianuarie: Carol Creiniceanu, 72 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1939)\n15 ianuarie: Victor Yngve, 91 ani, lingvist american (n. 1920)\n16 ianuarie: Ion Paicu, 73 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1938)\n20 ianuarie: Etta James (n. Jamesetta Hawkins), 73 ani, cântăreață americană (n. 1938)\n20 ianuarie: Ioan Ursuț, 52 ani, infractor român (n. 1959)\n22 ianuarie: Tudor Mărăscu, 71 ani, regizor român de teatru și film (n. 1940)\n23 ianuarie: Ovidiu Constantinescu, 79 ani, micolog român (n. 1933)\n24 ianuarie: James Farentino, 73 ani, actor american (n. 1938)\n25 ianuarie: Emil Hossu (Emil Vasilie Hossu), 70 ani, actor român (n. 1941)\n26 ianuarie: Ian Abercrombie, 77 ani, actor britanic (n. 1934)\n29 ianuarie: Oscar Luigi Scalfaro, 93 ani, politician italian, al 9-lea președinte al Italiei (1992-1999), (n. 1918)\n\nFebruarie \n\n1 februarie: Ladislav Kuna, 64 ani, fotbalist și antrenor slovac (n. 1947)\n1 februarie: Olha Rapai-Markish, 82 ani, ceramistă ucraineană (n. 1929)\n1 februarie: Wisława Szymborska-Włodek, 85 ani, scriitoare poloneză, laureată a Premiului Nobel (1996), (n. 1923)\n2 februarie: Gheorghe Huțanu, 61 ani, sportiv român (hochei pe gheață), (n. 1950)\n3 februarie: Ben Gazzara (Biagio Anthony Gazzarra), 81 ani, actor american (n. 1930)\n3 februarie: Grigore Man, 70 ani, scriitor român (n. 1941)\n3 februarie: Jacob Salatun, 84 ani, politician indonezian (n. 1927)\n4 februarie: Martin Bodinger, 82 ani, filosof, bibliolog și istoric român de etnie evreiască (n. 1929)\n5 februarie: S. William Hinzman, 75 ani, actor și regizor de film american (n. 1936)\n9 februarie: John Hick, 90 ani, teolog protestant britanic (n. 1922)\n9 februarie: Ilie Moldovan, 83 ani, cleric român (n. 1928)\n11 februarie: Whitney Houston (Whitney Elizabeth Houston), 48 ani, cântăreață americană, actriță și producătoare de filme (n. 1963)\n16 februarie: Cornel Mihai Ionescu, 71 ani, scriitor român (n. 1941)\n18 februarie: Roald Aas, 83 ani, sportiv norvegian (patinaj viteză), (n. 1928)\n19 februarie: Renato Dulbecco, 97 ani, virolog italo-american (n. 1914)\n19 februarie: Dan Iagnov (n. Dan Ion Marcu), 77 ani, compozitor român, interpret pian și voce (n. 1935)\n20 februarie: Vasile Grigore, 77 ani, pictor, desenator, profesor universitar și colecționar român (n. 1935)\n20 februarie: Rubin Udler, 86 ani, academician din R. Moldova de etnie evreiască (n. 1925)\n21 februarie: Ranil Gemunu Abeynaike, 57 ani, sportiv din Sri Lanka (cricket), (n. 1955)\n22 februarie: Carol Dina, 74 ani, senator român (2000-2004), (n. 1937)\n24 februarie: Maria Adelaide de Braganza, 100 ani, infantă a Portugaliei (n. 1912)\n25 februarie: Elena Suciu-Băcăoanu, 76 ani, sportivă română (parașutism), (n. 1936)\n25 februarie: Maurice André, 78 ani, trompetist francez (n. 1933)\n27 februarie: Manuel de Solà-Morales i Rubió, 73 ani, arhitect spaniol (n. 1939)\n28 februarie: William Hamilton, 87 ani, teolog american (n. 1924)\n28 februarie: Aneta Slivneanu, 68 ani, comunistă română (n. 1944)\n\nMartie \n\n1 martie: Andrew Breitbart, 43 ani, jurnalist conservator american (n. 1969)\n1 martie: Lucio Dalla, 68 ani, cantautor și muzician italian (n. 1943)\n1 martie: Ana Maria Musicescu, istoric de artă român \n1 martie: Boris Tukan, 88 ani, evreu basarabean, dialectolog, lexicograf, traducător și turcolog sovietic moldovean și israelian (n. 1923)\n4 martie: Joan Taylor (n. Rose Marie Emma), 82 ani, actriță americană de etnie italiană (n. 1929)\n5 martie: Angela Chiuaru, 83 ani, actriță română (n. 1928)\n6 martie: Francisco Xavier do Amaral, 74 ani, primul președinte al Timorului de Est (1975), (n. 1937)\n7 martie: Félicien Marceau, 98 ani, romancier, dramaturg și eseist francez, originar din Belgia (n. 1913)\n8 martie: Simin Daneshvar, 90 ani, scriitoare, traducătoare, profesoară și gânditoare iraniană (n. 1921)\n9 martie: Dan Damian, 84 ani, actor român (n. 1927)\n10 martie: Jean Giraud (Jean Henri Gaston Giraud), 73 ani, desenator francez (n. 1938)\n10 martie: Frank Sherwood Rowland, 84 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1995), (n. 1927)\n11 martie: Sorin Ullea, 86 ani, istoric de artă român (n. 1925)\n 13 martie: Ștefan Guleș, 78 ani, pictor român (n. 1933)\n14 martie: Moshe Yehoshua Hager, 95 ani, rabin român stabilit în Israel (n. 1916)\n14 martie: Șerban Rădulescu-Zoner, 82 ani, deputat român (1992-2000), (n. 1929)\n16 martie: Georges Aber, 81 ani, cântăreț și compozitor francez (n. 1930)\n16 martie: Estanislao Basora (Estanislau Basora Brunet), 85 ani, fotbalist spaniol (atacant), (n. 1926)\n17 martie: Patience Abbe (Patience Shorrock Abbe), 87 ani, scriitoare americană (n. 1924)\n17 martie: Shenouda al III-lea (n. Nazeer Gayed Roufail), 88 ani, cap al Bisericii Copte Ortodoxe din Alexandria (n. 1923)\n17 martie: Olimpian Ungherea, 74 ani, scriitor român (n. 1937)\n18 martie: George Tupou al V-lea (n. Siaosi Tāufaʻāhau Manumataongo Tukuʻaho), 63 ani, rege al statului Tonga (2006-2012), (n. 1948)\n19 martie: Ulu Grosbard, 83 ani, regizor belgian (n. 1929)\n21 martie: Tonino Guerra, 92 ani, scriitor și scenarist italian (n. 1920)\n22 martie: Ion Murariu, 89 ani, pictor român (n. 1922)\n23 martie: Nikolai Buharin, 66 ani, istoric sovietic și rus (n. 1945)\n24 martie: Ion Mitican, 80 ani, inginer și scriitor român (n. 1931)\n25 martie: Alexandru Spătaru, 91 ani, inginer român (n. 1920)\n28 martie: Sándor Fodor, 84 ani, scriitor și traducător maghiar (n. 1927)\n28 martie: Ștefan Radof, 77 ani, actor român (n. 1934)\n28 martie: Vasile Suceveanu, 67 ani, matematician român (n. 1944)\n31 martie: Dale R. Corson, 97 ani, fizician american (n. 1914)\n31 martie: Ion Lucian, 87 ani, actor român (n. 1924)\n\nAprilie \n\n2 aprilie: Justin Grigoraș, 89 ani, comunist român (n. 1923)\n2 aprilie: Paul Vasilescu, 75 ani, sculptor român (n. 1936)\n2 aprilie: Samia Yusuf Omar (Samiyo Omar), 21 ani, atletă somaleză (n. 1991) \n4 aprilie: Dimitris Christoulas, 77 ani, farmacist și pensionar grec (n. 1935)\n5 aprilie: Bingu wa Mutharika, 78 ani, al 3-lea președinte al statului Malawi (2004-2012), (n. 1934)\n6 aprilie: Fang Lizhi, 76 ani, fizician-relativist chinez (n. 1936)\n8 aprilie: Mira Zore-Armanda, 82 ani, oceanografă croată (n. 1930)\n9 aprilie: Boris Parîghin, 81 ani, filosof și psiholog rus (n. 1930)\n10 aprilie: Svein Aasmundstad, 77 ani, politician norvegian (n. 1935)\n10 aprilie: Barbara Buchholz, 52 ani, muziciană, interpretă la teremin și compozitoare germană (n. 1959)\n11 aprilie: Ahmed Ben Bella, 95 ani, primul președinte al Algeriei (1963-1965), (n. 1916)\n12 aprilie: Valentin Munteanu, 79 ani, medic psihiatru român (n. 1939)\n12 aprilie: Gabriel Țepelea, 96 ani, academician român, vicepreședinte al PNȚCD (1990-1996), (n. 1916)\n14 aprilie: Florin Constantiniu, 79 ani, istoric român (n. 1933)\n14 aprilie: Piermario Morosini, 25 ani, fotbalist italian (n. 1986)\n16 aprilie: Gyöngyi Polónyi, 70 ani, actriță maghiară (n. 1942)\n16 aprilie: Graham Simpson, 68 ani, basist britanic (Roxy Music), (n. 1943)\n18 aprilie: Gheorghe I. Bodea, 72 ani, istoric și cercetător român (n. 1939)\n18 aprilie: Emanuel Valeriu, 87 ani, redactor TV român (n. 1925)\n24 aprilie: Romeliu Ieronim Copilaș, 77 ani, pictor român (n. 1935)\n27 aprilie: Boris Melnic, 84 ani, specialist în domeniul fiziologiei omului și animalelor, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei (n. 1928)\n28 aprilie: Matilde Camus (n. Aurora Matilde Camus), 92 ani, poetă spaniolă (n. 1919)\n30 aprilie: Alexandru Dincă, 66 ani, handbalist român (n. 1945)\n30 aprilie: Benzion Netanyahu (n. Benzion Mileikowsky), 102 ani, istoric israelian (n. 1910)\n30 aprilie: Marian Petry, 76 ani, scriitor român (n. 1935)\n\nMai \n\n1 mai: Joseph Erhardy, 83 ani, sculptor american (n. 1928)\n1 mai: Triță Făniță, 83 ani, senator român (1996–2000), (n. 1929)\n1 mai: Rufina Gașeva, 90 ani, navigatoare sovietică (n. 1921)\n4 mai: Constantin Ionel Călin, 68 ani, interpret de muzică lăutărească, de petrecere și folclor orășenesc din România (n. 1944)\n5 mai: Carl Johan Bernadotte (n. Carl Johan Arthur), 95 ani, conte de Wisborg (n. 1916)\n5 mai: George Knobel, 89 ani, fotbalist și antrenor neerlandez (n. 1922)\n6 mai: Sabin Ivan, 86 ani, senator român (1990-1996), (n. 1926)\n6 mai: Jean Laplanche, 88 ani, psihanalist francez (n. 1924)\n8 mai: Roman Totenberg, 101 ani, violonist și pedagog polonez de etnie evreiască (n. 1911)\n9 mai: Vidal Sassoon, 84 ani, hairstylist, om de afaceri și filantrop britanic (n. 1928)\n10 mai: Carroll Shelby, 89 ani, constructor de automobile și pilot american de Formula 1 (n. 1923)\n11 mai: Dan Brânzei, 70 ani, matematician român (n. 1942)\n13 mai: Horia Damian, 90 ani, pictor francez de etnie română, membru de onoare al Academiei Române (n. 1922)\n13 mai: Les Leston, 91 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1920)\n14 mai: Vladimer Apțiauri, 50 ani, scrimer olimpic rus (n. 1962)\n15 mai: Carlos Fuentes, 83 ani, scriitor mexican (n. 1928)\n16 mai: Patricia Aakhus, 59 ani, profesor universitar și scriitor american (n. 1952)\n16 mai: James Abdnor, 89 ani, senator american (n. 1923)\n16 mai: Maria Bieșu, 76 ani, solistă de operă (soprană) din R. Moldova (n. 1935)\n17 mai: Jack Kodell, 84 ani, iluzionist american (n. 1927)\n17 mai: Donna Summer (n. LaDonna Adrian Gaines), 63 ani, cântăreață americană (n. 1948)\n18 mai: Dietrich Fischer-Dieskau, 86 ani, solist de operă (bariton) și dirijor german (n. 1925)\n19 mai: Vasile Pătruț, 71 ani, profesor român (n. 1940)\n20 mai: Robin Hugh Gibb, 62 ani, cântăreț și compozitor britanic (Bee Gees), (n. 1949)\n22 mai: Irina Mavrodin, 82 ani, critic literar român (n. 1929)\n24 mai: Ion Popușoi, 88 ani, botanist moldovean (n. 1924)\n25 mai: Edoardo Mangiarotti, 93 ani, scrimer olimpic italian (n. 1919)\n26 mai: Doroteea Bărbieru, 103 ani, călugăriță la Mănăstirea Pasărea (n. 1909)\n29 mai: Kaneto Shindō, 100 ani, regizor de film, scenarist, producător de film și scriitor japonez (n. 1912)\n30 mai: Andrew Fielding Huxley, 94 ani, biofizician și fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel (1963), (n. 1917)\n\nIunie \n 1 iunie: Klaus Werner Grewlich, 68 ani, diplomat german (n. 1943)\n 1 iunie: Milan Gaľa, 59 ani, politician slovac (n. 1953)\n3 iunie: Roy Salvadori, 90 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1922)\n4 iunie: Eduard Hil, 77 ani, solist de operă (bariton), rus (n. 1934)\n4 iunie: Ljubiša Rajić, 65 ani, filolog sârb (n. 1947)\n4 iunie: Ilie Iorga, 83 ani, interpret român de origine romă (n. 1928)\n5 iunie: Ray Douglas Bradbury, 91 ani, scriitor american (n. 1920)\n5 iunie: Marco Cugno, 73 ani, lingvist, românist și traducător italian (n. 1939)\n5 iunie: Mihai Pătrașcu, 29 ani, informatician român (n. 1982)\n9 iunie: Hans Abrahamson, 82 ani, regizor suedez (n. 1930)\n11 iunie: Hector Bianciotti, 82 ani, jurnalist francez (n. 1930)\n11 iunie: Ann Rutherford (Therese Ann Rutherford), 94 ani, actriță canadiano-americană (n. 1917)\n11 iunie: Teófilo Stevenson (Teófilo Stevenson Lawrence), 60 ani, boxer amator cubanez (n. 1952)\n12 iunie: Marcel Guguianu, 89 ani, artist plastic român (n. 1922)\n12 iunie: Henry Hill, 69 ani, mafiot american de etnie italiană (n. 1943)\n12 iunie: Elinor Ostrom, 78 ani, politoloagă americană, laureată al Premiului Nobel (2009), (n. 1933)\n12 iunie: Sabri Ülker, 92 ani, industriaș și om de afaceri turc (n. 1920)\n13 iunie: Roger Garaudy, 98 ani, gânditor, filosof și scriitor francez (n. 1913)\n13 iunie: William Standish Knowles, 95 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (2001), (n. 1917)\n14 iunie: Gitta Sereny, 91 ani, biografă, istorică și jurnalistă de investigație britanică de etnie austriacă (n. 1921)\n14 iunie: Dumitru Capoianu, 83 ani, compozitor român (n. 1929)\n14 iunie: Gavril Covalschi, 86 ani, sculptor român (n. 1925)\n15 iunie: Anouar Abdel-Malek, 87 ani, politolog egiptean (n. 1924)\n15 iunie: Rune Urban Gustafsson, 78 ani, chitarist suedez (n. 1933)\n16 iunie: Jacques Pecnard, 89 ani, pictor, grafician, sculptor și ilustrator francez (n. 1922)\n16 iunie: Gheorghe Zarnea, 91 ani, microbiolog român (n. 1920)\n17 iunie: Rodney King, 47 ani, cetățean afroamerican (n. 1965)\n17 iunie: Ion Stici, 74 ani, scriitor din R. Moldova (n. 1938)\n18 iunie: Alketas Panagoulias, 78 ani, fotbalist și antrenor grec (n. 1934)\n19 iunie: Anatol Ciocanu, 72 ani, poet din R. Moldova (n. 1940)\n20 iunie: Andrew Sarris, 83 ani, critic de film, american (n. 1928)\n24 iunie: Arthur Claudiu David, 35 ani, pugilist român (n. 1977)\n25 iunie: Singuraticul George, 100 ani, țestoasă din arhipelagul Galapagos (n. 1912)\n25 iunie: Nora Ephron, 71 ani, regizor, scenarist, eseist, jurnalist american (n. 1941)\n27 iunie: Valeria Grosu, 62 ani, poetă și eseistă din R. Moldova (n. 1950)\n27 iunie: Iurie Miterev, 37 ani, fotbalist (atacant) din R. Moldova (n. 1975)\n30 iunie: Abdul Kerim al-Qubrusi, 55 ani, reprezentant cipriot-turc al Ordinului Naqshbandi-Haqqani Sufi în SUA (n. 1957)\n30 iunie: Ițhak Șamir (Itzhak Shamir), 96 ani, prim-ministru al Israelului (1983-1984 și 1986-1992), (n. 1915)\n\nIulie \n\niulie: Alexandrina Găinușe, 79 ani, demnitar comunist român (n. 1932)\n3 iulie: Andy Samuel Griffith, 86 ani, actor american (n. 1926)\n6 iulie: Tudor Cearapin, 63 ani, general român (n. 1948)\n6 iulie: Leon Livovschi (Leon Livovski), 91 ani, informatician român (n. 1921)\n6 iulie: Oleksandr Semernea, 75 ani, artist plastic ucrainean (n. 1936)\n8 iulie: Ernest Borgnine (n. Ermes Effron Borgnino), 95 ani, actor american (n. 1917)\n8 iulie: Richard Darryl Zanuck, 77 ani, producător american de film (n. 1934)\n9 iulie: Valentina Halitov, 85 ani, medic din R. Moldova (n. 1926)\n9 iulie: Isuzu Yamada, 95 ani, actriță japoneză de teatru și film (n. 1917)\n13 iulie: Jerzy Kulej, 71 ani, pugilist și politician polonez (n. 1940)\n15 iulie: Boris Cebotari, 37 ani, fotbalist din R. Moldova (n. 1975)\n16 iulie: Veronica Garștea, 85 ani, dirijoare și pedagogă din R. Moldova (n. 1927)\n16 iulie: Jon Lord (Jonathan Douglas Lord), 71 ani, muzician britanic, claviaturist (Deep Purple), (n. 1941)\n16 iulie: Theodor „Fredy” Negrescu, 80 ani, inginer de sunet român (n. 1931)\n21 iulie: Andrzej Łapicki, 87 ani, actor polonez de teatru și film, regizor de teatru (n. 1924)\n21 iulie: Mircea Șerbănescu, 92 ani, prozator român (n. 1919)\n22 iulie: Oswaldo Paya, 60 ani, activist politic cubanez (n. 1952)\n22 iulie: Frank Pierson (Frank Romer Pierson), 87 ani, scenarist și regizor de film, american (n. 1925)\n23 iulie: Mirjana Gross, 90 ani, scriitoare și istorică iugoslavo-croată de etnie evreiască (n. 1922)\n23 iulie: Maria Emanuel, Margraf de Meissen, 86 ani, șeful Casei de Saxonia (n. 1926)\n 23 iulie: Paddy Lane, 77 ani, politician irlandez (n. 1934)\n24 iulie: János Boros, 63 ani, politician român de etnie maghiară (n. 1948)\n24 iulie: John Evans Atta Mills, 68 ani, președinte al statului Ghana (2009-2012), (n. 1944)\n27 iulie: Ion Albu, 91 ani, medic ginecolog român (n. 1920)\n27 iulie: R. G. Armstrong, 95 ani, actor și dramaturg american (n. 1917)\n27 iulie: Viorel Sergovici, 65 ani, regizor și operator de imagine român (n. 1947)\n28 iulie: Mihail Lupoi, 59 ani, senator român (2000-2004), (n. 1953)\n29 iulie: Chris Marker, 91 ani, scriitor, fotograf și regizor francez (n. 1921)\n29 iulie: James Mellaart, 86 ani, arheolog britanic (n. 1925)\n29 iulie: Ștefan Traian Roman, 75 ani, regizor român (n. 1936)\n29 iulie: John P. Finnegan, 85 ani, actor american (n. 1926)\n31 iulie: Heinrich Erk, 92 ani, scriitor german (n. 1920)\n31 iulie: Gore Vidal (n. Eugene Louis Vidal), 86 ani, autor, scenarist și activist american (n. 1925)\n\nAugust \n\n1 august: Samuel Damian (n. Samuel Druckmann), 82 ani, eseist român de etnie evreiască (n. 1930)\n1 august: Keiko Tsushima, 86 ani, actriță japoneză (n. 1926)\n2 august: Mihaela Ursuleasa, 33 ani, pianistă română (n. 1978)\n4 august: Ioan Sorin Apan, 55 ani, profesor și etnolog român (n. 1957)\n6 august: Harry Eliad, 85 ani, actor și regizor român de etnie evreiască (n. 1927)\n6 august: Marvin Frederick Hamlisch, 68 ani, compozitor american de etnie evreiască (n. 1944)\n10 august: James Lloyd Abbot, jr., 94 ani, amiral american (n. 1918)\n10 august: Ioan Dicezare, 95 ani, pilot român în timpul celui de al 2-lea RM (n. 1916)\n11 august: R. Duncan Luce, 87 ani, matematician și om de știință american (n. 1925)\n12 august: Dumitru Enescu, 82 ani, inginer și geofizician român (n. 1930)\n14 august: Maja Bošković-Stulli, 89 ani, slavistă și folcloristă, istorică literară, scriitoare, editoră și academică croată (n. 1922)\n14 august: Serghei Petrovici Kapița, 84 ani, fizician rus (n. 1928)\n15 august: Harry Harrison (n. Henry Maxwell Dempsey), 87 ani, autor american de literatură SF (n. 1925)\n16 august: Asher Ehrenfeld, 89 ani, rabin român-maghiar (n. 1923)\n19 august: Iani Ciuciu (n. Petre Marinescu), 75 ani, interpret român (țambal) (n. 1936)\n19 august: Michel Durand-Delga, 89 ani, geolog francez (n. 1923)\n19 august: Tony Scott (Anthony David Leighton Scott), 68 ani, regizor britanic (n. 1944)\n20 august: Rada Istrate, 60 ani, deputată română (1992-1996), (n. 1951)\n20 august: Meles Zenawi (n. John Evans Atta Mills), 57 ani, președinte al Etiopei (1991-1995), (n. 1955)\n21 august: Maria Simionescu, 84 ani, antrenoare română (gimnastică), (n. 1927)\n24 august: Abdul Shakoor al-Turkistani, 46 ani, emir al Turkistanului, Partidul Islamic de Est (n. 1931)\n25 august: Neil Armstrong (Neil Alden Armstrong), 82 ani, astronaut american, primul om care a pășit pe Lună (Apollo 11, 1969), (n. 1930)\n25 august: León Benarós, 97 ani, poet, istoric, avocat, folclorist, critic de artă și pictor argentinian (n. 1915)\n26 august: János Matekovics, 72 ani, jurnalist maghiar (n. 1939)\n27 august: Mirela Zafiri, 41 ani, interpretă română de lieduri (n. 1940)\n28 august: Alfred Schmidt, 80 ani, filosof german (n. 1931)\n30 august: Cornel Todea, 76 ani, regizor de teatru și realizator de emisiuni TV (n. 1935)\n30 august: Gabriel Antoine Vahanian, 85 ani, teolog catolic francez (n. 1927)\n31 august: Constanța Buzea, 71 ani, poetă română (n. 1941)\n31 august: Carlo Maria Martini, 85 ani, cardinal italian (n. 1927)\n31 august: Serghei Sokolov, 101 ani, mareșal rus, Ministru al Apărării (1984-1987), (n. 1911)\n\nSeptembrie \n\n3 septembrie: Michael Clarke Duncan, 54 ani, actor american (n. 1957)\n3 septembrie: Sun Myung Moon, 92 ani, fondatorul Bisericii Unificării, Coreea de Sud (n. 1920)\n4 septembrie: Lil JoJo (n. Joseph Coleman), 18 ani, rapper american (n. 1994)\n4 septembrie: Albert Marre, 87 ani, regizor și producător teatral american (n. 1924)\n5 septembrie: Hiromichi Horikawa, 95 ani, regizor de film și scenarist japonez (n. 1916)\n5 septembrie: Christian Marin (Christian Bernard Georges Marin), 83 ani, actor francez (n. 1929)\n5 septembrie: Milinko Stefanovici, 65 ani, artist fotograf și foto-jurnalist, publicist, redactor, editor și pedagog sârb (n. 1947)\n8 septembrie: Bill Moggridge (William Grant Moggridge), 69 ani, designer britanic, autor, educator, realizatorul primului laptop din lume (n. 1943)\n12 septembrie: Sid Watkins (Eric Sidney Watkin), 84 ani, medic neurochirurg englez (n. 1928)\n14 septembrie: Stephen Dunham, 48 ani, actor american (n. 1964)\n15 septembrie: Valeriu Graur, 71 ani, politician din R. Moldova (n. 1940)\n15 septembrie: Pierre Mondy, 87 ani, actor și regizor francez (n. 1925)\n17 septembrie: Polikárp Zakar, 82 ani, călugăr cistercian originar din Voivodina, superior general al Ordinului Cistercian din 1985 până în 1995 (n. 1930)\n18 septembrie: Nicolae Nițescu, 81 ani, interpret român de muzică ușoară (n. 1930)\n18 septembrie: Santiago Carillo (Santiago Carrillo Solares), 97 ani, om politic spaniol (n. 1915)\n18 septembrie: Romulus Vulpescu, 79 ani, poet, prozator, traducător român (n. 1933)\n21 septembrie: Sven Hassel (n. Sven Pedersen), 95 ani, soldat și romancier danez (n. 1917)\n22 septembrie: Grigori Frid, 97 ani, compozitor rus (n. 1915)\n22 septembrie: Hector Abhayavardhana, 93 ani, teoretician din Sri Lanka (n. 1919)\n23 septembrie: Pavel Gracev, 64 ani, mareșal rus (n. 1948)\n23 septembrie: Winrich Kolbe, 71 ani, regizor și producător TV american (n. 1940)\n25 septembrie: Andy Williams, 84 ani, cântăreț american (n. 1927)\n26 septembrie: Teodor Maghiar, 76 ani, senator român (2000-2004), (n. 1936)\n27 septembrie: Herbert Lom, 95 ani, actor britanic (n. 1917)\n28 septembrie: Avraham Adan, 85 ani, general israelian (n. 1926)\n28 septembrie: Alexandru George, 82 ani, prozator, eseist, traducător din limba franceză, istoric și critic literar român (n. 1930)\n28 septembrie: Abdul Ghani Minhat, 76 ani, fotbalist și antrenor malaezian (n. 1935)\n28 septembrie: Michael O'Hare, 60 ani, actor american (n. 1952)\n30 septembrie: Autran Dourado, 86 ani, romancier brazilian (n. 1926)\n30 septembrie: Gheorghe Scripcaru, 84 ani, medic român (n. 1927)\n30 septembrie: Ilie Danilov (n. Leo Divinial), 66 ani, filolog, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor din România (n. 1946)\n30 septembrie: Ricarda (Maria) Terschak, 82 ani, scriitoare română (n. 1929)\n\nOctombrie \n\n1 octombrie: Moshe Sanbar, 86 ani, economist israelian (n. 1926)\n1 octombrie: Eric John Hobsbawm, 95 ani, istoric britanic (n. 1917)\n2 octombrie: Hideji Ōtaki, 87 ani, actor japonez de teatru și film (n. 1925)\n4 octombrie: Constantin Țoiu, 89 ani, romancier și eseist român (n. 1923)\n8 octombrie: Șerban Creangă, 68 ani, regizor și scenarist român (n. 1944)\n8 octombrie: Aureliu Busuioc, 83 ani, scriitor din R. Moldova (n. 1928)\n9 octombrie: Cristian Crăciunoiu, 60 ani, jurnalist de știință, scriitor, istoric al marinei și aviației române (n. 1951)\n9 octombrie: Teodor Negara, 69 ani, interpret de muzică populară din R. Moldova (n. 1943)\n10 octombrie: Amanda Michelle Todd, 15 ani, adolescentă din Canada (n. 1996)\n11 octombrie: Charles E. Fritch, 85 ani, scriitor și editor american (n. 1927)\n15 octombrie: Norodom Sihanouk (n. Preah Karuna Preah Bat Sâmdech Preah Norodom Sihanouk Preahmâhaviraksat), 89 ani, rege al Cambodgiei (1941-1955 și 1993-2004), Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deținut cele mai multe funcții politice din lume (n. 1922)\n16 octombrie: Glebus Sainciuc, 93 ani, artist plastic din R. Moldova (n. 1919)\n17 octombrie: László Komár, 67 ani, cântăreț maghiar (n. 1944) \n17 octombrie: Sylvia Kristel (Sylvia Maria Kristel), 60 ani, actriță neerlandeză (Emmanuelle), (n. 1952)\n17 octombrie: Stanford R. Ovshinsky, 89 ani, inventator american și om de știință (n. 1922)\n19 octombrie: Manuel António Pina, 68 ani, scriitor, poet, dramaturg, scenarist și ziarist portughez (n. 1943)\n20 octombrie: Edward Donnall Thomas, 92 ani, medic american, laureat al Premiului Nobel (1990), (n. 1920)\n22 octombrie: Ion Vădan, 63 ani, scriitor român (n. 1949)\n22 octombrie: Russell Means (Russell Charles Means), 72 ani, actor, activist american pentru drepturile amerindienilor (n. 1939)\n24 octombrie: Anita Björk, 89 ani, actriță suedeză (n. 1923)\n25 octombrie: Jacques Goimard, 78 ani, antologist francez (n. 1934)\n25 octombrie: Emanuel „Manny” Steward, 68 ani, pugilist și antrenor american de box profesionist (n. 1944)\n26 octombrie: Björn Sieber, 23 ani, schior austriac (n. 1989)\n29 octombrie: Valentin Mândâcanu, 82 ani, traducător, lingvist, publicist din R. Moldova (n. 1930)\n31 octombrie: John Fitch, 95 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1917)\n\nNoiembrie \n\n1 noiembrie: Mitch Lucker, 28 ani, muzician american (n. 1984)\n2 noiembrie: Shreeram Shankar Abhyankar, 82 ani, matematician indian (n. 1930)\n3 noiembrie: Vasili Vladimirov, 89 ani, matematician rus (n. 1923)\n5 noiembrie: Elliott Cook Carter jr., 103 ani, compozitor american (n. 1908)\n5 noiembrie: Abdelwahab Meddeb, 65 ani, eseist, scriitor și animator de radio, francez (n. 1946)\n6 noiembrie: Patriarhul Maxim al Bulgariei (n. Marin Naidenov Minkov), 98 ani (n. 1914)\n9 noiembrie: Iurie Darie (n. Iurie Darie-Maximciuc), 83 ani, actor român (n. 1929)\n11 noiembrie: Ilia Oleinikov, 65 ani, actor de comedie rus, personalitate TV (n. 1947)\n11 noiembrie: Adrian Rusu, 66 ani, inginer român (n. 1946)\n12 noiembrie: Sergio Oliva, 71 ani, culturist cubano-american (n. 1941)\n12 noiembrie: Petre Partal, 60 ani, deputat român (n. 1952)\n14 noiembrie: Ahmed al-Jabari, 51 ani, militant palestinian Hamas (n. 1960)\n15 noiembrie: Théophile Abega, 58 ani, fotbalist camerunez (n. 1954)\n17 noiembrie: Billy Scott, 70 ani, artist R&B american (n. 1942)\n20 noiembrie: Traian Mândru, 60 ani, senator român (2004-2008), (n. 1951)\n21 noiembrie: Șerban Ionescu, 62 ani, actor român (n. 1950)\n22 noiembrie: Bryce Courtenay, 79 ani, scriitor australian (n. 1933)\n22 noiembrie: Mel Shaw, 97 ani, animator american (n.1915)\n22 noiembrie: Harald Siegmund, 82 ani, pastor evanghelic și scriitor de limba germană, de etnie român (n. 1930)\n23 noiembrie: Achim Nica, 82 ani, interpret român de muzică populară din zona Banatului (n. 1930)\n23 noiembrie: Larry Hagman (Larry Martin Hagman), 81 ani, actor american (Dallas), (n. 1931)\n26 noiembrie: Joseph Edward Murray, 93 ani, medic chirurg american, laureat al Premiului Nobel (1990), (n. 1919)\n28 noiembrie: Erik Izraelewicz, 58 ani, jurnalist francez, director al ziarului Le Monde (n. 1954)\n28 noiembrie: Zig Ziglar (n. Hilary Hinton Ziglar), 86 ani, autor american de cărți de literatură motivațională (n. 1926)\n30 noiembrie: Inder Kumar Gujral, 92 ani, prim-ministru al Indiei (1997-1998), (n. 1919)\n\nDecembrie \n\n1 decembrie: Vasile Vetișanu, 77 ani, senator român (1992-1996), (n. 1935)\n1 decembrie: Reinhold Weege, 62 ani, scriitor, producător și regizor american de televiziune (n. 1949)\n3 decembrie: Ecaterina Cazimirov, 90 ani, actriță din R. Moldova (n. 1921)\n4 decembrie: Rozina (Rosina) Cambos, 60 ani, actriță israeliană (n. 1951)\n5 decembrie: Oscar Niemeyer (n. Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), 109 ani, arhitect brazilian (n. 1907)\n6 decembrie: Dave Warren Brubeck, 91 ani, compozitor american (n. 1921)\n6 decembrie: Ignatie al IV-lea Hazim (n. Habib Hazim), 91 ani, sirian, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient (n. 1921)\n9 decembrie: Abodi Nagy Béla, 94 ani, pictor român de etnie maghiară (n. 1918)\n9 decembrie: Anna Czóbel, 94 ani, profesoară universitară și directoare de imagine maghiară (n. 1918)\n9 decembrie: Patrick Moore (n. Patrick Alfred Caldwell-Moore), 89 ani, astronom și prezentator britanic (n. 1923)\n9 decembrie: Norman Joseph Woodland, 91 ani, inginer american, inventatorul codului de bare (n. 1921)\n11 decembrie: Ravi Shankar, 92 ani, muzician indian (n.1920)\n15 decembrie: Takeshi Urata, 64 ani, astronom japonez (n. 1947)\n18 decembrie: Mihai Constantinescu, 77 ani, jurist român (n. 1935)\n19 decembrie: Robert Bork, 85 ani, judecător american (n. 1927)\n19 decembrie: Amnon Lipkin-Șahak, 68 ani, politician israelian (n. 1944)\n21 decembrie: Adrian Neculau, 74 ani, profesor universitar român (n. 1938)\n22 decembrie: Jimmy McCracklin, 91 ani, compozitor american (n. 1921)\n22 decembrie: Douglas Lee Dorman, 70 ani, cântăreț britanic (Iron Butterfly), (n. 1942)\n22 decembrie: Gheorghe Dumitru, 56 ani, handbalist român (n. 1956)\n22 decembrie: Norman Schwarzkopf jr., 78 ani, general american (n. 1934)\n23 decembrie: Anand Abhyankar, 49 ani, actor indian (n. 1963)\n23 decembrie: Cristian Tudor (Cristian Dorin Tudor), 30 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1982)\n24 decembrie: Aurel Negucioiu, 82 ani, economist și profesor universitar român (n. 1930)\n25 decembrie: Jack Klugman (n. Jacob Joachim Klugman), 90 ani, actor american (n. 1922)\n27 decembrie: Harry Carey Jr., 91 ani, actor american de film și televiziune (n. 1921)\n28 decembrie: Andrei Andrieș, 78 ani, fizician din R. Moldova (n. 1933)\n28 decembrie: Bogdan Baltazar, 73 ani, analist financiar român, președinte al băncii BRD (n. 1939)\n28 decembrie: Gabriela Moga Lazăr, 86 ani, artistă română specializată în arta tapițerie (n. 1926)\n28 decembrie: Emmanuel Scheffer, 88 ani, fotbalist și antrenor israelian (n. 1924)\n30 decembrie: Rita Levi-Montalcini, 103 ani, om de știință, laureată a Premiului Nobel (1986), (n. 1909)\n30 decembrie: Carl Richard Woese, 84 ani, microbiolog american (n. 1928)\n31 decembrie: Elfriede Martha Abbe, 93 ani, sculptoriță americană (n. 1919)\n\nNedatate \niulie: Dimitrie Gavrilean, 69 ani, pictor român (n. 1942)\nFlorin Bogdan, 84 ani, senator român (1996-2000), (n. 1928)\nGheorghe Buzdugan, 96 ani, inginer român (n. 1916)\nBenone Damian, 74 ani, violonist român (n. 1938)\nEduard Drobîșevski, 76 ani, astrofizician rus (n. 1936)\nUlf Erik Hagberg, 79 ani, arheolog suedez (n. 1932)\nEmil Sofron, 66 ani, inginer și profesor universitar român (n. 1946)\nPaul Solacolu, 87 ani, inginer hidrotehnician român (n. 1925)\nMariana Stoica (Valeria Mariana Stoica), 67 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1945)\nNicolette Franck, 92 ani, jurnalistă elvețiană de origine română (n. 1920)\nDimitrie Popa, 82 ani, senator român în legislatura 1992-1996 (n. 1930)\nCleo Stieber, 89 ani, una dintre primele crainice ale TVR (n. 1923)\nEcaterina Kato Fleischmann, 96 ani, profesoară de dans și coregrafă (n. 1916)\n\n2012 în filme\n 2012 (film)\n\nPremii Nobel \n\nMedicină: Sir John B. Gurdon (Regatul Unit) și Shinya Yamanaka (Japonia) „pentru descoperirea că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”.\n Fizică: Serge Haroche și David J. Wineland (SUA) „pentru metode experimentale revoluționare ce permit măsurarea și manevrarea sistemelor cuantice individuale”\n Chimie: Robert J. Lefkowitz și Brian K. Kobilka (SUA) „pentru studiul receptorilor cuplați cu proteine G”\n Economie: Alvin E. Roth și Lloyd S. Shapley (SUA) „pentru teoria alocațiilor stabile și practica mecanismelor de piață”.\n Literatură: Mo Yan (China)\n Pace: 'Uniunea Europeană\n\n Vezi și \n 2012 în România\n Fenomenul 2012 - mituri legate de anul 2012\n 2012 în informatică\n\n Note \n\n Legături externe \n Google Zeitgeist 2012\n De ce 2012 a fost cel mai bun an din istoria omenirii, 1 ianuarie 2013, Descoperă Personalități care ne-au părăsit în 2012 | FOTO, 14 decembrie 2012, Alexandra Postelnicu, Evenimentul zilei Știința în anul 2012: 10 reușite impresionante, 31 decembrie 2012, Mihaela Stănescu, Descoperă - Evenimentul zilei, 5 decembrie 2012\n Invențiile și descoperirile SF care au devenit realitate în 2012, 25 decembrie 2012, Vlad Andriescu, Adevărul''\n 20 de evenimente sportive pentru 12 luni! FOTO. Momentele anului 2012 și \"harta\" lui 2013 în sport, Andru Nenciu, Alexandru Enciu, Mirela Basescu, 29 decembrie 2012, prosport.ro" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce informații relevante poți oferi despre 2013?" }, { "from": "assistant", "value": "2013 (MMXIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de marți. A fost al 2013-lea an d.Hr., al 13-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 4-lea an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n\nAnul Internațional al cooperării în domeniul apei.\nAnul Internațional al quinoa.\nAnul Internațional al statelor insulare mici.\nAnul European al cetățenilor.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n\n 1 ianuarie: Irlanda a preluat de la Cipru președinția Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Marsilia (Franța) și Košice (Slovacia) au devenit Capitale Europene ale Culturii.\n 1 ianuarie: Marea Britanie a preluat președinția G8.\n 2 ianuarie: Congresul american a adoptat proiectul de lege menit să ducă la evitarea așa-numitei \"prăpăstii fiscale\", respectiv a unor majorări de taxe și reduceri de cheltuieli care ar fi intrat automat în vigoare și care ar fi creat riscul intrării economiei Statelor Unite într-o nouă recesiune.\n 5 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade Richter s-a produs în largul coastelor statului american Alaska.\n 11-12 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Cehia.\n 15 ianuarie: Franța a trimis 2.500 de soldați în Mali, pentru a lupta împotriva grupurilor islamiste care ocupă nordul țării.\n 16 ianuarie: Este declanșată criza ostaticilor de la In Amenas, ca răspuns la deschiderea de către Algeria a spațiului său aerian pentru avioanele franceze care au atacat militanții din Mali. În schimbul siguranței ostaticilor de la instalațiile de gaze naturale operate de compania Sonatrach împreună cu firma norvegiană Statoil, situate în estul Algeriei, în apropiere de granița cu Libia, militanții islamiști cer încetarea operațiunilor militare franceze împotriva islamiștilor din Mali.\n 20 ianuarie: Începutul celui de-al doilea mandat de președinte al SUA al lui Barack Obama.\n 22 ianuarie: Alegeri legislative anticipate în Israel, după dizolvarea Parlamentului israelian în octombrie 2012.\n 23 ianuarie: Alegerile legislative anticipate în Iordania, după dizolvarea Parlamentului de către regele Abdallah al II-lea.\n 26 ianuarie: Miloš Zeman este ales președinte al Republicii Cehe.\n 28 ianuarie: Regina Beatrix a Țărilor de Jos a anunțat abdicarea ei în favoarea fiului său, Willem-Alexander, Prinț de Orania, la 30 aprilie 2013.\n 28 ianuarie: Proteste în Bulgaria.\n\nFebruarie\n\n 3 februarie: Alegerea Congresului Popular în Cuba.\n 7-17 februarie: A 63-a Berlinală, Festivalul internațional de film de la Berlin. Regizorul chinez Wong Kar Wai este președintele juriului.\n 7 februarie: Un cutremur cu magnitudinea de 8 grade Richter lovește Insulele Solomon, generând un tsunami care a ucis cel puțin 9 persoane. \n 11 februarie: Papa Benedict al XVI-lea și-a anunțat retragerea din funcție începând cu data de 28 februarie.\n 15 februarie: O ploaie de meteoriți a provocat explozii în stratul inferior al atmosferei deasupra regiunii Celiabinsk, Rusia.\n 17 februarie: A 63-a ediție a Ursului de aur, marele premiu i-a fost acordat lui Călin Peter Netzer pentru filmul Poziția copilului.\n 20 februarie: NASA anunță descoperirea lui Kepler-37b, cea mai mică planetă care orbiteză în jurul unei stele similare cu Soarele.\n 20 februarie: Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a anunțat în parlament demisia guvernului său, în urma protestelor la nivel național împotriva prețurilor la energia electrică. \n 24 februarie: A 85-a ediție a premiilor Oscar. Argo obține Oscar pentru cel mai bun film și actorul Daniel Day-Lewis câștigă cel de-al treilea premiu Oscar pentru cel mai bun actor.\n 24 februarie-25 februarie: Alegeri parlamentare în Italia. Coaliția de centru-dreapta condusă de Silvio Berlusconi devansează forțele de centru-stânga în proiecțiile privind Senatul italian.\n 28 februarie: În urma retragerii papei Benedict al XVI-lea a survenit sedisvacanța Sfântului Scaun.\n\nMartie\n\n 4 martie: Alegeri generale în Kenya.\n 5 martie: Republica Moldova: Guvernul condus de Vlad Filat a fost demis prin moțiune de cenzură adoptată de Parlament. Grupurile PD, PCRM (Partidul Comuniștilor) și deputații neafiliați au votat în favoarea moțiunii.\n 7 martie: Silvio Berlusconi a fost condamnat în primă instanță la un an de închisoare în procesul privind cumpărarea băncii Unipol, pentru divulgare de informații confidențiale.\n 9 martie: Oamenii de știință ruși anunță că au descoperit un tip cu totul nou de bacterii în apa lacului antarctic Vostok. Trei zile mai târziu, rușii au revenit asupra informațiilor, anunțând că în mostrele recoltate nu se află vreo bacterie necunoscută până acum, ci, mai degrabă, e vorba despre niște agenți contaminanți.\n 12 martie: A început Conclavul din 2013, de alegere a succesorului papei Benedict al XVI-lea.\n 13 martie: Cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio a fost ales ca papă și și-a luat numele de Papa Francisc. Este primul papă latino-american al Bisericii Catolice.\n 13 martie: Parlamentul European respinge un buget al Uniunii Europene pentru prima dată în istoria sa.\n 14 martie: Adunarea Națională Populară a Chinei (ANP) l-a ales pe Secretarul General Xi Jinping ca noul președinte al Republicii Populare Chineze, pe Li Yuanchao ca noul vice-președinte și pe Zhang Dejiang ca președinte al Comitetului permanent ANP.\n 19 martie: Sute de mii de oameni participă la ceremonia de inaugurare papală pentru Papa Francisc în Piața Sf.Petru din Roma.\n 23 martie: Papa Francisc s-a întâlnit cu predecesorul său Benedict al XVI-lea la Castelul Gandolfo, reședința pontificală de vară aflată în sudul Romei, o întâlnire inedită în istoria Bisericii Catolice.\n 24 martie: Republica Centrafricană: Președintele François Bozizé este înlăturat după ce fuge în Republica Democrată Congo, debutând capturarea capitalei de către rebeli.\n 25 martie: UE oferă 10 miliarde € pentru a salva Cipru de la faliment. Împrumutul de salvare va fi în mod egal împărțit între Mecanismul european de stabilizare financiară, Fondul european de stabilitate financiară, precum și de Fondul Monetar Internațional. Afacerea precipită o criză bancară la nivel național pe insulă. \n 25 martie: A 7-a ediție a Premiilor Gopo. Filmul Toată lumea din familia noastră a obținut premiul Gopo pentru cel mai bun film.\n 27 martie: Canada este prima țară care se retrage din Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea Deșertificării.\n 27 martie: Coreea de Nord taie linia telefonică militară de urgență cu Coreea de Sud, la scurtă vreme după suspendarea ”telefonului roșu” dintre cele două guverne.\n\nAprilie\n\n 2 aprilie: Adunarea Generală a Națiunilor Unite adoptă Tratatul privind comerțul cu arme pentru a reglementa comerțul internațional cu arme convenționale.\n 3 aprilie: Armata nord-coreeană a primit acordul de la Parlamentul Nord-Coreean pentru atacul nuclear asupra SUA.\n 5 aprilie: Guvernul nord-coreean anunță că \"începând cu 10 aprilie va fi incapabil să garanteze securitatea ambasadelor și organizațiilor internaționale în țară, în eventualitatea unui conflict\".\n 5 aprilie: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a fost recompensată cu un premiu BAFTA onorific pentru suportul pe care l-a acordat întreaga viață filmului și televiziunilor britanice, fiind declarată totodată și ”cea mai memorabilă fată Bond”, pentru apariția ei alături de Daniel Craig în clipul de promovare a Jocurilor Olimpice de la Londra din 2012.\n 8 aprilie: S-a stins din viață Margaret Thatcher, prima femeie prim-ministru al Marii Britanii.\n 15 aprilie: Atacul cu bombe de la maratonul din Boston - 3 morți și 183 de răniți.\n 16 aprilie: Cutremur în Iran cu magnitudinea de 7,8 grade Richter. Potrivit Russia Today autoritățile din Iran au confirmat 40 de morți în urma cutremurului, citând presa iraniană. Epicentrul a fost la 86 km de Khash, un oraș cu o populație de 56.000 de locuitori.\n 18 aprilie: 14 persoane au murit, iar peste 100 au fost rănite în urma exploziei unei fabrici din Texas.\n 19 aprilie: O rachetă Soyuz a lansat pe orbită o adevărată menajerie de șoareci, șopârle, melci și alte organisme vii pentru a efectua experimente științifice în vederea unui zbor spre Marte. Animalele au rămas pe orbită o lună și au revenit pe Pământ la 18 mai. Toate reptilele au supraviețuit, însă jumătate din șoareci au murit.\n 19 aprilie: Fostul președinte pakistanez Pervez Musharraf a fost arestat preventiv după ce a ieșit din exil.\n 20 aprilie: Giorgio Napolitano a obținut un nou mandat de președinte al Italiei, în cursul unui vot desfășurat în Parlament.\n 20 -21 aprilie: Un sesim de magnitudine 6,7 și o altă replică de 5,4 grade Richter a avut loc în Lushan, din regiunea Sichuan, din China: peste 203 morți și peste 11.500 de răniți.\n 24 aprilie: Bangladesh: Cel puțin 25 de morți și 500 de răniți în urma prăbușirii unei clădiri.\n 28 aprilie: Italia: Focuri de armă au fost trase rănind trei persoane, în fața Palatului Chigi, sediul guvernului, în momentul în care Cabinetul Letta depunea jurământul la Palatul Quirinal, alături de cei 21 de membri ai cabinetului său. Autorul atacului a fost de asemenea rănit.\n 28 aprilie: Violențe în provincia Xinjiang din China: Cel puțin 21 de morți, printre care și polițiști.\n 29 aprilie: Aproximativ 35 de persoane au fost rănite în urma unei explozii produse într-o clădire din centrul orașului Praga.\n 30 aprilie: Regina Beatrix a Olandei a abdicat, iar Willem-Alexander, Prinț de Orania a urcat pe tronul Țărilor de Jos ca regele Willem-Alexander al Olandei. Willem-Alexander este primul rege al Olandei de la moartea stră-stră-bunicului său în 1890, regele Willem al III-lea.\n\nMai\n\n 10 mai: Justiția din Guatemala l-a condamnat pe fostul dictator Efrain Rios Montt, în vârstă de 86 de ani, la o pedeapsă cu închisoarea de 80 de ani, 50 de ani pentru genocid și 30 de ani pentru crime de război.\n 10 mai: La Palatul Elisabeta din București se sărbătorește Ziua Regalității. Din cauza stării de sănătate a soției sale, regele Mihai nu a participat.\n 11 mai: Un dublu atentat cu mașină capcană s-a soldat cu moartea a cel puțin 40 de persoane și rănirea a peste 100 în localitatea turcă Reyhanli, din sudul țării, în apropiere de Siria.\n 15 mai: Într-un studiu publicat în Nature, cercetători ai Universității din Oregon au demonstrat pentru prima dată că este posibil să se creeze celule sușă embrionare care să fie identice din punct de vedere genetic cu persoana de la care au fost prelevate.\n 15 mai: Telescopul Kepler a rămas blocat din cauza defectării unui mecanism care permite telescopului să se orienteze spre o direcție dată de pe bolta cerească. Telescopul Kepler, o misiune de 600 de milioane de dolari, a fost construit de NASA în 2009 și este primul telescop care a fost special construit pentru a căuta planete asemănătoare cu Terra, în alte sisteme solare din galaxia noastră, Calea Lactee.\n 15-26 mai: Festivalul de film de la Cannes: Blue Is the Warmest Colour regizat de Abdellatif Kechiche câștigă premiul Palme d'Or pe anul 2013.\n 18 mai: Pentru a-și stinge datoriile istorice față de China, dar și pentru a pune capăt unei dispute de frontieră care datează de pe vremea Rusiei țariste, Tadjikistanul a acceptat să cedeze o parte din teritoriile sale Chinei.\n 18 mai: Finala Concursului Eurovision 2013 a fost câștigată de Emmelie de Forest din Danemarca cu cântecul \"Only Teardrops\". România, reprezentată de Cezar Ouatu, s-a clasat pe locul al 13-lea.\n 19-20 mai: Statul Oklahoma, SUA a fost lovit de o tornadă care a ucis cel puțin 91 de oameni și a rănit cel puțin 145. În total 28 de tornade au fost raportate în Oklahoma, Kansas, Illinois și Iowa, potrivit Serviciului Național american de Meteorologie, Oklahoma și Kansas fiind statele cele mai afectate.\n 20 mai: Președintele din Myanmar, Thein Sein, vizitează Casa Albă, ca parte a vizitei sale în Statele Unite, prima a unui șef birman de stat în 47 ani.\n 31 mai: Asteroidul (285263) 1998 QE2 s-a apropiat la 5,8 milioane kilometri distanță de Terra, cea mai mică distanță față de Pământ pentru următorii 200 de ani.\n\nIunie\n\n \n 1 iunie: A doua zi consecutivă de proteste violente în Turcia după ce guvernul a anunțat că vrea să distrugă un parc din centrul Istanbulului ca să construiască un centru comercial. 939 de persoane au fost arestate și 79 de oameni sunt răniți.\n 5 iunie: Oamenii de știință au anunțat descoperirea celei mai vechi fosile de primată și, deci, cel mai vechi strămoș al omului, care a trăit în urmă cu 55 de milioane de ani: o maimuță de câțiva centimetri înălțime, care cântărea aproximativ 30 de grame, avea o coadă lungă și degete osoase. Strămoșul primatelor a fost botezat Archicebus achilles.\n 5 iunie: Specialiștii anunță descoperirea în Birmania a unei șopârle gigant care a fost denumită Barbaturex morrisoni, în onoarea solistului The Doors, Jim Morrison. \n 8 iunie: Căsătoria Prințesei Madeleine a Suediei, fiica cea mică a regelui Carl XVI Gustaf al Suediei, cu cetățeanul americano-britanic Christopher O'Neill, la capela Palatului Regal din Stockholm.\n 8 iunie: Sfârșitul celei de-a 12-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania; câștigător este filmul indian \"Corabia lui Tezeu\", de Anand Gandhi.\n 12 iunie: Guvernul grec a închis televiziunea publică ERT declarând că televiziunea este \"un caz excepțional de lipsă de transparență și cheltuieli incredibile\". \n 12 iunie: A murit cel mai în vârstă bărbat din lume, japonezul Jiroemon Kimura, în vârstă de 116 ani și 54 de zile.\n 13 iunie: celebra trupa sud coreeana Bangtan Boys, cunoscută la nivel mondial ca și BTS, debutează cu piesa No More Dream dim primul lor album 2 Cool 4 Skool\n 14 iunie: Alegeri prezidențiale în Iran pentru desemnarea succesorului lui Mahmud Ahmadinejad. Noul președinte iranian este Hassan Rohani, ales cu 50,68% dintre voturile exprimate.\n 14 iunie: Oamenii de știință au identificat un nou strat la corneea umană, denumit stratul Dua; este al șaselea al corneei și se află în spatele ochiului. \n 15 iunie: Reprezentanți din 24 de organizații județene ale PRM au participat la o ședință extraordinară a Consiliului Național, la care s-a decis revocarea președintelui partidului Corneliu Vadim Tudor și a conducerii PRM. C.V. Tudor a declarat că reuniunea e nestatutară, ilegală.\n 17 iunie: Prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Nečas, a demisionat în urma unui scandal de corupție. \n Inundații în Uttarakhand și Himachal Pradesh, India, peste 1.000 de morti și 20.000 de persoane blocate\n 20 iunie: Parlamentarii belaruși au votat un proiect de lege care prevede măsuri mai severe împotriva conducătorilor auto, care se urcă la volan după ce au consumat alcool. Documentul prevede, în special, confiscarea mașinii în cazul în care un șofer este surprins în stare de ebrietate la volan, inclusiv atunci când conducătorul auto nu este posesorul de facto al autoturismului, dacă șoferul respectiv a mai fost supus unor sancțiuni administrative în decurs de un an pentru o infracțiune similară.\n 23 iunie: Grav accident de circulație în Muntenegru, soldat cu moartea a 18 români și rănirea gravă a altor 29.\n 29 iunie: Cea de-a 100 ediție a Turului Franței.\n 30 iunie-6 iulie: A 50-a ediție a Turului României câștigată de ucraineanul Vitali Buț de la echipa Kolss Cycling Team.\n\nIulie\n\n 1 iulie: Aderarea Croației la Uniunea Europeană care devine astfel cel de-al 28-lea stat membru.\n 1 iulie: Lituania preia de la Irlanda președinția Uniunii Europene.\n 1 iulie: Astronomul american Mark Showalter descoperă un nou satelit al planetei Neptun, S/2004 N 1.\n 3 iulie: Regele Albert al II-lea al Belgiei anunță că la 21 iulie va abdica din motive de sănătate. Va fi succedat de fiul său, Prințul Filip al Belgiei.\n 3 iulie: Mohamed Morsi a fost demis din funcția de președinte al Egiptului în urma unei lovituri de stat pe fondul protestelor de masă.\n 6 iulie: Zborul 214 al Asiana Airlines s-a prăbușit în timp ce ateriza pe Aeroportul Internațional San Francisco. Doi pasageri și-au pierdut viața. Acesta a fost primul accident mortal care a implicat un Boeing 777.\n 7 iulie: Finala masculină de simplu de la Wimbledon este câștigată de scoțianul Andy Murray în fața sârbului Novak Djokovic. Murray devine primul britanic care câștigă Wimbledon de la Fred Perry în 1936.\n 19 iulie: Omar Hayssam este adus în România și predat Poliției pentru a fi încarcerat. El a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru terorism, fiind considerat responsabil de justiția română pentru răpirea ziariștilor români în Irak, în 2005.\n 19 iulie: Alpiniștii români Zsolt Torok, Marius Gane, Aurel Salasan și Teo Vlad au reușit, în premieră românească, să cucerească vârful pakistanez Nanga Parbat, înalt de 8.125 m.\n 19 iulie-4 august: Campionatul Mondial de Natație de la Barcelona, Spania.\n 21 iulie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,6 grade Richter lovește provincia Gansu, China, omorând cel puțin 22 de persoane și rănind sute.\n 21 iulie: Prințul Filip al Belgiei a devenit rege al belgienilor în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea al Belgiei.\n 24 iulie: Un accident grav de tren a avut loc în orașul Santiago de Compostela din Spania, soldându-se cu zeci de victime.\n\nAugust\n\n 3 august: În controversatele alegeri prezidențiale din Zimbabwe, Robert Mugabe a fost declarat câștigător cu 61% din voturile exprimate, extinzând perioada de când e la putere la 33 de ani.\n 4 august: În Casa Parlamentului, Hassan Rouhani este inaugurat oficial ca președinte al Iranului și anunță membrii cabinetului său.\n 4 august: Statele Unite închid 22 de ambasade din Orientul Mijlociu și Africa de Nord pe fondul amenințărilor teroriste Al-Qaeda. De asemenea, Marea Britanie, Franța și Germania își închid ambasada din Yemen iar Canada ambasada din Bangladesh.\n 6 august: Potrivit raportului anual privind clima, publicat de Agenția Americană Oceanică și Atmosferică (NOAA), anul 2012 se numără printre cei mai călduroși zece ani de pe planetă, cu o topire record a ghețurilor arctice și emisii fără precedent de dioxid de carbon.\n 10 august-18 august: Campionatul Mondial de atletism de la Moscova.\n 17 august: CIA recunoaște existența \"Zonei 51\".\n 21 august: Atacurile chimice de la Ghouta, Siria.\n 31 august: Monseniorul și martirul Vladimir Ghika a fost beatificat în România în prezența a peste 7.000 de pelerini.\n\nSeptembrie\n\n 1 septembrie: Prima zi de proteste în București față de proiectul Roșia Montană.\n 1 septembrie: Președintele Statelor Unite Barack Obama a declarat că a luat decizia de principiu să efectueze atacuri împotriva regimului sirian.\n 5 septembrie: Summitul G20 de la Sankt Petersburg pe tema crizei din Siria.\n 7 septembrie: Comitetul Olimpic Internațional, la cel de-al 125-lea congres de la Buenos Aires, a decis ca orașul Tokyo să fie gazda Jocurilor Olimpice de vară din 2020.\n 9 septembrie: Alegeri parlamentare în Norvegia.\n 10 septembrie: Statele Unite și Rusia sunt de acord cu adoptarea unei rezoluții ONU care să prevadă recurgerea la forță dacă Siria nu va respecta planul de predare a armelor chimice. Bashar al-Assad, gata să plaseze armele chimice sub control internațional. SUA amână atacul asupra Siriei.\n 11 septembrie: 22 de mineri s-au blocat în subteran la Roșia Montană cerând ca \"toți reprezentanții grupurilor parlamentare să vină la Roșia Montana cât de urgent, să discute cu ei și să vadă în ce stare au ajuns\". \n 12 septembrie: NASA anunță că Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar.\n 13 septembrie: Încă 11 mineri s-au blocat în subteran (numărul lor ridicându-se la 33) cerând din nou să vină președintele Senatului, Crin Antonescu, și liderii grupurilor parlamentare pentru a discuta despre situația economică a zonei și despre proiectul minier. \n 15 septembrie: La București a 15-a zi consecutivă de proteste; 10.000 de protestatari au cerut retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, anularea contractului cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România, introducerea zonei Roșia Montană în patrimoniul UNESCO și demiterea celor patru inițiatori ai proiectului de lege. Proteste împotriva proiectului au avut loc în mai multe orașe mari ale României și în diaspora.\n 15 septembrie: În urma vizitei premierului Victor Ponta la Roșia Montană și a discuției cu minerii blocați, cei 33 de mineri au renunțat la protest și au ieșit la suprafață.\n 16 septembrie: La Washington un om înarmat a ucis 12 oameni și a rănit alți 10 într-o clădire a Marinei americane. Atacatorul a fost ucis de polițiști.\n 21 septembrie: Un sângeros atac soldat cu 39 morți și sute de răniți s-a produs în capitala Kenyei, Nairobi, după ce 3 bărbați înarmați cu mitraliere au deschis focul asupra oamenilor aflați la într-un centru comercial, dintr-o zona selectă a orașului.\n 22 septembrie: Alegerile legislative din Germania: Angela Merkel, cancelarul creștin-democrat în funcție, a obținut victoria în alegeri, partidul său conservator (CDU/CSU) însumând 41,5% din voturile exprimate. Aliatul său liberal (FDP) s-a clasat sub pragul de 5% necesar intrării în Bundestag, iar Partidul Social-Democrat (SPD), cu care Merkel urmează să formeze o \"mare coaliție\", a obținut 25,7% din voturi.\n 24 septembrie: În cutremurul din Pakistan și-au pierdut viața 327 de persoane.\n 29 septembrie: Victoria SPÖ la alegerile legislative din Austria. Cancelarul Werner Faymann (SPÖ) a fost însărcinat cu formarea unui nou cabinet.\n\nOctombrie\n\n 1 octombrie: După ce Senatul SUA a respins proiectul bugetului, Casa Albă le-a ordonat agențiilor federale americane și instituțiilor publice cu puțin timp înainte de miezul nopții, să își înceteze activitățile, Congresul nereușind să voteze un buget înaintea orei limită din cauza pozițiilor ireconciliabile.\n 4 octombrie: O navă plecată din Libia ce transporta între 450 și 500 de imigranți a naufragiat lângă Lampedusa și doar în jur de 150 pasageri au fost salvați.\n 10 octombrie: Delegați din 140 de țări au semnat Tratatul Minamata, un tratat UNEP conceput pentru a proteja sănătatea umană și mediul de emisiile de mercur.\n 20 octombrie: Alegeri anticipate în Marele Ducat de Luxemburg, în urma retragerii încrederii în cabinetul condus de Jean-Claude Juncker.\n\nNoiembrie\n\n 3 noiembrie: La Chișinău a avut loc manifestația proeuropeană din 2013, la care au participat aproximativ 100.000 de persoane care susțin integrarea europeană a Republicii Moldova.\n 5 noiembrie: Lansarea sondei indiene Mangalyaan spre planeta Marte.\n 8 noiembrie: Taifunul Haiyan, anunțat ca fiind cel mai violent din lume în acest an, a lovit Filipinele cu o viteză de 275 de kilometri la oră.\n 9 noiembrie: Doi cosmonauți ruși au ieșit din Stația Spațială Internațională (ISS) în spațiu cu torța olimpică, pentru prima dată în istoria Jocurilor Olimpice, cu trei luni înainte de Jocurile Olimpice de iarnă din 2014.\n 13 noiembrie: O crăpătură lungă de 30 km în ghețarul Pine Island, duce la formarea unui iceberg gigantic în Antarctica.\n 17 noiembrie: Un avion Boeing 737 se prăbușește pe aeroportul din orașul Kazan, omorând 44 de pasageri și 6 membri ai echipajului.\n21 noiembrie: Se lansează jocul video Super Mario 3D World, pentru consola Wii U.\n 22 noiembrie: Microsoft lanseaza Xbox One find si prima consola care se lanseaza în China.\n 24 noiembrie: Marile puteri și Iranul au pecetluit la Geneva, un prim acord istoric în vederea împiedicării extinderii programului nuclear iranian.\n 25 noiembrie: Întâlnirea dintre papa Francisc și președintele Vladimir Putin la Roma. Pe agenda discuțiilor s-a aflat Războiul Civil Sirian.\n 29 noiembrie: Republica Moldova a parafat la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.\n\nDecembrie\n \n \n\n 1 decembrie: Accident feroviar la New York. 4 oameni au murit și peste 60 au fost răniți după ce un tren de pasageri a deraiat.\n 1 decembrie: Apogeul protestelor din Ucraina, după ce președintele Viktor Ianukovici a contramandat încheierea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană.\n 4 decembrie: Învestirea în funcție a noului cabinet al Marelui Ducat de Luxemburg, condus de liberalul Xavier Bettel.\n 7-22 decembrie: Campionatul Mondial de Handbal Feminin din Serbia.\n 17 decembrie: Realegerea Angelei Merkel în funcția de cancelar federal al Germaniei.\n 29 decembrie: Michael Schumacher a suferit un accident la cap, în stațiunea Meribel, din Alpii francezi și intră în comă.\n 29 decembrie: Un atentat sinucigaș s-a produs în gara din Volgograd, Rusia, în urma căruia cel puțin 18 persoane (inclusiv atacatorul) și-au pierdut viața, iar 40 au fost rănite.\n\nNașteri \n 22 iulie: Prințul George de Cambridge, primul copil al Prințului William, Duce de Cambridge, și strănepotul Reginei Elisabeta a II-a.\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Patti Page (n. Clara Ann Fowler), 85 ani, cântăreață americană (n. 1927)\n 2 ianuarie: Ștefan Oprea, 84 ani, agronom român (n. 1928)\n 2 ianuarie: Alexei Rudeanu, 73 ani, scriitor și prozator român (n. 1939)\n2 ianuarie: Teresa Torańska, 69 ani, jurnalistă și scriitoare poloneză (n. 1944)\n 3 ianuarie: Sergiu Nicolaescu (Sergiu Florin Nicolaescu), 82 ani, regizor, actor și politician român (n. 1930)\n 5 ianuarie: Eusébio, fotbalist portughez (n. 1942)\n 6 ianuarie: Gerard Helders, 107 ani, politician neerlandez (n. 1905)\n 6 ianuarie: Metin Kaçan, 51 ani, scriitor turc (n. 1961)\n 7 ianuarie: David Richard Ellis, 60 ani, regizor american de film (n. 1952)\n 7 ianuarie: Huell Howser (Huell Burnley Howser), 67 ani, actor american (n. 1945)\n 7 ianuarie: Epifanie Norocel (n. Gavril Norocel), 80 ani, episcop român (n. 1932)\n 7 ianuarie: Zvi Yavetz, 87 ani, istoric israelian (n. 1925)\n 7 ianuarie: Tzvi Yavetz, istoric al antichității clasice (n. 1925)\n 8 ianuarie: Asbjørn Aarnes, 89 ani, istoric literar norvegian (n. 1923)\n 8 ianuarie: Cornel Pavlovici, 75 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1943)\n 9 ianuarie: James M. Buchanan jr., 93 ani, economist american, laureat al Premiului Nobel (1986), (n. 1919)\n 10 ianuarie: Sakine Cansiz, 55 ani, politiciană turcă (n. 1958)\n10 ianuarie: Otto Tellmann, 85 ani, handbalist și antrenor român (n. 1927)\n 11 ianuarie: Nguyễn Khánh, 85 ani, general vietnamez (n. 1927)\n11 ianuarie: Mariangela Melato, 71 ani, actriță italiană (n. 1941)\n 11 ianuarie: Aaron Swartz (Aaron Hillel Swartz), 26 ani, programator american (n. 1986)\n 12 ianuarie: Leon Leyson, 83 ani, supraviețuitor al Holocaustului și unul dintre cei mai tineri \"Schindlerjuden\", evreii salvați de Oskar Schindler (n. 1929)\n 13 ianuarie: Marcela Iuga Preda, 58 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1954)\n 14 ianuarie: Conrad Bain (Conrad Stafford Bain), 89 ani, actor american (n. 1924)\n 15 ianuarie: Prințesa Margarita de Baden (n. Margarete Alice Thyra Viktoria Marie Louise Scholastica), 80 ani (n. 1932)\n 18 ianuarie: Robert Frederick Chew, 52 ani, actor american (n. 1961)\n 18 ianuarie: Wolfgang Ilgenfritz, 56 ani, politician austriac (n. 1957)\n 19 ianuarie: Taihō Kōki (n. Naya Koki), 72 ani, luptător sumo, al 48-lea yokozuna (n. 1940)\n 21 ianuarie: János Kőrössy (Jancsi Korossy), 86 ani, pianist, aranjor și compozitor român (n. 1926)\n 22 ianuarie: Margareta Teodorescu, 80 ani, șahistă română (n. 1932)\n 22 ianuarie: Lucyna Winnicka, 84 ani, actriță de teatru și film, jurnalistă și publicistă poloneză (n. 1928)\n 24 ianuarie: Józef Glemp, 83 ani, cardinal polonez (n. 1929)\n 24 ianuarie: Dan Mihăescu, 79 ani, umorist și regizor român (n. 1933)\n 27 ianuarie: Ivan Bodiul, 95 ani, politician ucrainean (n. 1917)\n 28 ianuarie: Ceija Stojka, 79 ani, scriitoare, pictoriță, activistă și muziciană austriacă de etnie romă (n. 1933)\n 31 ianuarie: Titus Raveica, 77 ani, senator român (1990-1992), (n. 1935)\n\nFebruarie\n\n 1 februarie: Ed Koch (Edward Irving Koch), 88 ani, avocat și politician american de etnie evreiască (n. 1924)\n1 februarie: Ștefan Kostyal, 90 ani, general român (n. 1922)\n 2 februarie: Chris Kyle (Christopher Scott Kyle), 38 ani, militar american (n. 1974)\n 3 februarie: Wolfgang Abraham, 71 ani, fotbalist german (n. 1942)\n 4 februarie: Constantin Dimitriu, 74 ani, senator român (1990-1992), (n. 1938)\n 6 februarie: Chokri Belaïd, 48 ani, politician tunisian (n. 1964)\n 6 februarie: Mo-Do (n. Fabio Frittelli), 48 ani, cântăreț italian (n. 1966)\n 7 februarie: Olga Cicanci, 72 ani, paleograf și istoric român (n. 1940)\n 7 februarie: Krsto Papić, 79 ani, regizor de film și scenarist croat de etnie muntenegreană (n. 1933)\n 8 februarie: Alexandru Nancu, 53 ani, grafician român (n. 1959)\n 11 februarie: Mihail-Radu Solcan, 59 ani, filosof român (n. 1953)\n 11 februarie: Zoe Țapu, 78 ani, agronom român (n. 1934)\n 14 februarie: Ronald Dworkin, 81 ani, filosof american (n. 1931)\n 15 februarie: Traian Brădean, 86 ani, pictor și desenator român (n. 1927)\n 16 februarie: Felicia Antip, 86 ani, scriitoare română de etnie evreiască (n. 1927)\n 16 februarie: Dumitru Sechelariu, 54 ani, om de afaceri român, primar al orașului Bacău (1996-2004), (n. 1958)\n 17 februarie: Shmulik Kraus (n. Shmuel Kraus), 77 ani, compozitor israelian (n. 1935)\n 17 februarie: Tony Sheridan, 72 ani, cântăreț, compozitor și muzician american (n. 1940)\n 18 februarie: Kevin Ayers, 68 ani, cântăreț, compozitor și muzician britanic (Soft Machine), (n. 1944)\n 18 februarie: Damon Harris (n. Otis Robert Harris, jr.), 62 ani, cântăreț american (The Temptations), (n. 1950)\n 18 februarie: Otfried Preußler, 89 ani, scriitor german (n. 1923)\n 19 februarie: Robert Coleman Richardson, 75 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1996), (n. 1937)\n 19 februarie: Donald Richie, 88 ani, niponolog american (n. 1924)\n 21 februarie: Aleksei German, 74 ani, regizor și scenarist sovietic și rus (n. 1938)\n 22 februarie: Jean-Louis Michon, 88 ani, traducător, scriitor francez și specialist în arta islamică și în sufism (n. 1924)\n 22 februarie: Wolfgang Sawallisch, 89 ani, dirijor și pianist german (n. 1923)\n 23 februarie: Adrian Hrițcu, 87 ani, episcop român (n. 1926)\n 24 februarie: Dave Charlton, 76 ani, pilot sud-african de Formula 1 (n. 1936)\n 26 februarie: Naarghita (n. Maria Amarghioalei), 74 ani, cântăreață română (n. 1939)\n 27 februarie: Van Cliburn (n. Harvey Lavan Cliburn, jr.), 78 ani, pianist american (n. 1934)\n 27 februarie: Ramon Dekkers, 43 ani, kickboxer neerlandez (n. 1969)\n 27 februarie: Stéphane Frederic Hessel, 95 ani, diplomat și scriitor francez de etnie evreiască (n. 1917)\n 27 februarie: Richard Street (Richard Allen Street), 70 ani, cântăreț american (The Temptations), (n. 1942)\n 28 februarie: Donald Arthur Glaser, 86 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1960), (n. 1926)\n 28 februarie: Octavian Mercurian, 78 ani, antrenor român (caiac-canoe), (n. 1934)\n 28 februarie: Armando Trovajoli, 95 ani, pianist, compozitor și dirijor italian (n. 1917)\n\nMartie\n 2 martie: Dan Ursuleanu, 70 ani, scriitor și jurnalist român (n. 1942)\n 2 martie: Albert Poch, caricaturist și grafician român (n. 1930)\n 3 martie: Dumitru Rucăreanu, 80 ani, actor român de film, radio, teatru și TV (n. 1932)\n 4 martie: Dan Apostol, 55 ani, scriitor și publicist român (n. 1957)\n 4 martie: Seki Matsunaga, 84 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1928)\n 5 martie: Hugo Chávez, 58 ani, președinte al Venezuelei (1999-2013), (n. 1954)\n 6 martie: Andrei Panin, 50 ani, actor rus de film și teatru (n. 1962)\n 7 martie: Peter Banks (n. Peter William Brockbanks), 65 ani, chitarist britanic (Yes), (n. 1947)\n 7 martie: Damiano Damiani, 90 ani, regizor de film, eseist, actor și scenarist italian (n. 1922)\n 8 martie: John O'Connell, 86 ani, politician irlandez (n. 1927)\n 9 martie: Aasia Begum, 61 ani, actriță indiană de film (n. 1951)\n 10 martie: Prințesa Lilian, Ducesă de Halland (n. Lillian May Davies), 97 ani (n. 1915)\n 14 martie: Michaela Niculescu (Michaela Anca Niculescu), 31 ani, actriță și cântăreață română (n. 1981)\n 15 martie: Rodion Hodovanschi, 85 ani, interpret român de muzică ușoară (n. 1927)\n 15 martie: Paolo Pastorelli, 70 ani, politician italian (n. 1943)\n 19 martie: Nicolae Paul Mihail, 89 ani, scriitor român (n. 1923)\n 19 martie: Irina Petrescu, 71 ani, actriță română de film, radio, teatru și TV (n. 1941)\n 20 martie: Nasser El Sonbaty, 47 ani, culturist profesionist⁠ IFBB (n. 1965)\n 20 martie: Vasile Ianul, 67 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1945)\n 20 martie: Zillur Rahman, 84 ani, președintele al Bangladesh (2009-2013), (n. 1929)\n 21 martie: Chinua Achebe (n. Albert Chinualumogu Achebe), 82 ani, scriitor, profesor și critic literar nigerian (n. 1930)\n 21 martie: Pietro Paolo Mennea, 60 ani, atlet și om politic italian (n. 1952)\n 21 martie: Marin Predilă, 74 ani, senator român (1992-1996), (n. 1938)\n 23 martie: Joe Weider (n. Joseph Weider), 93 ani, culturist și publicist american de etnie canadiană (n. 1920)\n 24 martie: Mariana Drăgescu (n. Marie Ana Aurelia Drăgescu), 100 ani, aviatoare română (n. 1912)\n 24 martie: Guri Marciuk, 87 ani, matematician ucrainean (n. 1925)\n 24 martie: Barbara Anderson (n. Barbara Lillias Romaine Wright), 86 ani, scriitoare neozeelandeză (n. 1926)\n 26 martie: Liviu Ioan Măruia, 35 ani, arheolog și etnograf român (n. 1977)\n 26 martie: Tudor Tătăru, 55 ani, regizor și umorist din R. Moldova (n. 1957)\n 27 martie: Vasile Toma, 59 ani, poet liric și satiric din Republica Moldova (n. 1954)\n 29 martie: Enzo Jannacci, 77 ani, muzician italian (n. 1935)\n 31 martie: Enta Mash, 91 ani, evreică basarabeană și scriitoare israeliană (n. 1922)\n\nAprilie\n 1 aprilie: Nicolae Martinescu, 73 ani, sportiv român (lupte greco-romane), (n. 1940)\n 3 aprilie: Iulius Iancu, 93 ani, scriitor evreu de limba română (n. 1920)\n4 aprilie: Francisc Baranyai, 89 ani, pictor român de etnie maghiară (n. 1923)\n 4 aprilie: Roger Joseph Ebert, 70 ani, critic de film și scenarist american (n. 1942)\n 5 aprilie: George Anania, 71 ani, antologist, eseist și romancier român (n. 1941)\n 6 aprilie: Bigas Luna, 68 ani, regizor spaniol (n. 1946)\n 8 aprilie: Sara Montiel (n. María Antonia Abad Fernández), 85 ani, cântăreață și actriță spaniolă (n. 1928)\n 8 aprilie: Margaret Thatcher (n. Margaret Hilda Roberts), 87 ani, politiciană britanică, prim-ministru al Regatului Unit (1979-1990), (n. 1925)\n 9 aprilie: Emilio Pericoli, 85 ani, cântăreț italian (n. 1928)\n 10 aprilie: Robert Geoffrey Edwards, 87 ani, fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel (2010), (n. 1925)\n 11 aprilie: Hilary Koprowski, 96 ani, imunolog polonez de etnie evreiască (n. 1916)\n 11 aprilie: Jonathan Winters (Jonathan Harshman Winters III), 87 ani, actor american (n. 1925)\n 13 aprilie: Mircea Petrescu-Dâmbovița, 97 ani, istoric român (n. 1915)\n 14 aprilie: Stanislav Hurenko, 76 ani, politician rus (n. 1936)\n 14 aprilie: Rentarō Mikuni, 90 ani, actor și regizor de film, japonez (n. 1923)\n 16 aprilie: Maria Lai, 93 ani, artistă italiană din Sardinia (n. 1919)\n 17 aprilie: Paul Dan Cristea, 72 ani, academician și profesor român (n. 1941)\n 17 aprilie: Gerino Gerini, 84 ani, pilot italian de Formula 1 (n. 1928)\n 17 aprilie: Paul Cristea, fizician român (n. 1941)\n 18 aprilie: Jon Åker, 86 ani, medic norvegian (n. 1927)\n 18 aprilie: Cordell Mosson (n. Cardell Mosson), 60 ani, cântăreț american (n. 1952)\n 19 aprilie: François Jacob, 92 ani, biolog francez de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel (1996), (n. 1920)\n 21 aprilie: Shakuntala Devi, 83 ani, astrolog indian, supranumit \"calculatorul uman\" (n. 1929)\n 23 aprilie: Shirley Abbott, 82 ani, om de afaceri, politician și ambasador american (n. 1934)\n23 aprilie: Mohammad Omar, 52 ani, lider și fondator al talibanilor (1994-2013), (n. 1960)\n 25 aprilie: Johnny Lockwood, 92 ani, actor britanic de teatru (n.1920)\n 28 aprilie: Marcel Luca, 66 ani, scriitor român de literatură SF (n. 1946)\n 28 aprilie: Dan Stuparu, 61 ani, maestru român al artelor marțiale (n. 1951)\n\nMai\n 2 mai: Mihail Dolgan, 74 ani, critic literar din R. Moldova (n. 1939)\n 4 mai: Christian de Duve, 95 ani, biochimist și medic belgian, laureat al Premiului Nobel (1974), (n. 1917)\n 6 mai: Giulio Andreotti, 94 ani, om politic italian, prim-ministru al Italiei (1972-1973, 1976-1979 și 1989-1992), (n. 1919)\n 9 mai: Alan Abelson, 87 ani, jurnalist și editor american (n. 1925)\n 9 mai: Cătălin Naum, 74 ani, regizor român (n. 1939)\n 10 mai: Sheila Gordon, 86 ani, scriitoare americană (n. 1927)\n 10 mai: Hugh Mackay, 75 ani, politician britanic (n. 1937)\n 12 mai: Anghel Dumbrăveanu, 79 ani, poet român (n. 1933)\n 12 mai: Kenneth Waltz, 88 ani, politolog american (n. 1924)\n 16 mai: Heinrich Rohrer, 79 ani, fizician elvețian, laureat al Premiului Nobel (1986), (n. 1933)\n 17 mai: Jorge Rafael Videla, 87 ani, general argentinian (n. 1925)\n 19 mai: Wendy Woods, 72 ani, profesoară și activistă antiapartheid din Africa de Sud (n. 1941)\n 20 mai: Gheorghe Buzatu, 73 ani, istoric și senator român (2000-2004), (n. 1939)\n 20 mai: Ray Manzarek (Raymond Daniel Manczarek, jr.), 74 ani, muzician american (The Doors), (n. 1939)\n 21 mai: Zsolt Erőss, 45 ani, alpinist român de etnie maghiară (n. 1968)\n 21 mai: Dominique Venner, 78 ani, eseist, istoric, militar și activist francez (n. 1935)\n 22 mai: Henri Dutilleux (Henri Paul Julien Dutilleux), 97 ani, compozitor francez (n. 1916)\n 23 mai: Moritz, Landgraf de Hesse (n. Moritz Friedrich Karl Emanuel Humbert), 86 ani (n. 1926)\n 23 mai: Georges Moustaki (n. Yossef Moustacchi), 78 ani, cântăreț francez de etnie evreiască (n. 1934)\n 24 mai: Alexandru Suceveanu, 73 ani, istoric, arheolog și epigrafist român (n. 1940)\n 25 mai: Mohammed Rashad Abdulle, 83 ani, savant etiopian (n. 1933)\n 26 mai: Jack Vance (n. John Holbrook Vance), 96 ani, autor american de literatură SF (n. 1916)\n 27 mai: Little Tony, 72 ani, cântăreț și actor sanmarinez (n. 1941)\n 28 mai: Constantin Catrina, 79 ani, muzicolog și compozitor român (n. 1933)\n 29 mai: Andrew Greeley, 85 ani, scriitor american (n. 1928)\n 30 mai: Radu Paladi, 86 ani, compozitor român (n. 1927)\n 31 mai: Jeff Berry, 60 ani, lider al Ku Klux Klan (n. 1953)\n 31 mai: Florentin Iosif, 77 ani, interpret român de muzică populară din Banat (n. 1936)\n\nIunie\n 1 iunie: Ronald B. Herbermann, 72 ani, biolog american (n. 1940)\n 5 iunie: Valerian C. Popescu, 100 ani, medic român (n. 1912)\n 6 iunie: Jerome Karle, 94 ani, chimist american, laureat al Premiului Nobel (1985), (n. 1918)\n 6 iunie: Esther Williams (Esther Jane Williams), 91 ani, înotătoare și actriță americană (n. 1921)\n 7 iunie: Rachel Abrams, 62 ani, scriitoare americană (n. 1951)\n 7 iunie: Pierre Mauroy, 84 ani, politician francez, prim-ministru al Franței (1981-1984), (n. 1928)\n 7 iunie: Petrică Popa, 83 ani, actor român (n. 1929)\n 7 iunie: Richard Ramirez, 53 ani, criminal în serie american (n. 1960)\n 8 iunie: Yoram Kaniuk, 83 ani, scriitor israelian (n. 1930)\n 9 iunie: Iain Menzies Banks, 59 ani, scriitor britanic (n. 1954)\n 9 iunie: Harry Lewis, 93 ani, actor american (n. 1920)\n 11 iunie: Cornel Burtică, 82 ani, comunist român (n. 1931)\n 11 iunie: Robert William Fogel, 86 ani, economist american, laureat al Premiului Nobel (1993), (n. 1926)\n 11 iunie: Dinu Pătulea, 65 ani, critic literar român (n. 1947)\n 12 iunie: Jiroemon Kimura, 116 ani, supercentenar japonez (n. 1897)\n 12 iunie: Tiberiu Eugen Nășcuțiu, 84 ani, chimist român (n. 1929)\n 12 iunie: Solange Sanfourche, 90 ani, luptătoare în Rezistența franceză din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (n. 1922)\n 15 iunie: José Froilán González, 90 ani, pilot argentinian de Formula 1 (n. 1922)\n 15 iunie: Kenneth Geddes Wilson, 77 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1982), (n. 1936)\n 16 iunie: Vladimir Hanga, 92 ani, profesor universitar român (n. 1920)\n 16 iunie: Hans Hass, 94 ani, biolog marin austriac și pionier în scufundări subacvatice (n. 1919)\n 16 iunie: Maurice Nadeau, 102 ani, profesor, scriitor, critic literar, director de colecții, director de publicații periodice și editor francez (n. 1911)\n 16 iunie: Iustin Pârvu, 94 ani, arhimandrit român, stareț al Mănăstirii Petru Vodă, jud. Neamț (n. 1919)\n 18 iunie: Vasile Frunzete, 70 ani, pictor român (n. 1942)\n 18 iunie: Vasile Șevcenco, 76 ani, politician din R. Moldova (n. 1937)\n 19 iunie: James J. Gandolfini, jr., 51 ani, actor american (n. 1961)\n 19 iunie: Gyula Horn, 80 ani, prim-ministru al Ungariei (1994-1998), (n. 1932)\n 19 iunie: Alexandru Mușina, 59 ani, poet, publicist, profesor și editor român (n. 1954)\n 20 iunie: Spiridon Groza, 76 ani, senator român (1990-1992), (n. 1936)\n 20 iunie: Mihail-Eugeniu Popescu, 65 ani, general român (n. 1948)\n 21 iunie: Elliott Reid (Edgeworth Blair Reid), 93 ani, actor american (n. 1920)\n 21 iunie: Ion Teșu, 83 ani, comunist român (n. 1929)\n 22 iunie: Loránd Lohinszky, 88 ani, actor român de etnie maghiară (n. 1924)\n 23 iunie: Ion Acsan, 81 ani, poet român (n. 1932)\n 23 iunie: Richard Burton Matheson, 87 ani, scriitor american (n. 1926)\n 24 iunie: Emilio Colombo, 93 ani, politician italian (n. 1920)\n 24 iunie: Vasile Tiță, 85 ani, pugilist român (n. 1928)\n 25 iunie: Octavian Moisin, 99 ani, preot român (n. 1914)\n 26 iunie: Dumitru Matcovschi, 73 ani, scriitor din R. Moldova (n. 1939)\n 26 iunie: Marc Rich, 78 ani, om de afaceri belgian (n. 1934)\n 29 iunie: Abdul Mutalib Mohamed Daud, 51 ani, fondator și redactor-șef malaezian (n. 1961)\n\nIulie\n 1 iulie: Dumitru Dediu, 71 ani, cosmonaut român (n. 1942)\n1 iulie: Radu Alexandru Dimitrescu, 86 ani, geolog român (n. 1926)\n 2 iulie: Douglas Carl Engelbart, 88 ani, inventator american (maus-ul), (n. 1925)\n 2 iulie: Prințesa Fawzia a Egiptului (n. Fawzia Fuad), 95 ani (n. 1921)\n 3 iulie: Radu Vasile (n. Radu Mischiu), 70 ani, poet român, prim-ministru al României (1998-1999), (n. 1942)\n 5 iulie: Paul Raabe, 86 ani, cercetător literar și bibliotecar german (n. 1927)\n 7 iulie: John Bockris (Bernhardt Patrick John O'Mara Bockris), 90 ani, chimist britanic (n. 1923)\n 8 iulie: Ștefan Iureș, 82 ani, poet, prozator, traducător, scriitor de literatură pentru copii și eseist român (n. 1931)\n 9 iulie: Barbu Dănescu, 62 ani, politician român, primar al municipiului Constanța (1990-1992), (n. 1951)\n 12 iulie: Abu Zahar Ithnin, 74 ani, politician malaezian (n. 1939)\n 13 iulie: Cory Monteith (Cory Allan Michael Monteith), 31 ani, actor și cântăreț canadian (n. 1982)\n 18 iulie: Abdul Razak Abdul Hamid, 88 ani, profesor universitar malaezian (n. 1925)\n 19 iulie: A K Azizul Huq, 84 ani, controlor și auditor general al Bangladesh (n. 1929)\n 19 iulie: Sanda Nițescu, 76 ani, pictoriță română (n. 1937)\n 21 iulie: Denys de La Patellière, 92 ani, regizor și scenarist francez (n. 1921)\n 21 iulie: Ugo Riccarelli, 58 ani, scriitor italian (n. 1954)\n 22 iulie: Dennis Farina, 69 ani, actor american (n. 1944)\n 23 iulie: Djalma Santos (Djalma Pereira Dias dos Santos), 84 ani, fotbalist brazilian (n. 1929)\n 25 iulie: Mohamed Brahmi, 58 ani, politician tunisian (n. 1955)\n 25 iulie: Bernadette Lafont, 74 ani, actriță franceză (n. 1938)\n26 iulie: Nikolai Melnik (Mykola Mykolayovych Melnyk), 59 ani, pilot ucrainean (n. 1953)\n26 iulie: Jae-ki Sung, 45 ani, scriitor coreean (n. 1967)\n 26 iulie: Árpád Duka-Zólyomi, 72 ani, politician slovac, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1941)\n 31 iulie: Michael Ansara, 91 ani, actor american de etnie siriană (n. 1922)\n\nAugust\n 1 august: Richard Kuhn, chimist german (n. 1900)\n 2 august: Patricia Anthony, 66 ani, scriitoare americană de SF și slipstream (n. 1947)\n 4 august: Sherko Bekas (Șêrko Bêkes), 73 ani, poet kurd (n. 1940)\n 5 august: Ruth Asawa, 87 ani, sculptoriță americană (n. 1926)\n 7 august: Petru Ursache, 82 ani, folclorist, estetician și etnolog român (n. 1931)\n 8 august: Karen Black (n. Karen Blanche Ziegler), 74 ani, actriță americană (n. 1939)\n8 august: Nicolae Gheorghe, 66 ani, sociolog român (n. 1946)\n 9 august: Sheila Gordon, 86 ani, scriitoare americană (n. 1927)\n 10 august: László Csatáry, 99 ani, criminal de război maghiar (n. 1913)\n 12 august: Prințul Friso de Orange-Nassau (n. Maurits Willem Pieter Hendrik), 45 ani (n. 1968)\n 13 august: Octavian-Mircea Purceld, 65 ani, deputat român (2000-2008), (n. 1948)\n 14 august: Paddy Power, 84 ani, politician irlandez (n. 1928)\n 15 august: Amanullah Abbasi, 78 ani, judecător pakistanez (n. 1935)\n 15 august: Abdul Rahman Al-Sumait, 65 ani, filantrop kuwaitian (n. 1947)\n 15 august: Sławomir Mrożek, 83 ani, dramaturg polonez (n. 1930)\n 15 august: Rosalía Mera, 69 ani, femeie de afaceri și antreprenoare spaniolă (n. 1944)\n 16 august: Cristian Grigorescu, 29 ani, actor român (n. 1984)\n 17 august: Marius Procopie Cuteanu, 95 ani, muzician, compozitor, dirijor și profesor român (n. 1917)\n 18 august: Florin Cioabă, 58 ani, autoproclamat \"rege internațional al țiganilor\" (n. 1954)\n 19 august: Mirko Kovač, 74 ani, romancier iugoslav (n. 1938)\n 20 august: Elmore Leonard, 87 ani, scriitor american (n. 1925)\n 20 august: Ted Post, 95 ani, regizor american (n. 1918)\n20 august: Michael Redl, 77 ani, handbalist român (n. 1936)\n 20 august: Costică Ștefănescu, 62 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1951)\n 21 august: C. Gordon Fullerton, 76 ani, inginer american (n. 1936)\n 21 august: Ieronim Tătaru, 76 ani, critic literar român (n. 1937)\n 25 august: Gylmar dos Santos Neves, 83 ani, fotbalist brazilian (portar), (n. 1930)\n 30 august: Seamus Heaney, 74 ani, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel (1995), (n. 1939)\n\nSeptembrie\n 2 septembrie: Ronald Coase, 102 ani, economist britanic, laureat al Premiului Nobel (1991), (n. 1910)\n 2 septembrie: Frederik Pohl (Frederik George Pohl, jr.), 93 ani, scriitor american (n. 1919)\n 3 septembrie: Ariel Castro, 53 ani, infractor american (n. 1960)\n 6 septembrie: Constantin Ghenescu, 69 ani, actor român (n. 1944)\n 7 septembrie: Petru Poantă, 66 ani, critic literar și eseist român (n. 1947)\n 7 septembrie: Marek Špilár, 38 ani, fotbalist slovac (n. 1975)\n 7 septembrie: Dokka Umarov (n. Doku Hamatovici Umarov), 49 ani, militant islamist cecen (n. 1964)\n 9 septembrie: Sunila Abeysekera, 60 ani, militantă pentru drepturile omului din Sri Lanka (n. 1952)\n 9 septembrie: Alberto Bevilacqua, 79 ani, scriitor italian (n. 1934)\n 10 septembrie: Constantin Moldoveanu, 69 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1943)\n 12 septembrie: William A. Graham, 87 ani, regizor american de filme pentru cinema și televiziune (n. 1926)\n 13 septembrie: Marina Chirca, 98 ani, anticomunist român (n. 1915)\n 13 septembrie: Angela Moldovan, cântăreață română (n. 1927)\n 17 septembrie: Eiji Toyoda, 100 ani, om de afaceri japonez (n. 1913)\n 18 septembrie: Marcel Reich-Ranicki, 93 ani, scriitor german (n. 1920)\n 19 septembrie: Hiroshi Yamauchi, 85 ani, antreprenor japonez (n. 1927)\n 21 septembrie: Kofi Awoonor, 78 ani, scriitor ghanez (n. 1935)\n 21 septembrie: Roman Vlad, 93 ani, pianist român (n. 1919)\n 22 septembrie: Gheorghe Acatrinei, 84 ani, senator român (2000-2004), (n. 1928)\n 22 septembrie: Álvaro Mutis Jaramillo, 90 ani, poet și romancier columbian (n. 1923)\n 23 septembrie: Gheorghe Saizescu, 80 ani, regizor, scenarist și actor român (n. 1932)\n 26 septembrie: Azizan Abdul Razak, 68 ani, deputat malaezian (n. 1944)\n 26 septembrie: Sos Sargsian, 83 ani, actor, regizor și scriitor armean (n. 1929)\n 27 septembrie: Jay Robinson, 83 ani, actor american (n. 1930)\n 29 septembrie: Cyrus Elias, 83 ani, actor american (n. 1930)\n 29 septembrie: S. N. Goenka (Satya Narayan Goenka), 89 ani, maestru spiritual al Meditației Vipassana (n. 1924)\n 30 septembrie: Aculina Strașnei Popa, 70 ani, pictor și grafician român (n. 1943)\n\nOctombrie\n 1 octombrie: Tom Clancy (n. Thomas Leo Clancy, jr.), 66 ani, scriitor american (n. 1947)\n 1 octombrie: Giuliano Gemma, 75 ani, actor italian (n. 1938)\n 3 octombrie: Sari Abacha, 34 ani, fotbalist nigerian (n. 1978)\n 3 octombrie: Anatol Rotaru, 63 ani, fizician din R. Moldova (n. 1949)\n 4 octombrie: Rela (Mariana) Lucan, 45 ani, interpretă română de muzică populară din zona Olteniei (n. 1968)\n 5 octombrie: Ramona Fabian, cântăreață română (n. 1979)\n 7 octombrie: Ovadja Josef, 93 ani, rabin israelian (n. 1920)\n 8 octombrie: Ion Panaitescu, 77 ani, grafician, desenator, gravor și ilustrator de carte român (n. 1936)\n 9 octombrie: Eugen Segal, 80 ani, chimist român (n. 1933)\n 10 octombrie: Mathias Bernath, 92 ani, istoric german născut în România (n. 1920)\n 10 octombrie: Malcom Scott Carpenter, 88 ani, astronaut american (Mercury-Atlas 7) și acvanaut (n. 1925)\n 10 octombrie: Eugen Cioclea, 65 ani, eseist din R. Moldova (n. 1948)\n 11 octombrie: María de Villota Comba, 33 ani, pilot spaniol de Formula 1 (n. 1980)\n 13 octombrie: Vasile Fanache, 79 ani, critic literar român (n. 1934)\n 13 octombrie: Angela Moldovan, 86 ani, interpretă română de muzică populară din Basarabia (n. 1927)\n 16 octombrie: Aurelia Szőke, 77 ani, handbalistă din România (n. 1936)\n 18 octombrie: Olga Zaicik, 91 ani, traducătoare română din literatura poloneză (n. 1921)\n 19 octombrie: William Cleland Lowe, 72 ani, pionier american al computerului IBM (n. 1941)\n 20 octombrie: Jovanka Broz, 88 ani, Prima Doamnă a Iugoslaviei (n. 1924)\n 20 octombrie: Lawrence Klein, 93 ani, economist american de etnie evreiască (n. 1920)\n 24 octombrie: Manolo Escobar (n. Manuel García Escobar), 82 ani, cântăreț, actor și prezentator spaniol (n. 1931)\n 24 octombrie: Ilarie Hinoveanu, 79 ani, poet și jurnalist cultural român (n. 1934)\n 25 octombrie: Marcia Wallace, 70 ani, actriță și comediană americană (n. 1942)\n 27 octombrie: Noel Davern, 67 ani, politician irlandez (n. 1945)\n 27 octombrie: Lou Reed (n. Lewis Allan Reed), 71 ani, cântăreț american de muzică rock de etnie evreiască (n. 1942)\n 28 octombrie: José Gobello, 94 ani, poet și scriitor argentinian (n. 1919)\n 28 octombrie: Tadeusz Mazowiecki, 86 ani, scriitor, ziarist, filantrop și om politic polonez (n. 1927)\n 30 octombrie: Anca Petrescu (Mira Anca Victoria Petrescu Mărculeț), 64 ani, deputat român (n. 1949)\n\nNoiembrie\n 4 noiembrie: Hans von Borsody (n. Hans Eduard Herbert von Borsody), 84 ani, actor austriac (n. 1929)\n 6 noiembrie: Dana Comnea, 80 ani, actriță română de teatru și film (n. 1933)\n 6 noiembrie: Nicolae Florescu, 71 ani, istoric, critic literar, editor și publicist român (n. 1942)\n 9 noiembrie: Vasile Suciu, 71 ani, fotbalist român (portar), (n. 1942)\n 12 noiembrie: Constantin Geo Costiniu, 63 ani, actor român (n. 1950)\n 17 noiembrie: Titus Jucov, 63 ani, director și actor al Teatrului \"Licurici\", din R. Moldova (n. 1950)\n 17 noiembrie: Mario Leone, 91 ani, politician italian (n. 1922)\n 17 noiembrie: Doris Lessing (n. Doris May Tayler), 94 ani, scriitoare britanică, laureată a Premiului Nobel (2007), (n. 1919)\n 17 noiembrie: Abdul Qader Saleh, 33 ani, cofondator al Brigăzii Tawhid (Siria), (n. 1920)\n 18 noiembrie: Eugenia Văcărescu Necula, 75 ani, dirijor român (n. 1938)\n 19 noiembrie: Frederick Sanger, 95 ani, biochimist britanic (n. 1918)\n 20 noiembrie: Joseph Paul Franklin, 63 ani, neonazist american (n. 1950)\n 21 noiembrie: Herbert Mitgang, 93 ani, scriitor, editor, jurnalist, dramaturg și producător american de filme documentare pentru televiziune (n. 1920)\n 22 noiembrie: Mircea Crișan (n. Mauriciu Kraus), 89 ani, actor român de etnie evreiască (n. 1924)\n 22 noiembrie: Octavian Șchiau, 83 ani, istoric literar român (n. 1930)\n 24 noiembrie: Wenceslaus Sarmiento, 91 ani, arhitect modernist american de etnie peruană (n. 1922)\n 25 noiembrie: Alexander Spiegelblatt, 86 ani, poet, scriitor și eseist israelian (n. 1927)\n 26 noiembrie: Arik Einstein, 74 ani, cântăreț israelian (n. 1939)\n 26 noiembrie: Tony Musante, 77 ani, actor american (n. 1936)\n26 noiembrie: Temistocle Popa (n. Mistocli Popa), 92 ani, compozitor român (n. 1921)\n 27 noiembrie: Nílton Santos (n. Nílton Reis dos Santos), 88 ani, fotbalist brazilian (n. 1925)\n 28 noiembrie: Nina Vodă-Mocreac, 76 ani, actriță din R. Moldova (n. 1937)\n 30 noiembrie: Iuri Iakovlev, 85 ani, actor rus (n. 1928)\n 30 noiembrie: Jean Kent, 92 ani, actriță engleză de film și TV (n. 1921)\n 30 noiembrie: Moussa Konaté, 61 ani, scriitor malian (n. 1951)\n 30 noiembrie: Roger Rodas, 38 ani, pilot auto (n. 1975)\n 30 noiembrie: Paul Walker (Paul William Walker IV), 40 ani, actor american (The Fast and the Furious), (n. 1973)\n\nDecembrie\n 2 decembrie: Pedro Rocha, 70 ani, fotbalist uruguayan (atacant), (n. 1942)\n 2 decembrie: Octavian Sava (n. Octavian Segall), 85 ani, scriitor, dramaturg și scenarist român (n. 1928)\n 5 decembrie: Nelson Mandela (Nelson Rolihlahla Mandela), 95 ani, președinte al Africii de Sud (1994-1999), laureat al Premiului Nobel (1993), (n. 1918)\n 6 decembrie: Georges Baal (n. György Balassa), 75 ani, scriitor maghiar (n. 1938)\n 7 decembrie: Édouard Molinaro, 85 ani, regizor de film și scenarist francez (n. 1928)\n 8 decembrie: John Warcup Cornforth, 96 ani, chimist australian laureat al Premiuliu Nobel (1975), (n. 1917)\n 8 decembrie: Lucia Sauca, 53 ani, canotoare română (n. 1960)\n 9 decembrie: Hristu Cândroveanu, 85 ani, critic literar, scriitor, poet, prozator, traducător și publicist român de etnie aromână (n. 1928)\n 9 decembrie: Stanley Kauffmann, 97 ani, editor, publicist și critic de teatru și film american (n. 1916)\n 9 decembrie: Marc Mendelson, 98 ani, pictor, grafician și sculptor belgian (n. 1915)\n9 decembrie: Antoaneta Tănăsescu, 72 ani, filolog, critic și teoretician literar român (n. 1941)\n 10 decembrie: Rossana Podestà, 79 ani, actriță de film, italiană (n. 1934)\n 12 decembrie: Ciabua Amiredjibi, 92 ani, scriitor georgian (n. 1921)\n 15 decembrie: Joan Fontaine (n. Joan de Beauvoir de Havilland), 96 ani, actriță americană de etnie britanică (n. 1917)\n 10 decembrie: Winton Dean, 97 ani, muzicolog britanic (n. 1916)\n 14 decembrie: Janet Lippman Abu-Lughod, 85 ani, sociolog american (n. 1928)\n 14 decembrie: Peter O'Toole (Peter Seamus Lorcan O'Toole), 81 ani, actor englez de etnie irlandeză (n. 1932)\n 18 decembrie: Titus Munteanu (n. Titus-Adrian Muntean), 72 ani, regizor român (n. 1941)\n 19 decembrie: Valeria Borza, 29 ani, jucătoare română de tenis de masă (n. 1984)\n19 decembrie: Nae Lăzărescu (Niculae Lăzărescu), 72 ani, actor român de comedie (n. 1941)\n 20 decembrie: Olle Åberg (n. Olof Viktor Åberg), 88 ani, sportiv suedez (atletism), (n. 1925)\n 20 decembrie: Piotr Bolotnikov, 83 ani, atlet sovietic (n. 1930)\n 21 decembrie: Ahmed Asmat Abdel-Meguid, 90 ani, diplomat egiptean (n. 1923)\n 23 decembrie: Ioan Cadar, 67 ani, artist plastic, sticlar și vitralist român (n. 1946)\n 23 decembrie: Mihail Kalașnikov, 94 ani, proiectant rus de arme de foc (AK-47), (n. 1919)\n 24 decembrie: Serghei Stroenco, 46 ani, fotbalist și antrenor din R. Moldova (n. 1967)\n 26 decembrie: Dinu Cocea (n. Constantin Cocea), 84 ani, regizor român de film (n. 1929)\n 28 decembrie: Joseph Ruskin, 89 ani, actor american (n. 1924)\n 29 decembrie: Eugeniu Grebenicov, 81 ani, academician din R. Moldova (n. 1932)\n 31 decembrie: James Avery, 68 ani, actor american (n. 1945)\n\nNedatate\nmartie: Andrei Cosmovici, 86 ani, psiholog român (n. 1927)\naugust: Vasile Petruț, 86 ani, general român (n. 1926)\nseptembrie: Elena Giurcă, 67 ani, canotoare română (n. 1946)\ndecembrie: Vera Călin (n. Vera Clejan), 92 ani, istoric literar român de etnie evreiască (n. 1921)\nNatalia Balașova, 83 ani, biologă din R. Moldova (n. 1929)\nDumitru Călueanu, 78 ani, senator român (1990-1996), (n. 1934)\n Valer Suian, 82 ani, senator român (1992-1996), (n. 1930)\n Ion Teoreanu, 83 ani, comunist român (n. 1929)\n Elena Voinescu, 83 ani, arhitectă română (n. 1930)\n Adrian Vicol (n. Iosif H. Weisz), 90 ani, cercetător științific, folclorist și etnomuzicolog român (n. 1923)\n Dumitru Ion Gorodetchi, 73 ani, astronom de origine basarabeană (n. 1940)\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: James E. Rothman, Randy W. Schekman (SUA), Thomas C. Südhof (Germania) „pentru descoperirile în domeniul sistemului care reglează traficul intracelular, un sistem major de transport din celulele omenești\".\n Fizică: François Englert (Belgia), Peter Higgs (Regatul Unit) \"pentru descoperirea particulei lui Dumnezeu\"\n Chimie: Martin Karplus, Michael Levitt, Arieh Warshel (SUA) \"pentru dezvoltarea de modele multiscale pentru sisteme chimice complexe\".\n Economie: Eugene F. Fama, Lars Peter Hansen, Robert J. Shiller (SUA) \"pentru lucrările lor în domeniul analizei prețurilor pe piețele financiare\".\n Literatură: Alice Munro (Canada), „maestră a nuvelei contemporane”.\n Pace: Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice „pentru eforturile sale susținute de a elimina armele chimice\"\n\nVezi și\n Cutremure în 2013\n\nNote\n\nLegături externe \n 5 motive pentru care 2013 a fost cel mai bun an din istorie, 18 decembrie 2013, Maria Olaru, Descoperă\n Ce am aflat în anul 2013?, 31 decembrie 2013, Mihaela Stănescu, Descoperă\n Cele mai bune și mai frumoase astrofotografii din 2013, 1 ianuarie 2014, Descoperă\n PRODUCȚII DE SUCCES. Ce filme au avut cele mai MARI ÎNCASĂRI în 2013 | VIDEO, 1 ianuarie 2014, Ioana Tomescu, Evenimentul zilei" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți povesti despre 2014?" }, { "from": "assistant", "value": "2014 (MMXIV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri. A fost al 2014-lea an d.Hr., al 14-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 5-lea an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Micilor Fermieri.\n Anul Internațional al Cristalografiei.\n Anul orașelor Umeå (Suedia) și Riga (Letonia), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Letonia a adoptat oficial moneda euro devenind cea de-a 18-a țară din Zona euro.\n 1 ianuarie: Grecia a preluat președinția Uniunii Europene.\n 1 ianuarie: Cetățenii români și bulgari au acces nerestricționat la piața muncii din Austria, Belgia, Malta, Luxemburg, Olanda, Spania, Marea Britanie, Franța, Germania. Ridicarea restricțiilor pentru români și bulgari, conform tratatului unional, a stârnit un val de nemulțumire în rândul britanicilor.\n\n 2 ianuarie: Conform dezvăluirilor Academiei Regale Suedeze, după 5 decenii, timp în care nominalizările rămân secrete, pe lista scurtă de 6 candidați ai Premiului Nobel pentru Literatură în 1963, care în cele din urmă a fost acordat poetului grec Giorgos Seferis, s-au aflat scriitorii Samuel Becket și Vladimir Nabokov.\n 6 ianuarie: Fostul premier Adrian Năstase (PSD) a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită.\n 6 ianuarie: La aproximativ un an după ce un sarcofag a fost descoperit în Egipt, arheologii l-au identificat ca aparținând faraonului Sobekhotep I. Sarcofagul vechi de 3.800 de ani a fost descoperit de arheologi americani și egipteni în situl Abydos din apropiere de Sohag.\n 13 ianuarie: Pelicula 12 ani de sclavie a câștigat Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun film dramatic iar Țeapă în stil american Premiul Globul de Aur pentru cel mai bun film muzical/comedie.\n 20 ianuarie: S-a produs Accidentul aviatic din Munții Apuseni, soldat cu 2 morți și 5 răniți.\n 22 ianuarie: Oameni de știință de la Agenția Spațială Europeană și alte instituții au detectat pentru prima oară prezența vaporilor de apă în jurul asteroidului Ceres, cel mai mare corp ceresc al centurii principale de asteroizi, situată între orbitele planetelor Marte și Jupiter.\n 24 ianuarie: Foștii miniștri Zsolt Nagy (UDMR) și Tudor Chiuariu (PNL) au fost condamnați penal pentru abuz în serviciu la patru, respectiv trei ani și șase luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.\n 26 ianuarie: Administrația Națională de Meteorologie emite pentru prima dată în România codul roșu din cauza cantităților mari de zăpadă și a vitezei vântului, pentru județele Buzău, Brăila și Vrancea.\n 28 ianuarie: Mikola Azarov, prim-ministru al Ucrainei, a demisionat în urma protestelor de masă.\n 30 ianuarie: Fostul ministru Relu Fenechiu (PNL) a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru infracțiuni de corupție.\n\nFebruarie \n\n 6-16 februarie: A 64-a ediție a festivalului internațional de film de la Berlin. \n 7 februarie: Ceremonia de deschidere a jocurilor olimpice de iarnă din 2014, desfășurate la Soci, Rusia.\n 9 februarie: Într-un referendum național, alegătorii elvețieni s-au pronunțat în proporție de 50,3% în favoarea limitării imigrației în masă.\n 11 februarie: Un avion militar C-130 Hercules care transporta 103 persoane s-a prăbușit în Algeria. Echipele de intervenție deplasate la locul accidentului au găsit un singur supraviețuitor.\n 19 februarie: Forțele de ordine din Ucraina au început asaltul asupra Pieței Independenței, cunoscută și sub numele de Maidan. Mai multe corturi au fost incendiate și polițiștii au folosit tunuri cu apă. 25 de oameni (inclusiv 10 polițiști) au murit și câteva sute au fost rănite în ultimele două zile.\n 20 februarie: Opoziția din Ucraina afirmă că peste 100 de manifestanți au fost împușcați mortal și 500 au fost răniți. Președintele Viktor Ianukovici este de acord cu alegeri anticipate în 2014.\n 20 februarie: Un jaf armat are loc la o sucursală BRD din Bacău. O angajată a fost rănită ușor.\n 22 februarie: Liderul de centru-stânga Matteo Renzi a depus jurământul ca prim-ministru al Italiei după ce a făcut presiuni asupra fostul premier Enrico Letta, din aceeași formațiune politică, să demisioneze. \n 22 februarie: Parlamentul ucrainean a decis demiterea președintelui Viktor Ianukovici și convocarea de alegeri prezidențiale anticipate pentru 25 mai.\n 25 februarie: Într-o conferință de presă ținută după Delegația Permanentă a PNL, Crin Antonescu, președintele PNL anunță destrămarea USL. Decizia a fost luată pentru \"încălcare repetată și flagrantă ajunsă la un prag inacceptabil a unor elemente ale înțelegerii politice la alcătuirea Guvernului de către primul-ministru Victor Ponta\".\n 26 februarie: Miniștrii liberali din guvern își prezintă demisiile. Fostul președinte al PNL și membru fondator al partidului, Călin Popescu Tăriceanu, și-a prezentat demisia din PNL; Tăriceanu, alături de alți șase liberali, a votat împotriva ruperii USL în Delegația Permanentă a partidului.\n 26 februarie: Președintele Rusiei, Vladimir Putin, ordonă verificarea pregătirii pentru luptă a trupelor din centrul și vestul Rusiei și exerciții militare în apropiere de granița Ucrainei.\n 27 februarie: Telescopul Kepler descoperă 715 noi planete.\n\nMartie \n\n 1 martie: Camera superioară a parlamentului rus a aprobat propunerea președintelui Vladimir Putin de a trimite trupe în Crimeea.\n 2 martie: A 86-a ediție a Premiilor Oscar. Pelicula 12 ani de sclavie obține Premiul Oscar pentru cel mai bun film. Filmului italian La grande bellezza îi este decernat Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Alfonso Cuarón câștigă Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor pentru filmul Gravity. Matthew McConaughey obține Premiul Oscar pentru cel mai bun actor pentru filmul Dallas Buyers Club. Cate Blanchett câștigă Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță pentru rolul ei în Blue Jasmine.\n 4 martie: Crin Antonescu demisionează din funcția de președinte al Senatului și cere demisia prim-ministrului Victor Ponta.\n 5 martie: Învestirea în funcție a cabinetului Ponta (3).\n 6 martie: La 70 km de Lisabona au fost găsite oase ale celui mai mare dinozaur carnivor care a trăit în Europa - Torvosaurus gurneyi - un animal de 10 metri lungime și probabil 4-5 tone greutate.\n 8 martie: Avionul Boeing 777 aparținând Malaysia Airlines, care făcea legatura între Kuala Lumpur și Beijing, cu 239 de persoane la bord, a dispărut de pe radar deasupra Golfului Thailandei.\n 11 martie: Criza din Crimeea din 2014: Parlamentul din Crimeea a adoptat o declarație de independență față de Ucraina.\n 12 martie: Au loc 102 de percheziții domiciliare în 18 județe din România în cadrul Dosarului Mafia Cărnii. Sute de tone de carne au fost retrase de pe piață sau distruse.\n 16 martie: Criza din Crimeea din 2014: În Crimeea are loc un referendum de consultare a populației cu privire la aderarea regiunii la Federația Rusă. Peste 95% dintre participanții la referendum s-au pronunțat pentru aderarea peninsulei Crimeea la Rusia.\n 17 martie: Criza din Crimeea din 2014: Autoritățile separatiste din peninsula ucraineană au declarat \"Republica Crimeea\" și au cerut alipirea la Rusia.\n 20 martie: Criza din Crimeea din 2014: Uniunea Europeană, Statele Unite și Japonia anunță sancțiuni împotriva Rusiei ca răspuns la anexarea Crimeei.\n 21 martie: Criza din Crimeea din 2014: Camera superioară a Parlamentului rus a ratificat tratatul privind alipirea Crimeei la Rusia, la o zi după ratificarea sa de către Camera inferioară, sfidând comunitatea internațională care nu recunoaște acest acord.\n 23 martie: Primul tur al alegerilor locale din Franța. \n 24 martie: După 14 zile de la dispariția avionului Boeing 777 Malaysia Airlines, pe baza analizei prin satelit prezentată de compania britanică Inmarsat, guvernul malaezian a ajuns la concluzia că zborul MH370 s-a prăbușit în Oceanul Indian și nici un pasager nu a supraviețuit.\n 30 martie: Milionarul independent Andrej Kiska a fost ales președinte al Slovaciei.\n 31 martie: Victorie a opoziției de dreapta în alegerile locale din Franța. Extrema dreaptă obține cel mai bun scor din istorie. Parisul va fi condus în premieră de o femeie primar. \n 31 martie: Curtea Internațională de Justiție a Organizației Națiunilor Unite a stabilit că programul Japoniei de vânătoare de balene din Antarctica nu este științific, ci comercial. Conformându-se deciziei, Japonia a revocat vânătoarea anuală de balene din Antarctica, pentru prima dată de mai mult de 25 de ani.\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: O alertă de tsunami a fost lansată în Chile, Peru, Honduras și Ecuador, după un seism de 8,2 grade Richter care a lovit nordul Chile. \n 3 aprilie: Oamenii de știință de la NASA și de la Agenția Spațială Europeană au estimat că Enceladus, un satelit a lui Saturn, situată la 1,4 miliarde de kilometri de Pământ, ar putea adăposti un ocean de apă lichidă, sugerând că suprafața înghețată a satelitului ar putea fi un mediu proprice pentru microbi extraterești.\n 5 aprilie: Alegeri prezidențiale în Afganistan. Este prima trecere a puterii de la un președinte afgan democratic ales la un altul. Pentru acest vot are loc în întreaga țară cea mai mare operațiune militară de la căderea regimului talibanilor în 2001.\n 5 aprilie: Marele premiu al Salonului Internațional al Invențiilor, Tehnicilor și Produselor Noi de la Geneva a fost obținut de compania elvețiană IREWIND S.A. pentru OnAirCamera, tehnologie creată de o echipă de cercetători români în cadrul Centrului Est-European pentru Cercetare Aplicativă Interdisciplinară (CEECAI).\n 6 aprilie: Alegeri parlamentare în Ungaria. Partidul conservator Fidesz al premierului ungar Viktor Orbán, acuzat constant de derive antidemocratice în ultimii 4 ani, de când se află la putere, a câștigat detașat obținând 44,61% din voturile exprimate.\n 10 aprilie: Un grup de deputați ruși au cerut deschiderea unei anchete penale împotriva fostului președinte sovietic Mihail Gorbaciov, pentru dezmembrarea URSS, în 1991, și responsabilitatea care îi revine în urma acelor evenimente în actuala criză din Ucraina.\n 13 aprilie: Guvernul ucrainean a anunțat că o \"operațiune antiteroristă a început la Slaviansk\", oraș din estul Ucrainei unde militanți pro-ruși înarmați au ocupat clădiri ale poliției și serviciilor de securitate. Intervenția forțelor speciale ucrainene s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți.\n 16 aprilie: Agenția de știri Yonhap raportează ca Paza de Coastă a Republicii Coreea a fost trimisă pentru a salva un feribot cu 476 de pasageri la bord, care s-a scufundat în largul coastei de sud-est a Coreei de Sud. Cel puțin 183 persoane au murit, iar alte 119 sunt date dispărute.\n 17 aprilie: O echipă de cercetători americani a reușit să cloneze, pentru prima dată în istorie, celule prelevate de la doi adulți pentru a crea embrioni. Evoluția acestora a fost stopată, embrionii fiind folosiți doar pentru țesutul astfel obținut, compatibil 100% cu ADN-ul donatorului, pentru a trata diferite boli.\n 17 aprilie: NASA a anunțat descoperirea planetei Kepler-186f, aflată la 500 ani-lumină de Pământ, care se aseamănă foarte mult cu planeta noastră ca dimensiune și ca plasament în jurul stelei de care aparține.\n 17 aprilie: La alegerile prezidențiale din Algeria, președintele în exercițiu Abdelaziz Bouteflika este ales pentru al patrulea mandat.\n 17 aprilie: Președintele Rusiei Vladimir Putin a recunoscut pentru prima dată că forțele armate ruse erau prezente în Crimeea la referendumul din martie, care a permis alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.\n 22 aprilie: Statele Unite au decis trimiterea a aproximativ 600 de militari americani în Polonia și în țările baltice, pentru exerciții militare menite să demonstreze solidaritatea țărilor NATO în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei ucrainene.\n 23 aprilie: Viceprim-ministru al Ucrainei Vitali Yarema a anunțat că militanții pro-ruși vor fi vizați în patru orașe din est: Kramatorsk, Sloviansk, Donetsk și Luhansk, deoarece aceștia refuză să elibereze clădiri guvernamentale pe care le-au sechestrat anterior, sfidând acordul internațional de la Geneva.\n 24 aprilie: Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Statele Unite de a fi în spatele revoltelor politice din Ucraina și a spus că Rusia va răspunde în cazul în care interesele sale sunt atacate.\n 27 aprilie: Ziua celor patru papi - papii Ioan al XXIII-lea și Ioan Paul al II-lea au fost declarați sfinți de papa Francisc în prima canonizare a unor papi din 1954. La ceremonie a participat și Papa emerit Benedict al XVI-lea.\n 30 aprilie: Sultanul Bruneiului a anunțat un nou cod penal islamist care ar putea include ca pedepse lapidarea, amputarea și flagelarea.\n\nMai \n\n 2 mai: Se înregistrează cele mai puternice violențe de la schimbarea puterii de la Kiev, o zi marcată de moartea a peste 50 de persoane - 42 la Odesa și zece într-un asalt al armatei la Slaviansk.\n 5 mai: Militanții Boko Haram au ucis aproximativ 300 persoane în cursul unui atac de noapte în orașele Gamboru și Ngala, Nigeria.\n 7 mai: Alegerile din Africa de Sud au fost câștigate de Congresul Național African, formațiune de stânga, care a obținut 62,1% din voturi.\n 9 mai: Vladimir Putin efectuează prima vizită în Crimeea. Au loc confruntări armate violente la Mariupol, în est, soldate cu peste 30 de morți, potrivit Kievului.\n\n 10 mai: A avut loc cea de-a 59-a finală a Concursului Muzical Eurovision 2014 în Danemarca, câștigată de Conchita Wurst din Austria. România reprezentată de Paula Seling și Ovi cu melodia Miracol a ocupat locul 12.\n 11 mai: Regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina spun un \"da\" masiv (peste 89% dintre votanți) în cadrul referendumului separatist.\n 13 mai: În vestul Turciei are loc o explozie produsă într-o mină de cărbune în care au murit peste 280 de persoane.\n 14-25 mai: Al 67-lea festival de film de la Cannes, Franța. Pelicula „Somnul de iarnă” regizată de turcul Nuri Bilghe Ceylan a câștigat Palme d'Or.\n 17 mai: BBC anunță că paleontologii au descoperit în Patagonia, Argentina fosilele celui mai mare dinozaur care a existat vreodată pe Terra. Noua descoperire - Argentinosaurus - avea o greutate totală estimată la 77 de tone, lungimea de la cap la vârful cozii, de 40 metri și o înălțime de circa 20 de metri.\n 17 mai: Echipa feminină de gimnastică a României a câștigat medalia de aur la Campionatul European de la Sofia. Cea de argint a revenit Marii Britanii, iar medalia de bronz Rusiei. Este cea de-a șaptea medalie de aur europeană din palmaresul gimnasticii feminine românești.\n 18 mai: Elvețienii au respins prin referendum introducerea unui salariu minim unic în țară, de aproximativ 3.300 de euro. În cazul în care ar fi fost aprobat, ar fi devenit cel mai mare salariu minim din lume, potrivit primelor proiecții publicate de institutul GFS.bern. Elveția nu are nici un salariu minim stipulat prin lege, dar aproximativ 90% din muncitorii elvețieni câștigă peste 4.000 de franci (3.280 euro) pe lună.\n 21 mai: Fostul președinte al Egiptului Hosni Mubarak este condamnat la trei ani de închisoare pentru deturnare de fonduri.\n 22 mai: Șeful forțelor armate terestre din Thailanda, generalul Prayut Chan-O-Cha, a anunțat o lovitură de stat, într-o declarație televizată, după șapte luni de criză politică. Generalul, care a declarat legea marțială cu două zile în urmă, a invocat violențele din țară care s-au soldat cu 28 de morți de la începutul crizei, în toamnă.\n 23 mai: Cercetările au arătat că Meteoritul de la Celiabinsk a reprezentat rămășițele unui asteroid care s-a ciocnit cu un alt asteroid cu 290 milioane ani înainte de a intra în atmosfera Pământului, deasupra Rusiei, în luna februarie 2013.\n 22-25 mai: Alegerile din 2014 pentru Parlamentul European. Alianța PSD-UNPR-PC a obținut 37,60%, PNL 15%, PDL 12,23%, Mircea Diaconu 6,81%, UDMR 6,3%, iar PMP 6,2% din voturi.\n 25 mai: Alegerile prezidențiale din Ucraina sunt câștigate de omul de afaceri Petro Poroșenko din primul tur de scrutin.\n 25 mai: Dalia Grybauskaitė a obținut în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Lituania 57,87% din sufragii și un nou mandat de 5 ani. \n 25-26 mai: Vizita papei Francisc la Betleem și Ierusalim, unde a semnat o declarație comună cu patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului, la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea dintre papa Paul al VI-lea și patriarhul Athenagoras.\n 30 mai-8 iunie: România: Festivalul Internațional de Film Transilvania 2014.\n\nIunie \n \n\n 2 iunie: Regele Juan Carlos I al Spaniei a anunțat că a decis să abdice în favoarea fiului său, Felipe, Prinț de Asturia.\n 2 iunie: Telangana a devenit oficial cel de-al 29-lea stat al Indiei.\n 6 iunie: Lideri mondiali au călătorit în Normandia, Franța, pentru a comemora 70 de ani de la Ziua Z, prima zi a invaziei aliaților occidentali din Normandia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.\n 7 iunie: După 36 de ani de la singurul succes românesc în turneul feminin de la Roland Garros, când Virginia Ruzici a învins-o pe Mima Jausovec, Simona Halep joacă în finală însă este învinsă de Maria Șarapova.\n 12 iunie: La São Paulo a avut loc ceremonia de deschidere a Campionatului Mondial de Fotbal din Brazilia.\n 13 iunie: Hackerul român Guccifer este inculpat în lipsă într-un tribunal federal din statul american Virginia de spargerea e-mail-urilor oficialilor guvernamentali americani și a membrilor familiei acestora.\n 14 iunie: Un avion militar ucrainean este doborât de insurgenții pro-ruși la Luhansk, în estul Ucrainei.\n 16 iunie: Michael Schumacher se trezește din comă. Acesta s-a accidentat la cap, în stațiunea Meribel, din Alpii francezi. Acesta era în comă din 29 decembrie 2013.\n 19 iunie: Prințul Felipe, singurul fiu al regelui Juan Carlos I și fost Prinț de Asturia, a urcat pe tronul Spaniei sub numele de regele Felipe al VI-lea.\n 24 iunie: Emirul din Qatar, Tamim bin Hamad Al Thani se oferă să investească 2,2 miliarde de euro pentru transformarea unei faimoase arene pentru lupte cu tauri din Barcelona, La Monumental, în cea mai mare moschee din Europa.\n 25 iunie: Ambele camere ale Parlamentului României au adoptat cu 344 voturi pentru, 17 abțineri și niciun vot împotrivă, declarația prin care se solicită demisia de onoare a președintelui Traian Băsescu, în urma scandalului de corupție în care au fost implicați membri ai familiei sale.\n 27 iunie: Oamenii de știință au identificat o nouă specie de \"șoarece elefant\", numit Macroscelides micus. Este a treia specie nouă descoperită în ultimul deceniu și cel mai mic membru dintre cele 19 familii de sengi ale ordinului Macroscelidea. Speciile din ordinul Macroscelidea nu sunt înrudite cu familia Soricidae, ci sunt animale insectivore mai apropiate genetic de elefant, porc furnicar sau lamantin.\n 28 iunie: Klaus Iohannis a fost ales președinte al PNL.\n 28 iunie: La Sarajevo s-au comemorat 100 de ani de la asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei, eveniment care a dus la izbucnirea Primului Război Mondial.\n\nIulie \n\n 1 iulie: Italia a preluat de la Grecia președinția Uniunii Europene.\n 1 iulie: Social democratul german Martin Schulz este reales președinte al Parlamentului European pentru încă un mandat de doi ani și jumătate.\n 1 iulie: Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost pus sub acuzare pentru corupție activă și trafic de influență.\n 4 iulie: Parlamentul rus a aprobat anularea a 90% din datoria istorică evaluată la 35,2 miliarde de dolari pe care Cuba o are față de Moscova din perioada sovietică, și rambursarea restului sumei (aproximativ 3,5 miliarde de dolari) în decurs de 10 ani. \n 7 iulie: Specia preistorică Pelagornis sandersi este considerată cea mai mare pasăre zburătoare descoperită până în prezent.\n 8 iulie: Cabinetul israelian a autorizat mobilizarea a aproximativ 40.000 de rezerviști, în perspectiva unei posibile ofensive terestre în Fâșia Gaza. Începutul Operațiunii Protecția graniței a forțelor de apărare israeliene.\n 8 iulie: Brazilia a pierdut cu un scor istoric de 1-7 împotriva Germaniei în semifinalele Campionatului Mondial de Fotbal.\n 10 iulie: Numărul morților în Operațiunea Protecția graniței a ajuns la 80.\n 13 iulie: Germania câștigă Campionatul Mondial de Fotbal 2014.\n 15 iulie: Jean-Claude Juncker a fost ales cu o majoritate de 422 de voturi din 751 în funcția de președinte al Comisiei Europene, urmând să-și înceapă mandatul la 1 noiembrie 2014.\n 15 iulie: Un tren deraiază la Metroul din Moscova omorând 21 de oameni și rănind alți 100, dintre care 50 grav.\n 17 iulie: Un avion Boeing 777 al Malaysia Airlines se prăbușește în Ucraina, la 50 km de granița cu Rusia. Au murit 298 de persoane, dintre care 283 erau pasageri și 15 făceau parte din echipajul avionului.\n 17 iulie: O declarație oficială a Guvernului din Israel anunță că primul ministru Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să înceapă o ofensivă terestră în Gaza.\n 18 iulie: Președintele american Barack Obama a declarat într-o conferință de presă susținută la Casa Albă, că prăbușirea zborului MH17 a fost provocată de o rachetă lansată din teritoriul controlat de separatiști pro-ruși, susținuți de Moscova.\n 23 iulie: Două avioane de vânătoare ucrainene Suhoi Su-25 au fost doborâte de separatiștii pro-ruși în Savur Mogila.\n 23 iulie: Zborul 222 TransAsia Airways s-a prăbușit în Taiwan. În accident și-au pierdut viața toate cele 48 de persoane aflate la bord.\n 24 iulie: Zborul 5017 al Air Algérie s-a prăbușit și a dispărut de pe radar când se afla deasupra deșertului Sahara. Cei 116 oameni aflați la bord au murit.\n 24 iulie: Fuad Masum a devenit cel de-al 7-lea președinte al Republicii Iraq.\n 24 iulie: Reuven Rivlin a devenit cel de-al 10-lea președinte al statului Israel.\n 24 iulie: Arseni Iațeniuk și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al Ucrainei.\n 24 iulie: La Sloveansk a fost descoperită o groapă comună cu cadavrele unor persoane torturate și ucise de separatiștii pro-ruși\n 27 iulie: Armata israeliană a anunțat încetarea armistițiului umanitar și reluarea operațiunilor militare în Fâșia Gaza ca răspuns la \"tiruri constante de rachete efectuate de către Hamas\". Potrivit unui ultim bilanț, conflictul a provocat moartea a 1.049 de palestinieni, marea majoritate civili. Alți aproximativ 6.000 au fost răniți. De partea israeliană, 43 de militari au fost uciși, dar și doi civili și un muncitor thailandez.\n\nAugust \n\n 3 august: Echipa națională de handbal feminin \"Under 18\" a României a câștigat Campionatul Mondial din Macedonia, după ce a învins în finală reprezentativa Germaniei.\n 3 august: Un cutremur cu magnitudinea de 6,1 grade Richter a avut loc în Yunnan, China. Au murit cel puțin 589 de oameni și peste 2.400 au fost răniți.\n 5 august: Cercetătorul japonez Yoshiki Sasai, în vârstă de 52 de ani, s-a sinucis după discreditarea unor rezultate experimentale pe care el le-a supravegheat, cu privire la celulele stem.\n 6 august: Sonda spațială Rosetta a Agenției Spațiale Europene a ajuns la 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, devenind primul obiect artificial care orbitează în jurul unei comete.\n 8 august: România: Curtea de Apel București l-a condamnat pe fostul senator Dan Voiculescu la zece ani de închisoare pentru spălare de bani, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.\n 8 august: Statele Unite au bombardat pozițiile de artilerie ale Statului Islamic din Irak care amenințau personalul american din Arbil, în Kurdistanul irakian.\n 8 august: Nigeria devine cea de-a treia națiune africană care declară stare de urgență din cauza epidemiei virusului Ebola.\n 10 august: Un avion de pasageri, Iran-140 Sepahan Air, s-a prăbușit la scurt timp după decolare, în apropierea aeroportului din Teheran. Cel puțin 38 de oameni din cei 48 aflați la bord au murit în accident.\n 10 august: Actualul prim-ministru al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, candidatul Partidului pentru Dreptate și Dezvoltare (AKP), a câștigat alegerile prezidențiale din Turcia din primul tur, devenind primul șef al statului ales prin vot direct.\n 12 august: Numărul deceselor din cauza virusului Ebola a trecut de 1.000. Are loc primul deces în Europa cauzat de acest virus - un preot spaniol adus la Madrid pentru tratamentul cu ZMapp, un tratament experimental.\n 12 august: Medalia Fields, \"Premiul Nobel\" al matematicii, a fost atribuită pentru prima dată unei femei, o americană de origine iraniană, profesoară la Universitatea Stanford, Maryam Mirzakhani.\n 13 august: Onufrie Berezovski, mitropolit al Cernăuților și Bucovinei, a fost ales întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliate Patriarhiei Moscovei.\n 15 august: Forțele ucrainene au deschis focul asupra unui convoi de 23 de transportoare de vehicule blindate, camioane cu benzină și alte vehicule militare rusești \"distrugând cea mai mare parte\" a blindatelor. Convoiul trecuse granița Ucrainei în seara zilei de 14 august pe la un post de frontieră controlat de separatiștii pro-ruși.\n 16 august: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice pentru tineret de la Nanjing, China.\n 20 august: Alunecările de teren survenite din cauza ploilor torențiale în orașul japonez Hiroshima s-au soldat cu 63 de morți, iar 25 de persoane sunt în continuare date dispărute.\n 21 august: România: Tribunalul Ilfov a decis să-l elibereze condiționat pe fostul premier Adrian Nastase din penitenciarul Jilava, după ce acesta a executat o treime din pedeapsă.\n 22 august: Pentru prima dată în România a fost confirmată boala limbii albastre care afectează vacile și oile. Focarele au fost confirmate în județul Buzău. Boala limbii albastre este o maladie infecțioasă foarte gravă, transmisă prin înțepătura unor țânțari dintr-o specie provenită din Africa.\n 22 august: Convoaiele cu ajutoare din Rusia au intrat în estul Ucrainei, fără permisiunea din partea guvernului ucrainean, ceea ce a dus condamnare din partea SUA, UE, NATO și a determinat ONU să organizeze o ședință de urgență pentru a discuta despre această acțiune. Nici o altă țară nu a trimis ajutoare umanitare în regiune.\n 25 august: Premierul francez Manuel Valls a prezentat demisia guvernului. Demisia survine la nici cinci luni de la formarea sa, după înfrângerea istorică a socialiștilor la alegerile municipale din luna martie.\n 26 august: Mișcarea palestiniană Hamas și Israel au ajuns la un acord de încetare a focului permanent, pentru a pune capăt unui război ce durează de 50 de zile.\n 27 august: În urma întrevederii dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Petro Poroșenko la Minsk, președintele Poroșenko anunță că va fi pregătit un plan pentru încetarea focului cât mai curând posibil în estul Ucrainei.\n 28 august: Forțele Armate ale Ucrainei susțin că separatiștii pro-ruși, susținuți de tancuri și transportoare blindate ale Forțelor Armate Ruse, luptă pe două fronturi. Un înalt oficial NATO a declarat că în Ucraina luptă în acest moment peste 1.000 de militari ruși.\n 28 august: România: La București are loc a 8-a ediție a Congresului European de Filosofie Analitică, organizat de Universitatea din București. Congresul va dura 6 zile, timp în care peste 300 de filosofi se vor reuni pentru a participa la unul dintre cele mai importante evenimente mondiale din domeniul filosofiei.\n 31 august: Parlamentul Chinei decide că Hong Kong nu poate organiza alegeri democratice pentru funcția de lider al regiunii autonome în 2017. Pentru acest post vor fi propuse două sau trei persoane, care mai întâi vor trebuie să obțină votul majoritar în cadrul unui comitet special numit de autoritățile chineze.\n\nSeptembrie \n\n 5 septembrie: Guvernul din Ucraina și rebelii pro-ruși au ajuns la un acord pentru încetarea focului în estul țării.\n 8 septembrie: Marin Čilić din Croația îl învinge pe japonezul Kei Nishikori în finala de simplu masculin de la US Open. Este prima victorie într-un turneu de Grand Slam pentru Čilić și este pentru prima dată din 1998 când au existat opt câștigători diferiți ale marilor finale de simplu Grand Slam.\n 14 septembrie: Alegerile generale din Suedia au fost câștigate cu 31,01% de Partidul Social Democrat Suedez. Partidul Moderat a obținut 23,33% din voturi și Democrații Suedezi 12,86%.\n 15 septembrie: Societatea Ornitologică Română anunță că o populație de boa de nisip (Eryx jaculus) a fost descoperită recent în Lunca Dunării, după 80 de ani de când această specie nu a mai fost văzută în viață în România.\n 15-23 septembrie: La Amman se desfășoară a treisprezecea sesiune plenară a Comisiei Mixte de Dialog Teologic Catolic-Ortodox.\n 18 septembrie: Telescopul Hubble a descoperit o gaură neagră supermasivă în cea mai mică galaxie identificată până acum (galaxia pitică M60-UCD1).\n 18 septembrie: Scoția a votat împotriva independenței de Marea Britanie - referendumul pentru independența Scoției - 55,3% dintre votanți au spus \"Nu\" la întrebarea Ar trebui ca Scoția să fie o țară independentă? față de 44,7% care au spus \"Da\".\n 19 septembrie: Franța a lansat primele sale lovituri aeriene în nord-estul Irakului, distrugând \"un depozit logistic\" al jihadiștilor din Statul Islamic (IS).\n 22 septembrie: Vehiculul spațial american MAVEN, prima sondă a cărei misiune este să descopere misterul dispariției unei mari părți a atmosferei planetei Marte într-un trecut îndepărtat, a reușit să se înscrie pe orbita planetei roșii.\n 23 septembrie: O coaliție condusă de Statele Unite lansează raiduri în Siria asupra pozițiilor grupărilor Statul Islamic și al-Qaida.\n 23 septembrie: Conform bilanțului ONU prezentat la Geneva în fața Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, conflictul din Ucraina a făcut 3.245 de morți.\n 27 septembrie: Bilanțul oficial al deceselor de la izbucnirea virusului Ebola ajunge la 3.000 anunță Organizația Mondială a Sănătății care avertizează că cifrele oficiale \"subestimează cu mult amploarea reală a epidemiei\".\n\nOctombrie \n\n 5 octombrie: Alegeri generale în Brazilia.\n 8 octombrie: Președintele kenyan Uhuru Kenyatta a devenit primul șef de stat care compare în fața Curții Penale Internaționale pentru o audiere înainte de procesul în care este judecat pentru crime împotriva umanității.\n 9 octombrie: Serghei Aksionov, unul din artizanii alipirii peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia în luna martie, a fost ales în unanimitate, ''președinte al republicii Crimeea''' de către parlamentari locali pentru un mandat de cinci ani.\n 10 octombrie: Kim Jong-un, lider al Coreei de Nord, nu și-a făcut apariția la evenimentul care a marcat a 69-a aniversare de la fondarea Partidului Muncitorilor din Coreea, sporind speculațiile cu privire la absența sa publică îndelungată.\n 10 octombrie: Cel mai recent bilanț al Organizației Mondiale a Sănătății anunță că pragul de 4.000 de decese cauzate de febra hemoragică Ebola a fost depășit.\n 14 octombrie: Viscolul și avalanșa care au afectat partea nepaleză a masivului Himalaya au provocat moartea a 40 de alpiniști străini și ghizi nepalezi.\n 19 octombrie: Cometa Siding Spring din Norul lui Oort a trecut la o distanță de 135.895 kilometri de Marte, cu o viteză de 56 km/s. Următoarea întoarcere a cometei în sistemul solar va avea loc peste un milion de ani.\n 21 octombrie: România: Arheologi români au scos la lumină la Curtea Domnească din Târgoviște două morminte vechi, mai multe monede și câteva fragmente de podoabe care datează dinainte de anul 1400. Această descoperire arată că cetatea este mult mai veche decât se credea inițial; specialiștii spun că în zonă a existat o altă biserică, ridicată în jurul anului 1300 sau chiar mai demult.\n 21 octombrie: România: Cel mai puternic laser din Europa și al doilea laser din lume a fost inaugurat la Institutului Național de Fizică a Laserilor, Plasmei și Radiației de la Măgurele.\n 22 octombrie: Un bărbat a deschis focul asupra unui militar la Memorialul național de război, iar ulterior cel puțin 20 de focuri de armă au fost trase în Parlamentul Canadei, incidentele soldându-se cu moartea atacatorului și a unui militar.\n 29 octombrie: Noua Zeelandă va organiza un referendum cu privire la drapelul său național în 2016.\n 30 octombrie: Suedia recunoaște oficial Palestina ca stat suveran. Israelul și-a rechemat ambasadorul din Suedia.\n 31 octombrie: Organizația Mondială a Sănătății anunță că epidemia de Ebola a ucis până în prezent 4.951 de persoane din cele 13.567 de cazuri confirmate în opt țări.\n 31 octombrie: Australia și Statele Unite ale Americii ridică sancțiunile împotriva statului Fiji după recentele alegeri democratice.\n 31 octombrie: Blaise Compaoré demisionează din funcția de președinte al Burkina Faso după 27 de ani la conducerea țării, în urma unei mișcări populare de protest fără precedent. Șeful statului major al armatei, generalul Honoré Traoré, a anunțat într-un comunicat că își va asuma responsabilitățile de șef al statului.\n\nNoiembrie \n\n 2 noiembrie: Primul tur al alegerilor prezidențiale din România. Pentru turul al doilea s-au calificat Victor Ponta, susținut de alianța PSD–UNPR–PC, care a obținut 40,44% din voturile exprimate, și Klaus Iohannis, susținut de ACL, care a obținut 30,37%. Prezența la vot a fost de 53,17%.\n 3 noiembrie: Turnul One World Trade Center din New York a fost inaugurat la 13 ani de la atentatele din 11 septembrie.\n 4 noiembrie: Poliția federală mexicană a arestat un primar și pe soția acestuia, acuzați că ar fi ordonat răpirea și uciderea a 43 de studenți în Iguala, Guerrero.\n 9 noiembrie: Referendumul pentru autodeterminarea Cataloniei - 80,7% dintre participanți au votat în favoarea independenței (rezultate provizorii). Consultarea este simbolică fără valoare legală, organizată în pofida faptului că a fost interzisă la solicitarea autorităților de la Madrid.\n 12 noiembrie: Sonda europeană Rosetta a lansat modulul Philae spre cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, aflată la o distanță de 22 de kilometri.\n 16 noiembrie: România: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din România. Klaus Iohannis a obținut 54,43% din voturi, iar Victor Ponta 45,56%. Prezența la vot a fost de 64,10%. Astfel Klaus Iohannis devine al 5-lea președinte al României, pentru o perioadă de cinci ani, succedându-l pe Traian Băsescu. La secțiile de votare din străinătate zeci de mii de români nu au putut să voteze, din cauza proastei organizări a alegerilor.\n 18 noiembrie: UNESCO declară Monumentul Rizal din Manila, Machu Picchu din Peru, Drumul lui Iacob din Spania și Arhipeleagul Dampier din Australia ca Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO în pericol.\n 19 noiembrie: Organizația Mondială a Sănătății anunță că epidemia de Ebola a ucis până în prezent 5.420 de persoane din cele 15.145 de cazuri confirmate în opt țări. OMS estimează că cifrele acestor bilanțuri sunt subestimate.\n 20 noiembrie: Vizita în Republica Moldova a președintelui ucrainean Petro Poroșenko și a celui polonez, Bronisław Komorowski. Într-o serie de întrevederi cu președintele moldovean Nicolae Timofti, cu președintele parlamentului moldovean Igor Corman și cu premierul moldovean Iurie Leancă s-a lansat inițiativa de constituire a unei platforme parlamentare de dialog în formatul Republica Moldova-Ucraina-Polonia.\n 29-30 noiembrie: Vizita papei Francisc la Patriarhia Ecumenică, de sărbătoarea sfântului Andrei\n 30 noiembrie: Alegeri legislative în Republica Moldova\n\nDecembrie \n\n 5 decembrie: NASA a anunțat lansarea cu succes a capsulei Orion fără echipaj uman, în jurul Pământului. Capsula a fost construită pentru a transporta, într-un viitor, astronauți către un asteroid sau spre planeta Marte. Zborul a durat 4 ore și 24 de minute și capsula a amerizat în apele Pacificului.\n 9 decembrie: Senatul american a făcut public un raport care critică puternic faptul că CIA a folosit tortura împotriva persoanelor deținute după atentatele de la 11 septembrie 2001. Conform unui raport parlamentar european publicat în 2007 baze secrete ale CIA ar fi existat și în Polonia, România și Lituania.\n 10 decembrie: Charlene, Prințesă de Monaco, soția lui Albert al II-lea, Prinț de Monaco, a născut gemenii Jacques și Gabriella. Jacques va deveni moștenitorul aparent în linia de succesiune la tronul din Monaco.\n 10 decembrie: Miliardarul rus Alișer Usmanov, care a cumpărat la licitație medalia Nobel a geneticianului și biochimistului american James Watson, acordată în 1962, declară că o va dona înapoi lui Watson și că a dorit ca prin gestul lui să aducă un omagiu oamenilor de știință și să sprijine științele.\n 13 decembrie: Congresul american a adoptat definitiv legea ce autorizează noi sancțiuni împotriva Rusiei și o majorare a ajutorului militar, inclusiv letal, acordat Ucrainei.\n\n 13 decembrie: Conform bilanțului publicat de Oficiul Națiunilor Unite pentru ajutor umanitar (OCHA), conflictul din estul Ucrainei a cauzat moartea a 4.634 de persoane de la debutul său la jumătatea lunii aprilie, inclusiv cele 298 de victime ale accidentului avionului companiei Malaysian Airlines pe 17 iulie.\n 14 decembrie: Partidul Liberal Democrat din Japonia a obținut 291 din cele 475 mandate în camera inferioară a parlamentului nipon, iar împreună cu aliatul său centrist Noul Komeito vor deține 326 de locuri. \n 15 decembrie: Un islamist radical înarmat a sechestrat circa 15 persoane într-o cafenea din orașul australian Sydney. A fost ucis 16 ore mai târziu, în urma asaltului lansat de forțele de ordine, în timpul operațiunii pierzându-și viața de asemenea doi ostatici, iar alte patru persoane au fost rănite.\n 15 decembrie: România: Un elicopter SMURD s-a prăbușit în Lacul Siutghiol din județul Constanța. Toți cei patru membri ai echipajului au decedat.\n 18 decembrie: România: După ce Klaus Iohannis și-a depus mandatul de lider al PNL, Biroul Politic Național a ales-o pe Alina Gorghiu președinte al partidului cu 48 de voturi. Contra-candidatul ei, Ludovic Orban, a obținut 27 de voturi.\n 18 decembrie: India a lansat cu succes cea mai mare rachetă din istoria sa spațială, concepută pentru a transporta sateliți de comunicație de mari dimensiuni.\n 18 decembrie: Ziarul Le Monde împlinește 70 de ani de la prima sa apariție.\n 21 decembrie: România: Președintele Klaus Iohannis a depus juramântul de învestire (devenind al 5-lea președinte al României) în ședința solemnă a Senatului și Camerei Deputaților. El îl succede pe Traian Băsescu.\n 24 decembrie: România: Cel mai cald Ajun de Crăciun din ultimii 50 de ani, cu temperaturi ridicate în întreaga țară, în unele locuri atingându-se 20 grade Celsius. Două zile mai târziu, 31 de județe erau sub cod galben de ninsori și precipitații mixte.\n 26 decembrie: Organizația Mondială a Sănătății anunță că epidemia de Ebola a ucis până în prezent cel puțin 7.708 de persoane în lumea întreagă.\n 28 decembrie: Un avion de tip Airbus A320-200 aparținând companiei indonesiene low-cost AirAsia cu 162 de persoane la bord (157 de indonezieni, 3 sud-coreeni, 1 malaezian și 1 singaporez) a dispărut între Indonezia și Singapore.\n 31 decembrie: România: Cea mai geroasă noapte de Revelion din ultimii 50 de ani, cu temperaturi de -25 grade Celsius.\n 31 decembrie: Italia: Președintele Giorgio Napolitano, în vârstă de 89 de ani, a anunțat în discursul de sfârșit de an apropiata sa demisie, decizie justificată prin vârsta sa înaintată.\n\nAniversări/Comemorări \n 6 iunie: 70 de ani de la Debarcarea din Norvegia.\n 28 iunie: 100 de ani de la Atentatul de la Sarajevo.\n 28 iulie: 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial.\n 22 decembrie: 25 de ani de la Revoluția Română din 1989.\n\nNașteri \n 20 februarie: Prințesa Leonore, Ducesă de Gotland, nepoata regelui Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei\n 10 decembrie: Prințul Jacques Honoré Rainier, Marchiz de Baux, fiul geamăn al prințului Albert al II-lea de Monaco\n 10 decembrie: Principesa Gabriella, Contesă de Carladès, fiica geamănă a prințului Albert al II-lea\n\nDecese\n\nIanuarie \n 1 ianuarie: Traian T. Coșovei, 59 ani, poet român (n. 1954)\n 1 ianuarie: Josep Seguer Sans, 90 ani, fotbalist spaniol (n. 1923)\n 5 ianuarie: Eusébio (Eusébio da Silva Ferreira), 71 ani, fotbalist portughez (atacant) de etnie mozambicană (n. 1942)\n 5 ianuarie: Brian Hart, 77 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1936)\n 6 ianuarie: James Moorhouse, politician britanic (n. 1924)\n 7 ianuarie: Emiel Pauwels, 95 ani, atlet belgian (n. 1918)\n 9 ianuarie: Amiri Baraka, 79 ani, scriitor și critic muzical afroamerican (n. 1934)\n 9 ianuarie: Dale T. Mortensen, 74 ani, economist american, laureat al Premiului Nobel (2010), (n. 1939)\n 9 ianuarie: Marc Yor, 64 ani, matematician francez (n. 1949)\n11 ianuarie: Vugar Gașimov, 27 ani, mare maestru azer de șah (n. 1986)\n 11 ianuarie: Ariel Sharon, 85 ani, general și politician israelian, prim-ministru al Israelului (2001-2006), (n. 1928)\n 11 ianuarie: Mora Windt-Martini, 77 ani, handbalistă română de etnie germană (n. 1937)\n 12 ianuarie: Halet Çambel, 97 ani, arheologă și scrimeră olimpică turcă (n. 1916)\n 13 ianuarie: Mișu Fotino (Mihai Matei Fotino), 83 ani, actor român (n. 1930)\n 13 ianuarie: Mihai Fotino, actor român (n. 1930)\n 16 ianuarie: Hiroo Onoda, 91 ani, soldat japonez (n. 1922)\n 16 ianuarie: Hal Sutherland, 84 ani, animator și pictor american (n. 1929)\n 17 ianuarie: Cornelia Lucia Lepădatu, 60 ani, deputat român (2000-2004), (n. 1953)\n 19 ianuarie: Gordon Hessler, 83 ani, director de film, scenarist și producător britanic (n. 1930)\n 20 ianuarie: Claudio Abbado, 80 ani, muzician și dirijor italian (n. 1933)\n 20 ianuarie: Adrian Iovan, 55 ani, pilot de aviație român (n. 1959)\n 21 ianuarie: Tony Crook, 93 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1920)\n 21 ianuarie: Georgi Slavkov, 55 ani, fotbalist bulgar (atacant), (n. 1958)\n 23 ianuarie: Alexandru Andriescu, 88 ani, critic literar român (n. 1926)\n 24 ianuarie: Shulamit Aloni, 85 ani, politician israelian (n. 1928)\n 25 ianuarie: Bohdan Poręba, 79 ani, regizor polonez (n. 1934)\n 26 ianuarie: Cicerone Ionițoiu, 89 ani, activist civic și memorialist român (n. 1924)\n 26 ianuarie: José Emilio Pacheco, 74 ani, poet mexican (n. 1939)\n 27 ianuarie: Peter Seeger (aka Pete), 94 ani, muzician, compozitor, activist, prezentator TV, american (n. 1919)\n 28 ianuarie: Frédéric Bruly Bouabré, 91 ani, artist din Coasta de Fildeș (n. 1923)\n 30 ianuarie: Arthur Rankin Jr., 89 ani, producător, scenarist și regizor american (n. 1924)\n 31 ianuarie: Mărioara Murărescu, 66 ani, realizatoare română de programe TV (n. 1947)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Luis Aragones (José Luis Aragonés Suárez), 75 ani, fotbalist (atacant) și antrenor spaniol (n. 1938)\n 1 februarie: Maximilian Schell, 83 ani, actor austriac (n. 1930)\n 1 februarie: Luis Aragonés, fotbalist spaniol (n. 1938)\n 2 februarie: Philip Seymour Hoffman, 46 ani, actor și regizor american (n. 1967)\n 3 februarie: Mircea Grosaru, 61 ani, deputat român (n. 1952)\n 6 februarie: Maxine Kumin, 88 ani, scriitoare americană (n. 1925)\n6 februarie: Andy Z. Lehrer, 83 ani, entomolog român (n. 1930)\n6 februarie: Vaçe Zela, 74 ani, cântăreață albaneză (n. 1939)\n 8 februarie: Maicon (Maicon Pereira de Oliveira), 25 ani, fotbalist brazilian (atacant), (n. 1988)\n8 februarie: Dan Constantin Stavarache, 77 ani, opozant al regimului comunist, român (n. 1936)\n 10 februarie: Shirley Jane Temple, 85 ani, actriță americană de film și politiciană (n. 1928)\n 11 februarie: Vasile Pentelei, 67 ani, economist din R. Moldova (n. 1947)\n 12 februarie: Sid Caesar (Isaac Sidney Caesar), 91 ani, actor evreu-american de film și TV (n. 1922)\n 15 februarie: Cliff Bole, 76 ani, regizor de televiziune americano-canadian (n. 1937)\n 15 februarie: Ioan Ciosescu, 87 ani, fotbalist român (n. 1934)\n 18 februarie: Nelson Frazier jr., 43 ani, wrestler profesionist și actor american (n. 1972)\n 18 februarie: Ruxandra Sireteanu, 70 ani, actriță română (n. 1943)\n 18 februarie: Ruxandra Sireteanu, actriță română (n. 1943)\n 20 februarie: Victor Gațac, 80 ani, folclorist și etnolog rus (n. 1933)\n 20 februarie: Ihor Kostenko, 22 ani, jurnalist și activist ucrainean (n. 1991)\n 21 februarie: Marica Bălan, 77 ani, actriță română de teatru și film (n. 1936)\n 23 februarie: Alice Herz-Sommer, 110 ani, pianistă și profesoară de muzică de etnie evreiască (n. 1903)\n 24 februarie: Nicolae Herlea (n. Niculae Herle), 86 ani, bariton român (n. 1927)\n 24 februarie: Harold Ramis, 69 ani, actor și regizor american (n. 1944)\n 25 februarie: Emil Simon, 77 ani, dirijor și compozitor român (n. 1936)\n 26 februarie: Sorel Etrog, 80 ani, sculptor canadian de etnie evreiască (n. 1933)\n 27 februarie: Aaron Allston, 53 ani, designer și romancier american (n. 1960)\n 28 februarie: Valentin Dânga, 62 ani, compozitor din R. Moldova (n. 1951)\n\nMartie \n 1 martie: Philippe Ebly, 93 ani, scriitor belgian (n. 1920)\n1 martie: Alain Resnais, 91 ani, regizor francez de film (n. 1922)\n 1 martie: Alexandru-Viorel Vrânceanu, 87 ani, profesor de silvicultură român (n. 1927)\n 3 martie: William R. Pogue, 84 ani, astronaut american (n. 1930)\n 4 martie: Elaine Kellett-Bowman, 89 ani, politician britanic (n. 1924)\n 8 martie: Alan Rodgers, 54 ani, scriitor american de literatură SF (n. 1959)\n 8 martie: Larry Scott, 75 ani, culturist profesionist⁠ IFBB american (n. 1938)\n 10 martie: Stephen Fischer-Galați, 89 ani, istoric american de etnie română (n. 1924)\n 11 martie: Doru Tureanu, 60 ani, sportiv român (hochei pe gheață), (n. 1954)\n 12 martie: Florin Șlapac, 61 ani, poet român (n. 1952)\n 13 martie: Ahmad Tejan Kabbah, 82 ani, al 3-lea președinte al statului Sierra Leone (1996-1997 și 1998-2007), (n. 1932)\n 13 martie: Aureliu Manea, 69 ani, regizor român de teatru (n. 1945)\n 14 martie: Roger K. Leir, 79 ani, medic și ufolog american (n. 1934)\n 15 martie: Reșat Amet (Reșat Ametov Medatoviç), 39 ani, erou-martir care a militat pentru cauza etnicilor tătari din Crimeea (n. 1975)\n 15 martie: Scott Asheton (Scott Randolph Asheton), 64 ani, muzician american (The Stooges), (n. 1949)\n 15 martie: Sorin Ioan, 59 ani, general român (n. 1954)\n 18 martie: Lucius Shepard, 66 ani, scriitor american (n. 1943)\n 18 martie: Dokka Umarov, 49 ani, militant islamist cecen (n. 1964)\n 19 martie: Ernest Mühlen, 87 ani, om politic luxemburgez, membru al Parlamentului European (1984-1989), (n. 1926)\n 19 martie: Fred Waldron Phelps, 84 ani, pastor american (n. 1929)\n 20 martie: Hilderaldo Luiz Bellini, 83 ani, fotbalist brazilian de etnie italiană (n. 1930)\n 23 martie: Adolfo Suárez González, 81 ani, prim-ministru al Spaniei (1976-1981), (n. 1932)\n 24 martie: Jean-François Mattéi, 73 ani, scriitor francez (n. 1941)\n 24 martie: Gheorghe Oprea, 72 ani, folclorist, muzicolog și pedagog din România (n. 1942)\n 27 martie: Augustin Pax Deleanu, 69 ani, fotbalist român (n. 1944)\n 27 martie: James R. Schlesinger, 85 ani, economist și funcționar public⁠ american (n. 1929)\n\nAprilie \n 1 aprilie: Dumitru Chepețan (n. Dimitrie Chepețeanu), 85 ani, interpret român de muzică populară din zona Banatului (n. 1929)\n 1 aprilie: Jacques Le Goff, 90 ani, istoric francez (n. 1924)\n 2 aprilie: Teodor Șișianu, 80 ani, academician din R. Moldova (n. 1933)\n 3 aprilie: Andrei Bodiu, 48 ani, poet român (n. 1965)\n 3 aprilie: Michael, Prinț al Prusiei, 74 ani, membru al Casei de Hohenzollern și scriitor german (n. 1940)\n 3 aprilie: Michael, scriitor german (n. 1940)\n 3 aprilie: Tommy Lynn Sells, 49 ani, criminal în serie⁠ american (n. 1964)\n 4 aprilie: Miruna Boruzescu (n. Mirela Popescu), 68 ani, costumieră română (n. 1945)\n 5 aprilie: John Pinette, 50 ani, comic și actor american (n. 1964)\n 6 aprilie: Domenico Mennitti, 74 ani, politician italian (n. 1939)\n 6 aprilie: Mickey Rooney (n. Joseph Yule, jr.), 93 ani, actor american (n. 1920)\n 7 aprilie: Crăciun Floruța, 73 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1941)\n 7 aprilie: Răducu Ițcuș, 69 ani, actor român de teatru și film (n. 1944)\n 8 aprilie: Ghiță Licu, 68 ani, handbalist român (n. 1945)\n 8 aprilie: The Ultimate Warrior (n. James Brian Hellwig), 55 ani, wrestler american (n. 1959)\n 9 aprilie: Gherasim Cristea, 99 ani, episcop român (n. 1914)\n 13 aprilie: Zinovii Stolear, 90 ani, muzicolog, critic muzical, publicist și profesor sovietic și moldovean de etnie evreiască (n. 1924)\n 13 aprilie: Rafał Jerzy Sznajder, 41 ani, scrimer polonez (n. 1972)\n 14 aprilie: Mugur Geu, 45 ani, scriitor și jurnalist român (n. 1969)\n 14 aprilie: Armando Peraza, 89 ani, muzician cubanez (n. 1924)\n 15 aprilie: Nina Cassian (n. Renée Annie Cassian), 89 ani, poetă, eseistă și traducătoare română (n. 1924)\n 17 aprilie: Gabriel García Márquez, 87 ani, scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel (1982), (n. 1927) \n17 aprilie: Dimitrie D. Stancu, 87 ani, matematician român (n. 1927)\n 18 aprilie: Stela Cemortan, 72 ani, pedagogă din R. Moldova (n. 1941)\n18 aprilie: Mioara Cremene, 90 ani, poetă, scriitoare și eseistă română (n. 1923)\n18 aprilie: Nadya Nozharova, 97 ani, solistă bulgară de operetă (n. 1916)\n 19 aprilie: Diomid Gherman, 86 ani, medic din R. Moldova (n. 1928)\n 20 aprilie: Rubin Carter (aka Uraganul), 76 ani, boxer profesionist americano-canadian (n. 1937)\n 23 aprilie: Yozo Aoki, 85 ani, fotbalist japonez (n. 1929)\n24 aprilie: Tadeusz Różewicz, 92 ani, dramaturg polonez (n. 1921)\n 24 aprilie: Constanța Târțău, 83 ani, actriță din Republica Moldova și prima prezentatoare la TV din Chișinău (1958), (n. 1930)\n 25 aprilie: Vasile Siminel, 92 ani, academician din R. Moldova (n. 1921)\n 25 aprilie: Tito Vilanova (n. Francesc Vilanova i Bayó), 45 ani, fotbalist și antrenor spaniol (n. 1968)\n 26 aprilie: Petre Bokor, 73 ani, regizor român (n. 1940)\n 27 aprilie: George Astaloș, 80 ani, dramaturg și scriitor francez de etnie română (n. 1933)\n 27 aprilie: Vujadin Boškov, 82 ani, fotbalist și antrenor sârb (n. 1931)\n 27 aprilie: Vasco Graça Moura, 72 ani, politician portughez (n. 1942)\n 29 aprilie: Reuven Tzvi Feuerstein, 92 ani, psiholog israelian (n. 1921)\n 29 aprilie: Bob Hoskins (n. Robert William Hoskins), 71 ani, actor britanic câștigător al premiului Globul de Aur (1987), (n. 1942)\n 29 aprilie: Ioana Cristache Panait, 81 ani, cercetător român (n. 1932)\n 30 aprilie: Costică Bulai, 87 ani, jurist român (n. 1926)\n\nMai \n 1 mai: Andrei Călărașu, 91 ani, regizor român de film (n. 1922)\n 3 mai: Gary Stanley Becker, 83 ani, economist american de etnie evreiască (n. 1930)\n 4 mai: Elena Baltacha, 30 ani, jucătoare britanică de tenis, de etnie ucraineană (n. 1983)\n4 mai: Vichentie Nicolaiciuc, 70 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1943)\n 4 mai: Tatiana Samoilova, 80 ani, actriță de teatru și film, sovietică (n. 1934)\n 4 mai: Tony Settember, 87 ani, pilot american de Formula 1 (n. 1926)\n 6 mai: William H. Dana, 83 ani, inginer aeronautic american (n. 1930)\n 6 mai: Farley McGill Mowat, 92 ani, scriitor canadian (n. 1921)\n 6 mai: Mihai Sin, 71 ani, scriitor român (n. 1942)\n 7 mai: Marin Cristea, 79 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1934)\n 7 mai: Tony Genaro, 71 ani, actor american de film (n. 1942)\n 7 mai: Nazim Al-Haqqani, 92 ani, lider spiritual al ramurii Naqshbandiyyah Haqqani din confreria sufistă Naqshbandiyyah. (n. 1922)\n 8 mai: Pierre Barbéris, 88 ani, critic literar francez (n. 1926)\n 11 mai: Marcel Bon, 89 ani, farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez (n. 1925)\n 11 mai: Margareta Pogonat, 81 ani, actriță română (n. 1933)\n 12 mai: Cornell Borchers (n. Gerlind Borchers), 89 ani, actriță germană (n. 1925)\n 12 mai: Jacinto Convit Garcia, 100 ani, medic venezuelean și om de știință (n. 1913)\n 12 mai: H. R. Giger, 74 ani, artist elvețian (n. 1940)\n 13 mai: Mihail Grămescu, 63 ani, scriitor și editor român (n. 1951)\n 15 mai: Jean-Luc Dehaene, 73 ani, prim-ministru al Belgiei (1992–1999), (n. 1940)\n 18 mai: Lykourgos Angelopoulos, 72 ani, muzicolog grec (n. 1941)\n 18 mai: Dobrica Ćosić, 92 ani, scriitor, teoretician politic și politician sârb (n. 1921)\n 18 mai: Radu Florescu, 88 ani, istoric și profesor universitar american de etnie română (n. 1925)\n 18 mai: Radu Florescu, istoric (n. 1925)\n 18 mai: Jerry Vale, 83 ani, actor și cântăreț american (n. 1930)\n19 mai: Jack Brabham, 88 ani, pilot australian de Formula 1 (n. 1926)\n 19 mai: Hans Adam Schneider, 84 ani, inginer chimist, cercetător și profesor universitar român (n. 1929)\n 21 mai: Theodor Grigoriu, 87 ani, compozitor și muzicolog român (n. 1926)\n 21 mai: Jaime Ramon Lusinchi, 89 ani, președinte al statului Venezuela (1984–1989), (n. 1924)\n23 mai: Elliot Rodger (Elliot Oliver Robertson Rodger), 22 ani, criminal american (n. 1991)\n 25 mai: Wojciech Witold Jaruzelski, 90 ani, președinte al Poloniei (1989-1990), (n. 1923)\n 25 mai: Robert Steinberg, 92 ani, matematician din R. Moldova de etnie evreiască (n. 1922)\n 26 mai: Ervant Nicogosian, 85 ani, pictor român de etnie armeană (n. 1928)\n 28 mai: Maya Angelou (n. Marguerite Ann Johnson), 86 ani, poetă americană (n. 1928)\n 31 mai: Eugen Gladun, 78 ani, medic și politician din R. Moldova (n. 1936)\n 31 mai: Eugeniu Gladun, politician moldovean (n. 1936)\n\nIunie \n 1 iunie: Ion Deleanu, 77 ani, jurist român (n. 1937)\n 1 iunie: Dolphi Drimer, 79 ani, șahist român (n. 1934)\n1 iunie: Timofei Moșneaga, 82 ani, ministru al sănătății din R. Moldova (n. 1932)\n 2 iunie: Anatol Grințescu, 74 ani, sportiv român (polo pe apă), (n. 1939)\n 4 iunie: Nicolae Simescu, 81 ani, politician român (n. 1933)\n 5 iunie: Rolf Hachmann, 96 ani, istoric german (n. 1917)\n 7 iunie: Fernandão (n. Fernando Lúcio da Costa), 36 ani, fotbalist brazilian (atacant), (n. 1978)\n7 iunie: Clara Schroth, 93 ani, sportivă americană (gimnastică artistică), (n. 1920)\n 7 iunie: David Tîșler, 86 ani, scrimer sovietic (n. 1927)\n 8 iunie: Veronica Lazăr, 75 ani, actriță italiană de etnie română (n. 1938)\n 15 iunie: Casey Kasem (n. Kemal Amin Kasem), 82 ani, DJ și actor american (n. 1932)\n 15 iunie: Daniel Keyes, 86 ani, autor american (n. 1927)\n 18 iunie: Stephanie Kwolek, 90 ani, chimistă americană (n. 1923)\n 19 iunie: Ibrahim Oyala Touré, 28 ani, fotbalist ivorian (atacant), (n. 1985)\n 20 iunie: Florica Lavric, 52 ani, canotoare română, medaliată olimpic cu aur (1984), (n. 1962)\n 22 iunie: Bruno Zumino, 91 ani, fizician italian (n. 1923)\n 23 iunie: Małgorzata Braunek, 67 ani, actriță de film și de teatru, poloneză (n. 1947)\n 23 iunie: Nancy Garden (n. Antoinette Elisabeth Garden), 76 ani, scriitoare americană (n. 1938)\n 24 iunie: Ramón José Velásquez (n. Ramón José Velásquez Mujica), 97 ani, președinte al Venezuelei (1993-1994), (n. 1916)\n 24 iunie: Eli Wallach, 98 ani, actor american de etnie evreiască (n. 1915)\n 25 iunie: Ana María Matute (n. Ana María Matute Ausejo), 88 ani, scriitoare spaniolă (n. 1925)\n 25 iunie: Ana María Matute Ausejo, scriitoare spaniolă (n. 1925)\n 27 iunie: Nicolae Stroescu-Stînișoară, 88 ani, jurnalist român (n. 1925)\n 27 iunie: Nicolae Stroescu Stînișoară, jurnalist român (n. 1925)\n\nIulie \n 1 iulie: Matei Alexandru, 86 ani, actor român (n. 1927)\n 2 iulie: Viorel Păiș, 72 ani, biolog român (n. 1942)\n 2 iulie: Paul Wild, 88 ani, astronom elvețian (n. 1925)\n 5 iulie: Volodîmîr Sabodan, 78 ani, preot ucrainean (n. 1935)\n 7 iulie: Alfredo Di Stéfano (n. Alfredo Stéfano Di Stéfano Laulhé), 88 ani, fotbalist (atacant) și antrenor argentinian (n. 1926)\n 7 iulie: Eduard Șevardnadze, 86 ani, președinte al Georgiei (1995-2003), (n. 1928)\n 7 iulie: David Abramovici Tîșler, 86 ani, scrimer olimpic rus (n. 1927)\n 8 iulie: Nicolae Nica, 97 ani, artist popular român (n. 1917)\n 9 iulie: Șlomo Leibovici-Laiș, 86 ani, istoric, eseist, publicist și comentator radio, israelian (n. 1927)\n 12 iulie: Emil Bobu, 87 ani, comunist român (n. 1927)\n 13 iulie: Thomas louis Berger, 89 ani, scriitor american (n. 1924)\n 13 iulie: Nadine Gordimer, 90 ani, scriitoare sud-africană de etnie evreiască (n. 1923)\n 13 iulie: Lorin Maazel, 84 ani, dirijor, compozitor și violonist american (n. 1930)\n 13 iulie: Thomas Berger, romancier american (n. 1924)\n 14 iulie: Vasile Zavoda, 84 ani, fotbalist român (n. 1929)\n 16 iulie: Paul Ryzhenko, 44 ani, pictor rus (n. 1970)\n 16 iulie: Johnny Winter, 70 ani, cântăreț și chitarist american (n. 1944)\n 18 iulie: Alexandru Negoiță, 88 ani, jurist român (n. 1926)\n 18 iulie: Dietmar Schönherr, 88 ani, actor austriac de film (n. 1926)\n 19 iulie: Skye McCole Bartusiak, 21 ani, actriță americană de film și TV (n. 1992)\n 19 iulie: James Garner (n. James Scott Bumgarner), 86 ani, actor american (n. 1928)\n 20 iulie: Constantin Lucaci, 91 ani, sculptor român (n. 1923)\n 21 iulie: Pavel Petric, 88 ani, om de stat și diplomat sovietic (n. 1925)\n 23 iulie: Aurel Constantin Ilie, 68 ani, senator român (1996-2000), (n. 1946)\n 23 iulie: Oana Orlea (n. Maria Ioana Cantacuzino), scriitoare franceză de etnie română (n. 1936)\n 23 iulie: Aurel-Constantin Ilie, politician român (n. 1946)\n 25 iulie: Bella Kaufman, 103 ani, scriitoare americană de etnie evreiască (n. 1911)\n 26 iulie: Ion Tutoveanu, 99 ani, general român (n. 1914)\n 27 iulie: Christine Oddy, 58 ani, politiciană britanică (n. 1955)\n 28 iulie: Hans Georg Herzog, 99 ani, handbalist român (n. 1915)\n 28 iulie: Alakbar Mammadov, 84 ani, fotbalist sovietic (n. 1930)\n 28 iulie: James Shigeta, 85 ani, actor și cântăreț american de etnie japoneză (n. 1929)\n\nAugust \n 1 august: Szabolcs Imre Cseh, 71 ani, cascador și actor român de etnie maghiară (n. 1942)\n 4 august: Ion Grosu, 75 ani, poet român (n. 1939)\n 4 august: Ion Grosu, scriitor român (n. 1939)\n 5 august: Gheorghe Susarenco, 58 ani, jurist, deputat în Parlamentul Republicii Moldova (n. 1956)\n 8 august: Aurel Cioranu, 84 ani, actor român (n. 1929)\n8 august: Menahem Golan, 85 de ani, regizor și producător de film, israelian (n. 1929)\n9 august: J. E. Freeman, 68 ani, actor și poet american (n. 1946)\n 10 august: Constantin Alexandru, 60 ani, sportiv român (lupte greco-romane), (n. 1953)\n 11 august: Robin Williams (Robin McLaurin Williams), 63 ani, actor american de comedie (n. 1951)\n 12 august: Lauren Bacall (n. Betty Joan Perske), 89 ani, actriță americană de etnie evreiască (n. 1924)\n 13 august: Kurt Tschenscher, 85 ani, fotbalist și arbitru german (n. 1928)\n 15 august: Licia Albanese, 105 ani, solistă americană de operă (soprană), (n. 1909)\n 17 august: Corneliu-Dan Borcia, 71 ani, actor român de teatru și de film (n. 1943)\n 17 august: Dan Hăulică, 82 ani, critic de artă, român (n. 1932)\n 18 august: Růžena Dostálová, 90 ani, filologă, istoric, istoric literar, traducătoare și bizantinologă cehă (n. 1924)\n 18 august: Jim Jeffords, 80 ani, avocat și politician american (n. 1934)\n 19 august: Samih Al-Qasim, 75 ani, poet palestinian de limba arabă (n. 1939)\n19 august: Dinu Patriciu (n. Dan Costache Patriciu), 64 ani, politician și om de afaceri român (n. 1950)\n 20 august: Nicolae Balotă, 89 ani, eseist, critic, istoric și teoretician literar român (n. 1925)\n 21 august: Toma Popescu, 60 ani, solist român de operă (tenor), (n. 1954)\n 22 august: Renato Mori, 79 ani, actor italian de film și voce (n. 1935)\n 24 august: Richard Samuel Attenborough, 90 ani, actor, regizor, producător și antreprenor britanic (n. 1923)\n 26 august: Jean Cosmos, 91 ani, adaptator dramatic, poet, dramaturg și scenarist francez (n. 1923)\n 27 august: Peret (n. Pedro Pubill i Calaf), 79 ani, cântăreț și chitarist spaniol (n. 1935)\n 28 august: France Anglade, 72 ani, actriță franceză (n. 1942)\n 28 august: Glenn Cornick (Glenn Douglas Barnard Cornick), 67 ani, basist britanic (Jethro Tull), (n. 1947)\n 28 august: Bill Kerr, 92 ani, actor, comic și artist de vodevil australian (n. 1922)\n 30 august: Andrew V. McLaglen, 94 ani, regizor de film și de televiziune american de origine britanică (n. 1920)\n 30 august: Joseph E. Persico, 84 ani, autor american (n. 1930)\n 31 august: Ștefan Andrei, 83 ani, comunist român (n. 1931)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Elena Varzi, 87 ani, actriță italiană (n. 1926)\n 4 septembrie: Joan Rivers, 81 ani, comediană, actriță, scriitoare, producătoare și gazdă de televiziune americană (n. 1933)\n 7 septembrie: Yoshiko Yamaguchi, 94 ani, actriță și cântăreață japoneză (n. 1920)\n 9 septembrie: Graham Joyce, 59 ani, scriitor britanic (n. 1954)\n 12 septembrie: Mizzi Locker, 97 ani, solistă de operă, israeliană (n. 1917)\n 12 septembrie: Ian Paisley (n. Ian Richard Kyle Paisley), 88 ani, politician nord-irlandez, membru al Parlamentului European (n. 1926)\n15 septembrie: Peggy Fenner, 91 ani, politiciană britanică (n. 1922)\n 15 septembrie: Ițhak Hofi, 87 ani, general israelian (n. 1922)\n 15 septembrie: Nicolae Romanov, Prinț al Rusiei, 91 ani (n. 1922)\n 20 septembrie: Polly Bergen (n. Nellie Paulina Burgin), 84 ani, actriță americană (n. 1930)\n 21 septembrie: Nicolai Pomohaci, 83 ani, oenolog român (n. 1930)\n 24 septembrie: Vladimir Kadyshevsky, 77 ani, fizician rus (n. 1937)\n 24 septembrie: Ana María Matute Ausejo, scriitoare spaniolă (n. 1925)\n 25 septembrie: Pedro Aparicio Sánchez, 71 ani, politician spaniol (n. 1942)\n 27 septembrie: Nicolae Angelescu, 82 ani, medic român (n. 1931)\n 28 septembrie: Dannie Abse (n. Daniel Abse), 91 ani, poet britanic (n. 1923)\n28 septembrie: Ieke van den Burg, 62 ani, politiciană neerlandeză (n. 1952)\n 28 septembrie: Nicolae Mihail Corneanu, 90 ani, mitropolit ortodox al Banatului (n. 1923)\n 28 septembrie: Sheila Faith, 86 ani, politiciană britanică (n. 1928)\n 30 septembrie: Julian Kawalec, 97 ani, scriitor polonez (n. 1916)\n\nOctombrie \n 5 octombrie: Andrea de Cesaris, 55 ani, pilot italian de Formula 1 (n. 1959)\n 7 octombrie: Siegfried Lenz, 88 ani, scriitor german (n. 1926)\n 7 octombrie: George Ziguli, 60 ani, sportiv român (baschet), (n. 1954)\n 8 octombrie: Iuri Borodachi, om de știință, profesor și specialist rus în domeniul tehnologiei informației (n. 1959)\n 9 octombrie: Matthias Koehl, 79 ani, pușcaș marin, politician neonazist și scriitor american (n. 1935)\n 12 octombrie: Florin Tudose, 61 ani, psihiatru român (n. 1952)\n 15 octombrie: Marie Dubois (n. Claudine Huzé), 77 ani, actriță franceză (n. 1937)\n 15 octombrie: Romul Petru Vonica, 82 ani, senator român (1992-1996), (n. 1931)\n 16 octombrie: John Spencer-Churchill, al 11-lea Duce de Marlborough (n. John George Vanderbilt Henry Spencer-Churchill), 88 ani (n. 1926)\n 16 octombrie: Emilia Pavel, 89 ani, etnograf român (n. 1925)\n 17 octombrie: Daisuke Oku, 38 ani, fotbalist japonez (n. 1976)\n 19 octombrie: Florin Mihăescu, 91 ani, inginer și scriitor român (n. 1923)\n 21 octombrie: Laurențiu Dumănoiu, 63 ani, voleibalist român (n. 1951)\n 23 octombrie: Tullio Eugenio Regge, 83 ani, fizician italian (n. 1931)\n 23 octombrie: Alan Tyrrell, 81 ani, politician britanic (n. 1933)\n 24 octombrie: Gleb Drăgan, 94 ani, inginer român (n. 1920)\n 25 octombrie: Reyhaneh Jabbari Malayeri, 25 ani, cetățeană iraniană (n. 1988)\n 27 octombrie: Ștefan Ghidoveanu, 59 ani, scriitor român de literatură SF (n. 1955)\n 27 octombrie: Shin Hae-chul, 46 ani, cântăreț, compozitor si producător muzical, cunoscut ca fiind pionier al rockului coreean experimental (n. 1968)\n 30 octombrie: Olimpia Berca, 81 ani, critic și istoric literar și stilistician român (n. 1933)\n 30 octombrie: Constantin Tănase, 65 ani, jurnalist din R. Moldova (n. 1949)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Ioan Amihăesei, 79 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1935)\n 1 noiembrie: Wayne Static (n. Wayne Richard Wells), 48 ani, muzician american (Static-X), (n. 1965)\n 3 noiembrie: Mariam Fakhr Eddine, 81 ani, actriță egipteană (n. 1933)\n 3 noiembrie: Gordon Tullock, 92 ani, economist american (n. 1922)\n 4 noiembrie: Eftimie Luca (n. Victor Luca), 99 ani, episcop român (n. 1914)\n 5 noiembrie: Dorel Dorian, 84 ani, deputat român (1996-2004), (n. 1930)\n 6 noiembrie: Carole Mathews, 94 ani, actriță americană de film (n. 1920)\n 6 noiembrie: Abdelwahab Meddeb, 68 ani, scriitor francez de etnie tunisiană (n. 1946)\n 8 noiembrie: Ivan Ionaș, 57 ani, deputat din R. Moldova (n. 1956)\n 9 noiembrie: Ion Șinca, 64 ani, pictor român (n. 1950)\n 10 noiembrie: Bujor-Bogdan Teodoriu, 61 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1953)\n 13 noiembrie: Vasile Anestiade, 86 ani, medic din R. Moldova, specialist în domeniul morfologiei (n. 1928)\n 13 noiembrie: Alexandre Grothendieck, 86 ani, matematician francez (n. 1928)\n 14 noiembrie: Glen Albert Larson, 80 ani, producător american de TV și scenarist (n. 1937)\n 16 noiembrie: Charles Champlin, 88 ani, critic de film și scriitor american (n. 1926)\n 16 noiembrie: Dumitru Corbeanu, 67 ani, profesor și scriitor român (n. 1947)\n 16 noiembrie: Serge Moscovici (n. Strul Herș Moscovici), 89 ani, psiholog francez de etnie evreiască (n. 1925)\n 16 noiembrie: Jadwiga Piłsudska, 94 ani, arhitectă poloneză (n. 1920)\n 19 noiembrie: Mike Nichols (n. Mikhail Igor Peschkowsky), 85 ani, regizor de film, televiziune și teatru, scenarist, producător și comedian american (n. 1931)\n 22 noiembrie: Clara Bagelman, 94 ani, cântăreață americană (n. 1920)\n 22 noiembrie: Cornelia Maria Savu, 60 ani, poetă română (n. 1954)\n 22 noiembrie: Culiță Tărâță, 61 ani, om politic român, președinte al CJ Neamț (2012-2014), (n. 1952)\n 22 noiembrie: Horia Scutaru-Ungureanu, 71 ani, fizician român (n. 1943)\n 26 noiembrie: Sorin Preda, 62 ani, scriitor român (n. 1951)\n 27 noiembrie: P. D. James (n. Phyllis Dorothy James), 96 ani, scriitoare britanică (n. 1920)\n 30 noiembrie: Fred Catherwood, 89 ani, om politic britanic (n. 1925)\n 30 noiembrie: Kent Haruf, 71 ani, scriitor american (n. 1943)\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Corneliu Fânățeanu, 81 ani, solist român de operă (tenor), (n. 1933)\n 3 decembrie: Mihai Vasile, 53 ani, jurnalist și formator de talente din România (n. 1961)\n 4 decembrie: Gavril Nagy, 82 ani, sportiv român (polo pe apă), (n. 1932)\n 6 decembrie: Ralph Henry Baer, 92 ani, inventator american, a inventat prima consolă de jocuri video (Magnavox Odyssey), (n. 1922)\n 6 decembrie: Takao Saitō, 85 ani, operator de film și director de imagine, japonez (n. 1929)\n 8 decembrie: Cătălin Chelu, 47 ani, om de afaceri român (n. 1967)\n 8 decembrie: Mango (n. Giuseppe Mango), 60 ani, cântăreț și compozitor italian (n. 1954)\n8 decembrie: Victor Sanda, 60 ani, deputat român (2004-2008), (n. 1954)\n 9 decembrie: Ion Butmalai, 50 ani, deputat din R. Moldova (n. 1964)\n 10 decembrie: Gavril Creța, 91 ani, inginer român (n. 1923)\n 10 decembrie: Donald Moffitt, 83 ani, autor american (n. 1931)\n 11 decembrie: Șerban Orescu, 89 ani, jurnalist român (n. 1925)\n 15 decembrie: Nicolae Manea, 60 ani, fotbalist (atacant) și antrenor român (n. 1954)\n 16 decembrie: Andrei Grigor, 61 ani, prozator și critic literar român (n. 1953)\n 16 decembrie: Horst Ernst Klusch, 87 ani, etnograf român de etnie germană (n. 1927)\n 18 decembrie: Virna Lisi (n. Virna Pieralisi), 78 ani, actriță italiană de film (n. 1936)\n 18 decembrie: Adrian Cristian Petrescu, 77 ani, inginer român (n. 1937)\n 19 decembrie: Philip Charles Bradbourn, 63 ani, om politic britanic (n. 1951)\n 20 decembrie: Erzsébet Ádám (Elisabeta Adam), 67 ani, actriță română de etnie maghiară (n. 1947)\n 21 decembrie: Horacio Ferrer, 81 ani, poet, textier, recitator, libretist, jurnalist, scriitor și istoric de tango uruguayan (n. 1933)\n 21 decembrie: Udo Jürgens (n. Jürgen Udo Bockelmann), 80 ani, cântăreț și compozitor austriac (n. 1934)\n 21 decembrie: Ludovic Konya, 75 ani, cântăreț de operă (bariton) român (n. 1939)\n 21 decembrie: Stuart A. Reiss, 88 ani, decorator de film, american (n. 1921)\n 22 decembrie: Joe Cocker (n. John Robert Cocker), 70 ani, cântăreț și muzician britanic (n. 1944)\n 22 decembrie: Joseph Sargent (n. Giuseppe Danielle Sorgente), 91 ani, regizor american de film (n. 1925)\n 22 decembrie: Ilie Ștefan, 86 ani, amiral român (n. 1928)\n 23 decembrie: Cornel Diaconu, 65 ani, regizor român (n. 1949)\n 24 decembrie: Jacques Garelli, 83 ani, filosof și poet francez (n. 1931)\n24 decembrie: Bogdan Mihăilescu, 72 ani, sportiv român (polo pe apă), (n. 1942)\n 26 decembrie: Ioan Godea, 71 ani, etnolog, muzeograf și folclorist român (n. 1943)\n 26 decembrie: Rhodes Reason, 84 ani, actor american (n. 1930)\n 26 decembrie: Leo Tindemans (n. Leonard Clemence Tindemans), 92 ani, om politic belgian, prim-ministru al Belgiei (1974-1978), (n. 1922)\n 27 decembrie: Vlad Gabriel Hogea, 37 ani, publicist și om politic român (n. 1977)\n 29 decembrie: Gheorghe Bistriceanu, 86 ani, economist și profesor universitar român (n. 1928)\n 30 decembrie: Ștefan Bertalan, 84 ani, artist plastic român (n. 1930)\n 30 decembrie: Luise Rainer, 104 ani, actriță de film de etnie evreiască (n. 1910)\n\nNedatate \n\n ianuarie: Constantin V. Ostap, 88 ani, inginer și scriitor român (n. 1925)\n februarie: Vittorio Holtier, 68 ani, scenograf român (n. 1945)\n decembrie: Yukiko Shimazaki, 82 ani, actriță de film și cântăreață japoneză (n. 1931)\nMihai Doru Dobrescu, 79 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1934)\n Cornelia Gabriela Elena Radu, 58 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1956)\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: John O'Keefe (Regatul Unit), May‐Britt Moser și Edvard I. Moser (Norvegia)\n Fizică: Isamu Akasaki, Hiroshi Amano și Shuji Nakamura (Japonia) \n Chimie: Stefan W. Hell, Eric Betzig și William E. Moerner (SUA) \n Economie: Jean Tirole (Franța) \n Literatură: Patrick Modiano (Franța) \n Pace: Malala Yousafzai și Kailash Satyarthi (India)\n\nVezi și \n Lista conducătorilor de stat în anul 2014\n Listă de cărți apărute în 2014\n\nNote\n\nLegături externe \n Historical Events for Year 2014\n InfoPlease.com" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți să-mi dai detalii despre 2015?" }, { "from": "assistant", "value": "2015 (MMXV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi. A fost al 2015-lea an d.Hr., al 15-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 6-lea an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Luminii, declarat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.\n Anul Internațional al Solurilor, declarat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.\n Anul European pentru Dezvoltare.\n Anul orașelor Mons (Belgia) și Plzeň (Cehia) numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n\n 1 ianuarie: Uniunea Economică Eurasiatică intră în vigoare, creând o uniune economică și politică între Rusia, Belarus, Armenia, Kazahstan și Kârgâzstan.\n 1 ianuarie: Lituania a adoptat moneda euro, ceea ce a extins zona euro la 19 țări.\n 1 ianuarie: Letonia a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Italia.\n 2 ianuarie: Primul satelit românesc, Goliat, și-a încheiat misiunea după ce a reintrat în atmosfera Pământului și s-a dezintegrat.\n 5 ianuarie: Arheologii din Egipt au dezgropat mormântul unei regine necunoscute anterior, Khentakawess III. Mormântul a fost găsit în Abu-Sir, la sud-vest de Cairo, iar arheologii cred că acesta aparține soției sau mamei faraonului Neferefre, care a trăit în urmă cu aproximativ 4.500 de ani.\n 7 ianuarie: Un meteorit de 3 metri în diametru a străbătut cerul României la ora 03:05 și s-a dezintegrat înainte de a atinge pământul. Meteoritul a fost văzut în București, Ilfov, Buzău, Vrancea, Brăila, Vâlcea, Brașov și în afară de lumina puternică și zgomotul exploziei în momentul dezintegrării, nu au existat alte efecte.\n\n 7 ianuarie: Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo - sediul ziarului satiric Charlie Hebdo din Paris a fost vizat de un atac cu arme automate, comis de persoane mascate și soldat cu mai multe victime. Au fost ucise 12 persoane, între care doi polițiști și mai mulți jurnaliști renumiți, iar alte unsprezece persoane au fost rănite.\n 8 ianuarie: Sri Lanka: Alegerile prezidențiale au fost câștigate de către Maithripala Sirisena cu 51,3% față de contracandidatul său Mahinda Rajapaksa care a luat 47,6% din voturi.\n 9 ianuarie: Cei doi teroriști implicați în atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo sunt uciși de către trupele speciale franceze. Aproape simultan este ucis printr-o intervenție a trupelor speciale franceze și autorul unei luări de ostatici la un magazin evreiesc din Paris. Patru dintre ostatici au fost, de asemenea, uciși.\n 11 ianuarie: Un cotidian din Hamburg, Germania, care a publicat caricaturi cu profetul Mahomed din revista franceză de satiră Charlie Hebdo, a fost ținta unui atac cu un dispozitiv incendiar. Nu s-au înregistrat răniți și două persoane au fost arestate. \n 11 ianuarie: Mii de polițiști și personal militar asigură marșul de solidaritate de la Paris unde sunt așteptați să participe un milion de oameni.\n 11 ianuarie: Croația: Alegerile prezidențiale au fost câștigate de Kolinda Grabar-Kitarović cu 50,74% față de contracandidatul său Ivo Josipović, care a obținut 49,26% din voturile exprimate.\n 12 ianuarie: Cristiano Ronaldo câștigă Balonul de Aur FIFA pentru a doua oară consecutiv.\n 13 ianuarie: Președintele Italiei, Giorgio Napolitano, în vârstă de 89 de ani, a demisionat, așa cum a anunțat încă din 31 decembrie, când a invocat „limitări și dificultăți\" din cauza vârstei înaintate.\n 13 ianuarie: Tirajul primului număr al revistei satirice Charlie Hebdo de după atentatul care i-a decimat redacția a fost suplimentat la 5 milioane de exemplare, pentru a face față unei cereri excepționale. Inițial revista anunțase un tiraj de 3 milioane exemplare (față de cele 60.000 în mod obișnuit), care trebuiau să fie difuzate în mai mult de douăzeci de țări, în cinci limbi diferite.\n 15 ianuarie: Parchetul federal belgian a anunțat o vastă operațiune antiteroristă desfășurată în Belgia care a permis arestarea a 15 persoane, dintre care două în Franța, în cadrul destructurării unei celule ce se pregătea să comită atentate pentru „a ucide polițiști\". Doi presupuși jihadiști au fost uciși în operațiune, în timpul unui schimb de focuri la Verviers.\n 16 ianuarie: Societatea Regală de Științe din Regatul Unit a anunțat că sonda britanică Beagle 2 a fost găsită pe planeta Marte, la 11 ani după ce a fost pierdută. Beagle 2, parte a misiunii Mars Express a Agenției Spațiale Europene pentru descoperirea vieții extraterestre, ar fi trebuit să asolizeze pe Marte în ziua de Crăciun 2003, însă a fost dată dispărută pe 19 decembrie 2003.\n 20 ianuarie: Alegeri prezidențiale în Zambia după decesul președintelui Michael Sata: Edgar Lungu câștigă cu 48,33% în fața lui Hakainde Hichilema 46,67%.\n 24 ianuarie: 30 de morți și peste 45 de răniți într-un atac cu rachete la Mariupol, Ucraina.\n 25 ianuarie: Partidul grec antiausteritate Syriza, a obținut o victorie clară în fața partidului conservator aflat la putere în alegerile legislative din Grecia.\n 26 ianuarie: Ucraina: A fost declarată starea de urgență în regiunile Donețk și Luhansk, unde insurgenții proruși au declarat că au în plan crearea unui front comun.\n 26 ianuarie: Un asteroid cu diametrul de aproximativ 500 de metri, care a primit denumirea de catalog 2004 BL86, a trecut la o distanță relativ mică de Pământ - aproximativ 1,2 milioane de kilometri (de trei ori mai mare decât distanța de la Pământ la Lună). În momentul trecerii s-a putut observa că asteriodul are propria sa „lună\", un mic satelit cu diametru de 70 metri. Conform datelor oferite de NASA a fost asteroidul care s-a apropiat cel mai mult de Pământ din ultimii 200 de ani, o situație asemănătoare urmând să se producă în 2027.\n 27 ianuarie: 70 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz.\n 27 ianuarie: Deputații ucraineni (271 din cei 289) au votat un document prin care Rusia este desemnată oficial „stat agresor”.\n\nFebruarie\n\n 3 februarie: Potrivit unui nou bilanț al ONU, numărul deceselor în conflictul din Ucraina a ajuns la 5.358, iar ar răniților la 12.235.\n 4 februarie: Zborul GE235 al TransAsia Airways, cu 58 persoane la bord s-a prăbușit în Taiwan. 43 persoane au murit, iar alte 17 au fost rănite (două la sol).\n 5 februarie: Tabloul Nafea Faa Ipoipo (Când te vei căsători?), pictat de francezul Paul Gauguin în 1892 și care prezintă două fete din Tahiti, a fost vândut pentru 300 de milioane dolari, devenind cea mai scumpă operă de artă din istorie.\n 8 februarie: Premiile Grammy 2015: Sam Smith a triumfat la patru categorii, iar Beck a obținut premiul pentru cel mai bun album.\n 7-8 februarie: Turneul de tenis de la Galați, în cadrul Grupei a II-a Mondiale din Fed Cup.\n 11 februarie: Republica Moldova: Guvernul Iurie Leancă 2 nu a primit votul de încredere din partea parlamentului. Pentru numirea guvernului erau necesare voturile a cel puțin 51 de deputați, pro au votat doar 42.\n 12 februarie: Minsk: - După 16 ore de negocieri între președinții Ucrainei, Petro Poroșenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franței, François Hollande și cancelarul german Angela Merkel s-a semnat acordul de încetare a focului în Ucraina. Acordul prevede o serie de termene limită.\n 13 februarie: Președinta Argentinei, Cristina Kirchner, a fost pusă oficială sub acuzare pentru că ar fi obstrucționat justiția și ar fi acoperit implicarea Iranului într-un atac din 1994 asupra unui centru al comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu moartea a 85 de persoane.\n 14 februarie: Papa Francisc a ridicat 20 de clerici la treapta de cardinal, între care s-a numărat Karl Josef Rauber, fost nunțiu în Ungaria și Republica Moldova.\n 14 februarie: Atac armat asupra unui centru cultural la Copenhaga unde se desfășura o dezbatere despre islamism și libertatea de exprimare. Un civil și-a pierdut viața și 3 polițiști au fost răniși.\n 14 februarie: Radu Jude a câștigat Ursul de Argint pentru cea mai bună regie cu lungmetrajul Aferim!, la cea de-a 65-a ediție a galei Festivalului de Film de la Berlin.\n 15 februarie: Al doilea atac armat de la Copenhaga, de data asta asupra unei sinagogi. Doi polițiști au fost răniți. Poliția daneză a împușcat un bărbat, despre care susține că este atât autorul atacului de la sinagogă cât și al atacului terorist la o cafenea din capitala daneză.\n 18 februarie: Parlamentul elen l-a ales pe Prokopis Pavlopoulos drept noul președinte al Greciei.\n 18 februarie: Parlamentul din R. Moldova numește un nou guvern cu Chiril Gaburici ca prim-ministru și un sprijin legislativ format de PLDM, PDM și PCRM.\n 19 februarie: Studii de cercetare publicate în revista Nature arată că o mare parte din litiu în univers a fost produs de nove.\n 20 februarie: Militanții jihadiști din gruparea Statul Islamic (IS) au executat 150 de civili în vestul Irakului, unde au loc confruntări pentru controlul asupra orașului Al-Baghdadi.\n 22 februarie: Ceremonia de decernare a Premiilor Oscar 2015: Pelicula Birdman câștigă Premiul Oscar pentru cel mai bun film, Alejandro González Iñárritu câștigă Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor, Eddie Redmayne câștigă Oscarul pentru cel mai bun actor în rol principal, Julianne Moore câștigă Oscarul pentru cea mai bună actriță în rol principal. Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin a fost acordat peliculei Ida de Pawel Pawlikowski (Polonia).\n 24 februarie: Nouă oameni, printre care și atacatorul, au fost uciși într-un atac armat în orașul ceh Uherský Brod. Autoritățile cehe au declarat că nu este un act terorist.\n\nMartie \n\n 1 martie: Estonia: În alegerile parlamentare, Partidul Reformei al premierului Taavi Rõivas câștigă cu 27,7 % din voturi, locul doi ocupându-l Partidul de Centru cu 24,8 % din voturi, Partidul Social-Democrat, a obținut 15,2 la sută din voturi, Uniunea Pro Patria și Res Publica (IRL), au câștigat 13,7 la sută din voturi.\n 1 martie: Tabaré Vázquez este ales președinte al statului Uruguay.\n 6 martie: Sonda spațială Dawn lansată de NASA a intrat pe orbita planetei pitice Ceres.\n 7 martie: Guvernul irakian informează că orașele antice Hatra și Nimrud au fost distruse de Statul Islamic, care a pretins că erau o blasfemie.\n 8 martie: Se împlinește un an de când avionul Boeing 777 aparținând Malaysia Airlines, care făcea legătura între Kuala Lumpur și Beijing, cu 239 de persoane la bord, a dispărut de pe radar deasupra Golfului Thailandei. Aeronava nu a fost găsită.\n 17 martie: Partidul Likud al premierului israelian în exercițiu Benjamin Netanyahu a câștigat alegerile parlamentare în timp ce principalul său rival, Uniunea Sionistă a laburiștilor de centru-stânga, și-a recunoscut miercuri înfrângerea.\n 18 martie: Nouăsprezece persoane, printre care 17 turiști străini, au fost ucise în atacul de la Muzeul Bardo din Tunisia; alte 24 de persoane au fost rănite.\n 20 martie: O eclipsă de soare, echinocțiul de primăvară (pentru cei care locuiesc în emisfera nordică) sau de toamnă (pentru cei din emisfera sudică), precum și o SuperLună au avut loc în acestă zi.\n 24 martie: Zborul 9525 al Germanwings aflat pe ruta Barcelona, Spania – Düsseldorf, Germania cu 150 de persoane la bord, se prăbușește într-o regiune muntoasă a Alpilor în apropiere de Digne-les-Bains, în sudul Franței.\n 26 martie: Zborul 9525 al Germanwings: Procurorii francezi declară că dovezile susțin concluzia că Andreas Lubitz, copilotul german, a prăbușit în mod deliberat avionul.\n 26 martie: Richard al III-lea, ultimul rege Plantagenet, care a murit în război acum 500 de ani, a fost exhumat și înmormântat la catedrala din Leicester, în cadrul unei ceremonii funebre grandioase.\n 29 martie: Alegătorii din Franța au mers la urne pentru alegerile departamentale, institutele de sondare a opiniei publice indicând victoria pentru partidul de dreapta UMP, condus de fostul președinte Nicolas Sarkozy și aliații săi de centru (UDI), care și-au asigurat controlul asupra a 65 până la 71 departamente din totalul de 101.\n\nAprilie \n\n 2 aprilie: 148 de persoane, majoritatea studenți, au fost ucise și alte 104 au fost rănite într-un atac comis de membri ai grupului terorist Al-Shabaab, afiliat Al-Qaida, într-o universitate din nordul Kenyei. Islamiștii Al-Shabaab au luat ostatici 815 studenți la Universitatea din Garissa, iar autoritățile au reușit să salveze cel puțin 500. Zeci de studenți au fost executați sumar după ce le-au răspuns atacatorilor că sunt creștini.\n 2 aprilie: Iran, Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Rusia, China, Germania și Uniunea Europeană au ajuns la un acord de principiu pe tema programului nuclear iranian, sancțiunile impuse Teheranului urmând să fie atenuate. Noul termen-limită a fost stabilit pentru 30 iunie.\n 19 aprilie: O ambarcațiune ce transporta peste 800 de imigranți a naufragiat în Marea Mediterană după manevre incerte și mișcarea mulțimii pe punte, la sosirea unui cargou portughez care a intervenit pentru salvarea ei. Ambarcațiunea a lansat un apel la ajutor primit de gărzile de coastă italiene, care au cerut unui cargo portughez să-și schimbe ruta în direcția apelului; la sosirea la fața locului, la circa 220 km sud de insula italiană Lampedusa, echipajul a văzut nava scufundându-se.\n 21 aprilie: Fostul președinte egiptean Mohamed Morsi, destituit în 2013 de armată, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare, pentru implicare în arestarea și torturarea manifestanților în timpul mandatului său.\n 22 aprilie: Guvernul chilian a decretat „alertă roșie\" după erupția neașteptată a vulcanului Calbuco, din sudul țării, inactiv de 43 de ani, dispunând evacuarea populației pe o rază de 20 km.\n 24 aprilie: Armenia comemorează 100 de ani de la masacrarea unui milion și jumătate de armeni în perioada Imperiului Otoman (1915), în prezența președinților Rusiei, Vladimir Putin, și Franței, François Hollande.\n 24 aprilie: Hubble, primul telescop spațial lansat vreodată, un instrument care a reușit să revoluționeze astronomia obținând imagini ale unor galaxii extrem de îndepărtate, împlinește 25 de ani de când a fost lansat pe orbita circumterestră.\n 25 aprilie: Un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,9 grade Richter s-a înregistrat în apropiere de Kathmandu, capitala Nepalului. Rapoartele inițiale indică pagube materiale mari, inclusiv prăbușiri de construcții. Bilanțul a depășit 8.000 de morți.\n 30 aprilie: Sonda spațială Messenger a NASA și-a încheiat misiunea de studiu de 4 ani, prăbușindu-se pe suprafața planetei Mercur. Sonda a rămas fără combustibil fiind împinsă de gravitația solară din ce în ce mai aproape de Mercur.\n\nMai\n\n \n 2 mai: Se naște al doilea copil al Prințului William, Duce de Cambridge, prințesa Charlotte de Cambridge, a patra în linia de succesiune la tronul britanic.\n 3 mai: Circa 10.000 de manifestanți au protestat în centrul Chișinăului față de „dispariția\" unui miliard de dolari din seifurile a trei bănci din Republica Moldova.\n 5 mai: Organizația umanitară internațională „Salvați copiii”, anunță că zeci de imigranți s-au înecat în largul coastelor sudice ale Italiei în timp ce încercau să treacă Mediterana cu o ambarcațiune.\n 8 mai: Partidul Conservator din Regatul Unit condus de David Cameron a obținut majoritatea absolută în urma alegerilor legislative pentru Camera Comunelor.\n 12 mai: Un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade Richter s-a produs în Nepal, cu epicentrul la nord-est de Kathmandu, zona cea mai afectată de seismul din 25 aprilie. Și-au pierdut viața 8.520 oameni, iar 18.453 au fost răniți.\n 16 mai: Fostul președinte egiptean Mohamed Morsi și alți 105 membri ai Frăției Musulmane au fost condamnați la moarte pentru plănuirea unei evadări în masă dintr-o închisoare și violențele comise în timpul revoltei din 2011.\n 23 mai: La Viena, Austria, se desfășoară concursul muzical Eurovision 2015. Câștigătoare a fost desemnată Suedia, prin Måns Zelmerlöw. România a ocupat locul 15, fiind reprezentată de trupa Voltaj, cu melodia De la capăt.\n 24 mai: În al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia 51,55% din alegătorii îl votează pe Andrzej Duda în fața președintelui încă în exercițiu, Bronislaw Komorowski.\n 27 mai: Șapte oficiali FIFA între care și vicepreședintele Jeffrey Webb sunt arestați în Elveția și acuzați de fapte de corupție între anii 1990 și prezent. FIFA suspendă unsprezece oameni pentru implicare în scandalul de corupție. \n 29 mai: India se confruntă cu un val de căldură soldat deja cu 1.800 de morți, cel mai mare număr din ultimii 20 de ani.\n 29 mai: Ministrul olandez de externe, Bert Koenders, a anunțat că a primit din partea Moscovei o listă cu circa 80 de politicieni din statele Uniunii Europene care au fost declarați indezirabili în Rusia, printre ei aflându-se și liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt. Pe listă figurează și cinci români.\n\nIunie\n\n 2 iunie: La 5 zile după ce a fost reales președinte al FIFA, elvețianul Sepp Blatter a demisionat ca urmare a scandalului de corupție.\n 12 iunie: Ceremonia de deschidere a primei ediții a Jocurilor Europene, care se desfășoară la Baku, Azerbaidjan. România participă cu 147 sportivi.\n 14 iunie: Inundațiile din capitala Georgiei, Tbilisi, ucid cel puțin nouăsprezece persoane și eliberează în stradă animale din grădinia zoologică.\n 14 iunie: Robotul Philae, aflat pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko de șapte luni, „s-a trezit\" din hibernare și a reluat contactul cu Centrul European de Operații Spațiale din Darmstadt, după ce cometa s-a apropiat de soare.\n 16 iunie: Guvernul de la Chișinău și-a prezentat oficial demisia, la patru zile după anunțul public al lui Chiril Gaburici privind retragerea sa din funcția de premier. Prim-ministrul și-a dat demisia a doua zi, după ce a fost audiat de procurori în dosarul legat de diploma sa de studii, care, potrivit expertizei efectuate de Ministerul de Interne, ar fi falsă. \n 17 iunie: Portalul enciclopedic Wikipedia a fost distins cu premiul Prințesa de Asturia pentru Cooperare Internațională la cea de-a XXXV-a ediție, la care au fost prezentate 24 de candidaturi din zece țări.\n 17 iunie: Universitatea din Lisabona a anunțat că o echipă internațională de astronomi a descoperit galaxia cea mai luminoasă și mai strălucitoare din Univers, numită prescurtat CR7.\n 18 iunie: Sfântul Scaun a dat publicității textul oficial al Enciclicei Papei Francisc intitulată Laudato si''' prin care atrage atenția că societatea de consum, distrugerea mediului și subjugarea politicii de către economie, sunt factori de distrugere a planetei.\n 18 iunie: Partidul Popular Danez (DF), formațiune de dreapta populistă și ostilă imigrației, a obținut în alegerile parlamentare cel mai bun scor electoral din istoria sa (21,1% din sufragii), devenind pentru prima dată cel mai mare partid din blocul de centru-dreapta.\n 19 iunie: NASA marchează Anul Nou al planetei Marte printr-o serie de evenimente cu caracter științific. Un an marțian durează cât doi ani tereștri.\n 20 iunie: România a devenit membru cu drepturi depline al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN).\n 26 iunie: Vinerea neagră: Cel puțin 37 de persoane, inclusiv numeroși turiști occidentali, au fost ucise, iar alte 20 au fost rănite în atacurile teroriste comise la două hoteluri de pe litoralul tunisian. Atacul a fost revendicat de gruparea extremistă suunită Statul Islamic (SI). Zeci de soldați au fost uciși în Somalia într-un atac comis de islamiști ai milițiilor shebab la o bază a forței Uniunii Africane, deținută de un contingent al armatei burundeze. O persoană a fost decapitată într-un atac terorist comis într-o uzină de produse chimice, situată în apropierea localității franceze Lyon.\n\nIulie\n\n 1 iulie: Grecia devine prima economie avansată care a intrat în încetare de plăți în raport cu FMI după ce Grecia nu a plătit tranșa de 1,5 miliarde de euro pe care o datora Fondului, tranșă care avea scadența la 30 iunie.\n 1 iulie: O gaură neagră aflată la aproximativ 8.000 de ani lumină față de Terra se trezește după 26 de ani de inactivitate.\n 4 iulie: A început cea de-a 102-a ediție a Turului Franței.\n 4 iulie: Tupou al VI-lea este încoronat ca fiind al 6-lea rege al Tonga.\n 5 iulie: Alegătorii greci resping prin referendum cu 61,3%, cea mai recentă propunere de austeritate a Uniunii Europene, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană.\n 10 iulie: România: Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, rata anuală a inflației a ajuns în teritoriu negativ (-1,6%), pe fondul reducerii TVA la alimente și băuturi la 9%.\n 13 iulie: Prim-ministrul României Victor Ponta își anunță pe Facebook retragerea din funcția de președinte al PSD și din toate funcțiile de conducere ale partidului „până la momentul în care își va demonstra nevinovăția față de acuzațiile aduse\".\n 13 iulie: Prim-ministrul României Victor Ponta a devenit inculpat în dosarul în care este acuzat de corupție și s-a pus sechestru pe o parte din bunurile acestuia.Agerpres - \"Sechestru pus de DNA pe averea premierului Victor Ponta (oficial) \"\n 14 iulie: Sonda spațială New Horizons, lansată de NASA în 2006, a trecut în cel mai apropiat punct de planeta pitică Pluto. După o călătorie de 5 miliarde de kilometri, New Horizons a trecut la doar 12.430 km de Pluto, la ora 11:49 GMT. „Întâlnirea\" este considerată de specialiști principalul eveniment spațial al anului 2015.CNN - \"NASA probe makes history at Pluto\"\n 14 iulie: Oamenii de știință de la Centrul European de Cercetări Nucleare din Geneva, au anunțat descoperirea unei noi particule subatomice numită pentaquark. Existența acestui tip de particulă a fost prezisă în 1964 de fizicienii Murray Gell Mann și George Zweig.\n 14 iulie: Marile puteri din grupul „6 plus 1” (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franța, Germania și Iranul) au încheiat la Viena, după aproape doi ani de negocieri intense, un acord final asupra programului nuclear iranian, acord care să garanteze caracterul strict pașnic ale acestui program, în contrapartidă cu ridicarea sancțiunilor internaționale impuse Teheranului.BBC - \"Iran nuclear talks: 'Historic' agreement struck\"\n 20 iulie: O explozie uriașă s-a produs în orașul Suruç, Turcia, situat in apropierea graniței cu Siria, în care și-au pierdut viața 31 de persoane și peste 100 au fost rănite. Dovezi preliminare sugerează un atac sinucigaș ISIS.\n 20 iulie: După 54 de ani de îngheț diplomatic, a avut loc restabilirea oficială a relațiilor diplomatice între Cuba și Statele Unite ale Americii, prin redeschiderea ambasadelor la Havana și Washington.\n 24 iulie: Președintele Burundi, Pierre Nkurunziza, este ales pentru cel de-al treilea mandat consecutiv.\n 30 iulie: Republica Moldova, condusă de la mijlocul lunii iunie de un guvern interimar după demisia lui Chiril Gaburici, are un nou guvern: premierul desemnat Valeriu Streleț primește votul de încredere al parlamentului.\n 30 iulie: O echipă internațională de astronomi a detectat, în premieră absolută, o auroră în atmosfera unei pitice cenușii aflată la aproximativ 18 ani lumină distanță, în constelația Lira. Aurora este asemănătoare celor boreale dar de milioane de ori mai strălucitoare.\n\nAugust\n\n 5 august: Prim-ministrul malaysian Najib Razak a confirmat că rămășițele avionului descoperite în Oceanul Indian aparțin Boeing-ului care asigura zborul MH370 al companiei Malaysia Airlines și care a dispărut în data de 8 martie 2014.\n 6 august: Supraviețuitori ai bombardamentului atomic, oficiali japonezi și diplomați străini au asistat la Hiroshima, alături de alte zeci de mii de persoane, la comemorarea a 70 de ani de la primul atac nuclear din istorie, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial.\n 10 august: Un papagal de noapte a fost capturat pentru prima dată în peste o sută de ani, în Australia.\n 10 august: Un studiu științific, parte a studiului Galaxy And Mass Assembly (GAMA), după ce a examinat blocuri imense de spațiu îndepărtat, aflate la mai multe miliarde de ani lumină depărtare, a concluzionat că universul „se stinge încet\". Cercetătorii au măsurat energia produsă de 200.000 de galaxii, descoperind că este de două ori mai redusă decât cea generată acum 2 miliarde de ani.The Guardian, via MSN - \"Universe slowly dying as old stars fade faster than new ones are born\"\n 14 august: Matematicieni americani de la Universitatea Washington au descoperit un nou tip de pentagon neregulat. Este vorba de un nou tip de „mozaicare pentagonală\", iar noua formă descoperită reprezintă cel de-al 15-lea tip de pentagon neregulat care este capabil de o astfel de performanță. Precedentul pentagon de acest tip a fost descoperit în urmă cu 30 de ani.\n 18 august: Reprezentanții Apelor Române afirmă că Dunărea are cel mai mic debit din ultimii 32 de ani. Debitul Dunării este de doar 2.300 mc/s la intrarea în țară, față de 4.300 mc/s, cât este media lunii august.\n 20 august: Prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, își anunță demisia și cere alegeri anticipate pe 20 septembrie.\n 25 august: Regizorul ucrainean Oleg Sențov, care s-a opus anexării Crimeii la teritoriul rus, a fost condamnat pentru „terorism” la 20 de ani de închisoare de un tribunal din sudul Rusiei.\n 26 august: Criza refugiaților: Vicepremierul Cehiei solicită închiderea imediată a frontierei externe a spațiului Schengen pentru a fi oprit afluxul de refugiați.\n\nSeptembrie\n\n 1 septembrie: Criza refugiaților: Autoritățile din Ungaria au închis Gara Keleti din Budapesta, pentru a preveni ca sute de imigranți să treacă granița cu trenul spre alte capitale europene.\n 4 septembrie: Șefii de guvern din statele Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia), au convenit la Praga să-și mențină poziția lor comună de respingere a propunerii de impunere a unor cote obligatorii de refugiați între statele Uniunii Europene.\n 5 septembrie: Criza refugiaților: Ca urmare a deciziei Austriei și Germaniei de a renunța la normele sistemului de azil, aproximativ 6.500 de imigranți - cea mai mare parte din Siria, Irak și Afganistan - au ajuns la Viena și în alte orașe austriece. Ei au călătorit din Ungaria cu autobuzul, trenul sau pe jos. Emigranții au avut posibilitatea de a se înregistra în Austria sau a trece în Germania.Washingtonpost - \"First waves of migrants reach Austria; thousands more gather in Hungary\"\n 6 septembrie: Primarul Sorin Oprescu și alte cinci persoane aflate în legătură cu Primăria Municipiului București au fost arestate pentru fapte de corupție.\n 9 septembrie: Regina Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii (63 de ani și șapte luni), surclasând-o pe regina Victoria, stră-străbunica sa.\n 10 septembrie: Rămășițe ale unei vechi specii umane (Homo naledi) au fost descoperite într-o peșteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi. Echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice a formulat ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare.\n 16 septembrie: A avut loc un Cutremur în Chile de 8,3 grade Richter, soldat cu 13 morți.\n 17 septembrie: Armata din Burkina Faso a comunicat că deține controlul asupra țării vest-africane, confirmând desfășurarea unei lovituri de stat. Liderii loviturii de stat, care provin dintr-o unitate de elită a gărzii prezidențiale s-au legitimat drept Consiliul Național pentru Democrație.\n 18 septembrie: Cupa Mondială de Rugby din 2015 a fost declarată deschisă la Stadionul Twickenham din Londra de președintele World Rugby împreună cu Prințul Henry de Wales.\n 19 septembrie: Camera superioară a Parlamentului japonez a aprobat controversata legislație care permite pentru prima dată de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, trimiterea de soldați într-un conflict în străinătate.\n 19 septembrie: Papa Francisc începe o vizită de trei zile în Cuba. Suveranul pontif a contribuit esențial la detensionarea relațiilor dintre Statele Unite și Cuba.\n 20 septembrie: Alegeri anticipate în Grecia câștigate clar de Syriza. Partidul lui Alexis Tsipras a obținut 35,46% din voturile exprimate, ceea ce îi aduce 145 din cele 300 de locuri din parlament, cu patru mai puține decât la alegerile din ianuarie care l-au adus pentru prima dată pe Tsipras la putere.\n 24 septembrie: Papa Francisc devine primul suveran pontif care ține un discurs în fața Camerelor reunite ale Congresului american. El a abordat mai multe probleme: avortul, importanța familiei și a căsătoriei, schimbările climatice, imigrația și criza refugiaților cauzate de tulburări la nivel mondial, un comportament de afaceri adecvat și eliminarea la nivel mondial a pedepsei capitale.Washingtonpost - \"Pope Francis implores Congress to accept immigrants as their own\"\n 24 septembrie: Peste 700 de persoane au murit și peste 800 au fost rănite în busculada produsă la Mina, în apropierea orașului sfânt musulman Mecca, din Arabia Saudită, în cea mai gravă tragedie întâmplată în ultimii 25 de ani în timpul pelerinajului anual (Hajj), la care participă două milioane de oameni.BBC - \"Hajj stampede: At least 717 killed in Saudi Arabia\"\n 27 septembrie: Alianța separatistă condusă de către liderul catalan Artur Mas a obținut 72 din cele 135 de mandate ale Parlamentului Catalan, după numărarea a 99% din voturi la alegerile regionale din Catalonia. Lista lui Mas, „Junts pel si\" (împreună pentru da), a obținut 62 de mandate dintre aceste mandate, iar „Candidatura d'Unitat Popular\" (CUP, extremă stânga),10.\n 28 septembrie: NASA afirmă că a găsit cea mai bună dovadă de existență a apei lichide pe Marte. Un studiu publicat în revista Nature Geoscience arată că în dungile de culoare închisă care apar pe suprafața planetei Marte au fost găsite semne ale prezenței unor săruri minerale „hidratate\", care necesită apă pentru a se forma.\n 30 septembrie: Rusia începe atacurile aeriene în sprijinul guvernului sirian împotriva ISIS și a forțelor anti-guvernamentale din Siria .\n\n Octombrie \n\n 1 octombrie: Se lansează noul post din cadrul trustului Digi TV: Digi Sport 4.\n 4 octombrie: Cel puțin 16 persoane au murit în urma unor furtuni extrem de violente, urmate de inundații masive, care au avut loc în cursul nopții de 3-4 octombrie în sud-estul Franței, în zona cunoscută sub numele „Coasta de Azur\", numeroase vehicule și case fiind duse de viituri în Marea Mediterană.\n 5 octombrie: Coaliția guvernamentală de centru-dreapta din Portugalia a câștigat alegerile legislative din 4 octombrie, considerate un test pentru măsurile sale dure de austeritate, dar eșecul său de a obține majoritatea va genera probabil instabilitate politică.\n 5 octombrie: Criza refugiaților în Europa: Autoritățile de la Bruxelles și Ankara au stabilit un plan de acțiune pentru reglarea fluxului de refugiați care se îndreaptă către Europa, plan ce are la bază crearea de tabere de primire și intensificarea controalelor la graniță.\n 8 octombrie: NASA a anunțat că imaginile de la suprafața planetei pitice Pluto obținute de sonda New Horizons prezintă o spectaculoasă „ceață\" care conferă culoarea albastră cerului plutonian și plăci de gheață din apă la sol.\n 10 octombrie: O serie de atentate sinucigașe ucid cel puțin 100 de persoane la un raliu de pace din Ankara, Turcia, și rănesc mai mult de 400 de persoane.\n 11 octombrie: Aleksandr Lukașenko câștigă alegerile prezidențiale din Belarus cu o majoritate de 83,49% din voturile exprimate.\n 15 octombrie: Parlamentul moldovean a votat pentru ridicarea imunității parlamentare a fostului premier Vlad Filat, acuzat de implicare în fraudele de la Banca de Economii (BEM).\n 18 octombrie: Judecătorii moldoveni au decis, plasarea în arest preventiv a fostului premier Vlad Filat, acuzat de fraude bancare și luare de mită. Fostul premier moldovean va contesta la o instanță superioară decizia și a depus o plângere penală împotriva denunțătorului său, Ilan Shor, pe care îl acuză că a făcut declarații false.\n 29 octombrie: Guvernul pro-european din Republica Moldova, condus de premierul Valeriu Streleț, a fost demis joi printr-o moțiune de cenzură, care a fost votată de 65 de parlamentari.\n 29 octombrie: China a anunțat că renunță la controversata politică a copilului unic după 36 de ani. Tuturor cuplurilor li se va permite să aibă doi copii.\n 30 octombrie: Premierul moldovean Valeriu Streleț i-a prezentat președintelui Nicolae Timofti demisia Guvernului, în urma moțiunii de cenzură votate joi de Parlament. Nicolae Timofti l-a numit pe vicepremierul liberal Gheorghe Brega în funcția de premier interimar, până la formarea unui nou Guvern.\n 30 octombrie: 64 de persoane au murit (după ultimul bilanț din 29 iulie 2017) și alte peste 160 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în clubul Colectiv din București. Incendiul a izbucnit, cel mai probabil, de la artificiile folosite la un concert care avea loc în acel moment.\n 31 octombrie: Incendiul din clubul Colectiv: Guvernul României declară trei zile de doliu național. \n 31 octombrie: Un avion rus Airbus A-321 cu 224 de persoane la bord, care a decolat din stațiunea egipteană Sharm el-Sheikh către orașul rusesc Sankt Petersburg, s-a prăbușit în centrul Sinaiului.BBC -\"Sinai plane crash: No survivors on Russian airliner KGL9268\". Nu au fost supraviețuitori.\n\n Noiembrie \n\n 4 noiembrie: Premierul Victor Ponta își depune mandatul la presiunea protestelor din centrul Bucureștiului. Tot în aceeași zi și primarul sectorului 4 din București, Cristian Popescu Piedone, își depune mandatul.\n 7 noiembrie: Liderii Taiwanului Ma Ying-jeou și Chinei Xi Jinping și-au strâns mâna, într-o întâlnire istorică, marcând primul contact la vârf între cei doi foști inamici din timpul Războiului Rece, despărțiți în urma războiului civil, în urmă cu 66 de ani.\n 10 noiembrie: Fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloș este desemnat de către președintele Klaus Iohannis, pentru funcția de prim-ministru al României.\n 11 noiembrie: Astronomii anunță descoperirea lui V774104, cel mai îndepărtat obiect cunoscut până acum din sistemul solar, care se situează la 15,4 miliarde de kilometri de Soare, de trei ori mai mult decât distanța până la Pluto.\n 13 noiembrie: Bilanțul incendiului din clubul Colectiv a ajuns la 55 de decese.\n 13 noiembrie: Mai multe explozii și atentate teroriste au avut loc în mai multe zone din Paris, bilanțul fiind de cel puțin 140 de morți și sute de răniți. Câteva explozii s-au produs în zona Stade de France, unde avea loc un amical între echipele de fotbal ale Franței și Germaniei, iar alte atacuri armate au fost semnalate în zonele Fontaine au Roi, Charonne și Bataclan.\n 17 noiembrie: Premierul Dacian Cioloș și miniștrii cabinetului său au depus jurământul de investitură la Palatul Cotroceni.\n 19 noiembrie: S-a anunțat că un diamant uriaș de 1.111 carate și de o calitate excepțională, considerat cel mai mare și mai valoros descoperit în ultimul secol, a fost extras recent dintr-o mină din Botswana.\n 20 noiembrie: Criza ostaticilor de la Hotelul Radisson Blu din Bamako, Mali, s-a soldat cu moartea a 27 de persoane.\n 24 noiembrie: Forțele Aeriene ale Turciei au doborât un bombardier rusesc Suhoi Su-24 lângă granița siriano-turcă. Relațiile ruso-turce au devenit extrem de tensionate.\n 29 noiembrie: Marea Britanie câștigă pentru a zecea oară Cupa Davis, însă pentru prima dată din anul 1936, după ce a învins Belgia. Andy Murray a câștigat toate cele trei meciuri, jucând atât la simplu cât și la dublu în echipă cu fratele său, Jamie Murray.\n\nDecembrie\n\n 2 decembrie: Doi oameni au deschis focul în San Bernardino, California (SUA), la un centru social, omorând cel puțin 14 persoane și rănind alte 14. După două zile masacrul a fost reclasificat în „act de terorism\".CNN - \"At least 14 people killed in shooting in San Bernardino; suspect identified\"\n 3 decembrie: A fost lansată sonda spațială LISA Pathfinder, care va testa tehnologiile necesare pentru detectarea undelor gravitaționale.\n 7 decembrie: Beijing a decretat cod roșu de poluare, ceea ce înseamnă că începând de a doua zi, milioane de autovehicule vor fi forțate să staționeze, fabricile și spațiile în construcție vor fi închise, iar școlile și alte instituții publice vor fi sfătuite să își suspende activitatea.\n 12 decembrie: La Paris s-a semnat un tratat în temeiul (UNFCCC), care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020.\n 14 decembrie: Peste 700.000 de persoane din statul Filipine au fost evacuate preventiv din cauza Taifunului Melor, care s-a intensificat rapid în weekend pe măsură ce a avansat spre insula estică Samar.\n 15 decembrie: Bilanțul incendiului din clubul Colectiv a ajuns la 62 de decese.\n 21 decembrie: Partidul Popular al președintelui Guvernului spaniol Mariano Rajoy s-a clasat pe primul loc în urma alegerilor legislative, dar a pierdut majoritatea absolută, în favoarea partidelor de stânga care, împreună, ar putea guverna, potrivit rezultatelor definitive.\n 21 decembrie: Peste 130 de incendii de vegetație afectau Asturia, în nord-vestul Spaniei, unde o masă de aer neobișnuit de caldă și uscată a îngreunat intervenția pompierilor, iar aceste incendii au condus la închiderea temporară a unor drumuri și unei linii feroviare.\n 21 decembrie: Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, l-a desemnat pe omul de afaceri Ion Sturza pentru funcția de prim-ministru.\n 22 decembrie: Bilanțul incendiului din clubul Colectiv a ajuns la 63 de decese.\n 22 decembrie: Compania americană SpaceX, după ce a trimis pe orbită o rachetă cu 11 sateliți, a reușit în premieră să o recupereze, racheta aterizând controlat la baza din Centrul Spațial Kenedy. Zborul a durat 10 minute, iar racheta a aterizat la aproximativ 9 km de locul decolării.\n 25 decembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,2 grade Richter s-a produs, în nord-estul Afganistanului, aproape de granița cu Pakistan și Tadjikistan, a anunțat Institutul de geologie al Statelor Unite (USGS). Cel puțin 12 persoane au fost rănite și spitalizate în provincia afgană Nangarhar (est).\n\n An desemnat \n\nNașteri\n 2 mai: Prințesa Charlotte de Cambridge, fiica Prințului William, Duce de Cambridge, strănepoata reginei Elisabeta a II-a.\n\n Decese \nIanuarie\n 3 ianuarie: Muath Al-Kasasbeh, 26 ani, pilot militar iordanian (n. 1988)\n 4 ianuarie: Aurel Găvan, 66 ani, deputat român (1990-1992), primar al municipiului Bârlad (1992-1996), (n. 1948)\n 5 ianuarie: Jean-Pierre Beltoise, 77 ani, pilot francez de Formula 1 (n. 1937)\n 7 ianuarie: Tadeusz Konwicki, 88 ani, regizor și scriitor polonez (n. 1926)\n 7 ianuarie: Rod Taylor, 84 ani, actor australian de film (n. 1930)\n 10 ianuarie: Harry V. Jaffa, 96 ani, filozof, istoric, editor și profesor american (n. 1918)\n 10 ianuarie: Otto Helmut Mayerhoffer, 71 ani, primar al municipiului Roman (1992-1996), (n. 1943)\n 11 ianuarie: Anita Ekberg, 83 ani, actriță italiană de etnie suedeză (n. 1931)\n 13 ianuarie: Valentin Nicolau, 54 ani, geofizician, scriitor și antreprenor român (n. 1960)\n 14 ianuarie: Iván Andrassew, 62 ani, scriitor maghiar (n. 1952)\n 15 ianuarie: Qasim al-Raymi, membru al-Qaeda yemenită (n. 1978)\n 18 ianuarie: Christine Valmy, 88 ani, om de afaceri american (n. 1926)\n 19 ianuarie: Marcu Burtea, 67 ani, senator român (1996-2000), (n. 1947)\n 19 ianuarie: Justin Capră (Virgilius Justin Capră), 81 ani, inventator auto, profesor și inginer român (n. 1933)\n 19 ianuarie: Robert Manzon, 97 ani, pilot francez de Formula 1 (n. 1917)\n 20 ianuarie: Edgar Froese (Edgar Wilmar Froese), 70 ani, artist german și pionier al muzicii electronice (Tangerine Dream), (n. 1944)\n 22 ianuarie: Tudor Opriș, 88 ani, scriitor român (n. 1926)\n 23 ianuarie: Abdullah bin Abdulaziz al-Saud (n. Abdullah bin Abdulaziz bin Abdulrahman bin Faisal bin Turki bin Abdullah bin Muhammad bin Saud), 90 ani, rege al Arabiei Saudite (2005-2015), (n. 1924)\n 25 ianuarie: Demis Roussos (n. Artemios Ventouris Roussos), 68 ani, cântăreț grec (Goodbye, My Love, Goodbye), (n. 1946)\n27 ianuarie: Viorica Lascu, 96 ani, filolog și memorialist român (n. 1919)\n 27 ianuarie: Charles Hard Townes, 99 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1964), (n. 1915)\n 28 ianuarie: Yves Chauvin, 84 ani, chimist francez, laureat al Premiului Nobel (2005), (n. 1930)\n 29 ianuarie: Alexander Vraciu, 96 ani, aviator american de etnie română (n. 1918)\n 30 ianuarie: Jeliu Jelev, 79 ani, om politic bulgar, președinte al Bulgariei (1990-1997), (n. 1935)\n 30 ianuarie: Aureliu Leca, 74 ani, senator român (2000-2004), (n. 1940)\n 31 ianuarie: Richard von Weizsäcker, 94 ani, politician german, președinte al RFG (1984-1994), (n. 1920)\n\nFebruarie\n 1 februarie: Aldo Ciccolini, 89 ani, pianist italian (n. 1925)\n 1 februarie: Udo Lattek, 82 ani, fotbalist (atacant) și antrenor german (n. 1935)\n 2 februarie: Tibor Bitskey, 85 ani, actor maghiar (n. 1929)\n 3 februarie: Ion Nunweiller, 79 ani, fotbalist român (n. 1936)\n 4 februarie: John Barber, 85 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1929)\n 5 februarie: Val Logsdon Fitch, 91 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1980), (n. 1923)\n 5 februarie: Eudochia Zavtur, 61 ani, artistă plastică din Republica Moldova (n. 1953)\n 6 februarie: Mircea Deac, 93 ani, critic de artă român (n. 1921)\n 7 februarie: Assia Djebar, 78 ani, scriitoare, traducătoare și producătoare algeriană de film (n. 1936)\n 11 februarie: Lou Shaw, 89 ani, scenarist și producător de film american (n. 1925)\n 14 februarie: Michele Ferrero, 89 ani, om de afaceri italian (Ferrero SpA), (n. 1925)\n 14 februarie: Louis Jourdan (n. Louis Robert Gendre), 93 ani, actor francez de film (n. 1921)\n 14 februarie: Octavian Naghiu, 81 ani, solist român de operă (tenor), (n. 1933)\n 16 februarie: John Davies, 76 ani, istoric galez (n. 1938)\n 16 februarie: Lorena Rojas (Seydi Lorena Rojas Gonzalez), 44 ani, actriță (Zapata) și cântăreață mexicană (n. 1971)\n 16 februarie: Radu Simion, 75 ani, naist român (n. 1940)\n 20 februarie: György Jánosházy, 92 ani, jurnalist și traducător maghiar (n. 1922)\n 21 februarie: Camil Mureșanu, 87 ani, academician român (n. 1927)\n 21 februarie: Christopher Price, 83 ani, om politic britanic (n. 1932)\n22 februarie: Mihai Olos, 74 ani, artist plastic român (n. 1940)\n 23 februarie: James Aldridge, 97 ani, romancier britanic de etnie australiană (n. 1917)\n 26 februarie: Sergiu Adam, 78 ani, poet, prozator și traducător român (n. 1936)\n 27 februarie: Boris Nemțov, 55 ani, politician rus (n. 1959)\n 27 februarie: Leonard Nimoy, 83 ani, actor american (Star Trek), (n. 1931)\n 28 februarie: Yașar Kemal, 91 ani, romancier turc (n. 1923)\n\nMartie\n 1 martie: Anatolie Logunov, 88 ani, fizician rus (n. 1926)\n 1 martie: Daniel von Bargen, 64 ani, actor american de film, teatru și televiziune (n. 1950)\n 3 martie: Zoe Anghel Stanca, 95 ani, actriță și regizoare română (n. 1920)\n 4 martie: George Motoi, 79 ani, actor român (n. 1936)\n 4 martie: Ursula Șchiopu, 96 ani, profesor universitar român (n. 1918)\n 6 martie: Walter Biemel, 97 ani, filosof român de etnie germană (n. 1918)\n 6 martie: Iulian Topliceanu, 89 ani, general român (n. 1929)\n 8 martie: Dezső Kovács, 66 ani, medic român de etnie maghiară (n. 1948)\n 8 martie: Constantin Moraru, 88 ani, specialist în domeniul fiziologiei, biochimiei, geneticii și ameliorării plantelor (n. 1926)\n 9 martie: Marcel Dragomir, 70 ani, compozitor român (n. 1944)\n 10 martie: Aurel Niculescu, 91 ani, general de aviație român (n. 1924)\n 12 martie: Terry Pratchett, 66 ani, scriitor american (n. 1948)\n 13 martie: Daevid Allen (n. Christoher David Allen), 77 ani, poet, chitarist, compozitor australian (Soft Machine, Gong), (n. 1938)\n 13 martie: Lia van Leer, 90 ani, pionieră și animatoare a vieții cinematografice din Israel (n. 1924)\n 13 martie: Maria Vicol, 79 ani, scrimeră olimpică română (n. 1935)\n 14 martie: Valentin Rasputin, 77 ani, scriitor rus (n. 1937)\n 15 martie: Eusebiu Ștefănescu, 70 ani, actor român de teatru și film (n. 1944)\n 15 martie: Alexandru Vlad, 64 ani, scriitor român (n. 1950)\n 15 martie: Alexandru Vlad, scriitor român (n. 1950)\n 16 martie: Buddy Elias, 89 ani, actor evețian și președinte al Fundației Anne Frank (n. 1925)\n 16 martie: Andy Fraser (n. Andrew McLan Fraser), 62 ani, muzician britanic (Free), (n. 1952)\n 18 martie: Grace Ogot, 85 ani, scriitoare kenyană (n. 1930)\n 19 martie: Mordecai Roshwald, 93 ani, scriitor american de etnie evreiască (n. 1921)\n 20 martie: Andrei Brezianu, 80 ani, prozator, eseist, traducator român (n. 1934)\n 21 martie: Panait I. Panait, 83 ani, istoric român (n. 1931)\n 21 martie: James Spicer, 89 ani, om politic britanic (n. 1925)\n 23 martie: Constantin Turtă, 74 ani, academician din R. Moldova (n. 1940)\n 23 martie: Lee Kuan Yew, 91 ani, prim-ministru al statului Singapore (1959-1990), (n. 1923)\n 24 martie: Oleg Bryjak, 54 ani, solist de operă german, născut în Kazahstan (n. 1960)\n 24 martie: Astrid Ivask, 88 ani, poetă letono-americană (n. 1926)\n 26 martie: Tomas Tranströmer, 83 ani, poet, traducător și psiholog suedez, laureat al Premiului Nobel (2011), (n. 1931)\n 27 martie: Olga Syahputra, 32 ani, actor de comede indonezian (n. 1983)\n27 martie: Susumu Yokota, 54 ani, compozitor japonez (n. 1961)\n 30 martie: Ioan Atanasiu Delamare, 60 ani, artist grafic și profesor român (n. 1955)\n30 martie: Ingrid van Houten-Groeneveld, 93 ani, astronomă neerlandeză (n. 1921)\n 30 martie: Preston James Ritter, 65 ani, baterist, instructor de tobe și autor de metode de percuție american (The Electric Prunes), (n. 1949)\n\nAprilie\n 1 aprilie: Sebastian-Barbu Bucur, 85 ani, compozitor român (n. 1930)\n1 aprilie: Misao Okawa, 117 ani, supercentenară japoneză (n. 1898)\n 1 aprilie: Nicolae Rainea, 81 ani, fotbalist și arbitru de fotbal român (n. 1933)\n 1 aprilie: Sebastian-Barbu Bucur, cântăreț român (n. 1930)\n 2 aprilie: Manoel de Oliveira, 106 ani, regizor portughez (n. 1908)\n 3 aprilie: Petre Anghel, 71 ani, scriitor și profesor universitar român (n. 1944)\n 3 aprilie: Paul Grigoriu, 70 ani, ziarist român, realizator de emisiuni radiofonice (n. 1945)\n 4 aprilie: Anca Giurchescu, 84 ani, cercetătoare română a dansului popular și etnocoregraf, unul dintre fondatorii disciplinei (n. 1930)\n 4 aprilie: Ioan Pușcaș, 82 ani, medic radiolog român (n. 1932)\n 5 aprilie: Richard Dysart, 86 ani, actor american (n. 1929)\n 6 aprilie: Giovanni Berlinguer, 90 ani, europarlamentar italian (2004-2009), (n. 1924)\n 7 aprilie: Geoffrey Lewis, 79 ani, actor american (n. 1935)\n 8 aprilie: Alexe Rău, 61 ani, bibliolog, poet, eseist și filosof din R. Moldova (n. 1953)\n9 aprilie: Constantin Drăghici, 83 ani, cântăreț, compozitor și orchestrator român (n. 1932)\n 9 aprilie: Sascha Weidner, 40 ani, artist german (n. 1974)\n 11 aprilie: Toma Dordea, 94 ani, electrotehnician român (n. 1921)\n 12 aprilie: Feliks Netz, 75 ani, poet polonez (n. 1939)\n13 aprilie: Eduardo Galeano, 74 ani, jurnalist și scriitor uruguayan (n. 1940)\n 13 aprilie: Günter Grass, 87 ani, poet, nuvelist, dramaturg, sculptor, romancier și grafician german (n. 1927)\n 14 aprilie: Meir Rosenne, 84 ani, jurist român, de etnie evreiască (n. 1931)\n14 aprilie: Vladimir Valuțki, 78 ani, scenarist rus (n. 1936)\n 15 aprilie: Tadahiko Ueda, 67 ani, fotbalist japonez (n. 1947)\n 21 aprilie: Elisabeth Axmann, 88 ani, scriitoare română (n. 1926)\n 22 aprilie: Eleodor Focșeneanu, 89 ani, jurist român (n. 1925)\n 24 aprilie: Władysław Bartoszewski, 93 ani, om politic, ministru de externe al Poloniei (1995 și 2000-2001), (n. 1922)\n 25 aprilie: Paolo Galletti, 78 ani, sportiv italian (înot), (n. 1937)\n 28 aprilie: Batîrhan Șukenov, 52 ani, cântăreț rus (n. 1962)\n 29 aprilie: Ovidiu Drimba, 95 ani, istoric literar român (n. 1919)\n 30 aprilie: Patachou (n. Henriette Ragon), 96 ani, cântăreață și actriță franceză (n. 1918)\n\nMai\n 2 mai: Maia Plisețkaia, 91 ani, regizoare și maestră în balet, coregrafă, actriță și balerină rusă de etnie evreiască (n. 1925)\n 3 mai: Emil Pavelescu, 71 ani, pictor român (n. 1944)\n 5 mai: Isai Cârmu, 78 ani, pictor, grafician și portretist din Republica Moldova (n. 1940)\n 7 mai: Cornel Mihulecea, 90 ani, inginer român (n. 1925)\n 8 mai: Myriam Yardeni, 83 ani, istorică evreică (n. 1932)\n 9 mai: Kenan Evren, 97 ani, politician turc, președinte al Turciei (1980-1989), (n. 1917)\n 11 mai: Jef Geeraerts, 85 ani, scriitor belgian (n. 1930)\n 14 mai: Cornelia Daneț (n. Demetrescu), 85 ani, pictoriță română (n. 1929)\n14 mai: B. B. King (n. Riley B. King), 89 ani, cântăreț, compozitor și instrumentist afro-american (n. 1925)\n 15 mai: Renzo Zorzi, 68 ani, pilot italian de Formula 1 (n. 1946)\n 18 mai: Halldór Ásgrímsson, 67 ani, prim-ministru al Islandei (2004-2006), (n. 1947)\n18 mai: Ana Barbu, 55 ani, interpretă de muzică populară din R. Moldova (n. 1959)\n 19 mai: Ahmad Alaskarov, 79 ani, fotbalist azer (n. 1935)\n 21 mai: Panaite C. Mazilu, 100 ani, inginer român (n. 1915)\n 23 mai: John Forbes Nash, 86 ani, matematician american (n. 1928)\n 23 mai: John Nash, matematician american (n. 1928)\n 24 mai: Tanith Lee, 67 ani, scriitoare britanică (n. 1947)\n 25 mai: Mary Ellen Mark, 75 ani, fotograf american (n. 1940)\n 26 mai: Petru Țaranu, 81 ani, publicist român (n. 1934)\n 28 mai: Hans Bender, 95 ani, scriitor și editor german (n. 1919)\n 29 mai: Laurica Lunca, 57 ani, handbalistă română (n. 1958)\n 29 mai: Betsy Palmer, 88 ani, actriță americană de film și televiziune (n. 1926)\n 30 mai: Vladimir Arnautović, 43 ani, baschetbalist și antrenor sârb (n. 1971)\n\nIunie\n 2 iunie: Alberto De Martino, 85 ani, regizor și producător de film, scenarist și actor italian (n. 1929)\n 2 iunie: Irwin Rose, 88 ani, chimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel (2004), (n. 1926)\n 3 iunie: Lajos Magyari, 72 ani, senator român (1992-1996) de etnie maghiară (n. 1942)\n 4 iunie: Bengt Berndtsson, 82 ani, fotbalist suedez (n. 1933)\n4 iunie: Ioan Gheorghe Mihețiu, 68 ani, senator român (2004-2008), (n. 1946)\n 6 iunie: Pierre Brice (n. Pierre Louis le Bris), 86 ani, actor francez (Winnetou, Dacii), (n. 1929)\n6 iunie: Serghei Șarikov, 41 ani, scrimer rus (n. 1974)\n6 iunie: Ludvík Vaculík, 88 ani, jurnalist ceh (n. 1926)\n 7 iunie: Christopher Lee (Christopher Frank Carandini Lee), 93 ani, actor britanic (Războiul stelelor), (n. 1922)\n 7 iunie: Igor Rosohovatski, 85 ani, scriitor ucrainean de literatură SF (n. 1929)\n 8 iunie: Florin Buruiană, 77 ani, senator român (1992-1996), (n. 1937)\n 8 iunie: Eugenia Davitașvili (aka Juna), 65 ani, vindecătoare din Rusia, astrolog și președinte al Academiei Internaționale de Științe Alternative (n. 1949)\n 9 iunie: Igor Costin, 78 ani, fotograf din R. Moldova (n. 1936)\n9 iunie: James Last (n. Hans Last), 86 ani, muzician german (n. 1929)\n 9 iunie: Corneliu Leu, 82 ani, scriitor, dramaturg și regizor român de film (n. 1932)\n 12 iunie: Michael Gallagher, 80 ani, om politic britanic (n. 1934)\n 14 iunie: Luca Pițu, 68 ani, eseist, publicist și profesor român (n. 1947)\n 15 iunie: Bazil Dumitrean, 75 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1940)\n 15 iunie: Janna Friske, 40 ani, cântăreață și actriță rusă (n. 1974)\n 15 iunie: Kirk Kerkorian, 98 ani, om de afaceri, investitor și filantrop american de etnie armeană (n. 1917)\n 17 iunie: Süleyman Demirel, 90 ani, al 9-lea președinte al Republicii Turcia (1993-2000), (n. 1924)\n20 iunie: Vasile Ionel, 88 ani, general român (n. 1927)\n 20 iunie: Angelo Niculescu, 93 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1921)\n 21 iunie: Bogdan George Nicula, 35 ani, balerin român (n. 1979)\n 22 iunie: Laura Antonelli, 73 ani, actriță italiană (n. 1941)\n22 iunie: Constantin Cernăianu, 83 ani, fotbalist și antrenor român (n.1933)\n 22 iunie: James Ray Horner, 61 ani, compozitor american de muzică de film (n. 1953)\n 25 iunie: Ioan Chindriș, 77 ani, istoric român (n. 1938)\n25 iunie: Patrick McNee, 93 ani, actor britanic de film (n. 1922)\n 25 iunie: Alejandro Romay, 88 ani, om de afaceri și mogul mass-media argentinian (n. 1927)\n 26 iunie: Evgheni Primakov, 85 ani, om politic rus, prim-ministru al Rusiei (1998-1999), (n. 1929)\n 28 iunie: Chris Squire (n. Christopher Russell Edward Squire), 67 ani, muzician britanic (Yes), (n. 1948)\n29 iunie: Josef Masopust, 84 ani, fotbalist ceh (n. 1931)\n 29 iunie: Charles Pasqua, 88 ani, om politic francez (n. 1927)\n 29 iunie: Ionel Solomon, 86 ani, fizician francez de etnie română, membru al Academiei Franceze de Știință (n. 1929)\n 30 iunie: Ludovic Bács, 85 ani, dirijor și compozitor român de etnie maghiară (n. 1930)\n\nIulie\n 1 iulie: Nicholas Winton, 106 ani, supercentenar britanic (n. 1909)\n 3 iulie: Mariana Ionescu, 67 ani, prozatoare, poetă și critic literar român (n. 1947)\n 5 iulie: Prințesa Dorothea de Bavaria, 95 ani (n. 1920)\n5 iulie: Yoichiro Nambu, 94 ani, fizician american de etnie japoneză (n. 1921)\n 6 iulie: Dumitru Blajinu, 80 ani, violonist din R. Moldova (n. 1934)\n 7 iulie: Angela Ciochină, 61 ani, cântăreață română (n. 1955)\n 7 iulie: Eliezer Hager, 90 ani, rabin româno-israelian (n. 1924)\n7 iulie: Anamaria Pop, 63 ani, scriitoare română (n. 1952)\n 8 iulie: Yoash Tsiddon, 88 ani, politician român de etnie evreiască (n. 1926)\n 9 iulie: Roger Ranoux, 93 ani, politician francez (n. 1921)\n 10 iulie: Hussein Fatal (n. Bruce Edward Washington, jr.), 38 ani, rapper american (Outlawz), (n. 1977)\n 10 iulie: Omar Sharif (n. Michel Demitri Shalhoub), 83 ani, actor egiptean (n. 1932)\n 12 iulie: Chenjerai Hove, 58 ani, poet, romancier și eseist zimbabwian (n. 1956)\n13 iulie: Gabriel Diradurian, 68 ani, romancier și dramaturg român (n. 1947)\n 13 iulie: Andy Sutcliffe, 68 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1947)\n 13 iulie: Ildikó Tordasi (n. Ildikó Schwarczenberger), 63 ani, scrimeră maghiară (n. 1951)\n 14 iulie: Oleg Beloțerkovski, 89 ani, matematician și inginer rus (n. 1925)\n 14 iulie: Oleg Belotserkovskii, matematician rus (n. 1925)\n 16 iulie: Alcides Edgardo Ghiggia, 88 ani, fotbalist uruguayan (n. 1926)\n 17 iulie: Jules Bianchi, 25 ani, pilot francez de Formula 1 (n. 1989)\n 18 iulie: Octavian Bot, 64 ani, deputat român (1992-2000 și 2008-2012), (n. 1951)\n 19 iulie: Ghennadi Selezniov, 67 ani, politician rus (n. 1947)\n 21 iulie: Theodore Bikel, 91 ani, actor austriac (n. 1924)\n 21 iulie: Günter Fronius, 107 ani, antreprenor austriac și fondator al Fronius International GmbH, de etnie română (n. 1907)\n 25 iulie: Valeriu Pantazi (n. Valeriu Pantazie Constantinescu), 75 ani, poet, scriitor și pictor român (n. 1940)\n 27 iulie: Gheorghe Ciobanu, 50 ani, deputat român (n. 1964)\n 27 iulie: Aurel Vlădoiu, 67 ani, politician român (n. 1948)\n 27 iulie: Gheorghe Ciobanu, politician român (n. 1964)\n 28 iulie: Ion Furnică, 84 ani, dansator sovietic și moldovean (n. 1931)\n 31 iulie: Iulian Mincu, 88 ani, senator român (1992-1996), (n. 1927)\n 31 iulie: Roddy Piper (n. Roderick George Toombs), 61 ani, actor și wrestler canadian (n. 1954)\n\nAugust\n\n 3 august: Laurențiu Mircea Popescu, 71 ani, medic român (n. 1944)\n 4 august: Vitalie Belousov, 85 ani, inovator, inventator, profesor universitar, doctor inginer român (n. 1930)\n6 august: Mircea Dobrescu, 84 ani, pugilist român (n. 1930)\n 6 august: Malvina Urșianu, 88 ani, scenaristă română (n. 1927)\n 9 august: Jack Gold, 85 ani, regizor britanic (n. 1930)\n 11 august: Álmos Albert, 61 ani, politician maghiar din România (n. 1954)\n 14 august: Ițhak Orpaz, 93 ani, scriitor, poet și traducător israelian (n. 1921)\n 15 august: Dorel Cernomazu, 68 ani, profesor universitar român (n. 1947)\n 16 august: Mile Mrkšić, 68 ani, militar sârb (n. 1947)\n16 august: Goldie Steinberg, 114 ani, supercentenară americană (n. 1900)\n 17 august: Jacob Bekenstein, 68 ani, fizician mexican (n. 1947)\n 18 august: Khaled al-Asaad, 83 ani, arheolog sirian (n. 1932)\n 18 august: Beata Brookes, 84 ani, om politic britanic (n. 1931)\n 20 august: Lev Durov, 83 ani, actor sovietic și rus de teatru și de film (n. 1931)\n 20 august: Alexandru Nicula, 102 ani, prelat papal român, protopop unit al Clujului, deținut politic, unul din liderii rezistenței greco-catolice din România. (n. 1913)\n 22 august: Eric Thompson, 95 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1919)\n22 august: Erika Zuchold (n. Erika Barth), 68 ani, sportivă germană (gimnastică artistică), (n. 1947)\n 23 august: Guy Ligier, 85 ani, pilot francez de Formula 1 (n. 1930)\n 24 august: Justin Wilson, 37 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1978)\n 27 august: Matei Boilă, 89 ani, senator român (1992-2000), (n. 1926)\n 29 august: Wayne Dyer, 75 ani, psiholog, educator și scriitor american (n. 1940)\n 30 august: Wes Craven (Wesley Earl Craven), 76 ani, regizor de film, actor și scenarist american (n. 1939)\n30 august: Brian Hord, 81 ani, politician britanic (n. 1934)\n 30 august: Dan Iordăchescu, 85 ani, solist român de operă (bariton), (n. 1930)\n\nSeptembrie\n 1 septembrie: Manlio Cancogni, 99 ani, scriitor italian (n. 1916)\n 1 septembrie: Boris David, 86 ani, inginer chimist român (n. 1929)\n 2 septembrie: Eleonora Enăchescu, cântăreață română (n. 1952)\n 4 septembrie: Mihai Bălășescu, 47 ani, politician român (n. 1968)\n 5 septembrie: Setsuko Hara, 95 ani, actriță japoneză (n. 1920)\n 9 septembrie: Florin Ganea, 39 ani, fotbalist român (n. 1976)\n 10 septembrie: Franco Interlenghi, 83 ani, actor italian (n. 1931)\n\n 14 septembrie: Corneliu Vadim Tudor, 65 ani, politician, jurnalist și scriitor român, președinte al Partidului România Mare (1991-2015), (n. 1949)\n 15 septembrie: Dan Nasta (Dan Constantin Ioan Popescu-Nasta), 96 ani, actor român (n. 1919)\n15 septembrie: Mihai Volontir, 81 ani, actor din R. Moldova (n. 1934)\n 17 septembrie: Ingrīda Andriņa, 71 ani, actriță sovietică de film și teatru din Letonia (n. 1944)\n 17 septembrie: Dettmar Cramer, 90 ani, fotbalist și antrenor german (n. 1925)\n 21 septembrie: Viorel Știrbu, 74 ani, scriitor, prozator, editor și jurnalist român (n. 1940)\n 25 septembrie: Mircea Handoca, 86 ani, istoric literar român (n. 1929)\n 27 septembrie: Marcel Piteiu, 61 ani, politician român (n. 1954)\n 28 septembrie: Ignacio Zoco Esparza, 76 ani, fotbalist spaniol (n. 1939)\n 29 septembrie: Sorin Avram, 72 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1943)\n 29 septembrie: Imre Fodor, 78 ani, politician român de etnie maghiară (n. 1937)\n 30 septembrie: Lucreția Ciobanu, 90 ani, interpretă română de muzică populară din zona Sibiului (n. 1924)\n\nOctombrie\n 1 octombrie: Ion Cozmei, 64 ani, poet sucevean, publicist și traducător în limba română al poetului ucrainean Taras Șevcenko (n. 1951)\n 1 octombrie: Usnija Redžepova, 69 ani, cântăreață sârbă de etnie romă și turcă (n. 1946)\n 2 octombrie: Alfréd Iosif Mazalik, 87 ani, deputat român de etnie maghiară (1992-1996), (n. 1927)\n 5 octombrie: Infantele Carlos al Spaniei (n. Carlos Maria Alfonso Marcel), 77 ani, Prinț al celor Două Sicilii, Duce de Calabria (n. 1938)\n 5 octombrie: Henning Mankell, 67 ani, regizor de teatru și scriitor suedez (n. 1948)\n 5 octombrie: Andrew Rubin, 69 ani, actor american (n. 1946)\n 5 octombrie: Michael Trein, 80 ani, ultimul primar sas al Prejmerului (jud. Brașov), (n. 1935)\n 6 octombrie: Kriszta Arnóthy, 84 ani, scriitoare, romancieră și nuvelistă maghiară (n. 1930)\n 6 octombrie: Árpád Göncz, 93 ani, președinte al Ungariei (1990-2000), (n. 1922)\n 6 octombrie: Paula Iacob, 83 ani, avocat român (n. 1931)\n 10 octombrie: Richard F. Heck, 84 ani, chimist american laureat al Premiului Nobel (2010), (n. 1931)\n 10 octombrie: Steve Mackay, 66 ani, saxofonist american (The Stooges), (n. 1949)\n 13 octombrie: Mária Nagy Adonyi, 64 ani, scriitoare, poetă, jurnalistă și traducătoare română de etnie maghiară (n. 1951)\n 14 octombrie: Bill Baldwin, 80 ani, scriitor american (n. 1935)\n 14 octombrie: Florența Mihai, 60 ani, jucătoare română de tenis (n. 1955)\n 14 octombrie: Oleg Milștein, 69 ani, evreu moldovean, compozitor, aranjator și muzician sovietic și rus (n. 1945)\n 16 octombrie: Liviu Radu, 66 ani, publicist, traducător și scriitor român (n. 1948)\n 16 octombrie: Valentin Ungureanu, 83 ani, specialist în domeniul pedologiei, agropedologiei și agroecologiei (n. 1931)\n 17 octombrie: Howard Kendall, 70 ani, fotbalist și antrenor britanic (n. 1946)\n 17 octombrie: Emory Tate, 56 ani, maestru internațional de șah american (n. 1958)\n 18 octombrie: Danièle Delorme, 89 ani, actriță și producător de film, franceză (n. 1926)\n 18 octombrie: Gamal Al-Ghitani, 70 ani, scriitor egiptean (n. 1945)\n 21 octombrie: Gregory Robert Choppin, 87 ani, chimist nuclearist american (n. 1927)\n 21 octombrie: William Murray, 85 ani, al 8-lea conte de Mansfield, om politic britanic (n. 1930)\n 21 octombrie: Gregory R. Choppin, chimist american (n. 1927)\n 22 octombrie: Çetin Altan, 88 ani, scriitor și publicist turc (n. 1927)\n 22 octombrie: Mircea Ioan Valentin Săndulescu, 82 ani, inginer geolog român (n. 1933)\n 24 octombrie: Maureen O'Hara, 95 ani, actriță irlandezo-americană (Miracolul din Strada 34), (n. 1920)\n 25 octombrie: Iosefina Ștefănescu-Ugron, 83 ani, handbalistă română (n. 1932)\n 27 octombrie: Mitzura Arghezi (n. Domnica Theodorescu), 90 ani, actriță română (n. 1924)\n 27 octombrie: Traian-Ștefan Mocuța, 83 ani, senator român (1992-1996), (n. 1932)\n\nNoiembrie\n 1 noiembrie: Fred Thompson, 73 ani, actor american (n. 1942)\n 2 noiembrie: Rogério Noel Peres Claro, 94 ani, jurnalist, om politic, profesor și traducător portughez (n. 1921)\n 3 noiembrie: Pavel Douvidzon, 62 ani, evreu moldovean, cineast și producător de film sovietic, american și rus (n. 1953)\n 3 noiembrie: Csaba Fenyvesi, 72 ani, scrimer olimpic maghiar (n. 1943)\n 4 noiembrie: Gülten Akın, 82 ani, poetă turcă (n. 1933)\n 4 noiembrie: René Girard, 91 ani, antropolog al violenței și al religiosului, profesor emerit de literatură comparată la Universitatea Stanford și la Universitatea Duke, SUA (n. 1923)\n 6 noiembrie: Adrian Paul Dumitrescu, 62 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1952)\n 7 noiembrie: Itzhak Navon, 94 ani, om politic, diplomat, președinte al Israelului (1978-1983), (n. 1921)\n 7 noiembrie: Aurel Storin, 78 ani, scriitor, dramaturg și textier român de etnie evreiască (n. 1937)\n 10 noiembrie: Lucian Chițescu, 82 ani, istoric, arheolog și muzeograf român (n. 1933)\n 10 noiembrie: Helmut Schmidt, 96 ani, cancelar federal al RFG (1974-1982), (n. 1918)\n 11 noiembrie: Aurel Anton, 87 ani, șahist român (n. 1928)\n11 noiembrie: Alexandru Pascu, 32 ani, basist, (Goodbye to Gravity), (n. 1982)\n 11 noiembrie: Mariella Petrescu, 72 ani, actriță română de teatru și film (n. 1943)\n 11 noiembrie: Phil Taylor, 61 ani, baterist englez (n. 1954)\n 11 noiembrie: Marinella Tucaliuc, 88 ani, pictoriță și graficiană română (n. 1927)\n12 noiembrie: Lucian Bălan, 56 ani, fotbalist român (n. 1959)\n 15 noiembrie: Moira Orfei, 83 ani, actriță și vedetă de televiziune italiană de etnie romă (n. 1931)\n 15 noiembrie: Gisèle Prassinos, 95 ani, scriitoare franceză (n. 1920)\n 18 noiembrie: Jonah Lomu, 40 ani, jucător de rugby din Noua Zeelandă (n. 1975)\n 20 noiembrie: Alex Lex Jacoby, 85 ani, scriitor luxemburghez (n. 1930)\n 21 noiembrie: Mihai Alexandru Iancu, 34 ani, chitarist român (Goodbye to Gravity), (n. 1981)\n 21 noiembrie: Zeno Virgil Gheorghe Simon, 80 ani, chimist român (n. 1935)\n21 noiembrie: Alexandru Țibulcă, 78 ani, deputat român (2000-2004), (n. 1937)\n 22 noiembrie: Augustin Cozmuța, 71 ani, ziarist, critic literar și scriitor român (n. 1944)\n 22 noiembrie: Kim Young-sam, 87 ani, președinte al statului Coreea de Sud (1993-1998), (n. 1927)\n 23 noiembrie: Douglass North, 95 ani, economist american, laureat al Premiului Nobel (1993), (n. 1920)\n23 noiembrie: Lev Okun, 86 ani, fizician teoretician rus (n. 1929)\n23 noiembrie: Otto J. Schaden, 78 ani, egiptolog american (n. 1937)\n 26 noiembrie: Antoaneta Ralian, 91 ani, traducătoare română (n. 1924)\n26 noiembrie: Viorica Afrăsinei, 61 ani, deputat român (1992-2004), (n. 1954)\n 28 noiembrie: Mircea Anca, 55 ani, actor și regizor român (n. 1960)\n28 noiembrie: José María Mendiluce Pereiro, 64 ani, om politic spaniol (n. 1951)\n29 noiembrie: Iacob Mârza, 69 ani, istoric, publicist, director al Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia (n. 1946)\n 30 noiembrie: Fatima Mernissi, 75 ani, scriitoare, sociolog, profesor universitar si feministă marocană (n. 1940)\n 30 noiembrie: Eldar Reazanov, 88 ani, regizor rus de film, scenarist, actor, poet, dramaturg și prezentator TV (n. 1927)\n\nDecembrie\n 2 decembrie: Ferenc Juhász, 87 ani, poet maghiar (n. 1928)\n 2 decembrie: John Osborn, 92 ani, om politic britanic (n. 1922)\n 2 decembrie: John Osborn, politician britanic (n. 1922)\n 2 decembrie: Ferenc Juhász, poet maghiar (n. 1928)\n 3 decembrie: Scott Weiland, 48 ani, muzician american (n. 1967)\n 4 decembrie: Robert Loggia (n. Salvatore Loggia), 85 ani, actor american (n. 1930)\n4 decembrie: Lajos Takács, 91 ani, matematician maghiar (n. 1924)\n 6 decembrie: Laza Cnejevici, 79 ani, interpretă de muzică populară din zona Banatului (n. 1936)\n 7 decembrie: Ionel Muntean, 76 ani, sculptor român (n. 1938)\n 8 decembrie: Efim Tarlapan, 71 ani, scriitor, poet umorist și satiric din R. Moldova (n. 1944)\n 9 decembrie: Gheorghe Gruia Marinescu, 76 ani, handbalist olimpic român (n. 1940)\n 9 decembrie: Akiyuki Nosaka, 85 ani, romancier, cântăreț, textier japonez (n. 1930)\n 11 decembrie: Mihai Adam, 75 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1940)\n 11 decembrie: Peter Westbury, 77 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1938)\n 13 decembrie: Benedict Anderson (n. Benedict Richard O'Gorman Anderson), 79 ani, specialist în științe politice, irlandez (n. 1936)\n 13 decembrie: Florin Manolescu, 72 ani, critic, istoric literar și prozator român (n.1943)\n 14 decembrie: Armando Cossutta, 89 ani, politician italian, membru al Partidului Comunist Italian (n. 1926)\n 15 decembrie: Licio Gelli, 96 ani, om de afaceri italian (n. 1919)\n 17 decembrie: Gheorghe Tegleațov, 61 ani, fotbalist și antrenor din R. Moldova, născut în Ucraina (n. 1954)\n 19 decembrie: Arie Hashavia, 84 ani, scriitor, ziarist și traducător israelian (n. 1931)\n 19 decembrie: Kurt Masur, 88 ani, dirijor german (n. 1927)\n 19 decembrie: George Pătrănoiu, 42 ani, chitarist român (Taxi), (n. 1973)\n 20 decembrie: Sorin Medeleni, 63 ani, actor român de teatru și de film (n. 1952)\n 21 decembrie: Annie Bentoiu, 88 ani, poetă, scriitoare și traducătoare română (n.1927)\n21 decembrie: Kenzo Ohashi, 81 ani, fotbalist japonez (n. 1934)\n 22 decembrie: Günther Reininger, 65 ani, muzician germano-român (Phoenix, Amicii), (n. 1950)\n 28 decembrie: Lemmy Kilmister (n. Ian Fraser Kilmister), 70 ani, muzician și basist britanic (n. 1945)\n 28 decembrie: Lemmy, muzician britanic (n. 1945)\n 29 decembrie: Pavel Srníček, 47 ani, fotbalist ceh (portar), (n. 1968)\n 31 decembrie: Wayne Rogers (n. William Wayne McMillan Rogers III), 82 ani, actor american de film și TV (n. 1933)\n\nNedatate\n\n iulie: Utta Danella (n. Utta Denneler), 91 ani, scriitoare germană (n. 1920)\n octombrie: Anton Tauf, 38 ani, scriitor român (n. 1977)\n Efim Krimerman, 92 ani, poet, textier și jurnalist radio din R. Moldova de origine evreiască (n. 1923)\n Andrew Pearce, 77 ani, om politic britanic (n. 1937)\n\n Galeria celor decedați în 2015 \n\n Premii Nobel \n\n Fiziologie sau Medicină: William C. Campbell (Irlanda) și Satoshi Ōmura (Japonia) pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecțiilor cauzate de viermi cilindrici, și Youyou Tu (China) pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.\n Fizică: Takaaki Kajita (Japonia) și Arthur B. McDonald (Canada) pentru contribuțiile lor semnificative în ceea ce privește experimentele care au demonstrat că particulele neutrino își modifică identitățile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă.\n Chimie: Tomas Lindahl (Suedia), Paul L. Modrich (SUA) și Aziz Sancar (Turcia) pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului.\n Economie: Angus Deaton (Regatul Unit) pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei și asistenței sociale.\n Literatură: Svetlana Alexievich (Belarus) pentru scrierile ei polifonice, un monument închinat suferinței și curajului în vremurile noastre.\n Pace: Cvartetul pentru Dialog Național (Tunisia), pentru contribuția sa decisivă la construirea unei democrații pluraliste în Tunisia.\n\nAniversări și comemorări\n 12 martie: 650 de ani de la fondarea Universității din Viena.\n 30 aprilie: 40 de ani de la încheierea Războiului din Vietnam.\n 24 aprilie: 100 de ani de la Genocidul Armean.\n 7 mai: 70 de ani de la capitularea Germaniei naziste.\n 15 iunie: 800 de ani de la emiterea documentului Magna Charta Libertatum.\n 18 iunie: 200 de ani de la Bătălia de la Waterloo.\n 6 august: 70 de ani de la bombardamentul atomic asupra orașului Hiroshima.\n 9 august: 70 de ani de la bombardamentul atomic asupra orașului Nagasaki, care a dus la capitularea Japoniei în cel de-al doilea război mondial.\n 2 septembrie: 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.\n 3 octombrie: 25 de ani de la Reunificarea Germaniei.\n 25 octombrie: 600 de ani de la Bătălia de la Azincourt.\n 6 noiembrie: 200 de ani de la înființarea Universității Tehnice din Viena.\n\nConcertele anului\n 27 februarie: Toto Cutugno, Sala Palatului, București\n 16 martie: José Feliciano, Sala Palatului, București\n 26 martie: Richard Clayderman, Sala Palatului, București\n 31 martie: Marc Anthony, Sala Palatului, București\n 17 mai: Roxette, Arenele Romane, București\n 4 iunie: OneRepublic, Arenele Romane, București\n 11 iunie: Europe, Sala Palatului, București\n 29 iunie: Anastacia, Sala Palatului, București\n 17 iulie: Robbie Williams, Piața Constituției, București\n 30 august: Festivalul George Enescu, Sala Palatului, București\n\nFicțiune (film)\n\n Înapoi în viitor II'' (1989): Dr. Emmett Brown, Marty McFly și Jennifer Parker călătoresc în timp pe 21 octombrie 2015.\n\nNote" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi informații despre 2016." }, { "from": "assistant", "value": "2016 (MMXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri. A fost al 2016-lea an d.Hr., al 16-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 7-lea an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Leguminoaselor, de către ONU.\n Anul Internațional al Camelidelor.\n Anul orașelor San Sebastián (Spania) și Wrocław (Polonia), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n\n 1 ianuarie: Olanda a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Luxemburg.\n 1 ianuarie: Acordul de liber schimb dintre Ucraina și Uniunea Europeană a intrat în vigoare la 1 ianuarie, dată la care a început și embargo-ul impus de Rusia produselor alimentare din Ucraina. Acordul de liber schimb a fost semnat în iunie 2014, el face parte din tratatul de asociere Ucraina-Uniunea Europeană, și a dus la deteriorarea drastică a relațiilor dintre Moscova și Kiev.\n 1 ianuarie: Începînd cu 2016 în Ucraina în loc de pașaportul de cetățean al Ucrainei vor fi eliberate Cărți de identitate (ID-card) din plastic, care vor înlocui pașaportul intern.\n 1 ianuarie: Ucraina, Egipt, Senegal, Uruguay și Japonia au fost alese membre nepermanente în Consiliul de Securitate al ONU, pentru perioada 2016-2017.\n 2 ianuarie: Arabia Saudită l-a executat pe imamul șiit Nimr al-Nimr alături de alți 46 de oameni pentru rolul lor în protestele din Arabia Saudită din 2011–2012. Arabia Saudită și-a asumat astfel riscul de a escalada periculos războiul dintre șiiți și suniți în lumea arabă.\n 3 ianuarie: Gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) a amenințat Marea Britanie într-o nouă înregistrare video a execuției a cinci \"spioni\".\n 3 ianuarie: Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidențale americane, a declarat că președintele Barack Obama și democrata Hillary Clinton au fondat rețeaua teroristă Stat Islamic (SI).\n 4 ianuarie: China a oprit luni tranzacționarea acțiunilor, după activarea unui mecanism destinat să prevină volatilitatea, în urma declinului cu peste 7% al indicelui CSI 300 (care cuprinde acțiunile listate la bursele din Shanghai și Shenzhen).\n 4 ianuarie: Gazprom a oprit achizițiile de gaze naturale din Turkmenistan în baza unui contract semnat în 2003, timp de 25 de ani.\n 4 ianuarie: Arabia Saudită, Bahrain și Sudan rup relațiile diplomatice cu Iranul\n 6 ianuarie: Testul nuclear nord-coreean din 2016, primul test de bombă cu hidrogen efectuat de Coreea de Nord.\n 10 ianuarie: Premiile Globul de Aur: The Revenant de Alejandro González Iñárritu și The Martian de Ridley Scott, au fost desemnate cel mai bun film-dramă, respectiv cel mai bun film-comedie, la cea de-a 73-a gală a premiilor Globul de Aur, care a avut loc la Los Angeles.\n 11 ianuarie: Lionel Messi își adjudecă pentru a cincea oară Balonul de Aur.\n 12 ianuarie: Cel puțin 11 persoane au fost ucise și alte 15 rănite într-un atentat cu bombă la Istanbul. Atentatul a fost revendicat de Statul Islamic (IS).\n 13 ianuarie: Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins propunerea de a-l desemna pe controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc pentru funcția de prim-ministru.\n 14 ianuarie: La alegerile prezidențiale din Taiwan, Tsai Ing-wen a ieșit câștigătoare în fața actualului președinte Ma Ying-jeou, fiind prima femeie președinte al acestui stat (funcție pe care o va prelua începând cu 20 mai 2016).\n 14 ianuarie: Atentate sinucigașe și atacuri cu armă coordonate într-un cartier central din Jakarta care s-au soldat cu două victime și peste 20 de răniți. Cei cinci atacatori ISIS au fost de asemenea uciși în aceste violențe. Atacul a fost revendicat de Statul Islamic (SI).\n 15 ianuarie: Atac armat asupra unui hotel și a unui restaurant frecventate de occidentali în capitala Burkina Faso, Ouagadougou. Atacul, care a făcut 28 de victime și peste 58 de răniți, a fost revendicat de Gruparea jihadistă Al Qaida în Maghrebul Islamic.\n 16 ianuarie: Europa și Statele Unite au ridicat toate sancțiunile impuse Iranului legate de programul nuclear în conformitate cu acordul nuclear încheiat pe 14 iulie 2015.\n 18 ianuarie: NASA a făcut publică o fotografie cu prima floare care a crescut în spațiu, pe Stația Spațială Internațională (ISS). Este prima oară când înfloresc plante în afara atmosferei terestre. Este vorba de cârciumărese (Zinnia elegans) comestibile.\n 20 ianuarie: Bărbați înarmați neidentificați au atacat Universitatea Bacha Khan din nord-vestul Pakistanului. Cel puțin 21 de persoane au fost ucise.\n 20 ianuarie: NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică au anunțat că anul 2015 a fost cel mai cald an din istorie de la începutul înregistrărilor meteorologice în 1890.\n 20 ianuarie: O echipă de cercetători de la California Institute of Technology a dedus existența potențială a unei planete noi (planeta Nouă), la marginea Sistemului Solar, care efectuează o rotație completă în jurul Soarelui într-un interval cuprins între 10.000 și 20.000 de ani.\n 20 ianuarie: Republica Moldova: În urma învestirii guvernului condus de Pavel Filip, mii de persoane au protestat în fața clădirii parlamentului de la Chișinău.\n 23 ianuarie: Cel puțin zece persoane au murit și peste 8.000 de curse aeriene au fost anulate, în Statele Unite, din cauza Furtunii Jonas, care a generat condiții de viscol extrem pe Coasta de Est a SUA.\n 24 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea inițială de 7,1 grade pe scara Richter a avut loc, în statul american Alaska, fără a genera tsunami.\n 25 ianuarie: Un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade Richter s-a produs în Marea Mediterană, în apropierea coastelor Spaniei, fiind resimțit în Andaluzia, de la Malaga, Granada, Jaén și până la Sevilia, dar și în enclava spaniolă Melilla.\n 25 ianuarie: Politicianul de centru-dreapta Marcelo Rebelo de Sousa a câștigat din primul tur alegerile prezidențiale din Portugalia, obținând 52% din voturi, potrivit rezultatelor parțiale.\n26 ianuarie: România oferă Republicii Moldova un împrumut de 60 de milioane euro pentru a o ajuta la oprirea colapsului economic și pentru a o păstra pe un curs pro-european, cu condiția ca guvernul Republicii Moldova să implementeaze reforme majore. Fonduri guvernamentale au fost necesare pentru a acoperi mai mult de 1 miliard de dolari care \"au dispărut\" de la trei bănci din Republica Moldova în luna noiembrie 2014. În capitala Chișinău, în frig, 15.000 de persoane au protestat în 24 ianuarie față de actualul guvern și au cerut noi alegeri. Prim-ministrul Pavel Filip, care a preluat mandatul săptămâna trecută, este al 6-lea prim-ministru al țării într-un an.\n27 ianuarie: Primele cazuri în Europa cu Virusul Zika au fost raportate în Danemarca, Italia, Spania, Marea Britanie și Elveția.\n 27 ianuarie: Un sistem informatic numit AlphaGo a învins campionul european la jocul de go, Fan Hui, cu 5-0. Este pentru prima dată când inteligența artificială învinge un jucător profesionist la acest joc strategic intuitiv și foarte complex.\n\nFebruarie\n\n 7 februarie: Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază lungă de acțiune, susținând că a plasat pe orbită un satelit, dar Coreea de Sud, Japonia și Statele Unite consideră că a fost testată o rachetă intercontinentală.\n 10 februarie: Alexandru Vișinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă trimis în judecată, a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la 20 de ani de închisoare. Vișinescu a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963.\n 11 februarie: Cercetătorii de la LIGO (Laser Interferometer Gravitational-wave Observatory) anunță prima observarea directă a undelor gravitaționale. Undele gravitationale sunt generate de perturbările produse de rețeaua spațiu-timp sub efectul deplasării unui obiect cu masa mare, precum gaurile negre.\n 12 februarie: Papa Francisc se întâlnește cu Patriarhul Kiril al Moscovei la Havana, Cuba. Este pentru prima dată când capul Bisericii Romano Catolice și capul Bisericii Ortodoxe Ruse se întâlnesc.\n 14 februarie: Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 grade Richter s-a produs în estul Noii Zeelande, fără a se înregistra victime, după ce în urmă cu cinci ani circa 200 de persoane au murit într-un alt seism produs în zonă.\n 19 februarie: Liderii Uniunii Europene au semnat un acord asupra reformelor care vizează păstrarea Regatul Unit în blocul celor 28 de națiuni înaintea referendumului din UK programat la 2 iunie 2016 și care are ca subiect continuarea aderării la Uniunea Europeană a Regatului Unit. Premierul britanic David Cameron a anunțat că Marea Britanie a obținut prin acest acord un \"statut special\" în cadrul Uniunii.\n 23 februarie: Fostul eurodeputat Adrian Severin (PSD) a fost condamnat de ÎCCJ la trei ani și trei luni de închisoare în procesul bani pentru amendamente.\n 28 februarie: Oscar 2016: \"Spotlight\", de Tom McCarthy, a primit premiul Oscar pentru cel mai bun film, la cea de-a 88-a gală de decernare a acestor distincții, în care \"The Revenant\" a obținut trei trofee, inclusiv pentru \"cel mai bun regizor\" (Alejandro Iñárritu) și \"cel mai bun actor în rol principal\" (Leonardo DiCaprio).\n\nMartie\n\n 2 martie: Regele Mihai I anunță că se retrage din viața publică, după ce a fost diagnosticat cu leucemie, urmând ca prerogativele sale să fie preluate de Principesa Margareta.\n 3 martie: Astronomii au anunțat descoperirea celei mai îndepărtate galaxii cunoscute, GN-z11.\n 14 martie: Bilanțul incendiului din clubul Colectiv a ajuns la 64 de decese.\n 14 martie: ESA și Roscosmos lansează proiectul comun ExoMars Trace Gas Orbiter pe Marte. \n 15 martie: Matematicianul englez Andrew Wiles a câștigat Premiul Abel (supranumit adesea \"Nobelul pentru matematică\") pentru soluția sa la teorema lui Fermat în 1994.\n 17 martie: Statul român a ajuns la un acord cu actualii proprietari ai lucrării \"Cumințenia pământului\" de Constantin Brâncuși pentru suma de 11 milioane de euro. Statul va oferi 5 milioane de euro iar Ministerul Culturii va organiza o subscripție publică în încercarea de a aduna restul de 6 milioane de euro. Este prima data când se va organiza o subscripție publică națională după 128 de ani, de când s-a înființat Ateneul Român.\n 17 martie: În România intră în vigoarea Legea antifumat; fumătorii nu vor mai putea să-și aprindă țigara în restaurant, în bar, în club sau în orice spațiu public delimitat de doi pereți și care are acoperiș.\n 18 martie: În cadrul unei operațiuni antiteroriste la Bruxelles, a fost rănit și apoi arestat Salah Abdeslam, unul dintre principalii suspecți în atentatele de la Paris și singurul aflat încă în libertate.\n 20 martie: Președintele american Barack Obama a sosit în Cuba, devenind primul șef de stat american în funcție care vizitează această țară în ultimii aproape 90 de ani.\n 22 martie: Atentat cu bombă la metroul din Bruxelles și la aeroportul Zaventem, Belgia. 31 de persoane au murit și alte 300 au fost rănite.\n 24 martie: Fostul lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, a fost condamnat de Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie la 40 de ani de închisoare pentru genocid și Crime împotriva umanității în timpul războiului din Bosnia.\n 30 martie: Noul președinte Htin Kyaw și doi vicepreședinți, Myint Swe și Henry Van Tio, au depus jurământul în funcții, ințiind astfel un transfer de putere către primul guvern condus de civili din Myanmar din ultimii peste cincizeci de ani.\n\nAprilie\n\n 3 aprilie: O scurgere de 11,5 milioane de documente fiscale de la firma de avocatură Mossack Fonseca dezvăluie detalii ale companiilor fantomă utilizate de 12 lideri actuali sau foști din lume, inclusiv președintele Rusiei, Vladimir Putin, ai cărui apropiați ar fi fost implicați cu miliarde de dolari.\n 7 aprilie: Pe fondul scandalului provocat de documentele Panama, o scurgere de documente juridice care dezvăluie informații cu privire la companiile offshore, premierul Islandei, Sigmundur Davíð Gunnlaugsson, demisionează.\n 8 aprilie: Papa Francisc prezintă exhortația apostolică Amoris Laetitia (Bucuria iubirii), un document foarte așteptat pe tema familiei care întinde mâna persoanelor divorțate recăsătorite și recunoaște valoarea anumitor stări de concubinaj, dar fără să se atingă de dogma căsătoriei catolice. Papa afirmă, de asemenea, dreptul la o moarte naturală, fără tratament agresiv, respinge cu fermitate pedeapsa cu moartea și reiterează opoziția Bisericii față de căsătoriile de același sex.\n 10 aprilie: Premierul Ucrainei, Arseni Iațeniuk, și-a anunțat demisia în cadrul unui discurs televizat.\n 10 aprilie: Doi pakistanezi au murit și alți patru au fost răniți, în urma unui cutremur cu magnitudinea de 6,6 grade Richter resimțit în Afganistan, Pakistan și India.\n 16 aprilie: Ecuadorul a fost lovit de un cutremur de mare amploare, cu magnitudinea 7,8 grade Richter. Sunt cel puțin 77 de morți și 600 de răniți, însă bilanțul victimelor ar putea crește pentru că zeci de oameni sunt prinși sub dărâmături.\n 17 aprilie: Echipa feminină de gimnastică artistică a României a ratat calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, după ce a terminat pe locul 7 din 8 participante la turneul preolimpic și este pentru prima oară din anul 1968 când România nu va avea o echipă în concursul olimpic.\n 21 aprilie: Președintele în exercițiu al Ciadului, Idriss Déby, este ales pentru al cincilea mandat, pe fondul acuzațiilor de fraudă.\n 22 aprilie: România este exclusă din concursul Eurovision din acest an de la Stockholm, Suedia, după ce Televiziunea Română (TVR) nu a reușit să achite datoriile restante care datează din 2007 (16,5 milioane de euro).\n\nMai\n\n 2 mai: Cercetătorii au informat în revista Nature descoperirea a trei planete de mărrimea Terrei ce orbitează în jurul unei stele mici, aflate la 40 de ani lumină depărtare, în constelația Vărsător. Descoperirea marchează prima oară când sunt găsite planete orbitând un tip comun de stea cunoscută ca pitică ultra-rece (ultra-cool dwarf).\n 5 mai: Donald Trump nu mai are oficial nici un adversar în cursa pentru învestitura republicană pentru Casa Albă după retragerea oficială a guvernatorului de Ohio, John Kasich.\n 5 mai: Incendiu uriaș în Canada care a forțat 88.000 de oameni să fugă din orașul petrolier Fort McMurray, Alberta din vestul țării si a ars peste 1.600 de locuințe.\n 6 mai: Deputatul Sadiq Khan, membru al opoziției laburiste, a fost ales primar al Londrei, devenind primul edil musulman al unei mari capitale occidentale.\n 8 mai: CSM București a câștigat trofeul Ligii Campionilor Europeni la Handbal Feminin, după ce a învins formația maghiară Győri Audi ETO în finala desfășurată la Sala Sporturilor László Papp din Budapesta.\n 9 mai: Se produce tranzitul lui Mercur. Tranzitul a avut o vizibilitate completă în America de Sud, estul Americii de Nord și Europa Occidentală; tranzit parțial vizibil în tot restul lumii, inclusiv în România, cu excepția Australiei și a Asiei Orientale.\n 10 mai: A început a 61-a ediție a Concursului Muzical Eurovision 2016 de la Stockholm. Finala a fost câștigată de cântăreața Jamala din Ucraina cu melodia 1944.\n 12 mai: Scutul american antirachetă de la Deveselu a fost activat. Rusia a criticat puternic lansarea sistemului de apărare antirachetă american din România, denunțând o amenințare directă la securitatea sa și promițând în schimb să își întărească capacitățile militare.\n 17/20 mai: Se organizează la Iași și Chișinău, a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru\".\n 18 mai: În perioada 18-22 mai de desfășoară Festivalul Internațional de Poezie București, ediția a VII-a, având ca invitați peste 100 poeți din peste 20 de țări.\n 19 mai: O nouă specie de dinozaur cu coarne, Machairoceratops cronusi, despre care se crede că a trăit în urmă cu circa 77 de milioane de ani, a fost descoperită în sudul statului Utah.\n 19 mai: Avionul EgyptAir Zborul 804 care zbura pe ruta Paris - Cairo, cu 66 de oameni la bord, s-a prăbușit în Marea Mediterană.\n 27 mai: Barack Obama devine primul președinte în exercițiu al Statelor Unite, care vizitează orașul-memorial Hiroshima distrus la 6 august 1945 de o bombă nucleară americană și soldat cu 140.000 decese. A fost criticat că nu și-a cerut iertare pentru atacurile de la Hiroshima și Nagasaki (9 august, 35.000 decese) de acum 71 de ani.\n\nIunie\n\n 1 iunie: A fost deschis Tunelul de bază Gotthard, cel mai lung tunel de cale ferată din lume (57,09 km), prin Alpii Elvețieni.\n 2 iunie: Un elicopter medical românesc SMURD s-a prăbușit în localitatea Haragâș din Republica Moldova. Cele patru persoane aflate la bord (pilot, copilot, medic și asistent) au decedat.\n 2 iunie: Bundestagul german a votat o rezoluție ce recunoaște genocidul armean din 1915, provocând o reacție furioasă a Turciei.\n 5 iunie: Alegeri locale în România: PSD 37,58%, PNL 31,93%, ALDE 6,31%, UDMR 5,33%. Prezența la vot a fost de 48,17%. Candidata PSD, Gabriela Firea, este aleasă primar general al Bucureștiului de 42,97% din voturile exprimate devenind prima femeie care ocupă această funcție. Pe locurile următoare s-au situat Nicușor Dan (USB) 30,52%, Cătălin Predoiu (PNL) 11,18% și Robert Turcescu (PMP) 6,46%.\n 6 iunie: Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată a propus numele finale pentru cele patru noi elemente chimice: nihonium (Nh), moscovium (Mc), tennessine (Ts) și oganesson (Og). Nihonium este derivat din \"Nippon\", cuvântul japonez pentru Japonia, moscovium onorează capitala rusească, Moscova, tennessine este numit după statul Tennessee, cunoscut pentru cercetarea sa de pionierat în domeniul chimiei, iar oganesson a fost numit în cinstea fizicianului rus Iuri Țolacovici Oganesian.\n 7 iunie: 11 morți și 36 răniți, într-un atentat în centrul orașului Istanbul, după un atac cu mașină-capcană.\n 10 iunie: Deschiderea Campionatului European de Fotbal de la Paris cu meciul dintre Franța și România.\n 12 iunie: Atac armat într-un club gay din orașul american Orlando, statul Florida soldat cu 49 de morți și aproximativ 53 de răniți.\n 16 iunie: Deputata pro-UE a Partidului Laburist Jo Cox a murit după ce a fost împușcată și înjunghiată, în timp ce se pregătită să organizeze o întâlnire cu alegătorii din Birstall, West Yorkshire, Regatul Unit al Marii Britanii. Presupusul ucigaș era un simpatizant neonazist.\n 23 iunie: Are loc Referendumul asupra menținerii Regatului Unit în Uniunea Europeană.\n 24 iunie: Marea Britanie va ieși din UE, după ce 51,9% dintre cetățenii britanici au votat pentru ieșirea țării din Blocul Comunitar. Prezența la vot a fost de 72%. Prim-ministrul David Cameron, care a promis un referendum cu trei ani în urmă, a anunțat că va demisiona până în octombrie.\n 28 iunie: Atac terotist la aeroportul Atatürk din Istanbul. Autoritățile turce afirmă că 36 de persoane au fost ucise și 147 rănite. A doua zi, noul bilanț al atentatului a ajuns la 41 de morți și 239 de răniți.\n\nIulie\n\n 1 iulie: Slovacia a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Țările de Jos.\n 1 iulie: Curtea Constituțională din Austria a anulat rezultatul alegerilor prezidențiale din mai și a dispus organizarea unui nou scrutin. Curtea a constatat ca la votul prin corespondență au existat nereguli ce ar fi putut vicia rezultatul final. Marja de voturi dintre cei doi candidați a fost mai mică de 1%.\n 2 iulie: Cel puțin 20 de persoane sunt ucise într-un atac terorist într-un restaurant în Dhaka, Bangladesh.\n 5 iulie: După un zbor de 5 ani, sonda spațială Juno s-a plasat pe orbita planetei Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, și va colecta timp de 20 de luni date despre planeta gazoasă.\n 8 iulie: Cel puțin cinci ofițeri de poliție au fost împușcați mortal de lunetiști, iar mai mulți au fost răniți, în timpul protestelor împotriva brutalității poliției, organizate la Dallas, SUA. Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat, de la summitul NATO care se desfășoară la Varșovia (8-9 iulie), că atacul din Dallas a fost unul \"violent, calculat și demn de dispreț\".\n 10 iulie: Finala CE de fotbal din Franța a desemnat a 10-a țară care a câștigat un campionat european de fotbal și anume Portugalia care s-a impus cu scorul de 1-0 în fața Franței.\n 13 iulie: Theresa May îl înlocuiește pe David Cameron ca lider al Partidului Conservator și devine prim-ministru al Regatului Unit.\n 14 iulie: Un șofer de origine tunisiană a intrat cu camionul în mulțimea adunată de Ziua Franței în centrul orașului Nisa și a ucis 84 de oameni, peste 100 fiind răniți.\n 15 iulie: Are loc o tentativă eșuată de lovitură de stat în Turcia organizată de un grup de militari din cadrul Forțelor armate.\n 22 iulie: Nouă persoane au fost ucise și cel puțin 16 persoane rănite într-un atac armat, numit de poliția din München „suspectat de terorism”, în jurul centrului comercial Olympia-Einkaufszentrum din cartierul Moosach din München, Germania, de lângă Stadionul Olimpic. Autorul, un tânăr de 18 ani cu dublă cetățenie germano-iraniană, s-a sinucis.\n 22 iulie: În Kuweit, temperaturile au ajuns la +54 grade Celsius, cea mai mare temperatură înregistrată pe glob în timp ce în Irak, în orașul antic Basra, s-au înregistrat +53,9 grade Celsius. Organizația Mondială de Meteorologie a omologat temperaturile. Recordul mondial de temperatură (+56,7 grade Celsius) a fost înregistrat la ferma Furnace Creek din Valea Morții, California, la 10 iulie 1913 însă este contestat pe motiv ca a fost măsurat cu instrumente inexacte acum peste 100 de ani.\n\nAugust \n\n 5 august: a început cea de-a 31-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară care se desfășoară la Rio de Janeiro, Brazilia între 5-21 august. România participă cu 96 sportivi în cadrul a 15 probe sportive. A câștigat un total de 4 medalii: 1 aur, 1 argint și 2 bronz, fiind pe poziția 47 în clasamentul pe medalii. Pe primul loc s-au situat Statele Unite ale Americii cu un total de 121 medalii.\n 12 august: Oamenii de știință spun că rechinii din Groenlanda sunt acum cunoscute a fi vertebratele cu cea mai lungă viață de pe Pământ, după ce cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga, folosind radiocarbon, a determinat vârstele a 28 de animale, și a estimat că o femelă a avut aproape 400 de ani. Fostul record deținut de o vertebrată, a fost o balenă de Groenlanda estimată la 211 ani.\n 13 august: Funeraliile reginei Ana. Convoiul funerar al reginei Ana a plecat din București spre Curtea de Argeș unde are loc înmormântarea.\n 16 august: Cel puțin șapte persoane au decedat, iar 30.000 au fost nevoite să se refugieze din calea apelor, în urma inundațiilor care au afectat zona de sud a statului Louisiana, au anunțat autoritățile americane. Ploile torențiale, care au început joi seara, au provocat inundații masive în sudul statului, mai multe râuri ieșind din matcă. În urma ploilor, râul Amite, principala cauză a inundațiilor în mai multe zone, a crescut cu 4,3 metri peste cota de urgență, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat din 1983.\n 17 august: Autoritățile din sudul statului american California au decretat evacuarea a 82.000 de oameni, după ce un puternic incendiu a izbucnit într-o zonă montană și s-a răspândit rapid pe o suprafață de 6.070 hectare de teren.\n 24 august: Un cutremur foarte puternic a avut loc în localitatea Amatrice din Italia, la adâncime de 10 kilometri. Autoritățile italiene au anunțat că localitatea Amatrice a fost puternic zguduită, de un seism cu magnitudinea de 6,2 grade Richter, iar mai multe persoane sunt blocate sub dărâmături.\n 24 august: A fost descoperită exoplaneta Proxima Centauri b.\n 31 august: Populația de elefanți africani a scăzut cu 30% între 2007 și 2014.\n 31 august: Fosilele unei noi specii de pterozaur au fost descoperite în Insula Hornby, Columbia Britanică, Canada.\n 31 august: Revista Nature publică un studiu conform căruia cele mai vechi fosile de pe Pământ au fost descoperite în Groenlanda. Stromatolitele au o vechime de 3,7 miliarde de ani și precedă cu 220 milioane de ani cele mai vechi dovezi fosile ale vieții pe Terra descoperite anterior în Australia.\n\nSeptembrie\n \n\n 4–5 septembrie: Summitul G20 din China: Președintele chinez Xi Jinping susține că G20 ar trebui să devină un mecanism de reacție la crizele globale. Barack Obama a vorbit despre acordul privind Siria: \"E aproape de a fi finalizat\". Liderii Grupului celor mai puternice 20 de economii din lume se reunesc pe 4-5 septembrie în China pentru a discuta pe tema revigorării economiei mondiale, stimularea comerțului, dar vor aborda și o serie de chestiuni majore cu impact la nivel global.\n 6 septembrie: Ursul panda uriaș nu mai este o specie pe cale de dispariție, statutul acestui mamifer a fost schimbat de către IUCN din „pe cale de dispariție” la „vulnerabil” însă creșterea braconajului a dus la scăderea numărului de gorile de est și la plasarea acestei specii pe lista animalelor pe cale de dispariție. Pe Pământ mai există doar 5.000 de gorile de est, considerate cele mai mari primate din lume.\n 7 septembrie: A început cea de-a 15-a ediție a Jocurilor Paralimpice de vară, care se vor desfășura la Rio de Janeiro între 7-18 septembrie. România va participa cu o delegație de 12 sportivi care vor concura în cadrul a șase sporturi. În clasamentul pe medalii a câștigat o singură medalie de bronz, situându-se pe locul 76. Pe primul loc, China cu un total de 239 medalii.\n 8 septembrie: NASA lansează sonda OSIRIS-REx spre asteroidul 101955 Bennu. Sosirea la destinație va avea loc în 2021. \n 13 septembrie: Are loc vizita președintelui francez, François Hollande, în România. \n 13–14 septembrie: Sud-estul insulei Taiwan a fost puternic afectat de trecerea taifunului Meranti, cea mai puternică furtună tropicală din anul acesta, care a lăsat fără curent 180.000 de case. În jurul orei 02:15 GMT, supertaifunul se afla la 30 kilometri S-V de Hengchun, punctul sudic al insulei însoțit de rafale de vânt de 263 km/h. Miercuri dimineața, stația meteo de la Hengchun a înregistrat cele mai puternice vânturi din istorie, potrivit Agenției meteorologice centrale din Taiwan.\n 16 septembrie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene fără Marea Britanie s-au reunit vineri la Bratislava, în cadrul unui summit informal al Consiliului European, pentru a discuta despre perspectivele UE după decizia Londrei de părăsire a Blocului comunitar.\n 18 septembrie: Au loc alegeri parlamentare în Rusia, pentru 450 locuri în Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului). Partidul Rusia Unită (conservator, centru-dreapta) a obținut, conform acestor rezultate preliminare, 54,2% din voturi, fiind urmat de Partidul Comunist (CPRF, extremă-stânga) care a obținut 13,5% din voturi și de Partidul Liberal-Democrat de extremă-dreaptă, cu 13,3% din voturi. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, formațiunea Rusia Dreaptă (extremă-stânga) a obținut 6,2% din voturi.\n\nOctombrie\n\n 5 octombrie: Uraganul Matthew a făcut prăpăd în Caraibe. Cea mai puternică furtună care lovește zona în ultimul deceniu a lăsat în urmă cel puțin 11 morți și a provocat distrugeri importante în Haiti și Republica Dominicană. Uraganul Matthew a adus rafale de vânt de 230 km pe oră, ploi abundente și valuri înalte.\n 9 octombrie: Alina Gorghiu a fost validată în funcția de președinte unic al PNL, în urma demisiei lui Vasile Blaga. Decizia a fost luată de Consiliul Național al PNL.\n 13 octombrie: Antonio Manuel de Oliveira Guterres este ales în funcția de Secretar general al Națiunilor Unite.\n 13 octombrie: Guvernul României a aprobat o ordonanță privind achiziționarea operei lui Brâncuși Cumințenia pământului. În urma campaniei de subscripție publică s-a strâns peste un milion de euro din donații, iar guvernul va completa suma până la 11 milioane de euro pentru achiziționarea operei.\n 16 octombrie: Logo-ul orașului București pentru Campionatul European de Fotbal din 2020 a fost lansat la Arena Națională. București se adaugă celor 12 orașe care vor găzdui turneul european.\n 16 octombrie: Sonda spațială europeană Schiaparelli, care cântărește 557 de kilograme s-a separat cu succes de nava mama și este pe cale de a intra în atmosfera planetei Marte. Misiunea sondei este de a studia, timp de câțiva ani, comportamentul componentelor atmosferice ale planetei și posibilele forme de viață.\n 20 octombrie: Oamenii de știință de la muzeul australian Age of Dinosaurs au anunțat descoperirea unei noi specii de dinozaur, Savannasaurus, un ierbivor cu un corp cât jumătate de teren de baschet. Fosilele sale au fost descoperite în Australia, în vestul statului Queensland.\n 21 octombrie: Sonda europeană Schiaparelli s-a zdrobit de suprafața planetei Marte. Agenția Spațială Europeană, care nu mai primise nici un semnal de două zile, a aflat vestea după ce a analizat o fotografie realizată de sonda americană MRO, care orbitează în jurul planetei Marte.\n 24 octombrie: Franța: A început evacuarea imigranților din tabăra de la Calais. Autoritățile franceze așteaptă 60 de autobuze cu 50 de imigranți fiecare, să plece din tabără și pe 25 octombrie încă 45 de autobuze, iar pe 26 octombrie mai mult de 40 autobuze.\n 30 octombrie: Alegeri prezidențiale în R. Moldova: În primul tur, candidatul Partidulului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon a obținut 48,22% din voturile cetățenilor, locul doi fiind ocupat de candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, care a obținut 38,43% din voturi. Prezența la vot a fost de 49,03%.\n\nNoiembrie\n\n 5 noiembrie: Are loc cel mai grav accident rutier produs pe Autostrada Soarelui, care a implicat 20 de mașini și s-a soldat cu 4 morți și peste 50 de răniți.\n 6 noiembrie: S-a anunțat descoperirea de către arheologi prahoveni în comuna Ariceștii Rahtivani a unui mormânt vechi de peste 5.000 de ani constituit sub forma unei gropi colective în care se află scheletele a patru indivizi.\n 8 noiembrie: Au loc alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii. Cu toate că a pierdut la un scor strâns la votul popular, Donald Trump, candidatul republican, câștigă alegerile învingând-o pe Hillary Clinton, candidatul democrat. Este a cincea oară în istoria Statelor Unite când candidatul câștigător pierde votul popular; ultima astfel de înfrângere a avut loc în 2000.\n 13 noiembrie: Igor Dodon (Partidul Socialiștilor) este ales președinte al Republicii Moldova cu 52,18% din voturile exprimate, la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, în timp ce candidata proeuropeană Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate) a reușit să obțină 47,82% din sufragii.\n 28 noiembrie: Aeronava British Aerospace BA-146 (zborul 2933) a companiei aeriene boliviene LaMia (Línea Aérea Mérida Internacional de Aviación), la bordul căreia se aflau 77 de persoane - 9 membri ai echipajului și 68 de pasageri, inclusiv 22 de jucători ai echipei de fotbal braziliene Chapecoense, s-a prăbușit într-o zonă muntoasă în timp ce se apropia de aeroportul din Medellín. 6 supraviețuitori.\n\nDecembrie \n\n 1 decembrie: În urma decesului regelui Bhumibol Adulyadej, fiul său Maha Vajiralongkorn Bodindradebayavarangkun este proclamat rege al Thailandei.\n 9 decembrie: Parlamentul sud-coreean a votat destituirea președintei Park Geun-hye. Moțiunea de destituire a fost aprobată de deputați cu 234 de voturi pentru și 56 împotrivă, cu mult peste majoritatea de 200 de voturi necesară.\n 10 decembrie: Explozii puternice în centrul orașului turc Istanbul, în apropierea stadionului Beșiktaș, soldate cu 38 de morți și 166 de răniți.\n 11 decembrie: Alegeri legislative în România. Viitorul legislativ va avea 465 de parlamentari în următoarea configurație: 329 deputați și 136 senatori (BEC).\n 19 decembrie: Ambasadorul Federației Ruse în Turcia, Andrei Karlov, a fost asasinat de un ofițer de poliție infiltrat în locul unde ambasadorul rus participa la o expoziție în cadrul Galeriei de Artă Contemporană, în Ankara. Alte trei persoane au fost rănite.\n 19 decembrie: Al doilea atentat al zilei s-a produs la un târg de Crăciun din Berlin, unde un camion cu numere din Polonia a pătruns pe esplanadă, intrând în mulțime. 12 persoane au decedat, iar peste 50 au fost accidentați grav.\n 19 decembrie: Al treilea atentat al zilei a avut loc la Centrul Islamic din Zürich, Elveția unde o persoană, presupus a fi cetățean elvețian de 27 ani, a deschis focul, rănind grav trei bărbați, cu vârste cuprinse între 30 și 56 de ani.\n 25 decembrie: Un avion rusesc TU-154 având 92 persoane la bord, dintre care 8 membri ai echipajului, s-a prăbușit în Marea Neagră. Niciun supraviețuitor.\n 25 decembrie: Un cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade Richter s-a produs în apropiere de extremitatea sudică a Insulei Chiloé, într-o zonă puțin populată, la 1300 km de Santiago de Chile, epicentrul fiind la 47 km adâncime.\n 27 decembrie: Ghepardul se confruntă cu extincția după ce s-a descoperit că numai 7.100 exemplare mai trăiesc în sălbăticie, ca urmare a unei distrugeri bruște a numărului populației.\n 27 decembrie: Președintele Klaus Iohannis a respins propunerea lui Liviu Dragnea ca Sevil Shhaideh să fie premier și a cerut coaliției PSD - ALDE să facă o nouă nominalizare.\n 28 decembrie: Cutremur în Vrancea de 5,3 grade Richter, resimțit în România, Ucraina, R. Moldova, Bulgaria și Turcia.\n 28 decembrie: România: O nouă nominalizare pentru funcția de prim-ministru, de data aceasta a PSD, în persoana lui Sorin-Mihai Grindeanu.\n 29 decembrie: China a inaugurat un pod situat la 565 metri deasupra râului Nizhu și face legătura între provinciile Yunnan și Guizhou din sudul țării.\n 30 decembrie: Președintele României, Klaus Iohannis, îl desemnează pentru a forma un nou guvern pe Sorin-Mihai Grindeanu.\n\nNașteri \n 5 februarie: Jigme Namgyel Wangchuck, prinț buthanez, primul fiu al regelui Jigme Khesar Namgyel Wangchuck\n 2 martie: Oscar, Duce de Skåne, prinț suedez, fiul cel mic al Prințesei Moștenitoare Victoria a Suediei\n 19 aprilie: Alexander, Duce de Södermanland, prinț suedez, fiul Prințului Carl Philip, Duce de Värmland\n\nDecese\n\nIanuarie\n 2 ianuarie: George Alexandru, 58 ani, actor român (n. 1957)\n 2 ianuarie: Constantin Anton, 84 ani, profesor, autor și politician din România (n. 1931)\n 3 ianuarie: Peter Naur, 88 ani, informatician danez (n. 1928)\n 4 ianuarie: Michel Galabru, 93 ani, actor francez (n. 1922)\n 5 ianuarie: Pierre Boulez, 90 ani, compozitor și dirijor francez (n. 1925)\n 5 ianuarie: Vándor Kálmán Jr., 93 ani, jurnalist și textier maghiar (n. 1922)\n 6 ianuarie: Silvana Pampanini, 90 ani, actriță, regizoare și cântăreață italiană (n. 1925)\n 7 ianuarie: Cristian Moisescu, 68 ani, primar al Aradului (1992-1996), (n. 1946)\n 9 ianuarie: Maria Teresa de Filippis, 89 ani, prima femeie italiană, pilot auto de Formula 1 (n. 1926)\n 9 ianuarie: Angus Scrimm, 89 ani, actor și autor american (n. 1926)\n 9 ianuarie: Luminița State (n. Luminița Doina Radu), 67 ani, matematiciană română (n. 1948)\n 9 ianuarie: Helmut Stürmer, 79 ani, artist german (n. 1942)\n 9 ianuarie: Helmut Stürmer, scenograf german (n. 1942)\n 10 ianuarie: David Bowie (n. David Robert Jones), 69 ani, cântăreț, compozitor și producător britanic (n. 1947)\n 10 ianuarie: Teofil Codreanu, 74 ani, fotbalist român (n. 1941)\n 11 ianuarie: Sylvan Barnet, 89 ani, critic literar american (n. 1926)\n 12 ianuarie: Ruth Leuwerik, 91 ani, actriță germană (n. 1924)\n 12 ianuarie: Melania Ursu, 75 ani, actriță română (n. 1940)\n 14 ianuarie: Alan Rickman, 69 ani, actor britanic (n. 1946)\n 16 ianuarie: Theodor Danetti, 89 ani, actor român (n. 1926)\n 17 ianuarie: Ion Panțuru, 81 ani, sportiv român (bob), (n. 1934)\n 18 ianuarie: Glenn Frey, 67 ani, cântăreț, compozitor, actor și membru fondator al formației rock Eagles (n. 1948)\n 18 ianuarie: Mike MacDowel, 83 ani, pilot britanic de Formula 1 (n. 1932)\n 18 ianuarie: Thrisadee Sahawong, 35 ani, actor thailandez (n. 1980)\n 18 ianuarie: Michel Tournier, 91 ani, scriitor francez (n. 1924)\n 18 ianuarie: Tridsadee Sahawong, actor thailandez (n. 1980)\n 19 ianuarie: Ettore Scola, 84 ani, regizor și scenarist italian (n. 1931)\n 20 ianuarie: Ioana Citta Baciu, 80 ani, actriță română (n. 1936)\n 20 ianuarie: Edmonde Charles-Roux, 95 ani, scriitoare franceză (n. 1920)\n 20 ianuarie: Brian Key, 68 ani, om politic britanic (n. 1947)\n 22 ianuarie: Constantin Mihail, 70 ani, antrenor român (atletism), (n. 1945)\n 22 ianuarie: Miloslav Ransdorf, 62 ani, om politic ceh (n. 1953)\n 23 ianuarie: Žuži Jelinek, 95 ani, stilistă de modă, designer și scriitoare maghiară (n. 1920)\n 23 ianuarie: Elisabeta Polihroniade, 80 ani, sportivă română (șah), (n. 1935)\n 24 ianuarie: Fredrik Barth, 87 ani, antropolog și sociolog norvegian (n. 1928)\n 24 ianuarie: Marvin Minsky, 88 ani, expert american în științe cognitive din domeniul inteligenței artificiale (n. 1927)\n 26 ianuarie: Black (n. Colin Vearncombe), 53 ani, cântăreț și compozitor englez (n. 1962)\n 26 ianuarie: Aurora Dumitrescu, 83 ani, profesoară română (n. 1932)\n 26 ianuarie: Abe Vigoda, 94 ani, actor american (n. 1921)\n 27 ianuarie: Elena Negreanu, 97 ani, regizoare și actriță română (n. 1918)\n 28 ianuarie: Signe Toly Anderson, 74 ani, cântăreață americană (Jefferson Airplane), (n. 1941)\n 28 ianuarie: Paul Kantner (Paul Lorin Kantner), 74 ani, muzician american (Jefferson Airplane), (n. 1941)\n 28 ianuarie: George Kennedy, actor american (n. 1925)\n 28 ianuarie: Signe Anderson, cântăreață americană (n. 1941)\n 29 ianuarie: Jacques Rivette, 87 ani, scenarist, regizor și critic francez de film (n. 1928)\n 30 ianuarie: Frank Finlay, 89 ani, actor britanic de teatru, film și televiziune (n. 1926)\n 31 ianuarie: Miron Chichișan, 70 ani, deputat român (1992 și 1996-2000), (n. 1945)\n 31 ianuarie: Nina Stănculescu, 87 ani, scriitoare română (n 1928)\n\nFebruarie\n 2 februarie: Intizar Hussain, 90 ani, scriitor pakistanez de limbă urdu (n. 1923)\n 3 februarie: Yasuo Takamori, 81 ani, fotbalist japonez (n. 1934)\n 4 februarie: Edgar Mitchell, 90 ani, astronaut american (Apollo 14), (n. 1930)\n 7 februarie: Konstantin Despotopoulos, 102 ani, academician și filosof grec (n. 1913)\n 9 februarie: Alexandru Vulpe, 84 ani, istoric și arheolog român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1931)\n 10 februarie: Stan Gheorghiu, 66 ani, fotbalist (portar) și antrenor român (n. 1949)\n 12 februarie: Xymena Zaniewska-Chwedczuk, 88 ani, arhitectă poloneză (n. 1927)\n 13 februarie: Antonin Scalia, 79 ani, judecător al Curții Supreme a SUA (n. 1936)\n 15 februarie: Dan Mihăilescu, 86 ani, publicist, psiholog și estetician român (n. 1929)\n 16 februarie: Boutros Boutros-Ghali, 93 ani, politician egiptean, Secretar General al Națiunilor Unite (1992-1996), (n. 1922)\n 16 februarie: Mircea Costache, 75 ani, handbalist și profesor român (n. 1940)\n 16 februarie: Horia Pătrașcu, 77 ani, scenarist și critic de film român (n. 1938)\n 17 februarie: Gelu Barbu, 83 ani, dansator și coregraf român de etnie spaniolă (n. 1932)\n 17 februarie: Andrzej Żuławski, 75 ani, regizor de film, scenarist și scriitor polonez (n. 1940)\n 17 februarie: Gheorghe Oprea, politician român (n. 1927)\n 18 februarie: George Kennedy (George Harris Kennedy, Jr.), actor american (n. 1925)\n 19 februarie: Umberto Eco, 84 ani, scriitor (Il nome della rosa) și filosof italian (n. 1932)\n 19 februarie: Harper Lee, 89 ani, scriitoare americană (n. 1926)\n 21 februarie: Pascal Bentoiu, 88 ani, compozitor și muzicolog român (n. 1927)\n 27 februarie: Iuri Hatminski, 83 ani, medic oftalmolog rus (n. 1932)\n\nMartie\n 2 martie: Janusz Bolonek, 77 ani, arhiepiscop polonez romano-catolic (n. 1938)\n 2 martie: Prințul Johann Georg de Hohenzollern, 83 ani (n. 1932)\n 3 martie: György Tokay, 76 ani, deputat român de etnie maghiară (1990-2004), ministru delegat pentru minoritățile naționale (1996-1999), (n. 1939)\n 3 martie: Gheorghe Tokay, politician, diplomat, jurnalist și avocat român (n. 1939)\n 4 martie: Sergiu Macarie, 95 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1920)\n 5 martie: John Evans, 85 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (n. 1930)\n 5 martie: Nikolaus Harnoncourt, 86 ani, dirijor și violoncelist austriac (n. 1929)\n 5 martie: Valerian Revenco, 76 ani, om politic din R. Moldova (n. 1939)\n 6 martie: Nancy Reagan, 94 ani, Prima Doamnă a Statelor Unite, soția președintelui Statelor Unite, Ronald Reagan (n. 1921)\n 8 martie: Chiriac Bucur, 83 ani, scriitor și diplomat român (n. 1932)\n 8 martie: John Evans, 85 ani, politician britanic (n. 1930)\n 8 martie: George Martin, 90 ani, producător, compozitor, aranjor, inginer sunet și muzician britanic (The Beatles) (n. 1926)\n 8 martie: Sorin Toma, 101 ani, ziarist român de etnie evreiască (n. 1914)\n 8 martie: John Evans, politician britanic (n. 1930)\n 10 martie: Keith Emerson, 71 ani, muzician britanic (Emerson, Lake and Palmer), (n. 1944)\n 11 martie: Iolanda Balaș, 79 ani, sportivă română (atletism), (n. 1936)\n 11 martie: Magda Draser-Haberpursch, 86 ani, handbalistă română de etnie germană (n. 1930)\n 12 martie: Lloyd S. Shapley, 92 ani, matematician și economist american, laureat al Premiului Nobel (2012), (n. 1923)\n 12 martie: Gavriil Volkov, 95 ani, general rus (KGB), (n. 1920)\n 13 martie: Hilary Putnam, 89 ani, filosof american (n. 1926)\n 14 martie: Geoffrey Hartman, 86 ani, teoretician literar american de etnie germană (n. 1929)\n 14 martie: Eva Lendvay, 80 ani, traducătoare română de etnie maghiară (n. 1935)\n 14 martie: Jaime Valdivielso de Cué, 76 ani, politician spaniol (n. 1940)\n 16 martie: Georges Tarabichi, 77 ani, scriitor și traducător sirian (n. 1939)\n 17 martie: Meir Dagan, 71 ani, militar israelian originar din Rusia (n. 1945)\n 17 martie: Larry Drake, 67 ani, actor american (n. 1950)\n 17 martie: Solomon Marcus, 91 ani, matematician român de etnie evreiască (n. 1925)\n 18 martie: Șerban Iliescu, 60 ani, lingvist și jurnalist român (n. 1956)\n 18 martie: Guido Westerwelle, 54 ani, politician liberal german, ministru federal de externe (2009-2013), (n. 1961)\n 22 martie: Vladimir Țincler, 79 ani, fotbalist (atacant) și antrenor din R. Moldova de etnie evreiască (n. 1937)\n 24 martie: Margaret Blye, 73 ani, actriță americană (n. 1942)\n 24 martie: Mariana Caluschi, 69 ani, psiholog român (n. 1946)\n 24 martie: Roger Cicero, 45 ani, cântăreț german de jazz (n. 1970)\n 24 martie: Johan Cruyff (n. Hendrik Johannes Cruijff), 68 ani, fotbalist (atacant) și antrenor neerlandez (n. 1947)\n 24 martie: Claude-Henri Rocquet, 82 ani, scriitor francez (n. 1933)\n 24 martie: Garry Shandling, 66 ani, actor de film, TV și voce american de etnie evreiască (n. 1949)\n 25 martie: Imre Pozsgay, 82 ani, comunist maghiar (n. 1933)\n 26 martie: Radu Mareș, 75 ani, scriitor român (n. 1941)\n 27 martie: Mihail Coculescu, 72 ani, medic endocrinolog român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1943)\n 27 martie: Alain Decaux, 90 ani, istoric francez (n. 1925)\n 28 martie: Petru Mocanu, 84 ani, matematician român (n. 1931)\n 29 martie: Albert K. Bender, 81 ani, autor și ufolog american (n. 1921)\n 30 martie: Marianne Krencsey, 84 ani, actriță maghiară (n. 1931)\n 30 martie: Mihai Lugojanu, 84 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1931)\n 30 martie: Aristotel Stamatoiu, 86 ani, șeful DSS din România (1984-1989), (n. 1929)\n 31 martie: Hans-Dietrich Genscher, 89 ani, om politic german, ministru de interne (1969-1974) și externe (1974-1992) al Germaniei (n. 1927)\n 31 martie: Zaha Hadid, 65 ani, arhitectă britanică de etnie irakiană (n. 1950)\n 31 martie: Imre Kertész, 86 ani, scriitor, romancier, jurnalist, traducător maghiar de religie mozaică, laureat al Premiului Nobel (2002), (n. 1929)\n 31 martie: Gheorghe Vrabie, 77 ani, artist plastic din R. Moldova (n. 1939)\n 31 martie: Douglas Wilmer, 96 ani, actor englez (n. 1920)\n 31 martie: Gheorghe Vrabie, artist plastic moldovean (n. 1939)\n\nAprilie\n 3 aprilie: Cesare Maldini, 84 ani, fotbalist și antrenor italian (n. 1932)\n 5 aprilie: Cornel Patrichi, 72 ani, balerin, coregraf și actor român (n. 1944)\n 7 aprilie: Tiberiu Cunia, 89 ani, lingvist și scriitor de etnie aromână (n. 1926)\n 7 aprilie: Fane Spoitoru, 56 ani, om de afaceri de etnie romă (n. 1959)\n 8 aprilie: Mircea Albulescu (n. Iorgu Constantin V. Albulescu), 81 ani, actor și scriitor român (n. 1934)\n 8 aprilie: Anatol Ciobanu, 81 ani, lingvist din R. Moldova (n. 1934)\n 12 aprilie: Arnold Wesker, 83 ani, dramaturg englez (n. 1932)\n 13 aprilie: Márton Balázs, 86 ani, matematician maghiar (n. 1929)\n 15 aprilie: George Cornea, regizor român (n. 1931)\n 17 aprilie: Doris Roberts, 91 ani, actriță americană de film, teatru și TV (n. 1925)\n 18 aprilie: William Campbell, 75 ani, președintele Consiliului de Administrație și fost CEO al Intuit Inc. SUA (n. 1940)\n 18 aprilie: Aleah Liane Stanbridge, 39 ani, compozitoare și cântăreață sud-africană de muzică rock și heavy metal (n. 1976)\n 19 aprilie: Walter Kohn, 93 ani, chimist american de etnie austriacă, laureat al Premiului Nobel (1998), (n. 1923)\n 20 aprilie: Chyna (n. Joan Marie Laurer), 46 ani, luptătoare profesionistă, culturistă și actriță americană (n. 1969)\n 20 aprilie: Guy Hamilton, 93 ani, regizor britanic (James Bond), (n. 1922)\n 21 aprilie: Valeriu Cotea, 89 ani, oenolog român (n. 1926)\n 21 aprilie: Prince (n. Prince Rogers Nelson), 57 ani, muzician american (n. 1958)\n 25 aprilie: Dumitru Antonescu, 71 ani, fotbalist român (n. 1945)\n 25 aprilie: Nicolae Esinencu, 75 ani, scenarist și scriitor din R. Moldova (n. 1940)\n 25 aprilie: Neculai Rățoi, 77 ani, politician român, primar al municipiului Pașcani (1981-2008), (n. 1939)\n 27 aprilie: Viktor Gavrikov, 58 ani, jucător de șah (mare maestru) sovietic, ulterior elvețian (n. 1957)\n 29 aprilie: Gianu Bucurescu, 81 ani, general român în cadrul DSS (n. 1934)\n 29 aprilie: Mihai Coșcodan, 75 ani, politician din R. Moldova (n. 1940)\n 30 aprilie: Pilar de Vicente-Gella, 74 ani, scriitoare și balerină spaniolă (n. 1942)\n 30 aprilie: Harold Kroto, 76 ani, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel (1996), (n. 1939)\n\nMai\n 1 mai: Madeleine Lebeau (n. Marie Madeleine Berthe Lebeau), 92 ani, actriță franceză (n. 1923)\n 2 mai: Afeni Shakur, 69 ani, activistă și femeie de afaceri americană (n. 1947)\\\n 3 mai: Jadranka Stojaković, 65 ani, cântăreață și compozitoare bosniacă (n. 1950)\n 4 mai: Rita Renoir, 79 ani, actriță franceză de film și teatru (n. 1938)\n 5 mai: Isao Tomita, 84 ani, compozitor japonez de muzică electronică (n. 1932)\n 6 mai: Patrick Claude Ekeng, 26 ani, fotbalist camerunez (n. 1990)\n 6 mai: Margot Honecker (n. Margot Feist), 89 ani, politiciană comunistă germană (n. 1927)\n 7 mai: John Krish, 92 ani, regizor și scenarist britanic de film (n. 1923)\n 12 mai: Prințul Alexandru al Iugoslaviei, 91 ani (n. 1924)\n 12 mai: Iziaslav Ceaikovski, 77 ani, fizician, teoretician și profesor sovietic, moldovean și israelian (n. 1939)\n 13 mai: Doina Florica Ignat, 77 ani, senator român (1992-1996), (n. 1938)\n 14 mai: Neculai Alexandru Ursu, 89 ani, lingvist, filolog, editor și istoric literar român (n. 1926)\n 15 mai: André Brahic, 73 ani, astrofizician francez (n. 1942)\n 17 mai: Alexandru Lăpușan, 61 ani, om politic român, ministru al agriculturii (n. 1955)\n 19 mai: Marco Pannella, 86 ani, om politic italian, membru al Parlamentului European (1999-2004), (n. 1930)\n 20 mai: Pavel Cojuhari, 88 ani, om de stat sovietic născut în R. Moldova (n. 1927)\n 20 mai: Vasile Duță, 60 ani, om politic român (n. 1955)\n 20 mai: Bogdan Ulmu (Bogdan Ștefan Ghiță Ulmu), 65 ani, regizor român de teatru (n. 1951)\n 21 mai: Eddie Keizan, 71 ani, pilot sud-african de Formula 1 (n. 1944)\n 22 mai: Dan Condrea, 41 ani, om de afaceri român (n. 1975)\n 22 mai: Bata Živojinović, 82 ani, actor și politician sârb (n. 1933)\n 25 mai: József Tempfli, 85 ani, episcop romano-catolic român (n. 1931)\n 26 mai: Ted Dumitru (Teodorescu Dumitru), 77 ani, fotbalist (atacant) și antrenor român (n. 1939)\n 28 mai: Anatoli Laiba, 61 ani, geolog și explorator polar sovietic și rus (n. 1954)\n 29 mai: Grigore Obreja, canoist român (n. 1967)\n 30 mai: Andrei Ciontu, 82 ani, inginer și ofițer român (n. 1933)\n 31 mai: Peter Owen, 89 ani, editor englez (n. 1927)\n 31 mai: Peter Owen, editor britanic (n. 1927)\n\nIunie \n 1 iunie: Grigore Obreja, 48 ani, sportiv român (canoe), (n. 1967)\n 2 iunie: Corry Brokken, 83 ani, cântăreață neerlandeză (n. 1932)\n 2 iunie: Lia Rodica Cott, 77 ani, grafician român (n. 1938)\n 3 iunie: Muhammad Ali (n. Cassius Marcellus Clay jr.), 74 ani, pugilist american (n. 1942)\n 3 iunie: Sreten Asanović, 85 ani, autor din Muntenegru (n. 1931)\n 5 iunie: Lucian Gheorghiu, 61 ani, jurnalist român (n. 1955)\n 5 iunie: Eugen Zgardan, 86 ani, medic veterinar moldovean (n. 1929)\n 6 iunie: Mihai Dragolea, 61 ani, scriitor român (n. 1955)\n 8 iunie: Gheorghe Buluță, 69 ani, bibliolog român (n. 1947)\n 8 iunie: Henri Zalis, 84 ani, critic literar, istoric literar, prozator și memorialist român (n. 1932)\n 10 iunie: Nicolae Păsărică, 60 ani, sportiv român (oină), (n. 1955)\n 11 iunie: Sigismund Gram, 82 ani, fotbalist român (portar), (n. 1933)\n 11 iunie: Eugenia Greceanu, 88 ani, arhitectă română (n. 1928)\n 11 iunie: Christina Grimmie (Victoria Christina Grimmie), 22 ani, cântăreață și pianistă americană (n. 1994)\n 13 iunie: Viorel Mihai Ciobanu, 66 ani, jurist și profesor universitar român (n. 1950)\n 13 iunie: Oleg Karavaichuk, 88 ani, pianist și compozitor rus (n. 1927)\n 13 iunie: Ioan-Liviu Negruț, 78 ani, deputat român (1990-1992), (n. 1937)\n 13 iunie: Viorel-Mihai Ciobanu, jurist și profesor universitar român (n. 1950)\n 13 iunie: Oleg Karavaiciuk, compozitor rus (n. 1927)\n 14 iunie: Anatol Dumitraș, 60 ani, cântăreț din R. Moldova (n. 1955)\n 14 iunie: Ann Morgan Guilbert, 87 ani, actriță și comică americană de televiziune și film (n. 1928)\n 14 iunie: Henry McCullough, 72 ani, chitarist, vocalist și textier irlandez (n. 1943)\n 17 iunie: Wang Sichao, 78 ani, astronom și om de știință chinez (n. 1939)\n 18 iunie: Mircea Chiorean, 83 ani, medic și profesor universitar român, co-fondator SMURD (n. 1933)\n 18 iunie: Nae Cosmescu, 75 ani, regizor român de film, teatru și TV (n. 1940)\n 18 iunie: Vittorio Merloni, 83 ani, antreprenor și industriaș italian (n. 1933)\n 19 iunie: Mihnea Berindei, 68 ani, istoric francez de origine română (n. 1948)\n 19 iunie: Nicolae Bocșan, 68 ani, istoric român (n. 1947)\n 19 iunie: Götz George, 77 ani, actor de film și teatru, german (n. 1938)\n 19 iunie: Victor Atanasie Stănculescu, 88 ani, general și politician român (n. 1928)\n 19 iunie: Anton Yelchin, 27 ani, actor american de film și TV, născut în Rusia (n. 1989)\n 21 iunie: Mihail Lupașcu, 87 ani, botanist din R. Moldova (n. 1928)\n 22 iunie: Andrzej Kondratiuk, 79 ani, regizor de film, scenarist, actor, operator de imagine și cineast polonez (n. 1936)\n 24 iunie: Bernie Worrell, 72 ani, instrumentist și compozitor american (n. 1944)\n 25 iunie: Nicole Courcel, 84 ani, actriță franceză (n. 1931)\n 27 iunie: Bud Spencer (n. Carlo Pedersoli), 86 ani, actor și înotător olimpic italian (n. 1929)\n 27 iunie: Alvin Toffler, 87 ani, scriitor și futurolog american de etnie evreiască (n. 1928)\n 29 iunie: Mircea Vâlcu, 85 ani, senator român (1992-1996), (n. 1930)\n\nIulie \n 1 iulie: Ion Ianoși, 88 ani, scriitor și eseist român (n. 1928)\n 2 iulie: Michael Cimino, 77 ani, regizor american de film (n. 1939)\n 2 iulie: Michel Rocard, 86 ani, om politic francez, prim-ministru al Franței (1988-1991), (n. 1930)\n 2 iulie: Elie Wiesel, 87 ani, scriitor și ziarist american de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel (1986), supraviețuitor al Holocaustului, (n. 1928)\n 4 iulie: Abbas Kiarostami, 76 ani, regizor și scenarist iranian (n. 1940)\n 7 iulie: Laura Mancinelli, 82 ani, scriitoare italiană de literatură pentru copii (n. 1933)\n 10 iulie: Miklós Apáti, scriitor, jurnalist maghiar (n. 1944)\n 11 iulie: Dale Băsescu, 60 ani, actor american de origine română (n. 1956)\n 11 iulie: Jana Thiel, 44 ani, jurnalistă germană (n. 1971)\n 12 iulie: Goran Hadžić, 57 ani, politician sârb (n. 1958)\n 13 iulie: Bernardo Provenzano, 83 ani, mafiot italian (n. 1933)\n 14 iulie: Péter Esterházy, 66 ani, scriitor și publicist maghiar (n. 1950)\n 15 iulie: Petru Soltan, 85 ani, matematician din R. Moldova (n. 1931)\n 19 iulie: Garry Marshall, 82 ani, actor și regizor american (n. 1934)\n 19 iulie: Anthony D. Smith, 76 ani, specialist britanic în naționalism, etnicitate și profesor emerit la London School of Economics (n. 1939)\n 20 iulie: Radu Beligan, 97 ani, actor român, cu o bogată activitate în teatru, film, TV și radio (n. 1918)\n 21 iulie: Adolph Bachmeier, 78 ani, fotbalist american de etnie română (n. 1938)\n 24 iulie: Bergi Vosganian, 89 ani, oenolog armean (n. 1927)\n 25 iulie: Halil İnalcık, 100 ani, istoric turc (n. 1916)\n 25 iulie: Tim LaHaye, 90 ani, preot și scriitor american (n. 1926)\n 27 iulie: Jerry Doyle, 60 ani, actor american de TV (n. 1956)\n 28 iulie: Sonia-Maria Drăghici, 60 ani, deputat român (n. 1956)\n 28 iulie: Vladica Kovačević, 76 ani, fotbalist sârb (atacant), (n. 1940)\n 30 iulie: Patrick Lalor, 90 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1979-1984), (n. 1926)\n 31 iulie: Fazil Iskander, 87 ani, scriitor abhaz (n. 1929)\n 31 iulie: Eugen Șendrea, 65 ani, istoric român (n. 1951)\n\nAugust \n 1 august: Ana, Principesă de Bourbon-Parma, 92 ani, soția Regelui Mihai I al României (n. 1923)\n 1 august: Ana de Bourbon-Parma, regină a României (n. 1923)\n 2 august: Ioan Baltog, 76 ani, fizician român (n. 1939)\n 2 august: Terence Bayler, 86 ani, actor neozeelandez (n. 1930)\n 2 august: David Huddleston, 85 ani, actor american (n. 1930)\n 2 august: Ahmed Hassan Zewail, 70 ani, chimist american născut în Egipt, laureat al Premiului Nobel (1999), (n. 1946)\n 3 august: Chris Amon, 73 ani, pilot neozeelandez de Formula 1 (n. 1943)\n 3 august: Paul Gherasim, 91 ani, pictor român (n. 1925)\n 3 august: Ariadna Șalari, 92 ani, prozatoare din Republica Moldova (n. 1923)\n 5 august: Ionel Lupu, 81 ani, biolog român (n. 1934)\n 6 august: Iosif Viehmann, 90 ani, speolog român (n.1925)\n 7 august: Nicolae Mărășescu, 78 ani, antrenor român (atletism), (n. 1937)\n 7 august: Ion Murgeanu, 76 ani, poet, prozator și jurnalist român (n. 1940)\n 9 august: Aryeh Finkel, 85 ani, rabin israelian (n. 1931)\n 9 august: Philippe Roberts-Jones, 91 ani, istoric de artă și poet belgian, membru de onoare al Academiei Române (n. 1924)\n 10 august: Yvonne Hasan, 91 ani, pictoriță, istoric de artă și profesor din România de origine evreiască (n. 1925)\n 13 august: Kenny Baker, 81 ani, actor (R2-D2 din seria de filme Războiul stelelor) și muzician britanic (n. 1934)\n 13 august: Kenny Baker, actor britanic (n. 1934)\n 16 august: João Havelange (n. Jean-Marie Faustin Goedefroid de Havelange), 100 ani, președinte FIFA (1974-1998), (n. 1916)\n 17 august: Mihai Gingulescu, 76 ani, actor și politician român (n. 1940)\n 17 august: Nahum Heiman, 82 ani, compozitor evreu de muzică ușoară (n. 1934)\n 17 august: Arthur Hiller, 92 ani, regizor canadian de film (n. 1923)\n 17 august: Mihail-Constantin Gingulescu, actor și politician român (n. 1940)\n 19 august: Adrian Enescu, 68 ani, muzician și compozitor român (n. 1948)\n 19 august: Evgheni Voinovski, 70 ani, militar, medic chirurg și profesor sovietic și rus (n. 1946)\n 20 august: Valery Novoselsky, 46 ani, cetățean israelian de etnie romă (n. 1970)\n 21 august: Marin Moraru, 79 ani, actor român de teatru și film (n. 1937)\n 22 august: Michael Leader, 77 ani, actor englez (n. 1938)\n 23 august: Corneliu Antim, 73 ani, scriitor, grafician, sculptor, cronicar, critic și istoric de artă român (n. 1942)\n 23 august: Reinhard Selten, 85 ani, economist german (n. 1930)\n 24 august: Michel Butor, 89 ani, poet, romancier și eseist francez, reprezentant al „noului roman” (n. 1926)\n 24 august: Walter Scheel, 97 ani, om politic german, președinte al RFG (1974-1979), (n. 1919)\n 24 august: Roger Tsien, 64 ani, biochimist american (n. 1952)\n 25 august: Robert Todd Carroll, 70 ani, scriitor și academician american (n. 1945)\n 25 august: James Watson Cronin, 84 ani, fizician american, laureat al Premiului Nobel (1980), (n. 1931)\n 26 august: Zbigniew Józefowicz, 91 ani, actor polonez (n. 1925)\n 26 august: Winfried Menrad, 77 ani, politician german (n. 1939)\n 28 august: Binyamin Ben Eliezer, 80 ani, general și politician israelian (n. 1936)\n 29 august: Bronisław Baczko, 92 ani, istoric polonez (n. 1924)\n 29 august: George Șovu, 85 ani, scenarist român (n. 1931)\n 29 august: Gene Wilder (n. Jerome Silberman), 83 ani, actor, scenarist, scriitor american de etnie evreiască (n. 1933)\n 30 august: Ioan Maftei-Buhăiești, 75 ani, scriitor, ziarist, epigramist, dramaturg, actor, regizor și profesor de matematică român (n. 1941)\n 30 august: Věra Čáslavská, 74 ani, sportivă cehă (gimnastică artistică), (n. 1942)\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Victoria Darvai, 90 ani, interpretă română de muzică populară din Maramureș (n. 1926)\n 2 septembrie: Jerry Heller, 75 ani, manager și om de afaceri american (n. 1940)\n 2 septembrie: Islam Karimov, 78 ani, om politic uzbec, președinte al Uzbekistanului (1990-2016), (n. 1938)\n 3 septembrie: Jean-Christophe Yoccoz, 59 ani, matematician francez specializat în teoria sistemelor dinamice, laureat cu Medalia Fields (1994), (n. 1957)\n 5 septembrie: Phyllis Schlafly, 92 ani, conservatoare și avocată americană (n. 1924)\n 12 septembrie: Sándor Csoóri, 86 ani, poet, eseist, prozator și politician maghiar (n. 1930)\n 13 septembrie: Jonathan Riley-Smith, 78 ani, istoric britanic (n. 1938)\n 13 septembrie: Emil Rusu, 71 ani, oenolog, doctor habilitat, profesor universitar, secretar al Uniunii Oenologilor din R. Moldova (n. 1945)\n 14 septembrie: Gheorghe Fălcaru, 62 ani, interpret român (n. 1954)\n 16 septembrie: Edward Albee, 88 ani, dramaturg american (n. 1928)\n 16 septembrie: Carlo Azeglio Ciampi, 95 ani, om politic italian, președinte al Italiei (1999–2006), (n. 1920)\n 17 septembrie: Elena Greculesi, 88 ani, pictoriță română (n. 1928)\n 19 septembrie: Boris Trahtenbrot, 95 ani, evreu basarabean, matematician și profesor sovietic și israelian (n. 1921)\n 20 septembrie: Jack Garman, 72 ani, informatician american (n. 1944)\n 20 septembrie: Curtis Hanson, 71 ani, regizor american (n. 1945)\n 21 septembrie: Terence Bayler, 86 ani, actor neozeelandez (n. 1930)\n 25 septembrie: Niculae Mircovici, 65 ani, politician român de etnie bulgară (n. 1950)\n 26 septembrie: Pavel Bucur, 70 ani, sculptor român (n. 1945)\n 26 septembrie: Anastasia Istrati, 73 ani, interpretă de muzică populară din Republica Moldova (n. 1942)\n 26 septembrie: Ioan Gyuri Pascu (n. Ioan Ghiurico [Gyurika] Pascu), 55 ani, muzician și actor român (n. 1961)\n 27 septembrie: Sebastian Papaiani, 80 ani, actor român de film, teatru, radio, televiziune și voce (n. 1936)\n 27 septembrie: Aurelian Preda, 46 ani, interpret român de muzică populară din Argeș (n. 1970)\n 28 septembrie: Shimon Peres, 93 ani, președinte al Israelului (2007-2014), laureat al Premiului Nobel (1994), (n. 1923)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Béla Incze, politician român (n. 1941)\n\n 4 octombrie: Ion Ochinciuc, 89 ani, prozator și dramaturg român (n. 1927)\n 5 octombrie: Pompeiu Hărășteanu, 81 ani, bas de operă / basso profondo român (n. 1935)\n 6 octombrie: Walter Greiner, 81 ani, fizician german, membru de onoare al Academiei Române (n. 1935)\n 9 octombrie: Marin Petrache Pechea, 71 ani, cântăreț român de jazz și saxofonist de etnie romă (Cromatic Band), (n. 1944)\n 9 octombrie: Andrzej Wajda, 90 ani, regizor polonez (n. 1926)\n 13 octombrie: Bhumibol Adulyadej, 88 ani, rege al Thailandei (1946-2016), (n. 1927)\n 13 octombrie: Dario Fo, scriitor, 90 ani, scenograf, dramaturg, pictor, actor și regizor italian, laureat al Premiului Nobel (1997), (n. 1926)\n 13 octombrie: Andrzej Kopiczyński, 82 ani, actor polonez de teatru și film (n. 1934)\n 14 octombrie: Klim Ciuriumov, 79 ani, astronom ucrainean (n. 1937)\n 14 octombrie: Pierre Étaix, 87 ani, comedian, regizor, actor, autor și caricaturist francez (n. 1928)\n 18 octombrie: Vadim Mișin, 71 ani, deputat în Parlamentul R. Moldova (1998-2014), (n. 1945)\n 19 octombrie: Radu Câmpeanu, 94 ani, om politic român, președinte al PNL (1990-1993), (n. 1922)\n 19 octombrie: Ion Marin, 61 ani, publicist, scriitor și profesor universitar român (n. 1955)\n 20 octombrie: Nina Ermurachi, 67 ani, interpretă de muzică populară din R. Moldova (n. 1949)\n 20 octombrie: Valeriu Moisescu, 84 ani, regizor de teatru și profesor universitar român (n. 1932)\n 20 octombrie: Junko Tabei, 77 ani, alpinistă japoneză (n. 1939)\n 21 octombrie: Vasile Andru, 74 ani, scriitor român (n. 1942)\n 21 octombrie: Constantin Frățilă, 74 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1942)\n 21 octombrie: Manfred Krug, 79 ani, actor, cântăreț și scriitor german (n. 1937)\n 21 octombrie: Raine, Contesă de Dartmouth (n. Raine McCorquodale), 87 ani, politiciană și mamă vitregă a Prințesei Diana de Wales (n. 1929)\n 21 octombrie: Lutz D. Schmadel, 74 ani, astronom german (n. 1942)\n 23 octombrie: Hamad bin Khalifa al-Thani, 64 ani, emir al Qatarului (1995-2013), (n. 1952)\n 24 octombrie: Boris Coroliuc, 86 ani, om de știință și profesor sovietic și moldovean (n. 1930)\n 25 octombrie: Margit Bara, 88 ani, actriță maghiară de film (n. 1928)\n 25 octombrie: Dumitru Boabeș, 65 ani, deputat român (2000-2004), (n. 1951)\n 25 octombrie: Carlos Alberto Torres, 72 ani, fotbalist brazilian (n. 1944)\n 27 octombrie: Nicolae Coman, 80 ani, compozitor, profesor, poet, traducător și muzicolog român (n. 1936)\n 27 octombrie: Cornel Robu, 78 ani, scriitor, editor si critic român (n. 1938)\n 30 octombrie: Iustinian Chira (n. Ioan Chira), 95 ani, episcop român (n. 1921)\n 31 octombrie: Silvio Gazzaniga, 95 ani, sculptor italian, a realizat trofeul Cupei Mondiale la fotbal (n. 1921)\n 31 octombrie: Vladimir Țaranov, 84 ani, academician din R. Moldova (n. 1932)\n\nNoiembrie \n 2 noiembrie: Marțian Niciu, 89 ani, profesor universitar român (n. 1927)\n 4 noiembrie: Santi Duangsawang, 48 ani, actor și cântăreț thailandez (n. 1968)\n 7 noiembrie: Leonard Cohen, 82 ani, cântăreț, poet și romancier canadian de etnie evreiască (n. 1934) \n 7 noiembrie: Valentin Hossu-Longin, 77 ani, jurnalist și prozator român (n. 1939)\n 7 noiembrie: Corneliu Turianu, 76 ani, jurist român (n. 1940)\n 9 noiembrie: Marius Popp, 81 ani, compozitor și pianist de jazz autodidact din România (n. 1935)\n 10 noiembrie: Nikola Korabov, 87 ani, regizor de film, scenarist și actor bulgar (n. 1928)\n 11 noiembrie: Leonid Keldîș, 85 ani, fizician rus (n. 1931)\n 11 noiembrie: Simion Toma, 80 ani, academician din R. Moldova (n. 1936)\n 11 noiembrie: Robert Vaughn, 83 ani, actor american (n. 1932)\n 12 noiembrie: Paul Verges, 91 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (2004-2009), (n. 1925)\n 13 noiembrie: Enzo Maiorca, 85 ani, scufundător în apnee (scufundare liberă) italian (n. 1931)\n 15 noiembrie: Sixto Durán Ballén, 95 ani, al 37-lea președinte al statului Ecuador (1992-1994), (n. 1921)\n 16 noiembrie: Melvin Laird, 94 ani, politician, scriitor și om de stat american (n. 1922)\n 16 noiembrie: Marian Manoliu, 63 ani, chitarist român (n. 1953)\n 16 noiembrie: Daniel Claudiu Prodan, 44 ani, fotbalist român (n. 1972)\n 17 noiembrie: Whitney Smith, 76 ani, vexilolog important american (n. 1940)\n 18 noiembrie: Denton Cooley, 96 ani, medic chirurg american, cardiolog (n. 1920)\n 20 noiembrie: Konstantinos Stefanopoulos, 90 ani, președinte al Greciei (1995-2005), (n. 1926)\n 20 noiembrie: William Trevor, 88 ani, scriitor irlandez (n. 1928)\n 21 noiembrie: Arnaldo Mauri, 83 ani, economist italian (n. 1932)\n 25 noiembrie: Fidel Castro (Fidel Alejandro Castro Ruz), 90 ani, lider revoluționar cubanez, a condus Cuba ca prim-ministru (1959-1976) și președinte (1976-2008), (n. 1926)\n 25 noiembrie: Lorin Fortuna, 68 ani, președintele Frontului Democratic Român și unul din liderii revoluționari din Timișoara (n. 1948)\n 26 noiembrie: Miriam Eșkol, 87 ani, soția prim-ministrului israelian Levi Eșkol (n. 1929)\n 26 noiembrie: Fritz Weaver, 90 ani, actor american de televiziune, teatru și film (n. 1926)\n 28 noiembrie: Paul Guers, 88 ani, actor francez de teatru, cinema și televiziune (n. 1927)\n 29 noiembrie: Bernard G. Harvey, 97 ani, chimist britanico–american (n. 1919)\n 30 noiembrie: Frane Selak, 87 ani, profesor de muzică din Croația (n. 1929)\n 30 noiembrie: Lionel Stoleru, 79 ani, politician francez (n. 1937)\n\nDecembrie \n 5 decembrie: Mogens Camre, 80 ani, om politic danez, membru al Parlamentului European (1999-2004), (n. 1936)\n 5 decembrie: Geydar Dzhemal, 69 ani, filosof, activist, politician, poet musulman rus de origine azeră (n. 1947)\n 6 decembrie: Mihail Bekker, 95 ani, istoric al celui de-al Doilea Război Mondial moldovean (n. 1921)\n 7 decembrie: Paul Bert Elvstrøm, 88 ani, sportiv danez (yahting), (n. 1928)\n 7 decembrie: Greg Lake (Gregory Stuart Lake), 69 ani, muzician britanic, basist, chitarist, vocalist, compozitor și producător (King Crimson și Emerson, Lake and Palmer), (n. 1947)\n 8 decembrie: John Herschel Glenn, 95 ani, pilot, inginer, astronaut (Mercury 7) și senator american (n. 1921)\n 8 decembrie: Romulus Rusan, 81 ani, scriitor român (n. 1935)\n 9 decembrie: Robert Scholes, 87 ani, critic literar, filosof și jurnalist american (n. 1929)\n 10 decembrie: Francisc Bárányi, 80 ani, medic și politician român de etnie maghiară, deputat (1990-2000) și ministru al sănătății (1998), (n. 1936)\n 10 decembrie: Wolfgang Eisenmenger, 86 ani, fizician german (n. 1930)\n 11 decembrie: Esma Redžepova, 73 ani, cântăreață macedoneană (n. 1943)\n 12 decembrie: E. R. Braithwaite, 96 ani, romancier, profesor și diplomat guyanez (n. 1912)\n 13 decembrie: Thomas Schelling, 95 ani, economist american, laureat al Premiului Nobel (2004), (n. 1921)\n 14 decembrie: Bernard Fox, 89 ani, actor britanic de film și TV (n. 1927)\n 16 decembrie: Ion Toboșaru, 86 ani, critic de film român (n. 1930)\n 17 decembrie: Constantin Stroe, 74 ani, inginer român, director al fabricii Dacia Mioveni (n. 1942)\n 18 decembrie: Flavia Buref, 82 ani, actriță română de film (n. 1934)\n 18 decembrie: Zsa Zsa Gábor (Prințesa Sári von Anhalt), 99 ani, actriță americană de etnie maghiară (n. 1917)\n 19 decembrie: André Jaumotte, 97 ani, inginer belgian (n. 1919)\n 19 decembrie: Andrei Karlov, 62 ani, diplomat rus, ambasador al Rusiei în Turcia (n. 1954)\n 20 decembrie: Michèle Morgan, 96 ani, actriță franceză (n. 1920)\n 21 decembrie: George Homoștean, 93 ani, om politic român (n. 1923)\n 21 decembrie: Gianni Mascolo, 76 ani, cântăreț italian (n. 1940)\n 23 decembrie: Vasile Băran, 85 ani, prozator, romancier și scenarist român (n. 1931)\n 23 decembrie: Andrés Rivera, 88 ani, scriitor argentinian (n. 1928)\n 24 decembrie: William Abitbol, 67 ani, om politic francez, membru al Parlamentului European (1999-2004), (n. 1949)\n 24 decembrie: Richard Adams, 96 ani, romancier britanic (n. 1920)\n 24 decembrie: Mihai Curagău, 73 ani, actor de teatru și film din R. Moldova (n. 1943)\n 25 decembrie: George Michael (n. Georgios Kyriacos Panayiotou), 53 ani, cântăreț și compozitor britanic de etnie greacă (n. 1963)\n 25 decembrie: Vera Rubin, 88 ani, femeie-savant astrofizician american (n. 1928)\n 27 decembrie: Carrie Fisher, 60 ani, actriță americană (Războiul stelelor), (n. 1956)\n 27 decembrie: Claude Gensac, 89 ani, actriță franceză de film (n. 1927)\n 28 decembrie: Debbie Reynolds, 84 ani, actriță americană, mama actriței Carrie Fisher (n. 1932)\n 29 decembrie: Jean Pădureanu, 80 ani, fotbalist și președintele clubului Gloria Bistrița (n. 1936)\n 30 decembrie: Camelia Dăscălescu, 95 ani, compozitoare română (n. 1921)\n 31 decembrie: Dimitri Romanov, 90 ani, prinț, bancher, filantrop și autor rus (n. 1926)\n\nNedatate \n\n decembrie: Titi Cercel, 57 ani, boxer român (n. 1959)\n\nGaleria celor decedați în 2016\n\nPremii internaționale\n Premiul Rafto: Yanar Mohammed, pentru activitatea desfășurată în sprijinul femeilor și minorităților din Irak.\n Premiul Saharov: Nadia Murad Basee și Lamiya Aji Bashar (Irak), apărătoare ale comunității yazidi și scăpate din prizonieratul organizației Stat Islamic.\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: Yoshinori Ohsumi (Japonia), pentru descoperiri privind mecanismele de autofagie, procesul de consumare a propriilor componente celulare de către un organism.\n Fizică: David J. Thouless (Regatul Unit), Duncan Haldane (Marea Britanie) și John M. Kosterlitz (Scoția), pentru descoperiri teoretice legate de stările topologice ale materiei.\n Chimie: Jean-Pierre Sauvage (Franța), Fraser Stoddart (Regatul Unit) și Ben Feringa (Olanda), pentru proiectarea și producția de mașini moleculare sau nanomașini.\n Economie: Oliver Hart (Anglia) și Bengt R. Holmström (Finlanda) pentru explicarea formelor diferite ale contractelor, de la cele comerciale la cele din domeniul sănătății sau social.\n Literatură: Bob Dylan (SUA), pentru crearea de noi expresii poetice în cadrul marii tradiții a cântecului american.\n Pace: Juan Manuel Santos, (Columbia), pentru acordul încheiat cu gherila marxistă Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC).\n\nNote\n\nLegături externe \n Aniversări culturale 2016 , bncreanga.md\n Calendarul aniversarilor culturale 2012-2016, bjbv.ro" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce aspecte principale ale [Titlu] poți să-mi împăr2017?" }, { "from": "assistant", "value": "2017 (MMXVII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian care a început într-o zi de duminică. A fost al 2017-lea an d.Hr., al 17-lea an din mileniul al III-lea și din secolul al XXI-lea, precum și al 8-lea an din deceniul 2010-2019. A fost desemnat:\n Anul Internațional al Turismului Durabil pentru Dezvoltare, de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite.\n Anul orașelor Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru), numite Capitale Europene ale Culturii.\n\nEvenimente\n\nIanuarie\n 1 ianuarie: Malta a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Slovacia. \n 1 ianuarie: Atac armat într-un club din Istanbul în noaptea de Revelion. Cel puțin 39 de oameni au fost uciși și 69 răniți.\n 1 ianuarie: Emmanuel Niyonkuru, ministrul mediului din Burundi a fost împușcat mortal în capitala Bujumbura.\n 1 ianuarie: România sărbătorește 10 ani de la intrarea în Uniunea Europeană.\n 1 ianuarie: Antonio Guterres preia funcția de secretar general al ONU.\n 4 ianuarie: Cabinetul PSD-ALDE condus de premierul Sorin Grindeanu, din care fac parte 26 de miniștri, a fost investit de Parlament cu 295 voturi „pentru\" și 133 „împotrivă\".\n\n 8 ianuarie: Premiile Globul de Aur 2017: lungmetrajul Moonlight, regizat de Barry Jenkins, a fost desemnat cel mai bun film-dramă, în timp ce music hall-ul La La Land, în regia lui Damien Chazelle, a fost numit cel mai bun film-comedie, la cea de-a 74-a gală a premiilor Globurile de Aur, care a avut loc la Los Angeles. La ediția din 2017, premiul Globul de Aur pentru întreaga carieră a fost decernat actriței Meryl Streep.\n 16-18 ianuarie: Igor Dodon efectuează o vizită în Federația Rusă, prima de acest fel în calitate de președinte al Republicii Moldova. Acesta s-a întâlnit cu președintele rus, Vladimir Putin, și a depus flori la mormântul soldatului necunoscut.\n 18 ianuarie: Antonio Tajani, candidatul Partidului Popular European (PPE), a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului European. Europarlamentarul social-democrat român Ioan Mircea Pașcu a fost ales drept unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European.\n 20 ianuarie: Are loc procedura de investire a celui de-al 45-lea președinte al Statelor Unite, republicanul Donald Trump.\n 21 ianuarie: Milioane de oameni din întreaga lume s-au alăturat Marșului femeilor ca răspuns la inaugurarea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite.\n 21 ianuarie: Incendiu puternic care a distrus Clubul Bamboo din București. 44 de persoane au fost spitalizate.\n 22 ianuarie: Protestele din ianuarie 2017 din România, față de proiectul PSD-ALDE de modificare a Codului penal și grațierea unor pedepse.\n 24 ianuarie: Președintele Klaus Iohannis a declanșat procedura privind organizarea unui referendum național privind continuarea luptei împotriva corupției în România.\n 31 ianuarie: Guvernul Grindeanu a adoptat grațierea unor pedepse ca proiect de lege, dar și Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codurilor Penale, ceea ce a provocat manifestații de amploare în marile orașe ale țării.\n\nFebruarie \n\n 3 februarie: România a ocupat locul 4 în întrecerea pe echipe la Campionatele Mondiale de sanie pe pârtie naturală de la Vatra Dornei. Federația Română de Bob și Sanie a clasificat rezultatul ca fiind unul „istoric\".\n 5 februarie: Ordonanța 14/2017, prin care a fost abrogată ordonanța 13/2017 de modificare a codurilor penale, a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere, după ce anterior fusese publicată și în Monitorul Oficial. Înregistrarea la Parlament și publicarea în Monitor sunt condițiile obligatorii pentru ca o ordonanță de urgență să intre în vigoare.\n 5 februarie: Un număr record de protestatari au cerut în Piața Victoriei din București demisia guvernului. Potrivit unor surse peste 200.000 de oameni, potrivit altor surse peste 150.000. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și în alte orașe din țară: Arad, Brașov, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara. În același timp, aproximativ 2.000 de persoane au participat la o manifestație de susținere a guvernului, în fața Palatului Cotroceni.\n 6 februarie: Regina Elisabeta a II-a a marcat a 65-a aniversare ca suveran, devenind singurul monarh britanic care celebrează Jubileul de Safir.\n 8 februarie: Guvernul condus de Sorin Grindeanu a supraviețuit primei moțiuni de cenzură inițiată de PNL și USR și susținută de PMP în contextul adoptării de către guvern a OUG 13/2017, referitoare la modificările Codurilor penale. Moțiunea a fost respinsă cu 161 de voturi „pentru\" și 8 „împotrivă\". PSD și ALDE au asigurat cvorumul de ședință la moțiunea de cenzură, dar nu au votat.\n 8 februarie: Fostul premier Mohamed Abdullahi Mohamed a fost ales președinte al Somaliei în urma unui vot al parlamentarilor, promițând să lupte cu cele două flageluri majore din țară: corupția și combatanții islamiști shebab.\n 9 februarie: Ana Birchall a preluat interimatul pentru funcția de ministru al justiției, după de Florin Iordache, ministru în cabinetul Sorin-Mihai Grindeanu, și-a prezentat demisia după numai 25 zile de mandat.\n\n 10 februarie: Din cauza acuzațiilor de corupție în legătură cu scandalul care implică compania de construcții braziliană Odebrecht, s-a emis un mandat de arestare internațional pe numele fostului președinte peruan Alejandro Toledo. Toledo care se află în prezent în Franța, este acuzat că ar fi primit 20 de milioane de dolari mită.\n 12 februarie: Social-democratul german Frank-Walter Steinmeier a fost ales de către Adunarea Federală, al 12-lea președinte al Germaniei, funcție în care l-a succedat pe Joachim Gauck.\n\n 12 februarie: În alegerile prezidențiale, actualul președinte al Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov a fost reales cu 97,7% din voturile exprimate, obținând astfel cel de-al treilea mandat. Este pentru prima dată când alegerile prezidențiale sunt organizate după modificarea Constituției. Potrivit noii Constituții, mandatul de președinte a fost prelungit de la cinci la șapte ani, învingător fiind candidatul care cumulează 50% din voturi.\n 12 februarie: La cea de-a 70-a ediție a Premiilor BAFTA, filmul La La Land câștigă la cinci categorii, inclusiv la „Cel mai bun film\".\n 12 februarie: A avut loc cea de-a 59-a ediție a Premiilor Grammy. Adele câștigă la patru categorii inclusiv „Albumul anului\" cu albumul 25.\n 15 februarie: Parlamentul European a votat cu 408 voturi pentru, 254 împotrivă și 33 de abțineri, controversatul „acord economic și comercial între UE și Canada\" (CETA). CETA a fost creat pentru a stimula schimburile comerciale prin reducerea tarifelor pentru bunurile și serviciile cele mai tranzacționate și de creștere a fluxurilor de investiții. Este de așteptat ca importurile și exporturile să crească cu 20%, atunci când acordul va fi pe deplin în vigoare. De asemenea, odată cu semnarea CETA, românii vor putea călători fără vize în Canada începând cu decembrie 2017.\n 18 februarie: Filmul Ana, mon amour al regizorului Călin Peter Netzer a câștigat Ursul de Argint pentru cea mai bună contribuție artistică, în cadrul galei de premiere a Festivalului Internațional de Film de la Berlin. Premiul a fost acordat Danei Bunescu pentru montajul filmului.\n 21 februarie: Sudanul de Sud a declarat stare de foamete în unele părți ale statului, Guvernul și Națiunile Unite (ONU) raportând că peste 100.000 de persoane se confruntă cu foametea, iar alte 1.000.000 de persoane se află în pragul înfometării.\n 22 februarie: NASA și European Southern Observatory anunță descoperirea a patru noi planete asemănătoare Pământului în zona Goldilocks a stelei Trappist-1, în plus față de cele trei descoperite acolo anul trecut. Pe toate cele șapte planete telurice poate exista apă în stare lichidă dacă sunt îndeplinite anumite condiții atmosferice, însă șansele cele mai mari sunt pe trei dintre ele. Noul sistem solar alcătuit din cele șapte planete care gravitează în jurul unei stele mici, puțin luminoasă și foarte rece, este situat în galaxia noastră, la 39 de ani lumină de Terra.\n 24 februarie: A avut loc un atentat cu mașină capcană în apropiere de orașul Al-Bab, în nordul Siriei, care a provocat moartea a peste 51 de persoane, între care 34 de civili. Atacul a fost revendicat de Gruparea Statul Islamic (IS).\n 26 februarie: La cea de-a 89-a ediție a Premiilor Oscar, filmul La La Land câștigă la șase categorii, categoria de Cel mai bun film revenindu-i filmului Moonlight.\n\nMartie\n\n 1 martie: Cercetători britanici au anunțat descoperirea de microorganisme fosile, care ar putea avea o vechime între 3,77 și 4,29 miliarde de ani, pe rocile de pe țărmul Golfului Hudson din nordul Quebecului, Canada, ceea ce ar însemna că sunt cea mai veche dovadă de viață.\n 2 martie: Ministrul apărării al Suediei, Peter Hultqvist, a anunțat la radio că 13.000 de cetățeni trebuie să înceapă serviciul militar la 1 iulie. Încorporarea în țara scandinavă a fost suspendată din 2010.\n 8 martie: \"Fereastra de Azur\", o formațiune geologică în forma unei arcade devenită un simbol al Maltei și care apare în numeroase broșuri turistice și cărți poștale malteze, s-a prăbușit în mare, din cauza eroziunii.\n 9 martie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene l-au reales pe Donald Tusk președinte al Consiliului European, în pofida obiecțiilor Poloniei, țara de unde acesta provine. Va avea un al doilea mandat de 2 ani și jumătate în fruntea Consiliului European. Este pentru prima dată când președintele Consiliului European este ales fără a se întruni unanimitatea votului.\n 10 martie: Curtea Constituțională din Coreea de Sud a aprobat destituirea președintei Park Geun-hye, obligată să părăsească scena politică în urma unui răsunător scandal de corupție.\n 11 martie: Statuia egipteană antică colosală descoperită pe 9 martie, a fost preliminar indentificată ca aparținând faraonului Psamtik I.\n 12 martie: Criză diplomatică turco-olandeză după ce autoritățile olandeze au expulzat ieri pe ministrul turc pentru probleme sociale și familie, înapoi în Germania. Ministrul turc intenționa să participe la un miting al turcilor din Olanda, pentru a promova modificările constituționale supuse unui referendum în data de 16 aprilie. Cetățenii turci, inclusiv cei de peste hotare, sunt chemați să voteze puteri sporite pentru președintele Turciei. De asemenea, Olanda a interzis cu două zile în urmă aterizarea ministrului turc de externe pentru participarea la un eveniment electoral din Rotterdam.\n 15 martie: Alegeri legislative în Olanda. Sondajele exit poll arată că partidul prim-ministrului în exercițiu Mark Rutte, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație, va câștiga cele mai multe locuri în alegeri. Prezența la vot a fost de 77,7%.\n\n 16 martie: Un judecător federal din Hawaii a blocat pentru întreg teritoriul Statelor Unite, a doua versiune a decretului anti-imigrație semnat de Donald Trump. Potrivit judecătorului Derrick Watson, ordinul lui Trump are la bază criterii religioase, ceea ce încalcă Constituția Statelor Unite.\n 17 martie: Statul sud-american Peru, puternic afectat de alunecări de teren și inundații. Zeci de persoane au murit și peste 12.000 de locuințe au fost distruse în urma inundațiilor și alunecărilor de teren ce afectează statul peruan de la începutul anului 2017.\n 18 martie: Aeroportul Orly din Paris a fost evacuat după ce un barbat a încercat să îi ia arma unul militar, iar acesta a deschis focul. Tot pe 18 martie un polițist a fost rănit prin împușcare de un individ, la Stains, în nordul regiunii pariziene.\n 19 martie: Fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, contracandidatul Angelei Merkel la postul de cancelar la alegerile din septembrie, a fost ales președinte al Partidului Social-Democrat German (SPD) cu 100% din voturi.\n 21 martie: Lungmetrajul „Sieranevada”, de Cristi Puiu, a fost marele câștigător al celei de-a XI-a ediții a Galei Premiilor Gopo, cu 6 trofee obținute.\n 22 martie: Un nou atac terorist a avut loc la Londra, unde o mașină de teren a intrat într-un grup de pietoni aflați pe podul Westminster, după care a înjunghiat mortal un polițist în curtea Parlamentului. 4 morți și 29 răniți internați în spitale, printre răniți s-au numărat și două persoane din România. Poliția britanică l-a împușcat mortal pe agresor, fiind identificat ca fiind un cetățean britanic de 52 ani, Khalid Masood, profesor de engleză.\n 25 martie: Șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene (UE), cu excepția Regatului Unit, și-au reînnoit la Roma angajamentul european, marcând a 60-a aniversare a tratatului fondator al Uniunii în Orașul Etern. Potrivit declarației, semnatarii doresc să facă UE „mai puternică și mai rezistentă“. \n 26 martie: Alegeri parlamentare anticipate în Bulgaria, după demisia premierului Boikov Borisov. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, partidul de centru-dreapta GERB al lui Borisov a obținut 32,2% din voturi.\n 29 martie: Premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanșând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană.\n 29 martie: Fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a primit verdictul definitiv în dosarul în care a fost acuzat de infracțiuni contra umanității: 20 de ani închisoare și plata a 310.000 euro către opt părți civile din dosar.\n 29 martie–2 aprilie: Campionatul mondial de patinaj artistic din Finlanda, Helsinki.\n\nAprilie \n\n 2 aprilie: Alegeri prezidențiale în Serbia câștigate din primul tur cu 58,1% de actualul premier Aleksandar Vučić al Partidul Progresist Sârb. Potrivit sondajelor Vučić a obținut în turul al doilea peste 55% din voturile exprimate.\n 3 aprilie: Un atac cu bombă s-a produs într-o stație de metrou din orașul Sankt Petersburg, Rusia soldat cu 14 morți și peste 45 de răniți. Conform autorităților s-a produs un atac terorist. Un cetățean rus, de origine kârgâză, Akbarjon Djalilov, 21 ani, este suspectat că a provocat deflagrația violentă produsă luni la ora locală 14:40 (11:40 GMT), într-un tren care circula între două stații ale unei linii de metrou din Sankt Petersburg. Bilanț 12 aprilie: 15 morți.\n 3 aprilie: Rămășițele unei piramide vechi de 3.700 de ani au fost descoperite \"în stare bună\" în Egipt, la situl arheologic Dahshur, în apropiere de Cairo.\n 7 aprilie: După atacul chimic de la Khan Shaykhun, Statele Unite au lansat 60 de rachete de croazieră Tomahawk asupra unei baze aeriene din Siria. Armata siriană a anunțat că loviturile americane s-au soldat cu șase morți și cu importante pagube materiale.\n 7 aprilie: În centrul orașului Stockholm, un camion a intrat în mulțimea de pe o arteră comercială și apoi s-a izbit în vitrina unui magazin în centrul capitalei Suediei. Bilanț: 5 decese (28 aprilie) și peste 15 răniți.\n 13 aprilie: Statele Unite lansează cea mai mare bombă non-nucleară asupra tunelurilor teroriștilor ISIS din provincia Nangarhar, estul Afghanistanului. \n 13 aprilie: NASA a anunțat că au fost descoperite condiții favorabile pentru susținerea vieții pe un satelit al planetei Saturn, Enceladus.\n 16 aprilie: Circa 55 de milioane de turci cu drept de vot sunt chemați la un referendum pentru a spune \"da\" sau \"nu\" în privința modificării a 18 articole din Constituție care ar institui un sistem prezidențial, cu puteri ample în locul actualului model parlamentar. Prezența la vot a fost de 85,43% din care 51,41% au votat DA și 48,59% au votat NU.\n 19-23 aprilie: Campionatul european de gimnastică individuală Cluj 2017, ediția a VII-a. Este cea de-a doua ediție găzduită de România după cea din 1957. La Campionatul european de gimnastică individuală participă 274 sportivi din 37 țări, pentru 12 titluri individuale. România a obținut un total de 4 medalii: 2 de aur, una de argint și una de bronz.\n 20-21 aprilie: Au avut loc Ninsorile abundente din Republica Moldova care au provocat prăbușirea a zeci de mii de arbori și arbuști, cât și deconectarea de la energie electrică a sute de localități.. \n 23 aprilie: Alegeri prezidențiale în Franța turul I - primii doi clasați sunt: Emmanuel Macron, candidatul mișcării de centru En Marche!, care a obținut 23,75% și Marine Le Pen, candidata Frontului Național, care a obținut 21,53%.\n 24 aprilie: Muhammad al V-lea este instalat oficial ca cel de-al 15-lea rege al Malaeziei.\n 29 aprilie: Ministerul turc al tehnologiilor informației și comunicațiilor a blocat în totalitate accesul la enciclopedia Wikipedia în Turcia fără să ofere explicații.\n 30 aprilie: Alpinistul elvețian Ueli Steck moare în încercarea sa de a escalada în premieră mondială Vârful Everest pe ruta West Ridge/ Hornbein Couloir fără să folosească oxigen suplimentar. El a alunecat și a căzut pe o pantă abruptă, acoperită cu gheață.\n\nMai \n\n 3 mai: Președintele Autorității turce pentru tehnologiile comunicațiilor și informării a anunțat că accesul la Wikipedia rămâne blocat în Turcia până când deciziile judecătorești care cer retragerea articolelor considerate false de către Ankara nu vor fi aplicate.\n 4 mai: Prințul Principatului Monaco, Albert al II-lea, întreprinde o vizită oficială de două zile în Republica Moldova.\n 4 mai: Prințul Philip, care peste o lună va împlini 96 de ani, a anunțat că se retrage din viața publică din august 2017.\n 7 mai: Emmanuel Macron s-a instalat la palatul Elysee, devenind al 25-lea președinte al Franței, obținând 66,1% din voturi, în defavoarea lui Marine Le Pen, cu numai 33,9% din sufragii. Macron îl succede pe François Hollande.\n 9 mai: Alegeri prezidențiale în Coreea de Sud. Liberalul Moon Jae-In a câștigat alegerile prezidențiale desfășurate marți în Coreea de Sud. Pe locul doi s-a situat conservatorul Hong Joon-Pyo.\n 12 mai: Cel mai mare atac cibernetic înregistrat până acum - răspândirea ransomware-lui WannaCry care a afectat 230.000 de calculatoare din întreaga lume cu sisteme de operare mai vechi ale Microsoft Windows și care sunt protejate insuficient împotriva atacurilor. Autorii cereau o răscumpărare în cripromoneda bitcoin. \n 13 mai: Finala Concursului Eurovision din Ucraina. Câștigătorul a fost desemnat portughezul Salvador Sobral cu melodia „Amar Pelos Dois”. România, reprezentată de Ilinca Băcilă și Alex Florea, cu melodia „Yodel It!”, s-a clasat pe locul 7.\n 14 mai: Un raport al \"Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile\" arată că numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România până la data de 12 mai este de 5.728 persoane și au fost înregistrate 25 de decese. \n 15 mai: Sculptura în bronz Muza adormită a lui Constantin Brâncuși s-a vândut la New York, la Casa de licitații Christie's, cu suma de 57,3 milioane dolari, un nou record pentru operele lui Brâncuși. Precedentul record, de 37,2 milioane dolari, datează din februarie 2009, pentru o statuetă din lemn de stejar intitulată Madame L.R. (Portrait de madame L.R.).\n 17-28 mai: Cea de-a 70-a ediție a Festivalului anual de film de la Cannes, Franța.\n 19 mai: Hassan Rouhani, președintele în exercițiu al Iranului, a fost reales în funcție cu 57% din voturile exprimate. Principalul său contracandidat, Ebrahim Raisi, a obținut 38,3% din voturi.\n 22 mai: În Anglia, la sfârșitul unui concert pop al cântăreței americane Ariana Grande la Manchester Arena, a avut loc un atentat sinucigaș care a ucis 22 de oameni și a rănit alți 59 de oameni. După o evaluare mai atentă ar fi 119 răniți. Atacatorul sinucigaș este un britanic de origine libiană, Salman Abedi, în vârstă de 22 ani, având legături cu IS.\n 25 mai: Ofițeri și procurorii anticorupție din Republica Moldova au descins la sediul primăriei municipiului Chișinău, informează Radio Chișinău și Deschide.md. În cadrul unei anchete legate de parcările cu plată din capitala Republicii Moldova au fost reținute 10 persoane, printre care primarul Dorin Chirtoacă. Primarul Chirtoacă a fost plasat în cursul zilei de 26 mai în arest la domiciliu pentru 30 de zile.\n\nIunie \n\n 1 iunie: Președintele american Donald Trump anunță retragerea Statelor Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Acordul a intrat în vigoare în noiembrie 2016, iar Donald Trump spune că tratatul este dăunător pentru economia americană, deoarece distruge locuri de muncă și pune țara în dezavantaj. Decizia a fost criticată nu doar de liderii politici ai lumii, ci și de conducerile celor mai mari companii americane.\n 2-11 iunie: A 16-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.\n 3 iunie: În fotbal formația spaniolă Real Madrid CF reușește să câștige pentru a 12-a oară Liga Campionilor, învingând în finală formația italiană Juventus Torino.\n 3 iunie: Într-un atac terorist din Londra sunt ucise 7 persoane și cel puțin 48 sunt rănite după ce o camionetă a intrat în trecători pe London Bridge, iar trei bărbați au înjunghiat oameni pe străzi și în baruri. Cei trei atacatori au fost împușcați mortal de forțele de ordine după câteva minute. Acesta este al treilea atac terorist în Marea Britanie în ultimele 73 de zile.\n 5 iunie: Muntenegru devine oficial cel de-al 29-lea stat membru al NATO, limita sudică a alianței desfășurându-se astfel din Portugalia până la granița turco-siriană.\n 5 iunie: Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite și Bahrain au rupt relațiile cu Qatar, declanșând cea mai gravă criză diplomatică din regiune din ultimii ani. Qatar-ul a fost acuzat că destabilizează întreaga regiune prin susținerea unor grupuri teroriste islamice, printre care și Statul Islamic și al-Qaeda.\n 7 iunie: Cele mai vechi fosile de Homo sapiens au fost descoperite într-o veche mină dintr-un munte izolat din Maroc, testele de datare demonstrând că au între 300.000 și 350.000 ani vechime. Cele mai vechi fosile de Homo sapiens găsite anterior au aproximativ 200.000 de ani.\n 8 iunie: Alegeri generale anticipate în Regatul Unit. Partidul Conservator, aflat la putere și condus de Theresa May, a pierdut majoritatea absolută în Parlamentul de la Londra însă rămâne cel mai mare partid.\n 9 iunie: Aflat într-o vizită oficială de șase zile în Statele Unite, președintele Klaus Johannis s-a întâlnit cu președintele Donald Trump la Casa Albă. La finalul discuțiilor care au durat 45 de minute, cei doi oficiali au susținut o declarație de presă comună.\n \n 10 iunie-7 iulie: A 54-a ediție a Turului Ciclist al României.\n 11 iunie: În Ucraina a intrat în vigoare decizia privind ridicarea vizelor pentru ucrainenii care călătoresc în UE. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și cel slovac, Andrej Kiska, au participat la inaugurarea unei \"uși simbolice\" la granița dintre cele două țări, eveniment prilejuit de ridicarea vizelor între Ucraina și țările din UE și spațiul Schengen.\n 12 iunie: În urma unui referendum consultativ în Puerto Rico 97% dintre votanți își doresc ca insula să devină cel de-al 51-lea stat al Statelor Unite ale Americii. Prezența la vot a fost însă slabă, de numai 22,7%.\n 14 iunie: Într-un incendiu major la Grenfell Towers, un bloc de locuințe de 24 etaje din nord-vestul Londrei, au murit 17 persoane și cel puțin 79 au fost rănite. După ultimul bilanț sunt 79 de morți.\n 14 iunie: Comitetul Executiv al PSD a votat în unanimitate retragerea sprijinului politic pentru guvernul Grindeanu reproșându-i premierului că doar 13% din măsurile promise au fost adoptate. Premierul a anunțat că refuză să își dea demisia replicând că din cele 97 de măsuri pe care guvernul trebuia să le adopte în cele șase luni de guvernare, doar nouă au rămas neîndeplinite.\n 15 iunie: Toți miniștrii cabinetului Grindeanu, cu excepția premierului și a ministrului Comunicatiilor, și-au depus demisiile la Secretariatul General al Guvernului. Conducerea PSD a votat în unanimitate excluderea lui Sorin Mihai Grindeanu din partid și depunerea unei moțiuni de cenzură. Sorin Grindeanu a anunțat că-și va da demisia după ce Liviu Dragnea va demisiona din fruntea PSD, ca asumare a faptului că acesta a numit miniștrii.\n 16 iunie: În Congresul care a avut loc la Romexpo, Ludovic Orban a fost ales președinte al PNL. El a primit 3.518 voturi, în timp ce contracandiatul său, Cristian Bușoi, a fost votat de 952 delegați.\n 18 iunie: Alegeri legislative în Franța, al doilea scrutin. Partidul lui Emmanuel Macron, En Marche, a câștigat cu un scor zdrobitor alegerile din Franta. Partidul a obținut minim 395 din totalul de 577 de mandate puse în joc la al doilea tur al alegerilor legislative. Partidul de dreapta Les Republicains si formațiunea UDI vor obtine 125 de mandate, iar Partidul Socialist 49. Formatiunea lui Jean-Luc Melenchon, La France Insoumise (stânga), și PCF vor avea 30 de reprezentanți în Adunarea Națională, iar Frontul Național, al lui Marine Le Pen, 8 mandate. 44,4% din alegători au votat în turul al doilea, față de 48,71% în primul scrutin (11 iunie).\n 21 iunie: Moțiunea de cenzură intitulată \"România nu poate fi confiscată. Apărăm democrația și votul românilor\", inițiată de parlamentarii PSD și ALDE împotriva Guvernului Sorin Grindeanu a fost aprobată cu 241 voturi „pentru” și 10 voturi „împotrivă”. Au votat doar parlamentarii PSD, ALDE și cei ai minorităților naționale; PNL și USR au fost prezenți în plen, dar nu au votat, în timp ce UDMR și PMP nu au fost prezenți. Deși de obicei votul era secret cu bile, de data asta s-a votat cu bilele la vedere. Pentru ca moțiunea să treacă, numărul minim necesar de voturi a fost de 233.\n 29 iunie: Guvernul Mihai Tudose a primit votul de investitură în Parlament. 275 de aleși au votat pentru susținerea Cabinetului Tudose, în timp ce 102 parlamentari au fost împotriva noului guvern.\n 30 iunie: La Ahvaz, Iran s-a înregistrat o temperatură de 53,7 °C (128,7 °F) depășind anteriorul record de temperatură al Iranului și devenind una dintre cele mai mari temperaturi înregistrate pe Pământ.\n\nIulie \n 1 iulie: Estonia a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Malta. \n 1-23 iulie: Startul celei de-a 104-a ediții a Turului Franței. Pentru a patra oară în istoria Turului, startul începe în Germania.\n 6 iulie: Proteste violente la Hamburg, Germania, înaintea summitului G20. Forțele de ordine au intervenit cu tunuri de apă și mai mulți protestatari au fost reținuți.\n 12 iulie: Un aisberg gigant care acoperă aproximativ 6.000 km2 se îndepărtează de platforma de gheață Larsen C din Antarctica.\n 14 iulie: La invitația președintelui francez Emmanuel Macron, președintele american Donald Trump a participat la Paris la parada care a marcat 228 de ani de la „Căderea Bastiliei“. Ultima dată când un președinte al SUA a participat la o paradă în Franța s-a întâmplat în 1989, cu ocazia bicentenarului Revoluției Franceze.\n 16 iulie: Capitala chiliană Santiago este acoperită de un strat de 30 cm grosime de zăpadă, prima ninsoare din ultimii zece ani. Temperatura aerului a coborât aproape de limita de îngheț și sute de mii de gospodării au rămas fără energie electrică. \n 17 iulie: Membrii Colegiului Electoral din India au votat pentru alegerea noului președinte al republicii. Ei au avut de ales între Ram Nath Kovind, candidat al Alianței Naționale Democrate, și Meira Kumar din Alianța Progresistă. Cu un scor de 65,5% a fost ales al 14-lea președinte al Indiei pentru o perioadă de 5 ani, avocatul Ram Nath Kovind (71 ani). El îl va succede pe Pranab Mukherjee.\n 20 iulie: Camera inferioară a Poloniei a votat, cu 235 de voturi pentru, 192 contra și 23 de abțineri, reforma judiciară care va permite un control mai mare asupra justiției membrilor Parlamentului polonez și partidelor guvernamentale. Comisia Europeană vede separarea puterilor pusă în pericol.\n 21-30 iulie: A 8-a ediție a Jocurilor Francofoniei se vor disputa la Abidjan, Coasta de Fildeș. România este reprezentată de 57 sportivi, la 6 discipline sportive.\n 24 iulie: Președintele polonez Andrzej Duda a anunțat că-și va exercita dreptul de veto asupra proiectelor de lege privind reforma Curții Supreme și a Consiliului Național al Magistraturii.\n 25 iulie: Potrivit unui studiu publicat de revista \"Nature Geoscience\", subsolul Lunii ar fi bogat în apă.\n 29 iulie: Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Varșoviei după publicarea unei noi legi care, în opinia Bruxellesului, subminează independența tribunalelor de drept comun din Polonia.\n 31 iulie: Autoritățile orașului Los Angeles au ajuns la un acord cu reprezentanții Comitetului Internațional Olimic pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de Vară din 2028, lăsând în cursa pentru organizarea Olimpiadei din 2024 doar capitala Franței, Paris.\n\nAugust\n\n 2 august: Prințul Philip, Duce de Edinburgh s-a retras din aparițiile publice la vârsta de 96 de ani. Pe toată durata serviciului său (1952-2017), Ducele de Edinburgh a efectuat 22.219 angajamente individuale, 637 de vizite oficiale în afara regatului, a ținut 5.496 de discursuri și este autorul a 14 cărți publicate.\n 8 august: Organizația neguvernamentală Foro Penal Venezolano a afirmat în conferință de presă că 101 oameni au fost uciși în Venezuela în timpul manifestațiilor ce au început în țară la 1 aprilie, majoritatea dintre proteste vizând guvernul președintelui Nicolás Maduro. De asemenea, s-au efectuat 5.092 arestări dintre care 1.325 de persoane continuă să se afle după gratii.\n 13 august: Se încheie cea de-a 16-a ediție a Campionatelor Mondiale IAAF de la Londra. Statele Unite au dominat competiția obținând 30 de medalii. România a participat cu 15 sportivi și nu a câștigat nici o medalie. Ultima medalie a României la o ediție a Campionatului Mondial datează din 2009 (bronz).\n 17 august: O furgonetă condusă de un marocan a intrat în mulțimea de oameni de pe La Rambla din Barcelona, ucigând 13 persoane și lăsând în urmă peste 100 de răniți. Doi suspecți sunt luați în custodie, iar Statul Islamic își asumă responsabilitatea. După ultimul bilanț (27 august) sunt 16 morți.\n 18 august: Un grup american de cercetare a descoperit la o adâncime de aproximativ 5.500 metri, epava crucișătorul USS Indianapolis, după 72 de ani de la scufundarea ei de către submarinul japonez I-58. Doar 317 marinari din 1.196 au supraviețuit, fiind salvați după 4–5 zile din apele pline de rechini.\n 21 august: Milioane de americani și vizitatori din Statele Unite au asistat la o eclipsă totală de soare vizibilă în America de Nord. Aceasta a fost prima eclipsă totală de soare vizibilă de-a lungul Statelor Unite, din 8 iunie 1918.\n 24 august: Vizită oficială a președintelui francez Emmanuel Macron în România. Au avut loc întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Mihai Tudose și o vizită la Muzeul Național al Satului \"Dimitrie Gusti\" din București.\n 25 august: În așteptarea uraganului Harvey, locuitorii de la Corpus Christi până la Galveston, Texas și muncitorii de pe platformele petroliere din Golful Mexic sunt evacuți. Se așteapta ca uraganul clasificat în categoria 4 să fie cea mai puternică furtună care a lovit continentul american din 2004.\n 26 august: Uraganul Harvey, reclasificat la gradul de furtună tropicală cu vânturi susținute de 110 km/h, a ajuns pe coasta de est a Texasului. Este cea mai puternică furtună care a lovit statul din 1961. Se așteaptă ca Harvey să-și mențină puterea de furtună tropicală, cu ploi abundente și inundații, timp de cel puțin patru zile.\n 28 august: Uraganul Harvey: Cel puțin opt persoane au murit în statul american Texas și 30.000 de locuitori din orașul Houston stau în adăposturi temporare.\n 29 august: Coreea de Nord a lansat o rachetă care a trecut deasupra Japoniei. UE cere Phenianului \"să se abțină de la orice nouă acțiune provocatoare care ar putea amplifica tensiunile regionale și globale\".\n 30 august-9 septembrie: Cea de-a 74-a ediție a Festivalului de Film de la Veneția.\n\nSeptembrie\n\n 2-24 septembrie: La București se desfășoară cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului „George Enescu”.\n\n 3 septembrie: Coreea de Nord a anunțat că a testat cu succes o bombă cu hidrogen. Agenția de Meteorologie din Coreea de Sud a afirmat că puterea exploziei a fost de cinci până la șase ori mai mare decât cea de la testul precedent, realizat în septembrie 2016 și care fusese cel mai puternic dintre toate experimentele nucleare nord-coreene începând din 2006.\n 6 septembrie: Cu ocazia împlinii a 40 de ani de la lansarea sondei americane Voyager 1, NASA a anunțat mesajul câștigător în urma unui concurs: \"Noi căutăm prietenia printre stele. Nu sunteți singuri\". Mesajul a fost transmis prin unde radio către cele două sonde Voyager, alături de obișnuitele seturi de instrucțiuni și comenzi transmise de inginerii de la NASA. Voyager 1 se află la o distanță de aproape 21 de miliarde de kilometri față de Terra, iar Voyager 2 la 17 miliarde de kilometri.\n 8 septembrie: Un seism puternic cu magnitudinea de 8,1 pe scara Richter a avut loc în largul coastelor Mexicului (potrivit USGS). Bilanț (1 octombrie): 360 morți.\n 9 septembrie: Alegeri legislative în Ungaria. Potrivit sondajelor Fidesz ar obține între 45 și 50 la sută din voturi.\n 14 septembrie: Potrivit unui script sanscrit descoperit în Bakhshali în apropiere de Peshawar, Pakistan și deținut de Marea Britanie din 1902, originea cifrei zero poate proveni din Asia de Sud.\n 15 septembrie: După 20 de ani de \"plutire\" în sistemul solar, sonda spațială Cassini își va încheia misiunea cu o cădere controlată în atmosfera planetei Saturn.\n 17 septembrie: Cel puțin opt persoane au murit și alte 137 au fost rănite după o furtună puternică din vestul României.\n 19 septembrie: Un nou seism cu magnitudinea de 7,1 pe scara Richter în Mexic. Epicentrul celui mai recent seism a fost în apropiere la Atencigo, în statul Puebla, la aproximativ 120 kilometri de Ciudad de Mexico și la o adâncime de 51 de kilometri (potrivit Institutului american de geofizică USGS). Bilanț (21 septembrie): 250 morți. În urmă cu exact 32 de ani (1985), un cutremur identic a provocat circa 10.000 de morți.\n 23 septembrie: Un nou seism, ce a avut magnitudinea de 6,1 Richter, s-a produs în sudul Mexicului și a fost resimțit în capitala Ciudad de Mexico, la doar patru zile după cutremurul de pământ cu magnitudinea de 7,1 care a făcut 360 de morți în această țară, a anunțat Institutul seismologic mexican.\n 24 septembrie: Alegerile legislative din Germania pentru alegerea membrilor celui de-al XIX-lea Bundestag s-au terminat cu mari pierderi pentru partidele Marii Coaliții. Partidul cancelarului Angela Merkel, CDU, rămâne cea mai puternică forță. Partidele sindicale unesc 32,9% din voturi, urmate de SPD cu 20,5%. Alternativa pentru Germania va intra în Bundestag pentru prima dată obținând 12,6% din voturi.\n\nOctombrie \n\n \n 1 octombrie: Un atac armat comis de un individ de 64 ani, Stephen Paddock, care a deschis focul de la etajul 32 al hotelului Mandalay Bay, unde era cazat, asupra a 22.000 de spectatori care asistau la un concert de muzică country din orașul american Las Vegas, s-a soldat cu 58 morți și 515 răniți.\n 1 octombrie: Guvernul Cataloniei efectuează un referendum privind independența Cataloniei față de Spania. Referendumul este în contradicție cu Constituția spaniolă, care stabilește indivizibilitatea statului și pentru care populația catalană a votat la 6 decembrie 1978 prin vot popular. Pentru a se asigura că alegătorii nu pot vota, poliția recurge la violențe masive.\n 8 octombrie: La Barcelona, câteva sute de mii de oameni, printre care și laureatul Nobel, scriitorul Mario Vargas Llosa, demonstrează împotriva secesiunii Cataloniei de Spania. \n 10 octombrie: Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a ales-o pe conservatoarea cipriotă Stella Kyriakides în funcția de președinte al Consiliului Europei.\n 12 octombrie: Statele Unite și Israel au anunțat decizia de a se retrage din UNESCO până la sfârșitul anului 2018.\n 12 octombrie: Asteroidul de mici dimensuni \"2012 TC4\" (10-12 metri) care se mișcă cu o viteză de 7,6 km/s a trecut la doar 44.000 km distanță de suprafața Pământului.\n 13 octombrie: Parlamentul albanez a votat un proiect de lege privind protecția minorităților etnice, aromânii primind astfel statut oficial de minoritate națională.\n 15 octombrie: Alegeri legislative în Austria, câștigate de Partidul Popular Austriac (OeVP, conservator), condus de ministrul de externe Sebastian Kurz.\n 16 octombrie: Cercetătorii de la observatoarele LIGO (SUA) și VIRGO (Italia) au anunțat că la 17 august 2017 au fost detectate unde gravitaționale produse în urma coliziunii dintre două corpuri cu mase între 1,1 și 1,6 mase solare - cel mai probabil niște stele neutronice, eveniment denumit GW170817. Evenimentul a coincis cu detectarea de către telescopul spațial Fermi Gamma-ray, aparținând NASA, a unei explozii de radiații gama în aproximativ același timp și provenind din aceeași direcție din spațiu.\n 21 octombrie: Prim-ministrul Spaniei, Mariano Rajoy, activează articolul 155 din Constituția Spaniei. Acest lucru va pune Catalonia sub controlul direct al guvernului central, eliminând guvernul regional și întreaga putere a Parlamentului Cataloniei. Poliția regională și mass-media vor fi, de asemenea, sub controlul său.\n 27 octombrie: Președintele Nursultan Nazarbayev al Kazahstan anunță că limba kazahă va trece de la alfabetul chirilic la alfabetul latin până în 2025.\n 27 octombrie: Membrii parlamentului regional catalan votează cu 70-10 voturi pentru independența regiunii lor față de Spania. Madridul anunță preluarea controlului direct al regiunii: destituirea guvernului catalan, dizolvarea parlamentului catalan si alegeri anticipate pe 21 decembrie.\n 30 octombrie: Procuratura Generală spaniolă anunță că îi acuză de \"rebeliune\", \"răzvrătire\" și deturnare de fonduri pe membrii demiși ai cabinetului catalan și conducerea Parlamentului regional care au permis declararea independenței Cataloniei.\n 31 octombrie: Opt oameni sunt uciși și cel puțin alți 11 sunt răniți când un bărbat a condus un camion închiriat spre o pistă de biciclete de-a lungul autostrăzii West Side din Manhattan. Suspectul, în vârstă de 29 de ani, identificat mai târziu ca un imigrant uzbekistan, este împușcat și luat în custodie de poliție.\n\nNoiembrie\n\n 5 noiembrie: Peste 15.000 de persoane la București și alte câteva mii în mai multe orașe din țară au participat la proteste privind modificările la Legile justiției.\n 14 noiembrie: În urma unei lovituri de stat, armata națională a Zimbabwe preia controlul asupra țării, controlează guvernul și parlamentul. Președintele Robert Mugabe este plasat sub arest la domiciliu.\n 15 noiembrie: Salvator Mundi, o pictură semnată de Leonardo da Vinci, este vândută la licitație în New York pentru suma de 450,3 milioane de dolari, stabilind un nou record pentru vânzarea unei opere de artă originale. Recordul precedent a fost deținut de Les Femmes d’Alger de Picasso, care s-a vândut cu 179,4 milioane de dolari. Cu exceptia \"Salvatorului Lumii\", toate tablorile realizate de Leonardo da Vinci care mai există în prezent, se afla in proprietatea unor muzee sau instituții.\n 21 noiembrie: Printr-un articol publicat în revista britanică Nature, astronomii au confirmat că asteroidul neobișnuit detectat la 19 octombrie provine dintr-un alt sistem solar. Asteroidul numit ʻOumuamua (mesager în limba hawaiană) măsoară un diametru de 400 de metri, are forma unei țigări, zboară cu o viteză de 38,3 km/s și în ianuarie 2019 va părăsi sistemul nostru solar îndreptându-se spre constelația Pegas. La 14 octombrie s-a aflat la cea mai mică distanță față de Terra, la circa 15 milioane de kilometri.\n 21 noiembrie: Președintele statului Zimbabwe, Robert Mugabe, și-a dat demisia. În vârstă de 93 de ani, și după 37 de ani la putere, anunțul demisiei a fost primit cu o explozie de bucurie pe străzile capitalei Harare. Armata preluase puterea printr-o lovitură de stat la 14 noiembrie.\n 22 noiembrie: Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie îl condamnă pe Ratko Mladić la închisoare pe viață după un proces de cinci ani pentru genocid, crime de război și crime împotriva umanității.\n 24 noiembrie: Cel puțin 305 persoane au fost ucise într-un atac terorist la o moschee în Bir al-Abed, Egipt.\n 26 noiembrie: Proteste în România împotriva legilor justiției și a modificărilor la codul fiscal. În București numărul protestatarilor a fost estimat de la peste 10.000 de oameni la aproximativ 30.000 de oameni, cele mai multe surse indicând peste 20.000; alte câteva mii de oameni au participat în marile orașe ale țării.\n 29 noiembrie: Fostul lider al forțelor militare croato-bosniace în războiul din perioada 1992-1995, generalul Slobodan Praljak, s-a sinucis cu cianură în timpul citirii sentinței în sala Tribunalului Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga.\n\nDecembrie\n\n 1 decembrie: Împăratul Akihito anunță intenția sa de a abdica la 30 aprilie 2019.\n 2 decembrie: NASA a reușit să reactiveze un set de patru propulsoare de control ale sondei Voyager 1 pentru prima oară în 37 de ani. Voyager 1 a fost trimisă în spațiu în 1977 și este obiectul construit de om aflat la cea mai mare distanță de Terra: 21 de miliarde kilometri.\n 2 decembrie: Patriarhul Daniel, alături de alți capi ai bisericilor ortodoxe, ajung la Moscova, la invitația Patriarhului Kirill, cu prilejul festivităților organizate la împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă.\n 5 decembrie: Moare de leucemie, la Aubonne, Elveția, ultimul suveran al României, Regele Mihai I, la vârsta de 96 de ani. Trupul neînsuflețit a fost adus în România pe 13 decembrie. \n 6 decembrie: Președintele american, Donald Trump, anunță că Statele Unite recunosc Ierusalimul drept capitală a Israelului și a declanșat procedura de mutare a ambasadei americane de la Tel Aviv la Ierusalim. În timp ce premierul israelian Netaniahu a declarat ziua drept una \"istorică\", în țările arabe au fost reacții negative, iar Uniunea Europeană a exprimat \"preocupări grave\" legate de această decizie, avertizând că acestă încălcare a unei rezoluții ONU, riscă să afecteze perspectivele de pace între israelieni și palestinieni.\n 12 decembrie: Emoție în rândul societății românești provocată de decesul unei tinere de 25 de ani, omorâtă de o garnitură de metrou la stația Dristor 1, după ce a fost împinsă cu intenție de o femeie. Suspecta a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Cu puțin timp înainte, aceasta încercase un gest similar în stația Costin Georgian, când a împins o altă tânără, care a reușit să scape teafără.\n 14 decembrie: România este în doliu național timp de trei zile în memoria Regelui Mihai I. Mii de persoane, de toate vârstele, au stat la coadă, așteptând să se reculeagă la catafalcul Regelui Mihai, sicriul cu trupul neînsuflețit fiind depus în Sala Tronului de la Palatul Regal.\n 16 decembrie: Slujba de înmormântare a Regelui Mihai I al României a avut loc la Catedrala Patriarhală din București și a fost oficiată de Patriarhul Daniel. Apoi cortegiul s-a deplasat cu trenul regal la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș, unde regele a fost înmormântat alături de soția sa, Regina Ana. La funeralii au participat Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei cu Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Prințul Charles de Wales, Regele Juan Carlos I al Spaniei cu Regina Sofia a Spaniei, Regele Regele Simeon al II-lea al Bulgariei, Regina Anne-Marie a Greciei și reprezentanți ai mai multor casele regale și imperiale.\n 18 decembrie: Premieră în justiția românească - magistrați din mai multe orașe din țară au protestat tăcut față de \"anumite schimbări din Legile Justiției, de faptul că parlamentarii nu au ținut cont de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii\". În București, aproximativ 700 de magistrați au stat circa o oră pe treptele Palatului de Justiție, ținând în mâini jurămîntul de magistrat și foi cu prevederi din Legile Justiției.\n 28 decembrie: Fostul fotbalist George Weah, singurul african din istorie care a primit Balonul de Aur, a câștigat, cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Liberia, după ce l-a întrecut categoric pe vicepreședintele Joseph Boakai. După numărarea a 98,1% dintre voturi, Weah a acumulat 61,5%, în timp ce Boakai a primit doar 38,5% dintre sufragii.\n 29 decembrie: Conform sondajului IRES publicat, 75% dintre români consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită în România, după ce anul începuse cu o apreciere pozitivă a direcției de peste 35%.\n\nNașteri \n31 august: Prințul Gabriel, Duce de Dalarna, al doilea fiu al Prințului Carl Philip, Duce de Värmland și Prințesei Sofia, Ducesă de Värmland\n\nDecese\n\nIanuarie \n3 ianuarie: Shigeru Kōyama, 87 ani, actor japonez de film (n. 1929)\n4 ianuarie: Georges Prêtre, 92 ani, dirijor francez (n. 1924)\n6 ianuarie: Octavio Lepage, 93 ani, politician venezuelan, președinte al Venezuelei (1993), (n. 1923)\n6 ianuarie: Francine York, 80 ani, actriță americană de film (n. 1936)\n7 ianuarie: Nicolae Ionescu-Pallas, 84 ani, fizician român (n. 1932)\n7 ianuarie: Lelio Lagorio, 91 ani, politician italian (n. 1925)\n7 ianuarie: Mário Soares (Mário Alberto Nobre Lopes Soares), 92 ani, politician portughez, președinte al Portugaliei (1986-1996), (n. 1924)\n8 ianuarie: James Mancham, 77 ani, președinte al statului Seychelles (1976-1977), (n. 1939)\n10 ianuarie: Buddy Greco, 90 ani, pianist, compozitor și cântăreț american (n. 1926) \n10 ianuarie: Roman Herzog, 83 ani, politician german, președinte al Germaniei (1994-1999), (n. 1934)\n12 ianuarie: Giulio Angioni, 77 ani, scriitor și antropolog italian (n. 1939)\n12 ianuarie: Iulian Rădulescu, 79 ani, autoproclamat Împărat al romilor de pretutindeni (1993), (n. 1938)\n12 ianuarie: Ion Gheorghe Truică, 81 ani, regizor român de filme de animație (n. 1935)\n13 ianuarie: Nicu Crețu, 69 ani, dirijor, compozitor, aranjor și violonist român (n. 1947)\n13 ianuarie: Miki Jevremović, 75 ani, cântăreț sârb de muzică pop (n. 1941)\n15 ianuarie: Mieczysław Maliński, 93 ani, teolog catolic polonez (n. 1923)\n15 ianuarie: Jimmy Snuka, 73 ani, wrestler fijian profesionist, născut în SUA (n. 1943)\n16 ianuarie: Eugene Cernan, 82 ani, astronaut american (Apollo 17), (n. 1934)\n16 ianuarie: C. V. Vishveshwara, 78 ani, fizician relativist indian, supranumit \"omul gaură neagră din India\" (n. 1938)\n17 ianuarie: Gheorghe Dumitrașcu, 77 ani, senator român (1990-1992), (n. 1939)\n18 ianuarie: Peter Abrahams, 97 ani, prozator sud-african de etnie jamaicană (n. 1919)\n18 ianuarie: Ion Besoiu, 85 ani, actor român (n. 1931)\n18 ianuarie: Ymer Pampuri, 72 ani, halterofil albanez (n. 1944)\n19 ianuarie: Loalwa Braz, 63 ani, cântăreață și textieră braziliană (n. 1953)\n19 ianuarie: Miguel Ferrer, 61 ani, actor american (n. 1955)\n19 ianuarie: Bertrand Hemmerdinger, 95 ani, istoric francez (n. 1921)\n20 ianuarie: Robert Anker, 70 ani, scriitor neerlandez (n. 1946)\n21 ianuarie: Maija Apine, 55 ani, actriță letonă (n. 1961)\n21 ianuarie: Raisa Lungu-Ploaie, 88 ani, prozatoare din R. Moldova (n. 1928)\n22 ianuarie: Cristina-Adela Foișor, 49 ani, șahistă română (n. 1967)\n22 ianuarie: Eugen-Gheorghe Hilote, 74 ani, deputat român (1996-2000), (n. 1942)\n22 ianuarie: Jaki Liebezeit, 78 ani, baterist german (Can), (n. 1938)\n24 ianuarie: Dan Grigore Adamescu, 68 ani, om de afaceri român (Unirea Shopping Center), (n. 1948)\n24 ianuarie: Mladen Bjažić, 93 ani, scriitor croat (n. 1924)\n25 ianuarie: Buchi Emecheta, 72 ani, nuvelistă nigeriană (n. 1944)\n26 ianuarie: Tam Dalyell, 84 ani, om politic scoțian, membru al Parlamentului European (1973-1979), (n. 1932)\n26 ianuarie: Barbara Hale, 94 ani, actriță americană (n. 1922)\n26 ianuarie: Raisa Lungu-Ploaie, 88 ani, prozatoare și traducătoare născută în Republica Moldova (n. 1928)\n27 ianuarie: Magda Ádám, 91 ani, scriitoare maghiară, istoric și filolog (n. 1925)\n27 ianuarie: John Hurt, 77 ani, actor britanic (n. 1940)\n27 ianuarie: Emmanuelle Riva, 89 ani, actriță franceză (n. 1927)\n28 ianuarie: Geoff Nicholls, 68 ani, claviaturist britanic (Black Sabbath, Quartz), (n. 1948)\n28 ianuarie: Salvatore Tatarella, 69 ani, om politic italian, membru al Parlamentul European (2004-2009), (n. 1947)\n28 ianuarie: Ion Ungureanu, 81 ani, actor și politician din R. Moldova (n. 1935)\n29 ianuarie: Ruslan Barburoș, 39 ani, fotbalist din R. Moldova (atacant), (n. 1978)\n29 ianuarie: Dumitru Emeric Borbély, 69 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1948)\n29 ianuarie: Stelian Olariu, 88 ani, dirijor român (n. 1928)\n31 ianuarie: John Wetton, 67 ani, cântăreț, basist și chitarist britanic (Asia, King Crimson), (n. 1949)\n\nFebruarie \n1 februarie: Constantin Dinulescu, 85 ani, fotbalist român (atacant), (n. 1931)\n1 februarie: Alma Redlinger, 92 ani, artistă plastică din România de etnie evreiască (n. 1924)\n2 februarie: Shunichiro Okano, 85 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1931)\n3 februarie: Dritëro Agolli, 85 ani, scriitor și ziarist albanez (n. 1931)\n3 februarie: Zoia Bulgakova, 102 ani, actriță rusă (n. 1914)\n3 februarie: Gheorghe Pârlea, 72 ani, actor de comedie din Republica Moldova, (n. 1944)\n5 februarie: Irma Adelman, 86 ani, economistă americană de etnie română (n. 1930)\n6 februarie: Raymond Smullyan, 97 ani, matematician, magician, pianist, logician, taoist și filozof american (n. 1919)\n7 februarie: Valeriu Bularca, 85 ani, luptător român, campion mondial la Campionatului Mondial de la Yokohama (1961) și laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din Tokyo (1964), (n. 1931)\n7 februarie: Dinu Ianculescu, 91 ani, actor și poet român (n. 1925)\n7 februarie: Țvetan Todorov, 77 ani, semiolog, lingvist și critic literar francez de etnie bulgară (n. 1939)\n8 februarie: Rina Matsuno, 18 ani, fotomodel, actriță și cântăreață japoneză (Shiritsu Ebisu Chuugaku), (n. 1998)\n8 februarie: Nelu Stratan, 51 ani, interpret și producător din R. Moldova de muzică folk și rock (Zai, zai), fratele lui Pavel Stratan (n. 1965)\n8 februarie: Yoshio Tsuchiya, 89 ani, actor japonez (n. 1927)\n9 februarie: Radu Bartholomeu Gabrea, 79 ani, regizor și scenarist român (Călătoria lui Gruber), (n. 1937) \n10 februarie: Edward Bryant, 71 ani, scriitor american de literatură SF și horror (n. 1945)\n11 februarie: Nag Arnoldi, 88 ani, sculptor, pictor și profesor elvețiano-italian (n. 1928)\n12 februarie: Artemii Prîseajniuk, 69 ani, artist ucrainean (n. 1947)\n13 februarie: Constantin Dilly Șerbănoiu, 69 ani, senator român (2000-2004), (n. 1948)\n16 februarie: Jannis Kounellis, 80 ani, artist italian de origine greacă, exponent al mișcării Arte Povera (n. 1936)\n17 februarie: Warren Frost, 91 ani, actor american de teatru, film și televiziune (n. 1925)\n17 februarie: Lidia Stăniloae, 83 ani, scriitoare română (n. 1933)\n18 februarie: Vasile Ilucă, 80 ani, scriitor și pictor român (n. 1936)\n19 februarie: Igor Șafarevici, 93 ani, matematician rus, de etnie ucrainneană, fondatorul școlii de teorie algebrică și a celei de geometrie algebrică, scriitor politic (n. 1923)\n20 februarie: Titi Cioacă, 77 ani, senator român (1990-1992), (n. 1939)\n20 februarie: Neculai Grigoraș, 72 ani, deputat român (1992-2004), (n. 1944)\n20 februarie: Sofía Ímber, 92 ani, jurnalistă venezueleană născută în R. Moldova (n. 1924)\n20 februarie: Carol Vereș, 90 ani, sportiv canotor român (n. 1926)\n21 februarie: Kenneth Arrow, 95 ani, economist american, laureat al Premiului Nobel (1972), (n. 1921)\n21 februarie: Ion Croitoru, 51 ani, wrestler canadian de etnie română (n. 1965)\n25 februarie: Dan Munteanu, 79 ani, biolog român (n. 1937)\n25 februarie: Bill Paxton (William Paxton), 61 ani, actor și regizor american (Titanic, Îngeri și demoni, Terminatorul), (n. 1955)\n26 februarie: Șerban Viorel Stănoiu, 76 ani, jurist român (n. 1940)\n\nMartie \n1 martie: Paula Fox, 93 ani, scriitoare americană (n. 1923)\n1 martie: Yasuyuki Kuwahara, 74 ani, fotbalist japonez (atacant), (n. 1942)\n2 martie: József Haller, 82 ani, artist plastic și scenograf din România (n. 1935)\n3 martie: Raymond Kopa (n. Raymond Kopaszewski), 85 ani, fotbalist francez, deținătorul Balonului de Aur (1958), (n. 1931)\n3 martie: René Préval, 74 ani, președinte al statului Haiti (1996–2001, 2006–2011), (n. 1943)\n5 martie: Theodor Anton Neagu, 84 ani, paleontolog român (n. 1932)\n6 martie: Robert Osborne, 84 ani, actor american, istoric de film și prezentator TV (n. 1932)\n7 martie: Kamran Aziz, 95 ani, compozitoare și farmacistă cipriotă (n. 1922)\n7 martie: Hans Georg Dehmelt, 94 ani, fizician american de etnie germană, laureat al Premiului Nobel (1989), (n. 1922)\n8 martie: George Andrew Olah (n. György Oláh), 89 ani, chimist american de etnie maghiară, laureat al Premiului Nobel (1994), (n. 1927)\n9 martie: Vasile Turcu, 62 ani, om de afaceri român (n. 1954)\n10 martie: John Surtees, 83 ani, pilot britanic de Formula 1, campion mondial (1964), (n. 1934)\n10 martie: Robert James Waller, 77 ani, autor, fotograf și muzician american (n. 1939)\n11 martie: András Kovács, 91 ani, regizor maghiar originar din România (n. 1925)\n12 martie: Pál Bodor, 86 ani, scriitor maghiar și român (n. 1930)\n13 martie: Hiroto Muraoka, 85 ani, fotbalist japonez (portar), (n. 1931)\n13 martie: Patrick Nève, 67 ani, pilot belgian de Formula 1 (n. 1949)\n14 martie: Ileana Ciuculete, 64 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1952)\n17 martie: Marin Petre Constantin, 91 ani, pictor român (n. 1925)\n17 martie: Derek Walcott, 87 ani, scriitor din Sfânta Lucia, laureat al Premiului Nobel (1992), (n. 1930)\n18 martie: Chuck Berry (n. Charles Edward Anderson Berry), 90 ani, compozitor, cântăreț și chitarist american de etnie afro-americană, unul dintre cei mai însemnați reprezentanți ai muzicii rock & roll (n. 1926)\n19 martie: Ian Stewart, 87 ani, pilot scoțian de Formula 1 (n. 1929)\n20 martie: David Rockefeller, 101 ani, om de afaceri american (Chase Manhattan), (n. 1915)\n22 martie: Tomás Milián, 84 ani, actor și cântăreț de origine cubaneză⁠ (n. 1933)\n23 martie: Lola Albright, 92 ani, cântăreață și actriță americană (n. 1924)\n26 martie: Pavel Vlad, 80 ani, academician din R. Moldova, membru al ASM (n. 1936)\n28 martie: Infanta Alicia, Ducesă de Calabria, 99 ani (n. 1917)\n28 martie: Christine Kaufmann, 72 ani, autoare și actriță germană (n. 1945)\n29 martie: Alexei Abrikosov, 88 ani, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (2003), (n. 1928)\n\nAprilie \n1 aprilie: Gösta Ekman, 77 ani, actor suedez (n. 1939)\n1 aprilie: Evgheni Evtușenko, 84 ani, poet rus (n. 1932)\n2 aprilie: Valeriu Canțer, 62 ani, fizician din R. Moldova, membru titular al ASM (n. 1955)\n2 aprilie: Edda Dora Essigmann-Fantanar, 94 ani, scriitoare germană originară din România (n. 1922)\n4 aprilie: Giovanni Sartori, 92 de ani, politolog italian (n. 1924)\n4 aprilie: Mike Taylor, 82 ani, pilot englez de Formula 1 (n. 1934)\n5 aprilie: Vasile Gheorghe Coțofan, 83 ani, medic veterinar român (n. 1934)\n5 aprilie: Atanasie Sciotnic, 75 ani, sportiv român (caiac), (n. 1942)\n6 aprilie: Don Rickles (n. Donald Jay Rickles), 90 ani, actor american de comedie (n. 1926)\n7 aprilie: Nicolae-Șerban Tanașoca, 75 ani, filolog și istoric român, specialist în filologia clasică (n. 1941)\n8 aprilie: Traian Novolan, 80 ani, senator român (n. 1937)\n12 aprilie: Charlie Murphy, 57 ani, actor, comedian și scenarist american (n. 1959)\n12 aprilie: Toby Grafftey Smith, 46 ani, muzician britanic (claviaturist), (Jamiroquai), (n. 1970)\n13 aprilie: Zareh Baronian, 75 ani, teolog armean (n. 1941)\n14 aprilie: George Cornea, 86 ani, operator de film, scenarist și regizor român (n. 1931)\n15 aprilie: Allan Holdsworth, 70 ani, chitarist și compozitor englez (n. 1946)\n15 aprilie: Emma Morano, 117 ani, supercentenară italiană (n. 1899)\n16 aprilie: George Bălăiță, 82 ani, romancier român (n. 1935)\n17 aprilie: Jeremiasz Anchimiuk, 73 ani, arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Poloneze (n. 1943)\n19 aprilie: Oliver Lustig, 90 ani, scriitor român de etnie evreiască (n. 1926)\n20 aprilie: Magdalena Abakanowicz, 86 ani, sculptoriță poloneză de etnie ruso-tătară (n. 1930)\n20 aprilie: Mihai Ielenicz, 76 ani, geograf și geomorfolog român (n. 1941)\n22 aprilie: Hubert Dreyfus, 87 ani, profesor american n. 1929)\n22 aprilie: Geta Popescu (Dor Medina Geta Popescu), 13 ani, alpinistă română (n. 2004)\n26 aprilie: Alexandru Ciubotaru, 85 ani, academician din R. Moldova (n. 1932)\n26 aprilie: Jonathan Demme, 73 ani, regizor american (Tăcerea mieilor, Philadelphia, Rachel Getting Married), (n. 1944)\n30 aprilie: József Árpád Habsburg (n. Joseph Arpád Benedikt Ferdinand Franz Maria Gabriel), 84 ani, membru al Casei de Habsburg-Lorena (n. 1933)\n\nMai \n1 mai: Yisrael Friedman, 93 ani, rabin român și profesor la Universitatea din Tel Aviv, respectiv la Universitatea Ben-Gurion (n. 1923)\n1 mai: Karel Schoeman, 77 ani, scriitor sud-african (n. 1939)\n2 mai: Abelardo Castillo, 82 ani, scriitor argentinian (n. 1935)\n2 mai: Mihai Coman, 62 ani, muzician român (Holograf), (n. 1955)\n2 mai: A. R. Penck (n. Ralf Winkler), 77 ani, artist plastic și baterist german (n. 1939)\n3 mai: Daliah Lavi, 74 ani, actriță, manechin și cântăreață israeliană (n. 1942)\n7 mai: Dan Mănucă, 78 ani, critic și istoric literar român (n. 1938)\n8 mai: Cécile DeWitt-Morette, 94 ani, matematiciană și fiziciană franceză (n. 1922)\n9 mai: Florica Duma, 70 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1946)\n9 mai: Robert Miles, 47 ani, compozitor, producător, muzician și DJ italian de muzică electronică și rock alternativ (n. 1969)\n11 mai: Georgeta Țălnar, 56 ani, pictoriță română (n. 1960)\n12 mai: Antonio Candido, 98 ani, scriitor, profesor, sociolog și critic literar brazilian (n. 1918)\n12 mai: Rodica Dima, 74 ani, interpretă română de muzică populară (n. 1942)\n12 mai: Mauno Koivisto (n. Mauno Henrik Koivisto), 93 ani, politician finlandez, președinte al Finlandei (1982–1994), (n. 1923)\n14 mai: Powers Boothe, 68 ani, actor american (n. 1948)\n14 mai: Tatiana Iekel, 84 ani, actriță română (n. 1932)\n17 mai: Viktor Gorbatko, 82 ani, cosmonaut rus (Soiuz 7, 24 și 37), (n. 1934)\n18 mai: Roger Ailes, 77 ani, director de televiziune american (n. 1940)\n20 mai: Harry Coradini, 73 ani, muzician german originar din România (n. 1944)\n20 mai: Dan Găureanu, 49 ani, sportiv român (scrimă, sabie), (n. 1967)\n21 mai: Adrian Bîrzu, 48 ani, chimist român (n. 1968)\n22 mai: Arkadi Gendler, 95 ani, evreu basarabean, compozitor, folclorist și profesor de limba idiș (n. 1921)\n23 mai: Roger Moore (n. Roger George Moore), 89 ani, actor britanic (Sfântul, James Bond), (n. 1927)\n23 mai: Viorel Morariu, 85 ani, sportiv român (rugby), antrenor și președinte al FR Rugby (n. 1931)\n24 mai: Denis Johnson, 67 ani, scriitor american (n. 1949)\n25 mai: Ion Străchinaru, 95 ani, psihopedagog român (n. 1922)\n26 mai: Zbigniew Brzeziński, 89 ani, om de științe politice, american (n. 1928)\n30 mai: Manuel Noriega, 83 ani, politician și militar panamez, dictator (n. 1934)\n30 mai: Ioan Străchinaru, 95 ani, deputat român (1992-1996), (n. 1922)\n30 mai: John Mark Taylor, 75 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (1979-1984), (n. 1941)\n31 mai: Tom Isaacs, 49 ani, strângere de fonduri de caritate britanică și președintele The Cure Parkinson's Trust, pe care l-a co-fondat (n. 1968)\n31 mai: Nicolae Săftoiu, 82 ani, grafician român (n. 1935)\n\nIunie \n1 iunie: Paul Fister, 72 ani, actor, cascador și consilier de lupte român (n. 1944)\n1 iunie: José Greci (n. Giuseppina Greci), 76 ani, actriță italiană (Ben-Hur), (n. 1941)\n2 iunie: Sonja Sutter, 86 ani, actriță germană de teatru și de film (n. 1931)\n4 iunie: Juan Goytisolo Gay, 86 ani, jurnalist și scriitor spaniol (n. 1931)\n4 iunie: Claudiu Stănescu, 53 ani, actor român de film și de teatru (n. 1963)\n5 iunie: Anna Jókai, 84 ani, scriitoare, romancieră și poetă maghiară (n. 1932)\n9 iunie: Adam West, 88 ani, actor american (n. 1928)\n10 iunie: Abu Khattab al -Tunisi, 75 ani, jihadist și comandant militar tunisian al Statului Islamic (n. 1942)\n11 iunie: Douglas Geoffrey Rowell, 74 ani, cleric britanic (n. 1943)\n11 iunie: Corneliu Stroe, 67 ani, muzician român (n. 1949)\n12 iunie: Gheorghe Gușet, 49 ani, sportiv român (aruncarea greutății), (n. 1968)\n12 iunie: Charles Patrick Thacker, 74 ani, inginer american, pionier al informaticii (n. 1943)\n13 iunie: Anita Pallenberg, 73 ani, actriță italiană, fotomodel și creatoare de modă (n. 1944)\n15 iunie: Alfia Avzalova, 84 ani, cântăreață tătară și sovietică (n. 1933)\n15 iunie: Aleksei Batalov, 88 ani, actor rus (n. 1928)\n16 iunie: John Guilbert Avildsen, 81 ani, regizor american de film (Rocky V, Infernul, Karate Kid), (n. 1935)\n16 iunie: Helmut Kohl (Helmut Josef Michael Kohl), 87 ani, cancelar al Republicii Federale Germania (1982-1998), (n. 1930)\n20 iunie: Herbert H. Ágústsson, 90 ani, compozitor islandez (n. 1926)\n21 iunie: Éva Bednay, 90 ani, pictoriță maghiară (n. 1927)\n22 iunie: Mao Kobayashi, 34 ani, prezentatoare TV și actriță japoneză (n. 1982)\n23 iunie: Stefano Rodotà, 84 ani, politician și jurist italian (n. 1933)\n27 iunie: Michael Nyqvist (Rolf Åke Mikael Nyqvist), 56 ani, actor suedez (Misiune imposibilă-Protocolul fantomă), (n. 1960)\n29 iunie: William Sanders, 75 ani, scriitor american (n. 1942)\n30 iunie: Simone Veil (n. Simone Jacob), 89 ani, politiciană franceză (n. 1927)\n\nIulie \n2 iulie: Ryke Geerd Hamer, 82 ani, medic german (n. 1935)\n3 iulie: Paolo Villaggio, 84 ani, scriitor și actor italian (n. 1932)\n4 iulie: Masatoshi Yoshino, 89 ani, geograf și climatolog japonez (n. 1928)\n6 iulie: Frederick Tuckman, 95 ani, om politic britanic, membru al Parlamentului European (n. 1922)\n8 iulie: Traian Dorgoșan, 81 ani, poet român (n. 1935)\n8 iulie: Elsa Martinelli, 82 ani, actriță și fotomodel italian (n. 1935)\n9 iulie: Paquita Rico, 87 ani, cântăreață de Copla-andaluza și actriță spaniolă (n. 1929)\n9 iulie: Jack Shaheen, 81 ani, scriitor și conferențiar american (n. 1935)\n10 iulie: Augustin Buzura, 78 ani, scriitor român (n. 1938)\n11 iulie: Liviu Giurgian, 54 ani, atlet român (n. 1962)\n11 iulie: Éva Schubert, 86 ani, regizoare, profesoară de actorie și actriță maghiară (n. 1931)\n13 iulie: Charles Bachman, 92 ani, informatician american, cunoscut pentru contribuțiile aduse în domeniul bazelor de date (n. 1924)\n13 iulie: Gheorghe Farkas, 82 ani, inginer informatician român (n. 1935)\n13 iulie: Norman Johnson, 86 ani, matematician la Wheaton College, Norton, Massachusetts (n. 1930)\n13 iulie: Liu Xiaobo, 61 ani, activist chinez pentru democrație și drepturile omului, laureat al Premiului Nobel (2010), (n. 1955)\n14 iulie: Julia Hartwig, 95 ani, poetă, eseistă și traducătoare poloneză (n. 1921)\n14 iulie: Victor Sahini, 89 ani, chimist român (n. 1927)\n15 iulie: Martin Landau, 89 ani, actor american de etnie evreiască (n. 1928)\n15 iulie: Maryam Mirzakhani, 40 ani, matematiciană iraniană (n. 1977)\n16 iulie: George Andrew Romero, 77 ani, regizor de film, american (n. 1940)\n20 iulie: Chester Bennington (n. Chester Charles Bennington), 41 ani, muzician (Linkin Park), cantautor și actor american (n. 1976)\n21 iulie: John Heard, 71 ani, actor american de film și televiziune (n. 1946)\n21 iulie: Jon J. van Rood, 91 ani, imunolog neerlandez (n. 1926)\n22 iulie: Lajos Kántor, 79 ani, filolog, istoric și critic literar maghiar (n. 1937)\n22 iulie: Dumitru Lupu, 65 ani, compozitor român (n. 1952)\n23 iulie: Waldir Peres (n. Waldir Peres de Arruda), 66 ani, fotbalist brazilian (portar), (n. 1951)\n24 iulie: Horia Colan, 91 ani, inginer român (n. 1926)\n24 iulie: Niculae Nedeff (Nicolae Nedef), 88 ani, handbalist și antrenor român (n. 1928)\n25 iulie: Petre Got, 79 ani, poet și jurnalist român (n. 1937)\n26 iulie: Paul Angerer, 90 ani, compozitor și dirijor austriac (n. 1927)\n26 iulie: Alexander Rodewald, 74 ani, biolog, conferențiar, genetician, conducător de doctoranzi și paleo-genetician german, originar din România (n. 1943)\n27 iulie: Sam Shepard, 73 ani, actor, autor, dramaturg, scenarist și regizor de film american (n. 1943)\n28 iulie: Emilia Bubulac, 68 ani, interpretă română de muzică populară oltenească (n. 1948)\n28 iulie: Liudmila Cernîh, 82 ani, astronomă rusă (n. 1935)\n28 iulie: Stein Mehren, 82 ani, poet și pictor norvegian (n. 1935)\n30 iulie: Marina Scupra, 49 ani, cântăreață română (n. 1967)\n31 iulie: Jeanne Moreau, 89 ani, actriță franceză de film (n. 1928)\n\nAugust \n1 august: Ana-Maria Avram, 55 ani, compozitoare, pianistă și dirijoare română (n. 1961)\n2 august: Gheorghe Danielov, 69 ani, canoist român (n. 1948)\n2 august: Mihai Maxim, 73 ani, istoric român (n. 1943)\n3 august: Ioan Popa, 64 ani, scrimer român (spadă) olimpic și antrenor (n. 1953)\n6 august: Betty Cuthbert, 79 ani, atletă australiană (n. 1938)\n6 august: Ernst Zündel, 78 ani, editor și pamfletist neonazist de origine germană (n. 1939)\n7 august: Haruo Nakajima, 88 ani, actor japonez (Godzilla, Destroy All Monsters, Cei șapte samurai), (n. 1929)\n10 august: Ovidiu Ghidirmic, 74 ani, critic literar și publicist român (n. 1942)\n10 august: Ruth Pfau, 87 ani, călugăriță catolică pakistaneză (n. 1929)\n11 august: Richard Gordon, 95 ani, medic chirurg maritim, anestezist și scriitor englez (n. 1921)\n12 august: Tudor Postelnicu, 85 ani, comunist român (n. 1931)\n13 august: Marina-Adelina Coste, 51 ani, deputat român (2016-2017), (n. 1965)\n14 august: Benard Ighner, 72 ani, cântăreț de jazz, muzician, compozitor și producător american (n. 1945)\n14 august: Nubar Ozanyan, 61 ani, om politic turc (n. 1956)\n15 august: Viorel Cosma, 94 ani, muzicolog, lexicograf și critic muzical român (n. 1923)\n15 august: Mircea Plângău, 62 ani, regizor român (n. 1955)\n15 august: Septimiu Sever, 91 ani, actor român (n. 1926)\n17 august: Sonny Landham, 76 ani, actor și cascador american (n. 1941)\n17 august: Corvin Radovici, 85 ani, șahist român (n. 1931)\n19 august: Brian Aldiss, 92 ani, autor și critic englez de literatură SF (n. 1925)\n19 august: Mircea Țuglea, 43 ani, poet, prozator și publicist român (n. 1974)\n20 august: Jerry Lewis (n. Joseph Levitch), 91 ani, actor american de etnie evreiască (n. 1926)\n21 august: Marius Caraman, 64 ani, fizician, regizor și fotograf român (n. 1953)\n21 august: Réjean Ducharme, 76 ani, romancier și dramaturg canadian (n. 1941)\n21 august: Éva Kiss-Bitay, 89 ani, biologă română de etnie maghiară (n. 1928)\n23 august: Nicolae Stoie, 76 ani, poet, publicist și scriitor român (n. 1940)\n26 august: Tobe Hooper (William Tobe Hooper), 74 ani, regizor american de film, scenarist filme genul groază (n. 1943)\n27 august: José Maria Pires, 98 ani, scriitor și arhiepiscop romano-catolic brazilian (n. 1919)\n28 august: Mireille Darc (n. Mireille Aigroz), 79 ani, actriță franceză de film (n. 1938)\n29 august: Adnan Abu Amjad, 40 ani, ofițer sirian (n. 1977)\n29 august: Janine Charrat, 93 ani, dansatoare franceză, coregrafă și regizoare de balet (n. 1924)\n30 august: Marjorie Boulton, 93 ani, scriitoare și poetă britanică (n. 1924)\n30 august: Louise Hay, 90 ani, autoare motivațională americană (n. 1926)\n30 august: Károly Makk, 91 ani, regizor, scenarist și producător maghiar (n. 1925)\n31 august: Tamara Chiranova, 98 ani, balerină australiană, emigrată română, rusă și franceză (n. 1919)\n\nSeptembrie \n1 septembrie: Mihai Dumitru, 68 ani, politician român (n. 1949)\n1 septembrie: Zoe Petre (n. Zoe Condurachi), 77 ani, istoric, publicist și om politic român (n. 1940)\n4 septembrie: Gastone Moschin, 88 ani, actor italian de teatru, televiziune și film (n. 1929)\n4 septembrie: Nicolae Necula, 73 ani, teolog român (n. 1944)\n5 septembrie: Holger Czukay (n. Holger Schüring), 79 ani, muzician german (Can), (n. 1938)\n5 septembrie: Virgil Duda, 78 ani, romancier și eseist născut în România (n. 1939)\n6 septembrie: Nicolaas Bloembergen, 97 ani, fizician american de etnie neerlandeză, laureat al Premiului Nobel (1981), (n. 1920)\n6 septembrie: Nicolae Lupescu, 76 ani, fotbalist și antrenor român (n. 1940)\n8 septembrie: Jerry Pournelle, 84 ani, scriitor american de literatură SF, eseist și jurnalist (n. 1933)\n8 septembrie: Ljubiša Samardžić, 80 ani, actor, regizor și producător de film, sârb (n. 1936)\n11 septembrie: Abdul Halim de Kedah (n. Abdul Halim Mu'adzam Shah), 89 ani, al 14-lea șef de stat al Malaeziei și al 27-lea sultan de Kedah (n. 1927)\n11 septembrie: Nicolai Țopa, 88 ani, om de știință român (n. 1929)\n12 septembrie: Tudor Andrei Petruș, 67 ani, scrimer (floretă) și antrenor român (n.1949)\n13 septembrie: Frank Vincent, 80 ani, actor american (n. 1937)\n15 septembrie: Violet Brown (n. Violet Mosse), 117 ani, supercentenară jamaicană (n. 1900)\n15 septembrie: Mircea Ionescu-Quintus, 100 ani, politician român, președinte al PNL (1993-2001), (n. 1917)\n15 septembrie: Nicanor Lemne, 101 ani, preot, teolog și duhovnic român (n. 1915)\n15 septembrie: Harry Dean Stanton, 91 ani, actor, muzician și cântăreț american (n. 1926)\n16 septembrie: Dumitru Șomlea, 103 ani, supercentenar român, veteran de război din județul Mureș și ultimul supraviețuitor al bătăliei de la Oarba de Mureș (n. 1914)\n17 septembrie: Lascăr Pană, 83 ani, handbalist și antrenor român (n. 1934)\n19 septembrie: Jake LaMotta (n. Giacobbe LaMotta), 96 ani, boxer american (n. 1921)\n20 septembrie: John Nicholson, 75 ani, pilot neo-zeelandez de Formula Atlantic (n. 1941)\n21 septembrie: Liliane Bettencourt (n. Liliane Henriette Charlotte Schueller), 94 ani, femeie de afaceri (L'Oréal) și filantropă franceză (n. 1922)\n22 septembrie: Gheorghe Dolgu, 88 ani, economist român (n. 1929)\n23 septembrie: Iuri Arhipov, 74 ani, traducător, critic literar și jurnalist rus (n. 1943)\n23 septembrie: Liviu Groza, 85 ani, istoric român (n. 1932)\n25 septembrie: Jan Tříska, 80 ani, actor ceh (n. 1936)\n26 septembrie: Berno Rupp, 82 ani, călugăr salvatorian stabilit la Timișoara (n. 1935)\n27 septembrie: Zinaida Anestiadi, 79 ani, medic din R. Moldova (n. 1938)\n27 septembrie: Hugh Hefner, 91 ani, publicist american, fondator și director de creație al companiei Playboy Enterprises (n. 1926)\n30 septembrie: Hans Liebhardt, 83 ani, jurnalist și scriitor german (n. 1934)\n30 septembrie: Iulian Vlad, 86 ani, general român în cadrul DSS (n. 1931)\n\nOctombrie \n2 octombrie: Tom Petty (n. Thomas Earl Petty), 66 ani, muzician american (n.1950)\n3 octombrie: Jalal Talabani, 83 ani, om politic irakian de etnie kurdă, președinte (2005–2014), (n. 1933)\n4 octombrie: Bronisław Chromy, 92 ani, artist plastic polonez și profesor la Academia de Arte Frumoase din Cracovia (n. 1925)\n5 octombrie: Dan Sergiu Hanganu, 78 ani, arhitect canadian de etnie română (n. 1939)\n7 octombrie: Veaceslav Ivanov, 88 ani, filolog rus și indo-europenist (n. 1929)\n7 octombrie: Ole Krarup, 82 ani, om politic danez, membru al Parlamentului European (1999-2004), (n. 1935)\n8 octombrie: Loula Anagnostaki, 88 ani, scriitoare greacă (dramaturgă), (n. 1928)\n9 octombrie: Jean Rochefort, 87 ani, actor francez (Lost in La Mancha, Le fantôme de la liberté, Mr. Bean's Holiday), (n. 1930)\n10 octombrie: Stan Nițu, 96 ani, general român (n. 1921)\n11 octombrie: Lika Kavjaradze, 57 ani, actriță de film georgiană (n. 1959)\n12 octombrie: Horst Posdorf, 69 ani, om politic german, membru al Parlamentului European (2004–2009), (n. 1949)\n14 octombrie: Emil-Teodor Popescu, 80 ani, deputat român în legislatura 1992-1996 (n. 1937)\n14 octombrie: Yambo Ouologuem, 77 ani, scriitor malian (n. 1940)\n16 octombrie: Daphne Caruana Galizia, 53 ani, jurnalistă, scriitoare și activistă anticorupție malteză (n. 1964)\n17 octombrie: Nicolae Bria, 90 ani, specialist român în agricultură (n. 1927)\n17 octombrie: Danielle Darrieux (Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux), 100 ani, actriță și cântăreață franceză (n. 1917)\n17 octombrie: Julian May, 86 ani, scriitoare americană (n. 1931)\n18 octombrie: Olga Tudorache (Maria Olga Tudorache), 88 ani, actriță română (n. 1929)\n19 octombrie: Umberto Lenzi, 86 ani, regizor de film, scenarist și romancier italian (n. 1931)\n20 octombrie: Eugen Evu, 73 ani, poet, publicist și prozator român (n. 1944)\n20 octombrie: Gheorghe Ion Marin, 88 ani, jurnalist, membru al Uniunii scriitorilor din R. Moldova (n. 1929)\n21 octombrie: Martin Eric Ain, 50 ani, muzician elvețian (n. 1967)\n21 octombrie: Sorin Condurache, 49 ani, fotbalist român (n. 1968)\n22 octombrie: Daisy Berkowitz (n. Scott Mitchell Putesky), 49 ani, muzician american (Marilyn Manson) (n. 1968)\n22 octombrie: Aurel Preda, 77 ani, general român (n. 1940)\n22 octombrie: Eleonore Trefftz, 97 ani, fiziciană germană (n. 1920)\n23 octombrie: Walter Lassally, 90 ani, director de imagine britanic, născut în Germania (n. 1926)\n23 octombrie: Coen Stork, 89 ani, ambasadorul regatului Țărilor de Jos în România, la sfârșitul regimului Nicolae Ceaușescu (n. 1928)\n24 octombrie: Fats Domino (n. Antoine Dominique Domino), 89 ani, unul dintre primii muzicieni americani, genul rock and roll (n. 1928)\n26 octombrie: Liviu Dănceanu, 63 ani, compozitor, dirijor, publicist și profesor român (n. 1954)\n26 octombrie: Nicolae Tomaziu, 101 ani, cel mai vârstnic deținut politic al lagărelor comuniste din România (n. 1916)\n27 octombrie: Titu Stoicheci, 106 ani, general de brigadă în retragere român, cel mai vârstnic veteran de război din Oltenia și ultimul jandarm supraviețuitor al bătăliei de la Stalingrad (n. 1911)\n31 octombrie: Mircea Drăgan, 85 ani, regizor și scenarist român (n. 1932)\n\nNoiembrie \n1 noiembrie: Boris Dubosarschi, 70 ani, compozitor, profesor de muzică și violonist sovietic și moldovean (n. 1947)\n4 noiembrie: Ioan Moisin, 70 ani, inginer și om politic român (n. 1947)\n5 noiembrie: Isabel din Brazilia, 73 ani, prințesă a Braziliei (n. 1944)\n5 noiembrie: Elena Lagadinova, 87 ani, agronomă bulgară (n. 1930)\n6 noiembrie: Karin Dor, 79 ani, actriță germană (n. 1938)\n7 noiembrie: Brad Harris, 84 ani, actor american (n. 1933)\n11 noiembrie: Cornelia Sideri, 78 ani, caiacistă română (n. 1938)\n15 noiembrie: Lil Peep (n. Gustav Elijah Åhr), 21 ani, rapper și cântăreț american (n. 1996)\n16 noiembrie: Maria Vodă Căpușan, 76 ani, teoreticiană, critică literară și teatrologă română (n. 1940)\n17 noiembrie: Nicolae Costake, 85 ani, inginer român (n. 1932)\n17 noiembrie: Salvatore Riina, 87 ani, membru al mafiei siciliene (n. 1930)\n17 noiembrie: Pan Solcan, 93 ani, romancier român (n. 1924)\n18 noiembrie: Azzedine Alaia, 77 ani, designer francez, născut în Tunisia, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture (n. 1940)\n19 noiembrie: Charles Manson (n. Charles Milles Maddox), 83 ani, criminal american (n. 1934)\n19 noiembrie: Jana Novotná, 49 ani, tenismenă profesionistă cehă (n. 1968)\n22 noiembrie: Dmitri Hvorostovski, 55 ani, bariton rus de renume mondial, Artist al Poporului (n. 1962)\n23 noiembrie: Donal Creed, 93 ani, om politic irlandez, membru al Parlamentului European (1973–1977), (n. 1924)\n23 noiembrie: Stela Popescu, 81 ani, actriță română (n. 1935)\n24 noiembrie: Cornel Pelmuș, 84 ani, scrimer olimpic român (sabie), (n. 1933)\n25 noiembrie: Rance Howard (n. Harold Rance Beckenholdt), 89 ani, actor american, scenaríst, producător și regizor de film (n. 1928)\n27 noiembrie: Cristina Stamate, 71 ani, actriță română (n. 1946)\n28 noiembrie: Anna Nemetz-Schauberger, 73 ani, handbalistă de origine germană din România, campioană mondială și multiplă campioană națională (n. 1944)\n28 noiembrie: Shadia, 83 ani, actriță și cântăreață egipteană (n. 1934)\n30 noiembrie: Marina Popovici, 86 ani, femeie-colonel, inginer al Forțelor Aeriene Sovietice și pilot de testare sovietică (n. 1931)\n\nDecembrie \n2 decembrie: Alecu Croitoru, 83 ani, regizor, profesor universitar, poet și actor român (n. 1933)\n2 decembrie: Zeno Ghițulescu, 88 ani, medic, scriitor și dramaturg român (n. 1929)\n3 decembrie: Horst Fassel, 75 ani, istoric literar, critic literar și traducător, originar din România (n. 1942)\n4 decembrie: Ali Abdullah Saleh, 75 ani, politician, președinte al statului Yemen (1990–2012), (n. 1942)\n5 decembrie: Emil-Livius-Nicolae Putin, 72 ani, deputat român (n. 1945)\n5 decembrie: Jean d’Ormesson (n. Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Lefèvre d'Ormesson), 92 ani, scriitor și jurnalist francez (n. 1925)\n5 decembrie: Mihai I, 96 ani, rege al României (1927-1930 și 1940-1947), (n. 1921)\n5 decembrie: Cristina Nicolau, 40 ani, atletă română (n. 1977)\n5 decembrie: August Ames, 23 ani, actrita pornografica canadiana (n. 1994)\n6 decembrie: Johnny Hallyday (n. Jean-Philippe Léo Smet), 74 ani, cântăreț și actor francez (n. 1943)\n7 decembrie: Melania Herdeanu, 77 ani, soprană română (n. 1940)\n7 decembrie: Alexandru Moșanu, 85 ani, istoric, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova (n. 1932)\n8 decembrie: Vladimir Curbet, 87 ani, coregraf din R. Moldova, conducător artistic al ansamblului „Joc” (n. 1930)\n9 decembrie: Radu Cârneci, 89 ani, poet român (n. 1928)\n11 decembrie: Vasile Manea Drăgulin, procuror general al României (n. ?)\n13 decembrie : Yurizan Beltran, 31 ani, actrita pornografica americana, (n. 1986)\n13 decembrie: Warrel Dane, 56 ani, muzician american (n. 1961)\n14 decembrie: R. C. Sproul, 78 ani, teolog, autor și pastor american (n. 1939)\n14 decembrie: Andrei Țugulea, 89 ani, inginer român (n. 1928)\n18 decembrie: Kim Jong-hyun, 27 ani, actor și cântăreț din Coreea de Sud (n. 1990)\n21 decembrie: Bruce McCandless II, 80 ani, astronaut american (STS-31, STS-41-B), (n. 1937)\n23 decembrie: Dumitru Covalciuc, 70 ani, scriitor român (n. 1947)\n23 decembrie: Ștefan Sevastre, 91 ani, pictor român (n. 1926)\n24 decembrie: Ionel Valentin Vlad, 74 ani, inginer și fizician român (n. 1943)\n25 decembrie: Klaus Heitmann, 87 ani, romanist german (n. 1930)\n28 decembrie: Sue Grafton, 77 ani, scriitoare americană de thriller (n. 1940)\n28 decembrie: Rose Marie, 94 ani, actriță americană de film, televiziune și voce (n. 1923)\n29 decembrie: Peggy Cummins, 92 ani, actriță britanică de film (n. 1925)\n30 decembrie: Tudor Botnaru, 82 ani, general, ministru al Securității Naționale din R. Moldova (1997–1998), (n. 1935)\n\nNedatate \n\n Mircea Petru Cucuianu, 89 ani, biochimist român (n. 1928)\n\nGaleria celor decedați în 2017\n\nPremii Nobel \n\n Medicină: Michael W. Young (SUA), Michael Rosbash (SUA) și Jeffrey C. Hall (SUA) pentru studiul lor privind mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian.\n Fizică: Rainer Weiss (Germania), Barry Barish și Kip Thorne (SUA) pentru contribuția lor decisivă la realizarea detectorului LIGO și în observarea undelor gravitaționale.\n Chimie: Jacques Dubochet (Elveția), Joachim Frank (SUA) și Richard Henderson (regatul Unit) pentru dezvoltarea crio-microscopiei electronice (cryo-EM) și pentru determinarea structurii moleculelor vii în imagini de înaltă rezoluție.\n Economie: Richard H. Thaler (SUA) pentru contribuțiile sale în domeniul economiei comportamentale.\n Literatură: Kazuo Ishiguro (Regatul Unit) pentru romanele sale de mare forță emoțională în care a dezvăluit abisul din spatele simțului iluzoriu al conectării noastre cu lumea.\n Pace: Coaliției de ONG-uri Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) pentru activitatea sa de a atrage atenția asupra consecințelor catastrofice umanitare ale oricărei utilizări a armamentului nuclear și eforturile sale revoluționare de a ajunge la o interzicere pe baza unui tratat a acestor arme.\n\nLegături externe \n Aniversări culturale 2017 , bncreanga.md\n\nNote" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Îmi poți explica despre 1941?" }, { "from": "assistant", "value": "\n\n1941 (MCMXLI) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 18 ianuarie: În teritoriul Transilvaniei de Nord-Est, ocupat de Ungaria în urma Dictatului de la Viena, s-a dispus, printr-o ordonanță, ca în toate actele de stare civilă, numele românești să fie scrise cu grafie maghiară.\n 19 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Trupele britanice atacă ținutul controlat de italieni, Eritreea.\n 21-23 ianuarie: Are loc Rebeliunea legionară. Generalul Ion Antonescu, șeful statului român, dă o lovitură de stat pentru a îndepărta de la putere Mișcarea Legionară cu care intrase în conflict, aceasta însemnând sfârșitul Statului Național-Legionar, declarat pe 14 septembrie 1940.\n 21 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Forțele australiene și britanice atacă orașul Tobruk din Libia.\n 22 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Trupele britanice capturează orașul Tobruk de la italieni.\n\nFebruarie \n 10 februarie: Marea Britanie rupe relațiile diplomatice cu România și extinde asupra ei măsurile de blocadă.\n 17 februarie: Al Doilea Război Mondial: Părintele polonez, Maximilian Kolbe, este arestat de către germani pentru scrierile sale anti-naziste și ajutorul dat unor refugiați evrei. Kolbe își va da viața în schimbul altui prizonier la Auschwitz.\n 18 februarie: Pentru a asigura ordinea tulburată de rebeliunea legionară, din ianuarie 1941, Ion Antonescu a inițiat o serie de decrete, printre care și Decretul din 18 februarie 1941, prin care instituțiile și întreprinderile mai importante din țară au fost militarizate, indiferent dacă erau proprietate de stat sau privată.\n 21 februarie: C.I.C. Brătianu, președintele Partidului Național Liberal, îi recomandă, printr-o scrisoare, lui Antonescu să nu angajeze România de partea Germaniei.\n 21 februarie: Ordonanța guvernului maghiar nr. 1440/1941, anulează în Transilvania de N-E, ocupată de Ungaria horthystă prin Dictatul de la Viena, reforma agrară românească din 1921. Se anulau, în același timp, și toate achizițiile făcute de români în perioada 1918-1940.\n\nMartie \n 2-5 martie: În urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, Antonescu organizează primul plebiscit cu privire la politica internă. 90% dintre votanți s-au pronunțat pentru politica guvernului Antonescu și împotriva legionarilor.\n11 martie: Al Doilea Război Mondial: Franklin Delano Roosevelt, al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, promulgă Legea de împrumut și închiriere.\n17 martie: În Washington, National Gallery of Art este deschisă oficial de președintele Roosevelt.\n\n 17 martie: Ministrul britanic al Muncii, Ernest Bevin, face un apel la femeile britanice să ocupe slujbele vitale.\n\nAprilie \n 1 aprilie: Are loc masacrul de la Fântâna Albă, unde trupele sovietice ucid între 2000 și 4000 de români care încercau să treacă granița din URSS în România.\n 6 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Germania invadează Iugoslavia și Grecia.\n 13 aprilie: Al Doilea Război Mondial: La Moscova, se semnează Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia și URSS.\n 13 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Trupele Germaniei au ocupat Belgradul.\n 17 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Armata iugoslavă capitulează în fața germanilor.\n 21 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Grecia capitulează. Trupele britanice se retrag în Creta.\n 27 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Trupele germane ocupă Atena.\n\nMai \n 10 mai: Al Doilea Război Mondial: Rudolf Hess se parașutează în Scoția în încercarea de a negocia pacea între Marea Britanie și Germania.\n 20 mai: Al Doilea Război Mondial: Trupele germane invadează insula Creta.\n 21 mai: Al Doilea Război Mondial: Vasul american, Robin Moor, este primul vas al Statelor Unite scufundat de un submarin german.\n 26 mai: Al Doilea Război Mondial: Distrugătorul polonez, Piorun, schimbă focuri cu cuirasatul german Bismarck și, își semnalizează poziția către flota britanică, care va reuși să distrugă cu succes mândria flotei germane.\n 27 mai: Al Doilea Război Mondial: Cuirasatul german Bismarck, este scufundat în Oceanul Atlantic, omorând 2.300 de oameni.\n\nIunie \n\n 1 iunie: Al Doilea Război Mondial: Creta capitulează în fața Germaniei.\n 4 iunie: Al Doilea Război Mondial: Trupele naziste execută 24 de profesori polonezi în Lwów.\n 11 iunie: Al Doilea Război Mondial: Conform acordurile româno-germane de la München și Berchtesgaden România decide să participe la războiul antisovietic, alături de Germania.\n 13 iunie: În noaptea de 12 spre 13 iunie au fost deportați în Siberia, din Basarabia și Bucovina de Nord, aproape 250.000 de oameni.\n 14 iunie: Al Doilea Război Mondial: A patra deportare majoră a polonezilor către Siberia: 300.000 dintre aceia ce evitaseră deportările precedente și copii din taberele de vară și orfelinate.\n 22 iunie: Al Doilea Război Mondial: În noaptea de 21-22 iunie, Armata Română a declanșat operațiunile militare pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei de Nord, de sub ocupație sovietică.\n 22 iunie: Germania începe Operațiunea Barbarossa, reprezentând atacul asupra Uniunii Sovietice.\n 22-29 iunie: Al Doilea Război Mondial: Sovieticii măcelăresc prizonierii în celulele lor sau prin marșuri ale morții în ajunul invaziei naziste în URSS. Aproximativ 12.000 de persoane (majoritatea polonezi, ucraineni și evrei) vor fi uciși.\n 24 iunie: Al Doilea Război Mondial: 2.000 de prizonieri polonezi sunt evacuați din închisoarea Wilejka de către mai multe sute de colaboratori și de NKVD. Prizonierii sunt împușcați și trași în baionetă de către escortele lor și atacați apoi de către avioanele germane. Aproximativ 547 de prizonieri lipsesc cinci zile mai târziu.\n 26 iunie: Al Doilea Război Mondial: Finlanda se alătură Germaniei în războiul antisovietic.\n 26 iunie: NKVD ucide 100 de prizonieri politici într-o strâmtoare în apropiere de Minsk, Belarus.\n\nIulie \n 5 iulie: Al Doilea Război Mondial: Brigăzile 1 și 4 Mixte din cadrul Armatei Române au ocupat orașul Cernăuți.\n 5-19 iulie: Război între Peru și Ecuador. Acest conflict nu a avut legătură cu Al Doilea Război Mondial, care se afla în desfășurare la acel moment, ci a fost un război separat, niciunda dintre cele două țări nefiind afiliate sau susținute de taberele implicate în conflagrația mondială. Pacea s-a semnat la 31 iulie.\n 7 iulie: Al Doilea Război Mondial: Armata Română a ocupat localitatea Lipnic, atingând aliniamentul Nistrului.\n 9 iulie: Al Doilea Război Mondial: Armata Română încheie operațiunile militare în Nordul Bucovinei, atingând granița existentă între România și URSS în vara anului 1940.\n 12 iulie: Al Doilea Război Mondial: Prima manifestare oficială a Alianței pentru formarea unei coaliții antifasciste, acordul anglo-sovietic de ajutor reciproc.\n 16 iulie: Al Doilea Război Mondial: Armata 11 germană și Armata 3 română eliberează orașul Cernăuți.\n 21 iulie: Al Doilea Război Mondial: Primul bombardament al aviației germane asupra orașului Moscova.\n 30 iulie: Al Doilea Război Mondial: Guvernul polonez, aflat în exil, și Stalin semnează un acord de ajutor mutual în lupta împotriva lui Hitler, ce include și o amnistie pentru cetățenii polonezi privați de libertate pe teritoriu sovietic și formarea unei armate poloneze sub comanda generalului Wladyslaw Anders, eliberat dintr-o închisoare din Moscova.\n\nAugust \n 9 august: Al Doilea Război Mondial: Întâlnirea Roosevelt - Churchill din Insulele Newfoundland. A fost adoptată Carta Atlanticului.\n 14 august: Al Doilea Război Mondial: Se semnează Carta Atlanticului, un document prin care Marea Britanie și Statele Unite] și-au declarat țelurile politice comune. URSS a aderat la principiile cartei în septembrie 1941.\n 20 august: Al Doilea Război Mondial: Începe asediul german asupra orașului Leningrad.\n 22 august: Regele Mihai I îi conferă lui Ion Antonescu titlul de mareșal.\n 28 august: Al Doilea Război Mondial: Peste 600.000 de germani sunt deportați de către Stalin către Siberia și Kazahstan.\n\nSeptembrie \n 3 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii au folosit pentru prima dată gazul Zyklon B (inițial destinat deratizării) pentru uciderea deținuțior din lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau.\n 6 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte câte o insignă galbenă cu Steaua lui David.\n 8 septembrie-27 ianuarie 1944: Al Doilea Război Mondial: Asediul Leningradului. Asediu prelungit asupra orașului Leningrad (azi Sankt Petersburg) de către forțele germane.\n\nOctombrie \n 8 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Masacru în lagărul de exterminare de la Chełmno. 360.000 de oameni vor fi gazați.\n 2 octombrie: Al Doilea Război Mondial: În Operațiunea Taifun, Germania începe ofensiva asupra Moscovei - începutul Bătăliei de la Moscova.\n\nNoiembrie \n 9-16 noiembrie: În România are loc al 2-lea plebiscit pentru aprobarea politicii guvernului Ion Antonescu.\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Stalin îi spune lui Wladysław Sikorski că anumiți ofițeri polonezi de pe teritoriul URSS lipsesc, probabil pentru că au evadat în Manciuria. Istoricii vor dovedi mai târziu că ofițerii fuseseră asasinați la ordinul liderului sovietic.\n 6 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie declară război României.\n 7 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Atacul masiv al aviației japoneze asupra flotei SUA de la Pearl Harbor. Au decedat 2.380 de americani.\n 8 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Canada și Noua Zeelandă declară război României.\n 8 decembrie: Al Doilea Război Mondial: SUA declară război Japoniei.\n 8 decembrie: Wiktor Alter și Henryk Erlich, politicieni polonezi socialiști cu origini evreiești, sunt arestați și acuzați de spionaj de către URSS. În ciuda protestelor Aliaților, vor fi ulterior executați.\n 9 decembrie: Al Doilea Război Mondial: China declară război Japoniei, Germania Germaniei și Italiei.\n11 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Germania și Italia declară război Statelor Unite.\n12 decembrie: Al Doilea Război Mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.\n\nNedatate \n 1941-1943: A fost construit Pentagonul, clădire cu cinci laturi situată în Arlington, Virginia, Statele Unite, sediul central al Departamentului Apărării al Statelor Unite, proiectată de George Edwin Bergstrom, care acoperă 14 ha.\naprilie: Rusia și Japonia semnează un pact de neutralitate.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 6 martie: A avut loc, la Opera Română din București, premiera operei Alexandru Lăpușneanu, de Alexandru Zirra, unul dintre pionierii muzicii de operă românești.\n 1 mai: Filmul lui Orson Welles, Cetățeanul Kane, are premiera la New York.\n 23 decembrie: Premiera, la Opera Română din București, a operei Capra cu trei iezi, de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă).\n Lucian Blaga publică Despre gândirea magică.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 2 ianuarie: Floruța Crăciun, politiciană română (d. 2014)\n 5 ianuarie: Grady Thomas, cântăreț american\n 6 ianuarie: Philippe Busquin, politician belgian\n9 ianuarie: Joan Baez (Joan Chandos Baez), cântăreață americană de etnie mexicană\n 10 ianuarie: José Greci, actriță italiană (d. 2017)\n 11 ianuarie: Gérson (Gérson de Oliveira Nunes), fotbalist brazilian\n 11 ianuarie: Emil Satco, istoric român (d. 2007)\n 12 ianuarie: Lazăr Puhalo, arhiepiscop, teolog și editor ortodox din Canada\n 12 ianuarie: Kazuo Imanishi, fotbalist japonez\n 12 ianuarie: Donato Tommaso Veraldi, politician italian\n 14 ianuarie: Faye Dunaway, actriță americană de film\n 18 ianuarie: David Ruffin, cântăreț american (d. 1991)\n 18 ianuarie: Sabina Ispas, filologă română\n 21 ianuarie: Placido Domingo (José Plácido Domingo Embil), tenor și dirijor spaniol\n 24 ianuarie: Neil Diamond (Neil Leslie Diamond), muzician și actor american\n 26 ianuarie: Cătălina Murgea, actriță română (d. 2009)\n 26 ianuarie: Adi Cusin, poet român (d. 2008)\n 31 ianuarie: Gábor Kozsokár, politician român\n\nFebruarie \n 1 februarie: Teofil Codreanu, fotbalist român (d. 2016)\n 1 februarie: Haralambie Cotarcea, politician român (d. 2019)\n 3 februarie: Ștefan Iordache, actor român de film, teatru și TV (d. 2008)\n 3 februarie: Antoine Duquesne, politician belgian (d. 2010)\n 4 februarie: Ernest Arushanov, fizician din Republica Moldova\n 4 februarie: Șerban Cantacuzino, actor român (d. 2011)\n 6 februarie: Stefano Zappalà, politician italian (d. 2018)\n 8 februarie: Gelu Voican Voiculescu, om politic român\n 10 februarie: Domnica Alexandrescu, comunistă română\n 11 februarie: Cornel Mihai Ionescu, filolog român (d. 2012)\n 11 februarie: Maria Saka-Răcilă, artist plastic din Republica Moldova\n 11 februarie: Sérgio Mendes, muzician brazilian\n 12 februarie: Vladimir Juravle, actor român de teatru și de film (d. 1996)\n 13 februarie: Bo Svenson, actor american de etnie suedeză\n 13 februarie: Paul Cristea, fizician român (d. 2013)\n 14 februarie: Bujor Hălmăgeanu, fotbalist și antrenor român (d. 2018)\n 15 februarie: Florinda Bolkan, actriță braziliană\n 17 februarie: Allan Macartney, politician britanic (d. 1998)\n17 februarie: Mihai Ursachi, poet și traducător român (d. 2004)\n 23 februarie: Haralambie Ivanov, canoist român (d. 2004)\n 24 februarie: Mihai Elin, poet și traducător român (d. 2010)\n 25 februarie: Nelly Maes, politiciană belgiană\n 28 februarie: Mircea Belu, actor român (d. 2002)\n\nMartie \n 3 martie: Radu Mareș, prozator și ziarist român (d. 2016)\n 4 martie: Adrian Lyne, regizor de film, britanic\n 9 martie: Jean-François Mattéi, filosof francez (d. 2014)\n 10 martie: Teodor Meleșcanu (Teodor Viorel Meleșcanu), politician român\n 13 martie: Mahmoud Darwish, scriitor palestinian (d. 2008)\n 14 martie: James Clapper (James Robert Clapper Jr.), ofițer american\n 14 martie: Wolfgang Petersen, regizor de film, german (d.2022)\n 16 martie: Giuseppe Nisticò, politician italian\n 17 martie: Paul Kantner (Paul Lorin Kantner), muzician american (d. 2016)\n 19 martie: Virgil Măgureanu (n. Imre Asztalos), director SRI, român\n 21 martie: Paul Aurelian Alecu, politician român\n 26 martie: Ambroise Guellec, politician francez\n 26 martie: Lella Lombardi (n. Maria Grazia Lombardi), femeie-pilot italiană de Formula 1 (d. 1992)\n 27 martie: Miki Jevremović, cântăreț sârb (d. 2017)\n27 martie: Antònia Vicens, scriitoare spaniolă\n29 martie: Violeta Andrei, actriță română\n 29 martie: Constanța Buzea, poetă română (d. 2012)\n 29 martie: Joseph Hooton Taylor, astronom american\n 30 martie: Ion Bulei, istoric român (d.2020)\n\nAprilie \n 3 aprilie: Eric Braeden, actor german\n 4 aprilie: Grigore Grigoriu, actor din Republica Moldova (d. 2003)\n4 aprilie: Thomas Pavel, scriitor român\n 6 aprilie: Gheorghe Zamfir, muzician, cântăreț la nai și compozitor român\n 9 aprilie: Ingo Glass, sculptor german\n 10 aprilie: Hrisostom al II-lea al Noii Iustiniane, arhiepiscop al întregului Cipru (d.2022)\n 12 aprilie: Grigore Man, scriitor român (d. 2012)\n 14 aprilie: Pola Raksa, actriță poloneză\n 20 aprilie: Ryan O'Neal, actor american\n 21 aprilie: Florea Voinea, fotbalist român (atacant)\n 23 aprilie: Jacqueline Boyer, cântăreață franceză\n 27 aprilie: Aminata Sow Fall, scriitoare senegaleză\n 28 aprilie: Karl Barry Sharpless, chimist american\n\nMai \n 6 mai: Eva Gudumac, medic din Republica Moldova\n 8 mai: Mahmud Ahmed, cântăreț etiopian\n 15 mai: Viorel Comănici, actor român de teatru și film (d. 2020)\n 19 mai: Alexandru Bogdan, medic veterinar român (d.2021)\n 22 mai: Adina Cezar, coregrafă română\n 24 mai: Bob Dylan (n. Robert Allen Zimmerman), cântăreț, muzician, compozitor și poet american, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (2016)\n 25 mai: Vladimir Voronin, politician, al 3-lea președinte al R. Moldova (2001-2009)\n 26 mai: Oana Manolescu, politiciană română de etnie albaneză (d. 2019)\n 26 mai: Kenji Tochio, fotbalist japonez\n 27 mai: Felicia Meleșcanu, jurnalistă română (d. 2004)\n 31 mai: George-Paul Mihail, pictor român\n 31 mai: William Nordhaus, economist american\n\nIunie \n\n 2 iunie: Adrian Gagea, sportiv român (aruncarea greutății), profesor universitar și cercetător (d. 2020)\n 2 iunie: Stacy Keach (Walter Stacy Keach Jr.), actor american de film\n 2 iunie: David Sumberg, politician britanic\n2 iunie: Charlie Watts (Charles Robert Watts), baterist englez (The Rolling Stones), (d. 2021)\n 4 iunie: Valentin Uritescu, actor român de film, teatru și TV (d.2022)\n 5 iunie: Martha Argerich, pianistă argentiniană\n 5 iunie: Barbara Brylska, actriță poloneză\n 6 iunie: Ilie Pârvu, filosof român\n 11 iunie: Margit Ács, scriitoare, romancieră, critic de artă și nuvelistă maghiară\n12 iunie: Chick Corea (n. Armando Anthony Corea), pianist american de jazz\n 14 iunie: Viorel P. Barbu, matematician român\n 15 iunie: Dan Culcer, jurnalist român\n 15 iunie: Hagen Kleinert, fizician german\n 16 iunie: Dino Ciani, pianist italian (d. 1974)\n 19 iunie: Irina Petrescu, actriță română de film, radio, teatru și televiziune (d. 2013)\n 20 iunie: Siegfried Verbeke, jurnalist belgian\n 22 iunie: Rāšid al-Ġannūšī, politician tunisian\n 22 iunie: Lidia Istrati, politiciană din Republica Moldova (d. 1997)\n 26 iunie: Ward Beysen, politician belgian (d. 2005)\n 26 iunie: Takayuki Kuwata, fotbalist japonez (atacant)\n 27 iunie: Krzysztof Kieślowski, regizor de film și scenarist polonez (d. 1996)\n 27 iunie: Ioannis Souladakis, politician grec\n 28 iunie: Hisao Kami, fotbalist japonez\n 29 iunie: Jacques Toubon, politician francez\n\nIulie \n 1 iulie: Myron Scholes, economist canadian\n 4 iulie: Simion Cuciuc, canoist român\n 4 iulie: Ryuichi Sugiyama, fotbalist japonez (atacant)\n6 iulie: Ioan Avarvarei, prof. univ. Dr. Hc. și senator român (d. 2021)\n 8 iulie: Elisabeta Isanos, scriitoare română (d. 2018)\n8 iulie: Angela Marinescu, poetă română\n 10 iulie: Alain Krivine, politician francez (d. 2022)\n 14 iulie: Emmanuel Dongala, scriitor congolez\n 15 iulie: Attila Ágh, scriitor, politolog și filozof maghiar, unul din cei mai cunoscuți ideologi comuniști\n 15 iulie: Rodolfo Fogwill, sociolog argentinian (d. 2010)\n 16 iulie: Dag Solstad, scriitor norvegian\n 17 iulie: Hilary Bradt, scriitoare britanică\n 18 iulie: Frank Farian (n. Franz Reuther), cântăreț, muzician și producător german\n 18 iulie: Karl von Wogau, politician german\n 21 iulie: Thorwald Proll, terorist german\n 23 iulie: Eugenia Bogdan, comunistă română, profesoară de geografie\n 24 iulie: Erna Hennicot-Schoepges, politiciană luxemburgheză\n 25 iulie: Vlad-Vladimir Galin-Corini, politician român\n25 iulie: Mircea Druc, politician din Republica Moldova\n 25 iulie: Mihail Vronschih, membru corespondent al Academiei de Științe a R. Moldova, doctor habilitat în biologie\n 27 iulie: Valeriu Bărbuceanu, muzician român (d. 2007)\n\nAugust \n 1 august: Nathalie Delon (n. Francine Canovas), actriță franceză (d. 2021)\n 4 august: Rudi Rosenfeld, actor român (d. 2018)\n 6 august: Cezar Ivănescu, scriitor român (d. 2008)\n 11 august: Miquel Mayol i Raynal, politician spaniol\n 12 august: Réjean Ducharme, artist canadian (d. 2017)\n 15 august: Manolis Mavrommatis, politician grec\n 17 august: Stere Adamache, fotbalist român (portar), (d. 1978)\n17 august: Owen Marshall, romancier neozeelandez\n 18 august: Mohamed Ghannouchi, politician tunisian\n18 august: Ilie Motrescu, scriitor român (d. 1969)\n 19 august: Mihail Papayannakis, politician grec (d. 2009)\n 19 august: John Mark Taylor, politician britanic (d. 2017)\n 20 august: Joyce Pensato, pictoriță americană (d. 2019)\n 21 august: Tom Coster, muzician american\n 21 august: Robert Moreland, politician britanic\n21 august: Ilinca Tomoroveanu, actriță română de teatru și film (d. 2019)\n 23 august: Dumitru Tiutiuca, critic și istoric literar, teoretician și eseist român\n 24 august: Miron Ignat, politician român\n 25 august: Mario Corso, fotbalist și antrenor italian (d. 2020)\n 26 august: Jane Merrow, actriță britanică\n 27 august: Cesária Évora, cântăreață capverdiană (d. 2011)\n 31 august: Mircea Rădulescu, fotbalist și antrenor român\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Julia Varady, cântăreață română\n 5 septembrie: Rachid Boudjedra, scriitor algerian\n 7 septembrie: László Surján, politician maghiar\n 8 septembrie: Nae Lăzărescu (Niculae Lăzărescu), actor român de comedie (d. 2013)\n 8 septembrie: Dan Coe, fotbalist român (d. 1981)\n 8 septembrie: Bernie Sanders (Bernard Sanders), politician american\n 11 septembrie: Marcello Dell'Utri, politician italian\n 13 septembrie: Óscar Arias Sánchez, politician costarican\n 13 septembrie: Ahmet Necdet Sezer, politician turc\n 13 septembrie: Tadao Ando, arhitect japonez\n 13 septembrie: Wolf Klinz, politician german\n15 septembrie: Flórián Albert, fotbalist maghiar (atacant), (d. 2011)\n15 septembrie: Signe Anderson (n. Signe Toly), cântăreață americană (d. 2016)\n 15 septembrie: Luca Novac, taragotist și instrumentist român (d. 2021)\n 15 septembrie: Etelka Barsiné Pataky, politiciană maghiară (d. 2018)\n 19 septembrie: Umberto Bossi, politician italian\n 19 septembrie: Mariangela Melato, actriță italiană (d. 2013)\n 22 septembrie: Murray Bail, scriitor australian\n 23 septembrie: Sofia Vicoveanca, interpretă română de muzică populară\n 24 septembrie: Stelian Brezeanu, istoric, bizantinolog și medievist român\n 24 septembrie: Linda McCartney, fotografă americană (d. 1998)\n 24 septembrie: Lucia Hossu-Longin, regizor de televiziune și autoare română\n 25 septembrie: Dumitru Nechifor, politician român\n 28 septembrie: Edmund Stoiber, politician german\n 30 septembrie: Lewis Paul Bremer al III-lea, diplomat american\n 30 septembrie: Reine Wisell, pilot suedez de Formula 1 (d. 2022)\n\nOctombrie \n 2 octombrie: Zareh Baronian, teolog armean, arhimandrit mitrofor al Bisericii Armene din România (d. 2017)\n 3 octombrie: Bill Newton Dunn, politician britanic\n 3 octombrie: Chubby Checker (n. Ernest Evans), cântăreț american\n3 octombrie: Titus Munteanu, regizor de film, român (d. 2013)\n 4 octombrie: Mihail Kendighelean, politician din Republica Moldova\n 4 octombrie: Anne Rice (n. Howard Allen Frances O'Brien), scriitoare americană (d. 2021)\n 5 octombrie: Nicolae Constantinescu, etnolog, antropolog, folclorist și profesor român\n 13 octombrie: Paul Simon (Paul Frederic Simon), compozitor și cantautor american\n 14 octombrie: Ileana Silai, atletă română (atletism)\n 16 octombrie: Emma Nicholson, politiciană britanică\n 17 octombrie: Nicolae Gudea, istoric român (d. 2019)\n 18 octombrie: Billy Cox (William Cox), muzician american\n 19 octombrie: Pepetela (n. Artur Carlos Maurício Pestana dos Santos), scriitor angolez\n 23 octombrie: Veronica Hardstaff, politiciană britanică\n 26 octombrie: Holger Meins, terorist german (d. 1974)\n 28 octombrie: Vasile Gergely (László Vasile Gergely), fotbalist român\n 29 octombrie: Ferenc Apró, istoric maghiar\n 30 octombrie: Theodor Wolfgang Hänsch, fizician german\n30 octombrie: Otis Williams, tenor american\n 31 octombrie: Derek Bell, pilot britanic de Formula 1\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Ikuo Matsumoto, fotbalist japonez (atacant)\n 5 noiembrie: Ion Pîrcălab, fotbalist român\n 7 noiembrie: Marieke Sanders-Ten Holte, politiciană neerlandeză\n 13 noiembrie: Stela Cemortan, pedagogă din Republica Moldova (d. 2014)\n 15 noiembrie: Corneliu Ciontu, politician român\n 16 noiembrie: Neculai Constantin Munteanu, jurnalist român\n 19 noiembrie: Boris Marian, poet și publicist român\n 19 noiembrie: Réka Nagy, actriță română de etnie maghiară\n19 noiembrie: Leïla Sebbar, scriitoare franceză\n 22 noiembrie: Tom Conti, actor britanic\n 23 noiembrie: Franco Nero, actor italian\n 24 noiembrie: Béla Incze, politician român (d. 2016)\n 24 noiembrie: Aleksandr Masleakov, prezentator de televiziune rus\n 26 noiembrie: Vasile Mândroviceanu, politician român\n 27 noiembrie: Traian Sabău, politician român (d. 2018)\n 28 noiembrie: Laura Antonelli, actriță italiană (d. 2015)\n 28 noiembrie: Eugen Negrici, critic literar român\n28 noiembrie: Joke Swiebel, politiciană neerlandeză\n 29 noiembrie: Mircea Pavlu, politician român\n\nDecembrie \n 4 decembrie: Iosif Varga, fotbalist român (atacant), (d. 1992)\n4 decembrie: Giovanni Tonucci, arhiepiscop italian, titular de Torcello și nunțiu apostolic\n 8 decembrie: V. Y. Mudimbe (Valentin Y. Mudimbe), scriitor american\n 14 decembrie: Ataman Traian, medic român\n 17 decembrie: Elarie Ciupală, politician român\n 17 decembrie: Liviu Petrescu, critic literar român (d. 1999)\n 19 decembrie: Lee Myung-bak, politician sud-coreean\n 22 decembrie: M. Stanley Whittingham (Michael Stanley Whittingham), chimist american laureat al Premiului Nobel (2019)\n 24 decembrie: Howden Ganley, pilot neozeelandez de Formula 1\n24 decembrie: Ana Maria Machado, scriitoare de literatură pentru copii braziliană\n 25 decembrie: Ioan Alexandru (n. Ion Șandor Janos), poet, publicist, eseist și politician român, membru fondator și vicepreședinte al Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (d. 2000)\n 25 decembrie: Gheorghe Pantelie, pictor român\n 28 decembrie: Ioana Em. Petrescu, jurnalistă română (d. 1990)\n 31 decembrie: Rihards Pīks, politician leton\n\nDecese \n\n 1 ianuarie: Vasile C. Buțureanu, 82 ani, geolog și pedagog român (n. 1858)\n 4 ianuarie: Henri Bergson (n. Henri-Louis Bergson), 81 ani, scriitor și filosof francez de etnie evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1927), (n. 1859)\n 5 ianuarie: Amy Johnson, 37 ani, aviatoare britanică (n. 1903)\n 6 februarie: Maximilien Luce, pictor francez (n. 1858)\n 8 ianuarie: Viktor Dankl, 86 ani, feldmareșal austriac (n. 1854)\n 13 ianuarie: James Joyce (n. James Augustine Aloysius Joyce), 58 ani, scriitor irlandez (n. 1882)\n 23 ianuarie: Teodor Cojocaru (n. Teodosie Cojocaru), 61 ani, politician din R. Moldova (n. 1879)\n 27 ianuarie: István Csáky, 46 ani, politician maghiar (n. 1894)\n 29 ianuarie: Ioannis Metaxas, 69 ani, politician grec (n. 1871)\n 31 ianuarie: Josef Bacon, 83 ani, medic austriac de etnie română (n. 1857)\n 2 februarie: DeLisle Stewart, 70 ani, astronom american (n. 1870)\n 4 februarie: David Emmanuel, 87 ani, matematician român (n. 1854)\n 11 februarie: Ioan Peteu, 62 ani, politician român (n. 1878)\n 19 februarie: Jacques Curie, 85 ani, fizician francez (n. 1855)\n 24 februarie: Emil Zegadłowicz, 52 ani, lingvist polonez (n. 1888)\n 8 martie: Sherwood Anderson, 64 ani, scriitor american (n. 1876)\n 17 martie: Nicolae Titulescu, 59 ani, politician, diplomat, jurist, ministru și profesor universitar român, președinte al Ligii Națiunilor (1930-1932), membru titular al Academiei Române (1935), (n. 1882)\n 28 martie: Aglae Pruteanu (n. Aglae Theodoru), 74 ani, actriță română de teatru (n. 1866)\n 28 martie: Virginia Woolf (n. Adeline Virginia Stephen), 59 ani, scriitoare britanică (n. 1882)\n 7 aprilie: Lazăr Edeleanu, 68 ani, chimist român (n. 1862)\n 13 aprilie: Annie Jump Cannon, 77 ani, astronomă americană (n. 1863)\n 4 mai: Nikolai Günther, 69 ani, matematician rus (n. 1871)\n 2 iunie: Lou Gehrig (n. Heinrich Ludwig Gehrig), 37 ani, jucător american de baseball (n. 1903)\n 4 iunie: Wilhelm al II-lea (n. Friedrich Wilhelm Albert Victor von Preußen), 82 ani, împărat al Germaniei, rege al Prusiei (n. 1859)\n 5 iunie: Alexandru Nicolescu, 58 ani, mitropolit român (n. 1882)\n 19 iunie: Elena Popea, 62 ani, pictoriță română (n. 1879)\n 24 iunie: Maria Baiulescu, 80 ani, scriitoare română (n. 1860)\n 29 iunie: Ignacy Paderewski (Ignacy Jan Paderewski), 80 ani, compozitor polonez (n. 1860)\n 2 iulie: George-Valentin Bibescu, 61 ani, aviator român (n. 1880)\n 9 iulie: Abraham Jakob Mark, 57 ani, șef rabinul evreilor din Bucovina (n. 1884)\n 17 iulie: Alexandru Popovici, 74 ani, biolog român (n. 1866)\n 19 iulie: Filimon Sârbu, 24 ani, politician român (n. 1916)\n 26 iulie: Henri Lebesgue (Henri Léon Lebesgue), 66 ani, matematician francez (n. 1875)\n 28 iulie: Valentin Coposu (aka Valentin Copoș), 54 ani, protopop român unit (n. 1886)\n 6 august: Izabela Sadoveanu-Evan (n. Izabela Morțun), 71 ani, scriitoare română (n. 1870)\n7 august: Gabriel Alomar (Gabriel Alomar i Villalonga), 67 ani, diplomat spaniol (n. 1873)\n 7 august: Rabindranath Tagore (n. Rabindranâth Thâkur), 80 ani, scriitor și filosof indian, laureat al Premiului Nobel (1913), (n. 1861)\n 14 august: Maximilian Kolbe (n. Rajmund Kolbe), 47 ani, călugăr franciscan polonez (n. 1894)\n 14 august: Paul Sabatier, 86 ani, chimist francez laureat al Premiului Nobel (1912), (n. 1854)\n 16 august: Francis Adrian Joseph Turville-Petre, 41 ani, arheolog britanic (n. 1901)\n 21 august: Alexandru Popișteanu, 37 ani, ofițer român de aviație (n. 1904)\n 31 august: Marina Țvetaeva, 48 ani, poetă și scriitoare rusă (n. 1892)\n 3 septembrie: Hugo Bruckmann, 77 ani, politician german (n. 1863)\n 11 septembrie: Cristian Racovski, 68 ani, diplomat rus (n. 1873)\n 17 septembrie: Iosif Berman, 49 ani, fotograf român (n. 1892)\n 29 octombrie: Aleksandr Afinoghenov, 37 ani, dramaturg rus (n. 1904)\n29 septembrie: Friedrich Engel, 79 ani, matematician german (n. 1861)\n29 septembrie: Aba Novak Vilmos, 47 ani, artist maghiar (n. 1894)\n 12 noiembrie: Kost Levițki, 81 ani, politician ucrainean (n. 1859)\n 18 noiembrie: Émile Nelligan, 61 ani, poet canadian (n. 1879)\n 24 noiembrie: Ecaterina Iorga (n. Ecaterina Bogdan), 63 ani, a doua soție a lui Nicolae Iorga (n. 1878)\n 28 noiembrie: Vladimir Bodescu, 73 ani, politician român (n. 1868)\n 11 decembrie: Émile Picard (Charles Émile Picard), 85 ani, matematician francez (n. 1856)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n Chimie: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n Medicină: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n Literatură: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n Pace: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1941\n\n1941" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți spune pe larg despre 1942?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1942 (MCMXLII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de joi.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 2 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Armata japoneză a ocupat Manila, Filipine. \n 11 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Japonezii capturează Kuala Lumpur.\n 19 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Trupele japoneze invadează Burma.\n 20 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii coordonează \"soluția finală a problemei evreiești\" la Conferința de la Wannsee.\n\nFebruarie \n 11 februarie: Întâlnirea mareșalului Ion Antonescu cu Hitler la Cartierul general al acestuia din Prusia orientală. Conducătorului român i s-au dat asigurări că Germania nu va permite Ungariei și Bulgariei să atace România și i s-a cerut sporirea contribuției de război. \n 15 februarie: Al Doilea Război Mondial: Singapore se predă forțelor japoneze.\n 24 februarie: Inaugurarea postului de radio Vocea Americii, la Washington DC, Statele Unite.\n\nMartie \n 13 martie: Al Doilea Război Mondial: Primul transport de evrei ajunge la Belzec, al doilea lagăr al morții după Chelmno în care victimele sunt ucise pe loc.\n 15 martie: Al Doilea Război Mondial: Poliția ucraineană și forțele germane execută 145 de polonezi, 19 ucraineni, 7 evrei și 9 prizonieri de război sovietici în orășelul Koszyszce.\n 26 martie: Al Doilea Război Mondial: În Polonia, la Auschwitz ajung primele prizoniere femei.\n\nAprilie \n 8 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Polonezii necapturați alertează Londra privind gazarea evreilor la Chelmno de către naziști.\n\nMai \n\n 12 mai: Al Doilea Război Mondial: Prima gazare în masă, din lagărul de concentrare de la Auschwitz, în urma căreia au fost uciși 1.500 de evrei polonezi. \n 19 mai: Al Doilea Război Mondial: Poliția lituaniană execută 1.200 de polonezi în case și pe stradă pentru a revendica asasinarea a trei ofițeri ai Wehrmachtului de către partizanii sovietici.\n\nIunie \n 4 iunie: Al Doilea Război Mondial: Victoria americană în bătălia aeronavală cu japonezii de la Midway.\n 9 iunie: Al Doilea Război Mondial: Sikorski amenință în discursul de la Londra că evreii din Polonia \"sunt sortiți distrugerii în conformitate cu pronunțările naziste ale distrugerii evreilor indiferent de rezultatul războiului\".\n 12 iunie: Viitoarea eseistă Anne Frank primește un jurnal la aniversarea de 13 ani.\n 22 iunie: Al Doilea Război Mondial: Sikorski îl îndeamnă pe Churchill să ia măsuri drastice împotriva cetățenilor germani din țările Aliate și să bombardeze la scară majoră ținte civile germane, în compensație pentru atrocitățile naziste\n 26 iunie: Al Doilea Război Mondial: BBC transmite că 700.000 de evrei au fost uciși de către naziști, bazându-se pe o informație de la polonezii necapturați aflați în Germania.\n 27 iunie: Al Doilea Război Mondial: Administratorul german al județului Przemysl, decretează că \"fiecare ucrainean sau polonez care ajută la ascunderea unui evreu va fi împușcat pe loc\".\n\nIulie \n iulie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii încep lichidarea ghetoului din Kremeneț. 15.000 de evrei sunt uciși.\n 1-27 iulie: Al Doilea Război Mondial: Prima bătălie de la El Alamein, Egipt, terminată cu victoria Aliaților.\n 7 iulie: Al Doilea Război Mondial: Consiliul Național polonez din Marea Britanie, cere raiduri împotriva Germaniei din partea Aliaților și îi condiționează spunând că în cazul unui refuz, vor retrage Trupele Aeriene poloneze din Aviația Regală și le va ordona să atace. Statele Unite și Marea Britanie refuză.\n 22 iulie: Miliția poloneză recomandă Aliaților să predea germanii din țările lor guvernului polonez în exil. Pentru fiecare polonez omorât, vor muri 100 de germani.\n 23 iulie: Al Doilea Război Mondial: Lagărul de exterminare Treblinka își începe operațiunea.\n 25 iulie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii transportă 7.000 de evrei la Treblinka și mai apoi o rată de minimum 10.000 de persoane pe zi.\n\nAugust \n 9 august: Liderul indian, Mahatma Gandhi, este arestat în Bombay de forțele britanice.\n 10 august - 15 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Un număr estimativ de 150.000 evrei sunt uciși de către germani și colaboratorii acestora în timpul lichidării ghetourilor din Wolyn.\n 22 august: Al Doilea Război Mondial: Brazilia declară război Germaniei și Italiei.\n\nSeptembrie \n 12 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Se formează armata poloneză în Irak din comandamente din Orientul Mijlociu și trupele militare poloneze evacuate de către URSS în Iran. În 1943, armata este transferată în Palestina în vederea pregătirii pentru campania italiană, iar al II-lea Corp polonez pleacă de aici în Europa.\n\nOctombrie \n 8 octombrie: Al Doilea Război Mondial: AK neutralizează 6 linii ferate din Varșovia folosite de germani ca metodele lor principale de transportare a militarilor către Frontul de Est, în URSS.\n 16 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii execută 50 de prizonieri ai închisorii Pawiak, după împușcarea a 43 prizonieri politici în despăgubire pentru liniile ferate.\n 16 octombrie: Taifun în India. Au decedat 40.000 de persoane.\n 23 octombrie - 3 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Începe a doua bătălie de la El Alamein, Egipt care se sfârșește cu victoria Aliaților. \n 24 octombrie: Al Doilea Război Mondial: Clubul Cafe, centrul de recreere german din Varșovia, este bombardat de către Gărzile Oamenilor, trupă poloneză, în despăgubire pentru execuția publică a celor 50 polonezi.\n\nNoiembrie \n 8 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Americanii se alătură britanicilor în războiul din Africa.\n 8 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Naziștii masacrează peste 70 de persoane din 22 de familii cu numele Trusiewicz și Domalewski pentru adăpostirea evreilor în Oborki, în apropiere de Luțk.\n 18 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Gestapo ucide 200 de polonezi într-o închisoare din Kazimierz Dolny.\n 19 noiembrie: Bătălia de la Stalingrad: Forțele rusești sub comanda generalului Gheorghi Jukov lansează operațiunea \"Uranus\", contraatacând și întorcând soarta bătăliei în favoarea trupelor sovietice.\n 22 noiembrie: Bătălia de la Stalingrad: Generalul german Friedrich Paulus îi trimite lui Adolf Hitler o telegramă spunând că armata a VI-a germană este înconjurată.\n\nDecembrie \n 4 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Se formează Comitetul Zegota de către polonezii clandestini, dedicat cu solemnitate salvării evreilor. Mii de copii evrei vor fi ascunși în mănăstiri, în timp ce alți evrei sunt salvați de către polonezi, expuși la un risc major. Polonia devine singura țară unde întrajutorarea evreilor este pedepsită cu moartea.\n 6 decembrie: Al Doilea Război Mondial: SS închide 23 de polonezi, bărbați, femei și copii, într-o căsuță și un hambar, apoi îi arde de vii pentru suspiciunea de-a fi adăpostit evrei.\n 7 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii împușcă 96 de polonezi care locuiau în Bialka pentru adăpostirea evreilor.\n 12 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Se formează Armata rebelă ucraineană (UPA) în Polesie.\n 16 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Experimente de castrare sunt executate pe 90 de polonezi închiși la Auschwitz, trimiși apoi către camere de gazare. Sikorski, într-un discurs la New York declară: \"Pentru a realiza imensitatea masacrului evreilor, imaginați-vă Manhattan închis între ziduri de ghetou, înăuntrul său fiind toți evreii din emisfera de vest, iar aici urmează să fie gradat și metodic exterminați de către pistoale mitralieră sau camere de gazare\".\n 17 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii, în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ianuarie 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane. \n 24 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii execută 300 de polonezi pentru activități partizane în satul Bialowieza.\n\nNedatate \n 1942-1945. Proiectul Manhattan. Numele de cod al unui proiect de cercetare al Guvernului SUA, în urma căruia s-a produs prima bombă atomică. În 1943, cu scopul de a produce bomba, a fost deschis un laborator la Los Alamos, New Mexico, având o echipă de cercetători condusă de J. Robert Oppenheimer. Costul proiectului a fost estimat la 2 miliarde dolari, implicând participarea a peste 130.000 de oameni.\nmartie: Al Doilea Război Mondial: Peste 70.000 de foști prizonieri de război polonezi și persoane aflate în exil se adună la Buzuluk, URSS, ca membri ai Armatei lui Wladyslaw Anders. Evacuați în Iran, ei vor fi echipați de către Marea Britanie și vor forma al II-lea Corp polonez, luptând în Orientul Mijlociu și Italia.\n aprilie: Al Doilea Război Mondial: Prima evacuare în masă a polonezilor din URSS. Nave sovietice supraîncărcate traversează Marea Caspică, de la Krasnovodsk către Iran. 77.200 de soldați și 37.3000 de civili, inclusiv 15.000 de copii sunt eliberați de către URSS.\n octombrie: Al Doilea Război Mondial: Jan Karski trece ilegal în ghetoul din Varșovia pentru a obține informații privind ananghia evreilor, informații pe care le va pasa mai apoi către Londra și Washington.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 20 septembrie: Publicarea la Paris a primului număr al revistei literare Les Lettres Françaises.\n 26 noiembrie: Filmul Casablanca are premiera la New York.\n 2 decembrie: La Universitatea din Chicago (SUA), a fost efectuată prima explozie nucleară în lanț controlată. \n Lucian Blaga publică Religie și spirit, Știință și creație .și definitivează volumul său de Poezii (1919+1942).\n Mircea Eliade publică Mitul reîntegrării.\nWilliam Faulkner publică nuvela cunună estetică The Bear (1942).\nRobert Frost publică placheta de versuri A witness tree (1942).\n Mircea Vulcănescu publică Două tipuri de filosofie medievală. Schița unui conflict de ordin problematic.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Radu Mircea Alexandrescu, inginer mecanic și politician comunist român\n 1 ianuarie: Vasile Ciocanu, istoric român (d. 2003)\n 1 ianuarie: Kornelije Kovač, muzician sârb (d.2022)\n 1 ianuarie: Ovidiu Iuliu Moldovan, actor român de film, teatru și TV (d. 2008)\n 1 ianuarie: Justas Vincas Paleckis, politician lituanian\n 1 ianuarie: Christopher Prout, politician britanic (d. 2009)\n 2 ianuarie: Hugues Martin, politician francez\n 4 ianuarie: John McLaughlin, chitarist britanic de jazz\n 5 ianuarie: Mitrofan Ciobanu, matematician din R. Moldova\n 5 ianuarie: Alexandru Lupaș, matematician român (d. 2007)\n 5 ianuarie: Maurizio Pollini, muzician italian\n 5 ianuarie: Dany Saval (n. Danielle Nadine Suzanne Savalle), actriță franceză\n 7 ianuarie: Takao Nishiyama, fotbalist japonez\n 7 ianuarie: Hayford Peirce, scriitor american (d. 2020)\n 7 ianuarie: Horațiu Rădulescu, compozitor român (d. 2008)\n 8 ianuarie: Stephen Hawking, fizician, teoretician al originii universului, scriitor, profesor universitar și cosmolog britanic (d. 2018)\n 13 ianuarie: Constantin Octavian Petruș, politician român\n 15 ianuarie: Francesco Ricci Bitti, jucător italian de tenis \n 16 ianuarie: Aurel Dragoș Munteanu, scriitor român (d. 2005)\n 17 ianuarie: Muhammad Ali (n. Cassius Marcellus Clay, Jr.), boxer american, campion mondial la box (d. 2016)\n 19 ianuarie: Daniela Anencov, actriță română\n 19 ianuarie: Reiner Schöne, actor german\n 24 ianuarie: Ingo Friedrich, politician german\n 27 ianuarie: Alexandru Mironov, politician român\n 27 ianuarie: Valentin Samungi, handbalist român\n 30 ianuarie: Marty Balin (n. Martyn Jerel Buchwald), cântăreț american (Jefferson Airplane), (d. 2018)\n 30 ianuarie: Heidi Brühl, actriță germană (d. 1991)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Ion Mihăilescu, politician român\n 7 februarie: Gabriela Pană Dindelegan, filologă română\n 7 februarie: Helmut Sturmer, artist german (d. 2016)\n 10 februarie: William Schreiber, voleibalist român\n 18 februarie: Maria Pietraru, interpretă de muzică populară din zona Moldova (d. 1982)\n 19 februarie: Peter Price, politician britanic\n 21 februarie: Margarethe von Trotta, regizoare de film, germană\n 22 februarie: Costin Georgescu, politician român (d. 2023)\n 24 februarie: Mihai Mocanu, fotbalist român (d. 2009)\n 25 februarie: John Saul, scriitor american\n 27 februarie: Gheorghe Gabor, politician român\n 27 februarie: Robert H. Grubbs (Robert Howard Grubbs), chimist american, laureat al Premiului Nobel (2005), (d. 2021)\n28 februarie: Wilfred Gibson, muzician britanic (Electric Light Orchestra), (d. 2014)\n 28 februarie: Dino Zoff, fotbalist italian\n\nMartie \n 1 martie: Michael Giles (Michael Rex Giles), muzician britanic\n 1 martie: Atanasie Sciotnic, canoist român (d. 2017)\n 2 martie: Lou Reed (Lewis Allan Reed), muzician american (d. 2013)\n4 martie: Maria Baciu, scriitoare de literatură pentru copii, română\n 4 martie: Zorán Sztevanovity, muzician maghiar\n 5 martie: Felipe González, politician spaniol\n 5 martie: Mike Resnick (Michael Diamond Resnick), scriitor american de literatură SF (d. 2020)\n9 martie: John Cale (John Davies Cale), muzician galez, compozitor, cantautor și producător\n 9 martie: Ion Caramitru (n. Ion Horia Leonida Caramitru), actor de film și teatru, regizor și politician român (d. 2021)\n9 martie: Ștefan Haukler, scrimer român (d. 2006)\n 9 martie: Teodor Podaru, politician român\n 11 martie: Willi Weber, antreprenor german\n 13 martie: Scatman John (n. John Paul Larkin), muzician american (d. 1999)\n 14 martie: Mihai Dolgan, muzician din R. Moldova (d. 2008)\n 18 martie: Eugen Dorcescu, poet și scriitor român\n18 martie: Ionel Drîmbă, sportiv român (scrimă)\n 18 martie: Doris Pack, politician german\n 21 martie: Dan Brânzei, matematician român (d. 2012)\n 21 martie: Françoise Dorléac, actriță franceză (d. 1967)\n 21 martie: Catherine Lim, scriitoare singaporeză\n 22 martie: Mihai Ivăncescu, fotbalist român (d. 2004)\n 23 martie: Michael Haneke, regizor austriac\n 25 martie: Ana Blandiana (n. Otilia Valeria Coman), scriitoare, poetă, prozatoare și traducătoare română, disidentă anticomunistă, membru corespondent al Academiei Române (2016)\n 25 martie: Aretha Franklin (Aretha Louise Franklin), cântăreață și cantautoare americană, supranumită Regina muzicii Soul (d. 2018)\n 25 martie: Basarab Nicolescu, fizician român\n 27 martie: Olga Bucătaru, actriță română (d. 2020)\n 28 martie: Daniel Dennett (Daniel Clement Dennett III), filosof american\n28 martie: Conrad Schumann, soldat german (d. 1998)\n 30 martie: Kenneth Welsh, actor canadian (d. 2022)\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: Gabriela Adameșteanu, scriitoare și jurnalistă română\n 3 aprilie: Ion Traian Ștefănescu, politician român (d. 2020)\n 5 aprilie: Peter Greenaway, regizor de film, britanic\n 6 aprilie: Barry Levinson, scenarist american, regizor, actor și producător de film\n 7 aprilie: Les Huckfield, politician britanic\n 9 aprilie: Horia Demian, baschetbalist român\n 11 aprilie: Eryl McNally (Eryl Margaret McNally), politiciană britanică\n 12 aprilie: Jacob Zuma, politician sud-african\n 13 aprilie: Bill Conti (William Conti), compozitor american\n 13 aprilie: Gyöngyi Polónyi, actriță maghiară (d. 2012)\n 14 aprilie: Valentin Lebedev, cosmonaut sovietic\n 15 aprilie: Lucian Bolcaș, politician român (d. 2020)\n 16 aprilie: Viorel Sălăgean, politician român (d. 2003)\n 19 aprilie: Vasile Șoo (Vasile Alexandru Șoo), fotbalist român (atacant)\n 20 aprilie: Silvia Federici, savantă, profesoară și feministă americană de etnie italiană\n 22 aprilie: Giorgio Agamben, filosof italian\n22 aprilie: Egil Roger Olsen, fotbalist norvegian\n 23 aprilie: Pilar de Vicente-Gella, scriitoare și dansatoare spaniolă (d. 2016)\n 24 aprilie: Barbra Streisand (n. Barbara Joan Streisand), cântăreață, actriță, autoare, regizoare și producătoare de film americană de etnie evreiască\n 28 aprilie: William Sanders, scriitor american (d. 2017)\n\nMai \n 2 mai: Hans Fink, scriitor german\n12 mai: Aurelian Andreescu, cântăreț român (d. 1986)\n 12 mai: Dumitru Dediu, cosmonaut și inginer electronist român\n12 mai: Barry B. Longyear (Barry Brookes Longyear), scriitor american\n 13 mai: Roger E. Young, regizor de film, american\n 15 mai: Ștefan Câlția, pictor român\n 17 mai: Remo Ruffini, fizician italian\n 18 mai: Alain Esclopé, politician francez\n 19 mai: Robert Kilroy-Silk, politician britanic\n 21 mai: Ivo Viktor, fotbalist ceh (portar)\n 22 mai: Vasile Andru, scriitor român (d. 2016)\n22 mai: Ștefan Berindei, muzician român (d. 2000)\n 22 mai: Calvin Simon (Calvin Eugene Simon), muzician american (d. 2022)\n 22 mai: Michael Welsh, politician britanic\n 23 mai: Gabriel Liiceanu, filosof, scriitor, eseist și editor român\n 24 mai: Fraser Stoddart (James Fraser Stoddart), chimist american, laureat al Premiului Nobel (2016)\n 26 mai: Corneliu Ioan Dida, politician român\n\nIunie \n 4 iunie: Ilona Béres, actriță maghiară\n4 iunie: Fernand Le Rachinel, politician francez\n5 iunie: Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, politician guineoecuatorian\n 8 iunie: Jacques Dubochet, chimist elvețian\n 9 iunie: Mircea Coșea, politician român\n 11 iunie: Marina Krilovici, cântăreață română\n 12 iunie: Magda Stavinschi, astronomă română\n 13 iunie: Gheorghe Zaman, economist român\n 16 iunie: María del Pilar Ayuso González, politiciană spaniolă\n 17 iunie: Dmitri Galțov, fizician rus\n18 iunie: Roger Ebert, critic de film și scenarist american (d. 2013)\n18 iunie: Thabo Mbeki, politician sud-african\n 18 iunie: Paul McCartney (James Paul McCartney), cântăreț, muzician, producător, textier și compozitor britanic (The Beatles)\n 18 iunie: Mihai Nicolescu, politician român\n 20 iunie: Heinz Kindermann, politician german\n 21 iunie: Geo Vasile, critic literar român\n 22 iunie: Ileana Dorina Bulic, filologă și traducătoare română\n 24 iunie: Alexandru Herescu, actor și profesor român (d. 2011)\n 25 iunie: Michel Tremblay, scriitor canadian\n\nIulie \n\n 2 iulie: Mojca Drčar Murko, politiciană slovenă\n2 iulie: Lutz D. Schmadel, astronom german (d. 2016)\n 4 iulie: Stefan Meller, diplomat polonez (d. 2008)\n 6 iulie: Maria Brockerhoff, actriță germană\n 8 iulie: Șerban Foarță, poet român\n 9 iulie: Tudor-Horia Nicolescu, politician român\n 10 iulie: Ronnie James Dio, cântăreț american (d. 2010)\n 11 iulie: Alexandru Albu, tehnician chimist și politician comunist român\n 12 iulie: Petre Ceapura, canotor român\n 13 iulie: Harrison Ford, actor și producător american\n 14 iulie: Javier Solana, politician spaniol\n 15 iulie: Henry McCubbin, politician britanic\n 18 iulie: Giacinto Facchetti, fotbalist italian (d. 2006)\n 20 iulie: Ilie Șerbănescu, economist român\n 21 iulie: Alfred Gomolka, politician german (d. 2020)\n 24 iulie: Sepp Holzer, scriitor austriac\n 26 iulie: Ovidiu Schumacher, actor român\n 30 iulie: Michael D. Coogan, cercetător britanic\n 31 iulie: Modibo Keita, politician malian, prim-ministru al statului Mali (2002 și 2015–2017), (d. 2021)\n\nAugust \n 1 august: Giancarlo Giannini, actor italian\n2 august: Isabel Allende, scriitoare chiliană\n 2 august: Leo Beenhakker, fotbalist neerlandez\n 2 august: Niels Busk, politician danez\n 6 august: Victor Eresko, pianist rus\n 7 august: Tobin Bell, actor american\n 10 august: Agepê (n. Antônio Gilson Porfírio), compozitor și cântăreț brazilian (d. 1995)\n10 august: Nicolae Prelipceanu, poet și publicist român\n 12 august: Koji Funamoto, fotbalist japonez\n 13 august: Nurit Hirsh, compozitoare israeliană\n 15 august: Klára Sebők, actriță română\n 16 august: Florin Bogardo, cântăreț român (d. 2009)\n 23 august: Susana Vieira, actriță braziliană\n 24 august: Bănică Constantin, matematician român (d. 1991)\n24 august: Anna Széles, actriță maghiară din România\n 27 august: Puși Dinulescu (n. Dumitru Dinulescu), dramaturg, regizor de film, teatru și televiziune, prozator, poet și polemist român (d. 2019)\n 27 august: Ovidiu Ghidirmic, critic literar român (d. 2017)\n 28 august: Ion-Oltea Toană, politician român\n 31 august: Gérard Pirès, regizor francez de film\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: António Lobo Antunes, scriitor portughez\n1 septembrie: Arcadii Pasecinic, politician din R. Moldova\n3 septembrie: Mihai Cimpoi, critic, eminescolog, istoric literar, redactor literar și eseist din R. Moldova\n 4 septembrie: Corneliu Antim, scriitor, grafician, sculptor, cronicar de artă, critic de artă și istoric de artă român. (d. 2016)\n 5 septembrie: Ștefan Georgescu, fotbalist român\n 6 septembrie: Dorin Baciu, scriitor român\n 10 septembrie: Liviu Cornel Babeș, artist român (d. 1989)\n 15 septembrie: Ksenia Milicevic, pictoriță franceză\n 16 septembrie: Ion Bog, actor român (d. 1976)\n 18 septembrie: Wolfgang Schäuble, politician german\n 21 septembrie: Cornel Dimovici, scriitor român\n 23 septembrie: Jean-Pierre Bebear, politician francez\n 26 septembrie: Gerhard Hager, politician austriac\n 28 septembrie: Donna Leon, scriitoare americană\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Constantin Frățilă, fotbalist român (d. 2016)\n1 octombrie: Jean-Pierre Jabouille, pilot francez de Formula 1 (d.2023)\n 3 octombrie: Emmanouil Bakopoulos, politician grec (d. 2017)\n 3 octombrie: Ionel Roman, politician român\n 4 octombrie: Pedro Aparicio Sánchez, politician spaniol (d. 2014)\n 4 octombrie: Jóhanna Sigurðardóttir, politiciană islandeză\n 5 octombrie: Angela Buciu, interpretă română de muzică populară și deputat în Parlamentul României (2004-2008)\n 5 octombrie: Richard Street, cântăreț american (d. 2013)\n 6 octombrie: Britt Ekland, actriță suedeză\n 6 octombrie: Dumitru Lovin, politician român\n6 octombrie: Björn Nordqvist, fotbalist suedez\n 9 octombrie: Claude Desama, politician belgian\n 10 octombrie: Lutz Goepel, politician german\n 11 octombrie: Amitabh Bachchan, actor indian\n 14 octombrie: Péter Nádas, scriitor maghiar\n 16 octombrie: Marin Tufan, fotbalist român\n17 octombrie: Hartmut Nassauer, politician german\n 17 octombrie: Dumitru Puzdrea, politician român\n 17 octombrie: Martin Roos, episcop de Timișoara\n 19 octombrie: Péter Medgyessy, politician maghiar\n19 octombrie: Jim Rogers, scriitor american\n 20 octombrie: Costel Constantin, actor român\n20 octombrie: Maria Sagaidac, actriță din R. Moldova\n 21 octombrie: Vasile Suciu, fotbalist român (d. 2013)\n 22 octombrie: Ion Coja, filolog român\n 26 octombrie: Kurt Lechner, politician german\n26 octombrie: Lajos Magyari, poet român de etnie maghiară (d. 2015)\n 29 octombrie: Bob Ross, pictor american (d. 1995)\n 29 octombrie: Mihail Popovici, medic cardiolog din R. Moldova\n 30 octombrie: Vladislav Halilov, fizician rus\n 31 octombrie: David Ogden Stiers, actor american (d. 2018)\n\nNoiembrie \n 1 noiembrie: Larry Flynt, editor american\n3 noiembrie: Claudiu Iordache, politician român\n 5 noiembrie: Mihai Sin, scriitor român (d. 2014)\n5 noiembrie: Ioan Tomescu, matematician român\n 6 noiembrie: Dan Ursuleanu, scriitor și jurnalist român (d. 2013)\n7 noiembrie: Helen Garner, romancieră și jurnalistă australiană\n 7 noiembrie: Mariana Mihuț, actriță română\n 8 noiembrie: Sandro Mazzola, fotbalist italian\n 10 noiembrie: Robert Engle, economist american\n 14 noiembrie: Ioan Bivolaru, politician român\n 15 noiembrie: Teodor Filipescu, politician român\n 17 noiembrie: Martin Scorsese, regizor american de film\n 18 noiembrie: Mihai Țurcaș, canoist român\n 20 noiembrie: Joe Biden (n. Joseph Robinette Biden Jr.), politician american, al 46-lea președinte al Statelor Unite (din 2021)\n 21 noiembrie: Julia Hamari, cântăreață maghiară\n 22 noiembrie: Raphaël Chanterie, politician belgian\n 23 noiembrie: Anastasia Istrati, interpretă de muzică populară din Republica Moldova (d. 2016)\n 23 noiembrie: Gheorghe Rusnac, istoric din R. Moldova\n 27 noiembrie: Jimi Hendrix (Johnny Allen Hendrix), muzician, cântăreț de muzică rock, chitarist, textier și producător american (d. 1970)\n 29 noiembrie: Friedrich-Wilhelm Graefe zu Baringdorf, politician german\n 30 noiembrie: André Brahic, astrofizician francez (d. 2016)\n\nDecembrie \n 1 decembrie: András Pályi, jurnalist maghiar\n4 decembrie: Gemma Jones, actriță britanică\n 4 decembrie: André Laignel, politician francez\n 4 decembrie: Lidia Noroc-Pînzaru, actriță din Republica Moldova\n 5 decembrie: David J. Griffiths, fizician american\n 10 decembrie: Aritatsu Ogi, fotbalist japonez\n 11 decembrie: Szabolcs Cseh, actor român (d. 2014)\n11 decembrie: Ion Nicolae, politician român (d. 2020)\n 14 decembrie: Iuliu Falb, scrimer român\n 15 decembrie: Eugen-Gheorghe Hilote, politician român (d. 2017)\n 15 decembrie: Lorenzo Piretto, preot catolic italian\n 17 decembrie: Toni Iordache, muzician român\n 20 decembrie: María Rosa Fugazot, actriță argentiniană\n 22 decembrie: Yasuyuki Kuwahara, fotbalist japonez (d. 2017)\n 24 decembrie: Đoàn Viết Hoạt, jurnalist vietnamez\n 25 decembrie: Sevastian Fenoghen, politician român (d. 2012)\n 26 decembrie: Dan Eugen Demco, fizician român\n26 decembrie: Vasile Iovv, politician din R. Moldova\n 28 decembrie: Salvador Jové Peres, politician spaniol\n 30 decembrie: Toomas Savi, politician estonian\n 31 decembrie: Andy Summers (n. Andrew James Somers), chitarist și compozitor britanic (The Police)\n\nDecese \n\n 6 ianuarie: Aleksandr Beleaev, 57 ani, scriitor rus (n. 1884)\n 9 ianuarie: Heber Doust Curtis, 69 ani, astronom american (n. 1872)\n 16 ianuarie: Carole Lombard (n. Jane Alice Peters), 33 ani, actriță americană de film (n. 1908)\n 21 ianuarie: Francisc Boțan, 61 ani, politician român (n. 1880)\n 22 ianuarie: André Bellessort (André Joseph Marie Pierre Bellessort), 75 ani, scriitor francez (n. 1866)\n 26 ianuarie: Felix Hausdorff, 73 ani, matematician german (n. 1868)\n 27 ianuarie: Väinö Hämeen-Anttila, 63 ani, jurnalist finlandez (n. 1878)\n 31 ianuarie: Mihail G. Orleanu, 82 ani, politician român (n. 1859)\n 2 februarie: Daniil Harms, 36 ani, autor rus, considerat precursorul absurdului (n. 1906)\n 9 februarie: Lauri Kristian Relander, 58 ani, politician finlandez (n. 1883)\n 14 februarie: Józef Paczoski (Józef Konrad Paczoski), 77 ani, botanist polonez (n. 1864)\n 15 februarie: Vasile Demetrius, 63 ani, prozator, poet și traducător român (n. 1878)\n 18 februarie: Henri Stahl, 65 ani, stenograf și scriitor român (n. 1877)\n 22 februarie: Stefan Zweig, 60 ani, scriitor, jurnalist și biograf austriac (n. 1881)\n 24 februarie: Anton Drexler, 57 ani, politician german (n. 1884)\n24 februarie: Nicolae Sacară, 47 ani, politician din R. Moldova (n. 1894)\n 7 martie: Nina Arbore (Tamara Nina Arbore), 52 ani, pictoriță română (n. 1889)\n 8 martie: Jose Raul Capablanca (n. José Raúl Capablanca y Graupera), 53 ani, jucător cubanez de șah (n. 1888)\n12 martie: Constantin Bivol, 57 ani, politician din R. Moldova (n. 1885)\n 12 martie: William Henry Bragg, 79 ani, fizician și chimist englez, laureat al Premiului Nobel pentru fizică (1915), (n. 1862)\n 16 martie: Vasile Gafencu, 56 ani, politician rus (n. 1886)\n 17 martie: Josef Svatopluk Machar, 78 ani, scriitor ceh (n. 1864)\n 21 martie: Olga Kobyleanska, 78 ani, scriitoare ucraineană (n. 1863)\n 28 martie: Miguel Hernández (Miguel Hernández Gilabert), 30 ani, poet și dramaturg spaniol (n. 1910)\n\n 4 aprilie: Gheorghe Adamescu, 75 ani, istoric literar român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1869)\n12 aprilie: Marco Brociner, 90 ani, publicist și scriitor de limbă germană și română de etnie evreiască (n. 1852)\n 12 aprilie: Albert Reich, 60 ani, pictor german (n. 1881)\n 15 aprilie: Robert Musil, 61 ani, scriitor austriac (n. 1880)\n 17 aprilie: Jean Baptiste Perrin, 71 ani, fizician francez, laureat al Premiului Nobel (1926), (n. 1870)\n 24 aprilie: Lucy Maud Montgomery, 67 ani, scriitoare canadiană (n. 1874)\n 16 mai: Bronisław Malinowski (Bronisław Kasper Malinowski), 58 ani, antropolog polonez și etnograf în Anglia și SUA (n. 1884)\n 20 mai: Hector Guimard, 75 ani, arhitect francez (n. 1867)\n 24 mai: Ivan Horbacevskîi (aka Jan Horbaczewski, Johann Horbaczewski, Ivan Horbaczewski), 88 ani, chimist ucrainean (n. 1854)\n 26 mai: Attila Petheő, 51 ani, actor maghiar (n. 1891)\n 28 mai: Grigore Turcuman, 51 ani, politician din R. Moldova (n. 1890)\n 1 iunie: Vladislav Vančura, 50 ani, regizor de film, ceh (n. 1891)\n 28 iunie: Yanka Kupala (n. Ivan Daminikavici Luțevici), 59 ani, scriitor belarus (n. 1882)\n 2 iulie: Evgheni Petrovici Kataev, 38 ani, prozator rus (n. 1903)\n 8 iulie: Louis Franchet d'Esperey (Louis Félix Marie François Franchet d'Esperey), 86 ani, ofițer francez (n. 1856)\n 12 iulie: Petre Ștefănucă, 35 ani, folclorist, pedagog și sociolog din R. Moldova (n. 1906)\n 26 iulie: Roberto Arlt (Roberto Godofredo Christophersen Arlt), 42 ani, prozator și dramaturg argentinean (n. 1900)\n 26 iulie: Henri Lebesgue (Henri Léon Lebesgue), 66 ani, matematician francez (n. 1875)\n 29 iulie: Wojciech Kossak, 85 ani, pictor polonez (n. 1856)\n 3 august: Richard Willstätter (Richard Martin Willstätter), 69 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1915), (n. 1872)\n 6 august: Alfonso Castaldi, 68 ani, dirijor, compozitor, pictor italian (n. 1874)\n 9 august: Edith Stein, 50 ani, filosofă germano-evreiască și călugăriță catolică (n. 1891)\n 20 august: István Horthy, 37 ani, politician maghiar și pilot (n. 1904)\n 12 septembrie: Alexandru Manoliu, 34 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1908)\n 17 septembrie: Florian Alexiu, 30 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1912)\n 8 octombrie: Serghei Ciaplîghin, 73 ani, matematician rus (n. 1869)\n 18 octombrie: Mihail Nesterov, 80 ani, pictor rus (n. 1862)\n 23 octombrie: Husik Zohrabian, 71 ani, teolog armean, episcop al Bisericii Armene din România (n. 1871)\n 16 noiembrie: Joseph Schmidt, 38 ani, tenor român din Ucraina (n. 1904)\n 19 noiembrie: Bruno Schulz, 50 ani, scriitor și pictor polonez de origine evreiască (n. 1892)\n 24 noiembrie: Ioan Sion, 52 ani, general român (n. 1890)\n 27 noiembrie: Alexandru Cristea, 51 ani, preot, dirijor de cor, compozitor și profesor de muzică din Regatul României (n. 1890)\n 4 decembrie: Artur Enășescu, 53 ani, poet, jurnalist român (n. 1889)\n 16 decembrie: Selma Meerbaum-Eisinger, 18 ani, vorbitoare de limbă germană și victimă a Holocaustului (n. 1924)\n 22 decembrie: Claire Allen, 89 ani, arhitect american (n. 1853)\n22 decembrie: Gyula Szőreghy, 59 ani, actor maghiar (n. 1883)\n 23 decembrie: Konstantin Balmont, 75 ani, poet rus (n. 1867)\n 25 decembrie: Aurel Stodola (n. Aurel Boreslav Stodola), 83 ani, inginer, fizician și inventator slovac (n. 1859)\n 26 decembrie: Frederic Storck (Frederic Ștefan Storck), 70 ani, sculptor român (n. 1872)\n\nNedatate \n decembrie: Emil Gulian, 35 ani, poet și traducător român (n. 1907)\n Ernest Abason, 44 ani, matematician și inginer constructor român de etnie evreiască (n. 1897)\n Laurențiu Bran, 76 ani, preot român greco-catolic, primul traducător român al operelor lui Mihai Eminescu într-o altă limbă (n. 1865)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii;\n Chimie: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii;\n Medicină: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii;\n Literatură: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii;\n Pace: O treime din premiul în bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii.\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1942\n\n1942" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu 1943." }, { "from": "assistant", "value": "\n1943 (MCMXLIII) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de vineri.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n 12-23 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Conferința de la Casablanca. Roosevelt și Churchill se întâlnesc în Casablanca, Maroc, printre altele au formulat o cerere despre o posibilă capitulare necondiționată a Germaniei.\n 15 ianuarie: Mihai Antonescu, viceprim-ministru și ministru de externe al României, propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieșirea simultană din război a Italiei, României și Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiași an, fără rezultate.\n 16 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: URSS întoarce drepturile de cetățenie ale polonezilor încă ținuți în URSS, pretinzând că polonezii i-au trădat când Anders și-a condus armata în afara URSS.\n 23 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Forțele britanice capturează orașul Tripoli de la naziști.\n\nN\n\nMartie \n 25 martie: Al Doilea Război Mondial: În Sterdyn, SS execută 47 de fermieri polonezi și deportează 140 către lagăre de concentrare pentru delictul de la Judenherbergerung sau ajutorarea unor evrei.\n 29 martie: Al Doilea Război Mondial: Revista Life se dedică detalierii Cooperării sovieto-americane, descriind NKVD ca fiind similar FBI, încercând să aresteze trădătorii statului.\n\nAprilie \n 12 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu, și Adolf Hitler, la castelul Klessheim. Hitler îi cere lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.\n 13 aprilie: Al Doilea Război Mondial. Naziștii anunță descoperirea unui mormânt imens al soldaților de război polonezi în pădurea din apropiere de Katyn.\n 19 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Revolta din ghetoul Varșoviei. Aproximativ 600 - 1.200 evrei ușor armați înfruntă armata de 2.100 soldați germani. Miliția poloneză aprovizionează evreii cu 90 pistoale, 600 grenade și explozibili.\n 23 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Naționaliștii ucraineni incendiază satul Zabara și execută 750 de locuitori.\n 26 aprilie: Al Doilea Război Mondial: URSS rupe relațiile de amiciție cu polonezii din teritoriu, în urma cererii trimise către Crucea Roșie de investigare a cadavrelor de la Katyn. Stalin pregătește un grup polonez pro-sovietic, anticipând preluarea puterii în Polonia.\n 28 - 30 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Comisia internațională delegată cazului, vizitează Katyn și concluzionează că victimele fuseseră împușcate cu trei ani în urmă de către sovietici.\n\nMai \n 3 mai: Al Doilea Război Mondial: Guvernul SUA încearcă să discrediteze verdictul comisiei trimise la Katyn pentru a-și îmbunătăți relațiile cu Stalin și recomandă posturilor radio poloneze să o \"lase mai moale\" despre Katyn și crimele sovieticilor.\n 8 mai: Al Doilea Război Mondial: Partizani evrei (Brigăzile Pobieda și Bielski) în colaborare cu trupele sovietice jefuiesc și ucid 128 de locuitori ai satului Naliboki.\n 13 mai: Al Doilea Război Mondial: Lipsită de sprijin eficient de la Berlin, armata germană din Africa de Nord (Afrika Corps) sub conducerea mareșalul Erwin Rommel, capitulează în fața aliaților.\n 16 mai: Al Doilea Război Mondial: Revolta din ghetoul Varșoviei este suprimată de către forțele SS. 7.000 de evrei mor și 7.000 sunt duși la Treblinka. Aproape 10.000 de evrei evadează din ghetou, dar o treime este vânată și ucisă. 300 de ostași germani sunt omorâți în timpul revoltei.\n 24 mai: Al Doilea Război Mondial: Josef Mengele devine ofițerul șef medical la Auschwitz.\n\nIunie \n\n 11 iunie: Al Doilea Război Mondial: Himmler ordonă lichidarea ghetourilor evreiești din Polonia.\n 27 iunie: A fost inaugurat, în Cișmigiu, ansamblul de statui \"Rondul Român\", reprezentând busturile unor scriitori de seamă ai literaturii române. \n 30 iunie: Al Doilea Război Mondial: Generalul Stefan Rowecki, comandant al AK, este arestat în Varșovia de către Gestapo. El va refuza colaborarea cu naziștii și va fi executat în 1944. Înlocuitorul său va fi generalul Bor-Komorowski.\n\nIulie \n 5 iulie - 23 august: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Kursk. Asalt german asupra unei redute din jurul orașului Kursk, Rusia. A fost cea mai mare bătălie de tancuri (în jur de 6000), încheiată cu sfârșitul ofensivei germane pe frontul de est.\n 5 iulie: Generalul polonez, Władysław Sikorski, moare într-un accident de avion în afara coastei Gibraltarului. Mulți suspectează un sabotaj din partea URSS.\n 10 iulie: Al Doilea Război Mondial: Forțele aliate aterizează în Sicilia.\n 12 iulie: Al Doilea Război Mondial: Poliția și armata germană ucid toți cei 200 de locuitori din Michniow, inclusiv bebeluși și femei gravide, într-o încercare de-a stârpi sentimentul patriotic polonez.\n 19 iulie: Al Doilea Război Mondial: Roma este bombardată de Aliați pentru prima dată de la începutul războiului.\n 25 iulie: Victor Emanuel al III-lea, regele Italiei îl destituie pe Mussolini.\n\nAugust \n 1 august: Operațiunea Tidal Wave: Ploieștiul este bombardat pentru prima dată de către aviația americană.\n 9 august: Al Doilea Război Mondial: Forțele Naționale Armate (NSZ), un grup polonez luptând atât împotriva naziștilor, cât și a comuniștilor, ucid 26 de polonezi partizani ai Gărzii Poporului, care se aliaseră cu sovieticii.\n 17 august: Al Doilea Război Mondial: Marea Britanie lansează un atac aerian de proporții asupra programului german de rachete de la Peenemunde, mulțumită rapoartelor miliției poloneze.\n 24 august: Al Doilea Război Mondial: Polonezii din Londra propun eliberarea din lagăr în timpul raidurilor aeriene asupra fabricilor germane din Silesia.\n 30 august: Al Doilea Război Mondial: Polonezii din Wola Ostrowiecka sunt adunați de către naționaliștii ucraineni. Bărbații sunt împușcați la zid, iar femeile și copiii sunt închiși într-o școală în care vor arunca cu grenade. 550 de persoane sunt ucise și 220 de copii.\n\nNoiembrie \n 28 noiembrie: Al Doilea Război Mondial: Roosevelt, Churchill și Stalin se întâlnesc la Teheran și decid în mod secret ca Linia Curzon să rămână granița de după război a Poloniei. Guvernul Poloniei aflat în exil nu este informat.\n\nDecembrie \n 3 decembrie: Al Doilea Război Mondial: În Varșovia, SS și Gestapo execută în public o sută de muncitori ai rutei de tramvaie din pricina unui act de sabotaj.\n 9 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Miliția poloneză execută două persoane pentru trădarea evreilor către Gestapo și pentru denunțarea polonezilor ce-au adăpostit evrei.\n 25 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Sunt parașutati în România trei ofițeri aliați: Ivor Porter, Silviu Mețianu și Alfred de Chastelain , în cadrul operațiunii \"Autonomous\". Ei devin prizonierii Jandarmeriei Române. (Vezi Constantin Tobescu și Constantin C. Roșescu).\n 31 decembrie: Al Doilea Război Mondial: Germanii ard de vii 59 de locuitori polonezi într-un grânar din Karpiowak, ca represalii pentru activități anti-naziste.\n\nNedatate \n ianuarie: Al Doilea Război Mondial: AK lansează 514 de atacuri asupra a diverse obiective ocupate de Germania. În primele patru luni din 1943, miliția poloneză administrează microbi de febră tifoidală și diverse otrăvuri la 600 germani.\n iunie: Al Doilea Război Mondial: Prima Divizie de infanterie poloneză, Divizia Tadeusz Kosciuszko, este formată în URSS sub comanda generalului Zygmunt Berling, care dezertase din armata lui Anders. Polonezii eliberați de URSS, nu ajunseseră în armata lui Anders, vor forma I-a, a II-a, a III-a si a IV-a armii poloneze. Aproape 20.000 de polonezi vor lupta sub comanda trupelor sovietice.\n Libanul își câștigă independența față de Franța.\n Președintele american Franklin D. Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill și liderul chinez Chiang Kai-Shek se întâlnesc la Cairo pentru a pune la punct un plan de înfrângere a Japoniei.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n C. Rădulescu-Motru publică Lecții de logică; Logica genetică; Metodologia; Teoria cunoștinței.\nP.P. Negulescu publică Destinul omenirii, volumul III.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 4 ianuarie: Hwang Sok-yong, scriitor sud-coreean\n6 ianuarie: Paolo Pastorelli, politician italian (d. 2013)\n 6 ianuarie: Pál Reizer, preot catolic român (d. 2002)\n 7 ianuarie: Delia Steinberg Guzmán, scriitoare argentiniană\n 7 ianuarie: Sadako Sasaki, supraviețuitoare a bombardamentului atomic de la Hiroshima și artistă de origami, japoneză (d. 1955)\n10 ianuarie: Petre Străchinaru, politician român\n11 ianuarie: Eduardo Mendoza i Garriga, scriitor spaniol\n 11 ianuarie: Florin Manolescu, critic, istoric literar și prozator român (d. 2015)\n 14 ianuarie: Ștefan Drăgulescu, politician român\n14 ianuarie: Mariss Jansons, dirijor leton (d. 2019)\n 14 ianuarie: Shannon Lucid (Shannon Matilda Wells Lucid), astronaut american\n15 ianuarie: Margaret Beckett, politiciană britanică\n 15 ianuarie: Philip Bushill-Matthews, politician britanic\n 17 ianuarie: René Préval, politician haitian (d. 2017)\n 19 ianuarie: Janis Joplin (Janis Lyn Joplin), cântăreață, compozitoare și textieră americană de muzică rock (d. 1970)\n 21 ianuarie: Kenzo Yokoyama, fotbalist japonez\n 22 ianuarie: Tamás Cseh, cântăreț, compozitor, interpret de muzică pop, maghiar (d. 2009)\n 22 ianuarie: Bogusław Kierc, actor polonez\n 25 ianuarie: Fernando Pérez Royo, politician spaniol\n26 ianuarie: Luiz Carlos Prates, jurnalist și psiholog brazilian\n 26 ianuarie: Constantin Rezachevici, istoric român (d. 2021)\n 28 ianuarie: Florina Cercel, actriță română de teatru și film (d. 2019)\n 29 ianuarie: Tony Blackburn, DJ britanic\n\nFebruarie \n1 februarie: Elspeth Attwooll, politiciană britanică\n 1 februarie: Anton Calenic, canoișt român\n 3 februarie: Dennis Edwards, cântăreț american (d. 2018)\n 4 februarie: Sigitas Geda, scriitor lituanian (d. 2008)\n 9 februarie: Joe Pesci (Joseph Frank Pesci), actor american de etnie italiană\n 9 februarie: Soth Polin, scriitor cambodgian\n 11 februarie: Win Griffiths (Winston James Griffiths), politician britanic\n 12 februarie: Roy Perry, politician britanic\n 13 februarie: Douglas Geoffrey Rowell, preot britanic (d. 2017)\n 15 februarie: Imre Oravecz, poet maghiar\n 17 februarie: Liviu Suhar, pictor român\n 20 februarie: Constantin Petolescu, istoric român, membru corespondent al Academiei Române\n 22 februarie: Eduard Limonov, scriitor rus (d. 2020)\n 23 februarie: Alexandru Mânzală, politician român\n 24 februarie: Terry Semel, om de afaceri american\n 25 februarie: George Harrison, cântăreț, chitarist și compozitor britanic (The Beatles), (d. 2001)\n 26 februarie: Charles P. Thacker, informatician american (d. 2017)\n 27 februarie: Carlos Alberto Parreira, fotbalist brazilian\n\nMartie \n 1 martie: Rașid Siuneaev, astronom rus\n 2 martie: Peter Straub, scriitor american (d. 2022)\n 3 martie: Thierry de Montbrial, economist francez\n 3 martie: Ștefan Tudor, canotor român\n 8 martie: Valerio Massimo Manfredi, arheolog și scriitor italian\n 9 martie: Bobby Fischer, jucător american de șah (d. 2008)\n 13 martie: Constantin Năstăsescu, matematician român\n 14 martie: Rodica Mandache, actriță română\n 15 martie: Aron Belașcu, politician român\n 17 martie: Tony Newman, baterist englez (T. Rex)\n 19 martie: Mario J. Molina, chimist mexican\n 20 martie: Marius Robescu, poet român (d. 1985)\n 21 martie: Andreas, Prinț de Saxa-Coburg și Gotha\n 22 martie: Aculina Strașnei, pictor român (d. 2013)\n 23 martie: Winston Groom, scriitor american\n 24 martie: Hilde Lauer, canoistă română\n 27 martie: Nicolae Pescaru, fotbalist român (d. 2019)\n 28 martie: Conchata Ferrell, actriță americană (d. 2020)\n29 martie: Sorin Aristotel Avram, fotbalist român (atacant), (d. 2015)\n 29 martie: Vangelis (n. Evangelos Odysseus Papathanassiou), muzician grec\n 31 martie: Christopher Walken, actor american\n\nAprilie \n 1 aprilie: Mario Botta, arhitect elvețian\n 1 aprilie: Ulla Sandbæk, politiciană daneză\n 2 aprilie: Cornel Pavlovici, fotbalist român (atacant), (d. 2013)\n2 aprilie: Nicolae Ursulescu, istoric român\n 4 aprilie: Gheorghe Bunduc, politician român\n 5 aprilie: Miet Smet, politiciană belgiană\n 7 aprilie: Mircea Daneliuc, actor, dramaturg, regizor, scenarist și prozator român\n 8 aprilie: Martin Hilský, profesor universitar și traducător ceh\n 12 aprilie: Luis Yañez-Barnuevo, politician spaniol\n 14 aprilie: Csaba Fenyvesi, scrimer maghiar (d. 2015)\n 15 aprilie: Pinar Kür, scriitoare turcă\n18 aprilie: József Aradi, jurnalist român de etnie maghiară\n 18 aprilie: Tadao Onishi, fotbalist japonez (d. 2006)\n 20 aprilie: Dan Horia Mazilu, autor, critic literar, estetician și istoric literar român, membru al Academiei Române (d. 2008)\n 21 aprilie: Philippe Séguin, politician francez (d. 2010)\n 22 aprilie: Louise Glück, poetă și eseistă americană, laureată a Premiului Nobel (2020) (d.2023)\n 24 aprilie: Florin Medeleț, istoric român (d. 2005)\n 24 aprilie: George William Vella, politician maltez\n 27 aprilie: Helmut Marko, pilot austriac de Formula 1\n28 aprilie: Augustin Costinescu, pictor român\n 28 aprilie: Gérard Majax, artist francez\n\nMai \n 2 mai: Teruo Nimura, fotbalist japonez\n 6 mai: Andreas Baader, terorist german (d. 1977)\n6 mai: Mike Ratledge, compozitor britanic\n6 mai: Ion Aurel Stoica, politician român (d. 1994)\n 6 mai: Laurențiu Ulici, scriitor român (d. 2001)\n 7 mai: Peter Carey (Peter Philip Carey), scriitor australian\n 15 mai: Alan Rollinson, pilot britanic de Formula 1 (d. 2019)\n 16 mai: Eugen Durbacă, politician român\n 18 mai: Jimmy Snuka, wrestler american (d. 2017)\n 21 mai: Irina Dîmnikova, fiziciană poloneză\n 21 mai: Dumitru Pricop, jurnalist român (d. 2007)\n 22 mai: Gesine Schwan, politologă și politiciană germană\n 24 mai: Marcel Pigulea, fotbalist român\n 29 mai: Ion Ciubuc, politician din R. Moldova (d. 2018)\n 29 mai: Fernando Fernández Martín, politician spaniol\n\nIunie \n 6 iunie: Richard Smalley, chimist american (d. 2005)\n 9 iunie: Joe William Haldeman, scriitor american de literatură SF\n 11 iunie: Grigore Arbore, poet și publicist român\n 12 iunie: Marin Diaconescu, politician român (d.2020)\n 14 iunie: John Miles, pilot britanic de Formula 1 (d. 2018)\n 15 iunie: Francisca Băltăceanu, filologă română\n 16 iunie: Ioan Godea, etnolog, muzeograf și folclorist român (d. 2014)\n 16 iunie: Dagmar Lassander, actriță germană\n18 iunie: Raffaella Carrà (n. Raffaella Roberta Pelloni), cântăreață și actriță italiană (d. 2021)\n21 iunie: Salomé (María Rosa Marco Poquet), cântăreață spaniolă\n 21 iunie: Andrei Șerban, regizor român de teatru și operă\n 22 iunie: George Banu, scriitor francez (d. 2023)\n 22 iunie: John Michael Kosterlitz, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (2016)\n\nIulie \n\n 3 iulie: Vito Bonsignore, politician italian\n 7 iulie: Toto Cutugno (n. Salvatore Cutugno), muzician italian (d.2023)\n 7 iulie: Nicolae Noica, politician român\n 8 iulie: Bent Andersen, politician danez\n9 iulie: Margareta Pâslaru, cântăreață română de muzică ușoară\n 9 iulie: Mihai Stan, prozator, critic literar, istoric, publicist și editor român\n 11 iulie: Richard Cottrell, politician britanic\n11 iulie: Luciano Onder, jurnalist italian și om de televiziune\n 12 iulie: Radu F. Alexandru, dramaturg și politician român\n 14 iulie: Hans Joachim Alpers, scriitor german (d. 2011)\n 15 iulie: Jocelyn Bell Burnell, astronomă britanică\n15 iulie: Dorin Teodorescu, solist român de operetă (tenor), (d. 1999)\n 18 iulie: Victor Pușcaș, politician din R. Moldova (d. 2023)\n 19 iulie: Thomas Sargent, economist american\n 20 iulie: Chris Amon, pilot neozeelandez de Formula 1 (d. 2016)\n20 iulie: Linda Crockett, romancieră americană\n20 iulie: Adrian Păunescu, jurnalist, fondator de reviste, poet, publicist și politician român (d. 2010)\n 21 iulie: Henry McCullough, muzician britanic (d. 2016)\n21 iulie: Aurel Sasu, critic și istoric literar, eseist, traducător și cadru didactic universitar (d. 2018)\n 23 iulie: Paolo Costa, politician italian\n 24 iulie: Cristiana Nicolae, regizoare română de film\n 26 iulie: Mick Jagger (Michael Phillip Jagger), cântăreț, compozitor, actor, producător de film și om de afaceri britanic (Rolling Stones)\n 28 iulie: Constantin Ciocan, ciclist român\n 29 iulie: Emanuel Babici, politician român\n 30 iulie: Giovanni Goria, politician italian (d. 1994)\n\nAugust \n 1 august: Geoff Britton (Geoffrey Britton), muzician britanic\n1 august: Eugen-Marius Constantinescu, politician român\n 2 august: Galîna Berejna, traducătoare ucraineană\n 2 august: Stere Gulea, regizor român de film\n 3 august: Cornel Ungureanu, critic literar român\n 4 august: Mariana Bezdadea, politiciană română\n4 august: Daniel Stroz, scriitor ceh\n 6 august: Dan Grigore, pianist român\n 6 august: Jean-Charles Marchiani, politician francez\n 8 august: James F. Dunnigan (Jim F. Dunnigan), autor, analist militar-politic american\n 9 august: Lorenzo Sanz, fotbalist spaniol (d. 2020)\n10 august: Ronnie Spector, cântăreață americană (d. 2022)\n 13 august: Gérard Deprez, politician belgian\n 15 august: Mihai Curagău, actor din R. Moldova (d. 2016)\n 17 august: Robert De Niro, actor american, regizor și producător de film\n 17 august: Nikolai Șmatko, artist ucrainean\n 18 august: Martin Mull, actor american\n18 august: Gianni Rivera (Giovanni Rivera), fotbalist și europarlamentar italian\n 19 august: Emanoil-Mihail Cernescu, politician român\n 21 august: Bela Nagy, jurnalist român de etnie maghiară\n 21 august: Lucius Shepard, scriitor american (d. 2014)\n 24 august: Mark Cohen, fotograf american\n24 august: Mircea Iorgulescu, critic, istoric și eseist literar (d. 2011)\n 25 august: Adriana Poli Bortone, politiciană italiană\n 29 august: Arthur Bruce McDonald, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel (2015)\n29 august: Károly Ferenc Szabó, politician român (d. 2011)\n 30 august: Anna Adamis, scriitoare și libretistă maghiară\n 30 august: Wilfried Kuckelkorn, politician german\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Nicolae Roșu, sculptor german\n 4 septembrie: Françoise de Veyrinas, politiciană franceză (d. 2008)\n 12 septembrie: Michael Ondaatje, scriitor canadian\n 13 septembrie: Mircea Ciumara, politician român (d. 2012)\n 16 septembrie: Klaus Werner Grewlich, diplomat german (d. 2012)\n16 septembrie: Oskar Lafontaine, politician german\n 21 septembrie: Tasin Gemil, politician român\n 22 septembrie: Ionel Valentin Vlad, inginer român (d. 2017)\n 24 septembrie: Claudio Martelli, politician italian\n 26 septembrie: Tim Schenken, pilot australian de Formula 1\n27 septembrie: Prințul Amedeo, Duce de Aosta, pretendent la șefia Casei de Savoia, familia regală care a condus Italia între 1861 și 1946 (d. 2021)\n 29 septembrie: Lech Wałęsa, președinte al Poloniei (1990-1995), laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1983)\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Raymond Langendries, politician belgian\n 2 octombrie: George DiCaprio, scriitor american\n 3 octombrie: Jeremiasz Anchimiuk, arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Poloneze\n 3 octombrie: Jan Mulder, politician din Țările de Jos\n 4 octombrie: Florian Pittiș, actor român de teatru, cântăreț, regizor, traducător și realizator de emisiuni radio din România (d. 2007)\n 6 octombrie: Richard Caborn, politician britanic\n6 octombrie: Constantin Coroiu, eseist, publicist și critic literar român\n 10 octombrie: Alexander Macmillan, politician britanic\n11 octombrie: Mircea Stoenescu, fotbalist și antrenor român (d. 2022)\n 12 octombrie: Köbi Kuhn (Jakob Kuhn), fotbalist și antrenor elvețian (d. 2019)\n 13 octombrie: Graham Simpson, chitarist britanic (Roxy Music), (d. 2012)\n15 octombrie: Gheorghe Ivan, politician român\n 15 octombrie: Mircea Viorel Petescu, fotbalist român (d. 2018)\n 17 octombrie: Catfish Collins (n. Phelps Collins), muzician american (d. 2010)\n 17 octombrie: Margie Sudre, politiciană franceză\n 19 octombrie: Ion Solcanu, istoric român\n22 octombrie: Jan de Bont, regizor de film neerlandez\n 22 octombrie: Catherine Deneuve (n. Catherine Fabienne Dorléac), actriță franceză de film\n 22 octombrie: Urszula Dudziak, cântăreață poloneză\n 24 octombrie: Theodor Stolojan, politician român\n 25 octombrie: Constantin Moldoveanu, fotbalist român (d. 2013)\n 25 octombrie: Gheorghe Popa, fizician român, rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași\n 26 octombrie: Victor Spinei, istoric român\n 30 octombrie: Horia Scutaru-Ungureanu, fizician român (d. 2014)\n\nNoiembrie \n 6 noiembrie: Petre Geambașu, muzician român\n 7 noiembrie: Joni Mitchell (n. Roberta Joan Mitchell), muziciană canadiană\n7 noiembrie: Michael Spence, economist american\n 8 noiembrie: Martin Stanford Peters, fotbalist englez (d. 2019)\n 10 noiembrie: Radu Ceontea, politician român\n 18 noiembrie: Manuel António Pina, scriitor portughez (d. 2012)\n 20 noiembrie: Mie Hama, actriță japoneză\n20 noiembrie: Grigore Ilisei, jurnalist român\n 21 noiembrie: Viktor Sideak, scrimer rus\n 22 noiembrie: Billie Jean King, jucătoare americană de tenis\n 24 noiembrie: Alexandrina Cernov, filologă română\n 24 noiembrie: Takaji Mori, fotbalist japonez (d. 2011)\n 25 noiembrie: Maria Carrilho, politiciană portugheză\n 26 noiembrie: Vladimir Fârșirotu, politician român\n 27 noiembrie: Andrew Fluegelman, editor american (d. 1985)\n 28 noiembrie: Jean Marie Beaupuy, politician francez\n28 noiembrie: Randy Newman, cantautor și compozitor american\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Danny Huwé, jurnalist belgian\n 1 decembrie: Finn Kydland, economist norvegian\n 2 decembrie: Alex Smith, politician britanic\n 3 decembrie: Kiyoshi Tomizawa, fotbalist japonez\n5 decembrie: Manuel dos Santos, politician portughez\n 5 decembrie: Nicolae Văcăroiu, om politic, prim-ministru al României (1992-1996)\n 8 decembrie: Jim Morrison (James Douglas Morrison), cântăreț, compozitor și textier american (The Doors), (d. 1971)\n 11 decembrie: Alain de Benoist, jurnalist francez\n 15 decembrie: Willi Rothley, politician german\n 15 decembrie: Mihail Vlasov, politician român\n 18 decembrie: Vasile Constantinescu, poet român (d. 2004)\n18 decembrie: Hanoch Levin, poet israelian (d. 1999)\n 21 decembrie: Masafumi Hara, fotbalist japonez\n 22 decembrie: Danielle Darras, politiciană franceză (d. 2009)\n 23 decembrie: Silvia Sommerlath, soția regelui Carl XVI Gustaf al Suediei, actualul rege al Suediei\n 28 decembrie: Werner Horst Brück, politician român\n 31 decembrie: Ben Kingsley (n. Krishna Pandit Bhanji), actor britanic\n\nDecese \n\n 7 ianuarie: Nikola Tesla, 86 ani, inventator și fizician american de origine sârbă (n. 1856)* 7 ianuarie: Nikola Tesla, 86 ani, inventator și fizician american de origine sârbă (n. 1856)\n 20 ianuarie: Akira Matsunaga, 28 ani, fotbalist japonez (n. 1914)\n20 ianuarie: Pericle Papahagi, 70 ani, lingvist, filolog și folclorist român de etnie aromână (n. 1872)\n 22 ianuarie: Gyula Peidl, 69 ani, politician maghiar (n. 1873)\n 23 ianuarie: Ion Ignatiuc, 49 ani, politician român (n. 1893)\n 26 ianuarie: Nikolai Vavilov, 55 ani, genetician, selecționar și botanist rus (n. 1887)\n 30 ianuarie: Attila Petschauer, 39 ani, scrimer maghiar (n. 1904)\n 12 februarie: Dumitru Nanu, 69 ani, poet, traducător român (n. 1873)\n 14 februarie: David Hilbert, 81 ani, matematician german (n. 1862)\n 18 februarie: Emanoil Catelly, 60 ani, politician român (n. 1883)\n 22 februarie: Sophie Scholl (Sophia Magdalena Scholl), 21 ani, luptătoare germană în timpul regimului nazist, membră al grupului de rezistență Trandafirul Alb (n. 1921)\n 2 martie: Gisela Januszewska, 76 ani, medic austriac (n. 1867)\n2 martie: Albin Michel, 69 ani, editor francez (n. 1873)\n 3 martie: Henri Focillon, 61 ani, istoric al artei, francez (n. 1881)\n 28 martie: Serghei Rahmaninov, 69 ani, compozitor, pianist rus (n. 1873)\n 3 aprilie: Conrad Veidt (Hans Walter Conrad Veidt), 50 ani, actor german (n. 1893)\n 5 aprilie: Tony Bulandra, 62 ani, actor român (n. 1881)\n 18 aprilie: Isoroku Yamamoto, 59 ani, ofițer japonez (n. 1884)\n 9 mai: Ioan N. Pălăghiță, 44 ani, ofițer român (n. 1899)\n 15 mai: Ralph Erwin, 46 ani, compozitor austriac (n. 1896)\n 21 mai: Ioan Folea, 56 ani, avocat român (n. 1887)\n 1 iunie: Leslie Howard, 50 ani, actor britanic (n. 1893)\n 6 iunie: Guido Fubini, 64 ani, matematician italian (n. 1879)\n 8 iulie: Guillermo Valencia (Guillermo Valencia Castillo), 69 ani, poet columbian (n. 1873)\n 13 iulie: Kurt Huber, 49 ani, profesor german, disident antinazist (n. 1893)\n 16 iulie: Eugen Lovinescu, 62 ani, critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român (n. 1881)\n 28 iulie: Albert Preziosi, 28 ani, aviator francez (n. 1915)\n1 august: Horia Creangă, 51 ani, arhitect român (n. 1892)\n 1 august: Marin Ghica, 34 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române în cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1908)\n 8 august: Haig Acterian (n. Haig Garabet Acterian), 39 ani, poet, scriitor, regizor și om de teatru român de etnie armeană (n. 1904)\n 21 august: Henrik Pontoppidan, 86 ani, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel (1917), (n. 1857)\n 24 august: Simone Weil, 34 ani, scriitoare franceză (n. 1909)\n 27 august: Constantin Prezan, 82 ani, mareșal român, erou al Primului Război Mondial (n. 1861)\n 11 septembrie: Andreas Latzko (n. Latzko Adolf), 67 ani, scriitor austriac (n. 1876)\n 17 septembrie: Dionisie Erhan (n. Dimitrie Erhan), 75 ani, episcopul Cetății-Albe-Ismail (n. 1868)\n 30 septembrie: Franz Oppenheimer, 79 ani, sociolog și economist german (n. 1864)\n 9 octombrie: Pieter Zeeman, 78 ani, fizician din Țările de Jos (n. 1865)\n 10 octombrie: Sever I. Zotta, 69 ani, arhivar, genealogist, istoric și publicist român (n. 1874)\n 12 octombrie: Willi Graf, 25 ani, medic militar și luptător german, membru al grupului de rezistență \"Trandafirul Alb\" (n. 1918)\n 12 octombrie: Aniela Krzywoń, 18 ani, femeie soldat poloneză (n. 1925)\n 14 octombrie: Saul Cernihovski, 68 ani, poet rus (n. 1875)\n 24 octombrie: Hector de Saint-Denys Garneau, 31 ani, poet canadian (n. 1912)\n 4 noiembrie: James P. Hogan, 53 ani, regizor american (n. 1890)\n 11 noiembrie: André Pirro (André Gabriel Edmé Pirro), 74 ani, muzician francez (n. 1869)\n 13 noiembrie: Maurice Denis, 73 ani, pictor francez (n. 1870)\n 14 noiembrie: Gurie Grosu, 66 ani, mitropolit din R. Moldova (n. 1877)\n 16 noiembrie: Petea Vâlcov (Petre Vâlcov), 33 ani, fotbalist român de origine rusă (n. 1910)\n 30 noiembrie: Etty Hillesum (Esther Hillesum), 29 ani, scriitoare evreică de origine neerlandeză (n. 1914)\n 16 decembrie: Nicolae Ghica-Budești, 73 ani, arhitect român (n. 1869)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Otto Stern (Germania)\n Chimie: George de Hevesy (Suedia)\n Medicină: Henrik Carl Peter Dam (Danemarca), Edward Adelbert Doisy (SUA)\n Literatură: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n Pace: O treime din premiul in bani a fost alocat Fondului Principal, iar celelalte două treimi au fost alocate Fondului Special aferent acestei categorii\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1943\n\n1943" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce cunoștințe ai despre subiectul 1944?" }, { "from": "assistant", "value": "\n1944 (MCMXLIV) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.\n\nEvenimente \n\nAl Doilea Război Mondial\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Himmler raportează că 25.000 soldați ai Waffen-SS sunt ucraineni.\n 4 ianuarie: Armata Roșie trece de bariera de înaintea războiului dintre Polonia și URSS la Wolyn.\n 24 ianuarie: O comisie sovietică specială pretinde că naziștii sunt vinovați pentru măcelul de la Katyn.\n 29 ianuarie: Partizani evrei și lituanieni ucid 300 săteni, majoritatea femei și copii, în Koniuchy, pentru rezistența împotriva raidurilor lor.\n 31 ianuarie: Debarcarea forțelor americane în Arhipelagul Marshall.\n\nFebruarie \n 1 februarie: Generalul Franz Kutschera, șef al poliției germane din Varșovia, este asasinat de către un grup de tineri membri ai AK. Ca represalii, naziștii împușcă 100 prizonieri în locul unde acesta a fost ucis și alți 200 în apropiere de închisoarea Pawiak.\n 5 februarie: Sovieticii cuceresc orașul Luțk.\n 9 februarie: La Lesno, 60 de femei muncitoare la căile ferate sunt executate de către naziști ca represalii față de un act de sabotaj.\n 22 februarie: Trupele NKVD încercuiesc sute de sate cecene în URSS și în 24 de ore deportează populația acestora către Siberia. În jur de 530.000 ceceni mor, supraviețuitorii putându-se reîntoarce acasa abia în 1956.\n 27 februarie: Forțele germane, asistate de SS-Galizien și UPA, atacă Huta Pieniacka, cauzând 500-800 de victime.\n\nMartie \n 12 martie: Trupele SS ucrainene și sprijinitorii lui Bandera, masacrează 250 polonezi într-o mănăstire dominicană în Podkamien, alți 600 sunt uciși în cătune.\n 17 martie: Hitleriștii asasinează la Rîbnița aproape 400 de prizonieri, cetățeni sovietici și anti-naziști români.\n 18 martie: Trupele naziste ocupă Ungaria.\n 21 martie: C.I.C. Brătianu și Iuliu Maniu adresează mareșalului Ion Antonescu o scrisoare în care cer ieșirea României din război. \n 23 martie: Naziștii și ucrainenii incendiază toți locuitorii din Huta Werchobuska pentru adăpostirea evreilor.\n 23 martie: Atentatul de pe Via Rasella, Roma.\n\nAprilie \n 2 aprilie: Declarația U.R.S.S. privind garantarea suveranității și integrității României cu condiția capitulării necondiționate.\n 4 aprilie: Bombardamentul masiv al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului. Participă 313 bombardiere și 119 avioane de vânătoare. Au decedat 2.942 de persoane și alte 2.416 au fost rănite.\n 5 aprilie: 230 de bombardiere escortate de 180 de avioane de vânătoare bombardează orașul Ploiești. Exact ca și în cazul zilei precedente, mai multe bombardiere și-au lansat încărcătura eronat, bombele căzând în centrul orașului. Au fost uciși 278 de civili, 16 ostași români și 26 de ostași germani.\n 10 aprilie: Eliberarea orașului Odesa.\n 12-15 aprilie: Eliberarea orașelor Kerci, Simferopol și Levpatoria.\n 15-16 aprilie: Primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României: 83 de bombardiere Wellington atacă Turnu Severin. Un alt bombardament asupra Turnului Severin a fost pe 16 aprilie la ora 15:00. Bilanțul celor două zile: 162 morți. Tot pe 16 aprilie, 126 de bombardiere americane atacă Brașovul, decedând 184 de persoane. \n 24 aprilie: Al doilea mare bombardament american asupra Bucureștiului cu 207 bombardiere, escortate de 48 de avioane de vânătoare,. Au decedat 176 de persoane. Universitatea e distrusă parțial. Simultan a fost atacat și Ploieștiul cu 190 bombardiere, unde au murit 53 de oameni. \n 26 aprilie: Formarea guvernului Andreas Papandreu în Grecia. \n 27 aprilie: Palatul de la Mogoșoaia este închiriat Ambasadei Elveției la București.\n\nMai \n 4 mai: În Owczarnia, 17 soldați AK sunt uciși de către Armata Poporului, organizație secretă condusă de comuniști;\n10 - 13 mai: ultimele forțe germane și române au fost evacuate pe mare din Sevastopol;\n 18 mai: Trupele generalului Wladyslaw Anders, al II-lea Corp polonez atașat armatei britanice a XVIII-a, capturează Monte Cassino și ridică un steag polonez asupra ruinelor.\n\nIunie \n\n 4 iunie: Trupele americane, britanice și franceze eliberează orașul Roma.\n 5 iunie: Mai mult de 1.000 de bombardiere britanice aruncă 5.000 tone de bombe pe coasta Normandiei în pregătirea Zilei Z.\n 6 iunie: Sub comanda generalului american, Dwight Eisenhower, este declanșată Operațiunea Overlord, însemnând debarcarea aliaților în Normandia.\n 10 iunie: Trupele naziste au ucis aproape 650 de civili, locuitori ai satului Oradour-sur-Glane, Franța. \n 16 iunie: Timișoara este bombardată pentru prima dată de către Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii. \n 17 iunie: Islanda anunță separarea sa definitivă de Danemarca și se proclamă republică - ziua națională. \n 23 iunie: Scriitorul german, Thomas Mann, devine cetățean american.\n\nIulie \n 3 iulie: Trupele sovietice eliberează orașul Minsk.\n 12 iulie: În lumina trădării sovieticilor și atacurilor asupra AK, generalul Bor-Komorowski spune trupelor sale: \"Trebuie să cooperăm cu sovieticii doar pentru a lupta împotriva Germaniei\".\n 13-22 iulie: Armata Roșie încercuiește și distruge forțele germane și ucrainene (inclusiv divizia SS-Galizien) la Brody.\n 17 iulie: Sovieticii arestează 6.000 soldați AK, în timp ce 1.000 scapă. Din iulie până în decembrie, aproximativ 30.000 soldați AK vor fi arestați în estul râului Wisla.\n 20 iulie: Complotul de la Rastenburg. Adolf Hitler supraviețuiește unui atentat, o încercare de asasinat condusă de colonelul Claus von Stauffenberg.\n 20-29 iulie: Uniunea dintre forțele AK și Armata Roșie cauzează 1.400 morți în rândurile germanilor.\n 21 iulie: Colonelul Claus von Stauffenberg și ceilalți complici la asasinarea eșuată împotriva lui Adolf Hitler, sunt executați la Berlin, Germania.\n 21 iulie: Comitetul Polonez pentru Eliberarea Națională este creat la ordinul lui Stalin pentru a stabili controlul asupra Poloniei.\n 22 iulie: Comitetul Polonez pentru Eliberarea Națională este declarat guvern provizoriu în Polonia.\n 24 iulie: Lagărul de exterminare Majdanek, unde au fost uciși 360.000 oameni, este eliberat de către sovietici. Mai târziu în același an, URSS va folosi lagărul pentru a întemnița membri ai miliției polone.\n 25 iulie: Racheta experimentală V-2, care nu explodase, este recuperată de către miliția poloneză și adusă în Marea Britanie cu un avion special.\n 26 iulie: În Varșovia, prezența trupelor sovietice în apropiere, conduce la o decizie a miliției poloneze să se revolte împotriva Germaniei înaintea sosirii Armatei Roșii.\n 27 iulie: Mai multe mii de soldați AK sunt arestați de către sovietici după ce aceștia depuseseră armele.\n 29 iulie: Radio Moscova îndeamnă locuitorii Varșoviei la revoltă: \"Momentul când trebuie să acționăm a sosit\".\n\nAugust \n\n 12 august: Aliații eliberează orașul Florența, Italia.\n 23 august: Regele Mihai I ordonă arestarea Mareșalului Ion Antonescu. România se alătură trupelor Aliaților.\n 25 august: Parisul este eliberat de sub stăpânire germană.\n 25 august: Ungaria decide să continue războiul alături de Germania.\n 29 august: Delegația României pleacă la Moscova, pentru încheierea armistițiului cu Națiunile Unite. \n 29 august: Ziua Insurecției naționale slovace. Sărbătoare națională. \n 31 august: Trupele sovietice au intrat în București.\n\nSeptembrie \n 3 septembrie: Aliații eliberează orașul Bruxelles.\n 5 septembrie: Armata a IV-a română oprește ofensiva germano-ungară din centrul Transilvaniei.\n 7 septembrie: Șeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6-7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a doua oară, își dă demisia și își exprimă refuzul de a accepta \"ciuntirea și destrămarea oștirii\".\n 8 septembrie: Londra este lovită pentru prima dată de rachetele germane V2. \n 12 septembrie: La Moscova, a fost semnată Convenția de armistițiu dintre guvernul român și guvernele Națiunilor Unite, prin care se consfințea starea de fapt a ieșirii României din războiul contra aliaților și întoarcerea armelor împotriva Germaniei.\n\nOctombrie \n 13 octombrie: Riga, capitala Letoniei este eliberată de Armata Roșie.\n 14 octombrie: Feldmareșalul german, Erwin Rommel, este ucis din ordinul lui Hitler.\n 20 octombrie: Orașul Belgrad este eliberat de partizanii iugoslavi și Armata Roșie.\n 21 octombrie: Aachen este primul oraș german care capitulează.\n 23 octombrie: Japonia lansează primul atac kamikaze în cadrul Bătăliei din golful Leyte.\n 25 octombrie: Prin reocuparea orașului Carei se încheie eliberarea teritoriului actual al țării, în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial (Ziua Armatei Române).\n\nNoiembrie \n 7 noiembrie: Franklin Roosevelt a câștigat cel de-al 4-lea mandat de președinte al Statelor Unite ale Americii. \n 21 noiembrie: Armatele române duc lupte grele în nordul Ungariei pentru cucerirea Munților Bükk. \n 29 noiembrie: Albania este eliberată de sub ocupația germană.\n\nDecembrie \n\n 2 decembrie: Ca protest față de încercarile de acaparare a puterii de către comuniști, miniștrii PNȚ și PNL din guvernul Constantin Sănătescu își prezintă demisia. Este numit un nou guvern condus de generalul Nicolae Rădescu. \n 16 decembrie-16 ianuarie 1945: Ofensiva din Ardeni, ultima ofensivă a germană pe frontul de vest, o tentativă eșuată de a sparge unitatea forțelor aliate și a împiedica invazia asupra Germaniei.\n 18 decembrie: Armata a IV–a română intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operațiunile militare desfășurate împotriva armatei germane. \n 31 decembrie: Ungaria declară război Germaniei.\n\nNedatate \n ianuarie: Miliția poloneză ucide zilnic în Varșovia minim 10 germani. În total, 150.000 germani cad pe timpul războiului din mâna miliției. Înaintea Răscoalei din Varșovia, AK pierduse 62.000 oameni.\n aprilie: 3.000 de soldați evrei (dintr-un total de 4.200) dezertează și trec în armata poloneză în Orientul Mijlociu. Unii se alătură unităților Marii Britanii, alții grupurilor teroriste precum Irgun. Printre ei se află și Menachem Begin. Aproximativ 838 evrei vor îmbrăca uniforma poloneză pentru a înfrunta Germania.\n mai: Lui Roosevelt i se prezintă dovezi ale vinovăției sovieticilor privind masacrul de la Katyn, dar el afirmă că este „absolut convins\" de vinovăția naziștilor.\n iunie: În primele șase luni al anului 1944, AK ucisese 584 de jandarmi germani, comparativ cu cei 361 din 1943.\n august-octombrie: NKVD interoghează 2.500 de membri AK la Trzebuska. Circa 600 sunt executați și îngropați în Pădurea Turza. Printre victime se află ucraineni, bieloruși și lituanieni.\n A început deportarea masivă, din ordinul lui Stalin, a tătarilor crimeeni din Crimeea înspre Asia Centrală.\n Armata Roșie eliberează Kirkenes, primul oraș din Norvegia care este eliberat de sub ocupația nazistă.\n Legea veteranilor. Lege americană prin care se acordau beneficii veteranilor celui de-Al Doilea RM.\n Mai mult de 40 săteni sunt uciși de către naziști în Pikule pentru adăpostirea partizanilor polonezi.\n URSS declară război Bulgariei.\n\nArte, științe, literatură și filozofie \n 27 ianuarie: Premiera piesei Antigone de Jean Anouilh.\n 28 februarie: Premiera comediei \"Iată femeia pe care o iubesc\" de Camil Petrescu, montată la Teatrul Național din București.\n 1 martie: Are loc premiera piesei \"Steaua fără nume\" de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra.\n 15 decembrie: Reapare la București, zilnic, ultima serie a revistei \"Bilete de papagal\", director Tudor Arghezi (16 decembrie 1944 – 12 februarie 1945).\n Albert Camus publică Neînțelegerea.\n Constantin Noica publică Pagini despre sufletul românesc.\nMircea Vulcănescu publică Dimensiunea românească a existenței.\nPetre P. Negulescu publică Destinul omenirii vol. IV.\n Tudor Vianu publică Filosofia culturii.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Omar Hasan Ahmad al-Bashir, politician sudanez\n1 ianuarie: Doumbi Fakoly, scriitor malian\n 1 ianuarie: Genowefa Grabowska, politiciană poloneză\n 1 ianuarie: Abdul Hamid, politician bengalez, președinte al Bangladeshului (din 2013)\n 1 ianuarie: Mircea Muthu, critic literar român\n1 ianuarie: Teresa Torańska, scriitoare poloneză (d. 2013)\n 2 ianuarie: Teodor Cladovan, politician român\n 5 ianuarie: Aneta Slivneanu, politiciană română (d. 2012)\n 6 ianuarie: Yair Rosenblum, compozitor israelian (d. 1996)\n 8 ianuarie: Terry Brooks (Terence Dean Brooks), scriitor american\n9 ianuarie: Grid Modorcea, scriitor și jurnalist român\n9 ianuarie: Jimmy Page (James Patrick Page), muzician, compozitor, chitarist și producător muzical britanic (Led Zeppelin)\n 10 ianuarie: Rory Byrne, inginer sud-african\n 12 ianuarie: Fatos Kongoli, matematician albanez\n 13 ianuarie: Zoltan Hosszu, politician român de etnie maghiară\n 16 ianuarie: Radu Boruzescu, actor român\n 18 ianuarie: Alexander Van der Bellen, politician și economist austriac, președinte al Austriei (din 2017)\n 21 ianuarie: Emanuel Jardim Fernandes, politician portughez\n 22 ianuarie: Angela Winkler, actriță germană\n 23 ianuarie: Rutger Hauer, actor neerlandez (d. 2019)\n23 ianuarie: Valentin Tașcu, critic literar român (d. 2008)\n 25 ianuarie: Roger Helmer, politician britanic\n 25 ianuarie: Ion Dolanescu, artist liric, interpret de muzica populara(d.2009)\n \n 26 ianuarie: Gheorghe Benga, medic român\n 26 ianuarie: Constantin Parascan, scriitor român\n 29 ianuarie: Steve Reid, muzician american (d. 2010)\n\nFebruarie \n 1 februarie: Petru Popescu, scriitor american\n 2 februarie: Lucian Boia, istoric român\n 2 februarie: Lidia Hlib, scriitoare din R. Moldova\n 3 februarie: Petre Anghel, scriitor român, profesor universitar și conducător de doctorat (d. 2015)\n 3 februarie: Aneta Stan, cântăreață română\n4 februarie: Victoria Berbecar, învățătoare și preoteasă română (d. 2022)\n 7 februarie: Witi Ihimaera, scriitor neozeelandez\n 9 februarie: Ana Iuriev, regizoare de film din Republica Moldova\n 9 februarie: Alice Walker, autor și activist american\n 10 februarie: Alain Lamassoure, politician francez\n 11 februarie: Ion Ababii, medic ORL român\n 12 februarie: Claudia Mori (n. Claudia Moroni), actriță italiană, cântăreață producătoare TV\n 12 februarie: Eugen Patriche, scenarist român\n 13 februarie: Rebop Kwaku Baah, muzician ghanez (d. 1983)\n 13 februarie: Ebba Koch, istorică austriacă a artei\n 14 februarie: Alan Parker, regizor englez (d. 2020)\n 14 februarie: Ronnie Peterson (Bengt Ronnie Peterson), pilot suedez de Formula 1 (d. 1978)\n 15 februarie: Mick Avory (Michael Charles Avory), muzician britanic\n15 februarie: Alexandru Bocăneț, regizor de film, român (d. 1977)\n15 februarie: Florica Mitroi, jurnalistă română (d. 2002)\n 17 februarie: Robert Dessaix, romancier, eseist și jurnalist australian\n 19 februarie: Ilie Ciuclea, politician român\n 20 februarie: Roger Knapman, politician britanic\n 21 februarie: Lajos Sătmăreanu, fotbalist român\n 22 februarie: Marc Charig, muzician britanic\n 24 februarie: Nicky Hopkins, pianist britanic (d. 1994)\n24 februarie: David J. Wineland, fizician american\n 26 februarie: Vasilii Neznamov, fizician și academician rus\n 27 februarie: Ken Grimwood, scriitor american (d. 2003)\n 28 februarie: Sepp Maier, fotbalist german\n 29 februarie: Danielle Auroi, politiciană franceză\n29 februarie: Ene Ergma, politiciană estoniană\n29 februarie: Erwin Kessler, inginer elvețian\n 29 februarie: Oleksandr Moroz, politician ucrainean\n\nMartie \n 1 martie: Roger Daltrey, cântăreț britanic (The Who)\n 1 martie: Johanna L.A. Boogerd-quaak, politiciană neerlandeză\n 4 martie: Harvey Postlethwaite, inginer britanic (d. 1999)\n 5 martie: Ion Sasu, politician român\n 7 martie: Dorel Bucurescu, fizician român\n 8 martie: Șerban Mihăilescu, politician român\n 9 martie: Ruxandra Garofeanu, critic de artă român (d. 2021)\n 14 martie: Carlo Fatuzzo, politician italian\n 15 martie: Emmerich Danzer, cântăreț austriac\n 17 martie: Paul Cornel Chitic, scriitor român (d. 2007)\n 18 martie: Gheorghe Alupoae, sculptor român\n 18 martie: Amnon Lipkin-Șahak, general și om politic israelian, Șef al Statului Major al armatei israeliene (d. 2012)\n 19 martie: Viorel Lis, politician român\n19 martie: Sirhan Bishara Sirhan, criminal palestinian\n 21 martie: Dan Gheorghe Lazăr Ivan, politician român\n 22 martie: Jean Saint-Josse, politician francez\n 24 martie: R. Lee Ermey, actor american (d. 2018)\n 24 martie: Vojislav Koštunica, politician sârb\n24 martie: Alonso Puerta, politician spaniol\n 27 martie: Ann Sidney, fotomodel britanic, miss World 1964\n 28 martie: Gisela Kallenbach, politiciană germană\n 29 martie: Nicolae Bacalbașa, medic anestezist și politician român\n 30 martie: Giorgio Carollo, politician italian\n\nAprilie \n 1 aprilie: Cornel Patrichi, balerin, coregraf și actor român (d. 2016)\n 3 aprilie: Robert Goebbels, politician luxemburghez\n 4 aprilie: Magda Aelvoet, politiciană belgiană\n 4 aprilie: Mantak Chia, scriitor thailandez\n 4 aprilie: Kyösti Virrankoski, politician finlandez\n 5 aprilie: János Martonyi, politician maghiar\n 6 aprilie: Florin Gheorghiu, șahist român\n7 aprilie: Makoto Kobayashi, fizician japonez\n 7 aprilie: Gerhard Schröder (Gerhard Fritz Kurt Schröder), politician, avocat și lobbyist german, al 7-lea Cancelar al Germaniei (1998-2005)\n 8 aprilie: Masanobu Izumi, fotbalist japonez\n 8 aprilie: Odd Nerdrum, pictor norvegian\n 10 aprilie: Corneliu Popescu, politician român\n 11 aprilie: Christian Mititelu, jurnalist român\n 12 aprilie: George Anca, scriitor român (d. 2020)\n 13 aprilie: Mircea Cornișteanu, scenarist român și regizor de teatru\n13 aprilie: John Paul DeJoria, antreprenor american\n 13 aprilie: Euphrase Kezilahabi, poet tanzanian (d. 2020)\n15 aprilie: Kunishige Kamamoto, fotbalist japonez\n 15 aprilie: Laurențiu Mircea Popescu, politician român (d. 2015)\n 16 aprilie: Llewellyn Smith, politician britanic\n 18 aprilie: Encarnación Redondo Jiménez, politiciană spaniolă\n 19 aprilie: James Heckman, economist american\n19 aprilie: Bernie Worrell, muzician american (d. 2016)\n 20 aprilie: Tudor Zamfirescu, matematician român\n 28 aprilie: Jean-Claude Van Cauwenberghe, politician belgian\n 28 aprilie: Günter Verheugen, politician german\n\nMai \n\n 2 mai: Eusebiu Ștefănescu, actor român (d. 2015)\n 4 mai: Russi Taylor, actriță de voce, americană (d. 2019)\n 5 mai: John Rhys-Davies, actor britanic\n5 mai: Hans-Peter Mayer, politician german\n 8 mai: Bill Legend, muzician american\n 9 mai: Tony Prince, DJ britanic\n 12 mai: Ion Baciu, sportiv român (lupte greco-romane)\n 14 mai: Richard Balfe, politician britanic\n 14 mai: George Lucas (George Walton Lucas, Jr.), producător de filme, filantrop, antreprenor și regizor american\n 16 mai: Maria Doni, actriță din R. Moldova\n16 mai: Kurt von Figura, medic german\n 16 mai: Danny Trejo (Dan Trejo), actor american de etnie mexicană\n 19 mai: Petre Popeangă, politician român\n20 mai: Joe Cocker (John Robert Cocker), cântăreț și muzician britanic (d. 2014)\n 23 mai: Tiki Fulwood (n. Ramon Fulwood), muzician american (d. 1979)\n23 mai: Alexandru Simionovici, politician român\n 28 mai: Rudy Giuliani, om politic american\n 30 mai: Katsuyoshi Kuwahara, fotbalist japonez\n 31 mai: Salmaan Taseer, politician pakistanez (d. 2011)\n\nIunie \n 1 iunie: Haim Brézis, matematician francez\n 3 iunie: Florina Jipa, politiciană română\n 6 iunie: David Alan Harvey, fotograf american\n 10 iunie: Roland Lohkamp, diplomat german\n 10 iunie: Jandira Martini, actriță braziliană\n 10 iunie: Baek Il Sub, actor sud-coreean\n10 iunie: Yona Wallach, poetă israeliană (d. 1985)\n 13 iunie: David Curry, politician britanic\n 14 iunie: Șerban Creangă, regizor de film român (d. 2012)\n 17 iunie: Peter Giles, muzician britanic\n 17 iunie: Annemie Neyts-Uyttebroeck, politiciană belgiană\n 20 iunie: Riccardo Ventre, politician italian\n 22 iunie: Gérard Mourou, fizician francez\n 22 iunie: Robert Sturdy, politician britanic\n 25 iunie: Nicolae Iorgu, scrimer român\n 25 iunie: Joaquim Vairinhos, politician portughez\n 26 iunie: Ghennadi Ziuganov, politician rus\n 28 iunie: Juan José Bayona de Perogordo, politician spaniol\n 29 iunie: Gary Busey, actor american\n\nIulie \n 3 iulie: Rolandas Pavilionis, politician lituanian (d. 2006)\n 5 iulie: Geneviève Grad, actriță franceză\n 6 iulie: George Alboiu, poet român\n6 iulie: Bernhard Schlink, scriitor german\n 7 iulie: Glenys Kinnock, politiciană britanică\n 8 iulie: Neculai Grigoraș, politician român (d. 2017)\n 9 iulie: Hugh Kerr, politician britanic\n 12 iulie: Mercedes Bresso, politiciană italiană\n 13 iulie: Joel Hasse Ferreira, politician portughez (d. 2022)\n 15 iulie: Iancu Dumitrescu, compozitor, dirijor și muzicolog român\n 21 iulie: Buchi Emecheta, scriitoare nigeriană (d. 2017)\n 24 iulie: Jan-Carl Raspe, terorist german (d. 1977)\n 27 iulie: Răducu Ițcuș, actor român (d. 2014)\n 31 iulie: Geraldine Chaplin, actriță britanică\n 31 iulie: Robert Merton, economist american\n\nAugust \n 2 august: Gheorghe Gornea, fotbalist român\n2 august: Witold Wit Jaworski, poet polonez\n 2 august: Richard Simmonds, politician britanic\n 7 august: Daniel Féret, politician belgian\n7 august: David Rasche, actor american\n 9 august: Anatole Katok, matematician american (d. 2018)\n 11 august: Ian McDiarmid, actor britanic\n 12 august: Neil Balfour, politician britanic\n 13 august: José García-Margallo y Marfil, politician spaniol\n 15 august: Sylvie Vartan (Sylvia Vartanian), cântăreață și actriță franceză\n 19 august: Jack Canfield, scriitor american\n 20 august: Rajiv Gandhi, politician indian (d. 1991)\n 21 august: Peter Weir, regizor de film, australian\n 23 august: Augustin Deleanu, fotbalist român (d. 2014)\n 23 august: Susan Waddington, politiciană britanică\n 26 august: Maureen Tucker, muziciană americană\n 28 august: Marin Mincu, poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român (d. 2009)\n\nSeptembrie \n 2 septembrie: Roland J. Green (Roland James Green), scriitor american\n2 septembrie: Viorel Marineasa, editor român\n 3 septembrie: Kyriacos Triantaphyllides, politician cipriot\n 7 septembrie: Paul Fister, actor român (d. 2017)\n 9 septembrie: Eric Forth, politician britanic (d. 2006)\n 11 septembrie: Serge Haroche, fizician francez\n 12 septembrie: Eddie Keizan, pilot sud-african de Formula 1 (d. 2016)\n 12 septembrie: Yoshio Kikugawa, fotbalist japonez (d.2022)\n12 septembrie: Barry White (n. Barry Eugene Carter), muzician, cantautor, textier, producător muzical și compozitor american (d. 2003)\n 14 septembrie: Günter Netzer, fotbalist german\n 18 septembrie: Tsuyoshi Kunieda, fotbalist japonez\n 22 septembrie: Ana Pascu, scrimeră română (d. 2022)\n 22 septembrie: Richard Robarts, pilot britanic de Formula 1\n 23 septembrie: Bernard Lehideux, politician francez\n 24 septembrie: Dimitrie Ivanov, canoist român\n 25 septembrie: Dorin Liviu Zaharia, cântăreț și compozitor român (d. 1987)\n 26 septembrie: Jean-Pierre Ricard, preot catolic francez\n 27 septembrie: Franz Hodjak, scriitor german din România\n 28 septembrie: Charlotte Cederschiöld, politiciană suedeză\n28 septembrie: Yoshitada Yamaguchi, fotbalist japonez\n30 septembrie: Jimmy Johnstone, fotbalist scoțian (d. 2006)\n 30 septembrie: Anders Wijkman, politician suedez\n\nOctombrie \n 1 octombrie: Lee Jung Gil, actor sud-coreean\n 3 octombrie: Vasile Suceveanu, matematician român (d. 2012)\n 3 octombrie: Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, actriță română (d. 2019)\n 4 octombrie: Ion Vartic, istoric român\n 8 octombrie: Jean-Marie Klinkenberg, lingvist belgian\n 10 octombrie: Petăr Jekov, fotbalist bulgar (d. 2023)\n 11 octombrie: Younan Nowzaradan, medic chirurg iranian\n 12 octombrie: Kuniya Daini, fotbalist japonez\n 12 octombrie: Renzo Imbeni, politician italian (d. 2005)\n 14 octombrie: Serghei Covaliov, canoist român (d. 2011)\n 15 octombrie: Sali Berisha, politician albanez\n 15 octombrie: David Trimble (The Lord Trimble), politician bitranici (d. 2022)\n 17 octombrie: Nicolae Burcea, politician român\n17 octombrie: Ioan Seracin, politician român\n 20 octombrie: Tina DeRosa, scriitoare americană (d. 2007)\n 21 octombrie: Jean-Pierre Sauvage, chimist francez\n 23 octombrie: Ștefan Buciuta, politician ucrainean din România\n 25 octombrie: Kati Kovács, actriță și cântăreață maghiară\n28 octombrie: Marián Labuda, actor slovac (d. 2018)\n 28 octombrie: Anton Schlecker, antreprenor german\n\nNoiembrie \n 5 noiembrie: Onufrie Berezovski, mitropolit ucrainean\n 6 noiembrie: Takashi Koizumi, regizor de film, japonez\n 7 noiembrie: Luigi Riva, fotbalist italian\n7 noiembrie: Ottaviano Del Turco, politician italian\n 9 noiembrie: Petre Ninosu, politician român (d. 2008)\n 9 noiembrie: Herbert Wimmer, fotbalist german\n 10 noiembrie: Askar Akaievici Akaiev, politician kirghiz\n 11 noiembrie: Mihai Drecin, politician român\n 11 noiembrie: Marie-France Stirbois, politiciană franceză (d. 2006)\n 12 noiembrie: József Tamás, episcop auxiliar emerit de Alba Iulia\n 16 noiembrie: Radu Nunweiller, fotbalist român\n 20 noiembrie: Dragoș Ujeniuc, politician român\n 21 noiembrie: Valer Dorneanu, politician și jurist român\n 21 noiembrie: Carlos Lage, politician portughez\n 22 noiembrie: Takeshi Ono, fotbalist japonez\n25 noiembrie: Bev Bevan (Beverly Bevan), muzician britanic\n 25 noiembrie: Dmitri Todoroglo, politician din R. Moldova\n 26 noiembrie: Joyce Quin, politiciană britanică\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Tahar Ben Jelloun, scriitor marocan\n 4 decembrie: Rolf-Frieder Marmont, scriitor de limba germană, originar din România\n 5 decembrie: Erik Meijer, politician neerlandez\n 6 decembrie: Arnon Milchan, producător de film, israelian\n 8 decembrie: Viorel Oancea, militar și politician român\n 10 decembrie: Andris Bērziņš, om de afaceri și politician leton\n10 decembrie: Pierre Schapira, politician francez\n 11 decembrie: Gianni Morandi (Gian Luigi Morandi), cântăreț italian\n 17 decembrie: Dino Dines, muzician britanic (d. 2004)\n19 decembrie: Richard Leakey, om politic, paleoantropolog și militant ecologist din Kenya (d. 2022)\n 24 decembrie: Béla Kamocsa, compozitor român (d. 2010)\n 26 decembrie: Galsan Tschinag, scriitor mongol\n 29 decembrie: Ioannis Averoff, politician grec\n\nDecese \n 7 ianuarie: Lou Henry Hoover, 69 ani, politiciană americană (n. 1874)\n 10 ianuarie: Constantin Pomuț, 23 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1920)\n14 ianuarie: Cserna Karóly, 76 ani, pictor maghiar (n. 1867)\n 14 ianuarie: Alia Moldagulova (Alia Nurmuhamedkîzî Moldagulova), 18 ani, eroină a Uniunii Sovietice (n. 1925)\n 18 ianuarie: Léon Brunschvicg, 74 ani, filosof francez (n. 1869)\n 26 ianuarie: Smaranda Gheorghiu, 86 ani, scriitoare română (n. 1857)\n31 ianuarie: Jean Giraudoux (Hippolyte-Jean Giraudoux), 62 ani, dramaturg francez (n. 1882)\n 1 februarie: Piet Mondrian (n. Pieter Cornelis Mondriaan), 71 ani, pictor neerlandez (n. 1872)\n 9 martie: Grigore Antipa, 76 ani, biolog și profesor universitar român (n. 1867)\n 13 martie: Tiberiu Vinca, 27 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1916)\n 28 martie: Petru Bogdan, 71 ani, chimist român (n. 1873)\n 29 martie: Grace Chisholm Young, 76 ani, matematiciană britanică (n. 1868)\n\n 3 aprilie: Octav Băncilă, 72 ani, pictor român (n. 1872)\n 11 aprilie: Ion Minulescu, 63 ani, poet și prozator român (n. 1881)\n 12 aprilie: Paul Hazard (Paul Gustave Marie Camille Hazard), 65 ani, istoric francez (n. 1878)\n 24 mai: Nicolae Petrașcu (n. Nicolae Petrovici), 84 ani, scriitor român (n. 1859)\n 26 mai: Heinrich Knirr, 81 ani, pictor german (n. 1862)\n 3 iunie: Nicolae G. Rădulescu-Niger (n. Nicolae Gheorghiu), 83 ani, scriitor, dramaturg și poet român (n. 1861)\n 6 iunie: Paul Cornu, 62 ani, inginer francez (n. 1881)\n 14 iunie: Miksa Róth (Roth Miksa József), 78 ani, artist maghiar (n. 1865)\n 23 iunie: Constantin Dimache, 29 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1915)\n 23 iunie: Virgil Trandafirescu, 36 ani, pilot român de aviație, comandant de escadrilă în cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1907)\n 25 iunie: Dénes Berinkey, 72 ani, politician maghiar (n. 1871)\n 10 iulie: Lucien Pissaro, 81 ani, pictor francez (n. 1863)\n 11 iulie: Josip Vandot, 60 ani, scriitor sloven (n. 1884)\n 15 iulie: Gheorghe Hăpăianu, 30 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1914)\n 17 iulie: Gyula Alpári, 62 ani, jurnalist maghiar (n. 1882)\n 21 iulie: Claus von Stauffenberg, 36 ani, ofițer german, conducătorul complotului din 20 iulie împotriva lui Hitler (n. 1907)\n 29 iulie: Ion C. Pena, 32 ani, publicist, poet, epigramist și prozator român (n. 1911)\n 31 iulie: Antoine de Saint-Exupéry, 44 ani, poet, aristocrat, jurnalist, pilot și scriitor francez (n. 1900)\n 8 august: Juliusz Kaden-Bandrowski, 59 ani, scriitor polonez (n. 1885)\n 12 august: Gheorghe Popescu-Ciocănel, 31 ani, pilot român de aviație, as al Aviației Române din cel de-al Doilea Război Mondial (n. 1913)\n 15 august: Ștefania Mărăcineanu, 62 ani, chimist și fizician român (n. 1882)\n 16 august: Tadeusz Gajcy (Tadeusz Stefan Gajcy), 22 ani, poet polonez (n. 1922)\n 17 august: Eugénio de Castro (Eugénio de Castro e Almeida), 75 ani, poet portughez (n. 1869)\n17 august: Günther von Kluge (Hans Günther Adolf Ferdinand von Kluge), 61 ani, ofițer german (n. 1882)\n 1 septembrie: Dumitru Pavelescu-Dimo, 74 ani, sculptor român (n. 1870)\n1 septembrie: Liviu Rebreanu, 58 ani, dramaturg și prozator român, membru titular al Academiei Române (n. 1885)\n 13 septembrie: Grigore Bălan, 48 ani, militar român (n. 1896)\n 27 septembrie: Mihai Robu, 60 ani, preot catolic român (n. 1884)\n\n 7 octombrie: Vytautas Mačernis, 23 ani, scriitor lituanian (n. 1921)\n 14 octombrie: Erwin Rommel (Johannes Erwin Eugen Rommel), 52 ani, feldmareșal al Germaniei în cel de-al doilea război mondial (n. 1891)\n 16 octombrie: Rufino Blanco-Fombona, 70 ani, scriitor venezuelean (n. 1874)\n23 octombrie: Charles Glover Barkla, 67 ani, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (1917), (n. 1877)\n 4 noiembrie: Endre Kabos, 38 ani, scrimer maghiar (n. 1906)\n 8 noiembrie: André Abegglen, 35 ani, fotbalist elvețian (n. 1909)\n 12 noiembrie: George David Birkhoff, 60 ani, matematician american (n. 1884)\n 15 noiembrie: Vladimir Narbut, 49 ani, scriitor rus (n. 1888)\n 17 noiembrie: Magda Isanoș (n. Magda Bălan), 28 ani, poetă română (n. 1916)\n 22 noiembrie: Arthur Eddington (Arthur Stanley Eddington), 61 ani, astrofizician și matematician britanic (n. 1882)\n 29 noiembrie: Marcell Komor, 76 ani, arhitect maghiar (n. 1868)\n 30 noiembrie: Kazu Naoki, 26 ani, fotbalist japonez (n. 1918)\n 13 decembrie: Vasili Kandinski, 77 ani, pictor rus (n. 1866)\n 20 decembrie: Nicolae Cartojan, 61 ani, academician, autor, biograf, cercetător literar, istoric literar, pedagog și publicist român, membru titular al Academiei Române (n. 1883)\n 20 decembrie: Fritz Pfeffer, 55 ani, medic german (n. 1889)\n 29 decembrie: Otto Alscher, 64 ani, scriitor austriac (n. 1880)\n 30 decembrie: Romain Rolland, 78 ani, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1915), (n. 1866)\n\nNedatate\n Emil Adorján, 70 ani, scriitor, jurnalist și promotor a stenografiei, maghiar de etnie evreiască (n. 1873)\n Béla Ágai, 73 ani, scriitor, jurnalist și medic maghiar de etnie evreiască (n. 1870)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Isidor Isaac Rabi (SUA)\n Chimie: Otto Hahn (Germania)\n Medicină: Joseph Erlanger, Herbert Spencer Gasser (SUA)\n Literatură: Johannes Vilhelm Jensen (Danemarca)\n Pace: Crucea Roșie\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1944\n\nBibliografie \n Istoria lumii în date - Editura enciclopedică română - 1972.\n\n1944" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Povestește-mi pe scurt despre 1945." }, { "from": "assistant", "value": "\n1945 (MCMXLV) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de luni.\n\nEvenimente\n\nIanuarie \n\n 1 ianuarie: Are loc masacrul de la Chenogne, în care prizonierii germani sunt uciși de forțele americane în apropiere de orașul Chenogne, Belgia.\n 2 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Începe deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică.\n 5 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Uniunea Sovietică recunoaște noul guvern pro-sovietic al Poloniei.\n 12 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Uniunea Sovietică începe Ofensiva Vistula-Oder în Europa de Est împotriva Armatei germane.\n13 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: O patrulă sovietică îl arestează pe Raoul Wallenberg în Ungaria.\n 13 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Uniunea Sovietică începe Ofensiva Prusia de Est pentru a elimina forțele germane din estul Prusiei.\n 15 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Eliberarea lagărului de concentrare Plaszow (Cracovia), de către sovietici.\n 16 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler se mută în Führerbunker din Berlin.\n 17 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Trupele sovietice ocupă Varșovia.\n 18 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: SS începe să evacueze lagărul de concentrare de la Auschwitz. Aproape 60.000 de prizonieri, majoritatea evrei, sunt obligați să mărșăluiască în alte locuri din Germania; în jur de 15.000 mor, iar 7.000 fiind prea bolnavi pentru a pleca, rămân fără să aibă provizii distribuite.\n 20 ianuarie: Președintele Franklin D. Roosevelt începe cel de-al patrulea mandat, situație fără precedent în Statele Unite.\n 23 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Ungaria încheie un armistițiu cu Aliații.\n 27 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Armata Roșie eliberează lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia.\n 30 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Nava germană de pasageri, MV Wilhelm Gustloff, este torpilată și scufundată de către un submarin sovietic în Marea Baltică, în timp ce efectua evacuarea unor civili, oficiali și personal militar german de la Gotenhafen. Estimativ, au murit 9.400 de oameni, motiv pentru care acest dezastru naval este socotit ca reprezentând cea mai mare pierdere de vieți omenești din istorie într-o singură scufundare a unui vas.\n 30 ianuarie: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler ține ultimul său discurs public și își exprimă convingerea că Germania va triumfa.\n\nFebruarie \n\n 3 februarie: Al Doilea Război Mondial: Uniunea Sovietică este de acord să intre în războiul din Pacific împotriva Japoniei imediat ce se încheie ostilitățile împotriva Germaniei.\n 4-11 februarie: Al Doilea Război Mondial: Președintele Statelor Unite, Franklin D. Roosevelt, prim-ministrul britanic, Winston Churchill, și liderul sovietic, Iosif Stalin, încep Conferința de la Yalta, Crimeea.\n 6 februarie: Al Doilea Război Mondial: Scriitorul francez, Robert Brasillach, este executat pentru colaboraționism cu germanii.\n 9 februarie: Al Doilea Război Mondial: Walter Ulbricht devine liderul comuniștilor germani la Moscova.\n 13 februarie: Al Doilea Război Mondial: Eliberarea orașului Budapesta de sub ocupația nazistă, de către trupele sovietice.\n 13 februarie: Al Doilea Război Mondial: Aviația britanică bombardează orașul Dresda, Germania.\n 14 februarie: Chile, Ecuador, Paraguay și Peru se alătură Națiunilor Unite.\n 28 februarie: Guvernarea Rădescu. A avut loc, la București, o violentă demonstrație, în cursul căreia grupuri de agitatori bolșevici au deschis focul asupra armatei și a demonstranților. Acest eveniment a permis ca A.I. Vîșinski, ministrul adjunct de Externe al URSS și președinte al Comisei Aliate de Control pentru România, să impună, prin forță, guvernul Groza.\n\nMartie \n\n 4 martie: Al Doilea Război Mondial: Șase avioane americane greșesc ținta cu 480 km și, în loc să bombardeze orașul german Freiburg, lovesc orașul Zürich. Piloții sunt trimiși în fața unei curți marțiale, în Regatul Unit.\n 6 martie: Instaurarea guvernului Petru Groza; sub presiunea militară sovietică, Regele Mihai I este nevoit să accepte numirea lui Petru Groza ca prim-ministru; acesta formează un nou guvern, în care ministerele cheie erau deținute de comuniști.\n 8 martie: La două zile după instalarea guvernului Petru Groza, Winston Churchill s-a adresat președintelui american, Roosevelt, printr-o telegramă „personală și strict secretă\", în care își manifesta îngrijorarea față de instalarea, prin forță, a unui guvern comunist și prevedea epurarea fără discriminare a românilor anticomuniști. În telegrama de răspuns, președintele american, recunoscând amestecul conducerii de la Kremlin în numirea unui guvern comunist, menționa: „eu cred că România nu este un loc bun pentru a ne măsura cu rușii”.\n 8 martie: Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind sub ocupație hortistă, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940. În telegrama de răspuns, din 9 martie 1945, Stalin consimte la reinstalarea administrației românești în N-E Transilvaniei. La 13 martie 1945, la Cluj, a avut loc proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în această parte a țării.\n 8 martie: Josip Broz Tito formează un nou guvern în Iugoslavia.\n 10 martie: Al Doilea Război Mondial: Bombardierele americane B-29 atacă Japonia. La Tokyo sunt uciși 100.000 de persoane.\n 13 martie: A avut loc, la Cluj, ședința solemnă a guvernului României cu prilejul instituirii administrației românești asupra întregii Transilvanii. \n 16 martie: Al Doilea Război Mondial: În urma unui raid de numai 20 minute al bombardierelor britanice, orașul Würtzburg, Germania, a fost distrus în proporție de 90%.\n 17 martie: Al Doilea Război Mondial: Orașul japonez, Kobe, este atacat cu bombe. Au decedat peste 8.000 de persoane.\n 18 martie: 1.250 de bombe americane cad asupra Berlinului.\n\n 19 martie: Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler ordonă ca industria, instalațiile militare, magazinele, facilitățile de transport și de comunicații din Germania să fie distruse.\n 21 martie: A luat ființă Universitatea Muncitorească a PCR, devenită ulterior Academia de învățământ social-politic „Ștefan Gheorghiu\" de pe lângă CC al PCR. \n 23 martie: În România are loc legiferarea reformei agrare. Au fost expropriate toate proprietățile agricole ale tuturor celor care colaboraseră cu Germania, ale „criminalilor de război\" și ale celor care dețineau mai mult de 10 ha, dar nu le lucraseră singuri în ultimii șapte ani. De asemenea, au fost expropriate toate proprietățile cu o suprafață mai mare de 50 de hectare. Această confiscare a condus la exproprierea a 1.143.911 ha. Un total de 1.057.674 ha au fost distribuite la 796.129 beneficiari care au primit în medie un lot de 1,3 ha.\n 26 martie: Al Doilea Război Mondial: S-a încheiat bătălia de la Iwo Jima; pierderile japonezilor au fost de 22.000 de soldați, iar cele ale armatei SUA au fost de 4.500. \n 29 martie: Ministrul de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, a semnat decretul-lege pentru purificarea administrației publice, promulgat de rege în aceeași zi. \n 30 martie. A fost promulgată Legea nr. 271, pentru purificarea administrației publice, învățămîntului, presei, instituțiilor de presă. Această lege a fost folosită pentru a elimina din viața publică numeroși intelectuali de valoare.\n 30 martie: Al Doilea Război Mondial: Forțele sovietice invadează Austria și preiau controlul asupra orașului Viena.\n\nAprilie \n\n 1 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Bătălia navală de la Okinawa; trupele americane cuceresc insula Okinawa de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei. \n 4 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Teritoriile Ungariei și Slovaciei au fost complet eliberate de sub ocupația nazistă, de către trupele sovietice și române.\n 7 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Cuirasatul japonez Yamato este scufundat la 320 km. nord de Okinawa în drumul său spre misiunea sinucigașă de a apăra insula Okinawa de invazia americană și să lupte până la distrugere.\n 7 aprilie: Kantarō Suzuki devine prim-ministru al Japoniei.\n 11 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Trupele americane eliberează lagărul de concentrare Buchenwald.\n 12 aprilie: Președintele Statelor Unite, Franklin D. Roosevelt, moare brusc la Warm Springs, Georgia; Vice-președintele Harry S. Truman, devine cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite ale Americii.\n 15 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Trupele britanice au eliberat deținuții din lagărul de concentrare Bergen-Belsen.\n 23 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Hermann Göring trimite o telegramă lui Hitler spre a obține confirmarea să preia conducerea Germaniei, în conformitate cu decretul din 29 iunie 1941. Hitler privește acest lucru ca pe o trădare.\n 24 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Halbe, Germania.\n 27 aprilie: Se înființează clubul de fotbal Sportul Studențesc (ulterior FC Politehnica Iași).\n 28 aprilie: Al Doilea Război Mondial: Benito Mussolini și amanta sa, Clara Petacci, sunt capturați și executați de membrii mișcării de rezistență italiene, în timp ce încercau să părăsească Italia.\n 30 aprilie :Al Doilea Război Mondial: Adolf Hitler și soția sa, Eva Braun, se sinucid, în timp ce Armata Roșie se apropie de buncărul (Führerbunker) unde se ascundeau. Karl Dönitz îl succede pe Hitler ca președinte al Germaniei, iar Joseph Goebbels ca prim-ministru al Germaniei.\n\nMai \n\n 1 mai: Al Doilea Război Mondial: Joseph Goebbels și soția sa se sinucid după ce își omoară cei 6 copii ai lor. Karl Dönitz îl numește pe contele Lutz Schwerin von Krosigk drept noul cancelar al Germaniei.\n 2 mai: Al Doilea Război Mondial: Oficialii Uniunii Sovietice au anunțat căderea Berlinului. Soldații sovietici înalță steagul roșu deasupra clădirii Reichstag.\n 5 mai: Al Doilea Război Mondial: Trupele americane eliberează prizonierii din lagărul de concentrare Mauthausen, printre care Simon Wiesenthal.\n 5 mai: Al Doilea Război Mondial: Trupele canadiene eliberează orașul Amsterdam.\n 5 mai: Al Doilea Război Mondial: Insurecția din Praga.\n 6 mai: Al Doilea Război Mondial: Ofensiva Praga.\n 7 mai: Al Doilea Război Mondial: Șefii militari germani capitulează fără condiții la Reims, Franța, în fața generalului american Dwight Eisenhower, aceasta însemnând sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.\n 8 mai: Al Doilea Război Mondial: Capitularea Germaniei semnată la 9 mai în fața reprezentanților URSS, Marii Britanii, Statele Unite și Franța.\n 8 mai: Semnarea unui acord între România și Uniunea Sovietică prin care se înființează SovRom-urile, care erau companii mixte sovieto-române, la care fiecare parte ar fi trebuit să aibă o contribuție egală. Aceste companii erau exceptate de la taxe, iar produsele lor erau trimise direct în Rusia.\n 8 mai: Al Doilea Război Mondial: Capitularea guvernului slovac la Kremsmünster, Slovacia, se predă.\n 9 mai: Ziua Europei.\n 12 mai: Al Doilea Război Mondial: Armata română încheie participarea pe Frontul de Vest.\n 14 mai: La București, „Tribunalul Poporului\" începe judecarea primului lot de criminali de război.\n 23 mai: Al Doilea Război Mondial: Președintele Germaniei, Karl Dönitz, și cancelarul Lutz Schwerin von Krosigk, sunt arestați de trupele britanice la Flensburg.\n 23 mai: Al Doilea Război Mondial: Heinrich Himmler, capul Gestapo-ului, se sinucide în timp ce era în custodie britanică.\n 30 mai: Începe procesul ziariștilor criminali de război vinovați de dezastrul țării. Printre acuzați: Pamfil Șeicaru, Radu Gyr și Nichifor Crainic. Sentința va fi pronunțată la 4 iunie 1945.\n 30 mai: Guvernul iranian cere ca trupele sovietice și cele britanice să părăsească țara.\n\nIunie \n\n 1 iunie: Autoritățile române înființează Universitatea Bolyai din Cluj, cu predare în limba maghiară, pentru a arăta bunăvoință în perspectiva Tratatului de Pace din 1947.\n 6 iunie: Regele Haakon al VII-lea al Norvegiei se întoarce în Norvegia.\n 18 iunie: Procesul celor șaisprezece.\n 24 iunie: Parada victoriei din Piața Roșie de la Moscova.\n 26 iunie: A fost semnată, la San Francisco, Carta Națiunilor Unite.\n\nIulie \n\n 9 iulie: A fost citit, la Londra, în cadrul unei conferințe de presă, textul declarației ce punea bazele mișcării Pugwash (mișcare a oamenilor de știință pentru pace, dezarmare și securitate); inițiatorii mișcării au fost savanții Bertrand Russel și Albert Einstein, declarația fiind ultimul act pe care Einstein l-a semnat înainte de a muri.\n 13 iulie: A fost transportată prima bombă atomică în deșertul din New Mexico, fiind pregătită pentru primul test al unei bombe atomice.\n 16 iulie: În deșertul Alamogordo, SUA, a avut loc primul test al unei bombe atomice, „Trinity Test\", în care s-au folosit șase kilograme de plutoniu și care a declanșat o explozie echivalentă cu puterea a 19 kilotone de TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat.\n 17 iulie-2 august: Al Doilea Război Mondial: A avut loc Conferința de la Potsdam a șefilor de stat și guvern ai URSS, Marii Britanii și SUA, consacrată reglementării situației postbelice în Europa, reprezentați de Iosif Stalin, Winston Churchil (înlocuit ulterior de Clement R. Attlee) și Harry Truman.\n 21 iulie: Al Doilea Război Mondial: Președintele american Harry Truman a aprobat ordonanța prin care se permitea folosirea bombelor atomice.\n 26 iulie: Al Doilea Război Mondial: Ultimatumul anglo–chino–american care solicita capitularea Japoniei. \n 30 iulie: Al Doilea Război Mondial: Submarinul japonez, I-58, aflat sub comanda lui Mochitsura Hashimoto, scufundă vasul american USS Indianapolis. Comandamentul Forțelor Navale nu a avut cunoștință de scufundarea navei până când n-au fost reperați supraviețuitori trei zile și jumătate mai târziu. Din cei 1.196 membri ai echipajului au supraviețuit 321.\n\nAugust \n\n 6 august: Al Doilea Război Mondial: Aviația americană lansează prima bomba atomică asupra localității japoneze Hiroshima, unde au decedat 70-80.000 de persoane.\n 6 august: Guvernul sovietic restabilește relațiile diplomatice cu România. Guvernele SUA și Angliei au condiționat reluarea relațiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanți ai PNL și PNȚ. Vor stabili relații diplomatice cu România la 5 februarie 1946.\n 8 august: Al Doilea Război Mondial: URSS declară război Japoniei.\n 9 august: Al Doilea Război Mondial: Aviația americană lansează cea de-a doua bomba atomică din istoria umanității asupra localității japoneze, Nagasaki, unde au decedat 35-40.000 de persoane.\n 9 august: Al Doilea Război Mondial: Uniunea Sovietică începe ofensiva împotriva Japoniei în regiunea Manciuriei controlată de japonezi.\n 15 august: Împăratul Hirohito anunță la radio capitularea Japoniei.\n 17 august: Proclamarea independenței de stat a Indoneziei. Sărbătoare națională.\n 20 august: Încurajat de faptul că președintele american, Harry S. Truman, a refuzat recunoașterea guvernului, Regele Mihai I a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi („greva regală\" care va dura până la 6 ianuarie 1946).\n 23 august: Are loc prima aniversare a loviturii de stat din 23 august 1944, care va deveni sărbătoare națională timp de 45 de ani. Regele Mihai I, aflat la Sinaia în „grevă regală\", nu participă.\n\nSeptembrie \n\n 2 septembrie: Al Doilea Război Mondial: Semnarea actului privind capitularea necondiționată a Japoniei. Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945).\n 2 septembrie: Ho Chi Minh promulgă Declarația Vietnameză de Independență și unește nordul cu sudul.\n 8 septembrie: Trupele americane ocupă sudul Coreei, Uniunea Sovietică ocupă nordul. \n 11 septembrie: Hideki Tōjō, prim-ministru al Japoniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, se sinucide pentru a evita confruntarea cu un tribunal pentru crime de război.\n 20 septembrie: Mahatma Gandhi și Jawaharlal Nehru cer trupelor britanice să părăsească India.\n 22 septembrie: Un grup de intelectuali români printre care dr. Constantin Ion Parhon, Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, George Călinescu, Zaharia Stancu semnează un document de solidarizare cu manifestațiile de sprijinire a guvernului dr. Petru Groza.\n 23 septembrie: Apare săptămânalul literar, artistic, social, Lumea (până în ianuarie 1946), condus de G. Călinescu.\n\nOctombrie \n 15 octombrie: Fostul premier francez, Pierre Laval, este executat pentru trădare.\n 17 octombrie: Colonelul Juan Peron, devine conducătorul Argentinei.\n 21 octombrie: Femeile din Franța și-au câștigat dreptul de vot.\n 24 octombrie: Este fondată Organizația Națiunilor Unite (ONU). 29 de națiuni fondatoare. Astăzi are 193 de state membre. Pe 20 aprilie 1946, Liga Națiunilor (Societatea Națiunilor) este desființată.\n\nNoiembrie \n 13 noiembrie: Charles de Gaulle este ales șef al guvernului povizoriu francez.\n 13 noiembrie: Războiul Rece: Statele Unite importă 88 de oameni de știință germani pentru a ajuta la producerea tehnologiei de rachete.\n 18 noiembrie: „Frontul patriotic\" bulgar (comunist) obține 75% din voturi la alegerile generale.\n 20 noiembrie: Primul proces al criminalilor de război începe la Nürnberg, împotriva a 24 de criminali naziști din Al Doilea Război Mondial, la Palatul de Justiție din Nürnberg. În total au fost 216 procese, iar verdictul s-a dat la 1 octombrie 1946. 3 dintre inculpați au fost achitați.\n 29 noiembrie: Este declarată Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Această zi va fi celebrată ca zi națională până în 1990.\n\nDecembrie \n 4 decembrie: Cu 65 de voturi pentru, Statele Unite aprobă aderarea Statelor Unite la ONU.\n 5 decembrie: Victorie a „Frontului patriotic\" albanez (comunist) cu 93% din voturi.\n 27 decembrie: Pentru recunoașterea guvernului Petru Groza, britanicii și americanii cer inclusiv reprezentanți ai PNȚ și PNL.\n\nNedatate \nseptembrie: Trupele române sunt primite triumfal în Capitală.\nFizicianul american Percy Lebaron Spencer inventează cuptorul cu microunde.\nLiga Arabă (Liga Statelor Arabe). Organizație regională cu sediul la Cairo (Egipt). Membri: Arabia Saudită, Egipt, Irak, Liban, Siria, Transiordania (azi Iordania) și Yemen. Ulterior au intrat și alte state: Algeria, Bahrain, Comore, Djibouti, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Libia, Maroc, OEP, Mauritania, Oman, Somalia, Sudan și Tunisia.\n\nNașteri\n\nIanuarie \n\n 3 ianuarie: Petru Godja, politician român\n 4 ianuarie: Richard R. Schrock, chimist american\n6 ianuarie: Margrete Auken, politiciană daneză\n 6 ianuarie: Roger Barton, politician britanic\n7 ianuarie: Harald Alexandrescu, astronom român (d. 2005)\n 10 ianuarie: Rod Stewart (Roderick David Stewart), muzician englez (The Faces)\n 11 ianuarie: Tony Kaye (n. Anthony John Selvidge), muzician britanic (Yes)\n 13 ianuarie: Emil-Livius-Nicolae Putin, politician român\n 16 ianuarie: Keith Wayne, actor american (d. 1995)\n 22 ianuarie: Christoph Schönborn, cardinal austriac\n 22 ianuarie: Victor Soțchi-Voinicescu, actor din R. Moldova\n 25 ianuarie: Helmut Rellergerd, scriitor german\n 26 ianuarie: Evgheni Kirilov, politician bulgar\n 27 ianuarie: Clarissa Pinkola Estés, scriitoare americană\n 27 ianuarie: Luis de Grandes Pascual, politician spaniol\n 29 ianuarie: Jim Nicholson, politician britanic\n 29 ianuarie: Tom Selleck (Thomas William Selleck), actor american\n\nFebruarie \n 1 februarie: Elena Roizen, interpretă de muzică populară din Dobrogea (d. 2007)\n 3 februarie: Napoleon Pop, politician român (d.2023)\n 4 februarie: Aureliu Manea, regizor de teatru, român (d. 2014)\n 5 februarie: Charlotte Rampling, actriță britanică\n 6 februarie: Bob Marley (n. Robert Nesta), muzician jamaican (d. 1981)\n 7 februarie: Pete Postlethwaite, actor britanic (d. 2011)\n 9 februarie: Ōsumi Yoshinori, biolog japonez\n 19 februarie: Vasile Iorga, sportiv român (lupte greco-romane)\n 20 februarie: Florica Bradu, interpretă română de muzică populară din zona Crișanei\n 21 februarie: Lina Magaia, scriitoare mozambicană (d. 2011)\n 22 februarie: Cornel Ciupercescu, actor român (d. 2022)\n 23 februarie: Ioan Turlacu, politician român\n27 februarie: Gérard Caudron, politician francez\n27 februarie: Daniel Olbrychski, actor polonez\n 27 februarie: Lee Jong-wook, medic sud-coreean (d. 2006)\n\nMartie \n 1 martie: Dirk Benedict, actor american\n 1 martie: Ovidiu Ioanițoaia, jurnalist român\n 2 martie: Corneliu „Bibi” Ionescu, basist și om de afaceri român (d. 2022)\n 2 martie: Nicolae Mischie (Alexandru Nicolae Mischie), om politic român (d. 2018)\n 3 martie: George Miller, regizor de film, australian\n 7 martie: John Heard, actor american (d. 2017)\n 7 martie: Traian Tandin, ofițer criminalist și scriitor român de romane polițiste (d. 2020)\n 8 martie: Freddy Blak, politician danez\n9 martie: Dennis Rader (aka BTK), criminal în serie, american\n 9 martie: Robin Trower (Robin Leonard Trower), chitarist britanic (Procol Harum)\n 11 martie: Pirri (n. José Martínez Sánchez), fotbalist spaniol\n 12 martie: Vadim Mișin, politician din R. Moldova (d. 2016)\n 13 martie: Valeriu Bobuțac, economist din R. Moldova\n 13 martie: Anatoli Fomenko, matematician rus\n 14 martie: Pakalitha Mosisili, politician lesothian\n 15 martie: Dani Yatom, politician israelian\n 16 martie: Gojko Šušak, politician croat (d. 1998)\n 22 martie: Vasile Oltean, filolog român\n 27 martie: Ion Pantilie, pictor român\n 28 martie: Rodrigo Duterte (Rodrigo Roa Duterte), om politic filipinez, președintele Filipinelor (din 2016)\n 30 martie: Eric Clapton (Eric Patrick Clapton), muzician, compozitor, cântăreț și chitarist englez\n\nAprilie \n 1 aprilie: Theodor Codreanu, critic literar român\n 3 aprilie: Catherine Spaak, actriță, cântăreață și jurnalistă de origine franco-belgiană, naturalizată italiană (d. 2022)\n 10 aprilie: Geoffrey Van Orden, politician britanic\n 13 aprilie: Judy Nunn, actriță și scriitoare australiană\n 15 aprilie: Pinar Kür, scriitoare turcă\n 15 aprilie: Liam O'Flynn, muzician irlandez (d. 2018)\n 16 aprilie: Irina Sanda Cajal-Marin, critic de artă, română\n 23 aprilie: Manuela Cernat, scenaristă și profesoară de teatru, română\n 24 aprilie: Doug Clifford, muzician american (Creedence Clearwater Revival)\n 25 aprilie: Miron Chichișan, politician român, primar al Zalăului (1992–1996), (d. 2016)\n 25 aprilie: Stu Cook (Stuart Alden Cook), muzician american\n 26 aprilie: Winfried Glatzeder, actor german\n 27 aprilie: Smaranda Dobrescu, politiciană română\n 28 aprilie: Sorin Dimitriu, politician român\n 29 aprilie: Hugh Collin Hopper, basist englez (Soft Machine), (d. 2009)\n 29 aprilie: Timothy Kirkhope, politician britanic\n\nMai \n 3 mai: Armonia Bordes, politiciană franceză\n 4 mai: Jim Higgins, politician irlandez\n 6 mai: Constantin Cojocaru, actor român\n 8 mai: Keith Jarrett, muzician american\n 9 mai: Marius Țeicu, compozitor român\n 13 mai: Ion Oblemenco, fotbalist român (atacant), (d. 1996)\n 13 mai: Tammam Salam, politician libanez, prim-ministru și președinte interimar al Libanului (2914-2016)\n 14 mai: Yochanan Vollach, fotbalist israelian\n 15 mai: Duarte Pio, Duce de Braganza\n 16 mai: Ferenc Asztalos, politician român\n 18 mai: Robert Todd Carroll, filosof american (d. 2016)\n 18 mai: Giovanni Filoramo, istoric italian\n 19 mai: Wera Sæther, poetă norvegiană\n 19 mai: Pete Townshend (Peter Dennis Blandford Townshend), muzician, compozitor, cântăreț, chitarist și autor britanic (The Who)\n 22 mai: Gheorghe Ana, politician român\n 22 mai: Piero Lardi Ferrari, inginer italian\n 24 mai: Priscilla Presley (n. Priscilla Ann Wagner), actriță, scriitoare și femeie de afaceri americană, soția lui Elvis Presley\n 28 mai: John Cameron Fogerty, muzician american (Creedence Clearwater Revival)\n28 mai: Bernadette Bourzai, politiciană franceză\n 28 mai: Marie-Paule Kestelijn-Sierens, politiciană belgiană\n 31 mai: Anne-Marie Schaffner, politiciană franceză\n\nIunie \n\n 7 iunie: John Whittaker, politician britanic\n 17 iunie: Eddy Merckx (Édouard Louis Joseph Merckx), ciclist belgian\n19 iunie: Aung San Suu Kyi, politiciană democrată din Birmania, laureată al Premiului Nobel pentru pace (1991)\n 20 iunie: Jean-Claude Izzo, scriitor francez (d. 2000)\n20 iunie: Emilio Menéndez, politician spaniol\n 25 iunie: Alexandru Marin, fizician român (d. 2005)\n 29 iunie: Aurel Dumitru, pictor român\n 30 iunie: Sean Scully, artist american\n30 iunie: Dorin Tudoran, poet și jurnalist român\n\nIulie \n 1 iulie: Debbie Harry (n. Angela Trimble), cântăreață americană\n 3 iulie: Saharon Shelah, matematician israelian\n 4 iulie: Andre Spitzer, scrimer israelian (d. 1972)\n 4 iulie: Eizo Yuguchi, fotbalist japonez (d. 2003)\n 6 iulie: Doru Davidovici, aviator și scriitor român (d. 1989)\n 7 iulie: Natsuki Ikezawa, scriitor japonez\n 7 iulie: Heidemarie Wenzel, actriță germană\n 11 iulie: Junji Kawano, fotbalist japonez\n 11 iulie: João de Deus Pinheiro, politician portughez\n 13 iulie: Alison Leslie Gold, scriitoare americană\n 16 iulie: Virgil Tănase, scriitor francez de etnie română\n 17 iulie: Alexandru II, Prinț Moștenitor al Iugoslaviei (n. Aleksandar Karađorđević)\n 19 iulie: Anna Enquist, scriitoare neerlandeză\n 22 iulie: Daniel Turcea, poet român (d. 1979)\n 24 iulie: Constantin Mihail, antrenor român (atletism), (d. 2016)\n 25 iulie: Joseph Delaney, scriitor britanic (d.2022)\n 26 iulie: Helen Mirren, actriță britanică\n 27 iulie: Bárbara Dührkop Dührkop, politiciană spaniolă\n 29 iulie: Mircea Lucescu, jucător de fotbal și antrenor român\n 30 iulie: Jean-Claude Martinez, politician francez\n 30 iulie: Patrick Modiano, scriitor francez\n 31 iulie: Germano Almeida, scriitor capverdian\n\nAugust \n 1 august: Tudor Gheorghe, cântăreț, compozitor și actor român\n 1 august: Douglas Dean Osheroff, fizician american\n 2 august: John Bowis, politician britanic\n 3 august: Vladimir Socor, jurnalist american\n7 august: Zephania Kameeta, politician namibian\n 7 august: Reinhard Rack, politician austriac\n 9 august: Avraham Poraz, politician și avocat israelian, deputat în Knesset, ministru de interne\n 9 august: Peder Wachtmeister, politician suedez\n11 august: Charles Aberg, artist american (d. 1982)\n 11 august: Alain Girel, sculptor francez (d. 2001)\n 14 august: Ioan Chezan, muzician și dirijor român\n 14 august: Constantin Conțac, politician român\n 14 august: Steve Martin, actor american\n 15 august: Alain Juppé, politician francez\n 19 august: Arthur Wellesley, Marquess of Douro, politician britanic\n 20 august: Cristian Gațu, handbalist român\n 25 august: Ion Petreuș, solist român de muzică populară, cofondator ansamblu Frații Petreuș (d. 2002)\n 29 august: Mariana Stoica, politiciană română\n 31 august: Itzhak Perlman, violonist și dirijor israelian și american\n 31 august: Leonid Popov (Леонид Иванович Попов), cosmonaut rus de etnie ucraineană\n\nSeptembrie \n 1 septembrie: Mustafa Balel, scriitor turc\n 4 septembrie: Doina Furcoi, handbalistă română\n 6 septembrie: Charles Towneley Strachey, 4th Baron O'Hagan, politician britanic\n 9 septembrie: Doug Ingle (Douglas Lloyd Ingle), cântăreț american (Iron Butterfly)\n 11 septembrie: Franz Beckenbauer (Franz Anton Beckenbauer), fotbalist german\n 12 septembrie: Richard Thaler, economist american laureat al Premiului Nobel\n 13 septembrie: Victor Vaida, deputat român (n. 1945)\n 15 septembrie: Hans-Gert Pöttering, politician german\n 15 septembrie: Ron Shelton (Ronald Wayne Shelton), regizor de film, american\n 16 septembrie: Gheorghe Schwartz, scriitor român\n 17 septembrie: Beryl Korot, artistă americană\n 18 septembrie: Katya Paskaleva, actriță bulgară de teatru și film (d. 2002)\n 19 septembrie: Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania (d. 2008)\n 19 septembrie: Bernard Poignant, politician francez\n 20 septembrie: Michel Dary, politician francez\n 21 septembrie: G.C. Cameron (George Curtis Cameron), muzician american\n 22 septembrie: Bashir Khanbhai, politician britanic (d. 2020)\n22 septembrie: Ursula Stenzel, politiciană austriacă\n 24 septembrie: David Drake, scriitor american\n26 septembrie: Bryan Ferry, muzician englez\n 27 septembrie: Vasile Tărâțeanu, poet român (d. 2022)\n\nOctombrie \n 5 octombrie: Alexandru Călinescu, istoric literar, critic literar și publicist român\n 6 octombrie: Emeric Dembroschi, fotbalist (atacant) și antrenor român\n 13 octombrie: Ion Vela, politician român\n 15 octombrie: Patriarhul Neofit al Bulgariei, patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare\n 19 octombrie: Gloria Jones (Gloria Richetta Jones), cântăreață americană\n 25 octombrie: Ștefania Grimalschi, pictoriță română\n\nNoiembrie \n 3 noiembrie: Gerd Müller (Gerhard Müller), fotbalist german (atacant), (d. 2021)\n 6 noiembrie: Alexandru Nilca, scrimer român\n 9 noiembrie: George Iacobescu, inginer român\n 10 noiembrie: George Țărnea, poet român (d. 2003)\n 12 noiembrie: Michael Bishop (Michael Lawson Bishop), scriitor american\n 12 noiembrie: George Eaton, pilot canadian de Formula 1\n12 noiembrie: Neil Young (Neil Percival Young), cântăreț și compozitor canadian\n14 noiembrie: Brett Lunger, pilot american de Formula 1\n 14 noiembrie: Jeremy Siegel (Jeremy James Siegel), economist american\n 15 noiembrie: Anni-Frid Lyngstad, cântăreață suedeză de etnie norvegiană (ABBA)\n 18 noiembrie: Petru Dugulescu, politician român (d. 2008)\n 19 noiembrie: Dumitru Dumitriu, fotbalist și antrenor român\n 19 noiembrie: Frans Sammut, scriitor maltez (d. 2011)\n 20 noiembrie: Rachid Mimouni, scriitor algerian (d. 1995)\n 24 noiembrie: Nuruddin Farah, scriitor somalez\n26 noiembrie: Daniel Davis, actor american\n 26 noiembrie: Michael Omartian, muzician american\n 29 noiembrie: Franco Trevisi, actor italian\n 30 noiembrie: Roger Glover (Roger David Glover), basist, producător, muzician și compozitor britanic (Deep Purple)\n 30 noiembrie: Radu Lupu, pianist român\n\nDecembrie \n 1 decembrie: Mircea Cosma, politician român\n 1 decembrie: Ghiță Licu, handbalist român (d. 2014)\n 2 decembrie: Lualhati Bautista, scenaristă filipineză (d.2023)\n 3 decembrie: Alexei Barbăneagră, politician din R. Moldova\n 5 decembrie: Magdalena Brătescu, scriitoare română\n 6 decembrie: Yorgo Voyagis, actor grec\n8 decembrie: John Banville, scriitor irlandez\n 8 decembrie: Gheorghiță Lupău, politician român\n 8 decembrie: Maryla Rodowicz, cântăreață poloneză\n 13 decembrie: Bogdan Pietriș, pictor român (d. 2006)\n 14 decembrie: Mike Nattrass, politician britanic\n 18 decembrie: Alexandru Dincă, handbalist român (d. 2012)\n 19 decembrie: Nicolae Dudău, politician din R. Moldova\n 23 decembrie: Raymond E. Feist (Raymond Elias Feist), romancier american\n24 decembrie: Noel Davern, politician irlandez (d. 2013)\n 24 decembrie: Lemmy (Ian Fraser Kilmister), muzician și basist britanic (Motörhead), (d. 2015)\n 27 decembrie: Iuliu Păcurariu, politician român\n 28 decembrie: George Zebrowski, scriitor austriac\n\nDecese \n\n 7 ianuarie: József Bíró, 37 ani, istoric de artă maghiar din Transilvania (n. 1907)\n13 ianuarie: Dezső Szabó, 65 ani, scriitor maghiar (n. 1879)\n 13 ianuarie: Zavaidoc (n. Marin Gheorghe Teodorescu), 48 ani, cântăreț român (n. 1896)\n 17 ianuarie: István Réti, 72 ani, artist maghiar (n. 1872)\n 27 ianuarie: Antal Szerb, 43 ani, scriitor maghiar (n. 1901)\n 31 ianuarie: Johan Huizinga, 72 ani, istoric neerlandez (n. 1872)\n1 februarie: Prințul Kiril al Bulgariei, 49 ani, politician bulgar (n. 1895)\n 1 februarie: Ion Șiugariu (n. Ion Soreanu), 30 ani, poet român (n. 1914)\n 2 februarie: Alfred Delp, 37 ani, preot catolic german (n. 1907)\n 8 februarie: Italo Santelli, 78 ani, profesor de scrimă, italian (n. 1866)\n 13 februarie: Charles Frederick Burgess, 71 ani, chimist american (n. 1873)\n 13 februarie: Henrietta Szold, 84 ani, scriitoare americană (n. 1860)\n 23 februarie: Aleksei Nikolaevici Tolstoi, 62 ani, scriitor rus (n. 1883)\n 26 februarie: Sándor Szurmay, 84 ani, politician austriac (n. 1860)\n 2 martie: Mór Petri, 81 ani, scriitor maghiar născut în România (n. 1863)\n 8 martie: Elena Chiriță, 27 ani, femeie-soldat română, participantă în cel de-al doilea război mondial (n. 1917)\n 22 martie: Heinrich Maier, 37 ani, preot catolic austriac (n. 1908)\n 27 martie: Halit Ziya Ușaklıgil, 80 ani, scriitor turc (n. 1865)\n 31 martie: Hans Fischer, 63 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1930), (n. 1881)\n\n 7 ianuarie: József Bíró, 37 ani, istoric de artă maghiar din Transilvania (n. 1907)\n13 ianuarie: Dezső Szabó, 65 ani, scriitor maghiar (n. 1879)\n 13 ianuarie: Zavaidoc (n. Marin Gheorghe Teodorescu), 48 ani, cântăreț român (n. 1896)\n 17 ianuarie: István Réti, 72 ani, artist maghiar (n. 1872)\n 27 ianuarie: Antal Szerb, 43 ani, scriitor maghiar (n. 1901)\n 31 ianuarie: Johan Huizinga, 72 ani, istoric neerlandez (n. 1872)\n1 februarie: Prințul Kiril al Bulgariei, 49 ani, politician bulgar (n. 1895)\n 1 februarie: Ion Șiugariu (n. Ion Soreanu), 30 ani, poet român (n. 1914)\n 2 februarie: Alfred Delp, 37 ani, preot catolic german (n. 1907)\n 8 februarie: Italo Santelli, 78 ani, profesor de scrimă italian (n. 1866)\n 13 februarie: Charles Frederick Burgess, 71 ani, chimist american (n. 1873)\n 13 februarie: Henrietta Szold, 84 ani, scriitoare americană (n. 1860)\n 23 februarie: Aleksei Nikolaevici Tolstoi, 62 ani, scriitor rus (n. 1883)\n 26 februarie: Sándor Szurmay, 84 ani, politician austriac (n. 1860)\n 2 martie: Mór Petri, 81 ani, scriitor maghiar născut în România (n. 1863)\n 8 martie: Elena Chiriță, 27 ani, femeie-soldat română, participantă în cel de-al doilea război mondial (n. 1917)\n 22 martie: Heinrich Maier, 37 ani, preot catolic austriac (n. 1908)\n 27 martie: Halit Ziya Ușaklıgil, 80 ani, scriitor turc (n. 1865)\n 31 martie: Hans Fischer, 63 ani, chimist german, laureat al Premiului Nobel (1930), (n. 1881)\n 2 aprilie: Vilmos Apor, 53 ani, preot catolic maghiar (n. 1892)\n 5 aprilie: Karl-Otto Koch, 47 ani, ofițer SS german (n. 1897)\n 9 aprilie: Dietrich Bonhoeffer, 39 ani, pastor lutheran, opozant al regimului național-socialist (n. 1906)\n 9 aprilie: Wilhelm Canaris, 58 ani, șeful serviciului de spionaj militar german (Abwehr), (n. 1887)\n 12 aprilie: Franklin Delano Roosevelt, 63 ani, politician american, al 32-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (1933-1945), (n. 1882)\n 13 aprilie: Ernst Cassirer, 70 ani, filosof german (n. 1874)\n 17 aprilie: Ion Pillat, 54 ani, poet și publicist român (n. 1891)\n 17 aprilie: Mircea Streinul, 35 ani, scriitor și poet român născut în Austro-Ungaria (n. 1910)\n 18 aprilie: Wilhelm de Wied, 69 ani, principele Albaniei (n. 1876)\n 21 aprilie: Karl Gerland, 39 ani, politician german (n. 1905)\n 22 aprilie: Käthe Kollwitz (n. Käthe Schmidt), 77 ani, artistă germană (n. 1867)\n 28 aprilie: Benito Mussolini (n. Benito Amilcare Andrea Mussolini), 61 ani, conducătorul fascist al Italiei (1934-1945), (n. 1883)\n30 aprilie: Eva Braun, 33 ani, soția lui Adolf Hitler (n. 1912)\n 30 aprilie: Adolf Hitler, 56 ani, politician german, cancelar (din 1933) și conducător (führer) al Germaniei (1934-1945), (n. 1889)\n\n 1 mai: Joseph Goebbels, 47 ani, politician german și Ministrul Propagandei Publice în timpul regimului nazist (n. 1897)\n 1 mai: Magda Goebbels, 43 ani, soția lui Joseph Goebbels (n. 1901)\n 2 mai: Hermann Hillger, 79 ani, politician german (n. 1865)\n 2 mai: Prințul Waldemar al Prusiei (n. Waldemar Wilhelm Ludwig Friedrich Viktor Heinrich), 56 ani, jurist german (n. 1889)\n 9 mai: Fritz Bracht, 46 ani, politician german (n. 1899)\n 14 mai: András Arató (n. András Ackersmann), 31 ani, jurnalist român (n. 1913)\n 14 mai: Gheorghe Popa-Lisseanu, 78 ani, istoric și filolog român (n. 1866)\n 23 mai: Heinrich Himmler, 44 ani, comandantul SS-ului german (n. 1900)\n29 mai: Mihail Sebastian (n. Iosif Hechter), 37 ani, romancier și dramaturg român de etnie evreiască (n. 1907)\n 31 mai: Odilo Globocnik (Odilo Lothar Ludwig Globočnik), 41 ani, politician austriac (n. 1904)\n 5 iunie: Ilie Bărbulescu, 71 ani, filolog român (n. 1873)\n 7 iunie: Nishida Kitaro, 75 ani, filosof japonez (n. 1870)\n 8 iunie: Robert Desnos, 44 ani, scriitor francez (n. 1900)\n 14 iunie: Grigori Adamov, 59 ani, scriitor rus (n. 1886)\n 2 iulie: Nil Glagolev, 56 ani, matematician rus (n. 1888)\n 9 iulie: Maria Pawlikowska-Jasnorzewska, 53 ani, poetă poloneză (n. 1891)\n 12 iulie: Lipót Ács (n. Lipót Auerbach), 76 ani, scriitor, designer, pedagog maghiar (n. 1868)\n 12 iulie: Wolfram von Richthofen (Wolfram Freiherr von Richthofen), 49 ani ofițer german în timpul regimului nazist (n. 1895)\n 20 iulie: Paul Valéry, 73 ani, poet francez (n. 1871)\n 25 iulie: Enea Hodoș, 87 ani, filolog român (n. 1858)\n 28 iulie: Leon Ghelerter, 73 ani, medic român (n. 1873)\n 1 august: Gyula Csortos (Gyula József Csortos), 62 ani, actor maghiar (n. 1883)\n 2 august: Pietro Mascagni, 81 ani, compozitor italian (n. 1863)\n 4 august: Gerhard Gentzen (Gerhard Karl Erich Gentzen), 35 ani, matematician german (n. 1909)\n 9 august: Jan Szembek, 64 ani, diplomat polonez (n. 1881)\n 10 august: Robert H. Goddard (Robert Hutchings Goddard), 62 ani, fizician american (n. 1882)\n 26 august: Franz Werfel (Franz Viktor Werfel), 54 ani, scriitor ceh (n. 1890)\n 29 august: Constantin Tănase, 65 ani, actor român de scenă și vodevil (n. 1880)\n 9 septembrie: Zinaida Nikolaevna Gippius, 75 ani, poetă simbolistă rusă (n. 1869)\n 24 septembrie: Hans Geiger (Johannes Wilhelm Geiger), 52 ani, fizician german, inventator (n. 1882)\n 26 septembrie: Béla Bartók (Béla Viktor János Bartók), 64 ani, compozitor și pianist maghiar (n. 1881)\n 29 septembrie: Norbert von Hannenheim (Norbert Wolfgang Stephan Hann von Hannenheim), 47 ani, compozitor german (n. 1898)\n 11 octombrie: Scarlat Demetrescu, 73 ani, profesor de științe naturale și geografie (n. 1872)\n 13 octombrie: Lucien Simon, 84 ani, pictor francez (n. 1861)\n 23 octombrie: Constantin I. Brătescu, 63 ani, scriitor român (n. 1882)\n 26 octombrie: Alexei Krîlov, 82 ani, matematician rus (n. 1863)\n 7 noiembrie: Mircea Djuvara, 59 ani, filosof român (n. 1886)\n 15 noiembrie: Ion Diaconescu, 29 ani, pictor și gravor român (n. 1915)\n 16 noiembrie: Jenő Janovics, 72 ani, regizor maghiar (n. 1872)\n 20 noiembrie: Francis William Aston, 68 ani, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel (1922), (n. 1877)\n 21 noiembrie: Ellen Glasgow, 72 ani, scriitoare americană (n. 1873)\n 30 noiembrie: Ioan Missir, 55 ani, politician român născut în SUA, primar al municipiului Botoșani (n. 1890)\n 4 decembrie: Thomas Hunt Morgan, 79 ani, biolog și genetician american (n. 1866)\n 13 decembrie: Fritz Klein, 57 ani, medic german în timpul regimului nazist, născut în România (n. 1888)\n 19 decembrie: John Amery, 32 ani, nazist britanic (n. 1912)\n 28 decembrie: Theodore Dreiser (Theodore Herman Albert Dreiser), 74 ani, scriitor naturalist american (n. 1871)\n\nPremii Nobel \n\n Fizică: Wolfgang Pauli (Elveția)\n Chimie: Artturi Ilmari Virtanen (Finlanda)\n Medicină: Sir Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Sir Howard Walter Florey (Regatul Unit)\n Literatură: Gabriela Mistral (Chile)\n Pace: Cordell Hull (SUA)\n\nVezi și \n Listă de conducători de stat din 1945\n\nNote\n\nLegături externe \n\n1945" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Poți descrie [Titlu] pAnii 1290?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1240 Anii 1250 Anii 1260 Anii 1270 Anii 1280 - Anii 1290 - Anii 1300 Anii 1310 Anii 1320 Anii 1330 Anii 1340\n\nAni: 1290 1291 1292 1293 1294 1295 1296 1297 1298 1299\n\nAnii 1290" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi informații despre Anii 1280." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1230 Anii 1240 Anii 1250 Anii 1260 Anii 1270 - Anii 1280 - Anii 1290 Anii 1300 Anii 1310 Anii 1320 Anii 1330\n\nAni: 1280 1281 1282 1283 1284 1285 1286 1287 1288 1289\n\nAnii 1280" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Descrie în detaliu Anii 1270." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1220 Anii 1230 Anii 1240 Anii 1250 Anii 1260 - Anii 1270 - Anii 1280 Anii 1290 Anii 1300 Anii 1310 Anii 1320\n\nAni: 1270 1271 1272 1273 1274 1275 1276 1277 1278 1279\n\nAnii 1270" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Spune-mi detalii importante despre Anii 1260." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1210 Anii 1220 Anii 1230 Anii 1240 Anii 1250 - Anii 1260 - Anii 1270 Anii 1280 Anii 1290 Anii 1300 Anii 1310\n\nAni: 1260 1261 1262 1263 1264 1265 1266 1267 1268 1269\n\nAnii 1260" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Dă-mi mai multe informații despre Anii 1250." }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1200 Anii 1210 Anii 1220 Anii 1230 Anii 1240 - Anii 1250 - Anii 1260 Anii 1270 Anii 1280 Anii 1290 Anii 1300\n\nAni: 1250 1251 1252 1253 1254 1255 1256 1257 1258 1259\n\nAnii 1250" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Care sunt informațiile principale despre Anii 1240?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1190 Anii 1200 Anii 1210 Anii 1220 Anii 1230 - Anii 1240 - Anii 1250 Anii 1260 Anii 1270 Anii 1280 Anii 1290\n\nAni: 1240 1241 1242 1243 1244 1245 1246 1247 1248 1249\n\nAnii 1240" } ]

[ { "from": "system", "value": "Răspunde în limba română, în stilul Wikipedia, cat mai corect gramatical." }, { "from": "user", "value": "Ce poți să îmi spui despre acest subiect: Anii 1230?" }, { "from": "assistant", "value": "Secole: Secolul al XII-lea - Secolul al XIII-lea - Secolul al XIV-lea\n\nDecenii: Anii 1180 Anii 1190 Anii 1200 Anii 1210 Anii 1220 - Anii 1230 - Anii 1240 Anii 1250 Anii 1260 Anii 1270 Anii 1280\n\nAni: 1230 1231 1232 1233 1234 1235 1236 1237 1238 1239\n\nAnii 1230" } ]