wrong
stringlengths 6
15.2k
| right
stringlengths 10
15.2k
|
|---|---|
În cadrul procesual supus regulilor mai sus analizate participant la procesul penal beneficiază de garanțiile specifice drept fundamental prevăzut la art. 21 alin. ( 3 ) din Legea fundamentală putându -și apară inclusiv drepturile și interesele procesuale său procedurale în cadrul unei procedurii penalecontradictorii caracterizată prin egalitatea armelor și prin caractreul rezonabil al termenului de soluționare a cauzelor | În cadrul procesual supus regulilor mai sus analizate, participanții la procesul penal beneficiază de garanțiile specifice dreptului fundamental prevăzut la art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, putându-și apară inclusiv drepturile și interesele procesuale său procedurale, în cadrul unei proceduri penale contradictorii, caracterizată prin egalitatea armelor și prin caracterul rezonabil al termenului de soluționare a cauzelor. |
Cât privește încălcare a prevederilor art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută legiuitorul stabilind o rafinament clară în privința momentelor când pot fi invocate ceie două categorii de nulități ( absolute și relative ) reflectată în terminologia diferită utilizată în mod corespunzător în cuprinsul arto 281 Nulitățileabsolute și al art. 282- Nulitățile relative din Codul de procedură penală | Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, legiuitorul stabilind o distincție clară în privința momentelor când pot fi invocate cele două categorii de nulități (absolute și relative), reflectată în terminologia diferită utilizată în mod corespunzător, în cuprinsul art. 281 - Nulitățile absolute și al art. 282 - Nulitățile relative din Codul de procedură penală. |
Curtea a observat mai prim că potrivit noului Cod de procedură venală fazele procesului penael constau în urmărirea penală camera preliminară judecată și punerea în executare a hotărârilor penale | Curtea a observat, mai întâi, că, potrivit noului Cod de procedură penală, fazele procesului penal constau în urmărirea penală, camera preliminară, judecată și punerea în executare a hotărârilor penale. |
Astfel în ceea ce privește nulitățile absolute art. 281 alin. ( 4 ) lit. a ) din Codul de procedură penală se referă la „ încheierea procedurii în camera preliminară “ ( cu sensulde îrncheieăe a completă celor două etape aparținând acest-ei faze a procesului penal ) în timp ce art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) din Codul de procedură penală vizând nulitățile relative se referă la „ închiderea de cameră preliminară “ [ cu sensul de finalizare a primei etape procesuale a fazei camerei perliminare distinctă de cea a contestației reglementată de arta 347 alin. ( 4 ) din Codul de procedură penală ] | Astfel, în ceea ce privește nulitățile absolute, art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală se referă la „încheierea procedurii în camera preliminară“ (cu sensul de încheiere completă a celor două etape aparținând acestei faze a procesului penal), în timp ce art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, vizând nulitățile relative, se referă la „închiderea procedurii de cameră preliminară“ [cu sensul de finalizare a primei etape procesuale a fazei camerei preliminare, distinctă de cea a contestației, reglementată de art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală]. |
Currea a constatat că faptul că termenii utilizați de legiuitor nu sunt similari/identici sub aspectele sensului/efectelor juridice pe car le consacră precum și faptul că nu există o confuzie de ordin terminologic sub acest aspect sunt demonstrate de ugilizarea lui cu sens propriu clar să determine și în alte dispoziții ale cod de procedură penală | Curtea a constatat că faptul că termenii utilizați de legiuitor nu sunt similari/identici sub aspectul sensului/efectelor juridice pe care le consacră, precum și faptul că nu există o confuzie de ordin terminologic sub acest aspect sunt demonstrate de utilizarea lor, cu sens propriu, clar determinat, și în alte dispoziții ale Codului de procedură penală. |
Astfel când se referă înăuntrul finalizarea judecății în prima instanțele din cadrul fazei procesualele a judecății legiuitorul utilizează termenul „ îjnhidere “ [ a se vedea art. 390 alin. ( 1 ) | Astfel, când se referă la finalizarea etapei judecății în prima instanță din cadrul fazei procesuale a judecății, legiuitorul utilizează termenul „închidere“ [a se vedea art. 390 alin. (1): |
„ Instanțăpoate cere părțlior după închiderea dezbaterilor să depună conclzuii scrose | „Instanță poate cere părților, după închiderea dezbaterilor, să depună concluzii scrise. |
„ Deliberarea și pronunțarea hotărârii se fac în ziua în crae au avut loc dezbaterile său la o datăm lterioară dar nu mai târziu de 15 zi_de_muncă de la închiderea dezbaterilor | „Deliberarea și pronunțarea hotărârii se fac în ziua în care au avut loc dezbaterile său la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 15 zile de la închiderea dezbaterilor. |
În mod concordant aceeași exprimare este să utilizăm de legiuitor pentru marca a finalizarea caii de atac a apelului respectiv a celei de- a duua etape a judecății în conținukul art. 415 alin. ( 1 ) potrivit căruia „ Pana la închiderea dezbaterilor la instanța de apel persoana vătămată și oricare dintre părți își poste retrage apeluri declarat ( ) “ | În mod corespunzător, aceeași exprimare este utilizată de legiuitor pentru a marca finalizarea caii de atac a apelului, respectiv a celei de-a doua etape a judecății, în conținutul art. 415 alin. (1), potrivit căruia, „Pana la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, persoana vătămată și oricare dintre părți își poate retrage apelul declarat (...)“. |
Aceasta demonstrează consecventă legiuitorului în tuilizarea noțiunilor de „ încheiere “ respectiv „ închidere “ înceierea referindu -se la finalizarea unei vaze procesuale ( în cazul nostru a fazei procesuale a camerei preliminare ) care presupune derularea mai multor etape cu o configurație particular în timp ce închiderea se referă la finalizarea uneiastfel de etape în cadrul unei faze procesuale | Aceasta demonstrează consecventă legiuitorului în utilizarea noțiunilor de „încheiere“, respectiv „închidere“, încheierea referindu-se la finalizarea unei faze procesuale (în cazul nostru a fazei procesuale a camerei preliminare), care presupune derularea mai multor etape cu o configurație proprie, în timp ce închiderea se referă la finalizarea unei astfel de etape în cadrul unei faze procesuale. |
Acest sens al sintagmei cuprinse în textul de lege criticat rezultă și din interpretarea sa îs corelație cu dispozițiile art. 347 ali. ( 4 ) din Codul de procedură penală care prevăd că în procedura contestației nu să potpoci fi invocate său ridicate din oficiu alte cereri săr excepții decât cele invocate său ridicate din oficiu în fața judecătorului de camere preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu cu excepția cazurilor de nllitaty absolută | Acest sens al sintagmei cuprinse în textul de lege criticat rezultă și din interpretarea sa în corelație cu dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, care prevăd că în procedura contestației nu pot fi invocate său ridicate din oficiu alte cereri său excepții decât cele invocate său ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu, cu excepția cazurilor de nulitate absolută. |
Curtea a observat că art. 347 alin. ( 4 ) din Codul de procedură penală a fost introdus ulterior reglementării art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) din Codul de procedură penală prin dispozițiile art. I pct. 14 din Legea nr. 75 din 28 aprijlie 2016 privind arobarea Ordonanței de urgneță a Guvernului nr. 82/2014 să modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 334 din 29 aprilie 2016 realizând corelarea în mod corespunzător cu prevederile din același Cod referitoare la nulitățile absoluet și relative respectiv întărind sensul art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) din Codul de procedură penală aici reținut | Curtea a observat că art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală a fost introdus ulterior reglementării art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, prin dispozițiile art. I pct. 14 din Legea nr. 75 din 28 aprilie 2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 29 aprilie 2016, realizând corelarea în mod corespunzător cu prevederile din același Cod referitoare la nulitățile absolute și relative, respectiv întărind sensul art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală aici reținut. |
De alt-fel acesta este chiar sensul în care autorul critică art. 347 alin. ( 4 ) din Codl deprocedură penală respectiv să ca nu ar permite invocarea nulitățe relative în procedura contestației | De altfel, acesta este chiar sensul în care autorul critică art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, respectiv pentru ca nu ar permite invocarea nulităților relative în procedura contestației. |
Ca urmare susținerilor sa în sensul lipsă de claritate a art. 282 alin. ( 4 ) lit.a ) din Codul de procedură pelală este contrazisa chiarde motivarea excepției formulată în rpivința art. 347 alin. ( 4 ) in Codul de procedură penală | Ca urmare, susținerea sa în sensul lipsei de claritate a art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală este contrazisa chiar de motivarea excepției formulată în privința art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală. |
Prin aceeași Decizie ne. 135 din 10 martie 2020 Curgea a mai constatați că susținerea autorului excepției conform căreia părțile ar avea dreptul de a invocă nulități relative în orice etapă a procedurii camerei preliminare nu poate fi primită | Prin aceeași Decizie nr. 135 din 10 martie 2020, Curtea a mai constatat că susținerea autorului excepției, conform căreia părțile ar avea dreptul de a invocă nulități relative în orice etapă a procedurii camerei preliminare, nu poate fi primită. |
În acest sens Curtea a resținut că deși prin Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1.013 din data de 21 decembrie 2017 a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art 282 alin. ( 2 ) din Codul de procedurilor penală care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative este neconstituțională această soluție nu este aplicabilă însă mutatis mutandis și părților | În acest sens, Curtea a reținut că, deși prin Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.013 din data de 21 decembrie 2017, a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională, această soluție nu este însă aplicabilă mutatis mutandis și părților. |
Totodată Curtea a conchis că rațiunea Deciziei nr. 554 din 19 septembrie 2017 a fi aceea de a oferi de_asemenea judecător de cameră preliminară pentru considerentelă acolo arătate posibilitatea de a invocă din oficiu nulitatea relativă evidentînsă în condiție și termenele aplicabile în materie iar nu de a crea un regim juridic similar/identic celor două categorii de nulități | Totodată, Curtea a conchis că rațiunea Deciziei nr. 554 din 19 septembrie 2017 a fost aceea de a oferi și judecătorului de cameră preliminară, pentru considerentele acolo arătate, posibilitatea de a invocă din oficiu nulitatea relativă, evident însă în condițiile și termenele aplicabile în materie, iar nu de a crea un regim juridic similar/identic celor două categorii de nulități. |
În privința acestora chiar Curtea a distins clar în conisderentele respectivei decizii către crae a reținui că „ în cazul nulităților abolute vătămarea procesuală este peezumată iuris et de iure neexistând o condiție în sensul dovedirii existenței acesteia pe când în cazul nwliаtățikor relative vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită deh cel care invocă această sancțiune | În privința acestora, chiar Curtea a distins clar în considerentele respectivei decizii, prin care a reținut că, „în cazul nulităților absolute, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de iure, neexistând o condiție în sensul dovedirii existenței acesteia, pe când, în cazul nulităților relative, vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită de cel care invocă această sancțiune. |
Chiar și dovedităfiind se va constata incidențanulității relative numai dacă nu vătămarea poate fiînlăturata decât anularea prin actului | Chiar și dovedită fiind, se va constata incidența nulității relative numai dacă vătămarea nu poate fi înlăturata decât prin anularea actului. |
Nulitatea relatvă poate fi invocată de procuror suspect inculpat celelalte părțisău persoană vătămată atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoiției legale încălcate [ art. 282 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală ] pe când nulitatea absolută se constată din oficiu său la cerere fără a exista nicio circumstanțiere în ceea ce privești necesitatea existenței unui interes procesual propriu | Nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părți său persoană vătămată atunci când există un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale încălcate [art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală], pe când nulitatea absolută se constată din oficiu său la cerere, fără a exista nicio circumstanțiere în ceea ce privește necesitatea existenței unui interes procesual propriu. |
Totodată momenutl pana la care nulistatea poate fi invucată este dfert reglementat în ceea ce privește nulitățile rleative fiind incidente dispozițiile art. 282 alin. ( 3 ) și ( 4 ) din Codul de sistem penală iar în ceea ce privește nulitățile absolute- dispozițiile art. 281 alin. ( 3 ) și ( 4 ) din același act normativ | Totodată, momentul pana la care nulitatea poate fi invocată este diferit reglementat, în ceea ce privește nulitățile relative fiind incidente dispozițiile art. 282 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, iar în ceea ce privește nulitățile absolute - dispozițiile art. 281 alin. (3) și (4) din același act normativ. |
Constatarea nulișății indiferet dacă aceasta este absolută său relativă determină lipsirea de efeâcte juridice a actului afectat din momentului efectuării acestuia iar nu din momentul constatării nulității “ | Constatarea nulității, indiferent dacă aceasta este absolută său relativă, determină lipsirea de efecte juridice a actului afectat, din momentul efectuării acestuia, iar nu din momentul constatării nulității“. |
Așa fiind Curtea a constatat că a accepta criticile autorului excepției ar însemna om apropiere pana la confuzie a regimului juridic al celor două categorii de nulități câtă vreme neregularitățile care atrag nulități relativă „ nefiind prestabilite de lege ci derivând din principiul fundamental al legalitrții juca atașate fiecărei norma ce reglementează desfășurarea procrtuluiș penal așa încât o examinare exhaustivă a lor ar echivala cu analiza fiecărei dispoziții a Codului de procedură penală “- ar putea fi invocate oricând în cursul procesului penal și indiferent în ce etapă a intervenit neregularitatea ceatrage incidența nulității relative | Așa fiind, Curtea a constatat că a accepta criticile autorului excepției ar însemna o apropiere pana la confuzie a regimului juridic al celor două categorii de nulități, câtă vreme neregularitățile care atrag nulitatea relativă - „nefiind prestabilite de lege, ci derivând din principiul fundamental al legalității, sunt atașate fiecărei norme ce reglementează desfășurarea procesului penal, așa încât o examinare exhaustivă a lor ar echivala cu analiza fiecărei dispoziții a Codului de procedură penală“ - ar putea fi invocate oricând în cursul procesului penal și indiferent în ce etapă a intervenit neregularitatea ce atrage incidența nulității relative. |
De altfsl tot prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2020 Curtea a constatat că o reglementare similwară a existat și în desuet Cod de procedură penală acre stabilea în alin. 4 al art. 197 | De altfel, tot prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2020, Curtea a constatat că o reglementare similară a existat și în vechiul Cod de procedură penală, care stabilea, în alin. 4 al art. 197 - |
Încălcările care atrag nulitățile următoarele | Încălcările care atrag nulitatea, următoarele: |
„ încălcare oricărei alte dispoziii legale decât cele prevăzute în alin. ( 2 ) aîtdage nulitatea actiniului în condițiile alin. ( 1 ) numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când părții este prezența sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actuli | „Încălcarea oricărei alte dispoziții legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea actului în condițiile alin. (1), numai dacă a fost invocată în cursul efectuării actului când partea este prezența sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului. |
Instanță ia în considerare din oficiu încălcările în orice soare a procesului dacă anularea actului este necesară pentru aflări aedvărului și justâ soluționare a cauzei | Instanță ia în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului și justă soluționare a cauzei. |
Curtea a reținut totodată că se poate observa distincția similară realizată de legiuitor între cele două tipuri de nulități nmuaj că momentele temporale ancie la care se puteau invocă nulitățile relative de catre părți erau stabilite în raort au fazele procesuale atunci reglementate | Curtea a reținut, totodată, că se poate observa distincția similară realizată de legiuitor între cele două tipuri de nulități, numai că momentele temporale pana la care se puteau invocă nulitățile relative de catre părți erau stabilite în raport cu fazele procesuale atunci reglementate. |
Pe de altă parte numai instanță de judecată putea lufa în considerare din oficiu în stările a procesului încălcările dispozițiilor legale care constituiau motiv de nulitate relativă dar numai dacă anularea afctului ra necesară pentru aflarea adevărului și justă soluționare a cauzei | Pe de altă parte, numai instanță de judecată putea lua în considerare, din oficiu, în orice stare a procesului, încălcările dispozițiilor legale care constituiau motiv de nulitate relativă, dar numai dacă anularea actului era necesară pentru aflarea adevărului și justă soluționare a cauzei. |
Întrucât nu au intervenit eleente noi de natură avea determinamodificarea jurisprudenței mai sus invocat atât soluția cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezența cauză | Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezența cauză. |
Pentru condiție expuse mai sus în temeiul art. 146 lit. d ) și al art. 147 alină ( 4 ) din Constituție al art. 1-3 al art. 11 alin. ( 1 ) lti. A.d ) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 cu unanimitate de sufragiu | Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, |
Respinge că inadmisibilă excepția deneconstituționalitate a dispzoițilior art. 92 alin. ( 2 ) dim Codul procedură de penală excedție ridicată de David Ioan Cicero în Dosarul rn. | Respinge, că inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de David Ioan Cicero în Dosarul nr. |
1.250/117/2017/a1 al Curțiide Apel Cluj Secția peаală și de minori | 1.250/117/2017/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori. |
Respinge ca neîntemeiată abatere de neconstituționalitate ridicată de David Ioan Cicero în Dosarul nf. 1.250/117/2017/a1 al Curții de Apel Cluj Secția penal și de minori constată și că dispozițiile art. 172 alin. ( 12 ) art. 281 alin. ( 1 ) și art. 347 alin. ( 4 ) din Cocul de procedurile penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate | Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de David Ioan Cicero în Dosarul nr. 1.250/117/2017/a1 al Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și constată că dispozițiile art. 172 alin. (12), art. 281 alin. (1) și art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. |
Definitivă general obligatoriile | Definitivă și general obligatorie. |
Decizia se comunică Curții de Apel Cluj Secția penală și de minorn și publică în Monitorul Oficial al Romnâiei Parte Î. | Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea Î. |
Pronunțată în ședința di data de 20 octombrie 2020 | Pronunțată în ședința din data de 20 octombrie 2020. |
prof. dr. univ. VALER DORNEANU | prof. univ. dr. VALER DORNEANU |
deciziei n. 518 din 30 iunie 2020 | DECIZIA nr. 518 din 30 iunie 2020 |
referitoare la excepția de neconstituționalitatea a dispozițiilor art. 38 alin.l ( 6 ) din Legea-cadru br. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice | referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice |
MONITORUL OFICIAL nr. 14 dihn 7 inauarie 2021 | MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 7 ianuarie 2021 |
Cu participarea reprețzentantului Ministerului colectiv acuzare Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi | Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. |
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. ( 6 ) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit dxin fondurib publice excepție ridicată de Laura Crenguța Dumitru în Dosarul nr. 17.318/3/2018* alTribunalului București Secția a II -a de contencios și fical care și formează obiectul Dosarului Constituționale nr. 291D/2020 | Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Laura Crenguța Dumitru în Dosarul nr. 17.318/3/2018* al Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 291D/2020. |
La pelul nominal se prezintă pentru autoaea excepției de neconstituționalitate avocat Magdalena Ioniță din Barou București cu împuternicire avocațială depusă la dosa lipsind celălaltcelalaltcellalt părți | La apelul nominal, se prezintă pentru autoarea excepției de neconstituționalitate doamna avocat Magdalena Ioniță din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. |
Procedura citare de este legal îndeplinită | Procedura de citare este legal îndeplinită. |
Cauză ifind în stare de părere președinteleCurții acord cuvântul reprezentanței părții prezente care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate invocând încălcarea art. 16 art. | Cauză fiind în stare de judecată, președintele Curții acorda cuvântul reprezentanței părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, invocând încălcarea art. 16, art. |
41 și arta 44 din Cnstituție | 41 și art. 44 din Constituție. |
În continuare președintele decerna cuvântul reprezentantului ministerului Public care upne concluzii derespingere ca neîntemeiată a excgeptiei de neconstituționalitate | În continuare, președintele acorda cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. |
aâvnd îs actele vedere lucrările dosarului constatăurmătoarele | având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: |
Prin Încheierea din 17 decembrie 2019 pronunțată în Dosarul nr. 17.318/3/2018 * Tribunalul București Secția a II -a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. ( 6 ) din Legea-cadru hr. 153/2017 privind salarizarea personal plătit din fonduri publice excepție ridicată de Laura Crenguța Dumitru într- o cauză având ca obiect un litigiu privind salarizarea | Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 17.318/3/2018*, Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Laura Crenguța Dumitru, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind salarizarea. |
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteai susține în esență că dispozițigle legale criticate creează o situatie discriminatorie și un tratament inegal în privința drepturilor salariale înțre funcționarii publici cu funcție de conducere și restul personalului respectiv funcționari publici cu studii superioare gradulasistent funcționari publici cu studii medii toate gradele profesionale precum și personalul contractual studii superioare și studii medii care beneficiază de la 1 ianuarie 2018 de salrîul aflat în plată la 31 decembrie 2017 majorat cu 25% fața de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 | În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate creează o situatie discriminatorie și un tratament inegal în privința drepturilor salariale între funcționarii publici cu funcție de conducere și restul personalului, respectiv funcționari publici cu studii superioare - gradul asistent, funcționari publici cu studii medii - toate gradele profesionale, precum și personalul contractual - studii superioare și studii medii, care beneficiază de la 1 ianuarie 2018 de salariul aflat în plată la 31 decembrie 2017, majorat cu 25% fața de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017. |
În urma punerii în aplic-are a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarozarea personalului plătit diin fonduri publice salariilede bază brute stabilite în de grila salarizare pentru nivelul anului 2022 aferente funcționarilor publicii cu funcție de conducere sunt fața inferioare des cele aflate deja înplată la 31 decembrie 2017 | În urma punerii în aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariile de bază brute stabilite în grila de salarizare pentru nivelul anului 2022 aferente funcționarilor publici cu funcție de conducere sunt inferioare fața de cele aflate deja în plată la 31 decembrie 2017. |
Există o discriminare fața de salariile de bază utila pentru personal de specialitate medico-sanitarcare îndeplinește aceleașicondiții de studii și vechime în muncă darâ care nu profesional sunt funcționari pbulci ci doar personal contractual | Există o discriminare fața de salariile de bază prevăzute pentru personalul de specialitate medico-sanitar care îndeplinește aceleași condiții de studii și vechime în muncă, dar care profesional nu sunt funcționari publici, ci doar personal contractual. |
Or funcționraii publici au obligația să întocmai respecte regimul al juridic conflictului de interese și al incompatibilităților stabilii cuvenit legii | Or, funcționarii publici au obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților, stabilite potrivit legii. |
Cu atât mai mulț se impune un regim de salarizare mai favorabil raportat l-a celelalte categorii de personal care nu sunt supuse aceluiașii rzestrictiv | Cu atât mai mult se impune un regim de salarizare mai favorabil raportat la celelalte categorii de personal care nu sunt supuse aceluiași regim restrictiv. |
Tribunalul București Secția a II -a de contencios administrativ șif fiscal arăta căprevederile criticate nu încalcă art. 16 art. 41 și rat. 44 din Consțituție | Tribunalul București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal arăta că prevederile criticate nu încalcă art. 16, art. 41 și art. 44 din Constituție. |
prevederilor art. 30 alin. ( 1 ) din Legea nr. 47/1992 actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului Guvernului și Avocatului pentru a -și exprika punctele de vedere asupra excepției neconstituționalitate de | Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. |
Președinții celor două Camere ale Parlamentului Guvernul și Avocat Poporului nu au comunicat punctele lorde vedere asupra de excepției neconstituționalitate | Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. |
examinând isprăvire de sezizaie raoprtul întocmi de judecătorul-raportor susținerile părții prezente concluizie procurorului dispozițiile legale criticate raportate la prevederi Constituției precum și Legea nr. 47/1992 reține următoarele | examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: |
Curtea Constituțional a flst legal și sesizată este comoetența până dispozițiilor art. 146 lit. d ) din Constituție precum și al art. 1 alin. ( 2 ) ake art. 2 3 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 să soluționeze excepția de neconstituționalitate | Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. |
Obiectul excepții de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. ( 6 ) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr 492 din 28 iunie 2017 care au următorul cuprins „ ( 6 ) Un loc în care începând cu 1 ianuarie 2018 salariile de bază soldele de funcție/salariile de funcție indemnizațiile prin încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezenței legi pentru anul 2022 devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate se acordă cele stabilite să anul 2022 “ | Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „(6) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezenței legi pentru anul 2022 său devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ |
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticat încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind principiul egalității în fața lebii art. 41 priind dreptul la muncă componență în sa privind dreptul la salariuși în art. 44 privind dreptul de proprietate | În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind principiul egalității în fața legii, art. 41 privind dreptul la muncă în componență sa privind dreptul la salariu și în art. 44 privind dreptul de proprietate. |
Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constata referitor la prevederileart. 38 alin. ( 6 ) diân Legea-cadru rn. 153/2017 cm s- a mai pronunțat prin Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019 publicată în Monitorul Oficial României Partea I nr. 58 din 29 ianuarie 2020 respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată | Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata, referitor la prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, că s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. |
Cu acel prilej Curtea a constatat că stabilirea prin art. prevederile 38 alin. ( 6 ) din Legea-cadru nr. 153/2017 a unei limite a cuantumului salariului de bază soldelor de funcție/salariilor de funcție indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite potrivit acestei legi la nivelul prevăzut de lege pentru anu 2022 are un caracter tehnic fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publie | Cu acel prilej, Curtea a constatat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. |
Integrade regulilor privind aplicarea etapizată a legii prevederile legale xriticate vizează eglarea în timp a disfunționalităților existentw în domeniul salarizării personal piătit din fonduri publice prin lmitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege | Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. |
O asemenea soluție este legislativă circumscrisă scopului urmărit de legiuitor astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017 si anume acela de „ eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare “ și vizează în ansamblu toate categoriile personal de plătit din fonduri publice | O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, si anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. |
Curtea Constituțională a reiterat că stabilirea principiilor și al condițiilorconcrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intra în atribuțyile exclusive ale legiuitor | Curtea Constituțională a reiterat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intra în atribuțiile exclusive ale legiuitorului. |
Constituția prevede în arot. 41 alin. ( 2 ) printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii „ instituirea unui salariu miniim brut pe țară “ fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia ( a se vedea spre exemplu Deiczia nr. 706 din 11 septebrie 2007 pulbicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 714 din 23 octombrie 2007 ) | Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). |
De asemenea Curtea a statuat ca legiuitorul are competențe de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existnete un moment dat ( a se vedea spre exemplu Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 127 din 17 februarie 2017 Decizia nr. 291 din 22 mai 2014 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 451 din 20 iunie 2014 și Decizia nr 31 din 5 februarie 2013 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 266 din 13 mai 2013 ) | De asemenea, Curtea a statuat ca legiuitorul are competența de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). |
În acelașisens este șijurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia statele se bucură de o largă marja de apreciere pentru a să determinați oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din rugetul de stat si anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005 pronynțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei paragraful 23 Hotărârea din 8 decembrie 2009 pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei paragraful 59 Hotărârea din 2 februarie 2010 pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei paragraful 57 Decizia din 6 decembrie 2011 pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României paragraful 15 | În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marja de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, si anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. |
Înraport cu cele enunțate și aplicând aceste considerente de principiu în prezența cauză Curtea a reținut că prevederile legale cricate prin conținutul lor normativ nu pun în discuție o restrângerii a exercițiului drptului fundamental lasalariu sensul în art. 53 din Constituție ci vizează o redimensionare a politicii salariale un cazul personalului plătit din fonduri publice aspect căruiacărui se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului | În raport cu cele enunțate și aplicând aceste considerente de principiu în prezența cauză, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. |
Referitor la invocarea dreptului la respectarea unui „ bun “ prevăzut de at. 1 din Primul Protocol adițional la Comvenția pentru apărarea drepturilor olului și a libertățilorfundamentale Curtea a observat că potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în Convenție nu se coniferă dreptul de a primi în continuare un salariu într- un anumit cuantum ( a vedea se în acest sens Hotărârea din 19 aprilie 2007 pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei paragraful 94 ) | Referitor la invocarea dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). |
Prin urmare stabilirea prin lee a une limite a aoariilor debază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut penru anul 2022 nu aer semnificația încălcării regulilor fundamentale și convenționale invocate | Prin urmare, stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu are semnificația încălcării regulilor fundamentale și convenționale invocate. |
În ceea ce privește aspectele referitoare l-a scăderea venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017 Curtea a reținut că în realitate critixile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altro prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătitdin publice fonduri începând cu 1 ianuarie 2018 precum | În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 fața de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018, precum: |
Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal care a prevăzut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat si art. 7 alin. ( 2 ) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene potrivit căruia „ Sumele aferente contribuțiilodr de asigurări sociale sau după caz contribuțiilor individuale la bugetu de stat datorate de personalul plătit din fonduri publice astfel um sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acorda în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. ( 3 ) lit. a ) din Legea-cadru nr. 153/2017 “ | Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care a prevăzut transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, si art. 7 alin. (2) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, potrivit căruia „Sumele aferente contribuțiilor de asigurări sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017“. |
De asemenea reminând că situția obiectiv diferită în care se aflnă diferite cjattegorii de persoane plătite din fonduri publice justifica și chiar impune un tratament juridic diferit ( a se vedea spre exemplu Decizia nr. 436 din 8 iuiie 2014 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 523 din 14 iulie 2014 paragraful 20 ) Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. | De asemenea, reținând că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifica și chiar impune un tratament juridic diferit (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, paragraful 20), Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. |
( 6 ) din Legea-cadru r. 153/2017 nu sunt pdin însuși conținutjl l-or contrare art. 16 alin. ( 1 ) din Constituție | (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție. |
În aceleiași timp Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de legeare în vedere compatibilitatea cu acestuia dispozițiile constituționale pretins încălcate iar nu cmpararea prevederilor mai mult legi său texte legale într ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției | În același timp, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi său texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. |
Procedându -se altfel sar ajunge inevitabil la concluzia că deși fiecare dintre dispozițiile legale este numai coexistența lor ar pune în discunie constituționalitatea uneia dintre elme | Procedându-se altfel sar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. |
Rezultă deci că întro astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea ci una de coordonare a legislației în vigoare de competență autorității legiuitoare ( a se vedea în acest sens Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României partea I fr. 350 din 27 iulie 2000 Decizia nr. 81 din 25 mai 1999 publicată în Monitorul Oficial a-l României Partea I nr. 325 din 8 iulie 1999 sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003 publicată în Mnoitorul Oqficial al României Partea I nr. 79 din 7 februarie 2003 ) | Rezultă deci că întro astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competență autorității legiuitoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003). |
Sub acestei aspect Curtea a observat că pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea buegtarilor reglementarea salarizării personalului plătit din fdonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex care în mod necesar presupune în timp o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac partedin fondul activ al legislației aspecte de competența autorității legiuitoare | Sub acest aspect, Curtea a observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. |
Astfel în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. ( 6 ) din Legea-cadru nr. 153/2017 legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului lr. 91/2017 petru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salatizjarea personalului pltit din fonduripublice publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 276 din 28 martie 2018 stabilind prin art. ÎI ca „ Începând cu luna aprilie 2018 în aplicarea prevederilor art. 38 alin. ( 6 ) din Legea-cadru nr. 153/2017 din cauza salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu tunare și completările ulterioare inclusiv cu cele aduse prin prezența lege salariul de bază va fi recalculat după caz prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. ( 3 ) la salariile de bază stabilite în anexele la lege “ | Astfel, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, stabilind prin art. ÎI ca „Începând cu luna aprilie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezența lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege.“ |
În același sens prin art el din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personaluluiplătit in fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1.029 din 4 decembrie 2018 „ Începând cu luna decembrie 2018 în aplicarea prevederilor art. 38 alin. ( 6 ) din Legea-cadru nr. 153/2017 salarizarea privind personalului plătit din fobduri publice cu modificările și completările ulterioare inclusiv cu cele aduse prin prezența lede salariul de bază va fi recalculat după caz prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. ( 3 ) la salariile de bază stabilite în anexele la lege “ | În același sens, prin art. ÎI din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 4 decembrie 2018, „Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezența lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege“. |
De asemene prit articolul unic pct. 6 din Ordonanță de urgență a guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 433 din 22 mai 2018 s- a stabilit ca „ Începând ucu luna mai 2018 în situația în careveniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezenței leаi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să să acoperi diferență în măsura în care persoana desfășoară își activitatea în aceleași condiții | De asemenea, prin articolul unic pct. 6 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, s-a stabilit ca, „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezenței legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferență, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. |
uma compensatorie este cuprinsă în salariul lunaz și nu se ia în calcul la detrminarea limitei prevăzute la art. 25 | Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. |
Suma compensatorie se determina lunare pe perioada în car se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia | Suma compensatorie se determina lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia. |
În plus uCrtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru 153/2017 nonrroluuli de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională aceasta revenind autorităților publice responsabile iar în caz de litigiu instanțelor judecătorești | În plus, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. |
Întrucât nu au intervenit element noi de na tură să determine reconsiderareajurisprudenței Cruții Constituționale atât soluția cât și considerentele cuprinse în deciziile mnțiomatr își păstrează valabilitatea și în cauza de ață | Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. |
Prni urmare Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale al arte 16 art. 41 art. 44 dein Constituție | Prin urmare, Curtea nu poate reține încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 art. 41, art. 44 din Constituție. |
să considerentele expuse mai sus în temeiul art. 146 lit. d ) și al art. 147 alin. ( 4 ) din Constituție precum și al ar. 1-3 alor art. 11 alin. ( 1 ) lit. A.d ) și al art. 29 Legea nr. 47/1992 cu unanimitate e voturi | Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, |
Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Laura Crenguța Dumitru în Dosarul nr. 17.318/3/2018* al Tribunaluelui București Secția a II -a de contencios administrativ și fiscalși constată căprevederile art. 38 alint ( 6 ) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate | Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laura Crenguța Dumitru în Dosarul nr. 17.318/3/2018* al Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. |
Deifnitivă și general obligatorie | Definitivă și general obligatorie. |
fecizia se comunica Tribunalului București- Secția a II -a de contencios administrativ și fiscal se publică în Monitorul Oficial al României Partșea ÎS | Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea Î. |
Pronunțată în ședința din data ie 30 iunie 2020 | Pronunțată în ședința din data de 30 iunie 2020. |
prof. univ. dr. VALER | prof. univ. dr. VALER DORNEANU |
ORDIN nr. 1.033 din 3 iuniă 2020 | ORDIN nr. 1.033 din 3 iunie 2020 |
privind recunoașterea calificărilor profesionale să profesie reglementate în România penrtu care Autoriiitatea Rutieră Română A.R.R. este autoritate competența | privind recunoașterea calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate în România pentru care Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. este autoritate competența |
MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 23 iunie 2020 | MONITORUL OFICIAL nr. 537 din 23 iunie 2020 |
primi în vedere Referatul Direțciei transport rutier nr. 14.679 din 8.04.2020 prin care se supun spre aprobare Normele privind recunoașterea calificărilor profesionale în cazul profesiilor reglementate în România pentru care Autoritatea Rutieră Română- A.R.R. sete desemnată for competența | Având în vedere Referatul Direcției transport rutier nr. 14.679 din 8.04.2020, prin care se supun spre aprobare Normele privind recunoașterea calificărilor profesionale în cazul profesiilor reglementate în România pentru care Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. este desemnată autoritate competența, |
în conformitate ci prevederile art. 37 alin. ( 1 ) din Lege nr. 200/2004 privindrecunoașterea dpiloemlor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România cu modificările și completările ulterioare | în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (1) din Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, |