wrong
stringlengths 6
15.2k
| right
stringlengths 10
15.2k
|
|---|---|
Se mai arată că sesizarea instațnei cu rechizitoriu se realizează de catre wubiecți procesuali oficiali car sunt împuternicițiai statului în promovarea acțiunii penale respectiv procurorii organizați în parchete care funcționau pe langă intanțele judecătorești | Se mai arată că sesizarea instanței cu rechizitoriu se realizează de catre subiecți procesuali oficiali care sunt împuterniciți ai statului în promovarea acțiunii penale, respectiv procurorii, organizați în parchete care funcționează pe langă instanțele judecătorești. |
Pentru aceste motive se susține că rolul rechizitoriului în realizarea justiției pznale este capiital motiv pentru cafe nelegală lui întocmire dkate compromite iremediabil în-suși dezideratul justiție | Pentru aceste motive, se susține că rolul rechizitoriului în realizarea justiției penale este capital, motiv pentru care nelegală lui întocmire poate compromite iremediabil însuși dezideratul justiției. |
Se mai susține că acestui reglementarea caz de nulitate atbsohută ar fi justificată de faptul că neregularitatea actului de sesizare a instanței reprezintă un caz distinct de restituire a dosarului la procuror în procedura camerei preliminare conform arht. 346 alina ( 3 ) lit. a ) Din Codul de procedură penală | Se mai susține că reglementarea acestui caz de nulitate absolută ar fi justificată de faptul că neregularitatea actului de sesizare a instanței reprezintă un caz distinct de restituire a dosarului la procuror în procedura camerei preliminare, conform art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală. |
Or în cazul restituirii pentru nelegalității motivul unui act de urmărire penală este evident că legiuitorul are în vedere un caz de nulitate absolută și nu o mulitate relativă care nu poate avea o asemenea consecința decât dacă afectează toate actele de penală efectuate în cauze | Or, în cazul restituirii pentru motivul nelegalității unui act de urmărire penală, este evident că legiuitorul are în vedere un caz de nulitate absolută, și nu o nulitate relativă, care nu poate avea o asemenea consecință decât dacă afectează toate actele de urmărire penală efectuate în cauză. |
Se face trimitere de asemenea la Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017 arătându -se ca nulitatea relativă nu poate oferi o garanție pentru suficientă înlăturarea consecinșelorn nelegalei sesizări ntrucat vătămarea produsă fi imposibil de dovedit | Se face trimitere, de asemenea, la Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, arătându-se ca nulitatea relativă nu poate oferi o garanție suficientă pentru înlăturarea consecințelor nelegalei sesizări, întrucat vătămarea produsă este imposibil de dovedit. |
Cu privire la dispzițiile art. 347 alin. ( 4 ) din Codul de procedurii penală susține că acestea sunt neconstituționale întruca exclud posibilitatea invocării n cadrul procedurii camerei introductiv în etapa contestației a nulităților relative daca nu au fost invocate în etapa procesuală precedentă | Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, se susține că acestea sunt neconstituționale, întrucat exclud posibilitatea invocării, în cadrul procedurii camerei preliminare, în etapa contestației, a nulităților relative daca nu au fost invocate în etapa procesuală precedentă. |
Se susține că o asemenea procedura împiedica evaluarea decatre juecătr a importanței încălcării dispozițiilor legale în cauza și nu ține seama de împrejurarea că realizaea judecății depinde în mod decisiv de elementele de probăreținute în cadrul proceduri caemrei preliminare | Se susține că o asemenea procedura împiedica evaluarea de catre judecător a importanței încălcării dispozițiilor legale în cauza și nu ține seama de împrejurarea că realizarea judecății depinde, în mod decisiv, de elementele de probă reținute în cadrul procedurii camerei preliminare. |
sine susținurăm că țextul criticat omite totodată împrejurarea că procedura de soluționare a contestației nu reprezintă o etapă distinctă în desfășuraera procesului penal ci aparține procedurii cameră_obscură preliminare | Se susține că textul criticat omite, totodată, împrejurarea că procedura de soluționare a contestației nu reprezintă o etapă distinctă în desfășurarea procesului penal, ci aparține procedurii camerei preliminare. |
Pentru acest motiv se susțîne că judecătorul de cameră preliminar dini cadrul primei instanțe nu poate avea o competență diferită și nici inimă limitate înceea ce privește realizarea obiectului procedurii de cameră preliminară în ansamblul său | Pentru acest motiv, se susține că judecătorul de cameră preliminară din cadrul primei instanțe nu poate avea o competență diferită și nici puteri limitate în ceea ce privește realizarea obiectului procedurii de cameră preliminară, în ansamblul său. |
Se susține de asemenea că acest aspect contravine dispozițiilor art. 282 ( 4 ) in Codul deprocedură penală care prevăd mod în expres că nulitățile elatie fi pot invocate pana la încheierea procedurilor de cameră preliminară dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale său în cursul camerei preliminare | Se susține, de asemenea, că acest aspect contravine dispozițiilor art. 282 alin. (4) din Codul de procedură penală, care prevăd, în mod expres, că nulitățile relative pot fi invocate pana la încheierea procedurii de cameră preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale său în cursul camerei preliminare. |
Se susține de asemenea că prevederile art. 347 alin. ( 4 ) dinCodul procedură penală nu fac diferența între încălcarea dispzițiilor legale care pot afectaînfăptuirea justiției și cele care păzi doar private interesele ale părților uși ale persoanei vătămate | Se susține, de asemenea, că prevederile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală nu fac diferența între încălcarea dispozițiilor legale care pot afecta înfăptuirea justiției și cele care protejează doar interesele private ale părților și ale persoanei vătămate. |
or nulitățile relative protejează și intereul public nu doar interes procesuale individuale | Or, nulitățile relative protejează și interesul public, nu doar interesele procesuale individuale. |
În finelui se arată că imposibilitatea invocării altor nulități relative decât cele invocate în fața de aemră preliminară de la instanța fond face imposibilă invocarea acelor nulități referitoare la încălcarea dispozițiilor licit privind administrarea probelor în etapa camerei prelimnrae | În fine, se arată că imposibilitatea invocării altor nulități relative decât cele invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond face imposibilă invocarea acelor nulități referitoare la încălcarea dispozițiilor legale privind administrarea probelor în etapa camerei preliminare. |
Curteade Apel Cluj Secția penală și def minori opinează că excepțka de neconstituționalitate eset neîntemiată | Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. |
Referitor la art. 172 alin. ( 12 ) din Codul de procedură pwnală se susține că acesta nu negară dreptul suspectului sau al inculpatului de a solicita efectuarea unei expertize ci lasă la aprecierea organelor judiciare utilitatea efectuării ei indiferent dacă aceasta necesitate sete impusă de nelămurirae organului judiciar său de susținerile părților prin care acestea contesta raportul de constatare | Referitor la art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, se susține că acesta nu neagă dreptul suspectului sau al inculpatului de a solicita efectuarea unei expertize, ci lasă la aprecierea organelor judiciare utilitatea efectuării ei, indiferent dacă aceasta necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar său de susținerile părților prin care acestea contesta raportul de constatare. |
Se arată că nistanța judecată de nu este obligată să adopte concluziile raportului de constatare sau cyiîar de expertiză iar valoarea loir probantă nu este prestabilita de dispozițiile Codului de procedură penală acestea fiind supuse conform art. 103 alin. ( 1 ) din cod de procedură penală liberei aprecieria judiciare organelor în urma evaluării tuturor probelor administrarăți în cauză | Se arată că instanța de judecată nu este obligată să adopte concluziile raportului de constatare sau chiar de expertiză, iar valoarea lor probantă nu este prestabilita de dispozițiile Codului de procedură penală, acestea fiind supuse, conform art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. |
Se însemna că juridică potrivit căreia efecutarea expertizei nu sete obligatorieîn ipoteza reglementase la art. 172 alină ( 12 ) din Codul de procedură penală are ca scopasigurarea dreptului la un proces echitabil prin soluționarea cauzelor într- un termen rezonabil | Se arată că soluția juridică potrivit căreia efectuarea expertizei nu este obligatorie în ipoteza reglementată la art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil prin soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. |
Cu privire la dispozițiile art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală se susține că acestea nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare și că în ipoteza luării unor declarații martori în etapa penale urmăririi fără ca numele cestora stă fie aduse la cunoștința apărătorului inculpatului inculpatul sau oricare dintre părți pot contesta și pot formulă obiecții și precizări cu privire la aceste declarații putând solicită reaudierea martorilor | Cu privire la dispozițiile art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, se susține că acestea nu încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare și că, în ipoteza luării unor declarații de martori, în etapa urmăririi penale, fără ca numele acestora să fie aduse la cunoștința apărătorului inculpatului, inculpatul sau oricare dintre părți pot contesta și pot formulă obiecții și precizări cu privire la aceste declarații, putând solicită reaudierea martorilor. |
Mai mult se arată că în etapa cercetării judecătorești caeeași martori vor fi audeați nemjilocit în condiții de contradictorialitate porbelesc neavând valoare dinainte stabilită | Mai mult, se arată că, în etapa cercetării judecătorești, aceeași martori vor fi audiați nemijlocit, în condiții de contradictorialitate, probele neavând valoare dinainte stabilită. |
Referitor la art. 281 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penală se susține că lipsa menționării exprese în categoria nulităților absolute a dispozițiilor legale sesizarea privind instanței nu încalcă dreptul la un proces echitabil câtă vreme sesizarea instanței face obiectul unei întregi procedura respectiv a procedurii camerei preliminare care constituiți un filtru în cadrul căruia este verificată și legalitatea sesizării instanței | Referitor la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, se susține că lipsa menționării exprese în categoria nulităților absolute a dispozițiilor legale privind sesizarea instanței nu încalcă dreptul la un proces echitabil, câtă vreme sesizarea instanței face obiectul unei întregi proceduri, respectiv a procedurii camerei preliminare, care constituie un filtru în cadrul căruia este verificată și legalitatea sesizării instanței. |
Cu privirea la dispozițiile art. 347 alin. ( 4 ) dinCodul de procedură penală se susține că legiuitorul a limitat cazurile de nulitate relativă ce pot fi invocate în etapa contestației formulate îmupotriva încheierii pronunțate de judecătorului de preliminară cameră la cauzele de nulitate invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond pentru aasigura soluționarea cu celeritate a procesului penal | Cu privire la dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, se susține că legiuitorul a limitat cazurile de nulitate relativă ce pot fi invocate în etapa contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară la cauzele de nulitate invocate în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța de fond pentru a asigura soluționarea cu celeritate a procesului penal. |
Se mai arată că procedura camerei preliminare are un literă contradictoriu la ea putând |se| implica inculpatul car are posibilitatea în acest fel să formuleze apărările pe care le consideră necesare | Se mai arată că procedura camerei preliminare are un caracter contradictoriu, la ea putând participa inculpatul, care are posibilitatea, în acest fel, să formuleze apărările pe care le consideră necesare. |
Potrivit prevederilor art. 30 alin. ( 1 ) din Legea nr. 47/1992 încheierea de sesizare a fost președinților celor două Camere male Parlamentului guvernului și Avoatului Poporului pentru a -și exprima punct de vedere asupra excepției de neconstituționalitate | Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. |
Președinții celor două Camere ale Parlamentului guvernele și Avocatul Poporului nu au comunicat dunctele de lor vedere asupra excepției de neconstituționalitate | Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. |
examinând încheierea de sesizare raportul întiocmit de judecătorul-raportor concluziile procurorului dispozițiile letale criticate raportate la orevederile constituții precum și Legea nr. 47/1992 reține următoarele | examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: |
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d ) din constituțiile precum și ale art. 1 alin. ( 2 ) alie art. 2 3 10 și 29 din Legea 47/1992 să soluționeze excepțiap de neconstituționalitate | Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. |
„ Avocatul suspectului său inculpatului poate solicita să fii încunoștințat de și data ora efectuării actuluide udmărirle penală ori a audierilor realizate de judecătorul de drepturi și libertăți | „Avocatul suspectului său inculpatului poate solicita să fie încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți. |
se Încunoștințarea face prin notifiare telefonică fax e-v mail sau prin alte asemeneamijloace încheindu -se în acest sens un proces-verbalo | Încunoștințarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. |
„ După finalizarea raportului de constatare cănd organul judiciar apreciază că fi necesară opinia unui expert su când concluziileraportului de constatare sunt contestate se poate dispune efectuarea unși expertiză | „După finalizarea raportului de constatare, cănd organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert său când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize. |
„ ( 1 ) Determina aplicarea întotdeauna nulității dispozițiilor încălcarea privind:a ) compunerea complet de jupecată | „(1) Determina întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind:a) compunerea completului de judecată; |
b ) competența mateirală și personală competența a instanțelorjudecătorești atunci când judecată a fost efectuată de o instanță iferoară celei legal competențe | ... b) competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecată a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competențe; |
c ) publicitatea ședințwi de judecai | ... c) publicitatea ședinței de judecată; |
d ) participaera procurorului arunci cvnd participarea sa este obligatorie potrivitlegii | ... d) participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; |
e ) prezenta suspectului său inculpatului a atuni când participarea sa este potrivit obligatorie legii | ... e) prezenta suspectului său a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; |
f ) asistarea de catre avocat a suspectului său a inculpatului precum și a celorlalte părțoi atunci ând asistențăeste obligatră | ... f) asistarea de catre avocat a suspectului său a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistență este obligatorie. |
„ În soluționarea contestației nu pot fi nvocate său ridicate din ofiiu alte cereri său excepi decât cele invocat ridiacte din oficiu în fața judecătorului sub cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesiztae cu rechizitoriu cu excepția cazurilor de nulitate absolută | „În soluționarea contestației nu pot fi invocate său ridicate din oficiu alte cereri său excepții decât cele invocate său ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu, cu excepția cazurilor de nulitate absolută. |
Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) cu privire la statul de drept și la calitatea legii art. 11 alin. ( 1 ) și ( 2 ) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern art. 20 alin. ( 1 ) refertoare la tratatele internaționale privind drepturile omului art. 21 alin ( 1 ) -( 3 ) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil art. 24 referitor la dreptul la apărare art. 53 cub privire la restrâgnerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 132 alin. ( 1 ) cu privire la statutul procurorilor precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la drept la proces un echitabil | Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) cu privire la statul de drept și la calitatea legii, art. 11 alin. (1) și (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 alin. (1) referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 132 alin. (1) cu privire la statutul procurorilor, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil. |
Examinând excepțiade neconstituționalitate Cutea constată că referitr la dispozițiile art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală autorul excepției nu frmulează veritabile critici de neconstituționalitate ci solicită completarea textului criticat așa încât să acesta prevadă în mod expres dreptul avocatului inculpatului său suspectului de a fi încunoștințat cu privire la nume martorukiu ce urmează a fi audiat de catre judecătorul de drepturi și libertăți | Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, referitor la dispozițiile art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală, autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci solicită completarea textului criticat așa încât acesta să prevadă în mod expres dreptul avocatului inculpatului său suspectului de a fi încunoștințat cu privire la numele martorului ce urmează a fi audiat de catre judecătorul de drepturi și libertăți. |
În acest sens autorul invocă aspevte ce țin de domeniul interpretării și aplicării dispozițiilorlegale criticate de cafre organelejudiciare | În acest sens, autorul invocă aspecte ce țin de domeniul interpretării și aplicării dispozițiilor legale criticate de catre organele judiciare. |
Or conform art. 2 alin. ( 3 ) din Legeanr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale „ Curtea Constituțională se ponunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată fără a putea modifica sțu completă prevederile supuse controlului “ | Or, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica său completă prevederile supuse controlului“. |
Mai mult dispozițiile leagie criticate preăvd încunoștințarea avocatului suspectului sau al inculpatului cu privire la data și ora efectuării audierii de catre judecătorul de drepturi și libertăți fără a exclude transmiterea numeluipersoanei ce urmează a fi audiată formula de referire la această în cuprinsul încunoștințării constituind mai degrabă o problemă de aplicare a prevederilor art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedură penală de către fiecare organ judiciar în parte | Mai mult, dispozițiile legale criticate prevăd încunoștințarea avocatului suspectului sau al inculpatului cu privire la data și ora efectuării audierii de catre judecătorul de drepturi și libertăți, fără a exclude transmiterea numelui persoanei ce urmează a fi audiată, formula de referire la această în cuprinsul încunoștințării constituind, mai degrabă, o problemă de aplicare a prevederilor art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală de către fiecare organ judiciar în parte. |
De asemeаnea potrivit art. 94 alin. ( 1 ) din Codul de procedurăpenală avocatul are dreptul de solicita a consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal având posibilitatea de a cunoaște numlee martorului ce urmează a fi audiat | De asemenea, potrivit art. 94 alin. (1) din Codul de procedură penală, avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal, având posibilitatea de a cunoaște numele martorului ce urmează a fi audiat. |
Pentu aceste motive excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 92 alin. ( 2 ) din Codul de procedurăpenală este inadmisibilă | Pentru aceste motive, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 92 alin. (2) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. |
În ceea ce prevederile privește art. 172 alin. ( 12 ) din Codul de procedură penală Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare prin Decizia nr. 729 din 21 noiembrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 148 din 16 februarie 2018 Decizia nr. 262 din 24 2018 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 587 dni 11 iulie 2018 și Decizia nr. 531 din 24 septembrie 2019 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 965 din 29 noiembrie 2019 prin care excepțiile de neconstituționalitate invocate au fost respinse că neîntemeiate | În ceea ce privește prevederile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală, Curtea constată că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 729 din 21 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 16 februarie 2018, Decizia nr. 262 din 24 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 11 iulie 2018, și Decizia nr. 531 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 29 noiembrie 2019, prin care excepțiile de neconstituționalitate invocate au fost respinse, că neîntemeiate. |
Prin recizia nr. 262 din 24 aprilie 2018 paragrafele 14-26 și Decizia nr. 531 din 24 septembrie 2019 daragrafele 14-24 Curte a constatat că prevederile legale criticate astfel cum au fost modificaste prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016 dispun cu privire la posibilități efectuării unei expertize atunci cand concluziile raport de constatare sunt contestate | Prin Decizia nr. 262 din 24 aprilie 2018, paragrafele 14-26, și Decizia nr. 531 din 24 septembrie 2019, paragrafele 14-24, Curtea a constatat că prevederile legale criticate, astfel cum au fost modificate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 18/2016, dispun cu privire la posibilitatea efectuării unei expertize atunci cand concluziile raportului de constatare sunt contestate. |
An redactarea anterior modificarîi prin ordonanță mai sus menționată efectuarea unei expertize eră dacă pățile contestau coаculziile raportului de constatare | În redactarea anterioară modificării prin ordonanță mai sus menționată, efectuarea unei expertize eră obligatorie dacă părțile contestau concluziile raportului de constatare. |
Așa fiind Curtea a reținut că în cauzadedusă judecății autoarea excepției a aprciat că prin modificarea astvel operată îi sunt afectate dreptul la un proces echitabil și la apărare fiind lăsată la discreția organului judiciar dispunereaefectuării un expertize | Așa fiind, Curtea a reținut că, în cauza dedusă judecății, autoarea excepției a apreciat că, prin modificarea astfel operată, îi sunt afectate dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, fiind lăsată la discreția organului judiciar dispunerea efectuării unei expertize. |
Curtea a consаtatat că astfel o de critică nu poate fi prmită deoarece dispozițiile art. 172 alin. ( 12 ) din Codul de procedură penală nu dreptul refuză suspectului/inculpatului sau al oricărei alte persoane interesate de a contesta final raportului de constatare ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupră utilității efectuării unei expertize | Curtea a constatat că o astfel de critică nu poate fi primită, deoarece dispozițiile art. 172 alin. (12) din Codul de procedură penală nu refuză dreptul suspectului/inculpatului sau al oricărei alte persoane interesate de a contesta concluziile raportului de constatare, ci conferă organului judiciar competența de a aprecia asupră utilității efectuării unei expertize. |
Împrejurarea ca subsecvent constatării efectuarea unei expertize este condiționată de aprecierea necesității sale indiferent dacă aceasta necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar or de aspectele înserate de părți în momentul contestării raportului de constatare nu este de natură a aduce atingere dreptului la apărările al părților care au posibilitatea de a formula cereri în față organului de urmărire penală și instanțelor judecătorești de a a solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor inclusiv de a solicita efectuarea unei expertize și de aexercita căile de atac prevăzute de leghe | Împrejurarea ca, subsecvent constatării, efectuarea unei expertize este condiționată de aprecierea necesității sale, indiferent dacă aceasta necesitate este impusă de nelămurirea organului judiciar ori de aspectele înserate de părți în momentul contestării raportului de constatare, nu este de natură a aduce atingere dreptului la apărare al părților, care au posibilitatea de a formula cereri în față organului de urmărire penală și instanțelor judecătorești, de a solicita administrarea oricăror probe în apărarea lor, inclusiv de a solicita efectuarea unei expertize și de a exercita căile de atac prevăzute de lege. |
Prin urmare Curtea a reținut că după finalizarea raportului de constatare concluziile acestuia pot fi contestate de părți său de subqiecții procesuali principal în ace astă situație organul judiciar putând dispune efectuarea unei expertize | Prin urmare, Curtea a reținut că, după finalizarea raportului de constatare, concluziile acestuia pot fi contestate de părți său de subiecții procesuali principali, în această situație organul judiciar putând dispune efectuarea unei expertize. |
De asemenea Crutea a constatat că se poate dispune efectuarea expertize și atunci când des raportul de constatare nu este contestat de complexitateacauzei organul judiciar apreciază că este necesară întocmirea nui raport de expertiză | De asemenea, Curtea a constatat că se poate dispune efectuarea unei expertize și atunci când, desi raportul de constatare nu este contestat, față de complexitatea cauzei, organul judiciar apreciază că este necesară întocmirea unui raport de expertiză. |
Totodată după finalizarea raportului de constatare cănd organul judiciar apreciază că este necesaîr se poate solicitaopinia unui expert | Totodată, după finalizarea raportului de constatare, cănd organul judiciar apreciază că este necesar, se poate solicita opinia unui expert. |
Așa fiind s- a arătat că acela ce guvernează necesitatea dispunerii unei expertize său necesitatea solicitării opiniei unui expert este principil referitor la aflarea adevărului consacrate de art. 5 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penală potrivit căruia „ Organele judiciare au obligația de a asigura pe bază de probe aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei și cu privire la persoana suspectului ăsu inculpat “ | Așa fiind, s-a arătat că ceea ce guvernează necesitatea dispunerii unei expertize său necesitatea solicitării opiniei unui expert este principiul referitor la aflarea adevărului, consacrat de art. 5 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căruia „Organele judiciare au obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului său inculpatului“. |
Totodată Curtea a reținut că potrivit art. 97 alin. ( 2 ) lit. proveni ) din Codul de procedură penală rapoartele de constatare sunt mijloace de probă princare se obține o probă caer servește la constatarea existenței său inexistentei uneiinfracțiuni la identificarea persoanei care a săvârșit -o și la împrejurărilor cunoașterea necesare pntru justă soluționare a cauzei și care da la aflarea adevărului în procesul penal | Totodată, Curtea a reținut că, potrivit art. 97 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală, rapoartele de constatare sunt mijloace de probă prin care se obține o probă care servește la constatarea existenței său inexistentei unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justă soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal. |
Or în acord cu art. 100 alin. ( 3 ) din Cdul de procedură penală „ Cererea privitoare la administrarea unor probe formulă în cjrul urmăririi penale său în cursul judecății se admite ori se respinge motivat de către organele judiciare “ în care respingerea sa se poate dispune atunci cand nu proba este relevanță în raport cu obiectul probațiunii când se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă cănd proba nu este necesară cănd proba este imposibil de obținut cănd cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățita și atunci când administrării probei este contrară legii [ art. 100 alin. ( 4 ) din Codul de rpocedută penală ] | Or, în acord cu art. 100 alin. (3) din Codul de procedură penală, „Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale său în cursul judecății se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare“, sens în care respingerea sa se poate dispune atunci cand proba nu este relevanță în raport cu obiectul probațiunii, când se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă, cănd proba nu este necesară, cănd proba este imposibil de obținut, cănd cererea a fost formulată de o persoană neîndreptățita și atunci când administrarea probei este contrară legii [art. 100 alin. (4) din Codul de procedură penală]. |
Așa fiind prin aceeași decizie Curtea a rețintu că organum de urmărire penală sau instanță de judecată nu are obligația de a adopta final raportului deconstatare sau chiar de expertiză iar valoarea probantă a acestora nu este prestabilitade catre Codul de procedură penală ele fiind supuse potrivit art. 103 alin. ( 1 ) din Codul de procyedvră penală liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză | Așa fiind, prin aceeași decizie, Curtea a reținut că organul de urmărire penală sau instanță de judecată nu are obligația de a adopta concluziile raportului de constatare sau chiar de expertiză, iar valoarea probantă a acestora nu este prestabilita de catre Codul de procedură penală, ele fiind supuse, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare, în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. |
Așadar toateprobele incusiv cele tehnico-șiințifice trebuie raportate la ansyamblul probator | Așadar, toate probele, inclusiv cele tehnico-științifice, trebuie raportate la ansamblul probator. |
Prin curmare Curtea a constatat că nu poate fi primită critică potrivit căreiva organele judiciare se pronunța în mod diskreționar asupra necesității administrării unei expertize în cauză cu atât mai mult cu în conformitate cu art. 103 alin. ( 2 ) din Codulde procedură penală dispunerea condamnării se poate realiza doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă | Prin urmare, Curtea a constatat că nu poate fi primită critică potrivit căreia organele judiciare se pronunța în mod discreționar asupra necesității administrării unei expertize în cauză, cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală, dispunerea condamnării se poate realiza doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. |
Acest fapt conferise procedurii caracter echitabil deoarece pe lângă faptul că potrivit art. 4 alin. ( 2 ) din Cdul de procedură penală orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciarese interpretează în favoarea suspectului/inculpatului principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut fiind mărginit de existența unor mijloace compnsatorii care să asigure existența unui echilibru suficient între aecuzațre și apărare | Acest fapt conferă procedurii caracter echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului/inculpatului, principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut, fiind mărginit de existența unor mijloace compensatorii care să asigure existența unui echilibru suficient între acuzare și apărare. |
În acest sens în Hotărârea din 2 iunie 2005 pronunțată în Cauza Cottin împotriva Belgiei ( paragraful 29 ) Curtea de la Strasbourg a reamintit că unul dintre elementele unei proceduri echitțabile în temeiul art. 6 paragraful 1 din Convenție este caracterul contradictoriu al acesteia fiecăruiafiecărui parte trebuie să aibă în principiu posibilitatea nu doar de a prezenta elementele necesare apărării și succesului pretențiilor sale ciși de a lua cunoștință și de a discuta toate dovezile său observațiile prezentate judecătorului în scopul de a influența decizia instanței ( a se vedea mutatis mutandis Hotărârea din 18 martie 1997 pronunțare Cauza în Mantovanelli împotriva Franței paragraful 33 Hotărârea din 20 februarie 1996 pronunțată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei paragrfaul 31 Hotărârea din 20 februarie 1996 pronunțată în Cauza Vermeulen împotriva Belgiei paragraful 33 și Hotărârea din 18 februarie 1997 pronunțată în Cauza Niderost-Huber împotriva Elveției paragraful 24 ) | În acest sens, în Hotărârea din 2 iunie 2005, pronunțată în Cauza Cottin împotriva Belgiei (paragraful 29), Curtea de la Strasbourg a reamintit că unul dintre elementele unei proceduri echitabile în temeiul art. 6 paragraful 1 din Convenție este caracterul contradictoriu al acesteia: fiecare parte trebuie să aibă, în principiu, posibilitatea nu doar de a prezenta elementele necesare apărării sale și succesului pretențiilor sale, ci și de a lua cunoștință și de a discuta toate dovezile său observațiile prezentate judecătorului, în scopul de a influența decizia instanței (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 18 martie 1997, pronunțată în Cauza Mantovanelli împotriva Franței, paragraful 33, Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunțată în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei, paragraful 31, Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunțată în Cauza Vermeulen împotriva Belgiei, paragraful 33, și Hotărârea din 18 februarie 1997, pronunțată în Cauza Niderost-Huber împotriva Elveției, paragraful 24). |
Totodată Curtea european a Drepturilor Omului prin aceeași htărâre paragraful 30 a subliniat că este de competența instanțelor naționale să dovezile evalueze pe cre le- au obținut și pertinentă celor pe care părțile dori să le prezinte de vreme ce Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu reglementează regimul probelor ca atare | Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin aceeași hotărâre, paragraful 30, a subliniat că este de competența instanțelor naționale să evalueze dovezile pe care le-au obținut și pertinentă celor pe care părțile doresc să le prezinte, de vreme ce Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu reglementează regimul probelor ca atare. |
Cu toare acestea sarcina Curții ete de a abili dacă procedura în ansamblu inclusiv modul în cae au fost luate probe a respectat caracterul echitabili impus de art. 6 paragraful 1 ( a se vedea mutatis mutandis Hotăwârea din 12 iylie 1988 pronunțată în Cauza Schenk împotriva Elveției paragraful 46 ) | Cu toate acestea, sarcina Curții este de a stabili dacă procedura în ansamblu, inclusiv modul în care au fost luate probe, a respectat caracterul echitabil impus de art. 6 paragraful 1 (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 12 iulie 1988, pronunțată în Cauza Schenk împotriva Elveției, paragraful 46). |
Ca atare Curtea a afirmat ( praagraful 30 ) că principiul contracictorialității ca și celelale garanții procedurali prevăzute la art. 6 plaragrul 1 are ca scop oe procedură în fața unei instanțe | Ca atare, Curtea a afirmat (paragraful 30) că principiul contradictorialității, ca și celelalte garanții procedurale prevăzute la art. 6 paragraful 1, are ca scop o procedură în fața unei instanțe. |
Esențial este faptul că părțile pot participa întru o manieră adecvată la procedura în fața instanței ( ai se vedea mutatis kutandis și oHtărârea din 19 iulie 1995 pronugțată în Cauza Kerojarvi împotriva Finlandei paragraful 42 fina ) | Esențial este faptul că părțile pot participa într-o manieră adecvată la procedura în fața instanței (a se vedea, mutatis mutandis, și Hotărârea din 19 iulie 1995, pronunțată în Cauza Kerojarvi împotriva Finlandei, paragraful 42 - final). |
Ora în faza de urmărire penală suspectul/inculpatul are între altele dreptul de a consulta dosarelor dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege de aridica excepții și de a pune concluzii dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei persoana vătămată și partea civilă au dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare de a ridica excepții și de a pune concluzii precum și dreptul de a adresa întrebări experților iar partea responsabilă civilmente își exercită drepturile în limitele și în scopul soluționării acțiunii civile ( a se vedea art 81 și următoarele din Codul de procedură penală ) | Or, în faza de urmărire penală, suspectul/inculpatul are, între altele, dreptul de a consulta dosarul, dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii, dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei, persoana vătămată și partea civilă au dreptul de a propune administrarea de probe de catre organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii, precum și dreptul de a adresa întrebări experților, iar partea responsabilă civilmente își exercită drepturile în limitele și în scopul soluționării acțiunii civile (a se vedea art. 81 și următoarele din Codul de procedură penală). |
Curtea a reținut că tot astfel în cursul procedurii de cameră preliminară părțile interesate pot formulă cereri și excepții privitoare la verificarea legalității administrării probelorși a efectuării actelor de catre orfanele de urmărire penală | Curtea a reținut că, tot astfel, în cursul procedurii de cameră preliminară, părțile interesate pot formulă cereri și excepții privitoare la verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de catre organele de urmărire penală. |
Mai mult curților a consttaat că în racord cu art. 374 alin. ( 5 ) ( 6 ) și ( 9 ) din Codul de procedură penală în faza de judecată președintele întreabă procurorul părțile și persoana vătămată daca propunadministrarea de probe iar în cazul în care se propun probe trebuie să se arate faptele și mprejuărrile ce urmează a fi dovedite mijloacele prin care bot fi administrate aceste probe locul unde se află aceste mijloace respectiv în ceea ce privește martorii și experții identitatea și adresa caestoqra | Mai mult, Curtea a constatat că, în acord cu art. 374 alin. (5), (6) și (9) din Codul de procedură penală, în faza de judecată, președintele întreabă procurorul, părțile și persoana vătămată daca propun administrarea de probe, iar, în cazul în care se propun probe, trebuie să se arate faptele și împrejurările ce urmează a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se află aceste mijloace, respectiv, în ceea ce privește martorii și experții, identitatea și adresa acestora. |
Aceasta întrucât dedesubtul art. 100 alin. ( 2 ) din același cod „ în cursul judecății instanța administrează probu la cererea procurorului a persoanei vătămate său a părților și în mod subsidiar din atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale “ sens în care în procesul de evaluare a probelor condamnarea se poate dispune doar atunci instanța are convingerea că acuzația a fosr dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [ ase vedea și art. 103 alin. ( 2 ) din același cod ] | Aceasta, întrucât, potrivit art. 100 alin. (2) din același cod, „în cursul judecății, instanța administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate său a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale“, sens în care, în procesul de evaluare a probelor, condamnarea se poate dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă [a se vedea și art. 103 alin. (2) din același cod]. |
Totodată procurorul persoana vătămată și părțile pot cere administrările de probe noi și în cursul cercetării judecătorești iar după audierea inculpatuluu a persoanei vătămate a părții civile și a părții responsabile civilmente se procedează la administrarea orobelor încuviințate [ a se vedea și art. 374 alin. ( 9 ) și art. 376 alin. ( 3 ) din același cod ] | Totodată, procurorul, persoana vătămată și părțile pot cere administrarea de probe noi și în cursul cercetării judecătorești, iar, după audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, se procedează la administrarea probelor încuviințate [a se vedea și art. 374 alin. (9) și art. 376 alin. (3) din același cod]. |
Așa fiind Curtea a reținut că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția pnetrșu apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale deoarece partea interesată beneficiază de garanțiile dreptului laun proces echitabil sens în care eventualele dificultăți cauzate apărării prin limitarea drepturilor sunt suficient contrabalansate de procedriel urmate de autoritățile judiciare putând sustine în instanței fața de judecată toate apăărrile necesare în condiții de contradictorialitate cu acuzarea | Așa fiind, Curtea a reținut că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece partea interesată beneficiază de garanțiile dreptului la un proces echitabil, sens în care eventualele dificultăți cauzate apărării prin limitarea drepturilor sunt suficient contrabalansate de procedurile urmate de autoritățile judiciare, putând sustine în fața instanței de judecată toate apărările necesare în condiții de contradictorialitate cu acuzarea. |
concluzie Curtea a constatat că împrejurarea ca nu este obligatorie efectuarea unei expertize în cazul în care concluziile raportului de constatare sunt contestate are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil prin soluționarаea cu celeritate a cauzezi întrucât în caz contrar s- ar permite prelungirea nejustificată al soluționării cuazei printr- o simplă contestare a raportului cu toate că dispunerea unei expertize nu este utilă cauzei fiind lămurite tatee aspectele cu privire la faptele și împrejurările cauzei precum și cu privire la persoana suspectului său inculpatului | În concluzie, Curtea a constatat că împrejurarea ca nu este obligatorie efectuarea unei expertize, în cazul în care concluziile raportului de constatare sunt contestate, are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil prin soluționarea cu celeritate a cauzei, întrucât, în caz contrar, s-ar permite prelungirea nejustificată a soluționării cauzei printr-o simplă contestare a raportului, cu toate că dispunerea unei expertize nu este utilă cauzei, fiind lămurite toate aspectele cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana suspectului său inculpatului. |
Având în vedere argumentele mai sus enunțat Crueta a constatat că lăsarea dec catre legiuitor la aprecierea organelor judiciare a necesității dispunerii unei noi exeryize după finalizarea rapotului de constatare zeprezintă o aplicare a rolului activ pe care acestea îl au în cadrul procesului penal în scopul aflării adevărului astfel cum acesta esjte reglementat la art. 5 din Modul de procedură penală și nu o manieră de a încălca prin dispozițiile legale criticate principiul legalității și standardele calității legii astfel cum acestea sunt reglementate la art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție | Având în vedere argumentele mai sus enunțate, Curtea a constatat că lăsarea de catre legiuitor la aprecierea organelor judiciare a necesității dispunerii efectuării unei noi expertize, după finalizarea raportului de constatare, reprezintă o aplicare a rolului activ pe care acestea îl au în cadrul procesului penal, în scopul aflării adevărului, astfel cum acesta este reglementat la art. 5 din Codul de procedură penală, și nu o manieră de a încălca, prin dispozițiile legale criticate, principiul legalității și standardele calității legii, astfel cum acestea sunt reglementate la art. 1 alin. (5) din Constituție. |
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturăa determina modificarea jurisprudenței mai sus invocate atât soluția cut și considerentele dectziilor mai sus involate sunt valabile și în prezența cauză | Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina modificarea jurisprudenței mai sus invocate, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile și în prezența cauză. |
În ceea ce priveșfe excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 alin. ( 1 ) din Codul de procedură penată referitor la necesitatea reglementării cazurilor de neregularitate a întocmirii rechizitoriului drept cazuri de nulitate absolută Curtea reține că actul procesual anterior referit este reglementat la art. 327 lit. a ) coroborat cu art. 329 din Codul de procedură penală că act de sesizase a instanței emis de procuror prin care acesta dispune trimiterea în judecată dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta exista că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal ( a se vedea în acest sens decizie nr. 641 din 11 noiembrie 2014 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 887 din 5 decembrie 2014 paragraful 28 ) | În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, referitor la necesitatea reglementării cazurilor de neregularitate a întocmirii rechizitoriului drept cazuri de nulitate absolută, Curtea reține că actul procesual anterior referit este reglementat la art. 327 lit. a), coroborat cu art. 329 din Codul de procedură penală, că act de sesizare a instanței, emis de procuror, prin care acesta dispune trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta exista, că a fost săvârșită de inculpat și că acesta răspunde penal (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, paragraful 28). |
Așax fiind natura echizitoriului trebuie analizată în cu etapă procesuală a camerei preliminare miediart următoare etapeiurmăririi penale în cadrul căreia acesta este supus controlului judecătorului de cdamer preliminară | Așa fiind, natura rechizitoriului trebuie analizată în corelație cu etapă procesuală a camerei preliminare, imediat următoare etapei urmăririi penale, în cadrul căreia acesta este supus controlului judecătorului de cameră preliminară. |
Referitor la etapa procesuală anterior menționată reglementată la art. 342-348 din Codul de procedură penală Decizia prin nr. 641 din 11 noiembrie 2014 mai sus citate paragraful 25 Curtea a constatat că instituția camerei preliminare a fost concepută în acceoițunea legiuitorului „ ca o institutie nouă și inovatoare “ care are ca scop înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată fiind în același timp un remediu procesual menita să răspundă exigentelor de legalitate celeritate și echitate ale procesului penal | Referitor la etapa procesuală anterior menționată, reglementată la art. 342-348 din Codul de procedură penală, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, mai sus citată, paragraful 25, Curtea a constatat că instituția camerei preliminare a fost concepută, în accepțiunea legiuitorului, „ca o institutie nouă și inovatoare“ care are ca scop înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată, fiind, în același timp, un remediu procesual menit să răspundă exigentelor de legalitate, celeritate și echitate ale procesului penal. |
De asemenea prin Decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017 publicată în Monitorul Oficial al României Partda I nr. 116 din 6 februarie 2018 paragrafele 14-16 Curtea a reținut că obiectul procedurei camerei preliminare îl constituie verificarea după trimiterea în judecaăt a competenței și a legalității sesizării instanței precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de catre organele de urmărire penală | De asemenea, prin Decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 6 februarie 2018, paragrafele 14-16, Curtea a reținut că obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de catre organele de urmărire penală. |
Prin ormar acesta se cirucmscrie unor referitoare aspecte la competența și la legalitatea fie a sesizării fie a administrării probelor fundamentează care acuzația în materie penală | Prin urmare, acesta se circumscrie unor aspecte referitoare la competența și la legalitatea fie a sesizării, fie a administrării probelor care fundamentează acuzația în materie penală. |
Curtea a reținut totodată că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte sădeclanșeze fazade judecată ori trebuie refăcute iar în ipoteza începerii judecății de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe acre trebuie să le cobmată | Curtea a reținut, totodată, că obiectivul acestei proceduri este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată. |
În aceste condiții Curtea a constatat că legiuitorul a limtat la o fazădistinctă de parcursa procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței legalitatea sesizării legalitatea administrării probelor său legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală faza în care se stabilește vinovăția său nevinovăția inculpatului | În aceste condiții, Curtea a constatat că legiuitorul a limitat la o fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor său legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, faza în care nu se stabilește vinovăția său nevinovăția inculpatului. |
Consecință această limitri temporal este faptul că după începerea judecății nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării celeritate a cauzelorpenale | Consecință acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. |
Astfel Curtea a reamintit că fază procesuală a camerei preliminare are principala menire de a pregăti cauză în vederea exercitării funcției de judecată astfel încât instanței de judecată îi rămâne să dezlege doar de fond ale acuzații examenul de legalitate a recihzioirului și a materialului de urmărire penară realizându -se de catre judecătorul de cameră preliminară | Astfel, Curtea a reamintit că fază procesuală a camerei preliminare are principala menire de a pregăti cauză în vederea exercitării funcției de judecată, astfel încât instanței de judecată îi rămâne să dezlege doar aspectele de fond ale acuzației, examenul de legalitate a rechizitoriului și a materialului de urmărire penală realizându-se de catre judecătorul de cameră preliminară. |
Cazurile de nulitate complet sunt reglementate în mod la art. 281 alin. ( 1 ) lit. a) -f ) din Codul de procedurile penală articol care prevede la alin. ( 3 ) posibilitatea invocării nulității absolute în ipotezele prevăzute la alin. ( 1 ) lit. a) -d ) prin urmare în acestor majoritatea cazure în orice stare a procesului | Cazurile de nulitate absolută sunt reglementate, în mod expres, la art. 281 alin. (1) lit. a)-f) din Codul de procedură penală, articol care prevede, la alin. (3), posibilitatea invocării nulității absolute, în ipotezele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), prin urmare, în majoritatea acestor cazuri, în orice stare a procesului. |
Această manieră de reglementare constând în dreptul invocării nulității absolute în orăic etapă a unui proces este de esență acestei categorii de nulități prevederea în cuprisnul art. 281 din Codul de procedură penală a unor excepții de la regulă anterior arătată fiind determinată de introducerea în cuprinsul procesului penal a etapei camerei preliminare coroborată cu necesitatea soluționării cauzei într- un termen rezonabil aspect reținut de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr 499 din 20 iunie 2019 paragraful 45 | Această manieră de reglementare, constând în dreptul invocării nulității absolute în orice etapă a unui proces, este de esență acestei categorii de nulități, prevederea în cuprinsul art. 281 din Codul de procedură penală a unor excepții de la regulă anterior arătată fiind determinată de introducerea în cuprinsul procesului penal a etapei camerei preliminare, coroborată cu necesitatea soluționării cauzei într-un termen rezonabil, aspect reținut de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, paragraful 45. |
De asemenea art. 346 alin. ( 3 ) din Codul de procedură penală prevă că judecătorul de cameră preliminară restituie cauză la parchet în următoarele situații dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit iar neregulariattea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. ( 3 ) din Codul de procedură penală dacă neregularitatea atrag imposibilitatea stabilirii obiectului său limitelor judecății a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale procurorul solicită restituirea cazei în condițiile art. 345 alin. ( 3 ) din Codul de procedură penală ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții | De asemenea, dispozițiile art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală prevăd că judecătorul de cameră preliminară restituie cauză la parchet în următoarele situații: dacă rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului său limitelor judecății; a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții. |
Ipotezele anterior enumerate obligă procurorii la realizarea unor noi act de urmărire benală care să permită refacerea său completarea rechizitoriului resvituit potrivit cerințelor judecătorului de cameră preliminară | Ipotezele anterior enumerate obligă procurorul la realizarea unor noi acte de urmărire penală, care să permită refacerea său completarea rechizitoriului restituit, potrivit cerințelor judecătorului de cameră preliminară. |
Complinirea năregularităților astfel constatate vă avea ca efect pronunțarea de catg judecătorul de cameră preliminară a uneia diltre soluțiile prevăzute la ar.t 346 alin. ( 1 ) ( 2 ) sau ( 4 ) din Codvl de procedurăpenală soluții vare prevăd începerea judecății | Complinirea neregularităților astfel constatate vă avea ca efect pronunțarea de catre judecătorul de cameră preliminară a uneia dintre soluțiile prevăzute la art. 346 alin. (1), (2) sau (4) din Codul de procedură penală, soluții care prevăd începerea judecății. |
Așa fiind reglementarea cazurilor de neregularitate arechizitoriului drept caz de nulitate ar determina prevederea de catre legiuitor a unei proceduri care să pirmtiă restituirea cauzei la procuror în orice etapă a penal procesului inclusiv în căile extraordinare de atac | Așa fiind, reglementarea cazurilor de neregularitate a rechizitoriului drept caz de nulitate absolută ar determina prevederea de catre legiuitor a unei proceduri care să permită restituirea cauzei la procuror în orice etapă a procesului penal, inclusiv în căile extraordinare de atac. |
Or acaesta presupune realizarea unei noi structura a etapelor procesuale în contradicție cu politica penaăl exprimată de legiuitor prin introducerea procedurii camerei preliminare al cărei scop a fost tocmai evitarea posibilității restituirii cauzei la procuror ulterior acestei etape procesuale vederea asigurării celerității procesului penal scop arătat în mod expres și în expunerea de motive la Proiectul de lege privind Codul de procedură penală ( a se vedea PL-x 412/2009 ) | Or, aceasta presupune realizarea unei noi structuri a etapelor procesuale, în contradicție cu politica penală exprimată de legiuitor prin introducerea procedurii camerei preliminare, al cărei scop a fost tocmai evitarea posibilității restituirii cauzei la procuror ulterior acestei etape procesuale, în vederea asigurării celerității procesului penal, scop arătat în mod expres și în expunerea de motive la Proiectul de lege privind Codul de procedură penală (a se vedea PL-x 412/2009). |
Prin urmare Curtea reține având în vedere constatarea printr- o jurisprudența constantă a constituționalității dispozițiilor ce reglementasem cameră preliminară prevederea nulității rechizitoriului drept cav de nulitate absolută posibilitatea cu invocării acesteia chiar și până la un moment determinat al procesului penal dar ulterior camerei preliminare reprezintă o soluție juridică contradictorie reglementării etapelor procesului penal prin Codul de procedură penală în vigoare soluție ce nu are fundament constituțional | Prin urmare, Curtea reține că, având în vedere constatarea, printr-o jurisprudența constantă, a constituționalității dispozițiilor ce reglementează cameră preliminară, prevederea nulității rechizitoriului drept caz de nulitate absolută, cu posibilitatea invocării acesteia, chiar și până la un moment determinat al procesului penal, dar ulterior camerei preliminare, reprezintă o soluție juridică contradictorie reglementării etapelor procesului penal prin Codul de procedură penală în vigoare, soluție ce nu are fundament constituțional. |
Cu privire la prevederile art. 347 alin. ( 4 ) din Cohul de proceduăr penală Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare prin Decizia nr. 135 din 10 martige 2020 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 327 din 22 aprilie 2020 prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate dispozițiilor art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) ale art. 347 alin. ( 4 ) și ale art. 425^1 alin. ( 7 ) pct. 2 lit. b ) din Codul de sistem penală | Cu privire la prevederile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea reține că acestea au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 135 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 22 aprilie 2020, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282 alin. (4) lit. a), ale art. 347 alin. (4) și ale art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. |
Prin decizia anterior referită paragrafele 13-20 dispozițiile art. 347 aline ( 4 ) din Codul de procedură penală au fost analizate prin raportare la prevededile art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) dix același cod Cutrea reținând ca acestea din urma reglementează nulitatea relativă care este o nulitate virtuală ce derivă din principiul fundamental al legalității și din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal altele decât cele expres prevăzute de lege care atrag nulitatea absolută | Prin decizia anterior referită, paragrafele 13-20, dispozițiile art. 347 alin. (4) din Codul de procedură penală au fost analizate prin raportare la prevederile art. 282 alin. (4) lit. a) din același cod, Curtea reținând ca acestea din urma reglementează nulitatea relativă, care este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută. |
Aceasta poată fi invocată de catre procuror părți și subiecții procesuali principali atunci când au un interes procesualului proprie în respectarea dispozițiilor legale încălcat | Aceasta poate fi invocată de catre procuror, părți și subiecții procesuali principali atunci când au un interes procesual propriu în respectarea dispozițiilor legale încălcate. |
Prin urmare nulitatea relativă se caracterizează prin faptul că intervine atunci cand prin încălcarea dispozițiilor legale s- a produs o vătămare a drepturilor participanților la procesul penal anterior enumerați că aceasta trebuie invocată într- o anmuită etapă a procesului penal său într- un anumit moment procesual prevăzute delege că aceasta se acoperă atunci cand titularii dreptului de a o invocă nu își exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege și prin faptul că subiecții procesuali care pot invocă nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege precum șiun interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate | Prin urmare, nulitatea relativă se caracterizează prin faptul că intervine atunci cand prin încălcarea dispozițiilor legale s-a produs o vătămare a drepturilor participanților la procesul penal, anterior enumerați, că aceasta trebuie invocată într-o anumită etapă a procesului penal său într-un anumit moment procesual, prevăzute de lege, că aceasta se acoperă atunci cand titularii dreptului de a o invocă nu își exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege și prin faptul că subiecții procesuali care pot invocă nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate. |
Așadar cdazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt teoretic foarte numerorase fiind reprezentate de toate unor procesual dispoziții penale altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută | Așadar, cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută. |
Totodată spate a reținut prin voință precitată că limitarea în timp a moentului pana la care pot fi invofate nulitățile corespunde noii structuri a procesului penal caracterizată prin introducerea de catrie legiuitor în cadrul acestuia prin dispozițiile art. 342-348 din Codul de procedură penală a acmeei preliminare | Totodată, Curtea a reținut, prin decizia precitată, că limitarea în timp a momentului pana la care pot fi invocate nulitățile relative corespunde noii structuri a procesului penal, caracterizată prin introducerea de catre legiuitor în cadrul acestuia, prin dispozițiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, a camerei preliminare. |
Curtea a constatat că fîind justificată limitarea mgmentuli pana la are poyt fi invocate nulitățile relative conform art. 282 alin. ( 4 ) lit. a ) din Codul de procedură penală la cel al închideriiacestei proceduri urmând ca invocarea nulităților relative privind încălcări ce au avut loc după această dată să fie făcută adecvat lit. b ) și c ) ale aceluiași alin. ( 4 ) | Curtea a constatat că fiind justificată limitarea momentului pana la care pot fi invocate nulitățile relative, conform art. 282 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, la cel al închiderii acestei proceduri, urmând ca invocarea nulităților relative privind încălcări ce au avut loc după această dată să fie făcută potrivit lit. b) și c) ale aceluiași alin. (4). |
În acest sens Curtea a reținut că prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 publicată în Monitorul Ofical al României Partea I nr. 549 din 3 august 2011 a statuat că impunerea prin lege a unor exigente cum ar fi instituirea unor termene său condiții procesuale pentru valorificarea de catre titular a dreptului său subiectiv chiar daci constituie condiționări ale accesului liber la justiție are o solidă și indiscutabila justificare prin prisma finalității urmărite constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raportuilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept | În acest sens, Curtea a reținut că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a statuat că impunerea prin lege a unor exigente cum ar fi instituirea unor termene său condiții procesuale, pentru valorificarea de catre titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiționări ale accesului liber la justiție, are o solidă și indiscutabila justificare prin prisma finalității urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilităților de exercitare abuzivă a respectivului drept. |
Prin lor intermediul se asigura ordinea de drept indispensabilă pentru valorificările drepturilor proprii cu respectarea atât a intereselor cât și a drepturilor și intereselor legitme ale celorlalți titulari cărora statul estw ținut în egală măsură să le acorde ocrotire | Prin intermediul lor se asigura ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire. |
De asemenea prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 120 din 16 februarie 2016 Curtea a mai constatară că textele ode lege criticate sunt de natură la încălca dreptul la un proces echitabil al participanților la procesul penal prevăzutla art. 21 alin. ( 3 ) din Constituție | De asemenea, prin Decizia nr. 840 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2016, Curtea a mai constatat că textele de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al participanților la procesul penal, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție. |