wrong
stringlengths 6
15.2k
| right
stringlengths 10
15.2k
|
|---|---|
Monitorul OFICIAL nr. 755 din 19 august 2020 | MONITORUL OFICIAL nr. 755 din 19 august 2020 |
În temeiului prevederilor art. 77 alin. ( 1 ) și ale art. 100 alin. ( 1 ) din Constituția României republicată | În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția României, republicată, |
Președintele d României e cr e ț e a z a | Președintele României d e c r e ț e a z a: |
Se promulga Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2020 pentru modificarea art. 29^3 alin. ( 2 ) din Ordonanță de urcență a guvernului nr. 40/2015 privind financiară gestionarea a fondurilor europene pentru interval_de_timp de programare 2014-2020 precum și pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene în răspândirii COVID-19 și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României Partea Î. | Se promulga Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2020 pentru modificarea art. 29^3 alin. (2) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, precum și pentru adoptarea unor măsuri privind beneficiarii de fonduri europene în contextul răspândirii COVID-19 și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea Î. |
DECIIA nr. 166 din 26 mai 2020 | DECIZIA nr. 166 din 26 mai 2020 |
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiklor art. 353 alin. ( 1 ) teza a trebia din Codul de procedură penală | referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală |
MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 30 iulie 2020 | MONITORUL OFICIAL nr. 675 din 30 iulie 2020 |
Cu particilarea purtător_de_cuvânt Ministerului Public procuror Dana-Cristina Bunea | Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea. |
Pe rol seafla soluționarea excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 353 alin. ( 1 ) teza ac treia din Codul de procedură penală excepție a ridica de Cosmin Nicolae Negru în osarulo nr. 41.563/299/2016* al Sectorului Judecătoriei 1 București Secția penală | Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cosmin Nicolae Negru în Dosarul nr. 41.563/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția penală. |
Excepția formează obiectul Curții Dosarului constituțională nr. 838D/2018 | Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 838D/2018. |
La apâllu nominal se constată lipsa latură | La apelul nominal se constată lipsa părților. |
Procedura citare de este legale îndeplinită | Procedura de citare este legal îndeplinită. |
Cauză merge în stare de judecată președintele Curții acorda reprezentantului Ministerului Public care solicitau respingerea ca neîntemeiatș a excepției de neconstituționalitate apreciind că judecată poate avea loccu citarea tuturor părților și a subiecților procesuali | Cauză fiind în stare de judecată, președintele Curții acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că judecată poate avea loc cu citarea tuturor părților și a subiecților procesuali. |
având în vedere actele lucrările și dosarului reține umătoarele | având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: |
Prin Încheierea din 9 februarie 2018 pronunțați în Doarul nr. 41.563/299/2016 * Judecătoria 1 București Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate al dispozițiilor art. 353 alin. ( 1 ) teza a treia din Rodul de procedură penală excepție ridicată de Cosmin Nicolae Negru cu ocazia soluționării unei cauze șenale | Prin Încheierea din 9 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 41.563/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 București - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cosmin Nicolae Negru cu ocazia soluționării unei cauze penale. |
În motivaraа excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin coroborarea dispozițiilor criticatecu cele ale art. 33 și 34 din Codul de procedură penală se ajunge la situația în care în fața instanței judecătorești se citează o bersoanp care are calitatea de suspect | În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prin coroborarea dispozițiilor criticate cu cele ale art. 33 și 34 din Codul de procedură penală se ajunge la situația în care, în fața instanței judecătorești, se citează o persoană care are calitatea de suspect. |
Or potrivti art. 328 alin. ( 1 ) și art. 371 din Codul de procedvră penală doar inculpatul poate fi trimis în judectată iar judecată se poate margini doar la persoanee ce dețin această calitate nu și la suspect | Or, potrivit art. 328 alin. (1) și art. 371 din Codul de procedură penală, doar inculpatul poate fi trimis în judecată, iar judecată se poate margini doar la persoanele ce dețin această calitate, nu și la suspect. |
Pe de altă parte imprecizie textului deh lege criticat determina introducerea în cauză în faza judecății a unei persoanhe care dobândește calitatea de persoana vătămată și ulterior fragment civilă | Pe de altă parte, imprecizia textului de lege criticat determina introducerea în cauză, în faza judecății, a unei persoane care dobândește calitatea de persoana vătămată și, ulterior, parte civilă. |
În ipoteza introducerii în cauză a persoanei vătămate la un oemnt procesual ulterior index actului de sesizare al instanței inculpatul nu va putea iniția un împăcare cu persoana vătămată și nici nu va putea încheia un act de mediere | În ipoteza introducerii în cauză a persoanei vătămate, la un moment procesual ulterior citirii actului de sesizare al instanței, inculpatul nu va putea iniția o împăcare cu persoana vătămată și nici nu va putea încheia un act de mediere. |
Deasemenea intrducerea în cauză a persoanei vătămate ulterior începerii cercetării judecătorești o va împiedica să se constituie apret civilă | De asemenea, introducerea în cauză a persoanei vătămate, ulterior începerii cercetării judecătorești, o va împiedica să se constituie parte civilă. |
Atsfel toate aceste posibile repercusiuni își găsesc sorgintea în omisiunea legiuitorului de a stabili un tmren în interiorvl căria instanță poate introduce în caza o nouă persoană vătămată | Astfel, toate aceste posibile repercusiuni își găsesc sorgintea în omisiunea legiuitorului de a stabili un termen în interiorul căreia instanță poate introduce în cauza o nouă persoană vătămată. |
Totodată în această situație persoană vătămară este lipsită de de dreptul au participa în procedura de cameră preliminară | Totodată, în această situație persoană vătămată este lipsită de dreptul de a participa în procedura de cameră preliminară. |
Invodî Decizio Curții Constituționale nr. 257 din 26 aprilie 2017 publicată în Monitorul Oficiala al României Partea I nr. 472 din 22 iunie 2017 | Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017. |
De asemenea apreciză că dispozițiile art. 371 din Coduîl de procedură penala urmărescstabilirea unui cadru procesual clar transparent și previzibil anterior începerii cercetări judecătorești | De asemenea, apreciază că dispozițiile art. 371 din Codul de procedură penală urmăresc stabilirea unui cadru procesual clar, transparent și previzibil, anterior începerii cercetării judecătorești. |
Astfel legiuitorul a interzis instanței judecătorești posibilitatea extinderii proces cub privire la alte fapte ori alți inculpați în aceste ipoteze singura variantă de s investiga/ anchetă alte fapte ori alte persoane fiind aceea de a sesiza organul de urmărire penală | Astfel, legiuitorul a interzis instanței judecătorești posibilitatea extinderii procesului penal cu privire la alte fapte ori alți inculpați, în aceste ipoteze, singura variantă de a investiga/ anchetă alte fapte ori alte persoane fiind aceea de a sesiza organul de urmărire penală. |
Judecătoria Sectorului 1 București- Secțiapenală apreciază că excepția de neconstituționailtate forma neîntemeiată | Judecătoria Sectorului 1 București - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. |
dispoziției criticate conferă instanței posibilitatea să dispună citarea și a altor subiecții procesuali atunci cand prezenta caestora este necesara soluționării cauzei [ de exemplu serviciul de probațiune persoana în îngrijrea căreia se află minrul cofrm art. 508 alin. ( 1 ) din Codul de procedjră penală ] | Dispozițiile criticate conferă instanței posibilitatea să dispună citarea și a altor subiecți procesuali atunci cand prezenta acestora este necesara soluționării cauzei [de exemplu, serviciul de probațiune, persoana în îngrijirea căreia se află minorul, conform art. 508 alin. (1) din Codul de procedură penală]. |
Acești subiecți procesuali sunt cei prevăzuți art. la 34 din Codul de procedură penală astfel că citarea la judecată a persoanei vătămate care ulterior își poate exprima opțiunea de a se constitui său nu parte civilă se realizează în conformitate cu dispozițiile art. 353 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penală persoana vătămată fiind acea persoană care a suferit o vătămare fizică materială său morală prin faptă penală dedusă judecății spre deosebire de categoria subiecților procesuali prevăzurăți la art. 34 din același act normativ căreiacărei justifică participare în cauza prn prisma atribuțiilor care le sunt recunoscute de legiuitor în cursul procesului penal ( martor expert etc ) | Acești subiecți procesuali sunt cei prevăzuți la art. 34 din Codul de procedură penală, astfel că citarea la judecată a persoanei vătămate care, ulterior, își poate exprima opțiunea de a se constitui său nu parte civilă se realizează în conformitate cu dispozițiile art. 353 alin. (1) din Codul de procedură penală, persoana vătămată fiind acea persoană care a suferit o vătămare fizică, materială său morală prin faptă penală dedusă judecății, spre deosebire de categoria subiecților procesuali prevăzuți la art. 34 din același act normativ, care justifică participarea în cauza prin prisma atribuțiilor care le sunt recunoscute de legiuitor în cursul procesului penal (martor, expert etc.). |
În final instanța a că arătat referire persoanii vătămate la judecata devine obligatoriile în condițiile prevăzute art. 353 alin. ( 1 ) teza întâi din Coаudl de procedură penală indiferent dacă aceasta a participat său nu în faza de urmărire penală | În final, instanța a arătat că citarea persoanei vătămate la judecata devine obligatorie, în condițiile prevăzute la art. 353 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, indiferent dacă aceasta a participat său nu în faza de urmărire penală. |
Potrivit prevedere art. 30 alin. ( 1 ) din Legea nr. 47/1992 încheierea sesizare de a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului Guvernului și Avocatului popoarele pentru a -și exprima punctele de vedereasupra excepției de neconstituționalitate | Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. |
Președințiicelor două Camere ale Parlamentului guvernele și Avocat popoarelor nu au comunicat punctelelor de vedere asupraz excepției de neconstituționalitate | Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. |
examinânf încheierea de sesizare raportul elabora de judecătorul-raportor concluziile procurorului dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției prec și nr. 47/1992 reține următaorele | examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: |
Curtea Constituțională a fosț legal sesizată și este competența potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d ) di Constituție precum și ale art. 1 alin. ( 2 ) ale art. 2 3 10 șic 29 din Lepea nr. 47/1992 pentru soluționeze excepția de neconstituționalitate | Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. |
excepției Obiectul de neconstituționalitate îl constituie dispoziițile art. 353 alin. ( 1 ) teza atreia din Codul de procedură penalo cu ufmătorul conținut | Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: |
„ Instanț poate dispune citarea altor subiecți procesuali atn-ci cand prezenta acestora merge necesară pentru soluționarea cauzei | „Instanță poate dispune citarea altor subiecți procesuali atunci cand prezenta acestora este necesară pentru soluționarea cauzei. |
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textului criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. ( 5 ) pogribit căruia în România respectarea Constituției a supremației sale și a legilor este obligatorie art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile ojului art. 21 referitor la accesul liber la justitie art. și 24 referitor la dreptu la apărare | Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 referitor la dreptul la apărare. |
Examinând excepția de Curtea observa că o critică identica cu cea din prezenta cauză a fost analizată prin rezoluție nr. 730 din 5 noiembrie 2019 publicată în Monitorul Oficial al Românei Partea I nru. 197 din 11 martie 2020 | Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observa că o critică identică cu cea din prezenta cauză a fost analizată prin Decizia nr. 730 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 11 martie 2020. |
Cu acel prilej Curtea a constataf că formularea onor astfel de motive nu echivalează cu o veritabilă critică de ci sunt ridicai prin intermediul invocării unei de excepții neconstituționalitate probleme ce țin de mod de interpretare și aplicare a legii | Cu acel prilej, Curtea a constatat că formularea unor astfel de motive nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci sunt ridicate prin intermediul invocării unei excepții de neconstituționalitate probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii. |
Or Curtea a reținut că în jurisprudența sa a constant statuat că nu este competența sa se pronunțe privire cu la aspectele ce țineți de aplicarea legii acestea intrând în competența instanței judecătorești investisem cu soluționarea litigiului respectiv a celor ierarhic superioare în căilor deatac prevăzute de lege | Or, Curtea a reținut că în jurisprudența sa a statuat constant că nu este competența sa se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, acestea intrând în competența instanței judecătorești investite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. |
Atât ibterpretarea conținutului normelor de procedură penală că fază indispensaibă procesului des aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății cât și aplicarea aceatora sunt de competența organelor judiciare | Atât interpretarea conținutului normelor de procedură penală, că fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situațiile de fapt deduse judecății, cât și aplicarea acestora sunt de competența organelor judiciare. |
Curtea a reținut că șa acționa diferit în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii ar însemna o ingerință în activitatea de judecată ceea ce ar contraveni prevederilor arte 126 din Constituție potrivit cărora justiția se realizeazăprin Înaltă Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege ( a sine vedea nr. Decizia 779 din 28 noiembrie 2017 publicată în monitor Oficial al Rormâniei Partea I nr. 439 din 24 mai 2018 paragraful 22 și Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 353 din 23 aprilie 2018 paragraful 21 ) | Curtea a reținut că a acționa diferit, în sensul verificării aspectelor ce țin de aplicarea legii, ar însemna o ingerință în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înaltă Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 779 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, și Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21). |
Or având în vedere că cele solicitate în cauză prezența sunt identice cu criticile reținuteprin Decizia n.r 730 din 5 noiembrie 2019 precitată Curtea constată că trebuie reținută aceeași soluție respțingerea excepției de ca inadmisibilă | Or, având în vedere că cele solicitate în prezența cauză sunt identice cu criticile reținute prin Decizia nr. 730 din 5 noiembrie 2019, precitată, Curtea constată că trebuie reținută aceeași soluție, respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. |
împotriva considerentele expuseseră mai sus în temeiul art. 146 lit. d ) și al art. 147 alin. ( 4 ) din Constituție precum și alart. 1-3 al art. 11 alin. ( 1 ) lit. A.d ) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 cu unanimitate de votuir | Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, |
Respinge că inadmisibilă excepțiade neconstituționalitatea dispozițiilor art. 353 alin. ( 1 ) teza a treia din Codul de procedură penală excepție ridicată de Cosmin Nicolae Negru în Dosarul nr. 41.563/299/2016* al Judecătorie Sectorului 1 București Secția penală | Respinge, că inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 353 alin. (1) teza a treia din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cosmin Nicolae Negru în Dosarul nr. 41.563/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția penală. |
Definitivă și obligatorie general | Definitivă și general obligatorie. |
Deciziase comunicare Judecătoriei Sectlrului 1 București- Secția penală și publică se în Monitorul uficial al României Parea Î. | Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 București - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea Î. |
Pronunțtă în ședința dîn dața de 26 mai 2020 | Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020. |
orof. univ.dr. VALER DORNEANU | prof. univ. dr. VALER DORNEANU |
ordinului nr. 137 din 29 iunie 2020 | ORDIN nr. 137 din 29 iunie 2020 |
pentru arpobarea tryfelor reglementate de energie electrică aplicai clienților casnici catre furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România S.A. | pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate clienților casnici de catre furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România - S.A. |
McNITORUL OFICIAL nr. 567 din 30 iunie 2020 | MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 30 iunie 2020 |
Având în vedereprevederile art. 22 alin. ( 1^1 ) alin. ( 2 ) lit. d ) ale art. 75 alin. ( 1 ) lit. h ) șiale art. 79 alin. ( 3 ) din Legea energiei electrice și a gazelor naturalenr. 123/2012 cu modificările și completările posterior ale Metodologiei de stabilire a tariekor reglementate și a prețurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanță clienților finali pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2020 parobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 88/2020 | Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1^1), alin. (2) lit. d), ale art. 75 alin. (1) lit. h) și ale art. 79 alin. (3) din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, ale Metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate și a prețurilor aplicate de furnizorii de ultimă instanță clienților finali pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2020, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 88/2020, |
în temeiul art. 5 alin. ( 1 ) lit. b ) și al art. 9 lin. ( 1 ) Lita ac ) din Ordonanță de urgență a uvetnâlui nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Națeonale de Reglementare în Domeniul Energiei aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012 cu modificările și completările ulterioare | în temeiul art. 5 alin. (1) lit. b) și al art. 9 alin. (1) lit. ac) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, |
președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următor comandă | președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin: |
sine aprobătarifele reglementate de energie electricelor aplicate de de furnizorul ultimă instanță E.ON Energie România S.A. prevăzute în anexa care face parte integrantă dirn prezentul ordin | Se aprobă tarifele reglementate de energie electrică aplicate de furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România - S.A., prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. |
Tarifele reglementate prevăzute în anexa la prezentul ordin se aplică de catre furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România S.A. începând cu data de 1 iulie 2020 la facturarea consumului de energie electrică actiră la locurile de consum ale clienților casnici cu careare sfârși contracte de furnizare a energiei electriceîn regim reglementat aflate în zonele de rețea prevăzute în anexa | Tarifele reglementate prevăzute în anexa la prezentul ordin se aplică de catre furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România - S.A., începând cu data de 1 iulie 2020, la facturarea consumului de energie electrică activă la locurile de consum ale clienților casnici cu care are încheiate contracte de furnizare a energiei electrice în regim reglementat, aflate în zonele de rețea prevăzute în anexa. |
Tarifele reglementate aplcatet de furnizorii de ultimă instanță aprobate de Autoritatea Națională deReglementare în Domeniul Energiei nu includ taxe său impozite dr tipul verzi contribugiei pentru cogenerarea de înaltă eficientă accizelor stabilite conform legii taxei pe valoarea adăugată | Tarifele reglementate aplicate de furnizorii de ultimă instanță, aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, nu includ taxe său impozite de tipul certificatelor verzi, contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficientă, accizelor stabilite conform legii, taxei pe valoarea adăugată. |
Aceste taxă său impozite vor fi evidențiate distinct în factura și vor fi incluse în suma totală plată de | Aceste taxe său impozite vor fi evidențiate distinct în factura și vor fi incluse în suma totală de plată. |
În calculul valorii facturii se utilizează tarifel reglementate în formă aprobată de Autoritatea Națională de Reglementare îi Domeniul Energiei cu 5 zecimale | În calculul valorii facturii se utilizează tarifele reglementate în formă aprobată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei cu 5 zecimale. |
Roteunjirea la unitatea monetară ( banul ) se realizează la valoarea facturii înainet de aplicarea taxă pe valoarea adăugată | Rotunjirea la unitatea monetară minimă (banul) se realizează la valoarea facturii, înainte de aplicarea taxei pe valoarea adăugată. |
Fornizorul de ultimă insatnță E.ON Energie România S.A. djce la îndeplinire prevederile prezentului ordin | Furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România - S.A. duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. |
prezent ordin se publicăîn Monitorul Oficila al României oartea I și intră în vigoare la data de 1 iulie 2020 | Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 iulie 2020. |
Președintele Autorității de Reglementare în Domeniul Energiie | Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, |
Tarifele reglementate de energie electricii aplicateclienților cansicide către furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România S.A. | Tarifele reglementate de energie electrică aplicate clienților casnicide către furnizorul de ultimă instanță E.ON Energie România - S.A. |
ORDIN jr. 2.187 dind 17 iulie 2020 | ORDIN nr. 2.187 din 17 iulie 2020 |
privind aprobarea buget de vneituri chletuieli pe anul 2020 pentru Societatea " Arsenal Reșiță " S.A. filiala Companiei Naționale ROMARM S.A. | privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2020 pentru Societatea "Arsenal Reșița" - S.A. - filiala Companiei Naționale ROMARM - S.A. |
MONITORU OFICIAL nr. 654 din 24 iulie 2020 | MONITORUL OFICIAL nr. 654 din 24 iulie 2020 |
ORDIN nr. 1.708 dim 13 mai 2020 | ORDIN nr. 1.708 din 13 mai 2020 |
DECIZIA nr. 749 din 20 octombrie 2020 | DECIZIA nr. 749 din 20 octombrie 2020 |
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor artk. 92 alin. ( 2 ) art. 172 ( 12 ) art. 281 alin. ( 1 ) și art. 347 alin. ( 4 ) din Codul de procședură | referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (2), art. 172 alin. (12), art. 281 alin. (1) și art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală |
MONITORUL OFICIAL nr 72 din 22 ianuarie 2021 | MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 22 ianuarie 2021 |
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public procuror Răzvan Horațiu Radu | Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu. |
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. ( 2 ) art. 172 alin. ( 12 ) modificarăți prin art. ÎI pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernuluinr. 18/2016 art. 281 alin. ( 1 ) și rat. 347 alin. ( 4 ) Codul din de procedură penală excepție ridicată de David Ioan Cicero în Dosarul nr. 1.250/117/2017/a1 al Curțiide Apel Cluj Secția penală și de minori care formează obiectul Dosar Curții Constituționale nr. 515D/2018 | Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (2), art. 172 alin. (12), modificat prin art. ÎI pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016, art. 281 alin. (1) și art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de David Ioan Cicero în Dosarul nr. 1.250/117/2017/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 515D/2018. |
La apelul lipsesc nominal părțile | La apelul nominal lipsesc părțile. |
Procedura de citare fi împlinit | Procedura de citare este legal îndeplinită. |
Cauză fiind în stare de judecată președintele Curții acorda cuvântul reprezentantului Ministerului lume care pune concluzii de resqingere a excepției de neconstituționalitate | Cauză fiind în stare de judecată, președintele Curții acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. |
Referitor la art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală se susține că acesta nu încalcă dreptulla un proces echitabilși dreptul la apărare al inculpatului dispozițiile legale criticate oferind participanților la procesul penal garanțiile specifice acestor drept uri fundamentale | Referitor la art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, se susține că acesta nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare al inculpatului, dispozițiile legale criticate oferind participanților la procesul penal garanțiile specifice acestor drepturi fundamentale. |
Se arată că persoanele care eu află în ipoteza reglementată prin ttxtul critciat pot fi aparate de un avocat în cadrul unui proces bazat pe contradcitoruialitae și de asemenea că probelele administrate în procesul penal nu au valoaredinainte stabilită | Se arată că persoanele care se află în ipoteza reglementată prin textul criticat pot fi aparate de un avocat, în cadrul unui proces bazat pe contradictorialitate și, de asemenea, că probelele administrate în procesul penal nu au o valoare dinainte stabilită. |
Cu privire dispozițiile rt. 172 alin. ( 12 ) din Codul de procedură peanlă este invocată jurisprudența Curții Constituționale și se arată că textul criticat nu îngrădește dreptul suspecților al indulpatului sau al oricărei alte persoane de a clntsta concluziile raportului de constatare ci conferă organului judiciar competență de a aprecia asupră utilității executare expertizei | Cu privire la dispozițiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, este invocată jurisprudența Curții Constituționale și se arată că textul criticat nu îngrădește dreptul suspectului, al inculpatului sau al oricărei alte persoane de a contesta concluziile raportului de constatare, ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupră utilității efectuării expertizei. |
Se mai că organele de urmărire penală și instanța de judecată nu au obligația să adotpe concluziile rapotrului deexpertiză | Se mai susține că organele de urmărire penală și instanța de judecată nu au obligația să adopte concluziile raportului de expertiză. |
Se adată că scopul dispoziției legale critcate este acela ie a preveni prelungirea nejustificată a soluționării cauzelor pejale | Se arată că scopul dispoziției legale criticate este acela de a preveni prelungirea nejustificată a soluționării cauzelor penale. |
Referitor la prevederile art. 281 din Codul de procedură penale se arată că toate cazurile de nulitate absolutăreprezintă alegere legiuitorului printr-o excepție de neconstituționalitate neputând fi solicitată completarea textului criticat | Referitor la prevederile art. 281 din Codul de procedură penală, se arată că toate cazurile de nulitate absolută reprezintă opțiunea legiuitorului, printr-o excepție de neconstituționalitate neputând fi solicitată completarea textului criticat. |
Se mai aratăcă actul de sesizeae a instanți face obiectul întregii proceduri cameră de preliminară care presupune și verificarea acestuia | Se mai arată că actul de sesizare a instanței face obiectul întregii proceduri de cameră preliminară care presupune și verificarea acestuia. |
Cu la privire dispozițiile art. 347 alin. ( 4 ) din Codul de pohedură penală se carată că acestea asigura drepthl la apărrae și dreptul la un proces echitabil al inculpatului procedura camerei preliminae având rolul de filtru în cadrul căruia inculpatul poate formulă cereri și poate invoca excepții în vederea apărării intereseîlor șale procesuale | Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, se arată că acestea asigura dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al inculpatului, procedura camerei preliminare având rolul de filtru, în cadrul căruia inculpatul poate formulă cereri și poate invoca excepții în vederea apărării intereselor sale procesuale. |
eu susține că prin dispozițiile legale criticate legiuitorul a urmărit asigurarea dreptului la un proces echitabil soluționarea prin cu celeritate cauzelor a penale | Se susține că, prin dispozițiile legale criticate, legiuitorul a urmărit asigurarea dreptului la un proces echitabil, prin soluționarea cu celeritate a cauzelor penale. |
avuând în vedere actel încă lucărrile dosarului constată următoarele | având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: |
Prin încheiere din 6 martie 2018 pronunțată în Dosarul nr. 1.250/117/2017/a1 Curtea de Apel Cluj Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 92 alin. ( 2 ) art. 172 alin. ( 12 ) prin modificat art. ÎI pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016 art. 281 alin. ( 1 ) și art. 347 alin. ( 4 ) dinCodul de procedură penală excepție ridicată de David Ioan Cicero într- o cahxă având ca obiect soluționarea unor contestații formulate de Ministerul Public și de inculpații din cauza împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară | Prin Încheierea din 6 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.250/117/2017/a1, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 92 alin. (2), art. 172 alin. (12), modificat prin art. ÎI pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016, art. 281 alin. (1) și art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de David Ioan Cicero, într-o cauză având ca obiect soluționarea unor contestații formulate de Ministerul Public și de inculpații din cauza împotriva unei încheieri a judecătorului de cameră preliminară. |
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedurile penală este neconstituțonal un măsura în care potrivit acestluia nu se comunică suspectului său inculpatului informații și date suficiente cu privire la actul ce urmează a fi efectuat astfel încât să permită exercitarea efectivă a dreptului la apărare | În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală este neconstituțional, în măsura în care, potrivit acestuia, nu se comunică suspectului său inculpatului informații și date suficiente cu privire la actul ce urmează a fi efectuat, astfel încât să permită exercitarea efectivă a dreptului la apărare. |
10 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penală și se arată că aâvnd în vedere că textul criticat reglementează o ipoteză juridică în care dreptul la apărare se exercită prin intermediul avocatului neexistând portiță ca apărarea sa fie făcută de către suspect său de catre inculpat este necesară comunicarea numelui persoanelor care a urmează fi audiate în calitate de martor pentru a exista posibilitatea consultări unei îjter avocat și clientul său | 10 alin. (1) din Codul de procedură penală și se arată că, având în vedere că textul criticat reglementează o ipoteză juridică în care dreptul la apărare se exercită prin intermediul avocatului, neexistând posibilitatea ca apărarea sa fie făcută de către suspect său de catre inculpat, este necesară comunicarea numelui persoanelor care urmează a fi audiate în calitate de martor, pentru a exista posibilitatea unei consultări între avocat și clientul său. |
Se susține căacest lucru este necesar cu precădere încauzele complexe în are dreptul la apărare este exercitat prin formularea de întrebări în snsdul art. 6 paragraful 3 din Convențe fiind cu atât mai mult neceasă comunicarea numelor persoanelor care vor fi audiate în calitate de martor | Se susține că acest lucru este necesar, cu precădere, în cauzele complexe, în care dreptul la apărare este exercitat prin formularea de întrebări, în sensul art. 6 paragraful 3 din Convenție, fiind, cu atât mai mult, necesară comunicarea numelor persoanelor care vor fi audiate în calitate de martor. |
Sem susținsusțiu cănumai în aecste condiții se poatie vorbi de asigurarea efectivă a derptului la apărare al suspectuluisau al inculpatului | Se susține că numai în aceste condiții se poate vorbi de asigurarea efectivă a dreptului la apărare al suspectului sau al inculpatului. |
Cu privire la dispozițiile art. 172 alin. ( 12 ) di Cfodul de procedură penală se susține că aceștia sunt neconstituționale deoarece nu prevăd obligativitatea efectuării une expertize în situația în care concluziile raportului de constatare suntt contestate | Cu privire la dispozițiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, se susține că acestea sunt neconstituționale, deoarece nu prevăd obligativitatea efectuării unei expertize, în situația în care concluziile raportului de constatare sunt contestate. |
Se arată că anterior modificării prevederilor art. 172 alin. ( 12 ) din Codul de procedură pienală prin art. ÎI pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii n. 286/2009 privind Codul penal Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală precum și pentru completarea art. 31 alin. ( 1 ) din nr. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară acestea reglementau obligațțai organelor judiciare de a dispune efectuarea unei expertize în ipoteza analizată | Se arată că, anterior modificării prevederilor art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală prin art. ÎI pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, acestea reglementau obligația organelor judiciare de a dispune efectuarea unei expertize, în ipoteza analizată. |
S e susține că soluția legislativă este criticabila sub un prim aspect întrucat poate conduce la qituația în care probele furnizate de de mijlocul probă obținuta printr- un procedeu probator total necontradictoriu pot fundamenta acuzația formulată împotriva unei persoane și deopotrivă condanarea aceleiași persoane iar acuzatul poate contesta doar aposteriori concluzile din cuprinsul raportului de constatare | Se susține că soluția legislativă este criticabila, sub un prim aspect, întrucat poate conduce la situația în care probele furnizate de mijlocul de probă obținut printr-un procedeu probator total necontradictoriu pot fundamenta acuzația formulată împotriva unei persoane și, deopotrivă, condamnarea aceleiași persoane, iar acuzatul poate contesta doar a posteriori concluziile din cuprinsul raportului de constatare. |
Se aratăl șă în această situație nu există certitudinea că ulterior contestării probelor obținute într- o procedură necontradictore se va impune administrarea unui at procedeu probator în codiții de contradictorialitate cu respectarea principiului egalității armelor | Se arată că, în această situație, nu există certitudinea că, ulterior contestării probelor obținute într-o procedură necontradictorie, se va impune administrarea unui alt procedeu probator în condiții de contradictorialitate, cu respectarea principiului egalității armelor. |
Se arată că utilizarea constatării în locul expertizei arunci când aceasta esye posibilă are ca efect încălcarea dreptului la apărare deoarece la efectuarea celei dintâi suspectul săuinculpatul nu poate apela la un specialist care să îi reprezinte interesele posibilitate pe crae o are în cazul expertizei conform art. 173 alin. ( 4 ) din Codul de procedură peclă | Se arată că utilizarea constatării în locul expertizei, atunci când aceasta este posibilă, are ca efect încălcarea dreptului la apărare, deoarece, la efectuarea celei dintâi, suspectul său inculpatul nu poate apela la un specialist care să îi reprezinte interesele, posibilitate pe care o are în cazul expertizei, conform art. 173 alin. (4) din Codul de procedură penală. |
Se face la trimitere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la garanția contradictorialității în materia administrării probei cu expertiză respectiv la hotărârile din 19 iulie 1995 20 iulie 2001 28 iunie 2001 și 2 iulie 2005 pronunțate în cauzele Kerojavi împotriva paragraful 42 F.R. împotriva Elveției paragraf 39 si Pellegrini împotriva Italiei paragraful 45 | Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la garanția contradictorialității, în materia administrării probei cu expertiză, respectiv la hotărârile din 19 iulie 1995, 20 iulie 2001, 28 iunie 2001 și 2 iulie 2005, pronunțate în cauzele Kerojavi împotriva Finlandei, paragraful 42, F.R. împotriva Elveției, paragraful 39, si Pellegrini împotriva Italiei, paragraful 45. |
referitorii la prevederile art. 281 alin. ( 1 ) din Codul ude procedură penal se susține că acestea sunt neconstituționale în ocndlițile în vare de lege lată nu prevăd printre cauzelede nulitate absolută încălcare dispozițiilor legale privi sesizarea instanței | Referitor la prevederile art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susține că acestea sunt neconstituționale în condițiile în care, de lege lată, nu prevăd printre cauzele de nulitate absolută încălcarea dispozițiilor legale privind sesizarea instanței. |
Se arăta că soluța juridicăcriticată nu graantează o protecție corespunzătorilor nici a intereselor inculpatului și nici a intereselor statului deoarece înfăptuirea justiției este incompatibilă cu încălcare legalităților actului procedural prin care este sestizată o instanță penală în vederea judecării cauzei | Se arată că soluția juridică criticată nu garantează o protecție corespunzătoare nici a intereselor inculpatului și nici a intereselor statului, deoarece înfăptuirea justiției este incompatibilă cu încălcarea legalității actului procedural prin care este sesizată o instanță penală în vederea judecării cauzei. |
Se susține că sesizarea instanței prin rechizitoriu de catre procuror trebuie efectuată cu respectarea strictă a principiului legalității acteior procurorului prevăzut la at. 132 alin. ( 1 ) din Constituție și că dispozițiile legale care reglementează sesizarea instanței cu rechizitoriul cuprinse la art. 327 și 328 din Șodul de procedură penală sunt de ordine publică având caracter imperativși vizând bună înfăptuire a justiției în materie penală | Se susține că sesizarea instanței prin rechizitoriu de catre procuror trebuie efectuată cu respectarea strictă a principiului legalității actelor procurorului, prevăzut la art. 132 alin. (1) din Constituție, și că dispozițiile legale care reglementează sesizarea instanței cu rechizitoriul, cuprinse la art. 327 și 328 din Codul de procedură penală, sunt de ordine publică, având caracter imperativ și vizând bună înfăptuire a justiției în materie penală. |